Activitatea de Aprovizionare-Desfacere si transport

7/30/2019 Activitatea de Aprovizionare-Desfacere si transport

1/41

1

UNIVERSITATEATRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de tiine Economice siAdministrarea Afacerilor

Proiect Economia ntreprinderilorActivitatea de aprovizionare,desfacere si

transport intr-o intreprindere.

Autor:Tmanu Elena AlinaIndrumtor:Prof.univ.dr.Vasile Pop


2/41

2

Cuprins

Introducere

Capitolul 1.

Activitatea economica a intreprinderii

Profilul de activitate

Functiunile firmei

Capitolul 2

Activitatea de aprovizionare-desfacere

Politica de aprovizionare

Procesul de aprovizionare

Capitolul 3.

Strategii de aprovizionare

Concluzii

Bibliografie


3/41

3

Introducere

Distributia joaca un rol deosebit de important in activitatea demarketing a fiecarei firme, prin pozitia pe care o ocupa n circuituleconomic al marfurilor. Aceasta contribuie la valorificareamarfurilor, respectiv ncasarea contravalorii acestora si pune ladispozitia consumatorilor bunurile si serviciile de care acestia aunevoie, indiferent de distanta la care se afla centrele de productie.

Prin repetabilitatea si marimea comenzilor primite dinpartea clientilor, ct si prin aprovizionarea permanenta aproducatorilor, n functie de necesitati, distributia joaca si rolul dereglator al productiei, iar prin procesul de stocare:

Se realizeaza echilibrul dintre cerere si oferta in diferiteperioade anului si in zone geografice diferite.

Se stabileste momentul optim al livrarii in raport cucererea,distributia indeplinind aici rolul de atenuator aloscilatilor sezoniere;

Se determina,din perspectiva cheltuielilor dedistributie,nivelul optim al costurilor totale.

Elementele concurentiale, specifice economiei de piata, impuncresterea rolului distributiei att n ansamblu, ct si pe fiecareetapa n parte, din mai multe considerente:

-ponderea ridicata a cheltuielilor cu distributia in pretul de vnzareal produselor;

-decalajul mare intre durata medie a procesului de productie siindicatorul similar din sfera procesului de distributie in defavoareaacestuia din urm.

Acest decalaj are cauze obiective, determinate de gradul mai redus

de implementare a progresului tehnic n sfera distributiei. Sunt nsanumeroase cauze de ordin subiectiv.

necunoasterea riguroasa a dimensiunior cererii, o activitatepromotionala slaba si ineficienta n sfera distributiei, repartizareadefectuoasa a fondului de marfa in teritoriu, toate acesteancetinind nejustificat viteza de circulatie a marfurilor.


4/41

4

Consecintele juridice ale distributiei determinate de transferurile deproprietate, care implica trecerea riscurilor comerciale legate derevinzarea marfurilor pe filiera productie - distributie

consumatori. Un sistem optim de distribuie implic o selectareoptim a lor tinnd seama de caracteristicile pietelor si aleconsumatorilor si de natura produselor.

Managementul desfacerii produselor reprezinta activitatea princare se asigura vanzarea rezultatelor productiei.Prin aceastaactivitate se incheie circuitul economic din intreprindere.

Activitatile specifice care se desfasoara:

-elaborarea studiilor de marketing in vederea asiguirarii portofoliuluide comezi si a contractelor de marketing.colectarea comenzilor emisede clienti si constituirea portofoliului de comenzi, incheierea decontracte comerciale in stricta concordanta cu cerintele clientilor sicapacitatii de productie disponibile.

-elaborarea planului strategic si a programelor de livrare/vanzare aproduselor contractate pe sortimente si stabilirea cailor de distributie.

-urmarirea stadiului executiei produselor in procesele de fabricatie ,prevenirea realizarii de produse necorespunzatoare calitativ.

-modernizarea retelelor proprii de desfacere a produselor

-organizarea unor retele proprii de service sau modernizarea siextinderea celor existente

-extinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi , conventie sicontracte

-constituirea unor stocuri de desfacere optima care sa asigureritmicitatea livrarilor

-asigurarea unor conditii rationale de depozitare a produselor finite si

de primire a loturilor de livrare

-informatizarea sistemelor de gestiune

-organizarea operatiunii de livrare/vinzare a produselor finite

-urmarirea derularii operative a livrarii catre clienti


5/41

5

-coordonarea si controlul activitatii depozitelor de desfacere

-organizarea rationala a activitatii de informare sistematica asupra

compartamentului produselor fabricate si livrate de urmarire afunctionalitatii acestora la utilizatori.

Concepte cheie

ntreprindere=unitate economic de producie,de prestaii deservicii sau de comer

Aprovizionare=un ansamblu de activiti complexe in cadrul cruiaachizitia reprezint doar o component.

Achizitionare= tranzactie monetara efectiva,un angajamentfinanciar de cumparare a unor resurse necesare derularii activitatii.

Stocuri=cantitate de marfuri sau alte bunuri materiale care se aflaca rezerva in depozitul unui magazin,intreprindere,pia in vedereaasigurari continuitatii productiei sau desfacerii.

Contract comercial=contract prin care se stabilesc raporturi

juridice comerciale si din care izvorasc obligatii comerciale.


6/41

6

Capitolul 1.

Activitatea economic a ntreprinderii.

Generaliti:

Fiecare ntreprindere constituie o realitate unic, ceea ce impune o

anumit grupare, orientat ctre o serie de scopuri:

formarea unei viziuni globale sau secroriale, de

ansamblu, asupra sistemului

productiv;

identificarea unor structuri i comportamente omogene;

analiza performanelor diferite ale ntreprinderilor ce

aparin aceleiai grupe pentru a cerceta, explica i

propune reguli de organizare i gestiune eficiente;

definirea strategiei privind utilizarea diferiilor factori

de producie.

Profilul de activitate al ntreprinderii

Dup profilul activitii, ntreprinderile pot fi grupate folosind

urmtoarele criterii de clasificare:

n raport cu domeniul de activitate

SursaACTIV%20INTR.rar
http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/ACTIV%20INTR.rarhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/ACTIV%20INTR.rarhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/ACTIV%20INTR.rarhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/ACTIV%20INTR.rar


7/41

7

a) ntreprideri agricole

asociaii simple care au ca scop exploatarea terenurilor

agricole, creterea animalelor, aprovizionarea,

depozitarea, conservarea, prelucrarea i vnzarea

produselor agricole, prestarea unor servicii;

asociaii agricole cu personalitate juridic;

societi agricole de drept civil, care sunt societi de tipprivat, cu capital variabil i un numr nelimitat i

variabil de asociai, dar nu mai mic dect 10;

societi comerciale, constituite n baza prevederilor

legii nr. 31/1990, n urmtoarele tipuri: S.N.C., S.A.,

S.R.L.

societi comerciale pe aciuni, constituite n baza legi

nr. 15/1990, prin reorganizarea unitiilor agricole de

stat, respectiv I.A.S. uri, S.M.A. uri i uniti de

cercetare n domeniu.

b) ntreprinderi industriale:

Regii autonome se organizeaz i funcioneaz n

ramurile strategice ale economiei naionale (ex: n

industrai energetic, CONEL, a minelor Regia

Autonom a Huilei, n industria gazelor naturale

ROMGAZ etc.);

Societi comerciale se organizeaz i funcioneaz n

toate ramurile economiei naionale i se pot constitui n


8/41

8

urmtoarele forme juridice: S.N.C., S.C.C., S.R.L.,

S.C.A., S.A.;

Uniti economice care aparin unor ageni economici

unici sunt uniti de producie mici sau foarte mici,

bazate pe munca proprie a menmbrilor de familie sau a

unui numr redus de salariai.

c) ntreprinderi comerciale:

Societi comerciale pentru desfacerea curidicata demrfuri (en-gros): societatea

comercial pentru desfacerea cu ridicata de mrfuri

textile nclminte Altexim S.A. Arad, Complexin

S.A. Bucuresti, pentru mrfuri alimentare Comalrid S.A

Bacu;

Societi comerciale pentru desfacerea de mrfuri cu

amnuntul (en-detail): societatea comercial pentru

desfacerea de mrfuri alimentare i industriale Unirea

S.A. Bucureti, Bucur Obor S.A. Bucureti;

Societatea comercial pentru desfacerea de mrfuri

industriale Romalta S.A. Bucureti;

Societi comerciale care exercircit simultan

operaiuni en-gors i en-detail: societate comercial

pentru desfacerea de autoturisme i materiale sportive

Comauto Sport S.A. Bucureti (efectuez operaiuni en-

gros i en-detail pentru articole sportive, piese de

schimb auto i automobile); societate comercial pentru

desfacerea de bijuterii i ceasuri Bijuteria S.A.


9/41

9

Bucureti (pentru bijuterii, articole de podoab i

ceasuri, avnd ca raz de activitate ntreaga ar:

d) ntreprinderi prestatoare de servicii:

ntreprinderile de transport: S.N.C.F.R

Agenii de publicitate

e) ntreprinderi financiare, de credit, de asigurri:

Bncile, fondurile de investiii i societiile de

asigurri

n raport cu apartenena la una din ramurile industriale de

activitate.

a) Dup caracterul materiei prime consumate:

ntreprinderi extractive:

De materii prime de origine mineral, ca de

exemplu cele din industria

carbunelui, petrolului, a minereurilor feroase,

neferoase i nemetalifere;

De materii prime de origine vegetal ca:

exploatarea lemnului, exploatarea stufului,

culegerea fructelor de pdure i a unor plante

medicinale etc.;

De materii prime de origine aniumal ca de

exemplu cele din indistria pescuitului.


10/41

10

ntreprinderi prelucrtoare:

De materii prime obinute din industria

extractiv ca de exemplu cele din indistria

metalurgic, chimic, a sticlei, a porelanului i

faianei

De materii prime agricole, ca de exemplu cele

din industria alimentar, textil, a pielriei i a

nclmimntei etc.;

Prestatoare de lucrri i servicii, ca de ex: cele pentru reparare

utilajelor, producia de energie i activiti de service.

b) Dup destinaia economic i caracterul produciei finite:

ntreprinderi productoare de bunuri de capital;

ntreprinderi productoare de bunuri de consum;

c) Dup continuitatea procesului tehnologic:

ntreprinderi cu procese tehnologice continue: sunt cele

n care prelucrarea obiectelor muncii i trecerea lor de

la un loc de munc la altul se fac n mod continu; se

organizeaz n ntreprinderi le care fabric produse n

serie mare sau n mas;

ntreprinderi cu procese tehnologice discontinue: sunt

caracteristice ntreprinderilor care fabric produse n

serii mici sau mijlocii al cror proces de producie este

discontinu.

n raport cu timpul de lucru.


11/41

11

a) ntreprinderi ce funcioneaz tot timpul anului: sunt uniti

de producie industrial cu foc continu, care funcioneaz

24 de ore zilnic, indiferent c este zi de lucru sau srbtoare

(de ex: furnalele, sectoarele calde din industria metalurgic

i chimic, schelele petroliere sau de gaz metan).

b) ntreprinderi sezoniere: funcioneaz o perioad limitat de

timp, ct exist materia prim de prelucrat, de ex: fabricile

de zahr, de conserve din legume i fructe, pentru

prelucrarea unor plante medicinale.

n raport cu nivelul de specializare

a) ntreprinderi specializate: produc o momenclatur restrns

de produse, ns n cantiti foarte mari (de ex:

ntreprinderile textile, de nclminte, ntreprinderile

metalurgice)

b) ntreprinderi universale: fabric produse dintr-o

nomenclatur foarte variat, dar n cantiti destul de reduse

din fiecare sortiment (de ex: un antier naval, o

ntreprindere de mecanic fin sau constructoare de utilaje

mecanice complexe).

c) ntreprinderi mixte: sunt alctuite din secii de produciespecializate i universale (de ex: unitile din ramura

construciile de maini uzine de utilaj greu, uzine

mecanice etc.)

d)


12/41

12

n raport cu nivelul de specializare

a) ntreprinderi cu producie de unicate: sunt ntreprinderile ce

se caracterizeaz prin fabricarea unei varieti mari de

produse, obinute n cantiti mici, uneori unicate;

b) ntreprinderi cu producie de serie (mic, mijlocie, mare):sunt ntreprinderile care se caracterizeaz prin fabricarea

constant a unei producii de nomenclatur relativ redus,

n cantiti relativ mari;

c) ntreprinderi cu producie de mas; se caracterizeaz prin

producerea unei nomenclaturi reduse de produse,

ajungandu-se uneori pn la un singur fel de produse,

obinute n cantiti foarte mari, fr ntreruperi o perioad

ndelungat de timp.

Dup numrul proprietarilor

a) ntreprinderi private individuale (unipersonale);

b) ntreprinderi unipersonale cu rspundere limitat;

c) ntreprinderi societare

d) ntreprinderi cooperatistee) ntreprinderi familiare

Dup apartenena naional


13/41

13

a) ntreprinderi naionale patrimoniul se afl integral n

proprietatea unei anumite ri (ex: ntreprinderea Guban din

Timioara, care produce pantofi de dam);

b) ntreprinderi multinaionale ale cror uniti componente i

desfoar activitatea n dou sau mai multe ri (ex: lanul de

magazine Mc donalds);

c) ntreprinderi mixte ( jointventure )prin participarea cu

capital n proporii diferite a unor persoane fizice sau juridice

din dou sau mai multe ri, veniturile mprindu-se n funciede contribuia fiecrei pri la constituira capitalului social (ex:

ntreprinderea Lippuner din Alba Iulia care realizeaz

construcii i instalaii metalice, are sediul central n Elveia i

filial la Petreti jud. Alba )

Functiunile firmei

Un rol deosebit de important n organizarea unei firme l are

organizarea de ansamblu aproceselor de munc fizic i

intelectual, a elementelor componente, analiza acestora n vederea

regruprii lor n funcie de nivelul obiectivelor, de omogenitatea

i/sau complementaritatea lor, de nivelul de pregtire al

personalului care le realizeaz i de specificul metodelor, tehnicilor

i instrumentelor folosite n vederea realizrii obiectivelor ncondiii de eficien.

innd cont c organizarea constituie mijlocul prin care se

realizeaz obiectivele firmei, coninutul i modul su de


14/41

14

manifestare sunt condiionate de sistemul de obiective ale firmei.

../Downloads/ASE%20economia%20intreprinderii%20grd%20II.pdf

Fiecare perioad de funcionare a unei firme este caracterizat prin

anumite obiective fundamentale ce pot fi evaluate din punct de

vedere economic.

Derivnd aceste obiective fundamentale se stabilesc obiectivele

derivate, adic a condiiilor pentru ca un obiectiv fundamental s

se ndeplineasc.

Astfel, funciunea ntreprinderii se poate defini ca ansamblul

activitilor omogene i/sau complementare desfurate de un

personal cu anumit specialitate prin folosirea unor metode i

tehnici specifice cu scopul realizrii obiectivelor derivate de gradul

I .

Ca o component de baz n cadrul funciunii, activitatea se poate

defini ca ansamblul atribuiilorde specialitate de un persoanal cu

anumite cunotine de specialitate dintr-un anumit domeniu scopul

ndeplinirii obiectivelor derivate de gradul II.

Continund nivelul de detaliere, atribuia se definete ca ansamblul

sarcinilor executate cu o anumit periodicitate de un personal care

are cunotine specifice dintr-un domeniu mai restrns cu scopul

realizrii unui obiectiv specific.

Sarcina, ca element al atribuiei reprezint componenta elementar

a procesului de munc desfurat n scopul realizrii unui obiectiv

individual.Avnd n vedere un complex de factori ca profilul i mrimea

agentului economic, ramura n care i desfoar activitate i etapa

d dezvoltare pe care o parcurge, funciunile firmei se pot prezenta

n 3 situaii i anume:

-potenial sau virtual;
http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/Downloads/ASE%20economia%20intreprinderii%20grd%20II.pdfhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/Downloads/ASE%20economia%20intreprinderii%20grd%20II.pdfhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/Downloads/ASE%20economia%20intreprinderii%20grd%20II.pdf


15/41

15

- integrat;

- real sau efectiv.

n literatura romn de specialitate s-au stabilit urmtoarele 5

funciuni ale unei firme:

1. de cercetare-dezvoltare;

2. de producie;

3. comercial;

4. financiar-contabil;

5. de personal.

1. Funciunea de cercetare-dezvoltare este reprezentat de

ansamblul activitilor desfurate n cadrul firmei, n scopul

producerii de idei noi i transformarea lor n nouti utile. Aceast

funciune are un caracter complex, se manifest n toate domeniile

i rezid n necesitatea adaptrii permanente a firmelor la noile

cuceriri tehnico-tiinifice.

Formele sub care se desfoar aciunile sale sunt:

a) cercetarea pur,

b) cercetarea fundamental,

c) cercetarea aplicat,

d) invenia i inovaia.

Principalele activiti ale acestei funciuni sunt cercetarea

tiinific, ingineria tehnologic i introducerea progresului tehnic,

investiii precum i organizarea produciei i a muncii.

2. Funciunea de producie este reprezentat de ansamblulactivitilor de baz, auxiliare i de servire prin care se realizeaz

obiectivele din domeniul fabricrii produselor, elaborrii lucrrilor

i prestrii serviciilor n cadrul firmei.

Principalele activiti cuprinse n cadrul acestei funcii sunt:


16/41

16

fabricarea sau exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor,

producia auxiliar, controlul tehnic de calitate.

3. Funcia comercial cuprinde activitatea de realizare a

obiectivelor ce se refer la stabilirea legturilor unitii cu mediul

ambiant n vederea procurrii mijloacelor necesare desfurrii

activitii i desfacerii produselor, serviciilor i lucrrilor care fac

obiectul activitii de baz a unitii.

Aceast funciune cuprinde 3 activiti: aprovizionarea tehnico-

material, desfacerea i marketingul.

4. Funciunea financiar-contabil este reprezentat de activitateaprivind obinerea i folosirea mijoacelor financiare necesare

unitii, precum i nregistrarea i evidena n expresie valoric a

fenomenelor economice din unitate.

Rolul acestei funciuni este static, pasiv, uneori chiar un obstacol n

introducerea noului.

5. Funcia de personal cuprinde activiti de realizare a obiectivelor

din domeniul asigurrii i dezvoltrii potenialului uman necesar.

Principalele activiti cuprinse n cadrul acestei funciunise refer

la planificarea, recrutarea, formarea, perfecionarea, motivarea,

promovarea, retribuirea i protecia personalului.

Interdependenele dintre funciuni sunt determinate de

interdependenele ce se manifest ntre activitile desfurate n

cadrul firmei. Acestea se manifest n contextul n care producerea

unei dereglri n cadrul unei funciuni determin dereglri i n

cadrul celorlalte, putndu-se vorbi chiar de o autoagravare adereglrilor i de un proces de reglare n lan.

Se impune astfel ca managerii de pe diferite niveluri ierarhice s

acioneze pentru manifestarea corespunztoare a tuturor

funciunilor.


17/41

17

Etapa de dezvoltare n care se afl firma la un moment dat

constituie factorul determinant n desfurarea activitilor din

cadrul funciunilor acesteia.

Intensitile cu care se manifest anumite funciuni la un moment

dat se inverseaz pe msur ce firma trece la o nou etap de

dezvoltare.

De asemenea, trebuie inut cont de faptul c intensitatea de

manifestare a unie funciuni trebuie s fie n acord cu posibilitile

firmei respective i corelat cu intensitatea de manifestare a

celorlalte funciuni.Conducerea firmei are un rol deosebit n coordonarea funciunilor,

cunoscnd decalajul ce apare ntre gradul de manifestare a unei

funciuni i nivelul rezultatelor obinute n domeniul respectiv.

Rezultatele bune obinute n urma manifestrii unei funciuni apar

dup momentele de maxim n manifestarea acesteia, astfel c

obiectivul principal al managerilor trebuie s reprezint o bun

corelare ntre funciuni.

Capitolul 2.

Aprovizionarea si desfacerea

Aprovizionarea este reprezentata de ansamblul operatiunilor careau ca obiectiv punerea la dispozitia ntreprinderii a produselor si

serviciilor de care aceasta are nevoie si ope care le procura dinafara ntreprinderii.Se poate spune ca procesul de aprovizionare include attcumpararea resurselor materiale ct si gestiunea stocurilor.Principalele atributii ale aprovizionarii sunt:1. procurarea la termenele stabilite a materiilor prime, materialelorde care ntreprinderea are nevoie;2. urmarirea evolutiei pietelor produselor pe care ntreprinderea le


18/41

18

utilizeaza;3. stabilirea modalitatilor de aprovizionare pe care trebuie sa lerespecte compartimentele ntreprinderii;

4. elaborarea programelor de aprovizionare n functie de planul defabricatie al ntreprinderii;5. stabilirea regulilor de control al marfurilor aprovizionate;6. stabilirea criteriilor pentru o buna gestiune a stocurilor.Responsabilii cu aprovizionarea trebuie, pe de o parte, sa aduca nntreprindere si sa stocheze resursele materiale necesare la un costct mai mic, iar pe de alta parte sa asigure disponibilitatea lor nscopul satisfacerii nevoilor celor care le utilizeaza.Pentru a se face o aprovizionare la un cost ct mai scazut trebuie sase respecte urmatoarele cerinte:- sa se cumpere la un pret ct mai scazut dar tinndu-se cont de

conditiile de calitate cerute;- costul de stocare sa fie ct mai mic, adica sa se stocheze cantitatict mai mici posibil;- prin stocare sa se imobilizeze ct mai putini bani.Produsele stocate si destinate a fi livrate trebuie sa ndeplineascaun anumit nivel de servire pe care ntreprinderea l doreste. Acestcoeficient de servire se poate calcula ca raport ntre cantitatatilecerute si cantitatile furnizate sau la raportul ntre numarul de cererisatisfacute si numarul total de cereri.n general se cauta ca aprovizionarea si stocarea sa se faca lacosturi ct mai mici, tinndu-se cont de un anumit coeficient de

servire.

Politica de aprovizionare

Este conditionata de un anumit numar de parametri care pentruresponsabilii cu aprovizionarea reprezinta tot attea restrictii.Acesti parametri sunt:- Marimea capitalului disponibil pentru a fi investit n stocuri sianume politica ce va fi aleasa va trebui sa tin cont de posibilitatilefinanciare ale ntreprinderii.

- Consumul pe perioade. O buna politica de aprovizionare nu poatefi conceputa dect prin previziunea productiei.- Costuri. Exista mai multe categorii de costuri de care trebuie sase tina seama:a. costul de stocare, care include cheltuielile de depozitare,deprecierile sau deteriorarile produselor stocate precum si costurilefinanciare de natura dobnzilor;b. costul de derulare a comenzilor care cuprinde cheltuielile


19/41

19

administrative ocazionate de aprovizionare, precum si costullivarii;c. costul de penurie, care are n vedere o eventuala ruptura de stoc

si implica cheltuieli suplimentare pentru ntreprindere.- Conditiile de cumparare. Acestea se refera la durata deaprovizionare;- Natura produselor. Politica de aprovizionare trebuie sa tina contde natura produselor stocate, adica de numarul acestora siperiodicitatea aprovizionarii lor.- Coeficientul de servire cerut. Un coeficient ridicat de servire vapermite livrari rapide n cazul ntreprinderilor comerciale si deci obuna servire a clientilor.Alegerea unei politici de aprovizionare este conditionata n modhotartor de regularitatea iesirilor de produse.

Aceasta va permite efectuarea de comenzi la intervale regulate detimp si ntr-o marime constanta.Atunci cnd consumul variaza n timp sunt avute n vedere celputin trei variante de politici de provizionare, si anume:1. o prima optiune are n vedere comenzi la date fixe n cantitativariabile. n acest caz, din momentul n care s-a fixat periodicitateaaprovizionarii, este suficient sa se calculeze marimea cantitatilornecesare pentru a satisface nevoile productiei pna la urmatoarealivrare.2. A doua optiune se refera la comenzi n cantitati constanteefectuate cu o periodicitate variabila. n acest caz din momentul n

care cantitatile sunt fixate urmeaza numai calcularea datelor la caretrebuie sa se efectueze comenzile tinndu-se cont de stocul la unmoment dat, de previziunile iesirilor si de termenele de livrarestabilite.3. A III-a optiune presupune efectuarea de comenzi n cantitativariabile si cu o periodicitate variabila. n acest caz ntreprindereaconsulta n permanenta stocul si face comenzi pentru cantitatilefixate n functie de obiectivele care se urmaresc.

Procesul de aprovizionare

Procesul de aprovizionare cuprinde mai multe etape:1. decizia de cumparare2. procesul administrativ al cumpararii3. receptia.

1. n cadrul deciziei de cumparare, o mare importanta o arealegerea furnizorilor, care se face tinnd seama de doua cazuri


20/41

20

specifice si anume:- n primul caz ntreprinderea are furnizori cunoscuti, cu care arerelatii comerciale nentrerupte;

- n al doilea caz, ntreprinderea va cauta n permanenta cele maibune conditii oferite de piata.O mare importanta prezinta culegerea informatiilor asuprafurnizorilor. Acestia sunt, n general, selectionati pe bazaurmatoarelor criterii:a. pretul propus care, de cele mai multe ori, este hotartor,b. calitate,c. termenele de livrare si regularitatea livrarilor,d. facilitati de plata,e. reputatia furnizorului.n practica exista doua modalitati de efectuare a cumpararii si

anume:- contractul de cumparare unic, care contine cantitatile ce urmeazaa fi livrate la o data stabilita,- contractul la termen, care prevede aprovizionari ritmice pentru operioada destul de lunga.2. Procesul administrativ de cumparare antreneaza executia unuinumar mare de activitati si elaborarea de documente cum ar fi:- cererea de cumparare sau de aprovizionare emisa decompartimentul solicitantului,- comanda redactata n scris de catre compartimentul de cumparari;- urmarirea comenzii care are un caracter preventiv.

3. Receptia cuprinde operatii care constau n comparareacontinutului livarii cu elementele comenzii. Operatiile de receptiesunt realizate de compartimentele specializate astfel:- un prim control se face asupra aspectului fizic si calitativ allivrarii;- al doilea control se face prin comparatie cu continutul efectiv allucrarii.Dupa receptie se face verificarea facturii prin comparareaurmatoarelor documente si anume:- bonul de comanda emis initial,- bonul de comanda corectat cu ocazia recpetiei,

- factura furnizorului.4. DepozitareaDepozitele ntreprinderii se prezinta ntr-o mare varietate:- depozite de vnzare, si reprezinta locurile unde sunt pastratemarfurile si la care are acces clientela,- depozite de produse finite care reprezinta de fapt antrepozitepentru marfurile aflate pe punctul de a fi vndute,- depozite de materii prime sau alte produse intermediare care sunt


21/41

21

stocate n vederea satisfacerii nevoilor productiei,- depozite de furnituri si de utilaje destinate sa alimenteze diverselecompartimente ale ntreprinderii.

Depozitele au ca sarcina aprovizionarea compartimentelor cuprodusele de care acestea au nevoie, iar n acest scop trebuie saasigure evidenta produselor stocate, prin nregistrarea sistematica aiesirilor si intrarilor de materiale, sa informeze compartimentulcumparari despre situatia stocurilor si sa declanseze comenzile deaprovizionare si sa asigure conservarea si manevrarea serviciilor pecare le au n primire.Intrarile si iesirile de materiale n cadrul depozitelor suntnregistrate n diferite moduri:- intrarile se ntregistreaza prin bonurile de receptie sau prin celede intrare emise de catre compartimentul de receptie, iar iesirile

sunt nregistrate pe bonul de iesire emis de catre compartimentulcare solicita materialul.Reunirea tuturor informatiilor referitoare la un articole din stoc seface cu ajutorul fisei de stoc care cuprinde:a) informatii permanente referitoare la articol, cum ar fi: culoarea,dimensiunea si diverse specificatii,b) informatii relative la gestiunea stocului, cum ar fi consumullunar al articolului, stocul de siguranta, punctul de comanda,cantitatea de comandat si statisticile privind iesirile,c) informatii relative la miscarile produselor cum ar fi intrarile,iesirile, cantitatile n curs de a fi comandate dar neintrate n

fabricatie, precum si acele cantitati rezervate pentru o anumitantrebuintare,d) informatii relative la cumpararea articolului si anume: furnizori,pret de cumparare, termeni si referinte privind comenzile n curs deexecutie.Fisa de stoc poate fi tinuta numai din punct de vedere cantitativ sauatt cantitativ ct si valoric n cadrul unui inventar permanent alstocurilor.

Gestiunea stocurilor

Administrarea n mod economic a stocurilor presupuneminimizarea ansamblului costurilor legate de aprovizionare nconditiile asigurarii unui anumit nivel al coeficientului de servire.Principalele probleme ce se impun a fi rezolvate se refera la douaaspecte:- determinarea nivelului stocurilor care presupune determinarea nprincipal a doua categorii de stocuri:


22/41

22

a) stocul minim sau curent al unui produs corespune consumuluiprodusului respectiv pe durata intervalului ded aprovizionare,b) stocul de siguranta reprezinta o rezerva permanenta pentru a

face fata situatiilor neprevazute legate de ritmul consumului si altermenelor de livrare,c) stocul de alerta sdau pragul de declansare a comenzii reprezintacantitatea n stoc sub nivelul careia trebuie sa fie facuta comanda.- Determinarea cantitatii economice de comandat..Avndu-se n vedere aceasta problema, pot fi luate n consideraredoua politici de aprovizionare:a) presupune un numar mic de comenzi bazate pe cantitatile maride produse comandate,b) presupunem un numar mare de comenzi bazate pe cantitati micide produse comandate.

6. Structura subsistemului de aprovizionare a ntreprinderii

Existenta compartimentelor autonome de aprovizionare depinde nmod esential de interesul cu care ntreprinderea doreste sandeplineasca aceasta functiune, de marimea cheltuielilor cuaprovizionarea si de dimensiunea ntreprinderilor.n cadrul structurii organizatorice a ntreprinderii pot existaurmatoarele situatii:- plasarea compartimentului de aprovizionare n subordineadirectiei generale a ntreprinderii,

- plasarea compartimentului de aprovizionare n subordineadirectiei comerciale a ntreprinderii,- plasarea compartimentului de aprovizionare n subordineadirectiei de productie.Constituirea ntr-un compartiment distinct a activitatii deaprovizionare implica ndeplinirea de catre aceasta a urmatoareloratributii:- definirea politicii de aprovizionare a ntreprinderii,- elaborarea obiectivelor pentru compartimentele de cumparari sidepozite din cadrul ntreprinderii.

Organizarea aprovizionrii

Oganizarea aprovizionarii tehnico-materiale trebuie astfelcondusa incat sa contribuie la: asigurarea completa, complexa si latimp a unitatii economice cu mijloace de munca si obiectelemuncii, asigurarea conditiilor optime de depozitare a resurselormateriale, alimentarea rationala a locurilor de munca cu resurselemateriale necesare, utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel


23/41

23

incat sa se respecte normele de consum stabilite si stocurile deproductie determinate.

Experienta practica, generalizata la nivelul teoriei despecialitate, evidentiaza urmatoarele sisteme concrete deorganizare structurala a compartimentelor de aprovizionaremateriala din intreprinderi:

- sistemul pe grupe de activitati distincte

- sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control,utilizare resurse materiale

Sistemul pe grupe de activitati distincte consta in departajarea

procesului de aprovizionare pe principalele activitati componentein functie de natura, gradul de complexitate sau de omogenitate aacestora. Sistemul, cunoscut si sub denumirea de "functional",asigura o delimitare selectiva a activitatilor de prognozare-planificare-programare a aprovizionarii, de cele privindprospectarea, negocierea, contractarea, realizarea aprovizionarii, deurmarire, control, analiza si evaluare a acestuia, de depozitare-pastrare a resurselor materiale asigurate, de urmarire a modului defolosire a acestora pe destinatii de consum. Deci, sistemulpresupune identificarea , delimitarea si gruparea activitatilor dupaaceste criterii si constituirea de grupe distincte care sa le realizeze

calificat si operativ.

La nivelul grupei de plan se realizeaza activitati precum:prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor siprogramelor de aprovizionare, elaborarea bilanturilor materiale si acantitatlor economice de comandat etc.

Grupele operative de aprovizionare se constituie, in principiu,dupa gradul de omogenitate sau de asemanare a resurselormateriale, componentii acestor grupe asigurand realizareaactivitatilor care au in vedere contactarea surselor de furnizare,

urmarirea derularii efective a procesului de formare a loturilor defurnizori, participarea la receptie-expeditie s.a

Grupa depozitelor asigura primirea-receptia partizilor demateriale sosite de la furnizor, depozitarea si pastrarea integritatiiproprietatilor fizico-chimice a resurselor, pregatirea si eliberarea inconsum sau pe destinatiile de utilizare-valorificare a acestora.


24/41

24

Grupele operative si cele de depozite sunt asezate pe acelasinivel ierarhic. Intre toate grupele compartimentului deaprovizionare se stabilesc relatii stricte de colaborare. Conducerea,

coordonarea, corelarea si controlul pe ansamblul grupelor seasigura la nivelul sefului de compartiment.

Sistemul functional nu asigura abordarea unitara a procesului deaprovizionare in intregul lui, nu se asigura controlul eficient alutilizarii resurselor in raport cu destinatiile initial prevazute siconsumurile specifice din documentatiile tehnico-economice aleproduselor, nu ofera posibiltatea promovarii folosirii materialelornoi, inlocuitoare a celor refolosibile sau prevenirii consumurilorirationale.

Sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-control, utilizarea resurselor materiale are in vedere constituirea de grupe demateriale in cadrul compartimentului in a caror atributie intrarealizarea procesului de aprovizionare in intregul sau dupa oconceptie unitara. Ca urmare, fiecare grupa raspunde de asigurareastructurii materiale pentru care se formeaza de la fundamentareanecesitatilor , contractarea resurselor si pana la aducerea,gestionarea si controlul utilizarii acestora.

O importanta deosebita revine criteriului de constituire agrupelor in cadrul acestui sistem care poate fi omogenitatea

resurselor, in functie de destinatia de utilizare. In acest sens se potfolosi 3 variante: pe grupe omogene de materiale, pe sectiiconsumatoare sau ca sistem mixt.

a) organizarea compartimentului pe grupe de aprovizionare-depozitare-control utilizare materiale omogene prezinta avantajecare sunt determinate de simplificarea si specializarea activitatiilucratorilor, ca urmare a numarului redus de materiale si implicitde furnizori pe o grupa. Sistemul prezinta ca dezavantaj faptul ca,pe plan intern, in cazul existentei unui numar mare de puncte deconsum si a unei dispersii pronuntate a acestora pot aparea conditii

care sa conduca la necorelarea aprovizionarii cu cererile pentruconsum, cu productia.

Se considera ca acest sistem este cel mai indicat pentruorganizarea interna a compartimentului de aprovizionare, datoritaeficacitatii superioare in conducerea asigurarii materiale aunitatilor industriale.


25/41

25

b) organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-controlutilizare in functie de destinatia de consum a materialelor are invedere unitatile in cadrul carora sectiile, atelierele si alte sectoare

de activitate, prin profilul lor, consuma materiale distincte. In acestcontext se constituie grupe de aprovizionare in functie dedestinatarul materialelor.

Un astfel de sistem prezinta avantajul ca asigura cunoasterea indetaliu, la nivelul fiecarei grupe, a necesitatilor de resursemateriale specifice sectiei pe care o alimenteaz, creeaza conditiipentru un control permanent si eficient al destinatiei de consum amaterialelor, realizandu-se o mai buna corelare intre factorul deaprovizionare si cel de productie. Acest tip de organizare prezintaneajunsul ca, in frecvente situatii, nomenclatura materialelor

pentru o sectie este foarte larga si implicit numarul de furnizorifoarte mare, crescand astfel gradul de dificultate in coordonarea,desfasurarea operativa si urmarirea eficienta a procesului deaprovizionare la nivelul grupei constituite.

Aplicabilitatea variantei este limitata insa de numarul redus deunitati care indeplinesc conditiile cerute pentru implementare.

c) organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-controlutilizare in sistem mixt presupune constituirea de grupe care se vorocupa cu asigurarea materialelor care prin natura lor formeaaza

obiectul consumului numai in cadrul unei anumite sectii deproductie si pe grupe de materiale asemanatoare, dar destinateconsumului mai multor sau tuturor sectiilor din unitateaeconomica. Sistemul asigura imbinarea avantajelor primelor douavariante si eliminarea in mare masura a dezavantajelor care le suntspecifice.

In literatura de specialitate se prezinta si alte forme deorganizare a compartimentului de aprovizionare materialapracticabile la nivelul marilor unitati (corporatii, trusturi etc.).

Forme de aprovizionare

Concretizarea relatiilor de aprovizionare presupune alegereaformei prin care se va concretiza procesul de aprovizionarepropriu-zis: aprovizionarea de la furnizor unic sau nu, directa sauindirecta, pe baza de contract sau comanda etc.


26/41

26

Alegerea formei de aprovizionare se bazeaza pe analizediagnostic riguroase prin care sa se identifice oportunitatile fiecareimodalitati si mai ales posibilitatile firmei de a le valorifica. In

asemenea analize preponderente vor fi criteriile economice, dar sevor utiliza si criterii de alta natura (sociale, politice etc.)

Aprovizionarea de la un furnizor unic-daca in general serecomanda sa nu se apeleze la un singur furnizor (pentru evitareacresterii gradului de dependenta), exista situatii in care aceastaforma de aprovizionare este eficienta si anume: in cazul in carefurnizorul detine monopolul tehnic in ce priveste fabricarea unuiprodus, daca un furnizor ofera un nivel de calitate, pret si servicedeosebit, in cazul in care se pot obtine reduceri de pret sau alecheltuielilor de aprovizionare. Principalele dezavantaje ale unei

asemenea forme de aprovizionare sunt imposibilitatea punerii inconcurenta a furnizorilor si riscul de crestere a gradului dedependenta fata de furnizor.

Aprovizionarea de la mai multi furnizori-in vederea reduceriiputerii de negociere a furnizorilor se recomanda aprovizionareapentru aceeasi resursa de la mai multi furnizori. Argumentele uneiasemenea optiuni, ca si conditiile in care este eficienta sunt foartediverse dintre care: se evita posibilitatea incetarii totale aaprovizionarilor in conditiile aparitiei unor situatii deosebite (greve, incendii, faliment), se asigura punerea in concurenta a

furnizorilor (obtinerea unor preturi mai bune, cresterea eforturilorde adaptare la cerintele consumatorului), etc.

Aprovizionarea directa-evita efectuarea unor cheltuielisuplimentare, cum ar fi comisionul perceput de intermediar pentruacoperirea costurilor si pentru obtinerea unui profit, permite o bunecunoastere a nevoilor consumatorului de catre furnizor respectiv aposibilitatilor producatorului de catre consumator etc.

Aprovizionarea indirecta-permite minimizarea stocurilor deproductie prin cresterea gradului de siguranta a aprovizionarilor,

prin nivelul cantitatilor cumparate de la producator de catreintermediar se asigura pentru acesta anumite oportunitati(reducerea costurilor, reducerea riscului desfacerii productiei),permite cresterea gradului de disponibilitate a resurselor, prinposibilitatea de amplasare a intermediarului in apropiereaconsumatorului.


27/41

27

In functie de implicarea intermediarului, aprovizionareaindirecta poate fi:prin tranzit organizat (presupune ca intermediarulsa participe numai la concretizarea relatiilor de aprovizionare in

formule juridice, celelalte activitati-de plata si transfer aproduselor-realizandu-se direct producator-consumator), printranzit achitat (presupune ca si plata facturilor sa se faca prinintermediar) sau prin depozit.

Aprovizionarea prin depozit-reprezinta aprovizionare prinangrosist si presupune ca pentru consumator intermediarul sadevina furnizorul. In acest caz toate activitatile: de concretizarejuridica, de transfer a produselor si de plata se fac prin intermediar,de cele mai multe ori relatia producator-consumator, din punct devedere formal, neexistand. Se recomanda in cazul unor comenzi

reduse si/sau al unor produse care nu necesita o conlucraredeosebita producator-consumator. O forma particulara in cazulaprovizionarii prin depozit o reprezinta aprovizionarea garantata,caz in care intermediarul preia in totalitate sau partial functiileaprovizionarii: studiul pietei, depozitarea, optimizareatransportului etc.

Aprovizionarea pe baza de contract-contractul ofera o reducere ariscului in aprovizionare din punct de vedere cantitativ, calitativdar si al conditiilor de aprovizionare; pe de alta parte, contractulreprezinta o dependenta fata de anumite clauze care incalcate

provoaca efecte negative asupra consumatorului. Apare asteflimposibilitatea fructificarii anumitor oportunitati pe piata cum ar fireducerile de pret, aparitia de noi furnizori etc.

Aprovizionarea pe baza de comanda are avantajul ca se potnegocia conditiile de aprovizionare in functie de situatia existentape piata la un moment dat; riscul mare consta in modificareadefavorabila a conditiilor care ar fi putut fi formulate in cadrulunor contracte la parametri mai favorabili-de exemplu cumpararilela termen-cand se incheie un contract pentru aprovizionari care sevor face ulterior, dar in conditiile stabilite in prezent.

Aprovizionarea in comun are rolul de a permite obtinerea unoravantaje oferite de cresterea volumului si valorii aprovizionarilor:cresterea puterii de negociere, posibilitatea obtinerii unor rabaturide pret, minimiarea cheltuielilor de transport etc.


28/41

28

Capitolul 3.

Strategii de aprovizionare si desfacere

Elaborarea strategiei in domeniul desfacerii este o actiunecomplexa, si necesita un volum de informatii foarte mare care seimprospateaza,de regula, la intervale scurte de timp, datorita

frecventelor mutatii care se inregistreaza in oferta producatorilor,ca si in cerintele pietei de produse si sevicii.

O buna strategie in domeniul desfacerii este cea care are invedere toate activitatile componente ale managementuluidesfacerii, interpretate in stransa corelatie cu interdependentelecare le sunt specifice; intre acestea sunt: informarea larga apotentialilor utilizatori cu privire la produsele si serviciile care sepot oferi, studiul pietei, evaluarea previziunilor in vanzari,intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracteeconomice, organizarea si modernizarea retelelor de distributie si

service etc.

Se pot intalni:

1. strategii de reducere a costurilor de aprovizionare (costuri deachizitie, costuri de gestiune a stocurilor etc), prin optiunitehnologice, prin alegerea surselor, prin optimizareaprocedurilor de aprovizionare etc.

2. strategii in ce priveste aprovizionarea propriu-zisa-se refera lacantitate, termene de livrare, calitate, pret etc.

3. strategii de valorificare a oportunitatilor prin atuurileconcurentiale existente;

4. strategii de anticipare a evolutiei mediului si de luare demasuri necesare pentru adaptarea la noile conditii


29/41

29

5. strategii de comunicare (marketing) prin care sa se asigure orelatie eficienta furnizor-consumator astfel incat sa fie posibilaobtinerea cat mai multor avantaje.

Contractul comercial (de aprovizionare-desfacere)

Contractul economic de vanzare-cumparare este un acord devointa intre doua parti, in virtutea caruia, cel care vinde se obligasa transmita celui care cumpara dreptul de proprietate asupra unuiobiect (materie prima, piesa, subansamblu etc.), in schimbul unuipret pe care-l plateste cel din urma Prin definitie, contractul devanzare-cumparare exprima:

-un acord bilateral, care da nastere la obligatii pentru ambele parti(vanzatorul este obligat sa predea lucrul vandut, iar cumparatorulsa plateasca pretul);

-un acord cu titlu oneros, ceea ce inseamna ca fiecare dintre partiurmareste realizarea unui folos patrimonial in schimbul prestatieila care se obliga;

-un acord de vointa, adica se incheie numai in momentul in care s-a realizat acordul intre vanzator si cumparator cu privire la bunul

care se vinde si pretul care se plateste in schimb-fara alteformalitati necesare.

In general contractul de vanzare-cumparare are un caractertranslativ de proprietate; daca vanzarea-cumpararea reprezinta unact de comert in sensul Codului Comercial, atunci acest instrumentare si caracter comercial.

Pentru concretizarea unor relatii economice de aprovizionare side desfacere viabile, un rol deosebit il are continutul care seasigura contractelor economice. Acesta trebuie sa fie complet,

cuprinzator, clar, stimulator pentru a cointeresa partile inindeplinirea obligatiilor care le revin in conditii de operativitate sieficacitate.

In forma sa generala, contractul de vanzare-cumparare cuprinde:denumirea si domiciliul unitatilor contractante, persoaneleimputernicite sa semneze contractul, produsul care constituieobiectul contractului, cantitatea care urmeaza a fi fabricata si


30/41

30

livrata, conditiile de calitate, tipurile si sortimentele, durata deexecutare in natura a obiectului contractului economic, termenecalendaristice de executare a cantitatii prevazute, preturile de

vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma dedecontare, conditiile de ambalare, marcare, livrare (conditia"franco") si transport, alte clauze menite sa asigure un continut catmai complet, mai clar si mai precis si care ii asigura contractuluirolul de instrument juridic in executarea obligatiilor asumate decatre parti in concordanta cu acordul la care au ajuns dupanegociere.

In contracte trebuie sa se includa si clauze in legatura curaspunderile partilor contractuale pentru cazul executarii partiale,cu intarziere sau neexecutarii obligatiilor cele revin.

Clauzele contractuale prezinta anumite particularitati, astfel:

- persoana care semneaza contractul este, in principiu,conducatorul unitatii. Acesta poate da imputernicire unuisalariat sa semneze contractul in calitate de reprezentant alagentului economic;

- obiectul se nominalizeaza clar, cu precizarea cantitatii, calitatiisi sortimentatiei;

- termenele de garantie trebuie sa se prevada in sensul careconditionarile sau inlocuirea produselor sa se faca pecheltuiala vanzatorului, daca nu se dovedeste ca deficientele decalitate nu ii sunt imputabile;

- pretul se stabileste prn negociere si se include expres incontract. Neprecizarea pretului determina nulitateacontractului;

- receptia se precizeaza ca forma, loc si conditii de desfasurare,indicandu-se dupa caz instrumentarul si metodele de receptie

(receptie bucata cu bucata, prin sondaj, etc.)

Livrarile de produse la alte date decat cele precizate in contractse pot efectua astfel:

a. cu anticipatie, dar numai cu acordul partilor dat prealabilfiecarei livrari. In cazul masinilor, utilajelor si instalatiilordestinate obiectivelor de investitii, livrarea anticipata se


31/41

31

poate efectua numai cu acordul prealabil al beneficiarului,antreprenorului care executa montajul;

b. cu intarziere, dar numai cu acordul prealabil al unitatii

cumparatoare; aceasta va putea refuza primirea produsuluidaca, datorita intarzierii provocate unilateral de furnizor,este in imposibilitatea de a-l mai folosi sau livrarea ar ducela depasirea nivelului estimat al stocurilor. In asemeneasituatii furnizorul suporta enalitatile si despagubirileprevazute de lege.

Contractul comercial se incheie prin acordul de vointa alpartilor, care au convenit asupra tuturor clauzelorcare definescviitorul continut al acestui instrument. Pentru a fi valabil,contractul incheiat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa

existe consimtamantul partilor, partile sa aiba capacitatea de aincheia acte juridice, obiectul sa fie legal.

Instrumente contabile: bilantul contabil; contul de profit si pierdere.

In cadrul sistemului contabil romanesc, incepand cu exercitiul2003, sunt delimitate si reglementate in mod riguros doua variantecontabile, care se adreseaza, in general, intreprinderilor mici simijlocii si respectiv celor mari.

Pentru intreprinderile din prima categorie, inclusiv

microintreprinderi, este adoptata denumirea de "Varianta contabilasimplificata, armonizata cu directivele europene". Aceasta variantacontabila este obligatorie, incepand cu data de 1 ianuarie 2003,pentru toate intreprinderile mici, mijlocii si microintreprindericare, totodata, indeplinesc cel putin doua dintre urmatoarele treicriterii de marime:

Cifra de afaceri pana la 5 milioane euro;

Total active pana la 2,5 milioane euro;

Numarul mediu de salariati pana la 50 de angajati.

Ca exceptie de la aceasta regula se retine ca varianta contabilaanalizata se aplica si in cazul in care sunt depasite limitelesuperioare pentru doua dintre criteriile de marime de mai sus, darnu sunt indeplinite conditiile pentru utilizarea variantei contabilecorespunzatoare intreprinderilor mari si foarte mari. Incadrarea in


32/41

32

limitele acestor criterii de marime sau depasirea acestora, dupa caz,se stabileste pe baza situatiilor financiare intocmite la fineleexercitiului si in functie de situatia constatata se utilizeaza varianta

contabila simplificata si in exercitiul urmator si respectiv se adoptacealalta varianta contabila.

La randul lor, entitatile din cea de-a doua categorie care,totodata, indeplinesc anumite criterii de marime, aplica "Variantacontabila armonizata integral cu Directiva a IV-a a C.E.E. sicontinuarea asimilarii Standardelor Internationale deContabilitate".

Reglementarile contabile prin care se realizeaza asimilareadeplina a Directivei a IV-a a C.E.E., precum si continuarea

armonizarii cu Standardele Internationale de Contabilitate, seaplica impreuna atat cu Legea contabilitatii nr. 82/1991,republicata si modificata prin O.G. nr. 61/2001, cat si custandardele in cauza. In perioada actuala, aceste reglementariprezinta interes pentru un numar relativ redus de intreprinderi careindeplinesc criteriile de marime stabilite in acest sens. In perioadaexercitiilor financiare 2001-2005, inclusiv, reglementarile analizatese vor implementa in etape, in functie de modul cum fiecareintreprindere va satisface cerintele a cel putin doua din totalul detrei criterii de marime stabilite.

Pentru finele exercitiului 2001 sunt fixate, in ordinea amintita,urmatoarele niveluri: peste 9 milioane euro, peste 4,5 milioaneeuro si respectiv 250 de salariati. Aceste niveluri se diminueaza infiecare din exercitiile urmatoare astfel incat la sfarsitul anului 2005sunt de: peste 5 milioane euro, peste 2,5 milioane euro si respectiv50 de salariati.

La sfarsitul exercitiului financiar 2001, intreprinderile in cauzadetineau o pondere de maxim 0,5% fata de totalul agentiloreconomici. Criteriile de mai sus se determina pe baza situatiilorfinanciare si a ratei de schimb euro/leu intocmite si publicate si,

respectiv, stabilita pentru data de 31 decembrie a exercitiuluiincheiat.

Intreprinderile care nu indeplinesc criteriile de mai sus potaplica reglementarile analizate numai cu aprobarea MinisteruluiFinantelor Publice, dupa care, aceste entitati, precum si cele careau indeplinit criteriile stabilite nu pot reveni la sistemul anteriorprinvind intocmirea situatiilor financiare prevazute de Legea


33/41

33

contabilitatii nr. 82/1991 si de Ordinul Ministerului FinantelorPublice nr. 306/2002. la randul lor, intreprinderile care la inceputulexercitiului 2006, in functie de legislatia in vigoare la acea data, se

vor incadra in categoria societatilor comerciale mici si mijlocii siimplicit nu vor indeplini criteriile amintite vor utiliza in continuarevarianta contabila armonizata cu directivele europene.

Bilantul

Sub aspect conceptual, bilantul poate fi definit ca o reprezentarea utilizarilor si resurselor de care dispune o unitate patrimoniala laun moment dat. Aceasta reprezentare se face sub forma unei

egalitati ce reflecta echilibrul valoric intre utilizari (destinatiaconcreta a resurselor)-activul bilantului, si resurse-pasivulbilantului, adica:

Utilizari=Resurse Activ=Pasiv

Intr-o abordare economica, activul si pasivul sunt consideratedoua marimi valorice ale aceleiasi relatii economice, respectiv alecapitalurilor de care dispune o unitate patrimoniala.

Din punct de vedere financiar, bilantul este analizat ca o

descriere a resurselor investite (pasiv) si alocarea acestor resurse(activ), permitand astfel un inceput de interpretare a situatieifinanciare a unei intreprinderi. Interpretarea financiara permitepunerea in evidenta a finantarilor de care a beneficiat un titular depatrimoniu (aporturi de capital, imprumuturi bancare, etc) cat sinevoile de finantare.

Elementele patrimoniale de activ se divizeaza in trei grupe:active imobilizate, active circulante si cheltuieli in avans.

Activele imobilizate-sunt denumite si imobilizari sau bunuri

imobile, cuprind toate acele valori economice de investitie a carorperioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Elealcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale intreprinderii. Cabunuri economice, activele fixe se caracterizeaza atat prindurabilitatea lor mai indelungata, cat si prin repetata lor participarela circuitul economic. Activele imobilizate se diferentiaza la randullor in trei grupe:


34/41

34

-imobilizari necorporale-cuprind toate acele valori economice deinvestitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete:cheltuieli de constituire, de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente,

marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale,fondul comercial, avansuri si imobilizari necorporale in curs.

-imobilizarile corporale-cuprind bunurile materiale de folosintaindelungata in activitatea unei intreprinderi; ele se gasesc subforma de: terenuri si constructii, instalatii tehnice si masini, utilaje,mobilier, avansuri si imobilizari corporale in curs. Activeleimobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare auzurii determinate de utilizarea lor, de actiunea naturii si aprogresului tehnic.

-imobilizarile financiare-cuprind valorile financiare investite deintreprindere in patrimoniul altor societati sub forma titlurilor devaloare, imprumuturilor acordate si alte imobilizari financiare.

Activele circulante-cuprind toate activele de exploatare si celede trezorerie a caror durata de lichiditate este de pana la un an. Dinpunct de vedere economic si financiar, activele circulante se aflaintr-o continua fluenta valorica, ele schimbandu-si forma materialasi utilitatea (marfa, creante, bani) in cadrul circuitului economic alpatrimoniului.

In raport de forma concreta pe care o imbraca si destinatia pe careo capata in cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante seimpart in: stocuri, creante, investitii financiare, casa si conturi labanci.

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valorieconomice care prin natura si destinatia lor sunt folosite ca materiiprime si materiale consumabile, productie in curs de executie,produse finite si semifabricate, marfuri si ambalaje aflate indepozite spre vanzare. Ele intervin in ciclul de exploatare alunitatii patrimoniale pentru a fi consumate in primele faze de

fabricatie ca materii prime si materiale consumabile, vandute insituatia in care au starea de marfa sau produse finite, in curs deexecutie, daca au calitatea de productie neterminata.

Elementele de pasiv se delimiteaza in cinci grupe si anume:datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an; datorii cetrebuie platite intr-o perioada mai mare de un an; provizioanepentru riscuri si cheltuieli; venituri in avans; capital si rezerve.


35/41

35

Grupa privind datoriile ce trebuie platite intr-o perioada de panala un an, care se refera la finantarea sau resursele asigurate de terti,are in componenta sa numeroase elemente patrimoniale, dintre

care: imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, efecte de platit,credite bancare pe termen scurt etc.

In grupa datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare deun an este cumulata, de asemenea, valoarea individuala anumeroase elemente patrimoniale de pasiv, unele dintre ele, infunctie de exigibilitate, se regasesc si in grupa anterioara. Inaceasta grupa se regasesc: creditele bancare pe termen lung, alteimprumuturi si datorii asimilate, dobanzi aferente imprumuturilorsi datoriilor asimilate, etc.

Analiza pe baza bilantului propriu-zis

1. Analiza statica a bilantului contabil se realizeaza pe baza adoua bilanturi de natura financiara: bilantul functional si bilantulfinanciar, construite prin prelucrari ale bilantului contabil propriu-zis.

Bilantul functional

Construirea bilantului functional presupune reconstituireaciclurilor functionale ale intreprinderii prin gruparea posturilor in

functie de apartenenta la diferite cicluri ale activitatii: deexploatare, de investitii, de finantare, de trezorerie.

Bilantul functional al intreprinderii permite calculul urmatorilorindicatori semnificativi:

Fondul de rulment net global (FR) este definit ca acea parte aresurselor stabile (aciclice) afectata pentru finantarea activelorciclice (ciclului de exploatare).

FR = Resurse stabileUtilizari stabile

Resursele stabile (capitalurile permanente) sunt formate din:

-resurse stabile proprii (capitaluri proprii);

-resurse stabile imprumutate (imprumuturi din emisiune deobligatiuni, credite bancare pe termen mediu si lung, alteimprumuturi si datorii asimilate.


36/41

36

Fondul de rulment este o necesitate pentru majoritateaintreprinderilor, el reprezentand o marja de securitate pentruintreprindere si pentru creditorii sai si o premisa a asigurarii

independentei sale financiare. practica.

Bilantul financiar

Scopul bilantului financiar este de a masura capacitateasocietatii de a-si onora datoriile si de a verifica lichiditatea, adicaproprietatea unui activ de a fi transformat rapid in moneda pentru aputea face fata pasivului exigibil. Corespunzator scopului sau,bilantul financiar ordoneaza posturile de activ si de pasiv din

bilantul contabil exclusiv pe criterii de lichiditate, respectivexigibilitate. Datorita faptului ca bilantul financiar are la bazaoptica incetarii activitatii spre deosebire de bilantul contabil care sebazeaza pe conceptul fundamental de continuitate a activitatii,constructia bilantului financiar presupune o serie de corectii aduseposturilor din bilantul contabil, cum sunt:

Eliminarea elementelor de activ fictiv sau nonvalorilor (elementecare nu au valoare economica in cazul lichidarii si elemente carereprezinta cheltuieli activate, de exemplu: cheltuieli de constituire,cheltuieli de cercetare dezvoltare);

Eliminarea activelor si pasivelor de regularizare existente inbilantul contabil (elementecare se raporteaza la exercitiile viitoare,care nu vor mai exista in cazul incetarii activitatii).

Indicatori de evaluare a planului si programelor de desfacere aproduselor

Strategia in domeniul desfacerii de produse se alaboreaza inmod distinct, pe categorii de produse si se concretizeaza intr-unplan strategic care cuprinde volumul vanzarilor estimative a se

realiza intr-un anumit segment de timp.

Indicatorii prin care se concretizeaza acest plan strategic suntdiferiti in functie de: tipul productiei (in masa, de serie, unicat),natura produselor (cu ciclu lung de fabricatie, cu consum sezonieretc.), stabilitatea probabila in fabricatie a produselor (determinatade gradul de uzura morala etc.), strategia adoptata de firma pe liniaformarii si detinerii de stocuri etc.


37/41

37

Volumul desfacerilor(Vd) exprima cantitatea de produse care seprevede pentru livrare-vanzare diferitilor clienti intr-o perioada degestiune definita (an, semestru, trimestru, luna). Acest indicator se

determina pe fiecare tip, sortiment sau varianta constructiva deprodus si pe total productie, fizic si valoric, pornind de la raportuldintre cerere si oferta. Pentru unitatile de productie industriala,

volumul desfacerilor reprezinta indicatorul de baza care definestenivelul cifrei de afaceri al acestora.

Pentru produsele comandate in cantitati mici sau unicat, fararepetabilitate a fabricatiei, sau a caror productie in cantitati maimari decat cele comandate nu se justifica economic, volumul dedesfacere sau al vanzarilor se va dimensiona prin simpla insumare

a cantitatilor comandate de clienti pe tipuri, sortimente si varianteconstructive de produse (Qci) cu ajutorul relatiei:

Vd=Sqci

Tot aici se incadreaza si produsele cu ciclu lung de fabricatie acaror executie si vanzare se face numai la comanda ferma saucontract incheiat.

In cazul anumitor produse, cum sunt cele de sezon sau pentrucare se estimeaza vanzarea unor cantitati suplimentare(qs) peste

cele comandate, volumul desfacerilor se va calcula cu ajutorulrelatiei:

Vd=SQc+qs

In ambele cazuri Vd va reprezenta element de calcul sifundamentare a volumului productiei de fabricat (Qf), astfel:Qf=Vd=SQci; Qf=Vd=SQci+qs;

SQci reprezinta cantitatea totala comandata si/sau contractata declientii "i" pentru un anumit produs sau sortiment, varianta

constructiva a acestuia; aceasta se stabileste prin insumareacantitatilor precizate in comenzile emise de clienti si contracteleincheiate cu acestia pentru perioada de timp luata in calcul si seconsidera ca fiind desfacere certa.

qs reprezinta cantitatea suplimentara prevazuta pentru fabricatiesi a carei desfacere-vanzare se apreciaza ca fiind probabila; baza de


38/41

38

estimare o constituie datele privind dinamica cererilor pentruvanzarile de acest gen din perioade anterioare.

Daca o parte din cantitatile de produse prevazute pentrufabricatie urmeaza a se consuma in intreprinderea in care se siproduc, inregistrandu-se sub forma consumului intern (Ci), ceastanu se va cuprinde in volumul desfacerilor sau in stocurile dedesfacere de la inceputul sau sfarsitul perioadei de gestiune. Inaceasta situatie productia de fabricat (Qf) se va estima cu ajutorulrelatiei:

Qf=Vd+Ssf+Ci-Spi

In situatia in care cererea este mai mare decat oferta, vizeaza

produse de utilitate generala pentru care fabricatia se utilizeaza inserie mare sau in masa sensul de actiune in estimarea volumuluidesfacerilor se modifica. Astfel, in prima faza se organizeazafabricatia si se defineste potentialul de productie, respectivproductia posibila de executat Qf. In faza urmatoare se determinavolumul desfacerilor avandu-se in vedere situatiile:

-produs nou a carui fabricatie incepe in perioada de gestiuneurmatoare(!), cu extensie in urmatoarele: Vd=Qf-Ssf-Ci

-produs in fabricatie curenta, cu perspectiva extensiei si in perioadade gestiune urmatoare: Vd=Qf+Spi-Ssf-Ci

-produs in fabricatie curenta, cu extensie in perioada de gestiuneurmatoare cand productia lui va si inceta Vd=Qf+Spi-Ci

Stocul la inceputul perioadei de gestiune-Spi-exprima cantitateaprobabila de produse finite care se prevede sa existe la momentulrespectiv, in scopul satisfacerii cererilor, servirii clientilor inprimele zile ale acesteia. Situatia este specifica pentru produselecare se fabrica in masa sau serie mare, a caror vanzare se extinde

peste perioada de gestiune curenta si pentru care se prevedecontinuarea vanzarilor chiar daca nu sunt inca primite comenzi sauincheiate contracte cu viitorii clienti.

Spi=Sex+Qo-Lo

Sex-stocul de produse finite existent in depozitul de desfacere lamomentul determinarii;


39/41

39

Qo-productia pe perioada curenta care urmeaza a se mai fabricaconform contractelor comerciale, comenzilor clientilor sau cucerere probabila;

Lo-livrarile programate pentru perioada care a mai ramas din anulcurent;

Stocul de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune-Ssf-exprima cantitatea de produse finite programata sa existe laincheierea acestei perioade in depozitele si magazinele unitatiiproducatoare. Este stocul de produse finite care se formeaza inperioada de gestiune in scopul servirii continue, ritmice aclientilor. El este o consecinta a necesitatii efectuarii operatiilor pecare trebuie sa le suporte produsele finite inaintea livrarii sau

vanzarii lor.

Timpul total in care produsele finite sunt stocate in depozitul dedesfacere reprezinta o suma a tuturor timpilor necesari pentruactivitatile si operatiunile care se efectueaza in aceasta subunitate aintreprinderii; pentru accelerarea vitezei de rotatie si sporireaeficientei economice a investitiilor de capital, acesta trebuie sa fieminim.

Marimea stocului de desfacere se poate stabili dupa urmatoarearelatie de calcul:

Sd=Stpli*qmz

Stpli=suma duratelor de timp prevazute pentru executia operatiilorspecifice depozitelor de produse finite pana la distributia acestorala magazinele proprii de vanzare, la angrosisti sau clientilor finali,inclusiv intocmirea documentatiei de livrare-vanzare;

qmz=productia medie zilnica se determina prin raportareaproductiei prevazute pentru fabricatie(Qpl) la numarul de zilelucratoare din perioada de gestiune avuta in vedere; in cadrul Qpl

se cuprinde atat productia pentru care s-au incheiat contracte si s-au emis comenzi anticipate, cat si productia suplimentara destinataacoperirii unor cereri previzibile.


40/41

40

CONCLUZII

Rolul distributiei creste pe masura dezvoltarii productiei siconsumului de bunuri economice, dar si datorita actiuniiunor factori sociali care determina necesitatea reducerii

timpului alocat achizitionarii marfurilor, cresterea graduluide satisfacere in procesul cumpararii prin realizarea unorposibilitati largi de alegere a unui produs dintr-o ofertadiversificata, corespunzator gusturilor diferitelor segmentede cumparatori.

Managementul aprovizionarii asigura echilibrul intrenecesitatile si disponibilul de resurse materiale care poate fiasigurat de o unitate economica.

In functie de modul cum este organizata activitateaoperativa de desfacere depinde in mare masura fidelitateaclientilor, extinderea paletei acestora, conlucrarea mai

eficienta cu ei, dezvoltarea activitatii viitoare aintreprinderii producatoare, implicit sporirea eficienteieconomice a acesteia.

Principala functie a canalului de distributie(desfacere) estede a realiza legatura dintre productie si consum.

Elaborarea cu succes a unei strategii eficiente de marketingare la baza intelegerea mecanismului de fundamentare aactului de cumparare organizationala.

Adaptarea firmei la evolutia si cerintele mediului externdepinde de modul in care se mobilizeaza resurselemateriale,financiare si umane pentru a raspunde cerintelorpietei.

Bibliografie


41/41

Procesul%20de%20distributie%20al%20intreprinderii%20proiect%20de%20diploma.htm.....pagina3-pagina 4

Managementul%20aprovizionarii%20si%20desfacerii.ht.....pagina4-pagina 5

Activitatea%20economica%20a%20intreprinderii.doc...pagina6......pagina 12

descrcare.htm...................................................... pagina 13-17/18

Activitatea%20de%20aprovizionare-desfacere.docx-pagina 16/17-27

Managementul aprovizionrii i desfacerii (vnzri)/ Dr. GheorgheBanu, Dr. Mihai Pricop-Editura Economica 2006..............pagina28-31

Economia ntreprinderii-Editura a Vlad&Vlad , Craiova, 1995-Constantinesc D.,TumbrC.............................................pagina 31-35/36

MANAGEMENTUL%20APROVIZIONRII%20SI%20DESFACERII.htm
http://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20economica%20a%20intreprinderii.dochttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20economica%20a%20intreprinderii.dochttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/desc%C4%83rcare.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/desc%C4%83rcare.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20de%20aprovizionare-desfacere.docxhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20de%20aprovizionare-desfacere.docxhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/MANAGEMENTUL%20APROVIZION%C4%82RII%20SI%20DESFACERII.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/MANAGEMENTUL%20APROVIZION%C4%82RII%20SI%20DESFACERII.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/MANAGEMENTUL%20APROVIZION%C4%82RII%20SI%20DESFACERII.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/MANAGEMENTUL%20APROVIZION%C4%82RII%20SI%20DESFACERII.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/MANAGEMENTUL%20APROVIZION%C4%82RII%20SI%20DESFACERII.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20de%20aprovizionare-desfacere.docxhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/desc%C4%83rcare.htmhttp://localhost/var/www/apps/conversion/tmp/scratch_8/Activitatea%20economica%20a%20intreprinderii.doc

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-alina
View:	234 times
Download:	0 times

Activitatea de Aprovizionare-Desfacere si transport

Documents