„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU Jandarm/Iulie 2018.pdf · Este aceasta o datorie de onoare, a...

Numărul 15 - iulie 2018Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani

www.scoaladragasani.ro

Primul grad, prima misiune

Carpathians Blueshield

Centenarul Marii Uniri

EU Jandarm„D O C E ND O DI SC IMU S ”

EU Jandarm vwww.scoaladragasani.ro 0250 811 471 Festivitatea de absolvire - iulie 2018 EU Jandarm2 3

Redactor-şef col. Marian ZAMFIR

Redactori col. Adrian NIŢĂ mr. Simona ERCIULESCU mr. Kati BLÎNDU cpt. Melania PADINĂ

Tehnoredactare col. Adrian NIŢĂ p.c. Valentina PREDA

Responsabil de număr lt.col. Sorin DRĂGUȘIN

Fotografii plt.maj. Ilie BĂLAȘA plt.adj.sef Iulian ROMAN plt.adj.sef Ilie VASILE

Difuzare-marketing col. Constantin DEDIU

Adresa str. I.C. Brătianu, nr. 25, mun. Drăgăşani, jud. Vâlcea

ISSN 2069 – 9425

ISSN-L 2069 – 9425

EU Jandarm

Sumar

Primul grad, prima misiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Continuitate și performanță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Arc peste timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Centenarul Marii Uniri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Rigorile meseriei de jandarm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Alt context aceeași provocare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Stagiul de practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Adaptare și integrare profesională . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Agenda cultural-sportivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Ziua transmisionistului militar . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Carpathians Blueshield 2018 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Practicarea artelor marțiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Povești cu zâne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Sesiuni de admitere 2018-2019 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

Primul grad, prima misiune

Povestea Școlii Drăgășani își are originea în anul 1928, atunci când, s-a decis ca Ministerul de Război să cedeze Ministerului de Interne cazarma „Mircea Vodă” din Drăgășani.

În același an, s-au înființat grupări care la vremea aceea au purtat numele de Legiuni de jandarmi voluntari, unde se instruiau cei care se angajau în Jandarmerie. După un an, absolvenții primeau gradul de sergent. Cei merituoși, după alt an, primeau gradul de sergent-major.

În anul 1938, datorită rezultatelor deosebite obținute de către Centrul de Instrucție de Jandarmi Drăgășani, Școala de Agenți Poliție Focșani își mută reședința în garnizoana Drăgășani – Vâlcea și își ia numele de Școala de Subofițeri de Jandarmi.

În anul 1945 se desființează, iar în anul 1995, după Revoluție, renaște ca din propria-i cenușă, doar că la Bumbești.

În anul 2000, prin Hotărâre de Guvern, revine acasă, la Drăgășani, sub forma pe care astăzi o cunoaștem cu toții.

Anul 2018 este important pentru românii de pretutindeni, întrucât se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Pentru cadrele didactice și elevii școlii acest an ne oferă un dublu motiv de sărbătoare, întrucât se împlinesc, în acest an, optzeci de ani de la înființarea școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani.

Optzeci de ani de tradiție în predarea ștafetei a noi generații de jandarmi, care își vor dedica viața dăruind comunității liniștea și siguranța, atât de necesare unui trai în condiții de normalitate.

Sub îndrumarea profesorilor capabili să instruiască și să creeze profesioniștii de mâine, tinerii absolvenţi au arătat în toată această perioadă determinare, disciplină militară și responsabilitate, calităţi esenţiale pentru a avea garanţia că prin ei instituţia devine mai puternică, mai eficientă.

Le doresc cadrelor didactice și tuturor celor care fac posibil actul educațional, dar și tinerilor care primesc gradul de sergent major să trăiască zi de zi satisfacția muncii bine făcute și reiterez faptul că în spatele oricărui succes, se află muncă asiduă și o luptă permanentă cu sinele din nevoia de șlefuire și autodepășire. Suntem cu toţii conștienţi că primul grad aduce cu el primele misiuni și îmi exprim convingerea că ele vor fi îndeplinite exemplar.

Colonel Gheorghe - Sebastian CUCOȘ


Continuitate şi performanţă

Anul 2018 marchează împlinirea a 100 de ani de la momentul în care visul de veacuri al naţiunii române s-a împlinit: unirea tuturor românilor în graniţele unui stat. Cu o istorie zbuciumată, poporul român a reușit în anul de graţie 1918 să acumuleze eforturile de generaţii, să întregească trupul ţării prin alipirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei.

Provocările sunt și azi la fel de mari și ele ne cer tuturor să fim în măsură să avem grijă de ceea ce „am primit ca moștenire de la părinţii noștri” moștenire care se dovedește, spre demna dăinuire a acestui popor, a fi ceva ce, de fapt, „am luat cu împrumut de la copiii noștri”.

Este aceasta o datorie de onoare, a cărei împlinire conferă fiecărui militar un destin aparte, un destin care, deși învăluit de cele mai multe ori în mantia anonimatului, stă sub semnul unei zidiri solide.

La această zidire o contribuţie însemnată o are școala militară, care asigură formarea iniţială a militarilor, aderarea la valorile culturii organizaţionale și formarea competenţelor necesare pentru îndeplinirea la un nivel ridicat de performanţă a misiunilor ce vor fi rezervate de viitor.

În Anul Centenarului Școlii de la Drăgășani îi revine misiunea de a transmite unităţilor operative două promoţii de absolvenţi: iulie și noiembrie 2018. După piatra de încercare a admiterii aceștia au avut de parcurs un drum deloc ușor pentru acumularea și dezvoltarea competenţelor profesionale. La capătul lui au ajuns astăzi cei 348 de absolvenţi ai promoţiei iulie 2018. Știm că misiunile pe care le vor avea de îndeplinit în continuare nu vor fi deloc ușoare, dar știm că își vor face datoria, că prin ei cetăţenii și comunitatea vor avea slujitori de nădejde.

În condiţiile unui mediu de securitate plin de provocări tot mai complexe pregătirea resursei umane devine un factor deosebit de important. Modernizarea infrastructurii, a bazei materiale pe care se sprijină procesul de învăţământ, este una din condiţiile necesare pentru obţinerea unor performanţe remarcabile în procesul de pregătire.

Aflată la 80 de ani de existenţă, Școala de la Drăgășani a reușit nu doar să continue tradiţia învăţământului militar, ci și să parcurgă etape importante dintr-un proces de modernizare, proces care a necesitat și necesită în continuare eforturi din partea cadrelor școlii, dar, mai ales, din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei și din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Cei peste 3000 de absolvenţi care au parcurs procesul de formare iniţială în școală după revenirea ei la Drăgășani au câștigat aprecierea colegilor din unităţile operative, demonstrând că a fi jandarm nu este doar o profesie, ci este un mod de viaţă. Mulţi dintre ei au urcat cu ambiţie, muncă și hotărâre noi trepte în cariera profesională, activând azi ca ofiţeri în Jandarmeria Română, participând la misiuni internaţionale, fiind exemple pentru tinerii care bat la porţile afirmării profesionale. Performanţele lor sunt adevărata răsplată a muncii colectivului de cadre al școlii și ele sunt cele care ne conferă sentimentul lucrului bine făcut.

Colonel Marian ZAMFIR

Arc peste timpla 80 de ani de la înființarea Şcolii, o nouă promoție de subofițeri pleacă în misiune

Înfiinţată la 1 iulie 1938, Școala Militară de Subofiţeri de la Drăgășani a acumulat de-a lungul timpului o tradiție de renume, prin executarea unei misiuni nobile, aceea de a forma oameni, de a forma profesioniști. Palmaresul școlii s-a mărit de la an la an și de la promoție la promoție, personalul școlii îndrumând pașii a mii de absolvenți pe anevoiosul drum pe care, cu mândrie, îl numim educația militară.

De-a lungul timpului, școala s-a dezvoltat sub toate aspectele, ținând pasul cu schimbările sociale și cu dinamica misiunilor Jandarmeriei, formând resursă umană bine motivată și bine pregătită, capabilă să facă față cerințelor din ce în ce mai exigente ale beneficiarului.

Dacă în anul 1941 la Școala Militară de Jandarmi „Ioan Bengliu” Drăgășani se instruiau două categorii de elevi, viitori ofiţeri de poliţie și viitori subofiţeri de jandarmi, iată că, în anul 2018, prin prisma rezultatelor meritorii obținute, procesul de formare s-a redimensionat, Școlii Militare de Subofițeri ”Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani revenindu-i nobila misiune de a furniza resursă umană inclusiv pentru alte structuri: Serviciul de Pază și Protecție, Serviciul de Informații Externe sau Direcția Generală de Protecție Internă. Este o misiune cu care ne mândrim și pe care ne străduim să o îndeplinim la cel mai înalt nivel, încercând să formăm apărători ai legii și ordinii, asemănători celor care, în anul 1944, au scris o pagină de glorie în luptele pentru eliberarea Bucureștiului și care ne sunt modele de jertfă, eroism și sacrificiu.

În aprilie 1944, Școala de Jandarmi de la Drăgășani, având un efectiv de 995 de elevi, era detașată în București, cu misiunea de a participa la apărarea capitalei. Un sfert din cei care au pornit la luptă nu s-au mai întors, căzând la datorie.... Și cum am putea cinsti mai bine memoria eroilor jandarmi căzuți în Cișmigiu sau la Băneasa în 1944, decât prin formarea altor caractere puternice, absolvenții de azi, care să le semene, care să fie capabili ca și ei să pună binele public înaintea binelui personal, să facă

sacrificii pentru apărarea legii și a patriei? Acestea sunt reperele care ne ghidează, acestea

au fost și principiile care au stat la baza metamorfozării absolvenților de azi, din tineri entuziaști în luptători curajoși și puternici apărători ai legii. Pentru noi, instructorii, a fost o etapă de emoții și împliniri trăite alături de ei, în timp ce greul a fost dus de ei, de absolvenţi. Le-a fost cu atât mai greu, cu cât au avut dificila sarcină de a acumula într-un an, deprinderi și cunoștințe pe care cei dinaintea lor le însumau în doi ani de pregătire, transpirând mai mult la câmpul de instrucție decât în mod normal și odihnindu-se mai puțin pentru a avea timp să studieze. S-au străduit din răsputeri, dar au reușit. Chiar dacă în parcurgerea acestui drum, deloc facil, unii dintre ei s-au mai ”împiedicat”, au pășit mai încet, mai stângaci, instructorii lor au fost acolo la timp să-i ridice, ”să-i scuture de praf ”și să-i îndrume spre înainte, i-au motivat să sporească ritmul și au reușit și ei. Cu toții au mers hotărât și ferm până la capăt și suntem azi mândri că am reușit transformarea unor oameni simpli în adevărați luptători, bine pregătiți, bine motivați și bine ancorați în realitățile noilor provocări impuse de un mediu de securitate intern și internațional aflat într-o dinamică imprevizibilă.

Sperăm că tot ce au învățat în școala militară să le fie de folos, să le deschidă căi de reușită în viață și în profesie și să le amintească faptul că, pentru un an, școala și educatorii au făcut parte din viața lor, la fel cum pentru un an, ei au făcut parte din viața noastră.

Succes în misiune, dragi absolvenţi, să nu vă abateți niciodată de la principiile educației militare pe care ați dobândit-o în Școala de la Drăgășani, principii în care au crezut și înaintașii voștri, eroii jandarmi căzuți la datorie:

• Datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie;

• Obligaţia de a respecta cu stricteţe legile statului român;

• Apărarea dreptului la libertate şi siguranţă al fiecărui cetăţean al Patriei noastre!

Colonel Cristian FLORICA


CENTENARUL MARII UNIRI- cronologia unui adevăr istoric -

„Unirea naţional-politică, de la anul 1918, nu se cuvine să fie înfăţişată, nici măcar în parte, ca un dar, coborât asupra neamului românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate, nici ca o alcătuire întâmplătoare, răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri (…). Unirea Românilor trebuie înfăţişată totdeauna – potrivit adevărului – ca urmarea firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă

„sărăcia şi nevoile şi neamul”, rămânând, împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremurilor de urgie.” Ioan Lupaș, istoric, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918.

Anul 1918 a însemnat încununarea a secole de lupte și sacrificii pentru menţinerea și consolidarea fiinţei naţionale. El nu este, așadar, un simplu an calendaristic, nu se reduce la 365 de zile, pentru că în toate evenimentele care l-au marcat sunt cuprinse și luptele lui Mircea, și războaiele lui Ștefan, Vlad, Mihai, dar și exprimările de geniu ale acestui popor la ceasul Micii Uniri sau al Proclamării Independenţei. Anul 1918 este expresia sintetică a unui adevăr istoric, iar reperele sale, trepte urcate prin generaţii de strămoșii noștri, se cuvin a fi păstrate în memorie:

24 ianuarie 1918 – Sfatul Ţării, primul Parlament al Basarabiei autonome, proclamă independenţa statului;

27 martie 1918 – Sfatul Ţării, „în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor”, proclamă Unirea Basarabiei cu România;

28 noiembrie 1918 – Parlamentul de la Iași și-a dat acordul iar Regele a promulgat Decretul de Unire a Basarabiei cu România;

14/28 octombrie 1918, în Bucovina, din iniţiativa lui Sextil Pușcariu și Iancu Flondor s-a convocat la Cernăuţi o Adunare a reprezentanţilor populaţiei româneşti din provincie, punându-se bazele unui

Consiliu Naţional și ale unui Comitet executiv, condus de Iancu Flondor;

15/28 noiembrie 1918 are loc la Cernăuţi Congresul Naţional Român din Bucovina, în cadrul căruia Iancu Flondor dă citire Declaraţiei de Unire a Bucovinei cu România: „… noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării și fiind învestit singur cu putere legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm Unirea necondiţionată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României”; supusă la vot, Declaraţia de Unire a fost adoptată în unanimitate.

12 octombrie 1918, în Transilvania, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român redactează la Oradea o declaraţie prin care se contesta guvernului și Parlamentului de la Budapesta calitatea de a mai reprezenta Transilvania. Declaraţia avea să fie citită la

18 octombrie de către Alexandru Vaida în Parlamentul de la Budapesta;

6 noiembrie, Consiliul Naţional Român, constituit la 18/31 octombrie la Budapesta, a adresat manifestul „Către naţiunea română”, prin care anunţa că el „reprezintă naţiunea română” și afirma ideea autodeterminării și necesitatea organizării Gărzii Naţionale cu caracter militar pentru menţinerea ordinii;

20 noiembrie, Consiliul Naţional Român Central a hotărât convocarea unei Mari Adunări Populare la Alba Iulia, pentru data de 1 decembrie;

1 decembrie la Alba Iulia, pe Câmpul lui Horea, peste 100 000 de oameni participă la consfinţirea actului legic de făurire a statului naţional român. Vasile Goldiș citește Rezoluţia Unirii, proclamând Unirea

„românilor și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”;

14 decembrie, în cadrul unui ceremonial, o delegaţie, condusă de Vasile Goldiș, predă „Actul Unirii” Regelui Ferdinand I.

Împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri este o dovadă a faptului că ea nu a fost și nu putea fi o simplă consecinţă a unei conjuncturi. Se cuvine să nu uităm că idealurile unei naţiuni sunt cele care conferă identitate, iar înţelegerea sacrificiilor pe care le presupune realizarea lor este o obligaţie pentru fiecare român.

Lt.col. Sorin DRĂGUȘIN

RIGORILE MESERIEI DE JANDARMMunca în Jandarmerie nu este simplă profesie,

ci un mod de existență dedicat apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, prevenirea și combaterea faptelor antisociale, toate acestea contribuind la realizarea unui climat civilizat în societate.

A fi jandarm nu înseamnă doar ,,a veghea” sau ,,a avea grijă”, ci însumează un întreg complex de acțiuni care au ca scop bunăstarea comunității umane.

Misiunea de jandarm solicită oameni de valoare cu personalitate bine definită, care să inspire respect, încredere și forță.

O meserie care nu are un program fix, nu este la fel în fiecare zi și care te solicită fizic și psihic, dar pe care o fac doar acei oameni care au calități deosebite, oameni pentru care legea și ordinea nu sunt simple cuvinte, ci sunt valori fundamentale fără de care restul oamenilor din societate nu ar putea conviețui.

Omul jandarm interacționează zilnic cu diferite categorii sociale, nu neapărat sau nu întotdeauna din cele mai elevate, însă relațiile cu cetățenii impun din partea lui răbdare, ascultare activă, empatie, fermitate și înțelegere.

Eficiența muncii militarului jandarm este dată atât de o solidă pregătire de specialitate cât și de disponibilitățile sale de adaptare și autoreglare, de rezistența sa în fața tensiunilor și stresului induse de solicitările tot mai numeroase din spațiul social.

Se poate spune că aptitudinile cele mai frecvent valorificate în activitatea de jandarm sunt:

• inteligența practică: capacitatea de adaptare la condițiile dinamice și complexe din colectivitate;

• spiritul de observație: dezvoltarea atenției, concentrării, mobilizării, distributivității;

• comunicarea asertivă: capacitatea de a se exprima corect, fluent, atingându-și scopurile și fără a-l ofensa pe interlocutor;

• dialogarea eficientă: capacitatea de a asculta cu atenție solicitările cetățenilor;

• rezistența psihofizică: susținerea diversității misiunilor în condiții meteo, psihologice nefavorabile;

• rezistența la frustrare: a nu se implica în generarea sau continuarea unui conflict atunci când li se aduc cuvinte jignitoare din partea unor persoane certate cu legea.

Prin natura meseriei, jandarmul este un om al legii. Numai că, este perceput diferit de cei în preajma cărora se află. Una este acțiunea de asigurare a ordinii și siguranței publice la o manifestare religioasă, alta la un meci de fotbal cu suporteri care mai de care mai agresivi și porniți pe scandal, alta la o manifestare/protest organizat cu un anumit scop.

De aceea, în orice situație, jandarmul trebuie să fie pregătit fizic și psihic pentru a domina persoanele cu care intră în contact și în funcţie de situaţie, de

atitudinea și comportamentul acestora, de raportul de forţe și de mijloacele aflate la dispoziţie, să fie în măsură să utilizeze toate posibilităţile legale de care dispune, în mod gradual, de la negociere și coerciţie verbală până la forţa fizică, mijloace intermediare de forţă și chiar armamentul din dotare.

În situația în care ordine publică este tulburată prin orice fel de mijloace, jandarmii sunt abilitați să aplice măsuri coercitive pentru revenirea la situația de normalitate. În aceste situații folosirea forței fizice se face ca un element de obligație mai mult decât un drept.

Jandarmii se ghidează în acțiunile lor după ansamblu normelor de educație și conduită civică umană conexe cu cele care izvorăsc din deontologie, atât în relațiile de serviciu cât și în sfera extraprofesională, în raport cu demnitatea și calitatea unui cadru militar.

Profesia de militar, luată în sens tradițional,

presupune în primul rând vocație. Asociată noțiunii de sacrificiu și dedicare completă față de tot ceea ce e legat de specificul militar, exercitarea profesiei de militar presupune un scop care depășește interesul individual în favoarea unor valori mai înalte.

Exercitarea profesiei de militar jandarm presupune dreptul exclusiv de a gestiona mijloacele de forță împotriva violenței, dar și respectarea strictă a unei discipline, precum și a unui cod deontologic ce cuprinde o serie de obligații și privațiuni.

În acest context, militarul trebuie să rămână o categorie aparte, distinctă de civil, care să se constituie într-un corp, formând un grup recunoscut oficial, în cadrul unei organizații instituționale.

Cert este că Jandarmeria este o instituție care oferă satisfacția unui lucru bine făcut, atât pentru tine ca om, cât și pentru societate.

Lt.col. Marian BOALBEȘ

Lt.col. Adrian NIȚU


Alt context, aceeaşi provocareO instituţie precum Jandarmeria își are

argumente în însăși natura umană, o natură pe care o surprindea foarte sugestiv gânditorul grec Aristotel: „omul se naște având ca arme firești inteligenţa și voinţa fermă, care sunt foarte proprii a fi întrebuinţate în scopuri contrarii” astfel că, deși „omul, în perfecţiunea sa este cea mai nobilă dintre fiinţe, tot astfel, lipsit de lege și de dreptate, este cea mai rea dintre toate ….”. Cei peste două mii de ani care au trecut de la rostirea acestor afirmaţii au demonstrat cu prisosinţă valoarea lor de adevăr.

Jandarmeria este în multe state parte a răspunsului pe care cetăţenii îl propun acestei provocări care vizează crearea și menţinerea unui climat de ordine în interiorul căruia să se armonizeze liberul arbitru al fiecărui cetăţean cu liberul arbitru al celorlalţi. Și nu este deloc o misiune ușoară! Este o misiune care crește în complexitate date fiind procesele care marchează prezentul și viitorul apropiat și care configurează o societate globalizată, în care se confruntă acut două sentimente confuze: cel al cetăţeniei globale, omul este cetăţean al lumii, și cel al dezrădăcinării, omul este înstrăinat, lipsit de identitate, naufragiat pe o insulă locuită parcă în fiecare zi de alţi oameni, cu care nu comunică îndeajuns, pe care nu-i cunoaște și care nu-l cunosc.

Nu se mai poate vorbi, așadar, de o ordine internă fără o ordine globală, sau europeană pentru că graniţele statale sunt permisive, pentru că secolul XXI a extins libertatea de circulaţie a oamenilor și a mărfurilor, pentru că impactul diversităţii depășește canoanele unei ordini strict interne.

Aceasta este și perspectiva în interiorul căreia a fost elaborată și adoptată, la 10 decembrie 1948 de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Așa cum

susţine și Norberto Bobbio1, documentul constituie „dovada istorică cea mai importantă de până acum pentru un consensus omnium gentium în ceea ce privește un anumit sistem de valori”.

După cum se arată și în cuvântul înainte al lucrării citate anterior, prin Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se înfăptuiește o adevărată „revoluţie copernicană”: dacă până acum dreptul internaţional reglementa relaţiile dintre statele suverane, omul individual este acum recunoscut ca beneficiar nemijlocit al drepturilor internaţionale.

Astfel, potrivit art. 28 din Declaraţia Universală Drepturilor Omului, fiecare om are dreptul la

„o ordine socială și internaţională în care drepturile și libertăţile prevăzute de prezenta declaraţie să poată fi realizate pe deplin”. Realizarea acestor drepturi presupune protejarea lor prin domnia legii.

Statutul de cetăţean al lumii nu poate fi în mod facil asumat de fiecare individ. Studiile de antropologie culturală și de sociologie ne arată că în același prezent trăiesc oameni care aparţin unor epoci diferite, epoci care

cu greu ar putea dialoga. E o diferenţă aproape insurmontabilă între epoca Inchiziţiei și cea a generaţiei flower-power. Tot la fel, contactul între indivizi, între grupuri se traduce ca o ciocnire între mentalităţi. Și asta pune în pericol posibilitatea unui consens de factura celui amintit mai sus.

În același timp, teama de vid, de non-identitate poate crea reculul unor extremisme naţionaliste. Pentru că nu poţi să fii cetăţean al lumii fără să fii cetăţean al statului, să aparţii neatributiv omenirii, fără să ai o circumstanţiere naţională, etnică. 1 Apud Jorn Rusen, Hans-Klaus Keul, Adrian Paul Iliescu, Drepturile omului la întâlnirea dintre culturi, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2004, p. 30

În această paradigmă rolul unor instituţii precum Jandarmeria sporește în complexitate, ele trebuind să își asume misiuni atât în interior, cât și în exterior, legea corelându-se tot mai intim cu principiile dreptului internaţional, drept care așează printre subiectele sale nu doar statele, alianţele, ci însuși individul uman. Eficacitatea și eficienţa acţiunilor derulate în noul context sunt direct dependente de modul în care structuri de tipul Jandarmeriei din diferite ţări reușesc să coopereze. Conștientizarea acestui lucru a dus la crearea unor formule de tipul Forţei de Jandarmerie Europene, EOROGENDFOR, sau a Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie și Poliţie cu Statut Militar Europene și Mediteraneene (F.I.E.P.). A fost posibilă astfel derularea cu succes a numeroase misiuni de prevenire a conflictelor și consolidare a stabilităţii internaţionale. Chiar dacă nu este suficientă, cooperarea internaţională este o condiţie necesară pentru a putea vorbi despre o ordine internă, în care drepturile și libertăţile cetăţenilor să poată fi mai mult decât cuprinsul unor declaraţii.

Membră a acestor asociaţii, Jandarmeria Română este un actor important în efortul de punere în aplicare a prevederilor articolului 28 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pentru garantarea unui cadru de ordine socială și internaţională, ea participând la misiuni în zone cu potenţial conflictogen crescut, zone în care diluarea statalităţii creează riscul dezvoltării unor structuri teroriste și de crimă organizată, care, în condiţiile unei societăţi globalizate, sunt un pericol pentru orice locuitor al planetei. Tocmai de aceea, acţiunile forţelor de jandarmerie nu se reduc la folosirea forţei, ci vizează și obţinerea unor rezultate pe termen lung, prin contribuţia la crearea și consolidarea unor instituţii eficiente în diferite zone de pe glob care se confruntă cu eșuarea statului și riscul izbucnirii sau agravării unor conflicte interetnice

sau inter-religioase. Este cazul misiunilor derulate în Afganistan, Mali, Haiti sau Kosovo.

Cunoscutul istoric al religiilor, Mircea Eliade, afirma cu convingere că „secolul XXI va fi un secol al religiilor sau nu va fi deloc”. Parafrazându-l, putem spune că „secolul XXI va fi un secol al colaborării și cooperării sau nu va fi deloc”. Se evidenţiază astfel imperativul unui consens cu privire la setul de valori în jurul căruia să se configureze un model de ordine publică, socială și internaţională. Provocarea este cu atât mai mare cu cât este vorba despre o ordine în canoanele democraţiei și nu ale autoritarismului.

Analizând-o cu atenţie, ne dăm seama că nu este o provocare nouă, contextul este însă cu

totul altul, fie și dacă ne raportăm numai la puterea reţelelor de socializare. Capacitatea de mobilizare, de construire a unor curente de opinie, de impunere a unor modele comportamentale cu impact asupra climatului de ordine este imensă. Și deși tehnologia este nouă, lucrurile par să funcţioneze așa cum ne spunea la 1896 Gustave Le Bon: afirmaţie – repetiţie – contagiune.

În același timp, noul context testează și limitele unor concepte precum „unitate în diversitate”: până unde poate merge diversitatea fără a pune în pericol unitatea, coerenţa unor proiecte comunitare? Evident, este o limită care presupune selectarea din natura umană a ceea ce este nobil și demn și consacrarea în norme de drept a acestor valori. Pe acest filon juridic poate evolua arhitectura unei ordini, nu doar publice, ci și individuale sau, dimpotrivă, comunitare/ internaţionale, iar stabilitatea ei implică o strategie în care componenta educaţională este poate cea mai importantă.

Lt.col. Sorin DRĂGUȘIN


STAGIUL DE PRACTICĂ – activitatea de consolidare a noţiunilor teoretice

Protejarea cetăţeanului, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a proprietăţii publice și private, prevenirea și descoperirea infracţiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și protecţia instituţiilor fundamentale ale statului, reprezintă fundamentul oricăror acţiuni pe care Jandarmeria Română le abordează dintr-o perspectivă modernă, aceea a protejării valorilor sociale, democratice și constituţionale. De aceea, în activitatea de formare a viitorilor subofiţeri, o etapă importantă de pregătire o reprezintă stagiul de practică desfășurat în unităţile operative ale Jandarmeriei Române. Aceasta etapă are

o durată de patru luni. În primele trei luni elevii sunt planificaţi în misiuni de ordine și siguranţă publică, iar în ultima lună vor desfășura activităţi specifice misiunii de pază și protecţie instituţională.

Stagiul de practică are ca scop formarea și dezvoltarea deprinderilor de a acţiona în cadrul elementelor de dispozitiv pe timpul misiunilor de asigurare, menţinere și restabilire a ordinii și siguranţei publice, precum și misiunilor de pază și protecţie a obiectivelor și transporturilor din responsabilitatea instituţiei noastre.

După ce vor urma un program de acomodare, elevii vor fi repartizaţi la structurile de ordine publică, fiind planificaţi în misiuni de asigurare a unui climat normal de ordine și siguranţă publică, dar și la structurile de pază și protecţie instituţională, urmând

să desfășoare misiuni de asigurarea a ordinii interioare necesare desfășurării în condiţii de normalitate a activităţii la obiectivele aflate în competenţă.

Elevii sunt planificaţi în misiuni având posibilitatea să pună în practică noţiunile teoretice dobândite în timpul orelor de curs. Pe întreaga perioadă a stagiului de practică, ei sunt îndrumaţi de tutori profesionali, jandarmi cu experienţă în activitatea profesională, acordându-se atenţie deosebită caracterului formativ și complementar al practicii.

Pe timpul stagiului de practică, elevii acţionează alături din efectivele unităţii dar nu vor întocmi acte procesuale și procedurale de constatare și sancţionare

în nume propriu, participând doar alături de tutorii profesionali la redactarea unor astfel de documente. Participă la misiunile de ordine publică împreună cu subunitatea unde au fost repartizaţi, în cadrul patrulelor de ordine publică, având posibilitatea să-și însușească deprinderile practice ale activităţii de jandarm.

Elevii întocmesc zilnic planul de muncă cu activităţile ce urmează să le desfășoare și participă la executarea de misiuni specifice. De asemenea, urmează să participe la activităţile cultural-educative și sportive

desfășurate de subunităţi.Se vor implica direct în munca de jandarm

alături de tutorii profesionali, care le vor împărtăși din experienţa lor profesională, pentru ca mai târziu să fie pregătiţi să acţioneze, la rândul lor, cu profesionalism, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ce le vor fi încredinţate.

La finalul stagiului de practică elevii sunt apreciaţi pentru activitatea desfășurată de către tutorii profesionali, fiindu-le acordate calificative.

După această etapă, viitorii oameni ai legii sunt pregătiţi să rezolve cu profesionalism orice situaţie care va apărea pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu ce le vor fi încredinţate.

Colonel Adrian BURCIUSublocotenent Ștefan TRIFAN

ADAPTARE ȘI INTEGRARE PROFESIONALĂ În societatea modernă, educația ocupă un rol

important. Educația nu conține doar partea teoretică, mai este și partea practică, oferindu-i individului oportunități noi sau invers, micșorându-i cercul posibilităților. Prin urmare, dacă avem în vedere latura practică atunci rolul școlii se conturează din perspectiva a două criterii esențiale: concordanța între înclinații și aptitudini, pe de o parte, și cerințele profesiunii dorite, pe de altă parte; acordul între aspirațiile profesionale și cerințele sociale pentru a se evita dezechilibrul între cererea și oferta de cadre. Pentru realizarea acestui ultim aspect școala va dezvolta nu numai aptitudinile speciale, ci și o serie de aptitudini generale, suficient de flexibile, care să permită adaptarea la dinamica activității profesionale.

A n t r e n a r e a motivațională în procesul de educație și instrucție este esențială și depinde de talentul pedagogic al instructorilor, dar și de „stimularea” realizată de unitățile beneficiare. Trecerea de la școala care îl formează la profesia în sine nu trebuie să reprezinte o „ruptură”, ci un „salt de continuitate” pe care elevul să-l accepte ca pe o evoluție firească în dezvoltarea sa profesională. Evident, această „conștientizare” de ordin valoric apare ulterior contactului direct cu realitatea mediului profesional, imagine care se conturează prin parcurgerea stagiului de practică, ea fiind precedată inițial de curiozitate, interes, deschidere, dar condționate de „dirijarea controlată” a activității practice de către organisme competente. În acest fel sunt asigurate premisele acordului între disponibilitățile vocaționale și cerințele sociale. O integrare corespunzătoare a absolvenților școlii militare de jandarmi în profesie asigură un mediu social cu surse de conflict limitate. Orice neconcordanță, orice dezacord între aspirații și posibilități determină un sentiment de incompletitudine și un randament scăzut în activitate, aspecte care vor aduce prejudicii instituției.

Dincolo de toate aceste considerente, este

incontestabil faptul că o anumită achiziție de cunoștințe, deprinderi și, implicit, de competențe se realizează de la sine, o dată cu trecerea timpului și dobândirea experienței. Recunoașterea acestui aspect înseamnă un pas important în direcția motivării pentru formare și perfecționare: elevul va fi modelat pentru a răspunde și a face posibilă valorificarea noilor achiziții ale stagiului de practică, ceea ce contribuie în final la creșterea flexibilității funcționale a organizației.

Contribuția instructorilor militari este vitală: în prealabil este necesar a explica elevilor în amănunt obiectivele urmărite în stagiile de practică. Reușita formării depinde în mare măsură de timpul acordat pe care cadrele îl acordă explicitării acestora. De asemenea, eficiența și impactul formării profesionale pot fi corect

apreciate numai dacă luăm în considerare motivația persoanei în activitatea depusă. Este necesar ca interesul pentru formare care presupune dobândirea de noi cunoștințe și deprinderi să fie însoțit de utilizarea oportună a noului potențial.

În acest proces dificil și foarte complex de formare profesională, instituția jandarmeriei și școala militară, în special, promovează anumite valori

care se regăsesc înscrise în codul de etică și deontologie profesională și care prescriu comportamentul tuturor angajaților. Totuși, valorile promovate la nivelul jandarmeriei devin o simplă declarație, afișată la intrare sau în biroul fiecărui cadru militar, în condițiile în care nu se realizează interiorizarea acestora de către angajați. Valorile constituie baza pentru înțelegerea de către cetățeni a funcției jandarmeriei, sunt un indicator prin care jandarmeria este, în primul rând un serviciu public și apoi o forță militară de poliție, un ghid al comunității pentru a evalua instituția. În acest sens, instituția va trebui să dezvolte alte căi de evoluție în carieră decât înaintarea în grad, astfel încât să mențină angajamentul și motivația pentru dezvoltarea carierei în unitate.

Maior Simona ERCIULESCU


PROMOȚIA IULIE 2018


Agenda cultural – sportivă a Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi „Gr . Al . Ghica” Drăgăşani

Unul din principiile coordonatoare ale procesului de învăţământ derulat în Școala de la Drăgășani este cel al centrării actului educaţional pe elev, prin derularea unor activităţi care să permită valorificarea întregului potenţial al elevilor. Competenţele profesionale pe care le formează școala se îmbină cu competenţele civice, morale și chiar cultural-artistice și sportive într-o personalitate armonioasă, cu impact asupra climatului instituţional și asupra procesului educaţional.

Primul semestru al anului 2018 a fost marcat de numeroase astfel de activităţi, care au constituit tot atâtea contexte pentru punerea în valoare a aptitudinilor, creativităţii și spiritului competitiv de către elevi.

Litera şi spiritul legii – ediţia a IV-aConcursul se înscrie pe linia pregătirii de specialitate a

viitorilor subofiţeri din Jandarmeria Română. Ediţia din acest an s-a desfășurat în ziua de 21.03.2018, la această activitate participând elevii seriei ianuarie – noiembrie 2018, care au dovedit o bună cunoaștere a legislaţiei cu aplicabilitate în executarea misiunilor specifice Jandarmeriei. Punctajul acordat pentru calitatea prestaţiei din concurs a configurat următorul clasament:• locul I: clasa 210 – echipaj format din elevii: Bîrdac Georgiana, Drulă Maria și Dinu Andrei;• locul II: clasa 203 - echipaj format din elevii: Achim Luminiţa, Hegeduș Radu, Radu Gabriela;

• locul III: clasa 205 - echipaj format din elevii: Bălașa Gabriel, Ister Răzvan, Mihalti Teodora.

Colocviul Istorie şi identitate – 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu RomâniaÎn cadrul activităţilor dedicate sărbătoririi Centenarului, în

ziua 27 martie s-a desfășurat un colocviu cu tema de mai sus, în cadrul căruia elevii au prezentat lucrări prin intermediul cărora au fost reconstituite pagini din istoria naţională. De la Unirea sub sceptrul lui Mihai Viteazul la Basarabia azi sau românismul nu piere, lucrările prezentate au adus în faţa publicului fiinţa naţională în devenirea ei istorică. La finalul manifestării elevii au prezentat și un moment artistic, intitulat Dor de Basarabia, în cadrul căruia au fost interpretate cântece din repertoriul regretaţilor Doina și Ion Aldea-Teodorovoci.

Oameni pentru oameni – donare de sângePeste 100 de cadre și elevi ai Școlii Militare de Subofiţeri de

Jandarmi „Gr. Al. Ghica” Drăgășani au participat la o acţiune de donare de sânge în ziua de 28 martie. Acţiunea s-a desfășurat în colaborare cu Centrul de Transfuzie Sanguină al Ministerului Apărării Naţionale și a sădit în sufletele elevilor sentimentul frumos al iubirii aproapelui, contribuind, totodată, la constituirea rezervei de sânge necesare spitalelor din ţară.

Porţi deschise la Şcoala Militară de la DrăgăşaniZiua de 29 martie a fost pentru instituţia noastră o zi

în care elevi ai școlilor din învăţământul civil au putut să răsfoiască o pagină din cartea profesiilor. Cei peste 400 de elevi, însoţiţi de cadre didactice, au parcurs un traseu care a inclus vizitarea Sălii tradiţiilor, a unor ateliere de prezentare a armamentului și a tehnicii din dotare, vizionarea filmului de prezentare a școlii, distribuirea de materiale promoţionale cu oferta școlii. Un moment foarte apreciat de vizitatori a fost prezentarea unui exerciţiu demonstrativ de către cadrele Batalionului 6 Ordine Publică, Animale de Serviciu și Pază Instituţională din cadrul Direcţiei Generale

de Jandarmi a Municipiului București. Cei prezenţi au putut vedea în acţiune absolvenţi ai Școlii de la Drăgășani din promoţii anterioare și au admirat curajul și inteligenţa cailor și câinilor folosiţi în executarea misiunilor.

Jandarmeria Română – 168 de ani de existenţăÎn data de 3 aprilie la sediul școlii s-a desfășurat o

ceremonie la care au participat reprezentanţi din partea Prefecturii judeţului Vâlcea, a Consiliului Judeţean și a Primăriei municipiului Drăgășani, reprezentanţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie și ai Serviciului Român de Informaţii, foști comandanţi ai școlii. Ceremonia a marcat împlinirea a168 de ani de la întemeierea Jandarmeriei Române, luările de cuvânt evidenţiind pagini din istoria instituţiei, provocările cărora ea a trebuit să le facă faţă și prefigurând complexitatea misiunilor viitoare.

Cadrele Școlii care s-au distins prin rezultate deosebite au fost recompensate prin avansare în grad, prin diplome de merit, felicitări și mulţumiri. Ceremonia s-a încheiat cu depunerea unei coroane de flori la troiţa ridicată în memoria jandarmilor care s-au jertfit pentru apărarea Patriei.

Ştafeta performanţei – medalii de aur la campionatul de unifightTrei elevi au reprezentat instituţia noastră la faza finală

pe Ministerul Afacerilor Interne a campionatului de Unifight, care s-a desfășurat la Timișoara în perioada 17-20.04.2018.

Dincă Cosmin Alexandru (categoria 90) și Ungureanu Viorel Răzvan (categoria 70 de kg) au reușit să obţină locul I în urma unor prestaţii de excepţie, învingând deţinători ai titlurilor de campion naţional full contact, campion și vicecampion naţional la judo sau campion naţional MMA.


Simpozionul naţional Valenţele (in)formative ale comunicării – ediţia a VII-aAjuns la a VII-a ediţie, simpozionul s-a desfășurat în

perioada 04-05.05.2018 și s-a bucurat de participarea a șapte instituţii de învăţământ ale M.A.I.: Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” București, Școala de Agenţi de Poliţie Câmpina, Școala de Agenţi de Poliţie Cluj-Napoca, Școala de Subofiţeri de Jandarmi Fălticeni, Școala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră Oradea, Centrul de Pregătire și Perfecţionare a Agenţilor de Poliţie Slatina și instituţia gazdă. O frumoasă reprezentare a avut și Colegiul „Gib Mihăescu” ai cărui elevi au participat cu lucrări la secţiunile concurs ale simpozionului.

Manifestarea a permis constituirea unui cadru de dialog în care au fost reunite diverse perspective de abordare și interpretare a problemelor de ordine publică, de la registrul știinţific până la cel artistic, de la prevenţie până la combatere.

Cercul pastoral misionar Regiunea Oltenia-BanatAnul 2018 a fost declarat prin hotărârea Sfântului Sinod

al Bisericii Ortodoxe Române „Anul Omagial al Unităţii de Credinţă și de Neam” și „Anul Comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din anul 1918”. În acest context, în perioada 14-15 mai, la Școala Militară de la Drăgășani s-au desfășurat o serie de activităţi în organizarea cercului pastoral-misionar Regiunea Oltenia-Banat. După săvârșirea Vecerniei a fost evocată memoria luptătorilor anticomuniști care au suferit în închisorile comuniste, evidenţiindu-se noaptea de 14 mai 1948, când au avut loc marile arestări și a început distrugerea elitei intelectuale interbelice.

Manifestările s-au încheiat cu susţinerea unei conferinţe cu tema „1918 în conștiinţa poporului român” de către preotul militar Petrișor Nicolae de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraș-Severin.

Festivalul cultural al studenţilor şi elevilor din instituţiile de învăţământ ale M .A .I . – ediţia a XX-a – Drăgăşani 21-25 mai 2018

Centrul Cultural al M.A.I. și Școala Militară de Subofiţeri de Jandarmi „Gr. Al. Ghica” Drăgășani, cu sprijinul Corpului Naţional al Poliţiștilor, au organizat, în perioada 21-25.05.2018, cea de-a XX-a ediţie a Festivalului cultural-artistic al studenţilor și elevilor din instituţiile de învăţământ ale M.A.I..

Probele de concurs au fost: creaţie literară (poezie), muzică ușoară, muzică folk, muzică populară, interpretare instrumentală și au oferit concurenţilor contextul afirmării în faţa unui public entuziast.

Festivalul s-a încheiat cu un spectacol de gală dedicat elevilor jandarmi, precum și tuturor participanţilor din Drăgășani, ce a reunit momente muzicale interpretate de către angajaţi ai M.A.I., laureaţi ai ediţiilor anterioare ale festivalului.

14 IULIE – ZIUA TRANSMISIONIŞTILOR MILITARI Nevoia comunicării la distanţă a existat odată

cu începuturile societăţii umane, însă condiţiile n-au fost cele favorabile decât la începutul secolului al XIX-lea. De la telegraful lui Samuel Finley Breeze Morse din 1837, ori telefonul lui Alexandre Graham Bell din 1876 și până la societatea informaţională de astăzi, drumul a fost lung și anevoios, saltul tehnologic a fost uriaș, iar efectele în plan economic și social incomensurabile. Toate aceste realizări tehnice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au pătruns în armatele timpului, inclusiv în armata tânărului stat român.

Astfel, încă din anul 1855 s-a înfiinţat o școală absolvită de primii șapte telegrafiști, iar în primăvara anului 1873 au fost trimiși pentru documentare în Franţa, Belgia și Austria ofiţeri români, pe probleme referitoare la instruirea militarilor, la organizarea și funcţionarea primelor subunităţi de telegrafiști.

Nașterea transmisiunilor î n Armata României s-a produs la 14 iulie 1873 prin Înaltul Decret nr. 1303, când în organica batalionului de geniu, în cadrul primei companii de minări se înfiinţează „Secţiunea de telegrafişti militari” (având în compunere: 1 șef de secţie, 15 manipulatori, șefi de ateliere - sergenţi sau caporali și 30 de lucrători telegrafiști), fapt ce demonstrează înţelegerea rolului și locului suportului tehnic al conducerii forţelor militare, desfășurate pe spaţii mari și în condiţii dintre cele mai grele.

Prin Înaltul Decret nr. 1132 din 28 mai 1874 s-a hotărât înfiinţarea a patru secţii de telegrafie militară. Nucleul de personal al noilor secţii l-au constituit militarii care încadrau secţia înfiinţată în 1873. Aceste secţii, la numai câţiva ani de la constituire, au participat la Războiul de Independenţă din 1877-1878, asigurând nevoile de conducere a trupelor.

Structura sistemului de transmisiuni a evoluat și se bazează acum pe centre de transmisiuni, centre înaintate de transmisiuni și centre de informații, axe transversale și reţele de transmisiuni.

Munca transmisioniștilor s-a materializat în asigurarea legăturilor de conducere, cooperare, informare, înștiinţare și alarmare, în serviciul de tură, pe tipul intervenţiilor și la exerciţii. Pentru transmisioniștii din M.A.I., legăturile telefonice, radio și de transmiteri de date nu mai au secrete, asigurarea legăturilor de comunicaţii în cadrul Reţelei de Comunicaţii Voce-Date (RCVD) a M.A.I., menţinerea permanentă a viabilităţii reţelelor radio cu staţii din toate gamele

de frecvenţă VHF/UHF/HF, cu puteri și configuraţii

diferite, a suportului reţelelor informatice necesare transmiterilor de date, au devenit obișnuinţă.

La 145 de ani de la nașterea armei transmisiuni, schimbările din domeniul tehnologiei informaţiilor s-au făcut simţite și în arma transmisiuni, ea transformându-se în arma comunicaţii și tehnologia informaţiei.

Necesitatea asigurării unui volum mare de informaţii în timp oportun a dus la înţelegerea rolului Armei Transmisiuni, fapt care a condus către o evoluţie permanentă a mijloacelor tehnice de asigurare a legăturii, pornind de la telegraful militar, în anul 1873, trecând prin telegrafia fără fir (1909), liniile permanent aeriene (1942), ajungând în prezent, după ani de căutări, la Reţeaua de Comunicaţii Voce - Date (RCVD) a M.A.I. – care poate fi numită, fără a greși, emblema transmisiunilor din cadrul M.A.I.

Transmisioniștii din cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Drăgășani sunt pe deplin implicaţi în permanentul proces de evoluţie al acestei arme.

Secolul al XXI-lea marchează cele mai profunde transformări în domeniul tehnologiei informaţiei. În cadrul strategiei naţionale de realizare a societăţii informaţionale, un rol deosebit îi revine domeniului comunicaţiilor și tehnologiei informaţiei. Rolul structurilor de transmisiuni, incluzând aici și pe cele ale tehnologiei informaţiei, crește pe măsura amplificării fluxurilor de informaţii vehiculate între structurile de concepţie, conducere și execuţie de la toate nivelurile ierarhice.

Lt. Ionel PĂPĂLĂU


Exercițiul internațional cu forțe în teren – Carpathians Blueshield 2018

În perioada 18-28 iunie 2018, Jandarmeria Română a organizat la Centrul de Perfecționare a pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, Exercițiul Comprehensiv Carpathians Blueshield 2018 în cadrul proiectului Antrenamentul Serviciilor de Poliţie din Uniunea Europeană – EUPST II (European Union Police Service Training).

Exercițiul a reprezentat cea mai amplă activitate de acest gen organizată la nivelul Jandarmeriei Române, la acesta participând peste 300 de ofițeri și subofițeri din 13 ţări (România, Bulgaria, Cipru, Franța, Italia, Republica Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Elveția, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) și 4 organisme internaționale (Uniunea Europeană, CEPOL, Forța de Jandarmerie Europeană și Eucap Sahel Niger), precum și reprezentanți din toate structurile cu atribuții în domeniul securității și ordinii publice din România.

La acest exercițiu au fost implicați și o parte din elevii Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi ”Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani.

Acesta s-a desfășurat în baza unor scenarii adaptate după fapte reale petrecute în alte regiuni ale lumii în care Uniunea Europeană execută misiuni de menținere a păcii și a pus un accent deosebit pe asigurarea coeziunii participanților ce provin din structuri diferite, pentru gestionarea mai eficientă a misiunilor la care acționează în comun. A implicat folosirea de forțe în teren și s-a desfășurat pe teritoriul a 6 județe (Dâmbovița/CPPCJ Ochiuri, Prahova/Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, Brașov/Gruparea de Jandarmi Mobilă

“Burebista” Brașov, Harghita/ Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni, Covasna și Ilfov/Școala de Aplicație pentru Ofițeri “Mihai Viteazul”).

Exercițiul a debutat în ziua de 18 iunie cu o ceremonie militară care s-a desfășurat în Piața “Mihai Viteazul” din municipiul Târgoviște, în prezența conducerii Jandarmeriei Române și a unor oficialități publice central și locale.

În prima săptămână la sediul Centrului de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, condus de locotenent-colonel Teodor Constantin CERNAT s-au desfășurat activități teoretice și practice de pregătire și antrenament cu toți participanții la exercițiul internațional.

În cea de-a doua săptămână o parte din forțele participante la CPPCJ Ochiuri au fost dislocate în celelalte destinații prevăzute în scenariu din cele 6 județe.

Aspectul de noutate al exercițiului a constat în corelarea activităților de conducere, planificare și organizare specifice Statului Major cu activitățile practice de antrenament, în special în domeniul asigurării și restabilirii ordinii publice. Astfel, subunități formate din jandarmi români, polițiști polonezi,

ucrainieni, jandarmi și polițiști francezi, au fost puse în situația de a se antrena sub comandă unică, iar în această săptămână au pus în aplicare rezultatele antrenamentului pentru rezolvarea unor situații de tulburare a ordinii publice, comunicate în timp real, concomitent în cele șase județe care au participat la exercițiul internațional (Dâmbovița, Prahova, Brașov, Harghita, Covasna și Ilfov). Forțele aflate în teren au fost coordonate în mod unitar de către Statul Major de la CPPCJ Ochiuri.

În ultima zi a stagiului de pregătire s-a desfășurat un exercițiu complex și combinat cu implicarea tuturor forțelor multinaționale, acesta constând în asigurarea și restabilirea ordinii publice, în urma apariției unor situații neprevăzute de tulburare gravă a climatului de ordine și siguranță publică, precum și rezolvarea acestora în mod spontan de către conducătorii forțelor din teren și efectivele aflate în Statul Major.

Activitatea a fost de un real succes fiind atinse principalele obiective generale și anume: înțelegerea și aplicarea unei abordări globale a operațiunilor internaționale de gestionare a crizelor în ceea ce privește PSAC a UE, promovarea înțelegerii reciproce, a încrederii, a cooperării și a interoperabilității între toate forțele, organizațiile, birourile și personalul implicat și afectat, dezvoltarea abilităților privind activitățile specifice TMMA (instruire, mentoring, monitorizare, consiliere), dezvoltarea abilităților și dobândirea de noi cunoștințe în interacțiunea cu alți participanți într-un sediu multinațional, dezvoltarea abilităților necesare pe timpul efectuării de TTP-uri (tehnici, tactici, proceduri) în domeniul muncii de poliție, respectarea dreptului internațional al drepturilor omului și a dreptului umanitar.

Exercițiul internațional – Carpathians Blueshield a culminat pe platoul CPPCJ Ochiuri, cu susținerea ceremoniei militare de încheiere în prezența conducerii Jandarmeriei Române și a autorităților publice centrale și locale.

Căpitan Melania PADINĂ

PRACTICAREA ARTELOR MARȚIALEELEMENT ESENȚIAL ÎN FORMAREA INIȚIALĂ A VIITORILOR SUBOFIȚERI

În cadrul Uniunii Europene a fost definită o nouă Politică de Securitate şi Apărare Europeană, (ESDP – European Security and Defence Policy), care a permis crearea unei structuri de apărare comună şi o Strategie de Securitate Europeană. Integrarea deplină în structurile Uniunii Europene depinde, într-o măsură apreciabilă, de competitivitatea şi competenţa personalului angajat în acest proces amplu şi complex.

În acest angrenaj al transformărilor se află şi angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, mai precis jandarmii, care trebuie să facă față cu succes noilor provocări. Responsabilităţile acestora sunt orientate, cu prioritate, spre respectarea drepturilor fundamentale ale omului, creșterea gradului de siguranţă al cetăţeanului și spre asigurarea unui climat de ordine și siguranţă civică.

În formarea jandarmului, nivelul pregătirii fizice este determinant. Este esenţială o bună condiţie fizică și abilităţi de autoapărare solide, care să-i permită să acţioneze rapid și eficient la orice situaţie impusă. Programa școlară a disciplinei Educaţie fizică în Şcoala de Subofiţeri de Jandarmi, prevede la capitolul competenţe generale formarea profesională a viitorilor jandarmi în conformitate cu principalele cerinţe formulate de comanda socială.

Obiectivul prioritar al Educaţiei Fizice este formarea unui important bagaj de cunoștinţe, deprinderi și priceperi motrice de autoapărare fizică. Aici se găsesc elemente tehnico-tactice din karate, judo, box, lupte, ju-jitsu, etc., a căror aplicare în lecţie condiţionează formarea unui profil psihic,

specific subofițerului de jandarmerie, care generează comportamente adaptative în situaţii limită.

Formarea profesională a elevilor din cadrul Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani, în cadrul disciplinei Educaţie fizică urmărește:

• menţinerea stării de sănătate și dezvoltarea fizică și psihică armonioasă a elevilor;

• eficientizarea pregătirii în direcţia autoapărării fizice pentru a avea un rol decisiv în formarea inițială a viitoarelor cadre de jandarmerie;

• învăţarea unor comportamente bazate pe formarea deprinderilor şi priceperilor tehnico-tactice cu conţinut de autoapărare, necesare realizării cu randamente superioare a viitoarelor misiuni.

În afară de latura profesională, în cadrul şcolii se regăseşte şi o latură competiţională a practicării tehnicilor de autoapărare preluate din artele marțiale. Astfel, elevii au participat la Campionatul de Unifight faza finală pe minister, unde au obținut două medalii de aur.

Încrederea în sine, disciplina şi educaţia, concentrarea, perseverenţa, curajul, dezvoltarea calităţilor motrice şi a condiţiei fizice, socializarea sunt câteva dintre beneficiile pe care elevii le dezvoltă prin practicarea artelor marţiale.

Cpt. Dragoş SIMOIU-VASILE


POVEŞTI CU ZÂNEde MĂDĂLINA POPA, elevă în clasa 202

Premiul I la secţiunea creaţie – proză scurtă, Simpozionul naţional Valenţele (in)formative ale comunicării – ediţia a VII – a.

Îmi permiteţi să mă prezint! Sunt o fată ca oricare, nici înaltă, nici prea

scundă, frumuseţea mea e trecătoare și am un mare defect – nu mă suportă fetele din clasă. Ţin să vă precizez că sunt elevă la un liceu bun, într-o clasă bună, cu profesori buni… Nu lipsesc de la ore, nu am gașcă și nu mi-am făcut un iubit. Am caiet pentru fiecare materie, reţin ușor versuri și am o materie preferată – GEOGRAFIA!

Părinţii mei sunt oameni obișnuiţi, lucrează la o firmă, iar sora mea mai mică e o elevă exemplară. Locuim într-un apartament cu două camere, cu vedere spre sud. Nu avem casă la ţară și nici mașină. Locuinţa noastră e aproape de școală, fac zece minute dacă mă grăbesc. Și da, mă grăbesc mereu să ajung prima în clasă: îmi curăţ în bancă, șterg tabla, îmi scot caietele și aștept în liniște să vină profesorul.

Mi-am dat seama târziu că normalitatea mea deranjează, recunosc nu pe toţi colegii… Nu am cont de facebook, mesajele le primesc scrise pe ghiozdan sau în penar și o dată mi-au fost spuse pe un ton agresiv în faţă:

„Fată, ești proasta târgului… nu te suportă nimeni, săraco și slăbănoaga pământului! Tu nu vezi că nu se uită nimeni la tine, cretino! Toţi râd de tine că vii cu aceeași pantofi din clasa a IX-a. Ești nașpa rău de tot!”

Auzisem că sunt pe lumea asta și oameni răi, dar nu mi-am imaginat niciodată că pot exista oameni atât de tineri, răi! Nimeni nu mi-a luat apărarea. Alor mei nu le-am spus pentru că vin târziu acasă și sunt mai tot timpul foarte obosiţi și supăraţi. Le-am ţinut numai pentru mine și m-am hotărât să adopt cea mai bună cale – indiferenţa.

Profesorul de Geografie a observat că mi-am pierdut puterea de concentrare și m-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva? N-aș fi putut să-l încarc cu ale mele – e un om bun! Are puţin peste 60 de ani… urmează să se pensioneze când eu termin liceul. Mi-a recomandat să-mi urmez visul – Facultatea de Geologie, călătoria stelară printre roci și soluri, drumul drept prin viaţă și pe minunata Cale Lactee.

Cele mai înverșunate colege făceau de cele mai multe ori legea în clasă: cine cu cine stă în bancă, cine sunt pe lista de invitaţii la majoratele dintr-a XI-a și a XII-a, ce culoare se poartă în anul acela, de la ce magazine să se îmbrace toată lumea, cu cine să se facă școala de șoferi… din nefericire, n-am fost nici invitată, nici dorită drept colegă de bancă și nici școala de șoferi nu era pentru mine: puţin cam costisitoare pentru părinţii mei.

Acum nu vă imaginaţi că nu vorbea nimeni cu mine. Eram preferata băieţilor din ultimele bănci cărora le șopteam adesea și pe care îi ajutam la lucrările scrise. Am simţit și puţină apropiere din partea celui mai arătos, care s-a oferit de câteva ori să stea cu mine în bancă. Recunosc că am făcut o pasiune secretă pentru el: mi-a trecut repede. Când părinţii lui au aflat de la un binevoitor „că umblă cu mine”, i-au interzis să-mi vorbească și m-au pârât la părinţi cu ocazia primei ședinţe.

Nici la banchetul de sfârșit de an nu prea am fost invitată de colegi. Am compensat cu invitaţiile unor colegi mai mari, care nu m-au găsit nici urâtă, nici săracă. Am venit îmbrăcată cu o rochiţă simplă, cu floarea-soarelui, pe care desigur, s-a găsit cineva să mi-o comenteze.

Pe băiatul arătos l-am întâlnit la facultate: eu – la Geologie, el – la Politehnică. Și acum îmi vorbea puţin sau pur și simplu, mă saluta. Cu arţăgoasele nu m-am mai întâlnit: se pare că au plecat în străinătate. La studii…

Vă mărturisesc sincer că mie nu mi-a mai crescut piciorul dintr-a IX-a… nici înălţimea… N-am aruncat pantofii mei cu care am reușit să fac furori, nu m-am schimbat prea mult ca stil, iar în taberele de geo-speologie mă iubește toată lumea.

Pe profesorul meu de Geografie îl vizitez des. Sâmbătă seara, la aceeași oră opt, când ne luăm porţia de bunătate și de amintiri, pe un covoraș cu motive oltenești.

Din când în când suntem întrerupţi de fluieratul trenurilor care trec nu departe de casa profesorului meu preferat. Tot dumnealui i-am dedicat şi victoriile mele de după liceu. Se vede treaba că mi-a prins bine ponegreala şi gustul amar al vorbelor rele spuse despre mine ! Am rămas acelaşi om, care mai târziu, doar puţin mai târziu, şi-a învăţat propriii copii să fie mai buni şi mai toleranţi cu cei din jur !

Vă mărturisesc cu mâna pe inimă că n-am încetat să cred în poveştile cu zâne ! Deşi n-am avut niciodată de-a face cu Zâna Măseluţă, m-a vizitat dintotdeauna cea a Speranţei, a Bunului Simţ, a Cumpătării şi a Iubirii de Oameni !

Nu mai privi cum trece timpulSi nu-ncerca tu a-l opri,Nu-ţi aminti cum zboară gândulSi nu-ncerca a-l mânui!

Nu te uita la partea goalăCe zace singură-n pahar,Nu căuta să ai dreptateCăci totul este în zadar!

Nu te opri din drumul tăuŞi nu-ncerca să pleci departe,Căci calea vieţii este unaŞi se îndreaptă într-o parte!

DANIEL CORCOVEANU, elev clasa 111

Premiul III la SECŢIUNEA POEZIE a FESTIVALULUI CULTURAL-ARTISTIC NAŢIONAL AL ELEVILOR ŞI STUDENŢILOR MILITARI DIN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ALE M.A.I. - ediţia a XX-a - 21 -25 mai 2018

Nu te lăsa căci vine timpulCând lacrimi multe-ţi vor cădea,Nu te lăsa şi nu ai teamăCăci glasul meu îl va avea!

Vei auzi mereu cum cântăIluzia din al meu vers,Vei înţelege cum încearcăSă îţi îndrepte al tău mers.

Vei înţelege cum dispareUşor, uşor un vechi trecut,Vei auzi doar glasul careSperiat, tresare ca un mut!

FLORICICA DE PE COASTĂDin galeria artiștilor gorjeni face parte și

eleva școlii noastre, sensibila și talentata ROXANA STÂNGĂ, absolventă a Școlii Populare de Artă din Târgu-Jiu, la clasa doamnei profesoare Carmen Argint.

Cântând de la o vârstă fragedă, a obţinut numeroase premii la concursurile de muzică populară din întreaga ţară: locul I – Floare de lotus din Oradea, Pe fir de baladă din Târgu-Jiu și locul al II-lea la Festivalul de muzică populară din Moreni. A participat la Festivalul Naţional de muzică populară Maria Tănase, iar în luna mai 2018 la Festivalul cultural-artistic naţional al elevilor şi studenţilor militari din instituţiile de învăţământ ale M.A.I. - Ediţia a XX-a, a câștigat locul al II-lea și simpatia publicului. Melodiile interpretate în concurs au ridicat sala în picioare, fiind cea mai ovaţionată participantă din concurs.

Profesorii și colegii îi urează o carieră muzicală și militară de excepţie!

LINIȘTE


Sesiuni de admitere pentru anul şcolar 2018 - 2019Una dintre premisele majore de la care pleacă organizarea și

desfășurarea procesului de învăţământ în Școala Militară de la Drăgășani este aceea potrivit căreia performanţa unei instituţii este în strânsă legătură cu resursa umană de care instituția dispune. În acest sens se manifestă o preocupare deosebită pentru realizarea unui proces de selecţie riguros care să permită ulterior furnizarea către unităţile beneficiare a unor absolvenţi la standarde ridicate de pregătire.

Calitatea subofiţerilor pregătiţi la Drăgășani a determinat o creștere a interesului și al altor instituţii pentru absolvenţii noștri, aceștia având oportunitatea ca la finalizarea studiilor să fie repartizaţi în unităţi operative ale Jandarmeriei, ale Serviciului de Protecţie și Pază, în structuri ale S.I.E. sau D.G.P.I..

Posibilitatea de a activa într-o structură cu profesioniști bine pregătiţi, alături de oameni dedicaţi profesiei a determinat o creștere a numărului celor care doresc să se înscrie la examenele de admitere organizate de instituţia noastră. Venim în întâmpinarea lor aducându-le la cunoștinţă ultimele noutăţi referitoare la sesiunile de admitere organizate pentru anul școlar 2018 – 2019.

Locuri scoase la concurs în anul şcolar 2018 – 2019 Sesiunea august – septembrie 2018350 de locuri, din care 4 locuri pentru rromi şi 2 locuri pentru alte minorităţi.Sesiunea ianuarie 2019350 de locuri, din care 25 locuri pentru SIE, 8 locuri pentru SPP, 4 locuri pentru rromi şi 2 locuri pentru alte

minorităţi.

Criterii de recrutare Condiții generalesă aibă cetăţenie română și domiciliul în România;• să cunoască limba română, scris și vorbit;• să aibă capacitate deplină de exerciţiu;• să fie apţi din punct de vedere medical, fizic și psihologic;• să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi, sau să îi împlinească în

cursul anului în care participă la concursul de admitere;• să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;• să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită

admise și practicate în societate;• să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;• să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea de infracţiuni;• să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă

pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;• să nu fi desfășurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;Criterii specificesă aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere;• să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;• să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9,00, cu excepţia candidaţilor

care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;

• să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ;Pentru recrutare, fiecare candidat va depune la structura de management resurse umane un dosar plic,

care va cuprinde următoarele documente:• Cererea de înscriere la concursul de admitere;• Curriculum vitae – Europass (CV);• Declaraţia de confirmare a cunoașterii și de acceptare a condiţiilor

de recrutare;• Copii ale actului de identitate, carnetului de muncă și dacă este

cazul a livretului militar;• Diploma de bacalaureat *;• Foaia matricolă *;• Copii ale: certificatului de naștere al candidatului, soţului/soţiei

și fiecărui copil, certificatului de căsătorie, precum si după caz ale hotărârilor judecătorești privind starea civilă;

• Autobiografia si Tabelul nominal cu rudele candidatului;• Extrasul de pe cazierul judiciar al candidatului, care se solicită

de către compartimentul cu sarcini de recrutare, pe baza consimțământului expres al candidatului. Extrasul poate fi înlocuit și de un certificat de cazier judiciar, în termenul de valabilitate depus de candidat;

• Fișa medicală – tip de încadrare in MAI;• O fotografie 9x12 cm;• Trei fotografii color 3x4 cm;• Certificatul de examinare psihologică (introdus în dosar de către

compartimentul cu sarcini de recrutare).• * Candidaţii care au absolvit studiile liceale în afara României, cu

diplomă de bacalaureat sau echivalentă acesteia, au obligaţia de a prezenta următoarele documente:• atestatul de recunoaștere a studiilor emis de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului

Educaţiei Naționale și Cercetării Știinţifice;• diploma de bacalaureat sau echivalentă cu acesta, în copie, tradusă și legalizată;• foaia matricolă din perioada studiilor liceale, în copie, tradusă și legalizată.• Documentele solicitate se prezintă in original, vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de

către lucrătorul de resurse umane care efectuează recrutarea; se acceptă si copie legalizată.Suplimentar documentelor prevăzute, candidații care se înscriu pentru locurile alocate distinct

minorităților naționale – rromi, maghiari, alte minorități – depun la dosarul de recrutare și o adeverință din partea unei organizații etnice, constituite potrivit legii, care să ateste etnia de apartenență a candidatului, respectiv calitatea de etnic.

Pe durata concursului de admitere nu se asigură cazarea, masa şi transportul candidaţilor.

Cererile de înscriere pentru Sesiunea ianuarie 2019 se depun la unitățile Jandarmeriei Române până la data de 23 noiembrie 2018;

Candidaţii recrutaţi parcurg următoarele probe eliminatorii la unităţile teritoriale:

• Examinarea medicală - constă în evaluarea detaliată a stării de sănătate, conform baremelor medicale în vigoare și se concretizează prin completarea fișei medicale. Fișa medicală se eliberează personal candidaţilor de unitatea care i-a recrutat;

• Evaluarea psihologică - se realizează la unităţile teritoriale, de către specialiști din cadrul Centrului de Psihosociologie al MAI, potrivit planificării întocmite împreună cu inspectoratele generale/judeţene/teritoriale.

CONCURSUL DE ADMITERE se va desfășura, după cum urmează:Sesiunea august – septembrie 2018- în perioada 24 august – 04 septembrie 2018;Sesiunea ianuarie 2019- în perioada 10 – 21 ianuarie 2019;Ordinea de desfăşurare a probelor la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ postliceal ale

Jandarmeriei Române, este următoarea:• contravizita medicală• evaluarea performanței fizice• proba de verificare a cunoștinţelorProba de verificare a cunoștinţelor se desfășoară la sediul Școlii Militare de Subofiţeri de Jandarmi “Grigore

Alexandru Ghica” Drăgășani, numai cu acei candidaţi care au promovat proba de evaluare a performanței fizice.Perioadele de şcolarizare a seriilor de elevi sunt:• 12 noiembrie 2018 – 20 septembrie 2019 - pentru cei admiși în

septembrie 2018;• Ianuarie – noiembrie 2019 - pentru cei admiși în ianuarie 2019;Convinși că opţiunea pentru Școala Militară de Subofiţeri de

Jandarmi „Gr. Al. Ghica” Drăgășani este o opţiune solidă, tuturor tinerilor care s-au hotărât să se înscrie la aceste examene, le dorim succes!

Date post:	11-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU Jandarm/Iulie 2018.pdf · Este aceasta o datorie de onoare, a...

Documents