+ All Categories
Home > Documents > Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

Date post: 15-Jun-2015
Category:
Upload: vlad667
View: 444 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
5
Arhitectura baroca austriaca si influentele externe asupra ei Vlad Condrea Urmarile Razboiului de Treizeci de ani au o influenta nefasta asupra artei din Europa Centrala si tarile germanice, aceasta trecand printr-o perioada de criza care se incheie abia in anii 1660-1680. Redresarea, insa, are o intensitate spectaculoasa si este sustinuta de cresterea prestigiului monarhului in urma victoriilor impotriva turcilor. Astfel, pe tot teritoriul Austriei, numeroase ordine monastice incep sa-si recladeasca bisericile si manastirile, de data aceasta cu un lux si un fast care glorifica simbolurile religioase crestine si majestatea sa imperiala. Creatiile barocului austriac reprezinta interpretarea unor forme inventate in Franta si Italia, apoi transpunerea lor intr-o maniera trasata de viziunea germanica a populatiei locale. Faptul ca, prin tratatul de la Utrecht, Austria dobandeste posesiuni in Italia, face posibila o influenta si mai puternica. Numerosi artisti italieni (arhitecti, pictori, sculptori, decoratori, scenografi, etc) se indreapta in aceasta directie, majoritatea lor provenind din Lombardia, o regiune cunoscuta prin astfel de schimburi culturale inca din Evul Mediu. Aceasta ‘deschidere a portilor’ pentru artistii si mestesugarii italieni este foarte asemanatoare cu fenomenul ce se petrece in statele germanice, care insa, ‘importa’ specialisti francezi ; o alta tara foarte dezvoltata pe plan artistic. Acest lucru se datoreaza experientei Frantei cu monarhia absoluta si sumele fabuloase de bani alocate ‘estetizarii’ simbolurilor de putere, cum ar fi palatele si monumentele publice. 1
Transcript
Page 1: Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

Arhitectura baroca austriaca si influentele externe asupra ei

Vlad Condrea

Urmarile Razboiului de Treizeci de ani au o influenta nefasta asupra artei din Europa Centrala si tarile germanice, aceasta trecand printr-o perioada de criza care se incheie abia in anii 1660-1680. Redresarea, insa, are o intensitate spectaculoasa si este sustinuta de cresterea prestigiului monarhului in urma victoriilor impotriva turcilor. Astfel, pe tot teritoriul Austriei, numeroase ordine monastice incep sa-si recladeasca bisericile si manastirile, de data aceasta cu un lux si un fast care glorifica simbolurile religioase crestine si majestatea sa imperiala.

Creatiile barocului austriac reprezinta interpretarea unor forme inventate in Franta si Italia, apoi transpunerea lor intr-o maniera trasata de viziunea germanica a populatiei locale. Faptul ca, prin tratatul de la Utrecht, Austria dobandeste posesiuni in Italia, face posibila o influenta si mai puternica. Numerosi artisti italieni (arhitecti, pictori, sculptori, decoratori, scenografi, etc) se indreapta in aceasta directie, majoritatea lor provenind din Lombardia, o regiune cunoscuta prin astfel de schimburi culturale inca din Evul Mediu.

Aceasta ‘deschidere a portilor’ pentru artistii si mestesugarii italieni este foarte asemanatoare cu fenomenul ce se petrece in statele germanice, care insa, ‘importa’ specialisti francezi ; o alta tara foarte dezvoltata pe plan artistic. Acest lucru se datoreaza experientei Frantei cu monarhia absoluta si sumele fabuloase de bani alocate ‘estetizarii’ simbolurilor de putere, cum ar fi palatele si monumentele publice.

Daca pentru francezi, monarhia joaca rolul central in dezvoltarea artei in aceasta directie, pentru artistii italieni ce vin in Austria, foarte important este trecutul renascentist al peninsulei italice, care da un imbold foarte puternic in dezvoltarea gandirii artistice si mestesugurilor specifice. In momentul in care Austria devine mai puternica, atat cultural, cat si financiar, datorita remarcarii ei ca o mare putere si cresterea sferei de influenta, s-ar putea spune ca apare o noua ‘piata de desfacere’ pentru arta baroca, deservita Bisericii si monarhiei, carora artistilor italieni le este atat de natural sa o produca.

Vorbind despre arhitectura, nu ne putem desprinde in totalitate de pictura murala si cea plafonata, mai ales in cazul cladirilor cu caracter sincretic. Arta germana si austriaca din secolul al XVIII-lea a adus speculatiile picturii plafonate, insa ea continua cu inca o etapa ceea ce a primit deja de la italieni. Inca din secolul al XV-lea, se constata in Italia un efort tenace si lent in vederea eliberarii picturii din conditia murala si a proiectarii ei in spatiu. Prin mijlocirea perspectivei numita lineara, proiectarea acesteia in spatiu s-a facut mai intai orizontal, pe peretii laterali ai unei incaperi ; catre sfarsitul secolului al XV-lea, artistii isi dau seama ca regiunea situata deasupra spectatorului era si mai propice acestui salt in spatiu, si ia astfel nastere pictura plafonata. La inceput au intrebuintat procedeele picturii murale. Acest tip, al carui pionier a fost Andrea Pozzo, necesita ca punt al viziunii perspectivei varful conului vizual. Venetienii si lombarzii sunt cei care au conceput mobilitatea spatiului

1

Page 2: Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

plafonat si care, renuntand la interventiile arhitecturii, pe care pictorii le luasera de la scenografi, au pus formele intr-o asemenea maniera, incat par sa se desfasoare pe bolta cerului, eliberate de legile gravitatiei.

Barocul imperial austriac se cristalizeaza inca de la sfarsitul secolului XVII. O contributie foarte importanta la aceasta o au artistii italieni, cum ar fi Carlone si Giovanni Zuccalli. Desavarsirea artei baroce in Austria este, insa opera a doi artisti autohtoni : Johann Fischer (1656-1723), innobilat in 1697 sub numele de von Erlach si Lucas von Hildebrandt (1668-1745). De remarcat este ca acesti doi artisti s-au format in Italia si au adus de acolo influente importante, cum ar fi grandiosul specific artei lui Berini, dar si stilul agitat al lui Borromini si al lui Guarino Guerini.

Despre Fischer von Erlach (20 iulie 1656- 5 aprilie 1723) putem spune ca isi gaseste propriul sau stil incepand cu 1688, care apare la castelul Frain din Boemia, ca si in 1694 la Biserica Iezuitilor din Salzburg, apoi la Karlskirsche in Vienna in 1716 si la Biblioteca din Holfburg, proiectata de el, dar construite de fiul sau. Acesta este un stil eclectic, care acumuleaza masele arhitectonice si multiplica efectele, care urmareste largirea spatiului si al carui bogatie preamareste maiestatea imperiala. Intorcandu-se cu studii din Italia, este un arhitect foarte cautat si primeste numeroase comenzi, multi aristocrati avand nevoie de proiecte de reconstructie in urma pagubelor provocate de otomani. Este angajat chiar si de imparat, pentru participarea la constructia palatului Schonbrunn.

Lucas von Hilebrandt este fiul unui tata german si al une mame itlalience. A fost studentul lui C. Fontana in Roma si a mai studiat inginerie civila si militara sub printul Eugeniu de Savoia. Stilul lui este mai putin incarcat si se manifesta printr-o ritmicitate simtitoare. El creeaza ‘prototipul palatului princiar’, care se regaseste la Palatul Mirabell din Salzburg si la Palatul Kinsky din Vienna. De asemenea, Hildebrandt barochizeaza formele franceze, ocazie data acestuia de Printul Eugeniu de Savoia, care ii incredinteaza sarcina de a-i ridica palatul de vara de la Belvedere. Gradina care separa cela doua palate a fost

2

Karlskirsche, Vienna (1716)

Palatul si gradinile Mirabell, Salzburg

Page 3: Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

proiectata de un francez, Claude Girrard. Arhitectul are o preferinta pentru formele eliptice, pe care le afirma in constructiile sale cu caracter religios.

Tonul reconstruirii manastirilor de catre ordinele bisericesti care, de acum se bucura de o putere financiara mai mare este dat de abatiile de la Sankt-Florian si Melk, la inceputul secolului XVIII. La acestea doua lucreaza arhitectul Jakob Prandauter. Daca la Sankt-Florian acesta continua o lucrare inceputa de alti artisti, la Melk, situata aproape de malul Dunarii, el se bucura de o libertate ce ii atribuie intreaga lucrare. Jakob Prandauter este influentat de stilurile celor doi mari arhitecti ce-l preceda, din stilul carora extrage o tehnica noua, mai epurata, o ordine mai armonioasa a maselor si al ritmului. Aceasta purificare a barocului se intalneste si la varul sau, Mungennast, care isi desavarseste opera la manastirea Altenburg.

Apogeul barocului austriac se gaseste la Schonbrunn, in Vienna, unde se face si deschiderea spre rococo si se pot intalni si cateva cabinete de inspiratie extrem-orientala, dovada a gustului european pentru ceea ce este strain si exotic, dar si a sensibilitatii acestuia pentru frumusete si rafinament. In 1559 împăratul Maximilian al II-lea a cumpărat un mic palat, care a ars între timp de mai multe ori şi a fost distrus în 1683 de către turci. Împăratul Leopold I i-a cerut arhitectului Johann Bernhard Fischer von Erlach să îl ridice din nou (începe în 1692, termină în 1713). Împăratul, a cărui autoritate era în continuă creştere, se considera egalul Regelui Soare şi îşi dorea o reşedinţă care să rivalizeze Versailles-ul francezilor.

In concluzie, putem spune ca mostenirea arhitectonica italiana si franceza isi gasesc o manifestare ulterioara in Austria, ai carei artisti o pun in prim plan in aceasta tara, prin propria lor perspectiva, imbunatatind si reinventand acolo unde era necesar. Rezultatul sunt cateva dintre creeatiile cele mai de seama ale barocului, forme vechi recompuse, care in momentul de fata pot oferi un spectacol al rafinamentului, al bogatiei si a puterii imparatilor sub care au fost construite.

3

Abatia de la Melk

Palatul Schonbrunn, Vienna

Page 4: Arhitectura Baroca Austriaca Si Influentele Externe Asupra Ei

4


Recommended