Accidentele și complicațiile

anesteziei loco-regionale

Accidente imediate (precoce)

Accidente secundare (complicații)

Locale și generale

Accidente imediate localeAccidentele imediate locale apar în timpul

anestezierii, având consecinte asupra țesuturilordin regiunea OMF.

Durerea 1. înțeparea trunchiului nervos2. înțeparea / traumatizarea țesuturilor

3. distesia țesuturilor

4. soluțiile anestezice

5. injecții în țesuturile inflamate

Leziuni vasculare 1. înțeparea vaselor2. hematomul obrazului

Pareze

Ruperea acului

Prevenirea lor se realizează prin:

Indicația corectă a metodei de anestezie

Respectarea dozei și concentrațieianestezicului

Injectarea fracționată a anestezicului

Folosirea unei tehnici exacte

Durerea La introducerea acului sau în timpul

injectării anestezicului poate să apară odurere intensă produsă de:

înțeparea trunchiului nervos sau a teciiacestuia (se produce la anestezierea n.infraorbitar, în canalul infraorbitar; n. palatinîn canalul pterigopalatin; n. mentonier șiincisiv, în canalul mentonier, în aceste cazurinervul se află într-un conduct osos). Bolnavulacuză o durere bruscă locală sau iradiată petraiectul nervului respectiv, ce dispare odatăcu instalarea anesteziei.

Distensia țesuturilor

Injectarea cu presiune sau introducereaunor cantităţi anestezice excesive pot producedistensia bruscă a ţesuturilor moi, manifestateclinic prin dureri vii în timpul injectării. Acestease pot produce de obicei în zone cu ţesuturiinextensibile, aderente de planul osos, cum arfi fibromucoasa palatină, gingivomucoasaalveolară fixă sau periostul.

Este utilă injectarea lentă

a soluţiei anestezice, rata

ideală este de 1 ml/min.

Înţeparea sau traumatizarea ţesuturilor

Orice puncţie anestezică produce unanumit traumatism ţesutului prin care trece.Prin urmare, puncţiile repetate sau folosireaunor ace cu bizoul turtit vor creșteposibilitatea de dilacerare a fibrelormusculare, aponevrozelor sau

ligamentelor, provocând

durere în momentul injectării

sau retragerii acului.

Soluțiile anestezice

Unele anestezice pot fi iritante pentru țesuturidin punct de vedere fizic sau al compozițieichimice, al pH-ului; dacă conțin iritanți, urmede alcool sau substanțe antiseptice; dacă suntalterate chimic, și în aceste cazuri la contactulcu țesuturile sau chiar nervul, produc dureriviolente bruște, și uneori și tulburări tardive

Injecții în țesuturile inflamate

Injecția propriu-zisă este destul dedureroasă, însă această durere creșteconsiderabil în cazul când țesuturile sunt dejadistinse din cauza edemului inflamator, astfelși eficiența anesteziei scade.

În aceste cazuri se impune utilizareaanesteziei prin baraj sau a celei tronculare, ladistanță de procesul inflamator.

Erori de substanță

Sunt citate injectăride substanțe toxice dineroare. Pentru evitareaacestui incident, se vorcontrola cu atențiefiolele,nerecomandându-seutilizarea celor cuinscripție ștearsă.

Leziuni vasculare Înțeparea vaselor

Înțeparea vaselor superficiale nu prezință nici ogravitate. În cazul unor vase superficiale, sângerarea sepoate opri prin compresie timp de 1-2 minute.

Injectarea intravasculară a anesteziculuiprezintă riscul accidentelor generale și lipsa instalăriianesteziei locale. De aceea se va face obligatoriuaspirare, înaintea injectării anestezicului. Dacă înseringă apare sânge, trebuie schimbată direcția aculuiși se poate efectua anestezia (după o nouă aspirare). Încazul în care în seringă s-a aspirat o cantitate mare desânge, anestezicul trebuie schimbat, pentru căhemoglobina îi inactivează activitatea.

Hematomul

Înțeparea vaselor profunde (în special aplexurilor vasculare de la nivelul tuberozitățiimaxilarului) provoacă hemoragii intratisularecu apariția de echimoze mucoase, cutanatesau hematoame.

Dacă hematomul se produce la subiecțicu bilanțul hemostazei normal, resorbția sa seproduce repede; dacă există o perturbare abilanțului hematologic, hematomul poatedeveni o sursă de compresiune pe căilerespiratorii sau de infecție.

Tratament: Se întrerupe injectarea anestezicului

Se face compresiunea regiunii respective cu podul palmei, sub osul igomatic și arcada temporo-zigomatică timp de câteva minute.

Se aplică apoi un pansamant compresiv endo- și exobucal pentru 24-48 de ore

Tratament antiflogistic local – pungă cu gheață, comprese reci

General se recomandă antibioterapie pentru prevenirea infectării hematomului, mai ales că puncția este septică, acul trecând prin cavitatea bucală.

Nu se recomandă continurea anesteziei (este ineficientă și deschide o nouă poartă de infecții)

Hematomul se rezoarbe de obicei spontan în 7-8 zile

Pareza facială tranzitorieSe produce în timpul anesteziei

la spina Spix, când injectarea se face preaprofund, astfel încât substanţa anestezicăpătrunde în glanda parotidă şi infiltreazăramurile terminale ale nervului facial, anesteziindu-le.Semnele clincie caracteristice ale acestui accident sunt:lagoftalmia cu blefaroptoză, coborârea comisurii bucale şidispariţia mişcărilor mimicii de partea afectată, cuasimetrie facială. Pareza va dura cîteva ore fiinddependentă de anestezicul utilizat, volumul de substanţăinjectată şi de vecinătatea nervului facial. Parezaregresează treptat, dispărând spontan şi complet.Incidentul poate fi prevenit prin respectarea tehnicilor deanestezie la spina Spix, menţinând permanent acul încontact cu planul osos.

Pareze

Pareza nervului

auriculo-temporal

Nervul auriculo-temporal poate fiinfiltrat accidental încursul anesteziei laspina Spix, când seintroduce acul mult maisus. În acest caz are loco anestezie a regiuniitemporale şi apavilionului urechii.

Pareza nervului coarda timpanului

Se poate producedupă anestezia nervuluilingual.

Se manifestă prinanalgezia gustativă alimbii și scăderea secrețieisalivare.

Tulburări oculare

Anestezia nervului infraorbital poate duceuneori la producerea unor accidente prindifuzarea anestezicului în orbită sau chiarinfiltraţia anestezică a nervului optic. Pacientul va

prezenta un edem palpebral cu oftalmoplegie,exoftalmie, diplopie şi chiar pierdereatemporară a vederii. Tulburările descrise sunt descurtă durată, remisia având loc în 1-1,5 ore, fărătratament.

În anestezia nervului infraorbital, atuncicând acul pătrunde accidental în orbită pot fiiar tulburările constau în hemoragii sauhematoame intraorbitare sau intraoculare,echimoze palpebrale şi conjunctivo- bulbare,tulburări persistente de vedere. Pentru evitareaacestor accidente se va respecta tehnicacorectă de anestezie la orificiul infraorbitalprotejând globul ocular cu degetele mâiniistângi în timpul pătrunderii acului şi de asemeneapătrunzând În canal maximum 0,5- 0,8 mm.

Datorită folosirii acelor de unicăutilizare, ruperea acului a devenit extrem derară. Ruperea acului poate apărea în cazulpenetrării profunde a ţesuturilor moi aşa cumse întâmplă în cazul anesteziilor tronculareperiferice la spina Spix şi tuberozitate.Principala cauză a ruperii acului este o mişcarebruscă, imprevizibilă a pacientului în timp ceacul străbate muşchiul sau în contact cuperiostul.

Ruperea acului

Pentru a preveni acest accident se recomandă:

Folosirea acelor de bună calitate

Introducerea acului fără forță căci existăriscul ruperii lui în izbirea bruscă de planulosos

Schimbarea direcției acului prin manoperelente

Acul nu trebuie să fieintrodus în totalitate, ci sărămână extratisular 1-1,5 cm.

Dacă acul se percepe superficial, extracția este relativ ușoară: se efectuează o incizie a mucoasei, de obicei perpendiculară pe axul acului, fiind posibil atingerea acului cu vârful bisturiului. Cu o pensă hemostatică, cu vârful subțire, se prinde acul și se extrage.

Dacă acul rupt este situat profund, tehnica extracției va fi adaptată în raport cu localizarea acestuia. Se vor folosi manevre blânde, disecând planurile anatomice pe care le-a străbătut acul. Nu se va palpa intens, pentru a nu-l împinge mai profund. Decolările nu trebuie să fie mari, pentru ca țesuturile decolate să nu mascheze acul mai tare.

Complicații locale

Descuamarea epitelială şi ulceraţii ale mucoasei.

Necroza mucoasei.

Infecțiile postanestezice.

Trismusul persistent.

Paresteziile persistente.

Alveolita postextracţională.

Descuamarea epitelială şiulceraţii ale mucoasei

Descuamarea epitelială se produce priniritarea prelungită a ţesuturilor moi oraledin cauza:• aplicării anestezicului topic pe mucoasaorală un timp mai îndelungat;• susceptibilităţii ţesuturilorla anestezicul topic(sensibilitate crescută).

Leziunea apare într-o zonă în care s-aaplicat anestezicul topic şi subiectiv pacientulacuză dureri la câteva zile de la realizareaanesteziei.

Pentru a evita această complicaţie serecomandă ca anestezicul topic să fie în contactcu mucoasa numai 1-2 minute. Fenomenele dedescuamare epitelială se remit în câteva zile.Alteori, pacienţii acuză că la două zile de laanestezie au observat apariţia unor ulceraţiide obicei la locul de puncţie anestezică.Principalul simptom este durerea intensă.

În etiologia ulceraţiei mucoasei postanestezic (cu sensibilitate crescută) sunt incriminaţi:

•stomatita aftoasă recidivantă (cel mai frecvent);

• herpesul simplex;

•traumatismele tisulare.

NecrozeleApar de obicei pe fondul unei ischemii prelungite

sau decolări brutale a mucoperiostului. Apar dupăanesteziile în mucoasa fixă a bolţii palatine şi mai rarvestibular (mucoasa este mai extensibilă). Necrozaprin tulburările trofice locale poate interesamucoasa, periostul şi chiar osul. Zona de necroză areiniţial o coloraţie violacee, apoi devine brun-cenuşiecu formarea de flictene (beșici) care sedeschid spontan. Zonaulcerativă are margini

neregulate, fundul murdar

şi este dureroasă spontan şila atingere.

Leziunea se suprainfectează rar, situaţie în careprocesul de vindecare se prelungeşte şi maimult. Evoluţia leziunii este de 7-10 zile, iaratitudinea terapeutică constă în:

• detaşarea zonelor necrozate;

• meşe iodoformate cu rol antispetic

• administrarea de analgetice şi

antiinflamatoare nesteroidiene.

InfecțiileSunt produse de puncţiile septice din cauza:

• contaminării înainte de injectarea anestezicului (ac cares-a atins înainte de puncţie de dinţii vecini, obraz etc.);• asepsiei incorecte a ţesuturilor acoperitoare înaintede puncţia anestezică.

Simptomatologia este în raport cu localizarea şieste reprezentată în principal de:• tumefacţie;• trismus;• disfagie;• dureri nevralgiforme iradiate şi care nu cedeazăla antialgicele obişnuite.

Tratament specializat chirurgical.

Trismusul Trismusul este definit ca limitarea deschiderii

arcadelor dentare, consecinţă a spasmului musculaturiimasticatorii. Postanestezic, este mai frecvent întâlnitdupă anestezia la spina Spix, în raport cu celelalte tipuride anestezie tronculară periferică. În etiologiatrismusului persistent postanestezic sunt incriminaţiurmătorii factori:

Puncţia anestezică

Hemoragia

Cantităţi mari de anestezic local

Puncţie septică

Ischemia prelungită