ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA COMERŢ

Tranzacţii pe piaţa internaţională a vinului

Ciobotaru Alexandru

Tudor Amelia

Ungureanu Mihaela Adelina

Grupa 352 C

Bucuresti 2013

1

Cuprins

Caracterizarea generală a tipului de tranzac ie ales...................................................3ț

Cadrul legal al tipului de tranzacţie ales....................................................................6

Cadru institu ional pe pia a vinului………………………………………………...8ț ț

Pia a specifică a vinului…………………………………………………………...11ț

Principalii producatori din România……………………………………………14

Caracterizarea cererii…………………………………………………………….17

Raportul cerere/oferta pe pia a vinului în România………………………………18ț

Derularea efectivă a tranzac iei…………………………………………………...20ț

Analiza aprofundata a tranzactiilor……………………………………………….23

Concluzii…………………………………………………………………………..25

Autoevaluarea……………………………………………………………………..26

Bibliografie………………………………………………………………………..27

2

1. Caracterizarea generală a tipului de tranzac ie alesț

În teoria economică pia a este locul concret sau abstract de confruntare a ofertei cuț

cererea pentru un produs determinant. Această confruntare ajunge să se manifeste sub forma

contractelor de vânzare traduse sub forma schimbului produsului contra pre ului. Pie ele diferăț ț

prin organizarea lor materială, prin numărul i natura socio-economică a operatorilor prin nivelulș

la care se efectuează tranzac ia.ț

Ca pentru oricare altă activitate economică i pentru pia a vinului elementul de referin ăș ț ț

ce stă la baza existen ei i evolu iei aceste activită i economice folosesc pia a produsului sauț ș ț ț ț

serviciului ca sursă primară de inspira ie i informare pentru construirea planului propriu deț ș

afaceri.

Pia a vinului este o pia ă matură afecatata puternic de evolu iile favorabile sauț ț ț

defavorabile determinate de obi nuin ele alimentare i comportamentul de cumpărare alș ț ș

consumatorilor. Chiar dacă pie ele dominante (europeană i nord americană) par mai degrabăț ș

stabile, tendin ele au o scădere constantă a cererii i o modificare a preferin elor consumatorilorț ș ț

către vinul de calitate în detrimentul vinului de masă. În ările tradi ional producătoare iț ț ș

consumatoare de vin, consumul de vin ordinar se diminuează rapid, în timp ce consumul vinului

de calitate cre te lent. Comportamentul pie ei pare să fie determinat de deviza ș ț “să bei mai pu in,ț

dar să bei mai bine”.

De i vinul este comercializat interna ional, nu există o pia ă interna ională a vinului înș ț ț ț

sensul curent al pie ei interna ionale. Aceasta deoarece ările consumatoare sunt în acela i timpț ț ț ș

producătoare asigurându- i aprovizionzrea în propor ie de 100%. ș ț

Pia a vinului cuprinde mai multe segmente. Segmentul cel mai important este cel alț

vinurilor stabilizate care poate fi divizat în mai multe grupe: vinuri de calitate medie către

mediocre i vinuri de calitate superioară, supusă desigur unor reglementări i specifica ii stricte.ș ș ț

Pia a vinului în general dar în particular cea europeana se caracterizeaza prin excedenteț

structurale. Produc ia de vin depă e te poten ialul de consum na ional i eventualele cantită iț ș ș ț ț ș ț

destinate pie elor interna ionale.ț ț

3

În final, sistemul de distribu ie a vinului reproduce aceea i schemă peste tot în lume iț ș ș

anume că el este foarte fragmentat cu un număr foarte mare de detaili ti răspîndi i peste tot înș ț

teritoriu. Se constată în ultimii ani o evolu ie discretă constând în deplasarea cantită ilorț ț

distribuite prin canalele de vanzare en-gross (hoteluri, restaurante) către canalele de distributie

en-detail destinate consumatorului intern (lanturi de supermarket-uri). Acest tip de distribu ieț

permite ameliorarea competitivită ii produsului în termen de pre i avantajează modelele deț ț ș

consum modern i comportamentul de cumparare.ș

Sectorul vinului se caracterizează printr-o fragmentare extremă a produc iei iț ș

comercializarii, mai ales în ările europene mari producatoare (Franta, Italia, Spania). O altăț

caracteristică a pie ei vinului o constituie ponderea importantă ce o de in societă ile cooperatiste.ț ț ț

Aceste grupuri mari utilizează pie e europene, dar i cele nord americane ca furnizor de produseț ș

i pia a finala pentru produsele alcoolizate.ș ț

Un proces de cre tere externă se limitează în spa iul Uniunii Europene, iar cea mai mareș ț

parte a acestor opera iuni au loc între societă i din aceeasi tară. În acest context, cu certitudineț ț

sectorul francez al vinurilor este cel mai angajat în acest proces inregistrand opt operatiuni de

fuzionare.

Reglementarile interna ionale din domeniul vinului separa vinul în doua categorii: vin deț

masa i vinuri cu denumire de origine ce prezintă anumite caracteristici calitative stabilite.ș

Factorii naturali de cultivare, solul i clima, combinate cu tehnicile folosite în timpul cultivării iș ș

prelucrarii vinului contribuie la caracteristicile calitative ale acestuia.

O particularitate aparte a marketing-ului vinului constă în faptul că pu ine alte produseț

cunosc o diferen ă de pre comparabilă cu cea înregistrată în domeniul viticol. La modul generalț ț

diferen ele de pre sunt importante în toate privintele: între regiunile de produc ie, între vinurileț ț ț

ro ii si cele albe, intre categoriile de vin etc. În concluzie este deosebit de dificil de facut oș

apreciere generală a diferen elor de preturi existente în sectorul vinurilor, mai ales daca avem înț

vedere că anumite “vinuri de calitate” pot atinge niveluri de pre spectaculoase, în timp ceț

anumite vinuri de masă nu pot adesea să găsească o pia ă de desfacere în ciuda pre ului relativț ț

redus. Calitatea este un criteriu primordial în politica de marketing a vinului. Separarea vinului

“vin de masa” i “ vin de calitate” exprima compartimente diferite ale consumatorilor indicândș

4

adesea tendin e divergente în evolu ia consumului. Consumul de vin de masă continuă o tendin ăț ț ț

traditionalistă reprezentată de via a din mediul rural, în timp ce evolu iile de pe piata vinului deț ț

calitate exprimă o ruptură de tendin ele tradi ionaliste. Astfel, în timp ce vinul de masă continuăț ț

să reprezinte bautura cotidiana a claselor cu venituri reduse, “vinul ăranului” i “ vinulț ș

muncitorului”, vinul de calitate este din ce în ce mai mult vinul elitelor, vinul de sărbatoare, vinul

de timp liber. Regulile ce determină cererea pentru cele două categorii de vinuri sunt diferite.

Analiza pie ei vinului implică mai multe opera iuni i anume: reperajul prealabilalț ț ș

pie elor concrete, comensurarea dimensiunilor geografice, a organizării materiale, numărul iț ș

importan a operatorilor, volumul i metodele de tranzac ie. Această analiză trebuie situată înț ș ț

raport cu sistemul agro-alimentar i cu principalii poli de influen ă asupra formării pre uluiș ț ț

precum politicile agricole, comerciale i fiscale ale statului, rolul organismelor publice sau semi-ș

publice de comercializare precum i strategile firmelor locale, na ionale i multina ionale.ș ț ș ț

Două caracteristici fac ca pia a vinului să prezinte o specifica ie în raport cu pie ele altorț ț ț

produse agro-alimentare: cre terea valorii vinului prin învechire i posibilită i de reglare a pie eiș ș ț ț

prin stocare.

Vi a de vie este cultivată pe toate continentele lumii. Suprafa a ocupată cu vi ă de vie aț ț ț

fost estimată în 2010 la 7.7 milioane ha. Oficiul interna ional al viei i vinului estimează căț ș

produc ia mondială de vin pentru campania 2010/2011 a fost cuprinsă între 250 – 260 milioaneț

hectolitrii. Uniunea Europeană contribuie cu 60% la această produc ie, însă în realitate două ăriț ț

membre, Fran a i Italia furnizează singure aproximativ 46% din produc ia mondială. Al treileaț ș ț

producător mondial este Spania cu o pondere de peste 10% din produc ia mondială. Contribu iaț ț

mondială a tuturor celorlal i producători se situează sub 10%.ț

Viticultura în ările Uniunii Europene variază foarte mult nu numai de la o ară la alta darț ț

i de la o regiune la alta, atât în ceea ce prive te gradul de specializare al fermelor viticole dar iș ș ș

în ceea ce prive te dimensiunea fermelor i tipul de vin produs. Produc ia de vin europeană seș ș ț

caracterizează prin fluctua ii anuale foarte pronun ate datorate efectelor climatice dar iț ț ș

metodelor de cultivare.

5

2. Cadrul legal al tipului de tranzacţie ales

În România, pe langă avizele obi nuite care trebuie ob inute de orice firmă înainte deș ț

învederea infiintarii, pentru exploatarea planta iilor viticole sunt necesare o serie de autoriza iiț ț

specifice, printre care:

Autoriza ie de plantare a vi ei de vieț ț Autoriza ie de defri are a viilorț ș Decizie de acordare a dreptului de a produce vinuri cu denumire originară Certificat de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine Aviz pentru efectuarea învechirii distilatelor i a îmbutelierii vinurilor în afarăș

arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicată Aviz pentru efectuarea fermentarii în butelii în afara arealului delimitat

Principalele acte legislative care au impact asupra sectorului viticulturii sunt:

LEGEA nr. 244/2002 republicată a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei

vitivinicole, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.633 din 14/09/2007; HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 1134/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a legii vie şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole

nr.244/2002, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798 din 04/11/ 2002; HOTĂRÂRE nr. 1228 din 1 octombrie 2008 privind stabilirea modului de acordare a

sprijinului financiar comunitar producătorilor din sectorul vitivinicol; ORDIN nr. 581 din 15 septembrie 2008 pentru aprobarea Normelor privind acordarea

sprijinului financiar producătorilor de vin care utilizează must de struguri concentrat

şi/sau must de struguri concentrat rectificat în vederea creşterii tăriei alcoolice naturale a

strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat şi a

vinului nou aflat încă în fermentaţie; ORDIN nr. 580 din 15 septembrie 2008 privind retragerea sub control a subproduselor

vitivinicole; ORDIN nr. 572 din 4 septembrie 2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a schemei

de defrişare a plantaţiilor viticole; ORDIN nr. 247 din 23 aprilie 2008 privind aprobarea Normelor de aplicare a programelor

de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru

campaniile 2008/2009-2013/2014;

6

ORDIN nr. 224 din 7 aprilie 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

condiţiile de comercializare cu amănuntul a vinului de masă în vrac; ORDIN nr. 142 din 29 februarie 2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a

Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.601/1991 cu privire la regulile

generalestrugurilor.

In România, tocmai în 2012, Guvernul a aprobat o hotărâre prin care se transpun în legisla iaț

na ională modificările i completările introduse de legisla ia comunitară în sectorul vitivinicol.ț ș ț

Astfel, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii

viei i vinului în sistemul organizării commune a pie ei vitivinicole Nr 244/2002, aprobate prinș ț

HG 769/2010. Prin această hotărâre se dore te o mai bună informare a consumatorilor asupraș

ingredientelor utilizate în practicile tehnologice, precum i garan ii sporite pentru acesta.ș ț

Reforma OCP vitivinicole, adoptată în 20081 i inclusă în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007ș

al Consiliului din 22 octombrie 20072 (denumit în continuare ”Regulamentul privind OCP

unică”) vizează cre terea competitivită ii producătorilor de vin din UE. Acesta a fost conceput caș ț

un proces în două etape. În primul rând, era esen ial să se ajungă la un echilibru al pie ei prinț ț

eliminarea progresivă a măsurilor de interven ie pe pia ă, înso ită de o schemă de defri are pe oț ț ț ș

perioadă de trei ani, în timp ce a doua etapă, începând cu 2012, se concentrează pe instrumentele

necesare pentru a consolida competitivitatea producătorilor de vin din Uniunea Europeană, cum

ar fi restructurarea i reconversia podgoriilor, investi iile i promovarea în ări ter e. Acesteș ț ș ț ț

măsuri sunt gestionate prin programul na ional de sprijin (PSN).ț

În plus, au fost armonizate, actualizate i simplificate noile măsuri de reglementare privindș

practicile enologice, calitatea i etichetarea, cu scopul de a se ob ine o mai bună orientare cătreș ț

consumator i pia ă.ș ț

3. Cadru institu ional pe pia a vinuluiț ț

7

Activitatea agen ilor economici pe filiera vinului este reglementată prin politici de pre uriț ț

fiscale, structurale, subven ii i alte măsuri specifice sectorului.ț ș

Alinierea produc iei viticole la exigen ele pie ei Uniunii Europene are drept obiectiveț ț ț

îmbunătă irea calită ii, reconversia planta iilor viticole prin plantarea soiurilor nobile pentruț ț ț

struguri de masă i de vin, precum i producerea de material săditor viticol din categoriiș ș

biologice superioare.

Organizarea Comună de Pia ă (OCP) ac ionează ca un sistem de gestionare a resurselorț ț

agroalimentare fundamentat pe modelul european al agriculturii. OCP asigură unicitatea pie ii,ț

fiind un cadru institu ional de implementare a Politicii Agricole Comune. Ca instrument de bazăț

al Politicii Agricole Comune, OCP ac ionează în direc ia eliminării obstacolelor în comer ulț ț ț

intracomunitar cu produse agro-alimentare i a men inerii unor bariere extracomunitare înș ț

conformitate cu regurile Organiza iei Mondiale a Comer ului (OMG).ț ț

Detalierea sistemului de organizare i func ionare a OCP se realizează la nivelul fiecăruiș ț

stat membru pe filiera fiecărui produs agroalimentar. Organizarea i func ionarea filierei fiecăruiș ț

produs presupune, pe lângă regulile comunitare i numeroase reglementări pentru situa iiș ț

concrete specifice fiecărui produs, reglementări na ionale i teritoriale privind func ionareaț ș ț

organismelor profesionale i interprofesionale i rela iile acestora cu autorită ile publice centraleș ș ț ț

i locale.ș

Organiza ia Comună de Pia ă a vinului î i are originea în primul pachet de măsuriț ț ș

legislative referitoare la Pia a Agricolă Comună. În cadrul Uniunii Europene, OCP a vinului seț

bazează pe reguli tehnice i administrative armonizate cu protec ie spre exterior i fără taxeș ț ș

vamale sau alte bariere pentru comer ul liber cu vin între statele membre.ț

De i sectorul vini-viticol al Uniunii Europene are o dimensiune mondială, este necesară oș

organiza ie specifică la nivel comunitar i na ional. Sectorul vinului are o organizare de pia ăț ș ț ț

proprie, bazată pe diversitatea practicilor oencologice i a tradi iilor na ionale.ș ț ț

În Uniunea Europeană, coopera ia agricolă este principala formă de integrare înț

viticultură, ponderea cea mai importantă în domeniul vinifica iei fiind de inută de cooperareaț ț

pentru cumpărarea de inputuri i pentru transformarea i comercializarea produselor ob inute. ș ș ț

8

În func iile de strategiile de dezvoltare ale sectorului de conjunctura politico-economicăț

i de tradi iile locale ale viticultorilor, coopera ia în viticultura ărilor europene cunoa te variateș ț ț ț ș

forme de manifestare, fiind diferite de la o ară la alta. Astfel mi carea cooperatistă modernă esteț ș

sprijinită atât de politicile agricole na ionale cât i de politica agricolă comunitară, constituindț ș

unul dintre pilonii agriculturii europene.

În UE există “European Union wine regulations” i are scopul de a proteja atâtș

consumatorul cât i producătorul. Aceasta nu include limita de vârsta pentru cumpararea sauș

consumul alcoolului, acest aspect inând de politica de sanătate i de aspectele na ionale aleț ș ț

fiecarui stat membru al Uniunii Europene.

Vinurile produse în Europa sunt clasificate în 2 categorii: 1. Vinuri de masă; 2. Vinuri de

calitate produse în regiuni specific (calitate superioară). Fiecare stat membru are clasificarea sa

specifică (Fran a 4 categorii, Romania 2).ț

Cea mai importanta lege define te vinul ca produsul ob inut exclusiv din fermentareaș ț

totală sau par ială a strugurilor proaspe i.ț ț

În România, cele mai importante asociaţii sunt Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

(PNVV) şi Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV). Acestea sunt înfiinţate

şi funcţionează pe baza ordonanţelor Guvernului, în scopul promovării excelenţei în toate

verigile filierei vinicole, al îmbunătăţirii continue a competitivităţii acesteia şi a calităţii vinurilor

româneşti.

În această direcţie, se urmăreşte alinierea industriei vinului la standardele şi exigenţele

de ordin calitativ ale pieţei internaţionale, promovarea exportului de vinuri româneşti prin acţiuni

promoţionale menite să refacă prestigiul acestora, sprijinirea acţiunilor instituţiilor abilitate ale

statului în vederea îmbunătăţirii sistemului de protejare a vinului, colectarea de informaţii cu

privire la legislaţia şi reglementările privind producţia, comerţul, consumul şi aspectele sociale

ale vinului în ţările concurente şi asigurarea unei prezenţe active a asociaţiei în mass-media.

Oficiul Na ional al Viei i Produselor Vitivinicole denumit ONVPV se organizează iț ș ș

func ionează în baza prevederilor H.G. nr. 1408/2009 privind înfiinţarea, organizarea şiț

funcţionarea Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, a Legii viei i vinului înș

9

sistemul organizării comune a pie ei vitivinicole nr. 244/2002 Republicata, a H.G. nr. 769/2010ț

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei i vinului în sistemulș

organizării comune a pie ei vitivinicole nr. 244/2002, a Regulamentului de organizare iț ș

func ionare al Oficiului National al Viei i Produselor Vitivinicole. Oficiul National al Viei iț ș ș

Produselor Vitivinicole (ONVPV) este o institu ie publică cu personalitate juridică aflată înț

subordinea Ministerului Agriculturii i Dezvoltării Rurale.ș

ONVPV este organismul care gestionează la nivel na ional, în principal, poten ialul deț ț

produc ie, denumirile de origine, indica iile geografice i men iunile tradi ionale pentruț ț ș ț ț

produsele vitivinicole. Structura organizatorica a ONVPV se aprobă prin ordin al ministrului

agriculturii i dezvoltarii rurale, modul de organizare si functionare al ONVPV, precum iș ș

structurile sale centrale i teritoriale fiind reglementate prin propriul regulament de organizare iș ș

functionare.

4. Pia a specifică a vinuluiț

10

Pe la mijlocul anilor 80 şi-au făcut simţită prezenţa aproape simultan producătorii de

vinuri din Australia şi Noua Zeelandă. Plantaţiile de viţă de vie au început să fie înfiinţate în

ţările numite, deoarece condiţiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole

ale Europei şi pe lângă aceasta există legături culturale puternice cu fostele metropole. Ieşirea lor

pe piaţa mondială a vinului a fost posibilă în mare măsură datorită transferurilor de tehnologie

modernă din Europa. Vinificatorii din aceste ţări împreună cu cei din Californa şi-au creat un stil

al lor, anglo-saxon de producere şi comercializare a vinurilor. La începutul anilor 90 au atacat

piaţa şi au acaparat un segment substanţial producătorii de vinuri din Argentina, Chile şi Africa

de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece în

categoria vinurilor medii. Producătorii şi exportatorii din aceste ţări au combinat cu succes

tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a

producţiei vinicole.

În ultimii ani a apărut un vădit interes pentru producerea şi consumul vinului în ţările Asiei

de Sud Est. Pe lângă aceea că ele importează vinuri în cantităţi din ce în ce mai mari, aici au

apărut şi plantaţii de viţă de vie.

În prezent, Uniunea Europeană este primul producător de vin din lume. Suprafaţa

europeană cultivată cu viţă de vie reprezintă 45% din suprafaţa mondială. Franţa şi Italia produc

cel mai mult, 30% din producţia UE şi respectiv 28,5%. Ele sunt urmate de Spania cu 23,2%.

Vinurile acestora rămân populare în materie de imagine şi de sofisticare, dar poziţia lor este

puternic erodată de noii producători, atât pe propriile pieţe interne, cât şi pe cele de export. La

nivel mondial, concurenţa a crescut, Statele Unite devenind al patrulea producător de vinuri.

Ţările Lumii Noi şi-au crescut producţia în ultimii douăzeci de ani de la 1,7% la 21,4%, în

detrimentul Uniunii Europene. Cele mai multe exporturi au fost efectuate către Germania,

Danemarca şi Bulgaria. Cantităţile de importuri valabile pentru primele trei luni din 2011 au fost

de 2.624 de tone, în scădere cu 68,8% faţă de primul trimestru din 2010, când s-a înregistrat o

valoare de 8.431 de tone.

În ceea ce priveşte vinul românesc, acesta va putea ocupa un loc important pe piaţa

europeană numai dacă reuşeşte depă ească vinurile din Australia, Noua Zeelandă, Chile şi Africaș

de Sud. Până în anul 2000, exportul de vin al României era nesemnificativ, reprezentând sub 5%

din producţia realizată, faţă de 27% cât exportau ţările europene. Pentru a reuşi să se impună pe

11

pieţele străine, şi mai ales pe cea europeană, vinul românesc are nevoie în primul rând de

promovare. Aproximativ 50% din vinul produs în România nu se putea comercializa, fiind

obţinut din hibrizi. Vinurile noastre aveau mai multe dezavantaje: soiurile predominante în

cultură nu erau dintre cele mai căutate la export şi mai mult de 50% din vinul de calitate

superioară era obţinut de micii producători care nu ajungeau sa-şi vândă marfa pe o piaţă

organizată.

România este o importantă ară europeană, producătoare de vin, dispunând de un mareț

trecut istoric i de bogate tradi ii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceastăș ț

băutură, considerata, pe drept cuvânt, o licoare divină. Astăzi, ara parcurge o perioada deț

profunde schimbări, construindu- i un viitor în consonan ă cu cel al Uniunii Europene i aspirăș ț ș

să devină un membru apreciat al comunita ii interna ionale a vinului ca producator al unorț ț

pre uite vinuri de înaltă calitate.ț

Tinând cont de pozitionarea geografică a României, de dealurile i podi urile din zonaș ș

Mun ilor Carpa i i a Podi ului Transilvaniei, nu e de mirare că pia a acestui produs a beneficiatț ț ș ș ț

de o popularitate mare în cadrul consumatorilor români. În România, există 7 regiuni viticole

delimitate în baza pozi iei geografice i a tipului de sol. Aceste regiuni sunt Banat, Cri ana iț ș ș ș

Maramure , Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia i Transilvania. Cea mai productivă zonăș ș

este Moldova, care produce circa o treime din vinurile na ionale.ț

În prezent, pia a vinurilor din România este estimată la aproximativ 450 milioane deț

euro, producătorii estimând o creştere a pieţei de circa 10%. Principalii producători interni sunt

Murfatlar, Jidvei, Cotnari, Cramele Reca , Vincon, Tohani, etc.ș

Exporturile de vinuri ale României au crescut foarte puţin, cu doar 4% faţă de anul 2011,

însumând, în 2012, 14,34 milioane de litri, în valoare totală de 16,2 milioane de euro, potrivit

datelor APEV (Asociatia Producatorilor i Exportatorilor de Vinuri). “România nu şi-a propus săș

devină o ţară cu exporturi masive de vinuri, în următorii ani. Deocamdată, principalele priorităţi

ale producătorilor sunt reconversia culturilor de viţă-de-vie, investiţiile în retehnologizare şi

crearea unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile româneşti, un brand

naţional şi internaţional” (Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Naţional al Viei

şi Vinului).

12

România a exportat, anul trecut, cel mai mult vin în Germania, respectiv 6,24 milioane de

litri, în valoare totală de 4,69 milioane de euro, în Federaţia Rusă, unde a comercializat 1,58

milioane de litri de vin, care a valorat 1,91 milioane de euro, şi în Estonia, unde s-au vândut un

milion de litri de vin românesc, în valoare de 1,52 milioane de euro, potrivit datelor APEV

În prezent, la nivel naţional cea mai bună cotă pe piaţa vinurilor o deţine

Murfatlar, cu 28%, dar cumulate soiurile de vin alb şi roşu, urmată de Cotnari, cu 19% (numai

vinuri albe) şi Jidvei, cu 14% (albe şi roşii).Totuşi, din producţia totală de vin românesc,

ponderea celor cu denumire de origine controlată (DOC) este de 8-10%, restul fiind reprezentat

de vinurile de calitate superioară (VS) şi de vinurile de masă (VM). În cele din urmă, România

exportă anual o cantitate de vin ce reprezintă între 4 şi 12% din producţia anuală şi aproximativ

0,8% din exportul mondial.

Încrederea căpătată de exportatorii români vine ca rezultat al îmbunătăţirilor din industria

viticolă: înfiinţarea diferitelor asociaţii, legislaţia favorabilă şi îmbunătăţirea culturilor de viţă de

vie. În ce priveşte culturile actuale, România este una din marile ţări viticole ale lumii. Ea deţine

în prezent o suprafaţă de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adaugă 1000 ha vii

tinere). Plantaţiile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafaţa viticolă totală, iar producţia de

vinuri se situează la nivelul a 5 - 6 milioane hl anual.

Conform datelor furnizate de Faostat, în anul 2012, România a ocupat locul 21, la nivel

mondial, în topul ărilor producatoare de vin, clasificate după volumul produc iei ob inute .ț ț ț

La nivelul Uniunii Europene, România se situează pe locu l0 în ceea ce prive te volumulș

produc iei de vin dupa Italia, Franta, Spania, Germania, Portugalia, Grecia, Austria, Ungaria iț ș

Bulgaria.

Institutul Național de Statistica a publicat datele referitoare la vanzarile totale de vin de

pe pia a românescă în tabelele de mai jos:ț

13

179.5

180

180.5

181

181.5

182

Suprafata totala cultivata vita-de-vie pt. vin

Suprafata totala cultivata vita-de-vie pt. vin

De i zona alocată de către stat pentru producătorii de vin a scăzut în ultimii ani, ace tiaș ș

au mărit produc ia, ceea ce nu poate indica decât o pia ă în cre tere, ei încercând prin aceastăț ț ș

metodă să satisfacă nevoia consumatorilor. Pre ul a scăzut în schimb în anul 2011 fa ă de 2010ț ț

14

deoarece producătorii au încercat să mărească pia a într-un mod extensiv, atrăgând în aceastăț

perioadă nefavorabilă pentru consum mai mul i clien i, ei tiind că mărirea pre urilor nu le vaț ț ș ț

asigura un venit mai mare deoarece în perioadele de recesiune, cre terile intensive nu suntș

eficiente.

4.1. Principalii producatori din Romania

Dobrogea Banat Transilvania Oltenia Moldova Muntenia

MurfatlarRomânia

CrameleRecaş

Jidvei Carl RehWinery

Bucium Iaşi Provinum

KaromDrinks

SCDVVMiniş

PresconMureş

Vie VinVânju Mare

Cotnari S.E.R.V.E.

Vinvico

Constanţa

Vinarte Vinia VinterraInternational

Fruvimed SD BanuMărăcine

SCDVV Iaşi CrameleHalewood

ViticolaSarica

Niculiţel

VinconVrancea

CarpathianWinery

OvidiusMercado

VeritasPanciu

Videlmar

VinuriNicoreşti

DVFR

ProwineInternational

ICDVV ValeaCălugărească

SCDVVOdobeşti

SCDVVŞtefăneşti-Argeş

Ramex Tohani

15

Bachus Rovit

1. S.C. Murfatlar SA administrează în prezent peste 3000 ha, fiind cel mai extins

producător de vinuri român. Complexul de vinificaţie are o capacitate totală de 250.000 hL.

Producţia de vinuri are o structură sortimentală formată din 70% vinuri albe. Murfatlar România

este principalul exportator de vinuri îmbuteliate, exportă în peste 15 ţări dintre care cele

tradiţionale sunt: SUA, Marea Britanie, Germania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Israel, Japonia.

De i această societate a intrat în insolventă în martie 2012 ca urmare a deciziei tribunaluluiș

Constan a, ea trebuie mentionata deoarece este inca lider de piata, de inand circa 25% din totalulț ț

vânzărilor pe acest produs. Cifra sa de afaceri la sfarsitul anului 2011 a fost de 185 de milioane

de euro, aceasta bugetandu- i 200 de milioane pentru anul 2012. Faptul ca este singurulș

producator mare care oferă în gama sa i vinuri ro ii asigură acestuia un nivel al venitului destulș ș

de echilibrat chiar i în această perioadă financiară nefavorabilă.ș

2. S.C. Cotnari S.A. administrează 1700 de hectare, având o cotă de pia ă deț

23%.Vinurile de Cotnari sunt foarte căutate atât datorită rarităţii, cât şi a calităţii deosebite. S.C.

Cotnari S.A. a reuşit să planteze vii şi în alte zone din localitate: 108 ha cu Feteasca Alba, 51 ha

cu Tămâioasa Românească, 21 ha cu Frâncuşă şi 5 ha cu Grasă. Procesul de vinificaţie se

desfăşoară în condiţii moderne printr-un sistem industrial realizat între 1996-1998, cu o

capacitate de producţie de 50 de vagoane de struguri în 12 ore şi cu o capacitate de depozitare de

1050 de vagoane din care 525 vagoane sunt depozitate în pivniţe pentru conservare. Vinuri sunt

expediate către diverse destinaţii în butoaie de stejar sau în recipiente de sticlă. Societatea deţine

şi un cabinet experimental care conţine 800.000 de sticle, unele din 1967. Producătorii de vin din

Cotnari au fost premiaţi cu 150 de medalii la 20 de concurs uri naţionale şi cu 95 de medalii la 15

concursuri internaţionale. Vinurile de Cotnari sunt exportate în tari precum: SUA, Uniunea

Europeana, Japonia, Rusia, Ţările Baltice.

3. Complexul de vinificaţie Jidvei se găseşte în Podgoria Târnave şi se întinde pe o

suprafaţă de circa 1400 ha, cultivate cu următoarele soiuri: Fetească Regală (450 ha), Riesling

(280 ha), Sauvignon Blanc (200 ha), Muscat Ottonel (150 ha), Fetească Albă (140 ha), Traminer

(50 ha), Chardonnay (30 ha), Pinot Gris, Opoto, Sylvaner şi Ezerfrut (100 ha). Din întreaga

16

suprafaţă cultivată, anual se reînnoiesc aproximativ 50 ha. Vârsta medie a plantaţiilor este de 10

ani, o dată cu replantările făcându-se şi înlocuirea sortimentelor de mare productivitate cu cele

calitative. Tinand cont ca aceasta societate cultiva doar o suprafata de 1000 de hecatare, cota de

piata de 17% detinuta pe pia a vinurilor ne indică nivelul ridicat de popularitate a acestuia inț

randul consumatorilor.

4. S.C. Vincon Vrancea S.A. este cel mai mare producător de vinuri din România cu o

experienţă în domeniu de peste 50 de ani. Situat în regiunea Vrancea, cel mai mare areal viticol

al ţării, societatea deţine suprafeţe cultivate de peste 28.000 ha de viţă de vie, cuprinse în 3

podgorii celebre: Panciu, Odobeşti şi Coteşti. Proprietar a 25 de unităţi de producţie, pivniţe şi

centre de colectare a strugurilor, Vincon Vrancea S.A poate procesa într-un sezon aproape 40.000

tone de materie primă. Cifra de afaceri este de doar de 6.7 %., acest fapt datorandu-se probabil

faptului ca celula de marketing din cadrul acestei societati nu promoveaza punctele forte ale

acestui producator. Desi numele producatorului nu implica un anumit nivel de recunoastere in

randul consumatorilor, activitatea de producere a vinului este o traditie bine-cunoscuta in zona

Vrancei.

5. S.C. Veritas Panciu S.A. este situată chiar în mijlocul podgoriei Panciu şi produce în

principal struguri de vin, dar şi struguri de masa. Din 1700 de hectare de podgorie, 1500 de

hectare sunt cu struguri de vin. Colecţia cuprinde o suprafaţă de 6 hectare şi un total de 82 de

sortimente de vinuri din care 16 sunt soiuri rezistente şi hibrizi. Colecţia urmăreşte obţinerea

unor producţii ridicate de struguri, de calitate superioară, la preţuri mici şi rezistenţi la îngheţ.

4.2. Caracterizarea cererii

Sintetizând comportamentul de consum al clienţilor horeca, principalele criterii care stau

la baza deciziei de cumparare sunt calitatea, raportul calitate - preţ, ofertele speciale, preţul,

marca, experienţa anterioară cu produsul, ocazia de consum. De asemenea, consumatorul este

interesat, în general, de regiunea din care provine vinul şi tipul acestei bauturi (sec, demisec,

dulce, etc.), preferinţele consumatorului român îndreptându-se spre vinuri albe, demiseci şi demi

- dulci, spre deosebire de consumatorul european care preferă vinurile roşii, seci şi cu conţinut

alcoolic mai ridicat.

17

Obiceiurile sunt destul de greu de schimbat, vinurile demiseci sau dulci fiind în

continuare preferatele clienţilor. De asemenea, în ceea ce priveşte consumul pe cap de locuitor,

acesta este mult sub media europeană.

Totodată, Luchi Georgescu, preşedintele Cotnari, sustine că românii cumpără vinuri de

calitate inferioară celor pe care le beau până anul trecut, din cauza scăderii veniturilor. Văzând că

românii nu mai au bani pentru a consuma un vin de calitate, marii producători şi-au îndreptat tot

mai mult atenţia spre exporturi. De exemplu, Cramele Halewood, unul dintre exportatorii de

vinuri importanţi din România, s-a focusat pe ţări precum Marea Britanie, Estonia, Letonia sau

Germania, dar şi către China, Singapore sau Malaysia.

Dacă la nivel mondial 80% din consumatori preferă vinurile seci şi doar 20% pe cele

dulci, în România se întâmplă exact pe dos, soiurile demidulci şi dulci conducând detaşat. În

acelasi timp, circa 65% din români preferă să bea vin alb.

Volum Vânzări

Demi - Dulce 46.5%

Dulce 6.8%

Licoros 0.9%

Nespecificat 7.5%

Sec 14%

Demi - Sec 24.3%

4.3. Raportul cerere/ofertă pe pia a vinului în Româniaț

18

Acest raport se concretizează prin vânzările realizate în ţara noastră, atât din punct de

vedere al volumului, cât şi din cel al valorii acestora. Aceste vânzări sunt structurate după tipul

vinului, după dimensiunea ambalajului, după soi, după magazinele în care sunt distribuite.

Vânzările de vinuri liniştite (după tip) – vinurile seci şi dulci sunt cel mai puţin

consumate de români. Cea mai mare partea a vânzărilor o reprezintă categoria de mijloc, adică

vinurile demi-seci şi demi-dulci, acestea deţinând o pondere de aproape 50% din totalul

vânzărilor.

Vânzările de vinuri liniştite (după dimensiunea ambalajului) – ambalajele de 0,7 L şi 0,75

L domină piaţa vinului, acestea fiind cele preferate de cumpărători.

În ceea ce priveşte vânzările de vinuri liniştite (după magazin), se poate observa faptul că

în supermarket-uri acestea s-au dublat atât în volum, cât şi în valoare, pe fondul dezvoltării cu

succes a marilor lanţuri de magazine. De asemenea, din punct de vedere al culorii vinului, din

segmentul de 0,7 L-0,75 L, sunt preferate cele albe, după cum rezultă şi din volumul vânzărilor.

Pia a vinului necesită abordări specifice deoarece nu e reglementată prin politiciț

guvernamentale bazată pe instrumente şi mecanisme de intervenţie caracteristice celorlalte pieţe,

dar a beneficiat de unele măsuri generale de politică agricolă, cum ar fi politicile financiare şi de

credit, taxe vamale şi intervenţia privind stocurile de vin şi distilarea.

19

5. Derularea efectivă a tranzac ieiț

Vinul începe să fie consumat înca din momentul îmbutelierii i pentru că în fiecare an seș

produce un număr finit de sticle, pre urile în general cresc odata cu scaderea stocurilor. Stocurileț

limitate i cererea în cre tere de vinuri ultra-premium din ultima vreme, datorată i deș ș ș

dezvoltarea pie ei asiatice, fac ca vinurile excep ionale să fie o bună investi ie.ț ț ț

În ările cu tradi ie, pre ul vinurilor se formează în trei etape diferite: en primeur, înț ț ț

momentul lansării pe pia a (dupa o evolu ie la sticlă de cel putin doi ani) i la maturitate.ț ț ș

Achizi ionarea en-primeur prezintă un oarece risc, deoarece vinul nu este matur i pot apareaț ș

surprize în timpul evolu iei sale.ț

5.1. Caracterizarea firmelor între care are loc tranzac iaț

Constellation Brands, cu sediul în Victor, New York, este cea mai mare companie de vin

din lume, reprezentând de asemenea branduri de bere i băuturi spirtoase.ș

Compania a fost înfin ată în 1945 de catre Marvin Sands, în regiunea Finger Lakes dinț

New York, numindu-se la vremea respectivă Canadaigua Industries. Din acel moment, compania

20

s-a dezvoltat prin achizi ia a tuturor segmentelor din industria alcoolului, inclusiv prin achizi iaț ț

unui numar de alte companii producatoare de bauturi alcoolice din întreaga lume. În prezent,

Constellation de ine mai mult de 100 mărci de in categoriile de vin, bere i băuturi spirtoase,ț ț ș

printre ele numerându-se Robert Mondavi, Clos du Bois, Franciscan Estates, Ravenswood,

Blackstone.

Constellation Brands este cel mai mare producator de vin din lume i cel mai mareș

importator de bere din SUA. În 2008 a avut vânzări de peste 3.77 miliarde de dolari. Compania

de ine 40 unită i de produc ie, având un număr de 4.300 de angaja i, comercializandu- iț ț ț ț ș

produsele sale în toata lumea.

Printre tranzac iile recente se numară un pachet format din Robert Mondavi,ț

Ravenswood, Clos du Bois i BRL Hardy, pentru care compania a plătit 1.1 miliarde de dolari înș

2003, dar i cea mai mare companie de vin din Canada, Vincor International, achizi ionată înș ț

2006 pentru 1,44 miliarde de dolari.

CHAMP este unul dintre cel mai mare fond de investi ii din Australia, cu o istorie deț

investi ii, datând din 1987. Se bazează pe pie ele principale din Australia i Noua Zeelanda darț ț ș

cu o rază de ac iune ce cuprinde Asia i America de Nord. CHAMP are birouri în Sydney iț ș ș

Brisbane, dar i birouri afiliate în Singapore i New York, ceea ce îi conferă un avantaj fa ă deș ș ț

celalalte fonduri de investi ii australiene. Acest lucru îi permite să identifice oportunita iț ț

înterna ionale de dezvoltare pentru companiile beneficiare ale investitiilor existente.ț

Încă de la începuturi, CHAMP a investit într-o gamă largă de sectoare, inclusiv mass-

media, transporturi, servicii industriale, educa ie, retail, agro-business, sănatate i serviciiț ș

financiare. Filozofia investi iilor a acestei companii australiene este de a creea valoare prinț

cresterea veniturilor. Influen a prudentă este un factor în modelul de afaceri, dar cu toate astea,ț

adevarata valoare a crea iei reprezintă cre terea veniturilor durabile, bazate pe managmentulț ș

superior i de investi ii în initiative de cre tere.ș ț ș

5.2. Derularea propriu-zisă a tranzactiei

21

Gigantul Constellation, una dintre cele mai mari companii de vinuri din lume, a anun at laț

sfâr itul lunii decembrie 2011 că a demarat ac iunea de vânzare a BRL Hardys din Australia,ș ț

precum i a firmei de distribuţie din Marea Britanie, acest demers făcând parte din campania deș

restructurare a companiei americane.

Potrivit reprezentantilor Constellation, cumparatorul este CHAMP, un fond de investi iiț

din Sydney, Australia, iar pre ul de tranzac ionare fiind de 290 de milioane de dolari.ț ț

Cele două companii au încercat să încheie un contract de vânzare-cumpărare înca din

anul 2008, însa CHAMP a renun at la această colaborare datorită pre ului cerut de cătreț ț

Constellation. În anul 2010 Constellation îi oferă companiei Champ o nouă ofertă de tranzac ieț

pentru un pachet format din Robert Mondavi, Ravenswood, Clos du Bois si BRL Hardy aceasta

fiind par ial acceptată de Champ, astfel că în decembrie 2011 a demarat ac iunea de vânzare aț ț

BRL Hardys din Australia, precum i a firmei de distribuţie din Marea Britanie, acest demersș

facând parte din campania de restructurare a companiei americane.

Constellation a anun at că va păstra 20 de procente din această afacere, pentru restul deț

procente primind 230 de milioane de dolari. „Aceasta divizie nu mai este compatibilă cu

strategia Constellation. Vom continua să restructuram toate diviziile neprofitabile i ne vomș

reorienta spre branduri rentabile”, a anuntat Rob Sands, CEO Constellation.

Obiectul acestei vânzari este format din brandurile Banrock Station, Leasingham, Tintara,

Yarra Burn, Hardys (Australia), Flagstone, Kumala i Fish Hoek (Africa de Sud), toate facilitătileș

i podgoriile de inute de Constellation în zonă, precum i întreaga afacere de distribu ie deș ț ș ț

bauturi alcoolice i vinuri din Marea Britanie. „Brandurile implicate în vânzare nu se ridică la unș

nivel de calitate profitabil. Acestea fac volum, dar rentabilitatea este zero”, afirma Angela

Blackwell, reprezentant Constellation.

În 2003, Constellation a plătit 1.1 miliarde de dolari pentru un pachet format din Robert

Mondavi, Ravenswood, Clos du Bois si BRL Hardy. În ultimii ani, Constellation a înregistrat

mari pierderi, cauzate de si uatia economică mondială, dar i de faptul că pe pia a britanica, vinulț ș ț

australian a fost devansat de vinurile din Africa de Sud, Spania i America de Sud.ș

22

Conform reprezentan ilor Constellation, brandurile americane Mondavi, Clos du Bois,ț

Blackstone i Ravenswood nu au fost afectate de aceasta afacere. Constellation mai de ine înș ț

acest moment mărcile neo-zeelandeze Kim Crawford i Nobilo. Se preconizează că aceastăș

afacere se va încheia la sfar itul lunii ianuarie.ș

O parte din brandurile deţinute de Constellation, precum Hardys, Kumala, Fish Hoek,

Robert Mondavi sau Clos du Bois, pot fi gasite şi pe piata din Romania.

6. Analiza aprofundata a tranzactiilor

Am ales ca tranzac ie pe pia a vinurilor, tranzac ia dintre Constellation i Champț ț ț ș

deoarece Constellation este cea mai mare companie pe acest domeniu din întreaga lume, iar

această tranzac ie a fost foarte importantă pe pia a interna ională a vinului.ț ț ț

Din păcate în ara noastră nu există tranzac ii semnificative pe pia a internatională aț ț ț

vinului. Dacă Fran a are o tradi ie în privin a tranzactiilor cu vinuri, Romania nu stă foarte bineț ț ț

la acest capitol. În Romania au început să se facă vinuri de colec ionat i tezaurizat începand cuț ș

anii 2000, iar marea problemă pentru vinurile romane ti este că ele nu au o tradi ie, o istorie, nuș ț

au fost urmarite în evolu ie de-a lungul timpului.ț Singura pia a de desfacere i singurii poten ialiț ș ț

consumatori sunt tot romanii, care o fac din mandrie na ională.ț

Chiar dacă ne-am fi dorit să dezbatem o tranzac ie a marilor companii românesti, nu am găsitț

nici una reprezentativă pe pia a internationalț ă. Din acest motiv am ales să vorbim despre

tranzac ia dintre Constellation si Champ.ț

23

Tranzac ia analizată a eviden iat presiunea pe piata locală a producatorilor i satura ia pie ei.ț ț ș ț ț

Directorul BRL Hardy, Stephen Miller, care a vândut aceea i afacere pentru Constellationș

pentru 1.9 milioane de dolari în 2003, a mărturisit că Champ a făcut o afacere buna pentru a

asigura mărcile premiate ca Banrock Station, Hardys, Leasingham i Yarra Burn. “Este un preș ț

foarte atractiv pentru un cumpărator atunci când există i încredere în strategie. Pe termen scurtș

este mai important să conduci o afacere pentru cash-flow i nu pentru profit, a a că se potrivesteș ș

unui cumpărator care se stabilizează pentru viitor.” (Miller S.) Directorul executiv a aprobat

acest punct de vedere, declarând că grupul său a fost în situa ii similare în care investitorii căutauț

cu disperare o cale de ie ire, care câteodata este i calea gre ită. ș ș ș

Bunurile Constellation au fost efectiv pe pia ă mai mult de un an, cu discu ii în privin a uneiț ț ț

fuziuni cu British Operations of Australian Vintage, care s-a finalizat în aprilie 2010.

Tranzac ia cu Champ, care s-a finalizat la începutul lui 2011, caracterizează toate mărcileț

din Australia, Marea Britanie i Africa de Sud. De asemenea include i vinetecile i podgoriile iș ș ș ș

50 % din Matthew Clark.

O bancă daneză a men ionat că pre ul de vânzare a subliniat dificultă ile pentru producătoriiț ț ț

locali de vinuri, dar că afacerea nu a fost un ablon de evaluare pentru afacerile Foster cu vinuriș

i pentru proprietă ile de trezorerie vitivinicole care au fost într-o diviziune. ș ț

Motivul pentru care opera iunile Constellation au avut un nivel foarte scazut de profitabilitate aț

fost datorită faptului că trazac ia era asteptată să facă profit peste $100 m în anul 2010.ț

Australia a apărut în ultimii cinci ani ca unul dintre cei mai dinamici producatori de vin din lume.

Poten ialul său viitor în acest sector dă multă bătaie de cap producatorilor europeni tradi ionali.ț ț

Industria australiana a vinului este de la fel de veche ca cea americana, dar în compara ie cuț

SUA, Australia nu a de inut vi a sălbatica nativă. Cu o suprafa ă cultivată cu vi ă de 98.439 haț ț ț ț

din care 81.000 ha pentru vin i o produc ie medie anuală situată în jurul valorii de 6.0 milioaneș ț

hl de vin, Australia se situează pe pozi ia a zecea în lume între producătorii de vin. Fa ă de alteț ț

tări din lume, Australia a înregistrat o cre tere a suprafe elor cultivate cu vi ă de vie în ultimiiș ț ț

zece ani. Aproximativ 40.000 ha de noi planta ii (o investi ie de aproximativ 1 miliard de dolariț ț

canadieni) au luat na tere în ultimii ase ani. Se spune că în Australia se înfiin ează o vinărie laș ș ț

fiecare 48 de ore. În ultimii cinci ani, industria vinului din Australia a cunoscut o cre tere deș

aproape 60 noi centre de vinificatie.

24

Vanzarile interne de vin au atins nivelul de 3.39 milioane hl în 2011 înregistrând o cre tereș

constantă din 1990, când vânzările interne de vin au coborat sub 3.00 milioane hl din care

compania Constellation 60% din totalul vănzariilor. Vinul de masă a înregistrat 82.2 % din

vânzarile interne de vin în 1999/2000. Consumatorii continuă să prefere vinurile albe ce de inț

68.1% din vanzarile totale de vin. Totu i, consumul de vin alb a scăzut de la 79.8% din totalulș

vânzarilor de vin cât reprezenta în 1998. Vinurile rosii au inregistrat o crestere extraordinara de

circa 91.2% în ultimii zece ani.

Importurile de vin au crescut cu 214.5% în ultimii zece ani, atingând nivelul record de 25.600

litri. Importurile provin în special din Spania care de ine circa 50% din importurile de vin dinț

Australia. Italia, Franta si Noua Zeelanda sunt urmatorii trei mari exportatori pe piata australiana.

Consumul mediu de vin pe locuitor in Australia a crescut de la 17.8 litri in 1990-1991 la 19.0 litri

in 2000-2001.

În ciuda concuren ei acerbe a producatorilor traditionali de vin din Europa i a noilor producătoriț ș

din Lumea Noua, exportul de vin australian a atins un nivel record in 2011. Peste 680.000 de

sticle părasesc zilnic Australia, aprovizionând peste 82 pie e interna ionale.ț ț

Concluzii

Filiera vitivinicolă românească necesită o consolidare în scopul eficientizării dar i alș

ameliorării pozi iei pe pia ă. Se spune că cei ce nu înva ă din istorie sunt condamna i să o repete.ț ț ț ț

Pornind de la această constatare, putem spune că exemple pentru rezolvarea problemelor curente

ale viti-viniculturii române ti se regăsesc atât în istoria noastră cât i in experien a ărilor vestș ș ț ț

europene.

Sectorul vitivinicol a suferit în ultimii ani un proces de destructurare, filiera vinului fiind

puternic fragmentată fapt ceea ce face ca eficien a produc iei vitivinicole să fie redusă.ț ț

România este o ară în care autoconsumul de vin de ine peste jumătate din consumul deț ț

vin la toate categoriile socio-profesionale. În ultimii ani, ca tendin ă generală se observă oț

25

scădere a cantită ii de vin cumpărate i o cre tere a autoconsumului. De altfel, acestă tendin ăț ș ș ț

este consecin a plantării unei suprafe e importante de vi ă hibridă destinată aproape înț ț ț

exclusivitate pentru autoconsumul familial.

Sectorul vitivinicol a suferit în ultimii ani un proces de destructurare, filiera vinului fiind

puternic fragmentată fapt ceea ce face ca eficien a produc iei vitivinicole să fie redusă. Exportulț ț

de vin al României în perioada 2000-2011, a înregistrat o tendin ă de cre tere, până în anul 2002,ț ș

când a fost înregistrat maximul din perioada analizată, respectiv 50.452,97 tone, după care acesta

a început să scadă, în anul 2010 ajungând la 9.813,26 tone.

Din păcate, în ara noastră nu există tranzac ii semnificative pe pia a interna ională aț ț ț ț

vinului.

Autoevaluarea

În urma realizarii acestui proiect ne-am acordat nota 8 pentru efortul depus, pentru timpul

acordat i pentru informa iile găsite.ș ț

A fost un proiect cu un grad ridicat de dificultate fată de proiectele de la disciplinele

studiate în cei trei ani, dar cu siguran ă acest proiect ne va ajuta i în elaborarea lucrarii de licentăț ș

.

26

Bibliografie

● www.themoneychannel.ro

● www.wineromania.com

● www.jidvei.com

● www.oniv.ro

● www.vinbun.ro

● www.pnvv.ro

● www.wikipedia.org

● www.comunicat.ro

● www.vinul.ro

● www.gandul.info

● www.curentul.ro

●www.theaustralian.com.au/business/champ-private-equity-uncorks-constellation-wine-deal

http://www.onvpv.ro

27

28