ANALELE A. R.TOM. XXXVII.MEM. SECT. ISTORICE. No. 12.
ACADEMIA ROMANA
DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR MICI
DE
N. IORGAMEMBRIJ AL ACADEMIEI ROALiNE.
EXTRAS DIN:ANALELE ACADEMIEI ROMAN E
Seria II. Torn. XXXVII.MCRIORIILE SECTIUNII ISTORICE
BUCURESTILIBRARI1LE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.
1915. 315.
Pretul 20 bani.
Analele Societatil Aeademice Romane. Seria I :Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2.Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.Indite alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898 - 1908..Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei in 1908-9 5.
XXXLMemoriile Sectiunii Istorice 10.XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.
> XXXILMemoriile Sectiunii Istorice 14.XXX/11. Desbaterile Academiei in 1910-1911 4.XXXII/. Sectiunii Istorice 12.
Francisc Rakoczy al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-resti si Romanii, de N. Iorga . . . . ........ . ,40
Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga ,30
Dona documente privitoare la revolta boierilor din Cara Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de Joan Puscariu ,20
Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. Iorga 1.Cateva note despre cronicele si traditia noastra istorica, de
N. lorga ,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.
Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga .... .. ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria
renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-
fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu 1.Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in cultura romaneasca
(influente si conflicte), de N. Iorga ,20Muntii Tamas si Tamasel, de Joan Puscariu ,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si
Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,de Dr. Atanasie M. Marienescu 1.
Tom. XXXIV.Desbaterile Academiei in 1911-1912 4XXX/ F. Memoriile Sectiunii Istorice 20.
Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-
Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinuttlui Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.
Insernnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:
VI. Anul 1858. Adunarea electiva din IasiVII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor
Emanoil Baleanu, Ioan Mann si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a' Ad unarii Elective din Iasi asupra Aduna-rii Elective din Bucuresti 1,60
Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Filitti 1.
Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre ManastireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga ,40
O scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan ,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din
vara anului 1911, de Vasile Pdrvan 5.Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite
de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I ,40
II. ,80,70
Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din
1847, de N. Iorga ,60Politica Austriei fata de Unire. I. Inainte de Conferintele din
Paris, de N. Iorga ,30
L. B
'A
V
. . . ......... . . . ;.", . . . . ........
.:.
-.
,,
G
4
,--.
--
,
,.-
----III.
r
.
.
.
.
. .
.
. .
..... . .
. . . . . .
. . .
.
. . ...... . . . ...... ..
. . . . . . . . ..... . . . .
. . .
. . . . -
. . . . . . . . . . .
..... . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . 1.--. . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . ....... . . . .
. . . . .
. .
. . . .
....... . . . . . . .
DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR MICIDE
N. IORGA.Membru al Academiei Romano.
Sedinfa dela 20 Fevruarie 1915
I.
Rasboaiele aduc un folos pentru cugetarea politica; ele dau oexpresie limpede, categorica, absoluta unor formule cari pang atuncise strecurau timide In lucrari de specialitate, in consideratii per-sonale, in publicatii legate de o anumita directie numai. In acestemomente in cari cugetul are o sinceritate cruda, in cari el nu maie incatuat in exprimarea lui de nisi un fel de convenience, rezervei precautiuni, se enunta sgomotos, cu un entuziasm provocator,
programe la baza carora stau afirmatii i deductiuni de naturape earl circurnspectiunea pacii le ascunsese cu ingrijire macar
de publicul eel mare international (1).Mamie conflict intre natiuni) eel mai mare pe care La cunoscut
lumea §i ai carui campioni sau marturi adanc impresionati suntem,a pus in discutie chestiunea existentei statelor mici. Monarchal°mari, intemeiate la Inceputul erei moderne in limite geografice po-trivite pentru administratie i aparare pe temeiul dreptului de mos-tenire on al cuceririlor, le-au lasat sa subsiste in multe locuri: maiales in Italia in Germania. Era la inceput,' sand traia atata dinevul mediu, respectul dreptului, scrupulul de a se atinge legiti-mitatea, Erica de- a slabi prin anexari datorite fortei acel principiude stricta legitimitate care sprijinia absolutismul regalitatii, grijarevendicatiilor §i'revolutiilor ce ar fi putut rezulta din deslantuirea
(1) Cf. rezumatul, de P. P. Sane., al parerilor exprimate de fruntasi ai stiintei germanein revista monistilor, In Neamul Romtinesc din 25 Ianuarie 1915.
Analele A. R.Tom. XII1771.Momorille Seq. istorice. 1
i,
2 N. IORGA 324
realitatilor noua contra vechii idealitati politice. Pe urma s'a adaussi un alt motiv.
Rasboaiele multe si grele facura ca omenirea sa se team& derasboiul perpetuu. Luptatorii pasionati Intelesera ca statul mic posteimpiedeca atatea motive de jignire si incaierare, El deveni astfelde o potriva de pretios tuturor vecinilor mai puternici cari-1 in-cunjurau. In jurul hotarului sau se Infranau de sine porniri nava-litoare cari, ciocnindu-se, ar fi putut sa se sdrobeasca. Il lasau sa.,
traeasca, doriau ca vieata lui sa se perpetueze, erau gata sa-i apereexistenta. Intro altele si pentru ca asemenea state, cari veniau de-adreptul din evul mediu, n'aveau o suprafata mare on granite firesti, ca-pabile de a-i inlesni o intindere i fiindca nici un principiu mai sa-cru decat interesul momentan al celorlalti, nici un drept superioracelui al traditiei legitimiste nu se cuprindea In fiinta sa ideala.
Veacul al XVII-lea se opri la teoria echilibrului european. Seajunsese In sfarsit la o stare de lucruri tolerabila. Trebuia facut oricepentru ca instabilitatea sa de fapt sa nu fie atinsa, deschizandu-seo noua era de cutremure i distrugeri. Acest echilibru delicat nuse putea realizes decat numai prin statele mici. Ele erau elemen-tul care tine& cumpana. Tara greutatile acestea marunte, atent can-tarite, oricand un brat se putea ridica in dauna celuilalt. Deci elese mantineau, ba chiar, la orice oscilare amenintatoare, se adaugiaualtele. Astfel rasari, In veacul al XVI-lea, prin revolta Impotriva luiFilip al II-lea, care constituia marea primejdie a echilibrului politic,Statul Terilor-de-jos unite.
Revolutia franceza, aneiand din punct de vedere militar, crutatotus forme pe cari le cerea grija pentru acea libertate a natiu-nilor care-i era scrisa in programul de ofensiva contra Europei. Cu-cerind, ea proceda prin republice-sucursale, cari, de fapt, n'aveaunici o putinta de vieata proprie. oNatiuneD pe atunci era orice co-munitate politica libera, fara legitimatie i marginire etnica neapa-rata. Adevaratele natiuni, organice, vegetau In astfel de libertafi«nationale D.
Napoleon avea rude si generali de plasat. Astfel ode state mici))ii conveniau pentru asigurarea viitorului for sau rasplatirea servi-ciilor aduse. El le consacra deci acestei meniri, de a Indreptati oCurte inrudita sau vasala. i cu atat mai mult pretuia el valoarealor, cu cat erau necesare combinatiilor la cari se opria In fiecaremoment mintea lui nelinigtita, acel irrequietum ingenium, care-1mane tot inainte, catreglorie si pieire. La un semn al lui, aceste state »
325 DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR MICL 3
luau formele voice, lath mai multa lupta decat a norilor instabiliintr'o indoelnia, zi de primavara.
Revenind la oarecare legitimitate, folosindu-se de situatiile dinnou create, cari erau adesea foarte comode, obiectand imposibili-tatea unor anUmite restaurari de drept, lucrand, apoi, dupes indrep-tariul interesului vechilor dinastii unite contra «tiranului» si me-najand zone neutre de state mici, cari puteau merge si pane laRepublica Cracoviei, in care se rezuma independenta nationals aPoloniei, congresul din Viena crea o stare de lucruri care in Por-tugalia, in Elvetia, in Teri le-de-josnu fare a corectura esentiala,in terile scandinave unde alta corectura a intervenit in zilele noastrechiar--s'a pastrat pane la izbucnirea actualului rasboiu.
Dar am vorbit de corecturi pe cari diplomatia nu le-a vrut, pecari a cautat sa le previe, sä le innabuse, sa le reduces la cat sepoate mai putin, sa, le impiedece de a se desvolta.
Ele privesc intalu uncle formatiuni ale congresului. Ar fi prealung sä indic macar in liniile generale progresul, printr'o culturespopulard, de realitati, a spiritului national. Acest spirit exists, incontrazicere cu atatea forme politice, pe la 1830. El trebuia sa leatace si, unde era mai puternic, sa le sfarme, cu mai multi saumai putina greutate, gasindu-si si aliati de alta natures. Catolicismul,ocupatiile agricole si industriale, traditiile provinciale ajutara creareaunei Belgii mai mult franceze langa Olanda pur flamanda.
Dar acelas principiu cred o intreaga categoric de state cann'au alt molly de existents real. &Arbil se constituira intr'un statnational de cel mai intransigent caracter. Rascoala Orecilor ore& Re-gatul Eladei. 0 intreaga miscare de prefacere a unit Moldova siMuntenia, nationale, dar taxa acelas principiu national la baza, inPrincipatul roman. Rasboiul din. 1877 lasa o Bulgarie libera si oRumelie Orientals pe care aceea era sa, adauge indata.
Aceste state trebuira sa lupte mult pentru a fi admise in drep-tul public european, pentru a fi deplin si de toti recunoscute. Fiintafor era doar o amenintare pentru vechiul principiu dinastiilor,cari, de pe un teritoriu mostenit, au dreptul sa se intinda oriunde, catle ajuta averea si vitejia «supusilorn si le ingadue rezistenta vecinilor.
°data ce ,ele se impusera insa, state mai marisoare ca Pie-montul sau chiar state atat de mari ca Prusia scrisera principiul national. pe steag, ajutand, in acelae timp, si o dinastie ambiti-oasa, dar si legitima dorinta a popoarelor do a da toata inasura
.
al
N. IORGA 326
puterilor for in acea forma politica unitara care singura le permiteaceasta. Un nobil idealism, ramas dupa epoca romantismului, le ye-ilia in ajutor. Studiile do etnografie, de lingvistica, de istorie, pre-domnirea stiintelor naturale despre organisme (ca fiziologia) furs im-preunaun factor esential pentru stabilirea noudi ere de drept national.
Si atunci statele mici nationale isi gasira neaparat un sprijin instatele cari se Mouser& marl prin biruinta principiului national.Acestea intampinau totdeauna o jena in opunerea la anumite aspi-ratii pe cari le trezisera si exemplele lor. Chiar in monarhiile In-ternationale cum vomvedea Indata,--,-germenii de vieata nationalese intarisera, si astfel slavismul in Rusia, maghiarisrnul si iugoslavis-mul in Austria se adaugiau la factorii de perturbatie in lumea, mandrade libertatea sa, setoasa de alte ideale, a statelor mici nationale.
Dar aceste state nu cuprindeau pe toti consangenii lor. Eifrematau in robie, si mani dorite de a-i putea ajuta se intindeauspre dansii. Si iaras exemplul marilor unitati nationale, aproapedepline, vraja spre nou& silinte, cu orice riscuri si chiar cu primejdiade a strica pacea lumii. Calcand peste acest scrupul, care le eraindiferent in fond, statele balcanice au facut la 1912-3 ceeace stim.
II.
Ramasesera insa, am zis, state cari se sprijiniau pe vechile haze,Imperiile internationale, cari totus si ele, negand dreptul intregal nationalitatilor, do a trai dupa nevoile si dorintele, dupa che-marea lor, erau silite sa vorbeasca, prin rassa pe care totus o re-prezentau, mai ales de o idee nationalh, menita sa le darame candva.Astfel Austria, care fu silica a reface o Ungarie ce nu puteafi decal national-maghiara, dupa tendintele rassei care smulsese re-cunoasterea ei, si cealalta jumatate a monarhiei °aura sa devie totmai mult germana, afara de un moment de sovaire, in care Fran-cisc-Iosif, prin vizita-i la Cattaro, prin planurile de secundogeniturabalcanica, in Bosnia, Hertegovina, poate si in Serbia, incerca a opuneiugoslavismul catolic austriac ortodoxiei panslaviste a Rusilor. AstfelRusia insas, in care idea national& ruseasca exagerata produse, in-laturandu-se stricteta ortodoxiei politico de odinioara, factorul sen-timental, romantic, nou al panslavismului. Astfel chiar Turcia, care-siaminti de-otomanismul rassei sale dominante pentru a schita din nouprogramul lui Soliman cel Maret si, sprijinindu-se pe comunitatea inIslam cu atatea milioane din toate colturile lumii, visa de un pan-islamism mondial.
.
.
.
.
. ,
4:
327 DREPTUL LA VIEATA Al. STATELOR ICUL 5
Dar, cum se vede, la toate aceste state si in toate manifestarilelor, idea nationale, primita prin contagiune, impusa prin revolts siopuneri provinciale, lua un caracter de imperialism, potrivit cu tra-ditiile locului, strain. de dansa, unde noul principiu patrunsese. Ma-ghiarismul modern se confunda cu ungarismul medieval, care, ne-fiind o forma nationala, ci una excluziv politics, derivand dintr'ocucerire, la orice prilej, prin orice mijloace, n'are a face cu cel dintaiu.Germanismul din Austria ramane traditionalist, habsburgic si dinastic, siin forma sa oficiala fuge de unirea cu Germania. Rusismul se dasfios in laturi pentru a admite forma actuala internationals a Im-periului, in limitele pe cari i le-a dat o victorioasa expansiune mi-Mara de mai multe secole si, pe de alts parte, el se asterne caprag pentru inaintarea triumfala a panslavismului universal, careporneste numai dela o comunitate a rassei si dela o asamanare delimbi. Nimic nu rebuteaza mai mult pe patriotul, pe nationalistuldin Turcia decat ideea ca s'ar putea ca Imperiul, marele si glorio-sul Imperiu, ale carui traditii le-a primit intregi in constiinta sa,sa abdice otomanismul stapanitor pentru a se cobori la o situatiede turcism, marginita de constatari nationale, precise, facute asu-pra starii de lucruri de asazi.
Astfel o falser concepfie nationale se intoarce impotriva celeiadevarate. Ea era dusmana statelor mici, evocand ideale din evulmediu, child imperialismul se boltia deasupra formatiunilor politicemulte si marunte.
Dar primejdia era mai mare decum se vede la inceput. In aceletimpuri medievale, dominatia nu insemna decal recunoasterea unuititlu superior, datoria unui omagiu care magulia vanitatile, plataunui tribut care era totdeauna destul de modest, daruri dupa da-Una la anume prilejuri solemne, obligatii de infatisare si de suits;ajutorul militar in anume locuri si la timpuri anumite. Acuma Irishaceia cari se imbraca in vesmintele anticvate ale lui Ludovic celMare, ale lui Matias Corvinul, ale lui Carol Quintul, ale lui Soli-man cel Maret si ale lui Petru cel Mare, medieval Inca, deli traia la1700, inteleg adevarata stapanire, care tine tot, supraveghiaza tot,se amesteca in toate prin meticuloasa-i administratie. Si aceasta sta-panire, pornita dela idei ce se afirma ca nationale, intelege a des-nationalize& chiar. a doua ai duper cucerire : caderea statului: in-seamna primejduirea natiei, dominatiunea statului mai puternic,mai mare inseamna expansiunea natiei dominants, pe care statul
-
: .
. . . , 4 ,rri . : ."
.
.
.
6 N. IORGA 328
o afdtd, o conduce si o ajutd prin toate mijloacele sale, cansuit astdzi nesfarsite si atotputernice.
Asemenea conceptii, cari denatureaza principiul national pretin-zand a-1 aplica, vifiaza" inset chiar in statele mici puritateaacestui .principiu. Ungaria maghiara voeste set -si alba, ca in vea-cul al XII-lea, Serbia, Bulgaria, Cumania, Rusia apuseana ? Ei bine,Serbia va voi set invieze stapanirea lui Stefan Dusan intreaga, faraa se gandi ca, din moment ce vechiul Craiu zis Tar, deci pre-tendent la coroana romans, universals, a Bizantului, el parasia ca-racterul eau national, cat si intru cat 11 avea. Bulgaria va voi mos-tenirea lui Simion, a lui Ionita in Tracia si pans la Tarigrad, a luiSamuil in Macedonia si la Adriatica,toti Taxi si Cesari si acestia,cari considerau pe Bulgarii for numai ca materialul uman cu carese poate ajunge la portile Sfintei Sofil. Grecii, deli «Elini» cums'au proclamat la creatiunea, moderns, a regatului tor, se vor re-face «Romein, Romani deci in ordinea politica, pentru a reclamatot ce avuse Bizantul, care, si °and era mai grec in ce privestelimba, nu despretuia nimic mai mult decat meschina traditie politicaa Eladei. Ba not insine incepuram a vorbi in 1913.de drepturi bal-canice cari treceau cu mult peste cerintele noastre nationale adevarate.
Aceasta vitiare a unei teorii necesare pentru vieata bine oran-duita si sigura in pace a lumii permitea set se ridice ca argumenthotaritor pentru soarta tuturor statelor mici formula dreptului celuimai tare. Odata ce idea nationala e numai principiul generator sipunctul de plecare al energiei unui stat, al pornirilor sale spre cu-cerire si supunere, °data ce ea nu este elementul esential de vieataal acelui stat, infranarea in acelas timp cand este legitimarea siapararea lui, ce poate opri o armata mai mare, un tezaur mai plin,o administratie mai perfecta, intr'un cuvant o mecanica superioara,de a inlatura alte formatiuni cari sunt capabile de fapte asemanatoare,dar, din nenorocire pentru ele, dispun de mijloace mai putine?
Acesta e sensul, adanc imoral, al notei Berchtold din Iulie 1914,prin care s'a provocat cea mai groaznica nenorocire pe care o po-menesc analele omenirii.
Dar Austro-Ungaria n'a emis o teorie formals pentru a legitimaproiectul sau de Texpeditie pedepsitoare», de «garantii prin ocupa-tie», de interzicere a politicei proprii indreptata catre un stat in-dependent. Onoarea teoriei nou'a pentru o nova vieata politica aomenirii revine invatatilor germani.
si-a
,i
329 DREPTUL LA VIEATA AL STATEL04 MIDI. 7
Nu vom amintl numele acelor cari au proclamat acest nou In-dreptariu pentru legaturile dintre popoare, indreptariu care, cu odeplina liniste rece, inlatura statele mid, le inlatura, oricare ar fioriginea si caracterul lor, le inlatura chiar sand tolereaza vegetarealor temporary in anumite margini ale teritoriului si ale actiunii,tinzand, de fapt, §i la suprimarea oricui reprezenta mai putina fortaorganizata si capabila de o imediata forta biruitoare, pans s'ar ajungela indeplinirea absolute a stapanirii 'unui singur popor ales, «pas-tor unit peste o singura turmaD, dupe Scripture.
Pentru a Intelege cum de s'a putut ajunge, 'de catre sufletenobile si inteligente superioare, la asemenea idei, tot atat de ras-pingatoare pe cat sunt de absurde, trebue sa ne gandim la schim-barile pe cari anumite curente de idei, in legatura cu desvoltareaunor stiinte speciale, le-au produs in spiritul german, de undeau trecut, prin frecventarea scolior germane, prin cetirea literaturiigermane, si la alte popoare.
Cand studiile privitoare la om, la omul care cugeta si simte,studiile de filologie, de istorie, de istorie literal* de filozofieaceasta inspiranduse din aceleapredominau in marele atelier demunca intelectual5, al unei Germanii Inca desunite, care-si afla man,gaierea in splendidele ei speculatii ideate, dreptul national, dreptulpublic, respectul pentru libertate insufletiau cugetarea germane apli-cata la politica.
Rasboiul victorios dela 1870-1, crearea Imperiului n'ar fl ajunsca sa schimbe total aceasta stare de spirit. S'au facut insa in tim-purile din urmA, pasi de urias in doua domenii stiintifice: in stiin-tele despre nature, cari cuprind pe om numai pang la ivirea uma-nitatii sale, de esenta diving, si in stiintele economice, cari cuprindpe om numai in producerea, impartirea si gustarea mijloacelor ma-teriale indispensabile pentru existenta sa. Si Germania, ducand maideparte teoriile despre nature, a treat, se poate zice, acelea despreeconomiile nationale si economia politica generals.
Inainte de aceasta, stiintele despre nature si economie vor fi su-ferit mult in progresele lor de pe urma filozofiei umaniste, carele regents; dar paguba aceasta este nemasurat mai mica decat aceearezultata, nu pentru anume domenii de studii, ci pentru omenireaintreaga, din Incalcarea de competent& pe care o savarsira stiintelenaturale si econoniice °data cu' biruinta lor.
104.117, ;$)44.10111 fti) tf ffi: ' !ILL . I pi4
t
8 N. IORGA 830
Natura, zic stiintele naturale, e un camp de lupta. Speciile aparprin lupta ce se petrece in lume intre varietatile intamplatoare.Specia inferioara, invinsa, piere inaintea uneia cu mai multe insu-Ori de adaptare, «deci» superioara. De ce rear fi a§a, §i cu oame-nii? Starea de rasboiu, ziceau Hegelianii (1), preocupati de afirmareaunor anume principii absolute strecurate §i in vieata de stat ca esentaa ei, e naturals, e dorita chiar, e necesara. In rasboiu pier Mg, demulte on oameni sdraveni, oameni distin§i §i raman, in oarba actiune a gloantelor §i bombelor, in tradatoarea patrundere a bolilor,cei mai norocoqi, data nu §i cei mai precauti, mai §ireti, mai Iasi,si, cu deosebire, cei netrebnici, cu cari rasboiul n'are ce face. Eadeyarat. Dar «selectia colectivan se face! Natiile cele mai bine in-zestrate biruesc. Omenirea a facut un pas mai departe deschizandGale mai libera unei rasse superioare, susceptibila de o mai mare simai repede desvoltare. Deci statele mici se pot inlatura, ele trebuesa se Inlature. Ce reprezenta ele, aFA slabe cum sunt, din acestpunct de vedere, deciziv, al progresului umanitatii?
Cismarul fara, ucenici, croitorul cu doua trei calfe, dispar, spuneeconomistul inaintea fabricilor, cari intrebuinteaza sute, mii de lu-cratori, mijloace mecanice uriw, capitaluri de, milioane. Intre fa-brici chiar se duce lupta. Cea mica va cadea in folosul celeilalte.«Kleinbetrieb», mica exploatare, nu poate sta in calea marii ex-ploatari, «Grossbetrieb». Automobilul striveqte caruta cu boi, data -ista In cale. Si ce sunt alta statele mici decat ateliere patriarhalein cari marfa se face cu greu §i se vinde fara castig, o incurca-tura pentru omenire, o pacoste chiar pentru cel care e amestecatin nenorocita for vegetare?
Au fost ()data civili a ii, spune filozOful culturii; este acum o cul-turd. Aceasta imbrati§eaza intr'un spirit unitar toate problemele, cu-prinde toate domeniile, intrebuinteaza toate mijloacele. Cu cat sedesvolta mai mult, ea apartine mai putin unui singur popor. Va-loarea ei practica e universals. Stiintele aplicate-i fac gloria §i re-zultatele for fericite se leaga cu acea nevoie de traiu bun, de ame-titoare gustare a vietii pe care azi o shut() toata lumea. Pentru uncanter ajunge ciobanul din munte, pentru o poems un aed orb,pentru o drama un meter de scena, un actor ambulant, pentru ostatuie, pentru un tablou, un me§te§ugar de geniu. Pentru ceva caretrebue sacuprinda, In massa mare, pentru toti, pentru binele si fericirea
(1) Vezi si lucrarea recent d-lui D. Gusti; Sociologia Rcisboiului, Iasi 1915,
_
. a
331 DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR MICL
tor, ceva din toate acestea, in cantitate mare, orice calitate ar impunetimpul, trebue societatile mari. Natiunile mici sunt de sigur o. pie-deca prin patriarhalismul for traditional; ele vor trebui invadatesi invinse. Cu. statele mici e mai usor: un asalt al numitrului, almijloacelor perfectionate de distrugere ajunge. Omenirea soap& de ele.
Suntein si not un stat mic. Chiar realizAnd unitatea noastea na-tional5,, vom fi Inca un stat din cele relativ mici. In Anglia, inFranta au rasaxit, in focul luptei, aparatorii statelor mici, ca si aiprincipiului nationalitatilor. S'au adus argumente numeroase, unelede sentiment, cari impresionea,th, altele de amintiri istorice, caritereseaza. Uneori sunt strigate de convingere ale unei constiinteoneste. Alteori simple pledoarii de ocazie. Doar neutrii sunt statemici, ba chiar neutralitatea for e impusa uneori prin aceea ca n'aumijloacele ce trebue pentru a indeplini ce doresc in fundul sufle-tului si ce nu cugeta totus a marturisi oficial, pentruck atunci, artrebui ca imedia,t sa apuce arma. Astfel de declaratii deci, fru-moase, de sigur, sunt si oportune, deli liana astazi ele n'au produsrezultatele dorite, neutrii, state mici, rezervandu-se in masura sla-biciunii for si avand, pe tang& aceasta, si amintirile for proprii.
Dar, fiindea problema se va pune la congresul de pace, dupA, cesi acesti neutri vor sangera larg din -toate vinele tor, fiinda, evorba de ce va fi Europa, lumea, o mare bucath, de Vreme cadtine se va incumeta, sá provoace imediat un nou thsboiu dupa ori-bila experienta a acestuia? -- este bine ca statele mici sa vorbeascasi ele deadreptul, s& se prezente personal inaintea judecatii puti-nilor oameni cuminti ce an mai ramas pe lume.
Am facut o deosebire intro statele mici de creatiune diplomaticasi cele de formatiune organick nationals. Cele dintai au si ele drop-tub. la respect. Diplomatii color mari le-au treat, le-au ajutat satraeasca, le-au garantat. Chiar data n'ar aye& traditii proprii, caacelea cari au fost in stare s& produces defensiva atenta si mAndra,cu arma la picior, a Elvetiei si sublimul sacrificiu al Belgiei, elenu pot fi atinse in dreptul lor de existents do aceia tocmai, cari, -gand anumite hetare, pentru existenta for proprie, au adus for-marea unei stari de spirit care nu se poate distruge prin procla-matia afisata la un colt de strada a cutarui general de invaziune.Prin aceasta convietuire, impusa de vointa europeank s'au Greatparticularitati literare, deprinderi politice, forme originate de vieata
in-
.
.
10 ifi. ithIGA 332
In societate, care leag6,; in curs de trial multe generatii, pe cei ceau trait astfel la olalta. Si prin abeasta actiVitate a unui nuniat dooameni in aceleasi granite s'au crest interese thateriale, economise,de cari nirnerii n'ate dreptul sa se atinga, $i cu atat mai piitirt aceiacari au catitribirit Ma de 05ential la producerea lor.
Dar Inca un argument pledeaza in favoarea acestor state-. pe cariunii le pot privi, pe temeitil deo8ebirilar de limba Intre conCeta-teni si asamanarii de limbs cu mai Multi vecini, ea indiferente .8ribtraptrtul national. Este sau ba Vretnea, noastra, de. democratic $i delibertate, o epee& in care cOnsinattintintul ind2tiic itlzti e cerut pent)*once se face cu dclii641? Si atunci slim pot oare statele cari $i a8a,tin sdbt ocartnuirea lor, contra consirtitimantulni lor, atatea inii deoameni, sa persevereze tocmai in afirmarea partii mai opuse Cain-telor timpului din organitarea lor linpattiVa iirieiconvingeri exasperate, aratata prin cea mai devotata lupta, alti oa-meni cari nu Vor sa stie de o schimbare a situatiei lor politico inacest sens? Si bare daca acesti oameni, pang atunci cetateni ai Untilstat mic, pe care-I iubiau si de care se simtiau ma de strans le-gati $i prin influenta simtita pe care o puteau exercita asupra Sear-tei lui, oare acesti oameni, participarid du$Mane$te la o noun vieatade stat, contribue ei la intarirea sau la slabirea, prin discordii nea-parate, a acestuia?
Acestea sunt argument cari se aplica, deopotriVa statului micnational si cestuialalt.
Dar din faptul ca un stat are hotarele lui mai restranse nu in-seamna, ca el reprezenta o foil& politica inferioara in esenta $i inmenirea sa. 0 umbra de dreptate s'ar intrevedea doar in conflic-tele de rassa, asupra carom veni si mai departe. Dar, daca unstat, prin fatalitati ce Vin dintr'o vreme in care natiunile nu lucraucon$tiente pe scant& lor, nu cuprinde intreaga natie pe care totuso reprezenta? E vinovat oare stattil roman ca in el traesc numai6.000.000 din cei de dona on atatia pe cari-i cuprinde natiaSi poate fi el condamriat in teorie fats de un stat Cu o mai mareputere material& actuala? Poate fi el coridarimat inainte de. a fi cee menit SA fie $i de a arata atunci tot ceeace poate?
mai departe, in liriprejUratile de azi e greu sa sedin
unpopor, in buns Irinprejurari culturale mai ales, rata ca din vieatasa sa Se fi praduS un stat, fie acesta $i proVizoriti, neintreg, nede-savar$it. Dar 6ii ce dropt se rape$te unei naffu34 intre ii dreptul
politica, alipindu-si,
.
.
?
$i, mantle
.
:333 DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR Midi
la Vieata, la vieata, Cultural& rrfadat, staid' rata slab, incare ea se oglindeste si cu ochii la care lupta pentru eliberare ?Priti ce s'a Mut bare Si dovada inferioritatii eiteld natiUni? Orise poate admite GA; pentru motivul ca anunie imprejLitari, cari n'au
.a face in totul bu valoarea for ethica, cu folosul for pentru Uma,nitate, au dat la 7.000:000 de Maghiari stiptematia in .Aiistro,Unga-,ria si aliarita rassei germane, 12.000.000 de Romani sa cadaintea for °data cu o disparitie a statului liber roman? Ori postepentruca acesta a shut sa se mantie autotiom In comporientelesale, Moldova si Tara4ionianeasca, merit& el sa fie jertfit iritereselor Ungatiei, care a cazut Invine& de Turd, a trait in robia fordoua secole, a trecut dela adeasta robie la aceea a Habsburgilor,
.pentru eapata prin intrigi rolul conducator in moriarhie ?Teoria biruintei in rasboiul fatal a forrnei omenesti superioate e
cu WW1 gresita. Rasboiul «examen» pentru natiuni e o formulaburl& pentru indemnuri morale fate de cei can nu-si dau seams indeajuns de primejdie,dar atat. Sau ea poate fi primita admitAndu-seriscurile si hazardurile tuturor examenelor. Dispozitia ban& momen-tana, norocul in alegerea chestiunilor, atitudinea favorabila,nice in mediul in care se desfasodra lupta. Si, la eiamenele popoaz-relor, intervin si alti factori de victorie cari 'n'au a face de loc cuvaloarea combatantilor. Chinezii sunt mai multi decat Iaponezii: atajunge oare ca Germania sa-i inarmeze si sa-i exercite contra colordin urma pentru ca distrugerea Iaponezilor sa poata fi salutata caun pas catre progres al omenirli? E oare absolut sigur ca prettr-tindeni unde Germanii au inlocuit vechea civilizatie romana o fort&superioara subt raportul cultiirii viitoare a biruit pentru folosul
-omenirii? Nu sunt regimuri pe cari un popor be sufere far& ca,potrivit formulei, Asa de usoare, dar si de tistitateCe, sa le merite ?Personalitatile geniale on personalitatile fatale pot fi ele creategrin valoarea intregului popor din care fac pa,kte si, orient acestpopor ar fi in stare sa be faca on nu locul cuvenit, deciziv pentrutoata desvoltarea nationals, se Intampla oare totdeauna asa ? sire -tenia, spionagiul, vanzarea, cruzimea, de sigur factori ai victoriei, stintoare si serrate de superioritate la biruitor? Cine ortiOara pe om insornn e mai vrednic de a tral decat .dansul? Sau acel ce sfarma capulunui ranit, ce sugruma un bolnaV, care peste dateVa tile ar putea,in plenitudinea unor puteri, numai momentan slabite, sa1 sdrobea--so& ? OtrIvitorul e un mai mare erou decat viteazul pe care 1-a impie-decat astfel de a lovi ? Din disciplina unor victoriosi poate ieSi mai
11
Ina,
,
. parti=
5
r,
assi
12 N. IORGA 334
mult pentru omenire decat din independenta, din singularitatea celorpentru aceasta?
Kleinbetrieb §i Grossbetrieb... Da, pentru fabricarea de cisme,.de funii §i de sape, toate la fel, toate ieftene si In masura cat demare. Dar oare pentru aceasta se intemeiaza societatile omene0iCe Grossbetrieb era Cartaginea fat& de Roma, care nu putea opunela toate elementele de superioritate ale rivalei cleat unul singur:omul Insu§ ! Care pentru producerea In bune conditii tehnice §i.comerciale a tuturor lucrurilor utile si inutile traeste omenirea ?0 poate spune eel mai fanatic dintre economistii cari nu vad decatoameni asudand din greu Tanga, masinile for si contoare pentru platama-rfurilor ? Avea poate Tiziano un Grossbetrieb pentru tablourilelui, i face& Mozart muzica sa cu contabilitate dubla
Nu, arta pleaca toata, ca si cugetarea, din aceste izvoare: indi-vidualitate, un mediu particular, caracterizat, care nutreste sufletulfara a-1 distruge, intimitate §i sinceritate. Nimic nu poate "sa-i liemai fatal decat atmosfera marilor orase de circulatie uriasa, sgomotoasa, confuza, de atatare nervoasa continua, de contact direct cuo clientele, decat acel mediu industrial si comercial care nu se-opreste la marginile celei mai nobile productii ideale a spirituluiuman. Nu vom aminti republicile italiene, ()ravel° flamande si AngliaElisabetei (1), ci voiu scoate din aceste laboratorii ale progresului umannumai esenta influentei For. Legatura cu pamantul, cu brazda oncu zidurile ocrotitoare, inspiratia direct& spontanee §i acea iubirea celor de aproape, totdeauna aceiasi, in lumea carora geniuldesface mai larg aripile. $i voiu pune in fates starpiciunea Americei.intregi, dela Canada pans la Argentina, care n'a dat nici cat Ve-netia singura, haosul. mut pentru arta si gandire al Berlinului ac-tualLondra §tie sa se izoleze acasd, §i ea nu e decat o marecolectie de orase mici, iar Parisul e firma pentru productia intelec-tual5, a Frantei intregi, de unde, din provinciile careia, ii yintrii. Statele marl, create pe baze economics, pe necesitati militare,pe. consideratii de imperialism, pot favoriza o anume productie, darnu pe aceea cu care omenirea se onoreaza mai mult.
Cu/tura, integrals, materials, universals, da,ca substrat al pro-gresului uman si ca sums matematic5, a lui. Ea poate exist& ins&pe deplin prin schimburile internationale, cari desfiinteaza hotarele
(1) V. In aceasta privinta, $i studiul lui James Bryce, In eInformatiile Ligei CulturaleD,III, n. 1.
.
Invinsi .. . .
?'
si
maes-
Invinsi, si
335 DREPTUL LA VIEATA AL STATELOR 13
de fapt, fara a incalca vreunul. Dar civiliza(iile, lard cari ea nuse poate produce, desvolta $i mantinea, au nevoie de vetrele lordeosebite, de toata bucuria ei unirea frateasca din jurul lor; marilehale de mancare si de petrecere pentru oricine se prezenta la uea,le omoara cu siguranta. Aceste vetre sunt insa statele mici. Aceleain cari traesc vechi cunoscu0 cari se pot iubi, acelea in cari secuprind rude cari trebue sa se iubeasca. Acelea cari sunt cu atatmai trainice, cu cat mai puternic bate In ele inima unei natiuni. Iarnatiunile, chiar cele cari, in rassa alba, au dat mai putin, sunt unreservoriu nesecat de energie noun particular& ei necesarit tuturor.Selectiunea prin forts se opreete la limitele umanitatii. Dincolode dansele este intrecerea unui drept care va fi din ce in co maimult ei o morales. El poate infrunta rasboaiele, cu toate teoriile,boli ale cugetarii, pe cari, ca pe alte boll molipsicioase, le tares° dupesele. Dar el nu traeete din rasboaie, si Inca mai putin pentru rasboaie.
Stiu bine ca toate argumentele noastre nu vor opri desvoltarilemomentane ale fortei i asaltul momentan al apetiturilor. A inghiti nuinseamna Insa a distruge, a mistui, a preface. i poate ca aceastafoame salbateca a statelor bine nutrite ei cari vreau sa manancemai departe e tocmai mijlocul pe care natura-I Intrebuinteaza pentrua be distruge pe ddnsele, prin excesele fatale ale lacomiei lor, prinotravurile urii Invineilor pe cari le introduc in organismul lor.
MICL
.
Analele Academiei Romane. L. B.
Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. Cateva note, -de N. Iorga -,20
Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,de D. A. Sturdza . . . 2.-
Nota. despre un stadia al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romani lor
si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu Mere latine al Imparatului
Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in
veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul
din 1787-1791, de N. Down . . . ........... . . 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-XXXV-Mentoriile Sec(iunii Istorice 8.-
Plangerea lui loan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor strain'in Moldova, de N. Iorga -,20
Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-
Cateva stiri noun privitoare la Istoria Romani lor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.
lorga -,50Doua plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20Versuri noua ale lui Ienachita Vacarescu, de N. Iorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,
1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. 1, 1856 la 1866 -,30II. 1866-1905 -,50
- III. 1894-1912 1.-Patrahirul lui A lexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-
man, de N. Iorga -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generals in cari s'au intemeiat bisericile
romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Doua traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de
N. Iorga -,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noun in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Ideile de legi si de prevederei de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,
de Dr. loan Lupas -,30Tom. XXXVL-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-
XXXVI.-Illemoriile Sec(iunii Istorice. 20.-Armenii si Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40Stiri noun din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan . . . . . . 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-in lunie 1453),
de N. Iorga -,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de
Vasile Pdrvan 1.-Ostasi dela Prut cu un nou act dela Alexandru cel Bun.-- Razesi
romascani, de N. Iorga -,40Ceva despre Episcopul maramurasan Iosif Stoica.-Cateva frag-
mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-
triarhiei de- Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii
satului Topola (1811), de N. Iorga -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de
sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan . . . . . . 2--Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi: Basilica - cisterns. Studiu arlieo-
logic, de G. Murnu 1 -Doua inscriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), de
N. lorga -,20Muntele Athos in legatura cu terile noastre,.de N. Iorga. . . 1.-Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise
Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu -,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,
de N. Iorga -,50
--,
-
. . .
-
..
.
-.
_
...... . . .
.
. . . .......
. . .. . .
. . . .
. . . . . ..... . .
..... . . . .
- . . . . . . . .
. ....... . . .
... . . . . .
. . . . .
..... . . . . . . . ....... .
...... .. . . . .
. . . . . .
. . . .
. . . . . . . . ........ .
. . . . . . . .
. . . . . . .
. . . .
.
Analele Academiei Romaine.Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacului al XVIII-lea,
de N. Docan 2._Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea,
de N. lorga. ,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nic. M.
Popescu . ,80Renegati in trecutul terilor noastre $i al neamului romanese, de
N. Iorga . . ,20Sedinta Academiei-Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Slurdza ,60Fundatiuni relig,ioase ale Domnilor Romani in Orient, deN. forgo ,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga ,30Un act romfinesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-
ron, de N. lorga ,200 harts a Terii-Romane$ti din c. 1780 $i un geograf dobrogean,
de N. Iorga ,50Nona documente basarabene, de N. forgo ,20Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romane$ti invremea lui $erban Cantacuzino 11678-1688), de loan Radonid. ,30
Corespondents Domnilor $i Boierilor romani cu Metternich $i cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Milli ,50
Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de 7eodor V. Ste-fanelli ,50
Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . . ,40Venetia in Marea Neagra, II : Legaturi cu Turcii $i cu crestinii
din Balcani dela lupta dela Cosovo pima la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga ,50
7'om. XXXVII. Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . . (Sub preset).2iXXVII. Mernoriile Sectiunii Istorice . (Sub presd).
Venetia in Marea Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan celMare $i mediul politic al desvoltarii lor, de N. lorga ,80
Pilda bunilor Domni din trecut flip de acoala romaneasca, de N.Iorga 1,50
Scrisori inedite ale lui Tudor Viadimirescu, de N. lorga . . . 1,50Activitatea culturala a lui Constantin Voda Brancoveanu $i sco-
purile Academiei Romane, de N. lorga ,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. lorga. . ,20Neamul Agarici, Razesi falciieni $i vaslueni, de N. lorga . . . ,20Imperialismul austriac $i eel rue in desvoltare paralela, de N.
Iorga ,30Din legaturile noastre cu sarbii, de N. Iorga ,20Privilegiile $angailor dela TarguOcna, de N, Iorga ,20Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimei campanii de sapaturi
din vara anului 1914, de {tattle Parvan (Sub preset) ,Cateva stiri despre comertul nostru in veacurile al XVII-lea $i
XVIII-lea, de N. Iorga ,20
L. 13.
bast. de Arte (leaflet CAROL 0013L. Soot it SI. It asides, u
.
- .
..
. . . . .
-
,
.
. . . . . . . . . . ....... .
. . . . . . . . . . . . . ....... .. . . . . . . ...... .
. .
. . . . . . . . . . ..... . . . .
. . . . .
. . . . . . . .
. .... ...... . . . . . . . . . . . ...... . .
.
. , . . . . . .
. . . . . .
.
.
. . . . . . . . . . .
. . . .
. . . . .
