ACADEMIA DE POLITIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“FACULTATEA DE ARHIVISTICÄ
HRISO~1(hAnuarul Facultätii de Arhivisticä
XIII (2007)Serie nouä
Editura Ministerului Internelor ~i Reformei AdministrativeBUCURE$TI - 2007
ASPECTE PRIVIND ISTORIA MEGLENOROMÄNILORDIN SUD-ESTUL EUROPE! LA SFÄR$ITULCELUI DE-AL DOILEA RÄZBOI MONDIAL
Virgil COMAN
Sffir~itui ceiui de-al doiiea räzboi mondial gäsea megienoromänii din locurilede ba~tin~ in cuprinsul a douä state: Grecia, in 1oca1itä~iie Berislav (mgi. Birislav; gr.Pericleea), Cupa (mgi. Cupä; gr. Kupa), Liumnita (mgi. Liumnita; gr. Skra), Lugun~a(mgi. Lundzini; gr. Langadia), O~ani (mgi. O~ini; gr. Arhangheios), T~märeca (mgi.~ärnareca; gr. Karpi) ~i Iugoslavia, la Huma (mgi. Umä) ~i Ghevgheli (mc. Gevgeiija),iar pe cei din tara de „adop~ie“- Romänia - in iocaiitatea Cerna, jude~ui Tuicea, incadrul cärora vor avea o evolutie postbelicä diferitä.
Pentru a avea o imagine cät mai obiectivä asupra evoiutiei meglenoromänilordin locurile de ba~tinä, in perioada pe care ne-am propus sä o anaiizäm, suntem nevoitisä facem unele precizäri cu caracter preliminar, privitoare la situa~ia politicä a Greciei~i lugoslaviei din anii premergätori incheierii celei de-a doua man conflagra~iimondiale. ~n aceia~i timp, atunci cänd ne vom referi ia meglenoromänii din Romäniavom face ace1ea~i precizäri din dorinta de a da un contur cät mai relevant demersulnostru ~tiintific.
In Grccia, imediat dup~1 intrarca trupelor germane, in aprilic 1941, intregulaparat dc stat s-a descompus, armata a fost dizolvatä, iar activitatea institu(iilorpolitice a fost paralizatä~. In acela~i timp puterile victorioase aici (Germania, Itaiia,Bulgaria) ~i-au impär~it intre ele responsabilitatea administra;iei tärii, iar in capitalä afost instituitä o conducere fiioaxistä, condusä succesiv de generalul Tsolakoglou, 1.Logotheropoulos ~i D. Raliis, care aveau ca obiectiv primordial asigurarea ordiniipublice pänä ia sf~r~itu1 räzboiului2.
Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe (in continuare ADMAE), fond 71/1945-1948Grecia, vol. 1, nepaginat.2 B. Jelavich, Istoria Baicanilor. Secolul al XX-lea, vol. II, Institutul European, Ia~i, 2000, p. 251
-167-
~ncä din toamna anului 1941 s-au pus hazele unor organiza~ii dc gherilä inregiunile muntoase ale Greciei. Astfel, in septembrie 1941, a fost fondat, subconducerea grupärilor comuniste, Frontul National de Eliberare (E.A.M.) condus de ocomisie centralä formatä din ~ase membri, In ace1a~i timp, au fost create douäorganiza~ii speciale aflate sub directa suhordonare a RAM. ~i anume ArmataGreccascä Popularä dc Eliberare ([Z.L.A.S.), eu rolul dc a recruta ~i prcg~iti pentruluptä bärbati in 18-45 ani ~i Organiza;ia Nationalä Pangreceascä a Tineretului(E.P.O.N.), cu rolul de a pregäti tineretul atät pentru serviciul activ, cät ~i pentru ccl deajutorare a actiunilor militare ~i de propagandä3.
Imitänd exemplul partidelor de stänga, care s-au unit intr-o organizaJieputemicä — E.A.M. -‚ partidele de dreapta au fuzionat alcätuind, la rändul lor, LigaNationalä Greceascä Republicanä (E.D.E.S.). Aceastä organiza~ie a apärut in specialpentru a contrabalansa puterea de stänga din Grecia4. 0 a treia organiza~ie f~rä preamarc putere ~i influentä a apärut, la inceputul anului 1943, Frontul Eliberärii Nationale~i Sociale (E.K.K.A.), dc orientare liberä ~i republicanä5.
Pc fondul acutizärii crizei economice ~i politice din Grecia datoratä, in primulränd, regimului de ocupatie dar ~i a intereselor politice ale Marii Britanii, S.UA. ~iU.R.S.S. din anii 1943-1944, divergen~e1c dintre E.A.M. ~i E.D.E.S. se vor accentua,principalul motiv fund acela al obtinerii controlului decisiv asupra Greciei6.
Acceptarea dc cätre Uniunea Sovieticä a pozitiei dominante a Marii Britanii inGrecia, in vara anului 1944 ~i retragerea trupelor germane din tarä, in toamna ace1uia~ian, a släbit intr-o oarecare mäsurä pozitia E.A.M. care a acceptat incheierea unuiarmistitiu intrat in vigoare la 15 ianuarie 1945 ~i a acordului dc la Varkiza, sernnat la12 februaric acela~i an, punändu-se astfel capät ciocnir~hr dintre fortele E.L.A.S. ~iE.D.E.S. Acordul prevedea demobilizarea tuturor deta~amente1or E.L.A.S. ~i predarcaunei anumite cantitäti dc arme, iar drept recompensä erau acordate drepturi politicedepline, se garanta libertatea presei ~i se acorda amnistia referitoare Ja orice activitätipolitice desf~urate anterior, cu exceptia delictelor dc drept comun7. Prin urmare, lasfär~ituFce1ui de-aJ doilea räzboi mondial, Grecia avea un guvern dc coalitie bazat inspecial pe partidele interbelice, sprijinit dc Marea Britanie in vederea impicdicäriiinstaurärii unui regim dominat dc luptätorii dc gherilä, dc orientare stängistä.
In Iugoslavia, dupä capitularea armatei ~i fliga regelui, in aprilie 1941, tara atrecut sub controlul Germaniei ~i Italiei, care au impärtit in sfere dc influentä teritoriile -~
cucerite. Initial, aliatii Axei au reu~it sä satisfacä o partc a ambi;iilor nationale dinzonä, iar restul teritoriilor Iugoslaviei au fost incredintate autoritätilor politice särbe,croate ~i muntenegrene, sub stricta supraveghere a Germaniei ~i Italiei8.
ADMAE, fond 71/1945-1948, Grecia, vol. 1, nepaginat~ /bidem
B. Jelavich, op. cii., p. 2536 Ibidern, p. 254~ Ibidem, p. 2568 Ibidern, p. 238
- 168 -
lncä din primele zile ale ocupatiei puterilor Axei, situatia din Iugoslavia erauna favorabilä organizärii unei rezisten~e armate. In mai 1941, colonelul Dra~aMihai1ovi~ impreunä cu un grup resträns dc ofiteri särbi s-au retras in zonele de deal
au organizat a~a-numite1e „Deta~amente de Cetnici“, loiale vechiului regim regalist.Cea mai importantä mi~care de rezisten;ä cra insä cea a partizanilor condusä de losipBroz Tito, secretarul general al Partidului Comunist Iugoslav9.
Initial, au existat unele incercäri de colaborare intre partizani ~i cetnici, insäacest lucru nu s-a realizat datoritä unui dezacord fundamental apärut intre cele douätabere in privinta strategiei de luptä. In noiembrie 1942, la Biha~, partizanii au pusbazele Consiliului Anti-Fascist dc Eliberare Nationalä a Iugoslaviei (A.V,N.O.J.),care, un an mai tärziu, in noiembrie 1943, a fost deciarat oficial noul guvern allugoslaviei10.
Consider~nd cä Macedonia unna sä devinä parte integrantä a viitorului statfederal iugoslav, partizanii au incercat, in 1943, sä organizeze o nouä mi~care dcrezisten~ä in aceastä regiune ~i, chiar mai mult, la al doilea congres al A.V.N.O.J. dinnoiembrie 1943 dc la Jajice sä o deciare drept una din cele ~asc republici constituenteale lugos1aviei‘~. Partizanii iugoslavi aveau ur~ej~e planuri ~i mai indräzne~e, intre careincorporarea Macedoniei grece~ti ~i ie~irea sudicä la Marca Egee. In vederca realizäriiacestui obiectiv se urmärca atragerca minoritä~ii slave cc träia in Grecia, c~t ~i a unormernbri din r~ndul Partidului Comunist Grec.
In consecintä, comuni~tii grcci au fost dc acord, la inceput, sä-i organizeze pecomuni~tii slavo-maccdoneni ca parte integrantä a E.L.A.S. Mai mult, la inceputulanului 1944, slavo~macedonenii au pus bazclc Frontului Popular dc Eliberare al SlavoMacedonenilor (S.N.O.F.), care pärca, initial, cä se aflä sub directa conduccre aE.L.A.S. Scurta colaborarc intrc cele douä tabere sc va incheia printr-un conflict armatin toamna anului 1944 datoritä obiectivclor diferit&2.
Jntr-o conjuncturä politicä favorabilä, din initiativa partizanilor condu~i dcTito, la 2 august 1944 cra crcat un nou stat fedcrativ al Iugoslaviei, Ioial Belgradului,Macedonia‘3. Prin urmare, sMr~itul celui de-al doilca räzboi mondial gäsea lugoslaviape pozi~ii avansate in jocul politicii rnaccdonene.
Evenimentele politico-militare, din timpul celui de-al doilea räzboi mondial,llc:;lriIIT ~lt‘ iii ( iciI lII~J.()1;lil~‘Ii~ liii pl~t‘1lIl ?T~~~in(. Iiir~i ~irni~iri asni~ra (~\‘(2l1)li(‘in)~lcII(lI >nl~Ilnl1n din Ilcnrilc dc l~w~tin~i, 1 )c altfH, Mcglcnia a k~sl Ul1~ cliiitrccgillnilc ~IIc a ‚‚1~,cliiiI‘‘ Instic, ccl nun hinc al~l opcra~i nnlilarc alc ptiicrilor Axci,
c;U ~i Itipiclc dc ghcrikl alt E.LA.S., E.I).E.S. sau S,N.O.E.
lbide,n, p. 242‚° Ibidein, p. 245; vezi ~i Gb. Zbuchea, Jsioria Iugoslaviei, Editura Corint, Bucure~ti, 2001, p. 82
“Ibidein, p. 24712 E. Kofos, The Making of Yugoslavia ‘s People ‘s Republic of Maccdonia, in Macedonia Past and
present, Institute tor Balkan Studies, Thessaloniki, 1992, p. 154-1553lbidem, p. 153
-169-
~n lipsa unei politici unitare privind obtinerea, pe viitor, a unor drepturilegitime, meglenoromänii au optat pentru una din taberele aflate in conflict, in functiede interesul personal, f~rä a tine seamä dc consecintele nefaste ~rivind mentinercaunitätii dc grup ~i a tiintci proprii, specifice „m~iLcii“ mcglcnorom~inc, 1 ~vcninicntclcpolitice interne ~i internationale desf1~urate in accast~1 parte a i~uropei, dup~ incheiercacclui de-al doilea räzboi mondial, vor demonstra intre altele ~i faptul cä, dc acurninainte, identitatea meglenorom~nilor din locurile de ba~tinä se va altera intr-ooarecarc mäsurä, in I‘unctic dc intcrcselc dictate dc guvernelc impusc in Grecia ~i1 ugoslav ui. Nu este mai pu(i n adcv~rat cä accst finoincn s—a datorat ~i evoluijei
politice interne a statelor mai sus amintite c~it ~i in~elegerilor secretc dintre U.R.S.S.,S.U.A. ~i Marea Britanie, privind reconstruclia politicä ~i economicä europeanäpostbelicä. ~n viziunea primului-ministru britanic W. Churchill, solutionarcaproblernei baicanice in mod procentual, conform in~elcgerii dc la Moscova dinoctombrie 1944, avea drept scop evitarea, in tärile in cauzä, a unor mi~cäri sociale cear putea degenera in räzboaie civile‘4. Evenimentele petrecute ulterior, in aceastä partea Europei, au demonstrat insä, contrariul.
Conferinta dc la Jalta din 4-11 februarie 1945, avea sä certifice, intre altele, ~iacordul dc procentaj. In cadrul ace1eia~i conferinte pre~edintele S.U.A., Roosevelt,prezenta documentul intitulat „Declaratie asupra Europei eliberate“, acceptat dcU.R.S.S. ~i Marea Britanie, care reglementa, implicit, ~i viitoarea ordine politicä dinBalcani‘5. Potrivit acestuia cra prociamat „dreptul tuturor oamenilor dc a alege formadc guvemäm~nt in care urmau sä träiascä“ ~i „reinstituirea drepturilor suverane ~i aautoguvernärii pentru popoarele care au fost private cu forta dc ele“6. Toate acesteaurmau a fi puse in practicä sub protec~ia S.U.A,, U.R.S.S. ~i Marea Britanie insä, inconcordan~ä cu acordul dc procentaj. In mai 1945, cänd räzboiül lua sfär~it in Europa,nu fusese f~cut niciun alt aranjament referitor la statele baicanice, evolutia ulterioarä aacestuia afländu-se sub semnul incertitudinii.
~n Grecia, incheierea opera~iilor militare nu a adus o imbunätäpre a situatieipolitice sau economice, corup~ia ~i setea dc profit provocänd man nemultumirisociale, in special in mediul rural ~ in zonele muntoase. Foametea, mizeria ~iprofundele nemultumini din mediul säte~c constituiau un teren propice declan~ärii unorrevolte. In ace1a~i timp, in plan politic intern, principala chestiune cc trebuia rezolvatäcra cea a monarhiei, haosul politic fund definitia potrivitä pentru aceastä chestiune‘7.
‚‘ V. Moisuc, Istorja rela;iilor internafionale. Pdnä la mUlocul secolului al XX-lea, Editura Fundatiei
Romänia de Mäine, Bucure~ti, 2002, p. 287° B. Jelavich, op. cit., p. 260, vezi ~i J. de Launay, Man decizii ale celui de-al doilea räzboi mondial1942-1945, vol II, Editura $tiin~ificä ~i Enciclopedicä, Bucure~ti, 1988, p. 299; D. D. Hatchet, G. G.Springfield, Jalta. In;elegeripentru 50 de ani, Casa de editurä „Excelsior — Multi Press“, Bucure~ti, 1991,pp. 86-906 Apud B. Jelavich, op. cit., p. 260
‘7lbidem, pp. 280-281
-170-
De~i dupä in~e1egerea de la Varchiza, din 12 februarie 1945, grupärile politice dinGrecia credeau cä se va ajunge la o in~e1egere menitä a asigura o via;ä politicänormalä, evenimentele petrecute ulterior au demonstrat contrariul, acestea fundinfluentate insä ~i de nein{elegerile sovieto-britanice privind impär~irea sferelor deinfluentä in aceastä tarä‘8.
Pentru obtinerea suprematiei politice in Grecia, fortele politice de dreapta, promonarhiste, au urmärit diminuarea fortei adversarilor politici, pe de-o parte, iar pe dcalta, organizarea unor actiuni nationaliste in regiunile locuite de popu1a~ii apar~in~ndaltor popoare. Acestea din urmä s-au datorat, in special, orientärilor politicoideologice diferite de cele ale autoritätilor guvernamentale19. In cadrul actiunilor aufost antrenati, firesc, ~i rom~nii din Meglenia. Incä din vara anului 1945, forteleguvernamentale au organizat acpuni de intimidare a popu1a~ii1or dc altä etnie dec~t ceagreacä, prin diverse mijloace de propagandä nationalistä ~i prin organizarea unorac~iuni dc maitratare (arestäri, torturi, asasinate itns. C.V.) cc vor continua ~i in cursulanului urmätor20.
~n ace1a~i timp, principalul adversar politic al armatelor guvernamentale,E.L.A.S., s-a reorganizat in vederea obtinerii suprema~iei politice ~i in octombrie 1946s-a transformat in Armata Democraticä a Greciei (A.D.G.)21. Infiintarea, la 28octombrie 1946, in vestul Macedoniei grece~ti, a centrului dc conducere al A.D.G. adus la amplificarea tensiunilor intre cele douä tabere cc vor culmina cu ciocniriviolente. Dupä cum afirma H. Andonovski „dintre luptele cele mai importante dinacea vremc sc rcmarcä ~i cca organizatä dc A.D.G. in satclc din Mcglcnia dc N-E:N~nta,. O~ani ~i Liumni~a din 17 noicmbrie 1946 22 Atacul a fost organizat dc so1da~iafla~i sub comanda ccntrului dc conducerc din muntii Karakamcn, Pajak ~iKaimakccalan, in fruntc cu comandantii Panos, Mavros ~i Statis. Rclatänd acesteveniment, prcsa guvernamcntalä a recunoscut cä acest atac a fost foartc violent,numärul victimclor din rändul armatei guvernamentaic fund foartc marc23. Violcntaaccstor atacuri cstc men~ionatä ~i dc Agen~ia americanä „Associated Prcss“, care relatacä „douä cete din armata guvcrnamentalä, in luptclc dc la Liumni~a, au suferit greicpierdcri in ciocnirca cu aproapc 1.000 dc osta~i ai armatci dcmocraticc din Grecia“24,Aceastä infr~ngere a provocat ne1ini~te in r~ndu1 autorit~i1or dc In Atena care mi auexehis ameslecul arrna(clor vecine din Iugoslavia, Hulgaria ~i Alhania, evit~nd ins~, s~
‚~ ADMAE, t~nd 71/1945, Grccia, vol. 1, nepaginat.‚‚ R. Kirjazovski, Makedonskata polilicka emigrat~a od egejskiot del na MakedonUa vo
istosnoevropskite zemji p0 viorala svet ska vojna, Kultura, Skopje, 1989, p. 1520 H. Andonovski, Meglenskata oblast vo narodnoosloboditelnoto dvUenie na egejska Makedonija,
Kultura, Skopje, 1960, pp. 49-5521 M. Glenny, The Balkans 1804-1999 Nationallsm, War and the Grat Powers, Granta Books, London,
200022 H. Andonovski, op. cit., p. 6623 Ibidetn24 Ibidem
- 171 -
precizeze adeväratele cauze ale räzboiului civil25, b acela~i timp, ace1ea~i autoritä~iguvernarnentale, prin ac~iuni diversioniste, menite a distrage atentie asupra situa~ieipolitice interne, au provocat tensionarea relatiilor cu Iugoslavia. Semnit~cative in acestsens sunt evenirnentele desf~urate intre 20-22 noiembrie 1946, cänd avioane venitedin Grecia au pätruns in teritoriul iugoslav, Ja sud de Ghevgheli in sectorul M. Kr~Urna-Kralija, Marko lezero Kojuh, in mai rnulte ränduri ~i s-au retras nurnai dupäri posta apäräri i antiaeriene iugoslave26.
Dupä cum se ohservä, räzhoiul civil din Grecia dehuta pnntr—o serie dccon f‘ru nt~ri v iolente des fii~urate eh iar in locu ri Je dc ha~i in~i a Je mcgIcnorom~ n i lor. 1 )ind(iriiiJ~i dc ~i clmiina o posihiOl coIabor~irc a accs~ora cii JorJclc giivcrminwntale, f1~iteStil) coiiiaiida coiidiie~toriIor A.l).(i. cliii Mcglciii;i, Mavrus ~i Paitos, au fltsi orgaiiii.alc(1 Serie dc aeJiuui dc iiitiiiiidarc, iiitic carc uticic clc~a (Iruptul Saiige[oiisc.
Semniflcativ in acest sens este masacrul organizat in localitaica Liumni~a, Ja sfiir~itulanului 1946, in urma cäruia 33 de persoane nevinovate au fost ucise27.
~n primävara anului 1947, räzboiul civil a continuat extinz~ndu-se dinteritoriul Megleniei in aproape toatä Grecia. In acest context, conducerea centralä aarmatei guvernarnentale a dat un ordin pentru evacuarea for~atä a satelor din teritoriilepe care Je controlaserä partizanii, consträngändu-i astfel pe Jocuitori sä-~i päräseascäJocuintele. Noua mi~care de popu1a~ie impusä cu for;a dc armatele guvernarnentale aafectat ~i popuJa~ia romäneascä din Meglenia. Potrivit inforrna1iilor oferite dc H.Andonovski, ~i-au päräsit 1ocuin~e1e 550 dc persoane din Cupa, 900 din Liurnni~a, 400din Berislav ~i 563 din Lugun~a, o parte dintre acestea a~ezändu-se in ora~eJe dinapropriere, iar altele luänd calea exilului ~i stabilindu-se in Iugoslavia28.
Ace1a~i tratament a fost aplicat ~i populatiei macedoslave din zonä, care cra,comparativ cu cea meglenoromänä, mai numeroasä ~i bine organizatä. La 20 mai 1947la „Mi~ovi Kolibi“, pe Kaimakcealan, este convocatä prima conferintä generalä aN.O.F. (fostul S.N.O.F. n.ns. C.V.), in cadrul cäreia, cci prczen~i au hotärätcontinuarca luptei in vederea instaurärii unui regim democratic in Grecia, care sägaranteze drepturile ~i libertätile cetä~eni1or macedoneni dc aici29.
Sus~inuti dc guvernele comuniste vecine, care aveau interese in aceast~regiune, membrii N.O.F. au sporit rändurile A.D,G. In acela~i timp, Partidul ComunistGrec urmärea, pe fondul victoriilor obtinute dc comuni~ti in Uniunea Sovieticä asupraIranului ~i Turciei, sä imprime un caracter international conflictului cu forteleguvernamentale. Nu este mai putin adevärat cä guvernul sovietic urmärea sädobändeascä o pozitie puternicä in regiunea Märii Egee ~i in estul Medileranei, dup~curn, insu~i Stalin i~i exprimase dorinta, in timpul Conferintei dc Ja Potsdam din 17
~ Ibidern, p. 66, vezi ~i A.M.A.E.,fond 71/1 945-1948 Grecia, vol 11, nepaginat26 ADMAE, fond 71/1945-1948 Grecia, vol II, nepaginat
27 H. Andonovski, op. cii., p. 68
~ Ibidem, p. 70‘~ Ibidem, pp. 72-73
-172-
iulie-2 august 1945, de a construi o bazä navalä in zona Greciei30. Pe fondul acestorprobleme, guvernul britanic se dovedea tot mai incapabil dc a gestiona criza politicädin Grecia ~i, in aceste conditii, in martie 1947, este inlocuit de cel al S.U.A., cainfluentä maj.orä la Atena31.
In aprilic 1947, regele Ghiorghios al 11-lea a murit, fund succedat la tron defratele säu Pavel. Räzboiul civil continua insä, f~c~nd noi victime in rändul ambelortabere combatante ~i in rändul popu1a~iei civile. Intre timp, Stalin con~tientizase cäfor~e1e comuniste grece~ti nu vor avea sorti dc izbändä ~i, prin urmare, lupta nu maitrebuia continuatä, blocänd orice ajutor cätre acestea32. In realitate, acesta urmäreaincetarea conflictului deoarece provoca greutä~i politicii Uniunii Sovietice in alte pär~iale Iumii, pe de-o parte, iar pe dc alta, dacä sovicticii ar f räspuns programului dcajutor american oferit trupelor guvemamentale, tensiunile sovieto-americane ar ficrescut in intensitate.
Noua pozi~ie a Uniunii Sovietice, fa~ä dc conflictul din Grecia, nu a pus capätajutorului iugoslav ~i nici nu a dus la schirnbarea ~o1iticä fortelor cornuniste grece~ti.Influentati dc experien~a iugoslavilor, in decernbrie 1947, cornuni~tii greci au pusbazele unui Guvern Democratic Provizoriu al Greciei, .asemänätor A.V.N.O.J., condusdc generalul Markos, nerecunoscut, insä, dc niciunul dintre guverncle est-curopcne33.
Anul 1948 s-a dovcdit a fi un dezastru pentru cauza comuni~ti1or greci, atätdin cauza noii pozi~ii a Uniunii Sovietice, cät ~i conflictului dintre Stalin ~i Tito, soldatintre altele ~i cu rupcrea rclatiilor dintre Iugoslavia ~i Albania, Bulgaria, Rornänia ~iUngaria34. Cu toate acestea, sprijinul iugoslav a continuat ~i in plan militar anul 1948aducänd, in ciuda picrdcrilor sufcrite dc fortclc comunistc, in fnal, o situatie dcremizä, ambele tabere pregätindu-se pentru bätälia decisivä.
Aprobarea dc cätrc Partidul Comunist Grec, la cea dc-a patra plenarädesf~uratä intre 29-30 ianuarie 1949, a formärii statului macedonean independent, aintärit ideea, in rändurile popu1a~iei grece~ti, cA o victorie a comuni~tilor ar fi putut
duce la pierderea unor teritorii din Grecia35. In acest context, fortele comunistc vorpierde ~i mai mult teren in confruntarea cu for~e1e guvcrnamentale care, in primävaraanului 1949, au inceput sä lichideze centrele dc Iuptätori comuni~ti, pornind dinPeloponez ~i inaintänd spre nord. Mai mult, in iulie 1949, Tito a inchis grani~a cuGrecia ~i, totodatä, liniile dc aprovizionarc ale insurgen~i1or. Luptele au continuat, iarin octornhrie conducerca Partidului Comunist Grec a acceptat realitatea ~i l-a hiamatpe Tito pentru in Cr~ngerea suCeritä36.
fl J~I:iviIi, ~/?. nt., p. )X 1; .1. dc Iaiiti:iy, op. niL, p. 38%II,/dn,n, p. .!82I/ddnm
~ fhulnn,, p. 283° Ihühn,, pp. 283-281: (~h. Zhtichca op. niL pp. 9195, W. Loch, f,npi~~~irea mmii. Istnria rä~/,uju1,ii
reen 1941-1945, Idiiura Sacculum 1. 0., l3ucurc~ti, 1997, pp. 165—166~ 13. Kondis, 7‘/u‘ Muendoniam, Qmwstion ‘OS 0 HaI/cnn Problem in !hc‘ 1 940s ~n Macedonia p. 192~ 8. Jelavich, op. cii., p. 284
- 173 -
4
toamna anului 1949 se incheia un indelungat conflict civil dus cu violentä ~icruzime, ce a antrenat un numär irnpresionant de oameni ~i a läsat drept mo~teniremultä inver~unare ~i urä. 0 parte dintre luptätorii comuni~ti, de teama evenimentelor ~ia represaliilor a päräsit Grecia ~i, dupä curn afirma M. Glenny: „... au fost imprä~tia~iin toatä Europa de est ~i Rusia unde au format ramura cea mai tänärä a diasporeigrece~ti“37. Aldi, care au hotärät sä rämänä in hotarele Greciei, au fost chinuiti ~itortura~i in lagärele de concentrare „Pa1o~ Melas“ din Salonic, „Haidari“ din Atena, in„Dahan“ ~i in alte locuri38.
Antrenati in vältoarea räzboiului civil, rneglenoromänii din Grecia au avut deindurat calvarul unui conflict, din care nu au lipsit pierderile de vieti nevinovate,inscenärile inimaginabile, foametea ~i mizeria, pierderile materiale, concenträrile inlagäre, evacuärile fortate ~i exodul unora dintre ace~tia, in exil.
Potrivit unei statistici, publicatä de H. Andonovski, reiese cA in perioada 1941-1949, din r~ndurile meglenoromänilor din Grecia, au pierit 238 de persoane dupä cumurmeazä: 65 din Liumnita, 51 din Lundzini, 12 din Birislav, 67 din Cupa ~i 43 dinQ~inj39. In ceea ce prive~te exodul in exil a unora dintre farniliile de meglenoromäni,potrivit inforrnatiilor oferite de P. Atanosov, unele s-au stabilit in RepublicaMacedonia (FYl~M), la Ghevgheli, Negotino, Titov Veles, Scopje, Dubrovo, Tetovo,Kavadarci, Kicevo ~i Ko~ani, in Iugoslavia, in regiunea Voivodina, in localitätileJabuka, Gudurica ~i Ka~arevo; in Ungaria la Budapesta, in Bulgaria Ja lambol ~iVraca, in Cehia Ja Praga ~i Pardubice; in Polonia Ja Var~ovia, Wroclaw, Sczeczin,Legnica, Jelenia Gora, Kroscienko; in Romänia Ja 0ne~ti ~i in fosta Uniune Sovieticäin regiunea Ta~kent40.
A~adar, dupä incheierea räzboiului civil, numärul meglenoromänilor dinGrecia scädea, o parte dintre ace~tia plecänd in exil ~i integrändu-se in cuprinsul unorstate dominate de regirnuri comuniste, iar o altä parte rämänänd In locurile dc ba~tinäsau in ora~ele din apropiere, ancora4i in noile realitäti politice ale Greciei.
In ceea ce prive~te situatia romänilor din Meglenia, cuprin~i in hotareleTugoslaviei, dupä cum se ~tie, ace~tia erau stabiliti, in marea Jor majoritate, inJocalitatea Huma, cäteva familii locuind in orä~eJuJ Ghevgheli si in alte localitäti dinimprejurimi.
Inainte de invazia Axei din aprilie 1941 ~i ocuparea Macedoniei dc cätretrupele bulgare, localitatea Huma nurnära 131 de case cu 728 de Jocuitori din care 726
~ M. Gleny, op. cii., p. 54538 H. Andonovski, op. dt., p. 77~ Autorul prezintä numele a 32 de loca1itä~i din Meglenia ~i liste cu numele persoanelor din r~nduI
popula~iei macedo-slave, dar ~i din rändul meglenoromänilor — pentru ace~tia din urmä nefäcänd, ?nsä,precizäri, ciare privind originea — dispärute intre anii 1941-1949. Totodatä autorul mai prezintä ~i im tabelcu numele a 35 de localitäti ~i numärul victimelor pe flecare localitate in parte fäcänd ~i precizarea cä inrealitate, numärul victimelor este mult mai mare, insä, din diverse motive nu a avut acces la mai multeinformatii; vezi in aceastä privintä H. Andonovski, op. cii., pp. 80-10840 p• Atanasov, Le megleno-roumain de nos jours. Une approche linguistique, Helmut Buske Verlag,
Hamburg, 1990, pp. 10-11
- 174-
erau meglenoromänj. ~n acela~i an, de aici, cäteva familii au plecat ~i s-au stabilit inlocalitatea Gornic~t.4~ Prin urmare, ~i meglenoromänii din Iugoslavia, asemeni celordin Grecia au fost supu~i dezastrelor provocate de opera~iile militare din timpul celuide-al doilea räzboi mondial desf~urate in acest areal, regimului de ocupa~ie impus defortele sträine ~i nu in ultimul rand, de luptele privind constituirea RepubliciiMacedonia din cadrul federatiei Iugoslave. Nici evenimentele politice desffi~urate aici,dupä incheierea celui de-al doilea räzboi mondial, nu vor räm~ne ffirä urmäri asupraevolutiei meg1enorom~nilor.
Astfel, abolirea monarhiei ~i proclamarea Republicii Populare FederativeIugoslavia, la 29 noiembrie 1945, a f~cut ca organizarea internä a acestui stat sä fleuna complexä, comparativ cu cea a vecinilor ei. In incercarea de a vindeca ränileprovocate de unele conflicte nationaliste din perioada interbelicä statul a fost impär~itin ~ase republici: Bosnia-Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru, Serbia ~iSlovenia. Tot acum au fost infiin~ate, in cadrul Serbiei douä provincii autonome:Kosovo, cu o majoritate albanezä ~i Vojvodina, cu o popula~ie mixtä, alc~tuitä dinunguri, rom~ni, s~rbi, croati, slovaci ~i ucrainieni. Erau recunoscute patru limbi:croata, macedoneana, s~rba ~i siovena, iar albaneza ~i maghiara aveau un statut delimbi acceptate in regiunile autonome42. Conform acestei noi organizäri,meglenorom~nji erau cuprin~i in Republica Macedonia ~i aveau sä evolueze cacetäteni macedoneni in cadrul federatiei iugoslave.
~n anul 1946, din dorinta de a-~i schimba modul de viatä, c~teva familii demeglenorom~ni din Huma s-au stabilit in Ghevgheli, iar altele in Vojevodina la Jabuka~i Ka~arevo. Acest exemplu, a fost urmat ~i de alte familii de meglenorom~ni, care, inconditiile impuse de noul regim comunist au migrat spre centrele urbane din cuprinsulRepublicii Macedonia. Exodul va cunoa~te, insä, cea mai mare intensitate, intre aniil95O-l955~~.
~n ansamblu, meglenorom~nii din Iugoslavia au evoluat, dupä incheierea celuide-al doilea räzboi mondial, in cadrul sistemului comunist impus de Tito ~i, dupä cumse ~tie, unul diferit de cel al lui Stalin, ce domina statele comuniste vecine. In acela~itimp, renuntarea volens-nolens a unora dintre ace~tia la vechile ocupa~ii ~i migra~iaspre centrele urbane nu a fficut altceva dec~t sä „dilueze“, sub aspect etnic, incontinuare, masa de meglenoromäni din locurile de ba~tinä.
Evolutia sub aspect politic a meglenoromänjlor din Romänia este sträns Iegatädc evenimentele politico militare, petrecute aici, at~t in timpul celui de-al doilea räzboimondial, cät ~i in perioada imediat urmätoare. FärA a dezvolta acum, principaleleevenimente desffi~urate in timpul räzboiului, care, de altfel, nici nu fac obiectulprezentului studin, vorn incerca sA prezentäm numai evenimenele importante dc care
IbIt/c‘in, p. 8~ B. Jelavich, op. ci!., p. 268; Gh. Zbuchea, op. cii., p. 85~ P. Atanasov, 0/). cii., p. 8
- 175 -
se leagä evolutia postbelicä a Rom~niei ~i ffirä dc care nu putem avca o irnagine realäa evolutiei politice a meglenorornänilor de aici.
Cum binc se ~tic, Tnaintc dc intrarca (rupclor rom~nc in r~izboi ah~kiri dc Ax~,Ta 22 iunic 1941, mcgIenorom~inii din Rom~inia sc allmi grupa~i, in cca mai marc paric,in 1 )ohrogca dc Nord, in comuna ( ‘erna, judepil ‘ltilce°. ( )da~ cii dccIaii~aircaluplelor, aceasl~ regiune a fl)s( (lecIarat~ zon~1 dc opcralii deoarccc, prin pozijia s:igeograficä, „Dobrogea a ocupat un loc strategie insemnal in planurile militarcgermane, Tvlarea Neagrä ~i T)uniirea ofl.~rincl cele mai hiine posihiTi1~i~i dc Ieg~(uni ciitiirilc din zona mediteraneana dc opera~ii, citt ~i cu frontul din partca dc sud aU.R.S.S.“45. Dupa actul dc la 23 august 1944, interesul fatä dc aceastä zonä strategicanu a dispärut, sovieticii, la randul lor, arät~ndu-~i solicitudinea dc a o introduce insfere propriilor intense4t. Prin urmare, ~i meglcnoromänii din Rom~nia, asemencacelor din locurile dc ba~tinä s-au aflat in zonele fierbinti ale opera~ii1or militare, dintimpul celui de-al doilea räzboi mondial, avänd dc suportat conditiile impuse dc unconflict dc amploare.
~n plan politic intern, in Romänia, dupä 23 august 1944, pluripartidismul i~i vagäsi legitimitatca in prevederile Constitupei din 1923, repusä in vigoare par~ia1 prinDecretul regal din 31 august 1944, insä, in realitate, functionarea sa va fi perturbatä dcprevederile Conven;iei dc armistitiu din 12 septembrie 1944, care stabilea, in realitate,un rcgim dc ocupatie sovieticä47.
Lunilc septcmbrie ~i octombric 1944 au fost pcntru principaicic partidcpolitice o pcrioadä dc mobilizare carc a dus, in final, la dczintcgrarea BloculuiNational Dcrnocrat4t.
In acest contcxt, Partidul National Liberal ~i Partidul National Täränesc auactionat in vedcrea rcvitalizärii organiza~iilor din Bucurc~ti ~i provincic, in timp ccPartiduiComunist a promovat o nouä coalitic politicä, Frontul National Dcrnocrat49.
In plan politic international, in octombric acc1a~i an, sc realiza cunoscutulacord dc „procentaj“ intre Stalin ~i Churchill, potrivit cäruia, in Romänia, influcntasovieticä unna sä fic dc 90%, iar a aliatilor occidentali dc 10%.
~ N. Cu~a, Aromänii (macedonenii) in Ro,‘ndnia, Editura Muntenia, Constanta, 1996, pp. 388-34 1~u A. Rädulescu, 1. Bitoleanu, Istoria Dobrogei, Editura Ex. Ponto, Constan;a, 1998, p. 447
M. Cojoc, Repere cu sernn~fica(ie geostrategicä in finutu/ rornänesc dintre Dun~re ~i Mare, dupä aldoilea räzboi mondial in „Anuarul Muzeului Marinei Rom6ne“, tom IV, 2001, Editura CornpanieiNationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S,A., Constanta, 2002, pp. 325-327~ Vezi, pe larg, M. Cojoc, Evolu~ia Dobrogei intre anii 1944-1964. Princi~alele aspecte din econotnie ~i
societate, Editura Universitätii din Bucure~ti, 2001, pp. 17-7 148 Blocul National Democrat a fost creat la inceputul lunii iunie 1944 din Partidul National Täränesc,
Partidul National Liberal, Partidul Social Democrat ~i Partidul Comunist pentru o mai bunä coordonare aacestor forte politice in lupta cu guvemul Antoneseu; vezi in aceastä privintä, K. Hitchins, Rom~~nia1866-1 94 7, Editura Humanitas, Bucure~ti, 1996, p. 528.~ Frontul National Democrat a fost creat oficial la 12 octombrie 1944 din initiativa Partidului Comünist
~i Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor, Uniunea Patriotilor, Apärarea Patrioticä, Uniunea jMuncitorilor Maghiari din Romiinia; K. Hitchins, op. cii., pp. 542-543
-176-
La inceputul anului 1945 Rom~nia se afla intr-o situatie dificilä. Pe plan interndisputa politicä se accentua, in timp ce armata rom~nä participa aläturi de ceasovieticä pentru infr~ngerea Germaniei. Evolutia Rom~niei, in contextul geopoliticdeterminat de in~elegerile dintre manie puteni ~i accentuarea crizei politice interne, adeterminat, numirea, la 6 martie 1945, de cätre regele Mihai 1, a unui guvern alFrontului National Democrat, in frunte cu Petru Groza, din care mai f~ceau partegruparea liberalä condusä de Gheorghe Tätärescu ~i cea national-täränistä condusä deAnton Alexandrescu50. Practic, noul guvern sustinut de sovietici deschidea caleainstaurärii in tara noasträ a regimului comunist. La numai douä luni de la instaurareaguvernului Petru Groza, lua sffir~it räzboiul in Europa, Rom~nia ingemän~nd, in bilantulcelui de-al doilea räzboi mondial, un summum de acte politice, militare ~i economice de oimportantä semnificatie at~t pentru istoria nationalä cät ~i pentru cea europeanä. Una dinprincipalele preocupäri ale guvernului, c~t ~i a fortelor politice din opozitie, a fost aceea dea acorda Romäniei calitatea de stat cobeligerant, in~ä aceste eforturi nu au fost sustinute demanIe puteri. Astfel, in cadrul actiunilor ce vizau organizarea lumii postbelice, Confenintade la Postdam (17 iulie — 2 august 1945) a jucat un rol important, liderii Marii Britanii,S.U.A. ~i U.R.S.S. discutänd aici ~i problema incheienii tratatelor de pace cu Italia,Bulgaria, Finlanda, Rom~nia ~i Ungaria. Insä apreciind cä guvemele din Bulgaria, Ungaria~i Rom~nia nu sunt reprezentative, delega~ii S.U.A. ~i Marii Britanii au refuzat sä lerecunoascä ~i sä inceapä tratativele cu e1e51.
In acest context, disensiunile din plan politic intern dintre guvern ~i opozitie sevor accentua ~i, in ciuda a~teptärilor generale, nici S.U.A., nici Marea Britanie nuintentionau sä sprijine partidele din opozitie impotriva presiunii comuniste. Mai mult,analiz~nd evolutia vietii internationale, inclusiv a celei din Rom~nia, mini~trii deexterne ai U.R.S.S., S.U.A. ~i Marii Britanii, intnuniti in cadrul Conferintei de laMoscova, intre 16-26 decembrie 1945, au decis cooptarea in guvemul Groza a incädoi reprezentanti, unul din partea Partidului National Täränesc ~i altul din parteaPartidului National Liberal ~i organizarea de alegeri. Aceastä mäsurä era, evident, unasimbolicä atät Marea Bnitanie, cät ~i S.U.A. recunoscänd de fapt guvernul impus la 6martie 194552.
La 17 mai 1946, Partidul Comunist Romän a anunlat formarea BloculuiPartidelor Democratice cane urma sä reprezinte o singurä listä de candidati in alegeri‘3.Acestea au avut loc la 19 noiembrie 1946, intr-o atmosferä de tensiune maximä ~i,
~° 1, Scurtu (coordonator), Romänia. Via(a politicä in documente. 1945, Arhivele Statului din Romänia,
Bucure~ti, 1994, pp. 183-184511. Scurtu, Gb. Buzatu, Isioria roinc~ni1or in secolul )O( (1918-1948.), Editura Paideia, Bucure~ti, 1999,
~p. 514-515.2 Ibidein, p. 513; vezi ~i V. Fl. Dobrinescu, Rornänia ~i organizarea postbelicä a lumil (1945-1947).
Editura Academiei Republicii Socialiste Rombnia, Bucure~ti, 1988, p. 11653Blocul Partidelor Democratice era reprezentat de Partidul Comunist, Partidul Social Democrat, liberaliilui Tätärescu, Frontul Plugarilor ~i grupäri mai mici, precum Partidul Täränesc al lui AntonAlexandrescu; vezi ~n aceastä privintä, K. Hitchins, op. cii., pp. 563-564
- 177 -
conform rezultatelor date publicitä;ii, acestea au fost c~tigate dc Blocul PartidelorDemocratice, care au obtinut 70% din voturi ~i 349 dc locuri in noua Adunare, fa;ä de32 ale national ~äräni~ti1or ~i 33 ale celorlalte partide. Existä insä indicii, potrivitcärora alegerile au fost falsificate in favoarea Blocului Partidelor Democratice54.
Intre timp, negocierile privind incheierea päcii cu Rorn~nia, incepule la Parisla 19 julie 1946 s-au tinalizat la 10 f~bruarie 1947 cänd a t~os1 sernnal Iratatul dc pacemir Rom~inia, pede—o paric ~i Nalitinile lJnile. PC dc ill~ piric. Din iextnl iniiainluirczuIt~i, nire aliele, cä Rom~nin a Ibst iralai(i ca o lar~i invins~ ~i an i s—a rcctiin>scnicoheligcran~a, a consf‘inlit I1~enhincrca rupekn soViehce in fani, piccuiii ~i ohli~afiaaceslcia dc a pl~ii mali clcsp~gubiri dc r~zbo~, l)1lpi~ (> f~lwtiarie Q47, kom~iiiia a ie~iidc sub regirnul Conventiei dc armistitiu devenind, formal, un stat indcpendcnt ~isuveran. ~nalta Comisie Aliatä dc Control i~i incheia activitatea, S.U.A. ~i MarcaBritanie nernaireu~ind sä influen;eze in mod hotärätor evolutia postbelicä a Rom~niei,principalul rol revenindu-i Uniunii Sovietice in aceastä zonä dc interese, unde nu s-asfiit sä-~i impunä propria formä dc organizare ~i conducere politico-statalä55.
acest cadru prestabilit dc Manie Puteri, Romänia a evoluat spre un sistempolitic totalitar, in care nota dominantä a vietii politice, incepänd cu anul 1947, a fostcre~terea rolului Partidului Comunist Rornän sprijinit direct dc la Moscova. Dininitiativa aceleia~i formatiuni politice, la data dc 30 decembrie 1947 regele Mihai 1 atrebuit sä semncze actul dc abdicare56, iar Romänia a fost prociamatä, in aceea~i zi,Republicä Popularä in frunte cu un Prezidiu Provizoriu57. Instalati la putere,comuni~tii au pus in practicä, in deceniul urmätor, o politicä dc sovietizare aRomäniei, in care nu-~i mai gäseau locul democratia, cele mai elementare drepturi ~ilibertäti cetätene~ti, respectarea proprietätii ~i altele.
In mod firesc, aceste evenimente politice inteme ~i internationale au influcn;at,intr-un mod sau altul, evolutia meglenoromänilor din Romänia, dupä inchcierca celui de-aldoilca räzboi mondial. Astfel, in incercarea lor dc a se adapta noilor conditii impuse, dc aperpetua in continuare limba ~i obiceiurile mo~tenite din vechime, ei au avut dc infruntat onouä serie dc greutä;i pricinuite dc neincrederca procesului dc recolonizare, dc tulburärileprovocate dc trupele sovietice ~i nu in ultimul ränd dc instaurarea noului regim politic dcla Bucure~ti sustinut puternic dc Moscova.
Prin urmare, ocupatia sovieticä legitimatä prin Conventia dc armistitiu din 12scptcmbrie 1944 particularizeazä in Dobrogea dimensiunile jaftilui autentic exercitatdc trupele sovietice, in special intre august 1944 — martie 1947, cc nu a rämas ffirä
~ 1. Scurtu, Gh. Buzatu, op. dt., p. 512~ V. F1. Dobrinescu, op. cit., passim; vezi ~i V. F1. Dobrinescu, D. Tompea, Romdnia la cele douä
conferin~e de pace de la Paris (1919-1920, 1946-1947). Un studiu comparativ, Editura Neuron, 1996,passim; V. Moisuc, op. dt., pp. 305-311.56 ~• Scurtu (coordonator), Romdnia. Via(a politicä in docuinente. 1947~ Arhiveie Statuiui din Romänia,
Bucure~ti 1994, pp. 289-290~ Ibidein, pp. 290-293
- 178 -
urmäri asupra popu1a~iei de aici58. Acestei situalii i s-a suprapus ~i cea creatä depromu1~area, la 23 martie 1945, a Decretului - lege pentru inf~ptuirea reformeiagrare,5 care a produs o oarecare nelini~te in rändul producätorilor agricoli. Nu estemai pu~in adevärat cA Oficiul National al Colonizärii (O.N.A.C.), a fost depä~it decomplexitatea lucrärilor pe care le-a avut in executie, astfel incät, in jude~e1edobrogene, o mare parte din suprafe~e1e agricole nu au putut fi repartizate co1oni~tilordin Cadrilater nici pänä in primävara anului 194760.
Neajunsurile ~i disfunctionalitätile colonizärii din Dobrogea de Nord erauevidentiate de inspectorul general, inginerul Gheorghe Andreescu in documentul din10 august 1945, intitulat „Scurtä dare de seamä asupra colonizärii in Dobrogea“,concluzia finalä fund aceea cA „Trebuie sA inceteze provizoratul pentru cele 21 .000 dcfamilii evacuate din Cadrilater ~i implicit sprijinirea produc~iei acestei provincii“61.
Toate acestea s-au räsfr~nt ~i asupra meg1enorom~ni1or, recunoscutiagricultori atät in locurile de ba~tinä, cät ~i in Cadrilater, nemu1~umiti acurn ~i decalitatea inferioarä a pämäntului din Cerna. Potrivit unei note informative aComandamentului Jandarmeriei Tulcea, nr. 454 din 21 ianuarie 1946, un numär dccirca 30 dc familii de macedoneni coloni~ti (meglenoromäni n.ns. C.V.) din comunaCema intentionau sA plece, in primävara anului 1946, in Banat, deoarece pämäntul dcaici cra inferior comparativ cu ccl din Cadrilater ~i nu putcau ob~ine o recoltäsuficientä pcntru nevoile 1or62.
In vederea desävär~irii activitä~ii dc recolonizare in Dobrogea dc Nord erauadoptate instructiunile nr. .15 19 din 4 martie 1946 pentru func~ionarea organelor dcexecutie localä a lucrärilor dc colonizare delegate dc lnspectoratul General alColonizärii, care prevedeau, intre altele, modul in care trebuia constituit Comitetullocal dc colonizare, componen~a acestuia ~i nu in ultimul ränd elaborarea principaleloratribupi63. De~i conducerea Inspectoratului General al Colonizärii din Dobrogea(I.G.C.D.) cra optimistä in privinta definitivärii activitätii dc recolonizare, nicicoloni~tii ~i nici autoritätile jude~ene, nu erau dominate dc aceea~i stare dc optimisrn,Printr-o adresä din 19 martie 1946, inaintatä I.G.C.D., prefectul jude~ului Tulcea,Mihai Gioga afirrna, intre altele cä nu instructiunile Inspectoratului General alColonizärii, vor curma räul, cc dc ~ase ani merge crcscänd, in ultimul timp din cauzalipsei dc personal in exterior. Singunil remediu ar fi sä se vinä cu o lege bine chibzuitäcare s~i (lefinhtiveze lucr~irile flictite p~nä acurn. Nurnai astfel vom putea salva ceea cc amai r:linas iwaI us. ( )r~oinele ( ).N A .( —uhu cii muuhtil u~urinl~i nruunc~i viuia pe coloni~t
~ M, (n~nc, /)u/iIol‘(u, /)t Iii n‘f?nmu (‚~rur() /0 o/ucI/~‘izuruu f~u(aI/i (1045- 057). l~diwni Muuiicnia &1 ‚cda, ( 2001 p. 15
1. Scurtu, Rorndnia. Via~apoliticä in docurnente. 1945... pp. 225-229~° M. Cojoc, 0/). cii., p. 24
A pt i 1 M. (‘ojoc, (3/). (Ii. p. 25Dircc~ia Judchcan~ Iulcea a Arhivelor Nationale (in continuare 13JAN ‘luleca), fbnd Prcfl~ctura
Judclului ‘l‘ulcca. Scrviciul administrativ, dosar 1368/19461: 5(0 Ibidem, dosar 1384/1946 f. 7-12
- 179 -
atunci cand se constatä distrugeri, f~rä sA se ~inA seamä cä tot ace~ti coloni~ti, inDobrogea de Sud, unde erau definitivati, aveau gospodärii ~i a~ezäri infloritoare (...)
In incheiere, socotim cä instruc~iuni1e Inspectoratului General al ColonizärilorConstanta sunt de-a dreptiil periculoase pentnl 1ini~tea jude~uIui nostru, ciici aplicate,dc vor da na~1ere la noi fhcarc dc agita~ je in r~ndu coIoni~ ilor‘«‘‘. Sunt cdi [ica(oai‘e,poate, aceste cäteva ränduri, prin care M ihn i G joga deseria sit unt in colon i~1 jur ~istadiul desf~urärii activitä~ii dc recolonizare.
Noilc iiistrtictiuni vcnitc ihn ~ l.(.(‘.l). ~ ~ ~ 01)11 exudul tiuci ri~rtia coIonj~ti1or in Banat, unde, dupä 23 august 1944 s—a inregistrat un ploces dcdepopulare a satelor locuite dc ~vabi, odatä cu retragerea armatelor germane spreves«. Mai mult, Ministerul Agriculturii ~i Domeniilor, incä din aprilie 1945 a datdispozi~ii O.N.A.C. sA repartizeze proprietä~i flinciare rurale rärnase färä stäp~incoloni~tilor refugia~i ~i plugarilor refugia~i necolonizati, dar cu capacitate dc muncäpentru ca pämänturile sä nu räm~nä neinsämäntate. Ace1ea~i dispozi~ii prevedeau cadupä incheierca campaniei agricole, celor care ar fi dat dovadä de capacitate de muncäexcep~iona1ä sä ii se facä improprietärirea prin colonizare pe loturi dc 5 hectare saumai mare66. Paralel, coloni~tilor Ie-au fost atribuite in folosin~ä locuinte, impreunä cu oparte din animalele dc muncä ~i din inventarul agricol dc micä valoare confiscat dc lagermani67.
In cadrul acestei mi~cäri dc popula~ie, in toamna anului 1946, un grup dc circa30 dc familii dc meglenoromäni din Cerna, s-au deplasat in Banat, in jude~u1 Timi~ —
Torontal, stabilindu-se la Varia~i, Biled ~i Jimbolia ~.a., deoarece aici pämäntul crasuperior comparativ cu ccl din Dobrogea dc Nord68.
Exodul unei pär~i a co1oni~ti1or din jude~u1 Tulcea in Banat a creat o stare dene1ini~te in rändul autoritä~i1orjude~ene. Astfcl, prin Nota informativä nr. 214, din 12septembrie 1946, Comandamentul Jandarmerici Tulcca ii in~tiinta pc prefcctul M.Gioga cä grupuri dc coloni~ti din diferitc ccntrc au plccat pcntru recolonizare in Banat,existänd tcmerea cä prin plccarca masivä a acestora sä scadä numärul popu1a~ieiromäne~ti ~i, in ace1a~i timp, sä sc nascä diferitc preten~ii din partea minoritärilorexistcntc aici69. Pentru a opri exodu1~oloni~ti1or, I.G.C.D. trimitca o adresä PrefccturiiTulcea, cu numärul dc intrarc 10.057 din 23 septembrie 1946, prin care ccrea luarea demäsuri urgente pcntni oprirea plecärilor ncautorizate, oricc astfcl dc actiune aträgänddeposcdarca ~i cxcluderea definitivä dc la colonizarc70. Prin urmarc, prefcctuljudetului Tulcca, M. Gioga, transmitea ccntrelor dc coloni~ti Comunicatul nr. 10.459
64 Ibidem, f. 5-6
~ D. Sandru, Reforina agrarä din 1945 in Romdnia, Tnstitutul National pentru Studiul Totalitarismului,Bucure~ti, 2000, p. 202~ Ibidern, p. 20467 Ibidem, p. 20768 V. Coman, Meglenoronuinii (3), in „De~teptarea. Revista aromänilor“, Bucure~ti, An 10, nr. 1(106),
l999,p. 8~ DJAN Tulcea., loc. cii., dosar 1385/1946 f. 1470 Ihidern, fond Prefectura Judetului Tulcea — Biroul sträin -~ pa~apoarte, dosar 159/1946, f. 4
-180-
din 7 octombrie 1946, prin care se aducea la cuno~tin~ä celor interesati cä cererilepentru colonizare in Banat ~i Ardeal s-au primit la O.N.A.C. numai pänä la data de 20septembrie 1946 ~i cä activitatea se va suspenda pänä la 1 ianuarie 1947, urm~nd ca,odatä cu terminarea reformei agrare, sä se constate disponibi1itä~i1e pe care sA poatä fia~eza~i cei indreptä~i~i71.
Nu este mai putin adevärat faptul cä, in ciuda opre1i~ti1or, deplasärile unorcoIoni~ti au continuat spre vestul tärii, numärul meglenoromänilor stabi1i~i in Banattota1iz~nd acum, aproximativ 57 de familii72. In ansamblu, nici reforma agrarä aflatä inplinä desf~urare nu oferea stabilizarea situa~iei producätorilor agricoli ~i nici aco1oni~ti1or din Dobrogea. Mai mult, seceta din anul 1946 a afectat grav agricultura ~iimplicit pe producätorii agricoli73. In ciuda luärii de noi mäsuri, de cätre autoritätileguvernamentale, in sprijinul ‚4äränimii muncitoare“, din anul 1947, situatiaco1oni~ti1or nu fusese rezolvatä in totalitate74. Nici mäsurile luate in anul 1948 nu audefinitivat aceastä problemä, ba mai mult printr-6 decizie a Ministerului Agriculturii ~iDomeniilor se decidea suspendarea lucrärilor de improprietärire ~i colonizare75. Astfel,tn ultimul an care a precedat actul de inceput al colectivizärii, mai existau co1oni~ticare continuau sä-~i manifeste nemulpimirea fatä de mäsurile insuficient de energiceale statului, pe linia integrärii corespunzätoare ~i in deplinä siguran~ä in zoneleocupate.
acest sens, in octombrie 1948, un numär de 384 de rom~ni evacua;i dinCadrilater ~i co1oniza~i in jude~e1e Constanta ~i Tulcea aveau incä dc primit, din parteastatului, despägubiri pentru recoltele päräsite in toamna anului 194076. In realitate,numärul celor care aveau dc primit despägubiri, din partea statului roman, era multmai mare, aceastä reparatie rea1iz~ndu-se abia prin Legea nr. 9/1998 privind acordareade compensatii cetätenilor rom~ni pentru bunurile trecute in proprietatea statuluibulgar in urma aplicärii Tratatului dintre Romänia ~i Bulgaria, semnat la Craiova, la 7
septembrie 1940~~ ~i a Hotärärii de Guvern nr. 379 din 14 iulie 199878 privindConstituirea Comisiei Centrale pentru aplicarea dispozi~ii1or legii mentionate mai sus.
~‚ Ibidem, f. 5
72Recent, in urma unei aprofundate cercetäri am identificat, in arhivele tuicene im „Tabel nominal decoloni~tii ~i macedonenii care au distrus (sie!) ~i päräsit locuintele plecänd in Banat sau in altä parte“, dincare am identificat, dupä nume, aproximativ 57 de familii de meglenoromäni dintr-un numär total de 134care au päräsit localitatea Cerna intre 1946-1947. Vezi in acest sens, DJAN Tulcea., fond Legiunea dcJandarmi Tulcca, dosar 118/1947, f. 2 1-23„ D, Sandru, op. cii., p. 299, vezi ~i M. Rusenescu, Date privind politica agrarä a Rom~niei (~mart je
l945-/i‘hruark‘ /949) in „Studii ~i materiale dc istorle contemporanä“, vol III, 1978. Rucure~ti, p. 90‚~ M. Ruscncscu, op. cii., pp. 90-96„ M. Cojoc, op. cii., pp. 26-27
76D. Sandru, op. cii., p. 21777M. 0., An X, Nr.8, Partea 1, 13 ianuarie 1998, pp. 7-9~ M. 0., An XIV, Nr. 105, Partea 1, 7 februarie 2002, pp. 6-8
- 181 -
Practic, dupä incheierea celui de-al doilea räzboi mondial, rneglenoromäniidin Rom~nia au evoluat in cadrul unui regim de tip totalitar, impus de Moscova, dupämodelul stalinist, ce se va impune, cu precädere, din anul 1948. Elaborareaprogramului viz~nd transformarea socialistä a agriculturii la Plenara ComitetululCentral al Partidului Muncitoresc Romän din 3-5 martie I949~~ ii va ancora adänc pemeglenoromäni in noile rea1itä~i, odatä cu acest moment incheindu-se o nouä etapä dinevo1u~ia istoricä a acestora.
Zusammenfassung
Der ‚lrtilw/ in/null sich yor, die SiIiiution dc, 41eL~/e,,orluh,äne,i ((((5.~‘u~I~sIcuropu gegen l~‘iuk‘ des :ll‘eilcn 1Vt‘ilIuu‘ges i‘o,~iis1elie,i. In (h i l~ifl/eiIllil(~wird die At«hierksamkeit ai~f die politische Lage der Meg/enoruinänen ‘onGriechen Land und Jugoslawien gerichtet, wo sie bodenständig waren. Weiter wirddie Evolution der Meglenorurnänen in Rumänien im Zusammenhang mit den hierabgerollten politischen und militärischen Ereignissen hervorgehoben.
~ M. Cojoc, op. cii., p. 29
- 182 -
