+ All Categories
Home > Documents > Administrația cugireană solicită în continuare Va fi ......Și de data aceasta, în partea de...

Administrația cugireană solicită în continuare Va fi ......Și de data aceasta, în partea de...

Date post: 21-Oct-2020
Category:
Upload: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
4
Anul X Nr. 102 Iulie-August 2017 Poate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro Se distribuie gratuit Buletin de informare editat de Consiliul Local și Primăria orașului Cugir C M Y K Administrația cugireană solicită în continuare transferarea activelor sociale Ediția a VI-a a “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare Vinerea-Cugir Demersurile adminstrației locale de a prelua activele sociale ale UM Cugir continuă și anul acesta, fiind al treisprezecelea an în care primăria solicită autorităților abilitate să decidă transferarea lor din proprietatea Uzinii Mecanice Cugir în domeniul public al orașului. Zilele acestea a fost trimisă o nouă adresă către Ministerul Economiei prin care cerem cu titlu gratuit Stadionul Parc, Blocurile de nefamiliști nr. 10 și nr. 11, Blocul nr. 5 , Blocul 1 Mai, Cabana Prislop, Complexul Mistreţul, Peron UMC 1, terenul vechii Şcoli profesionale, Spălătoria și baia publică. În ultimul an au fost trimise adrese similare către conducerea Guvernului, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvlotării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor Publice, acesta din urmă fiind singurul care a oferit un răspuns, direcționându-ne către Ministerul Economiei, sub autoritatea căruia funcționează uzina. De fiecare dată, solicitarea noastră a fost motivată de starea de degradare accentuată în care se află aceste active sociale abandonate de UMC încă din anul 1989, deoarece nu serveau activității de producție. În continuare uzina nu dispune de fonduri şi nu este interesată să reabiliteze imobilele, multe dintre ele fiind reale pericole pentru cetățeni. Deși inutile societății, pentru aceste active și pentru terenul aferent lor, UMC înregistrează lunar cheltuieli cu amortizarea, evaluarea, cu impozite și taxe locale. Aceste cheltuieli vor crește considerabil în anul 2018 având în vedere prevederile legale actuale care permit administrațiilor locale să majoreze cu 500% impozitul pe clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan. Acest lucru înseamnă pentru întreprindere o povară financiară de 224.640 lei (cu 187.200 lei mai mult ca în 2017) sumă care, în alte condiții, ar putea fi utilizată pentru acoperirea altor necesități ale uzinii. Din acest motiv, ne bazăm pe sprijinul actualei conduceri a S.C. UM Cugir şi a Consiliului de Administrație, care sunt în măsură să facă lobby pentru transferarea activelor în domeniul public, astfel încât să devină utile comunității locale. Administrația locală intenționează să le transforme în obiective de importanță publică, după cum urmează: Bloc nr. 5- în locuinţe sociale şi/sau azil pentru bătrâni; Bloc nr. 10- în locuinţe sociale şi/sau locuinţe pentru tineri; Bloc nr. 11- în locuinţe sociale şi/sau locuinţe pentru tineri; Cabana Prislop- în tabără şcolară şi punct de atracţie pentru iubitorii turismului şi a sporturilor de iarnă; Stadion Parc- în bază sportivă modernă; Şcoală profesională veche- în zonă de agrement; Complex Mistreţul (cabine, ştrand, popicărie)- în centru pentru tineret; Restaurant Mistreţul- în centru pentru tineret; Peron Haltă- spațiu de staționare modernizat; Spălătorie și baie publică- în centru de agrement și sport. Cu o implicare reală a factorilor de decizie, eforturile administrației locale pot să se materializeze întrucât legislația prevede că “transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social va fi aprobat de adunarea generală a acţionarilor după aprobarea prealabilă a instituţiei publice implicate urmând a se face pe bază de protocol de predare-primire încheiat între părţi, în termen de 30 de zile de la data aprobării în adunarea generală a acţionarilor.” Nu doar legislația ne determină să continuăm demersurile, ci și experiența trecută: în anii 2007-2008 administrația cugireană a reuşit să preia de U.M Cugir fostul “Club Muncitoresc” pe care l-a transformat în actuala Casă de Cultură și “Stadionul Vechi”, devenit acum “Arena Cugir”. Adrian TEBAN, Primarul Orașului Cugir În perioada 18-20 august, iubitorii folclorului, tradițiilor populare, meșteșugurilor și jocurilor sportive tradiționale și-au dat întâlnire în Poina cu Goruni din Vinerea la ediția a VI-a a “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare-Cugir”. Primăria şi Casa de Cultură au stabilit din timp programul manifestărilor, iar Consiliul Local, în ședința de joi, 27 iulie 2017, a aprobat printr-un proiect de hotărâre modul de desfășurare și comisia de organizare a evenimentului . Și de data aceasta, în partea de vest a localității Vinerea, în poiana străjuită de stejari seculari a pulsat spiritul național, căci organizatorii au încercat să surprindă individualitatea noastră ca popor, prin punerea în valoare a folclorului și tradițiilor populare locale și naționale. Evenimentul a cuprins un spectacol folcloric, la care au participat ansambluri şi interpreţi de valoare, o paradă a portului popular, jocuri sportive tradiţionale și un foc de tabără. În cele trei zile, au dat glas trăirilor naţionale interpreţi îndrăgiţi, precum: Veta Biriș, Lele Crăciunescu, Mihai Petreuș, Ovidiu Homorodean și Robert Târnăveanu. Pe scena din mijlocul poienii au urcat ansambluri cunoscute, dintre care amintim: Ansam- blul folcloric “Balada” – Bistrița, Ansamblul folcloric ”Cununa Apusenilor” – Gilău – Cluj, Ansamblul folcloric “Miorița” din Vaideeni – Vâlcea, Ansamblul folcloric ”Plaiuri de munte” din Cristian – Sibiu, Ansamblul “Fiii satului” din Romos – Hune- doara. Zona noastră a fost reprezentată de către Ansamblul folcloric “Plăișorul”din Săliștea și, bineînțeles, de Ansamblul gazdă, “Câmpul Pâinii” din Vinerea. Ca de fiecare dată, în ultima zi a festivalului, ansamblurile au participat la o paradă a portului popular, care a plecat din fața Căminului Cultural din Vinerea, iar în fața Școlii Gimnaziale “Ioan Mihu” și a Monumentului Eroilor au prezentat scurte mo- mente artistice, după care au urcat în Poiana cu Goruni. Pentru buna desfășurare a paradei, între orele 11.00-13.00, traficul auto a fost restricționt pe străzile: Culturii, Principală (intersecția cu str. Culturii, până la intersecția cu str. Eroilor) și Eroilor, circulația fiind deviată pe străzile Vadului, Morilor și Privighetorii. Pe durata festivalului, prin decizia Consiliului Local, s-a interzis aprinderea focurilor pe sol în afara perimetrului delimitat, iar în interiorul lui a fost permisă aprinderea doar în locurile special amenajate, verificate și marcate corespunzător”, mai exact in vetrele de foc pregătite de către organizatori. Trebuie menționat fapul că “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare- Cugir” este organizat din dorința de a păstra vie flacăra tradiţiilor populare, de a promova turistic această zonă bogată din punct de vedere natural, cultural, istoric şi etnofol- cloric dar și de a oferi publicului momente de destindere și bucurie. Casa de Cultură Va fi amenajată o creşă la grădiniţa “Prichindel” Numeroşi părinţi, în mo- mentul în care revin la servici la finalul concediului de îngri- jire, sau mai devreme, sunt în situaţia dificilă de a nu avea cu cine să-i lase pe micuţi. În sprijinul acestora, admin- sistratia locală a conceput un proiect care permite înființarea unor grupe în regim de creşă, în cadrul grădiniţei Prichindel. Proiectul a primit aprobarea Ministerului Dezvoltării Re- gionale, Administraţiei Pub- lice şi Fondurilor Europene, în baza Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Grădiniţa “Prichindel” urmează să beneficieze de o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare, astfel încât aici să poată funcţiona pe lângă grădiniţă şi o creşă destinată copiilor mai mici de 3 ani.” Vor fi efectuate lucrări de recompartimentare şi modernizare a întregii clădiri, de dotare cu echipament şi mobilier specific care să corespundă nevoii de educaţie şi îngrijire a copiilor. Clădirea se va reabilita termic prin executarea izolaţiei pereţilor exteriori, înlocuierea instalaţiei de încălzire şi executarea instalaţiei de asigurarea a climatului ambiental cu ventiloconvectoare. De asemena, se vor înlocui cazanele de producere a agentului termic cu cazane de performanţă ridicată, şi se vor monta panouri fotovoltaice pentru reducerea consumului de energie electrică. Mobilierul va fi adecvat vârstei, astfel încât să ofere copilului o ambianţa familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupelor de copii. Spaţiul va fi amenajat, îm- prejmuit și dotat corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber. Prin realizarea acestor investiţii, unitatea va respecta prevederile legale în vigoare referitoare la condiţiile igienico-sanitare, de siguranţă, de odihnă și activitate care îi privesc pe copiii mai mici de 3 ani. Valoarea investiţiei este de aproximativ 4.500.000 lei, iar durata de realizare este de 13 luni. În perioada următoare se va semna contractul de finanţare, urmând ca lucrarea să fie licitată. Călin FURDUI, Viceprimar
Transcript
  • Anul X Nr. 102 Iulie-August 2017

    Poate fi citit în format electronic la adresa: www.primariacugir.ro Se distribuie gratuit

    Buletin de informare editat de Consiliul Local și Primăria orașului Cugir

    C MY K

    Administrația cugireană solicită în continuare transferarea activelor sociale

    Ediția a VI-a a “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare Vinerea-Cugir

    Demersurile adminstrației locale de a prelua activele sociale ale UM Cugir continuă și anul acesta, fiind al treisprezecelea an în care primăria solicită autorităților abilitate să decidă transferarea lor din proprietatea Uzinii Mecanice Cugir în domeniul public al orașului. Zilele acestea a fost trimisă o nouă adresă către Ministerul Economiei prin care cerem cu titlu gratuit Stadionul Parc, Blocurile de nefamiliști nr. 10 și nr. 11, Blocul nr. 5 , Blocul 1 Mai, Cabana Prislop, Complexul Mistreţul, Peron UMC 1, terenul vechii Şcoli profesionale, Spălătoria și baia publică. În ultimul an au fost trimise adrese similare către conducerea Guvernului, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvlotării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor Publice, acesta din urmă fiind singurul care a oferit un răspuns, direcționându-ne către Ministerul Economiei, sub autoritatea căruia funcționează uzina.

    De fiecare dată, solicitarea noastră a fost motivată de starea de degradare accentuată în care se află aceste active sociale abandonate de UMC încă din anul 1989, deoarece nu serveau activității de producție. În continuare uzina nu dispune de fonduri şi nu este interesată să reabiliteze imobilele, multe dintre ele fiind reale pericole pentru cetățeni. Deși inutile societății, pentru aceste active și pentru terenul aferent lor, UMC înregistrează lunar cheltuieli cu amortizarea, evaluarea, cu impozite și taxe locale. Aceste cheltuieli vor crește considerabil în anul 2018 având în vedere prevederile legale actuale care permit administrațiilor locale să majoreze cu 500% impozitul pe clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan. Acest lucru înseamnă pentru întreprindere o povară financiară de 224.640 lei (cu 187.200 lei mai mult ca în 2017) sumă care, în alte condiții, ar putea fi utilizată pentru acoperirea altor necesități ale uzinii.

    Din acest motiv, ne bazăm pe sprijinul actualei conduceri a S.C. UM Cugir şi a Consiliului de Administrație, care sunt în măsură să facă lobby pentru transferarea activelor în domeniul public, astfel încât să devină utile comunității locale. Administrația locală intenționează să le transforme în obiective de importanță publică, după cum urmează: Bloc nr. 5- în locuinţe sociale şi/sau azil pentru bătrâni; Bloc nr. 10- în locuinţe sociale şi/sau locuinţe pentru tineri; Bloc nr. 11- în locuinţe sociale şi/sau locuinţe pentru tineri; Cabana Prislop- în tabără şcolară şi punct de atracţie pentru iubitorii turismului şi a sporturilor de iarnă; Stadion Parc- în bază sportivă modernă; Şcoală profesională veche- în zonă de agrement; Complex Mistreţul (cabine, ştrand, popicărie)- în centru pentru tineret; Restaurant Mistreţul- în centru pentru tineret; Peron Haltă- spațiu de staționare modernizat; Spălătorie și baie publică- în centru de agrement și sport.

    Cu o implicare reală a factorilor de decizie, eforturile administrației locale pot să se materializeze întrucât legislația prevede că “transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social va fi aprobat de adunarea generală a acţionarilor după aprobarea prealabilă a instituţiei publice implicate urmând a se face pe bază de protocol de predare-primire încheiat între părţi, în termen de 30 de zile de la data aprobării în adunarea generală a acţionarilor.” Nu doar legislația ne determină să continuăm demersurile, ci și experiența trecută: în anii 2007-2008 administrația cugireană a reuşit să preia de U.M Cugir fostul “Club Muncitoresc” pe care l-a transformat în actuala Casă de Cultură și “Stadionul Vechi”, devenit acum “Arena Cugir”.

    Adrian TEBAN, Primarul Orașului Cugir

    În perioada 18-20 august, iubitorii folclorului, tradițiilor populare, meșteșugurilor și jocurilor sportive tradiționale și-au dat întâlnire în Poina cu Goruni din Vinerea la ediția a VI-a a “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare-Cugir”. Primăria şi Casa de Cultură au stabilit din timp programul manifestărilor, iar Consiliul Local, în ședința de joi, 27 iulie 2017, a aprobat printr-un proiect de hotărâre modul de desfășurare și comisia de organizare a evenimentului .

    Și de data aceasta, în partea de vest a localității Vinerea, în poiana străjuită de stejari seculari a pulsat spiritul național, căci organizatorii au încercat să surprindă individualitatea noastră ca popor, prin punerea în valoare a folclorului și tradițiilor populare locale și naționale. Evenimentul a cuprins un spectacol folcloric, la care au participat ansambluri şi interpreţi de valoare, o paradă a portului popular, jocuri sportive tradiţionale și un foc de tabără.

    În cele trei zile, au dat glas trăirilor naţionale interpreţi îndrăgiţi, precum: Veta Biriș, Lele Crăciunescu, Mihai Petreuș, Ovidiu Homorodean și Robert Târnăveanu. Pe scena din mijlocul poienii au urcat ansambluri cunoscute, dintre care amintim: Ansam-blul folcloric “Balada” – Bistrița, Ansamblul folcloric ”Cununa Apusenilor” – Gilău – Cluj, Ansamblul folcloric “Miorița” din Vaideeni – Vâlcea, Ansamblul folcloric ”Plaiuri de munte” din Cristian – Sibiu, Ansamblul “Fiii satului” din Romos – Hune-doara. Zona noastră a fost reprezentată de către Ansamblul folcloric “Plăișorul”din Săliștea și, bineînțeles, de Ansamblul gazdă, “Câmpul Pâinii” din Vinerea.

    Ca de fiecare dată, în ultima zi a festivalului, ansamblurile au participat la o paradă a portului popular, care a plecat din fața Căminului Cultural din Vinerea, iar în fața Școlii Gimnaziale “Ioan Mihu” și a Monumentului Eroilor au prezentat scurte mo-mente artistice, după care au urcat în Poiana cu Goruni.

    Pentru buna desfășurare a paradei, între orele 11.00-13.00, traficul auto a fost restricționt pe străzile: Culturii, Principală (intersecția cu str. Culturii, până la intersecția cu str. Eroilor) și Eroilor, circulația fiind deviată pe străzile Vadului, Morilor și Privighetorii.

    Pe durata festivalului, prin decizia Consiliului Local, s-a interzis aprinderea focurilor pe sol în afara perimetrului delimitat, iar în interiorul lui a fost permisă aprinderea doar în locurile special amenajate, verificate și marcate corespunzător”, mai exact in vetrele de foc pregătite de către organizatori.

    Trebuie menționat fapul că “Festivalul Naţional de Dansuri şi Tradiţii Populare- Cugir” este organizat din dorința de a păstra vie flacăra tradiţiilor populare, de a promova turistic această zonă bogată din punct de vedere natural, cultural, istoric şi etnofol-cloric dar și de a oferi publicului momente de destindere și bucurie.

    Casa de Cultură

    Va fi amenajată o creşă la grădiniţa “Prichindel”

    Numeroşi părinţi, în mo-mentul în care revin la servici la finalul concediului de îngri-jire, sau mai devreme, sunt în situaţia dificilă de a nu avea cu cine să-i lase pe micuţi. În sprijinul acestora, admin-sistratia locală a conceput un proiect care permite înființarea unor grupe în regim de creşă, în cadrul grădiniţei Prichindel. Proiectul a primit aprobarea Ministerului Dezvoltării Re-gionale, Administraţiei Pub-lice şi Fondurilor Europene, în baza Programului Naţional de Dezvoltare Locală. Grădiniţa “Prichindel” urmează să beneficieze de o serie de lucrări de reabilitare şi modernizare, astfel încât aici să poată funcţiona pe lângă grădiniţă şi o creşă destinată copiilor mai mici de 3 ani.” Vor fi efectuate lucrări de recompartimentare şi modernizare a întregii clădiri, de dotare cu echipament şi mobilier specific care să corespundă nevoii de educaţie şi îngrijire a copiilor. Clădirea se va reabilita termic prin executarea izolaţiei pereţilor exteriori, înlocuierea instalaţiei de încălzire şi executarea instalaţiei de asigurarea a climatului ambiental cu ventiloconvectoare. De asemena, se vor înlocui cazanele de producere a agentului termic cu cazane de performanţă ridicată, şi se vor monta panouri fotovoltaice pentru reducerea consumului de energie electrică. Mobilierul va fi adecvat vârstei, astfel încât să ofere copilului o ambianţa familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupelor de copii. Spaţiul va fi amenajat, îm-prejmuit și dotat corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber.

    Prin realizarea acestor investiţii, unitatea va respecta prevederile legale în vigoare referitoare la condiţiile igienico-sanitare, de siguranţă, de odihnă și activitate care îi privesc pe copiii mai mici de 3 ani. Valoarea investiţiei este de aproximativ 4.500.000 lei, iar durata de realizare este de 13 luni. În perioada următoare se va semna contractul de finanţare, urmând ca lucrarea să fie licitată.

    Călin FURDUI,Viceprimar

  • Curierul de Cugir2DE LA O LUNÃ...LA ALTA...

    C MY K

    În perioada 02-06 iulie 2017 o delegație a orașului Cugir, condusă de primarul Adrian Teban s-a aflat în Wasserburg am Inn - Germania, localitate înfrăţită cu oraşul Cugir. Deplasarea a avut loc ca urmare a invitației făcută de autoritățile locale germane. Omologii din cele două localități, primarul Cugirului, Adrian Teban și primarul Wasserburgului, Michael Kölbl, alături de alți reprezentanți ai administrațiilor locale au evaluat parteneriatele și activitățile organizate în comun, în baza protocolului semnat în urmă cu 12 ani. În programul întâlnirii a mai fost prevăzut o vizită de studiu privind sistemele turistice de biciclete (piste biciclete, hărţi, indicatoare), fiind organizate mai multe deplasări în partea montană a localității germane. Totodată, a avut loc o vizită de informare la secția de pompieri din Wasserburg, precum și la stația de sortare a gunoiului menajer.

    Delegația Cugirului a adresat invitația oficială către autoritățile germane de a participa la manifestările ce vor avea loc cu ocazia “Toamnei cugirene”

    Delegația Cugirului la Wasserburg

    În prima seară din luna iulie, pe gazonul Stadionului Parc din Cugir, mai mulți astronomi amatori și-au instalat telescoapele profesionale, le-au îndrep-tat către bolta cerească și au încercat să le ofere cugirenilor o experiență de neuitat. A fost modul voluntar în care membrii clubului „Universul de lângă noi”din Alba Iulia au marcat Ziua Internațională a Astronomiei, în partene-riat cu Casa de Cultură Cugir.

    Începând cu ora 19.00, tinerii voluntari Ivan Lucian din Cugir, Fane Pop-Cot din Alba Iulia, Mihai Barbu și Dan George Uza din Cluj Napoca au un instalat un număr de 7 instrumente optice, cu scopul de a observa dif-erite astre sau planete cum ar fi : Roi deschis de stele, Marte, Jupiter, Luna, Soarele, Nebuloasa din Andromeda, Nebuloasa din Orion, Calea Lactee etc. Din păcate, condițiile meteorologice le-au cam “sabotat” planurile, astfel că numai o parte dintre participanţii la eveniment, adică cei mai norocoşi, au beneficiat de o fereastră de 10 minute în care au putut observa planeta Jupiter cu sateliţii săi şi Luna.

    Tinerii voluntari fac parte din clubul de astronomie pentru amatori „Uni-versul de lângă noi”din Alba Iulia care își propune să aducă în viața oame-nilor puțin din fascinația spațiului cosmic prin diferite evenimente pe care le organizează.

    Ziua Internațională a Astronomiei este sărbătorită de cluburi de astrono-mie, observatoare publice, planetarii și alte instituții de profil din întreaga lume, în locuri publice, prin prezentări, observații astronomice din mijlocul parcurilor, demonstrații sau alte activități.

    Ziua internațională a astronomiei, la Cugir

    În scurt timp, Direcția Venituri a orașului Cugir va dis-pune de o aplicație Web cu privire la bunurile aflate în pat-rimoniul persoanelor fizice și juridice, aplicație ce va putea fi accesată de către Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia, în baza unui protocol încheiat cu administrația cugireană. În luna iunie, Consiliul Local al oraşului Cugir a aprobat încheierea unei astfel de colaborări cu instituția judecătorească, care va putea con-sulta online situația fiscală și patrimoniul contribuabililor din localitatea noastră.

    Lunar, la registratura Direcției Venituri a orașului Cugir, sunt înregistrate în jur de 50-60 de cereri venite din partea executorilor judecătorești prin care sunt solicitate informații cu privire la bunurile cu care anumiți contribua-bili figurează în evidențele fiscale ale direcție. Dintre aceste 50-60 de cereri, 90% provin de la executori judecătorești care aparțin de Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia. Soluționarea cererilor implică timp și mobilizarea unor angajați pentru verifi-carea patrimoniului debitorilor, redactarea răspunsului și comunicarea lui. În cazul implementării aplicației web, personalul implicat în soluționarea cererilor va fi degrevat de aceste sarcini, putându-se ocupa mai mult timp cu impu-nerea și colectarea creanțelor la bugetul local. Trebuie spus că odată cu implementarea acestei aplicații, vor fi eliminate și costurile privind tipărirea și comunicarea răspunsurilor.

    Suma care tebuie achitată pentru aplicație este de 9.000 lei și va fi plătită o singură dată, nemaifiind alte cos-turi lunare sau anuale care să fie suportate de la bugetul local pentru utilizarea acesteia.

    Menționăm că și alte primării din țară, cum ar fi Primăria Alba-Iulia, Mediaș, Hunedoara și Deva au apelat la o astfel de aplicații web, stabilind protocoale de colaborare cu Camera Executorilor Judecătorești în vederea consultării online a situației fiscale și a patrimoniului contribuabililor .

    Director Executiv, Ec. Alin VALASĂ

    Un nou proiect Erasmus+ a fost castigat de Școala Gimnazială nr 3 Cugir

    Consiliul Local Cugir a aprobat recent un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Adrian Teban prin care administraţia locală vine în sprijinul pensionarilor cu vârsta de peste 60 de ani. Este vorba de un proiect care prevede ca pentru această categorie, o parte din valoar-ea abonamentului lunar pe mijloacele de transport pub-lic intern să fie suportată din bugetul local, că diferență de tarif pentru protecția socială.

    Potrivit proiectului de hotărâre, susținerea financiară de la bugetul local a transportului public lo-cal pentru pensionari se va face pe baza legitimațiilor eliberate de primărie, după cum urmează: 35 lei la abonamentul pentru o lună, de luni până Vineri (2 călătorii/zi) și 50 lei la abonamentul pentru o lună, de luni până Duminică (2 călătorii/zi). Astfel, un pensio-nar cu vârsta peste 60 de ani va mai plăti din buzunarul propriu 40 lei, respectiv 50 lei.

    Este o inițiativă mai veche a conducerii primăriei, asupra căreia administrația locală a trebuit să revină în contextul în care, începând din 1 iulie, transportul public de călători a fost atribuit operatorului de trans-port SC Livio-Dario SRL. Practic, autoritatea locală continuă să acorde sprijin oamenilor în vârstă, foarte mulţi cu probleme de sănătate, pentru care autobusul este aproape singurul mod de a ajunge la spital, instituţii publice, piaţă sau chiar la chioşcuri de ziare, telefoane publice şi cutii poştale. În cele mai multe cazuri aceste persoane au venituri mici, iar deplasare cu autobuzul reprezintă pentru ei un real efort bugetar.

    Proiectul de hotărâre inițiat de edilul Cugirului a avut în vedere și alte categorii de persoane. Pentru veteranii şi văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice în perioada comunistă, răniţii şi luptătorii Revoluţiei din 1989, se decontează operato-rului de transport contravaloarea abonamentelor eliber-ate de Primăria orașului Cugir în sumă de 75 lei/lună/beneficiar.

    Pentru persoanele cu dizabilități care beneficiază de gratuitate la transportul public local, legislativul lo-cal a aprobat să se deconteze abonamentele cu valoarea de maxim 75 lei/lună/beneficiar, în funcție de numărul călătoriilor dovedite de operatorul de transport.

    Ioan SIMU, Șef ADP

    Subvenții și gratuități pe transportul public

    pentru pensionari, veterani și persoane cu disabilități

    Aplicație web privind bunurile persoanelor fizice si juridice pentru

    Direcția Venituri Cugir

    90 de ani de la moartea dr. Ioan Mihu comemorați la VinereaLocalitatea Vinerea a găzduit în data de 2 iulie un

    eveniment comemorativ dedicat împlinirii a 90 de ani de la moartea dr. Ioan Mihu, personalitate care a contribuit la coagularea tuturor eforturilor pentru emanciparea economică, culturală, socială și politică a românilor. Organizat de Primăria Cugir și Societatea Culturală ,,Vinereana”, evenimentul a reunit autorități locale, is-torici din județ și din afara acestuia, oameni de cultură, politicieni, directori de instituții școlare, numeroși foști și actuali profesori, reprezentanți ai bisericii.

    Manifestarea a debutat la ora 11:00 cu un parastas de pomenire la mormântul ilustrului înaintaș dr. Ioan Mihu, după care, a început Simpozionul aniversar in-titulat: „90 de ani de la moartea dr. Ioan Mihu” (1854 – 1927) la sala de sport a instituției de învățământ din localitate. După cuvântul de deschidere rostit de prima-rul Cugirului, Adrian Teban, au avut loc alocuțiuni și prezentări de lucrări științifice. Astfel, Ioachim Lazăr, de la Muzeul Civilizației dacice și romane Deva a vorbit despre „Confiscarea de către regimul communist a donației dr. Ioan Mihu către Mitropolia din Sibiu”, iar dr. Ioan Drăgan – director la Arhivele Naționale ae României – București, a vorbit pe larg despre „Destinul averii dr-ului. Ioan Mihu”. Contribuția acestei personalităţi locale la emanciparea românilor a fost analizată de către dr. Mihai Căstăian – Muzeul de Etnografie și Artă populară Orăștie care a prezentat conferința cu tema: „Dr. Ioan Mihu stindardul luptei de emencipare naţională”. Calitatea ilustrului de a fi un „bun român și un bun creștin”a fost evocată de Insp. Princip. dr. Nicolae Bolea de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Simion Ștefan” din Alba Iulia. Prof. dr. Valentin Orga de la Universitatea „Babeș Bolyai”, care este și director la Biblioteca Centrală Universitară Cluj-Napoca a ținut prelegera: „Dr. Ioan Mihu, membru al grupului neoactivist de la Orăștie”.

    La evenimentul a luat cuvântul și președintele Societății Culturale „Vinereana”, ing. Dorin David care a vorbit despre obiectivul comun al autorității locale din Cugir și al Societății Culturale „Vinereana”de a a realiza o casă memorială dr. Ioan Mihu, împlinind astfel dorința ilustrului de a se întocmi “o gospodărie model” pe moșia sa rămasă neexpropriată.

    Au mai luat parete la eveniment: Ioan Străjan – directorul revistei Daco – România, Dragomir Vlonga ( cel care a realizat marșul pe bicicletă de la Alba Iulia la București pentru realizarea Monumentului Unirii), președintele Pro Cugir, Aurel Voicu, directorul general al S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A., ing Mircea Trifan, consilierul județean Dan Cherecheș, părinții parohi: Adrian Cebotari și Andrei Dănilă, consilierii locali Ioan Ferchean, Mircea Simu și Laurențiu Duma, directoarea casei de Cultură din Cugir, Rodica Florea, urmași ai familiei Ioan Mihu, precum și cetățeni din localitate.

    L.B.

    Ca urmare a implicării educatorilor de la Grădinița cu Program Normal Vinerea, un nou proiect Erasmus+ a fost castigat de Școala Gimnazială nr 3 Cugir. Este vorba despre un proiect care se va baza pe un schimb de experiență între prescolarii cugireni și preșcolari din Islanda, Spania și Lituania, pe tema protejării mediului înconjurător Școala Gimnazială nr 3 Cugir, având ca unități arondate Școala Gimnazială ,,Ioan Mihu Vinerea și Grădinița cu Program Normal Vinerea, Grădinița cu Program Normal Nr. 5 Cugir, a depus la data de 29 martie un proiect de parteneriat strategic Erasmus+, Acțiunea Cheie 2. În cadrul acestui proiect, școala noastră este parteneră alături de Islanda, țara co-ordonatoare, Spania și Lituania. Proiectul EARTHWORM : One Earth, One World.The Metamorphosis of Sustainability Education in the ECEC (Early Childhood Education and Care) a primit finanțare de la Comisia Europeană și se va derula pe parcursul a 2 ani școlari, începând din sep-tembrie 2017 până în iunie 2019. Obiectivul principal al proiectului nostru s-a bazat pe prioritățile stabilite în Ghidul Programului Erasmus + 2017, dintre care amintim: sprijinirea cadrelor didactice în adoptarea de prac-tici colaborative și inovatoare, consolidarea leadershipului în educație și încurajarea gândirii critice, în special prin predarea științei în contextul mediului și / sau cultural (deși în acest caz accentul se pune pe educația durabilă în educația timpurie). Coordonatorii au gândit acest proiect ca o modalitate prin care participanții să se implice, să exploreze și să-și trans-forme punctele de vedere și percepția asupra educației durabile și asupra managementului de mediu. Cu accentul pe competențele și abilitățile de pr-edare ale participanților, în cadrul acestui proiect vor avea loc transformări de predare așteptate, care vor avea un efect direct și un impact direct asu-pra elevilor la nivel preșcolar.Proiectul a fost în funcție de bugetul aprobat în lista de proiecte aprobate ca parteneri, publicată în România, pe poziția 137 din 307 proiecte totale aprobate ca parteneri în România, cu un buget total de 18195.00 Euro.

    Începând cu luna septembrie a.c. din echipa de medici a Spitalului Orăşenesc Cugir vor face parte 2 specialişti noi : medic specialist - Medicină de labora-tor şi un medic specialist – Medic de recuperare medicală. De ani buni Spitalul Orăşenesc Cugir a resimţit din plin lipsa unui medic în specialitatea Medicină de laborator. În cadrul unui spital, medicul de laborator este persoană responsabilă cu validarea finală a buletinelor de rezultate – interpretarea şi semnificaţia clinică a rezultatelor şi, implicit cu respectarea standardelor de calitate a serviciilor med-icale oferite şi a timpului de eliberare. Cu alte cuvinte, medicul de laborator este cel care oferă, pe domeniul sau de activitate, suportul sau ştiinţific şi profesional şi prin activităţi specifice îşi aduce aportul în promovarea şi consolidarea calităţii serviciilor medicale.

    Doamna dr. Moise Iliana îşi doreşte dezvoltarea Compartimentului bacte-riologie prin diversificarea tipurilor de analize efectuate, precum şi printr-un răspuns promt la solicitările de pe secţiile spitalului şi diversificarea analizelor de imunologie. A două specialitate care va primi un suflu nou va fi Compartimentul de Recuperare medicală. Zona oraşului Cugir este recunoscută că zona cu risc ridicat alafecţiunilor din sfera reumatologiei. Medicul de recuperare medicală este specialistul care se ocupă cu tratarea afecţiunilor din zona reumatologiei, având că scop combaterea durerii, relaxarea musculară, îmbunătăţirea mobilităţii articulare, a circulaţiei, a troficităţii ţesuturilor şi a metabolismului celular. Sperăm ca odată cu încadrarea celor doi specialişti să răspundem mai prompt la solicitările pacienţilor, iar serviciile medicale să fie la un standard mai ridicat din punct de vedere calitativ. Laboratorul spitalului a fost reabilitat de curând şi dotat cu aparatură medicală necesară. Ceea ce ne lipsea era un medic specialist care să coordoneze şi să gireze rezultatele analizelor, lucru pe care consider că l-am rezolvat odată cu angajarea dr. Moise Iliana.

    Jr. Florin ARION, Manager Spitalul Orășenesc Cugir

    Încă doi medici la Spitalul Orăşenesc Cugir

  • Curierul de Cugir 3Curierul Stării Civile

    Iulie 2017NAŞTERI ÎNREGISTRATE:

    - CĂTĂNICI DAVID - ACT TRAN-SCRIS, născut în BRASSCHAAT - BEL-GIA;- MARIAN MARA-ȘTEFANI - ACT TRANSCRIS, născută în SAN BARTO-LOME DE TIRAJANA, LAS PALMAS - SPANIA;- UDREA IRIS-MARIA - ACT TRAN-SCRIS, născută în DARTFORD - REG-ATUL UNIT AL MARII BRITANII SI AL IRLANDEI DE NORD;- LUCACI MARIA - ACT TRANSCRIS, născută în BONDY (SEINE-SAINT-DENIS) - FRANȚA;- DAMIAN ADDISON-ANDREAS - ACT TRANSCRIS, născut în READING - REGATUL MARII BRITANII ȘI AL IR-LANDEI DE NORD.

    CĂSĂTORII ÎNREGISTRATE:

    - ALEXANDRU FLORIN-IOAN și DRAGOMIR ADRIANA-CORNELIA;- CRISTEA ANDREI și SPĂTĂCEANU BERENISE-CARLA;- CIUMBRUDEAN DANIEL-SORIN și MAGHIARI DORICA;- SUCIU ANDREI-BOGDAN și PRIȘCĂ ANCA-MARIA;- POPA CRISTIAN și CRIȘAN GRAȚIANA-ADELA;- BORZA CLAUDIU-IOAN și BORZA-BURZ ROXANA-IULIANA;- TOPAN ALEXANDRU-BOGDAN și COSTEA MARIA-LOREDANA;- FILIMON LUCIAN-TRAIAN și BAR-BU MONICA-CRISTINA;- POPESCU CONSTANTIN-BOGDAN și ROMOȘAN MARIA;- TĂNASE IULIAN-VASILE și VA-SILESCU DANIELA-ALEXANDRA;- MĂGUREANU VIRGIL-ADRIAN și FRUPTU ANDREEA-MARIA;- MARCEA RADU-LUCIAN și MĂGLAȘU ALEXANDRINA-MIHAE-LA - ACT TRANSCRIS, căsătoriți în NORTH VANCOUVER, BRITISH CO-LUMBIA - CANADA;- MICLĂUȘ ALEXANDRU și LUNG ANDREEA-EMANUELA;- MARIAN LIVIU și AMARANDI MI-HAELA-ELENA;- GORONEA ANDREI-NICOLAE și TOROK IMOLA-LINDA;- SINEA DUMITRU-LUCIAN și

    GABRUȘ ALEXANDRA;- MIHĂILĂ NICOLAE-ADRIAN și STOINEA ALEXANDRA-ELENA;- BLAGA RAUL-CONSTANTIN și ROȘU LARISA-MARIA;- MĂRGINEAN FLORIN-PETRU și NEGRU MONICA-FLORINA;- BÎJA VASILE și MATEICA ANGE-LA;- BURDUF ALEXANDRU-CIPRIAN și ENE OANA-NICOLETA;- SIMEDRU MIHAI-ADRIAN și MORAR ANAMARIA;- DRAGOȚEL IOAN și RUSU MĂDĂLINA-IOANA;- POJONI MIHAI și DUDAȘ TINCUȚA-EMANUELA.

    DECESE ÎNREGISTRATE:

    - MĂRGINEAN SABINA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.Ciocîrliei nr.3;- TEODOR DUMITRA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.Rozelor nr.13;- BACIU ION, cu ultimul domiciliu în Galbenu-Sătuc, str.Școlilor nr.164;- NICULA AURELIA, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.Gr.Ureche nr.3;- BINDER TRAUGOTH-JOHANN - ACT TRANSCRIS, decedat în BRUCH-SAL - GERMANIA;- PETRIC TEODOR, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.1 Decembrie 1918 nr.6;- CHIOREAN VICTORIA, cu ultimul domiciliu în Fărău-Sînbenedic nr.12;- MIHĂILĂ ANANIE, cu ultimul domi-ciliu în Cugir-Vinerea, str.Eroilor nr.13;- DOROFTEI IOAN, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.I.Creangă nr.81;- ALBU COSMINA-ANA, cu ultimul domiciliu în Cugir, str.Trandafirilor nr.1;- JIBOTEAN IOANA, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.8 Martie nr.6;- ZUGA GHEORGHE, cu ultimul domi-ciliu în Cugir, str.Șurianu nr.8;- OLTEAN EMANOIL, cu ultimul dom-iciliu în Cugir-Vinerea, str.Principală nr.89;- LUCA VICTOR - ACT TRANSCRIS, decedat în VALMONTONE (RM) - ITALIA.

    Rodica CRĂCIUN DRĂGOIOfițer stare civilă

    C MY K

    EXPONATUL LUNII La “Expoziţia muzeală publică permanentă Cugir”

    Artefact “CUB ÎN CUB” (“Succesiune de cuburi incluse”)

    Două handbaliste de la CSO Cugir, în vârstă de 13 ani au semnat un con-tract cu Centrul Național de Excelență de la Bralșov. Miclea Fleșeriu Denisa și Tomoșoiu Luiza, care au jucat până de curând în echipa de Junioare III a clubului cugirean au intrat de la 1 august sub tutela Federației Române de Handbal, benefici-ind de instruire școlară și handbalistică în cadrul centrului brașovean până la îm-plinirea vârstei de 18 ani. Cele două tinere sportive și-au început deja pregătirea în Tabăra Națională de Handbal organizată la Râmnicul Vâlcea până în 11 august, urmând ca de la 1 septembrie să își continue activitatea la Cen-trul Național de Excelență din Brasov.

    Denisa si Luiza au fost antrenate încă din clasa a II-a de către prof. Micu Petru care ne-a declarat că “fetele au crescut valoric în timp, datorită calităților lor și a disciplinei impuse de antrenamentele regulate. În scurt timp au ajuns să promoveze la grupe cu doi ani mai mari decât vârsta lor, la echipele de Junioare IV și III ale CSO. Sunt sportive cu potențial, iar șansa lor este să ajungă handbaliste de performanță” ne-a declarat antrenorul sportivelor. Cugirencele au deja la activ două campionate naționale, contexte în care au fost remarcate de către reprezentanții federației.

    Reușita celor două fete dovedește faptul că handbalul feminin cugirean se ridică la nivelul sportiv al cluburi-lor cu trecut handbalistic din țară, deși se află la început, prima echipă din istoria Cugirului fiind înființată în urmă cu șapte ani.

    Contracte pentru două handbaliste de la CSO Cugir

    Obiectul muzeal este expus in sala 2.4., secţiunea “Din istoria prelucrării fierului în Cugir” ( “Din istoria fabricii de fier si oţel Cugir”).

    Caracteristici: materialul – duraluminiu, denumire succesiune de cuburi incluse 4 ,, dimensiuna laturilor cuburilor,,: 100/62/40/17 mm.

    Fotografie PHOTO-PRINT CENTER Parteneri: Asigurat materialul: Oţeluri şi Debitări (administrator Brebenel Ioan-Ja-

    nin); Mecfil (administrator Filip Vasile Dragoş); UMC (Director General Micu Romulus); Nova Grup (administrator Moldovan Vasile); TEA (administrator Cibu Gavrilă).

    Iniţiator şi organizator al proiectului Ing.Voicu Aurel , preşedinte ,,Pro-Cu-gir’’

    Proiectant tehnic, Ing. Şuteu Gheorghe, administrator ,,Scularia Cugir’’. Executant Bozga Ioan- strungar specialist; anul execuţiei 2013. Consultanţi inţiatorul proiectului. În evidenţa expoziţiei muzeale se află 5 exemplare, având următoarele motivaţii, însuşiri şi executanţi:- 1953, latura 40 mm, material fontă, 2 cuburi incluse executate în condiţii tehnice improprii, scopul executarii

    pentru a se recunoaşte ctg.VI conducător tehnic Popa Bazil;- 1972, latura 60 mm, material duraluminiu, executant Sârb Andrei conducător Tehnic Oneţiu Gheorghe; – scopul:

    afirmare profesională;- 2013, latura 60/80/100: material duraluminiu, cu 3;3 si 4 cuburi incluse, executant Bozga Ioan ; Coordonator

    Tehnic Şuteu Gheorghe. Importanţa obiectului muzeal este determinată de aprecieri punctuale în timp: În perioada anilor 1938-1945, la Cugir se angajau strungari numai pe bază de probă de lucru. Printre obiectele

    frecvent alese ( funcţie de categoria dorită) se afla şi “ Cub in cub” cu latura de 40 mm, material fontă cenuşie, fixare pe platoul strungului, cu 2-3 cleme, centat cu ,,acul paralel’’. Cei ce reuşeau erau „mobilizaţi pe loc”, fără trimitere pe front.

    În anul 2013, pe lista exponatelor importante ale Expoziţiei muzeale s-a înscris şi cubul multiplu. La solici-tarea noastră, specialiştii Muzeului Naţional al Unirii din Alba-Iulia, au evaluat obiectul muzeal, consemnând: obiect-ul artefact 3 cuburi succesive incluse, poate fi denumit ,,superlativ al măiestriei strungarilor cugireni’’ (scrisoarea 2671/10.102013).

    Un asemenea obiect a fost transmis Administraţiei Prezidenţiale a României însoţit de scrisoarea nr. 9/12.01.2015. Răspunsul a fost dat prin scrisoarea CP1/1257/06.04.2015 astfel: ,,Preşedintele României D-nul. Klaus Iohan-nis a primit cu bucurie darul dumneavoastră inedit -cubul- făcut de specialiştii strungari cugireni’’. Prin scrisoarea CP1/560/22,03,2016 s-a revenit cu expresia ,,Darul dumneavoastră inedit, cubul făcut de specialiştii strungarii de la Cugir este păstrat cu grijă la Palatul Cotroceni ( prin telefon s-a adăugat şi expresia ,,de excepţie’’)

    La 1 Decembrie 2016, aflându-se la Alba Iulia, pentru a depune coroana în numele preşedintelui, Domnul Con-silier de stat Sergiu Nistor, la întrebarea noastră a răspuns: ,,cubul este aşezat la loc potrivit şi prezentat ca un dar de excepţie, procedeul tehnic al execuţiei încă suportă discuţii (cum s-a făcut?)’’.

    Importanţa obiectului apreciată prin prevederea Legii 311/2003 (Legea Muzeelor şi colecţiilor publice) - poate fi definit ca fiind: unicat, realizare tehnică de excepţie, artefact, lucrarea unor specialişti consacraţi ce fac cunoscut Cugirul în lume.

    Program de vizită: Marţi şi Joi – 11-13 şi 17-19 sau programare prin apel telefonic0722 544 449 ; 0258 752 349.

    Ing. Aurel VOICU, presedinte asociatia Pro-Cugir

    Asociația Chora din Cugir le face copiilor de la Grădinița Voinicel vacanța mai frumoasă

    Pentru o parte din preşcolarii din Cugir, activitatea educativă s-a încheiat abia la sfârşitul săptămânii trecute. Este vorba de copiii din grupa mică a grădiniţei Voini-cel, care functionează în cadrul unui parteneriat public-privat între Şcoala Singi-dava şi Asociaţia Chora. Chiar dacă vacanţa a întârziat, cei 20 de copii nu au fost deloc supăraţi, ba dimpotrivă, au trăit experienţe minunate în activităţile artistice şi deplasările pe care le-au făcut cu doamnele educatoare. Bucuria lor s-a resimţit şi la Carnavalul de final de an, când cei mici s-au costumat în diferite personaje şi au interpretat roluri interesante împreună cu părinţii sau bunicii lor. Reprezentanta Asociației Chora, Claudia Popescu, ne-a mărturisit că înfiinţarea centrului a apărut ca o necesitate a părinţilor care, din cauza programului profesional, nu aveau cu cine lăsa copiii la finalul activităţii grădiniţei. Și sunt sute de părinți în această situație, nu numai la Cugir, ci și în tot județul Alba. Din fericire, Centrul Educaţional Chora a venit cu soluția salvatoare pentru cugireni și a completat cu încă cinci ore activitatea instructiv educativă a copiilor din grupa mică, iar în perioada vacanţei de vară, pentru încă 6 săptămâni, a asigurat întregul program . “Am ajuns la sfârşitul primului an de parteneriat public-privat în care Şcoala Singidava împreună cu Asociaţia Chora au creat în cadrul grădiniţei Voinicel un spaţiu în care copiii înscrişi la grupa mică au beneficiat de toate condiţiile unui program de învăţare, joacă, masă, somn bazat pe nevoile lor. A fost un an pilot care s-a încheiat cu bine şi care va continua şi la anul. Suntem bucuroşi că persoanele implicate în proiect au reuşit cu muncă şi efort să pregătească în fiecare săptămână un program tematic de activităţi curriculare şi extra-curriculare pentru copii care să urmărească atin-gerea tuturor ariilor de dezvoltare: limbaj, gândire logică, artă, motricitate, socio-emoţional şi duhovnicesc. Sigur că mulţumim Şcolii Singidava şi doamnei director Monica Vlasea şi doamnei director adjunct Stela Predescu pentru parteneriatul sem-nat cu Asociaţia Chora şi pentru bună colaborare pe tot parcursul acestui prim an.” a declarat Claudia Popescu Reprezentanta Asociaţiei Chora, Claudia Popescu a ţinut să multumească “doamnei educatoare Diana Sbuchea din partea Şcolii Singidava şi deasemenea personalului Asociaţiei Chora: Mihaela Diţă, Simona Oneţ , doamnei asistente Geta Mîrza, şi Roxanei pentru răbdarea, muncă depusă, atenţia, dragostea, apropierea de care dau dovadă în tot ceea ce întreprind cu copiii. Mulţumim doamnei Britta Wunsch, profesoară de germană, pentru implicare şi pentru bucuria cu care lucrează cu copiii noştri. Mulţumim părintelui Mihai Gălăţeanu pentru că a venit săptămânal la copii cu o povestioară, cu o binecuvântare, cu un gând bun.”. Partene-riatul public-privat dintre Şcoala Singidava şi Asociaţia Chora va continua şi în anul şcolar 2017-2018, numărul copiilor care frecventează Centrul Educaţional Chora fi-ind în continuă creştere.

    În data de 22.08.2017, într-o seară plăcută de vară, în localitatea Vinerea, pe str. Privighetorii a avut loc un spectacol de teatru în aer liber. Îndrăgiții artiști ai Grupu-lui Skepsis au invitat publicul prezent să aprecieze farsa medievală ca gen de teatru. Prin intermediul umorului, ei au evidențiat actualitatea unor moravuri, vicii şi slăbiciuni ale oamenilor care nu se schimbă niciodată.

    Evenimentul a fost organizat de către preotul Adrian Cebotari, Consiliul Parohial al Bisericii "Sf. Ap. Petru și Pavel", Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir, în parteneriat cu Primăria, Casa de Cultură Cugir și Asociația Culturală

    Skepsis. Această seară de teatru, intitulată "Farsă medievală" a fost organizată în cadrul Proiectu-lui european "Să jucăm viața pe scena educației", proiect câștigat de Școala Gimnazială Nr. 3 Cu-gir.

    La organizarea evenimentului și-au adus apor-tul directorul adjunct al școlii, Laura Teban, pro-fesoarele Luminița Cebotari, Mihaela Silaghi To-moiu, Luminița Enescu, Anca Herlea și Buda Ioan.

    Teatru în aer liber la Vinerea

  • Curierul de Cugir4

    Realizat de Primăria și Consiliul Local Cugir

    Coordonare generală: ADRIAN TEBANRedactor: Luminița Birăesc

    Tehnoredactare: Mircea M. SimuCorectare text: Mircea Adrian

    Adresa: Cugir, Str. I.L. Caragiale, nr.1, Județ Alba, cod 515600, tel. 0258/751.001, [email protected]

    www.primariacugir.ro

    C MY K

    Colaborare la nivel județean pentru dezvoltarea Munților Șureanu

    Exploatarea potențialului turistic al Munților Șureanu ar trebui să fie un principal pilon de dezvoltare economică a Cugirului și a localităților din proximitate. Din păcate, în ciuda diversității și atractivității peisagistice, a obiectivelor turistice și a domeniului schiabil de aici, Munții Șureanu rămân în continuare o destinație puțin atractivă sau chiar necunoscută turiștilor. Însă, printr-o strategie coerentă, ar putea deveni una dintre cele mai importante atracții turistice din România, mai ales că beneficiează de o caracteristică a reliefului destul de prietenoasă. Acest lucru ar aduce importante beneficii nu doar Cugirului și comunei Șugag, pe ale căror teritorii administrative se află munții, ci tuturor localităților din zonă.

    Pornind de la această convingere, conducerea orașului Cugir a propus unităților admin-istrativ teritoriale din județ să își unească și să-și armonizeze eforturile în vederea dezvoltării durabile şi promovării turismului în Șureanu. Astfel, în 29 iunie a fost constituită Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Munţii Şureanu”, din care fac parte CJ Alba, Orașul Cu-gir, Municipiul Sebeş şi comunele Pianu, Săliştea, Săsciori şi Şugag. Colaborarea în cadrul asociației garantează crearea unei viziuni de dezvoltare unanim împărtășite și susținute, ceea ce înseamnă obiective concrete și asumate, politici și programe coerente, investiții corelate și, în final, transformarea Munților Șureanu într-o zonă atractivă, ecologică și durabilă. În acest sens, va exista o colaborare în următoarele domenii: infrastructură de transport, turistică și de agrement, turism, agricultură și creșterea animalelor, silvicultură, protecția mediului și biodiversitate, prezervarea culturii, artei și meșteșugurilor tradiționale, promovarea zonei ca destinație turistică și de investiții, sănătate și securitate prin facilitarea cooperării și schimbului de informații între furnizorii de astfel de servicii publice.

    În primă fază, vor fi iventariate resursele materiale şi spirituale, naturale, culturale, istorice şi sociale din zona Munților Șureanu. Va fi alcătuită o bază de date care să cuprindă propunerile de proiecte din domeniul turismului, la nivelul Munților Șureanu, după care vor fi stabilite priorităţile de investiții la nivel de judeţ/regiune/zonă. Pentru a le implementa, vor fi identificate resursele financiare posibile, unele dintre acestea fiind cu certitu-dine programele de finanţare europeană și guvernamentală din domeniul turismului. Așadar, la nivelul celor 6 administrații și a Consiliului Județean Alba va exista o strânsă colaborare în vederea accesării fondurilor U.E. Totodată, vor fi încurajate iniţiativele, practicile, programele, proiectele și investițiile individuale din domeniul turismului durabil.

    Întrucât nu se poate face turism fără marketing și promovare, activitățile asociației se vor axa pe înfiinţarea Centrelor de Informare Turistică în zona Munților Șureanu, optimizarea activităţilor acestora precum şi crearea unei reţele organizate a acestor centre. Vor fi produse şi distribuite materi-ale de promovare, vor fi organizate evenimente, târguri, conferinţe pentru a promova turismul din zona Munților Șureanu, produsele, valorile tradiţiei şi culturii, excelenţa în domeniul agriculturii, a meşteşugurilor tradiţionale şi orice alte activităţi care influenţează în sens pozitiv dezvoltarea mediului de afaceri local şi creşterea investiţiilor străine în zona Șureanu.

    Pentru fiecare membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Munţii Şureanu” există o contribuție anuală, Consiliul Județean Alba con-tribuind cu o cotizaţie de 25.000 lei, primăriile Sebeş şi Cugir cu câte 15.000 de lei, iar administraţiile locale din Pianu, Săliştea, Săsciori şi Şugag, cu câte 2.500 de lei.

    Trebuie spus că un obiectiv permanent pe care-l va avea asociația va fi să protejeze, să conserve şi să întreţină mediul înconjurător, patrimoniul cultural, istoric şi turistic existent în acești munți. În cuprinsul Munților Șureanu întâlnim numeroase obiective turistice de natură istorică cum ar fi fortificațiile dacice (Cetatea Sarmisegetusa-Regia - considerată capitala Daciei, Cetatea de la Cugir, Cetățile Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Cetatea de la Căpâlna) și fortificațiile feudale (Cetatea feudală de la Sibișel, Turnul medieval de la Crivadia, Cetatea feudala de la Săsciori). În partea sudică a masivului, unde predominant este calcarul sunt întâlnite chei (Cheile Râului Mic, Crivadiei, Băniței, Cheile Taiei și Cheile Roșii), peșteri (Ciclovina, Valea Stânii, Șura Mare,Tecuri, Bolii), aceste locații fiind ideale pentru practicarea alpinismului și speologiei.

    Pentru orașul Cugir, o importanță deosebită o au zona Prislop (22 km), Iezerul glacial Şureanu (55 km) și domeniu Schiabil Șureanu fața de care, deși ne aflăm la doar 60 de km, nu ne înscriem în rutele recomandate turiștilor datorită absenței infrastructurii. Din acest motiv, unul din-tre proiectele pe care administrația locală îl va susține va fi reabilitarea drumului județean 704, care face accesul către cele trei obiective amintite. Marius JIBOTEAN, Administrator Public

    Ediție jubiliară a Festivalului „Toamna Cugireană”

    Anul acesta, orașul Cugir sărbătorește ediția jubiliară a Festi-valului „Toamna Cugireană” , eveniment organizat de două zeci de ani în fiecare toamnă. Consiliul Local Cugir a aprobat în ședința din 30 august un proiect de hotărâre cu privire la perioada și locația festivalului, componența comisiei de organizare, restricțiile de circulație și taxele pentru comercianți.

    Potrivit deciziei legislativului local, „Toamna Cugireană” va avea loc în perioada 16-17 septembrie, în piața Consiliului Eu-ropei de pe Str. 21 Decembrie 1989 (lângă SC UM Cugir SA), cu mențiunea că anumite acțiuni se vor desfășura și pe străzile I.L. Caragiale și Stadionului.

    Din data de 15.09.2017, ora 16.00 până în data de 18.09.2017, ora 6.00, circulaţia rutieră va fi interzisă pe străzile menţionate mai sus, urmând ca traficul auto să fie deviat pe străzile V. Alecsan-dri, Unirii şi Victoriei, cu marcaj rutier corespunzător. Conform hotărârii de consiliu local, comercianții care ocupă domeniul public în zona de desfăşurare a evenimentului vor trebui să achite o taxă în valoare de 40 lei/ mp/ zi.

    În ceea ce privește programul artistic, reprezentanții Casei de Cultură Cugir au făcut unele sondaje de opinie prin interme-diul platformelor online de socializare pentru a vedea care sunt preferințele publicului cugirean. În funcție de propunerile venite, la această ediție jubiliară, organizatorii intenționează să invite nume mari ale muzicii românești.

    - Domnule profesor, deși sunteți la pensie, nu ați renunțat la activi-tatea sportivă iar în ultimii șapte ani v-ați dedicat dezvoltării handbalu-lui feminin de junioare. De ce ați ales handbalul feminin, după ce o viața întreagă ați antrenat echipe masculine?

    - Într-o discuție avută la un moment dat cu domnul primar, Adrian Teban, domnia sa mi-a deschis o nouă perspectivă întrebându-mă dacă nu aș dori să pregătesc o echipă de handbal de fete. A fost o provocare pe care am acceptat-o și am început cu două grupe de clasa a VII și a VIII-a care, din păcate, nu aveau cultivată dedicația pentru performanță, pentru handbal. Ele nu doreau să se implice în antrenamente. În aceste condiții nu se putea obține nici un rezultat, motiv pentru care am renunțat. Mi-am spus că dacă e să fac ceva în acest sens, atunci vreau să o fac bine. Așa că am luat o grupă de copile de clasa a II-a cu care am plecat de la zero și mi-am fixat obiective de performanță, le-am format, le-am insuflat dragostea pentru sport, le-am educat spiritul competițional. Am participat la două ediții ale Campionatului Național de Handbal Junio-are III, iar în luna mai 2017, la o semifinală națională de la Sânicolau Mare. În ultimii patru ani, la Junio-are V am participat la o finală pe țară și la Turneul Internațional de la Odorheiul Secuiesc care a avut loc în 2015, cu participarea echipelor Ferencváros Budapesta și Handbal Club Gyor din Ungaria.

    - Ce înseamnă pentru dumneavoastră selectar-ea celor două junioare, Luiza Tomoșoiu și Denisa Fleșeriu de către Centrul Național de Excelență de la Brașov?

    - Copilele acestea două au crescut valoric, la fel ca toate celelalte, însă au avut unele avantaje. Fleșeriu Denisa este o jucătoare de mână stângă, cu o viteză de deplasare deosebită, o capacitate de efort și o percepție foarte bună. Cealaltă, Luiza, are 182 cm la 13 ani, cu o forță de aruncare foarte mare. Este o copilă căreia îi prevăd un viitor sportiv foarte bun. Am fost cu grupa de handbal fete a CSO Cugir la mai multe turnee în județul Hunedoara și la nivel național de unde ne-am întors cu locul 10 pe țară. Ele au fost observate de arbitri, de delegați, de alți profesori, antrenori care au văzut în ele viitoare handbaliste de performanță.

    - Viaţa dumneavoastră a fost legată de sport. Ați fost profesor, antrenor de handbal, de fotbal. Vă aduceți aminte ce v-a determinat să urmați acest domeniu?- Sunt absolvent al Colegiului ”Mihai Viteazu” de la Turda. Am avut un profesor- Dumnezeu să-l odihnească - Popa Dionisie, un om extraordinar care mi-a insuflat plăcerea de a face sport și spiritul competițional. Întâmplarea face că am avut și colegi de generație pasionați și competitivi, spre exemplu pe marele portar Suciu Vasile, care a făcut parte din lotul național. În plus, mie mi-a plăcut mișcarea în mod deosebit, pentru că am fost copil de țăran și am fost obișnuit să pun pe prim plan munca fizică. Așadar mi-am îndreptat pașii către Facultatea de Educație Fizică și Sport pe care am terminat-o în 1965.

    - Dacă este să privim retrospectiv, care au fost cele mai bune re-zultate pe care le-ați avut? Perioada la care vă gândiți cu cea mai mare plăcere?

    - După absolvirea facultății, am venit la Cugir unde am întâlnit oameni deosebiți, pe Popa Romulus și Mitica Filimon care, știind că a venit un profesor tânăr cu specializarea handbal, m-au chemat și mi-au propus să antrenez echipa de handbal a Metalurgistului. Nu prea știam eu atunci ce presupune munca de antrenorat, ce înseamnă munca cu tinerii, majoritatea de vârsta mea sau chiar mai mari. Am găsit o echipă de seniori formată, bine închegată pe care o conducea regre-tatul profesor Groza. Majoritatea erau sași din zona Sibiu-Brașov care în campionatul regiunii Hunedoara au câștigat tot ce se putea câștiga. Am condus echipa în acest campionat în anii 1965-1966 în urma căruia Metalurgistul s-a clasat pe primul loc. A urmat barajul de promovare

    Profesorul Petru Micu: ”Tot ceea ce am făcut, am făcut din plăcere și pasiune pentru sport”

    Consiliul Local al oraşului Cugir, întrunit în şedinţa publică, ordinară, în data de 30 august a aprobat constituirea Consiliului Co-munitar Consultativ la nivelul primăriei Cugir, urmând că acesta să îşi aducă contribuţia la soluţionarea problemelor de interes local pentru copil şi familie, alături de Serviciului Public de Asistenţă Socială (SPAS). Decizia legislativului local a venit în urma solicitării SPAS care a apreciat sprijinul oferit în urmă cu câţiva ani de o structură similară, care a funcţionat între anii 2012 – 2014, în baza HCL nr. 108/2012. Menţionăm că necesitatea constituirii şi funcţionării acestei structuri este stipulată în prevederile Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările ulterioare astfel: “Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii. În acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzând, dar fără a se limita, oameni de afaceri locali, preoţi, cadre didactice, medici, consilieri locali, poliţişti. Rolul acestor structuri este atât de soluţionare a unor cazuri concrete, cât şi de a răspunde nevoilor globale ale respectivei colectivităţi.

    Totodată prin Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale se precizează în art. 41 alin 2 faptul că ”Structurile publice cu per-sonalitate juridică sunt organizate ca instituţii de asistenţă socială conduse de un director, sprijinit de un consiliu consultativ compus din reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai partenerilor sociali din uni-tatea administrativ-teritorială respectivă” Din experienţa anilor anteriori de activitate al Consiliului reiese în mod tranşant utilitatea acestei structuri în special pentru îndeplinirea corespunzătoare a responsabilităţilor Serviciului Public de Asistenţă Socială Cu-gir. Merită subliniat interesul cu care s-au implicat în activităţile noastre anumite persoane din cadrul consiliului în mod voluntar şi dezinteresat, ceea ce ne determină să propunem menţinerea lor. Ţinând cont de aspectele menţionate şi pentru a continua activitatea începută, SPAS a propus ca în componența Consiliului Comuni-tar Consultativ să fie incluşi: Furdui Călin, viceprimar - preşedinte, Nedel Daniela, asistent social SPAS – secretar, iar ca membrii: Mărginean Claudiu, consilier local, Tatiana Petric, om de afaceri, Vlasea Floare, cadru didactic, Cîndea Ionuţ, preot, Sinea Camelia, agent Poliţia de Proximitate, Boruah Terezia, medic. Totodată, leg-islativul local a aprobat şi regulamentul de funcţionare al Consili-ului Comunitar Consultativ. Şef serviciu jr. Viorica Mariana NEDEL

    A fost constituit Consiliului Comunitar Consultativ

    de la Târgul Jiu, iar echipa a fost însoțită de prof. Groza care avea mai multă experiență decât mine la aceea dată. Din păcate, am pierdut. Am continuat în Campionatul Regiunii Hunedoara, iar anul următor am câștigat din nou. Am mers la baraj la Reghin, unde am întâlnit în finală Baia Mare, la care debuta marele jucător Birta Lan. Am pierdut cu un gol diferență. Ulterior s-au desființat regiunile, au apărut județele, iar în campionatul județean Alba nu era nimic pus la punct. Am fost pro-movat metodist la Consiliul Județean, pe probleme de jocuri, iar un an mai târziu am fost numit, la Cugir, președintele Consiliului Orășenesc de Educație Fizică și Sport. Între timp, lucrurile au început să se așeze și la nivelul județului Alba, iar din 1969 am participat la Campionatul județean de Handbal masculin, cu echipa Școlii Generale Nr. 2 Cugir, unde m-am transferat ca titular. Am crescut o echipă de handbaliști cu care, mai târziu, în 1987-1988, am participat la turneele de calificare pentru Divizia B. Am avut trei turnee de calificare la Arad, Reșița - Caransebeș și Sibiu, în urma cărora am promovat în divizia B. Cu toate

    că lucrurile mergeau bine, după acest moment s-a produs o ruptură între mine și anumiți conducători care au avut o imixtiune în pregătirea și organizarea echipei, atribute care revin doar antrenorului și nu ce-lor care trebuie să se ocupe de partea administrativă. Din acest motiv am renunțat, iar activitatea Metalur-gistului s-a stopat, echipa de handbal desființându-se la scurt timp.

    În perioada în care nu am avut activitate cu hand-balul, m-am ocupat de grupa de juniori de fotbal re-publicani și de echipa de fotbal a Școlii Generale nr 2, echipe cu care am câștigat locul 5 pe țară la Piatra Neamț, locul 5 pe țară la Brașov.

    - Dezamăgiri au fost?- Am avut și dezamăgiri. De multe ori am

    avut ușoara tendință de a abandona. Cea mai mare supărare pe care am încercat-o în activitatea mea a fost tocmai imixtiunea în viața internă a unei echipe a unora care nu aveau ce căuta în sport. Într-un club sportiv singura politică care trebuie să se facă este

    aceea a performanței bazată pe muncă. Rolul antrenorului este de a crea, de a conduce, de a găsi, de a forma, în timp ce alții au rolul de a asig-ura condițiile materiale necesare desfășurării activității sportive. Dacă există o colaborare bună între cele două părți, atunci sportul, clubul, echipa, tinerii au de câștigat.

    - De ce este nevoie pentru a face performanță sportivă?- Pregătire sportivă, calități specifice, muncă, ambiție. Cine crede

    că performanța se face stând pe bancă și gândind că vine sfârșitul de lună și-ți iei banul, fără să nu pui suflet și pasiune, se înșală amarnic. În sport trebuie să te implici, să dai dovadă de seriozitate, să atragi în permanență tineri, să păstrezi în permanență ușa selecției deschisă, căci tot timpul pot să apară copii mai dotați, mai pasionați. Pot să vă spun că tot ceea ce am făcut, am făcut din pasiune și din plăcere și nu din interes material.

    - Dacă aţi fi din nou la început de drum şi aţi avea 18-19 ani, aţi lua exact aceleaşi decizii de până acum? Aţi alege să fiţi tot profesor de educaţie fizică şi sport?

    - Tot meseria aceasta aș alege-o. Nu regret profesia pe care am avut-o și nu regret ca am rămas la Cugir, deși am avut și alte oferte. Mi s-a oferit posibilitatea de activa ca antrenor în cadrul Centrului de Juniori CFR Timișoara, iar apoi, mai târziu, mi-a venit o ofertă de la Bârlad, din partea unora care mă cunoșteau de pe vremea când am jucat rugby la CSS Iași. Dar eu m-am simțit întotdeauna legat de Ardeal pentru că aici m-am născut și am crescut. Nu am putut să mă rup de aceste zone, iar la Cugir m-am simțit bine alături de familia mea. Aici s-au născut copii mei, aici i-am educat și aici, la Cugir, am avut facilitatea de a face ceea ce mi-a plăcut. Ce să-i spun Cugirului? Că-i mulțumesc.

    Luminița BIRĂESC, Nicoleta IDITA – TOMUȚA


Recommended