ABORDAREA SECURITĂȚII ECONOMICE Adocuments.worldbank.org/curated/en/... · muncii, cât și...

1

ABORDAREA SECURITĂȚII ECONOMICE A

PERSOANELOR VÂRSTNICE ÎN MOLDOVA

PRIN PRISMA DREPTURILOR OMULUI

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

Pub

lic D

iscl

osur

e A

utho

rized

2

Raport nr.112339-MD

ABORDAREA SECURITĂȚII

ECONOMICE A PERSOANELOR

VÂRSTNICE ÎN MOLDOVA PRIN

PRISMA DREPTURILOR OMULUI

Ianuarie 2017

María Eugenia Dávalos

Bethany Brown

Alaka Holla

Tu Chi Nguyen

William Seitz

Julia Smolyar

GRUPUL BĂNCII MONDIALE

3

CUPRINS

ECHIPA DE AUTORI ȘI GRATIDUTIDINI ......................................................................... 5

SUMAR EXECUTIV ................................................................................................................ 6

Infographic .............................................................................................................................. 10

1. INTRODUCERE .................................................................................................................. 11

2. EVOLUȚIILE DEMOGRAFICE ȘI BUNĂSTAREA PERSOANELOR ÎN ETATE ..... 15

Tiparele demografice ................................................................................................................................. 15

Îmbătrânirea rapidă ............................................................................................................................... 15

Îmbătrânirea populației fără bătrâni ................................................................................................... 19

Viitorul: oameni mai puțini și mai bătrâni ....................................................................................... 20

Dividendul demografic ......................................................................................................................... 22

Bunăstarea persoanelor vârstnice ............................................................................................................ 24

Sărăcia printre vârstnici ........................................................................................................................ 26

Deprivarea materială ............................................................................................................................. 30

Bunăstarea subiectivă ........................................................................................................................... 31

Migrația și bunăstarea persoanelor vârstnice ................................................................................... 32

3. O PERSPECTIVĂ INTEGRATOARE ASUPRA DREPTURILOR OMULUI ............... 36

Sinteza cadrului internațional privind drepturile pentru persoanele vârstnice .............................. 37

Dreptul la sănătate ................................................................................................................................. 38

Dreptul la ocuparea forței de muncă .................................................................................................. 39

Dreptul la securitate socială................................................................................................................. 41

Realizarea drepturilor grupurilor speciale ale populației .............................................................. 45

Cadrul juridic specific Moldovei pentru abordarea îmbătrânirii populației prin prisma

drepturilor omului ...................................................................................................................................... 49

4. ÎMBĂTRÂNIRE SĂNĂTOASĂ ......................................................................................... 55

Îmbătrânirea sănătoasă în Moldova? Imaginea principalilor indici de sănătate ........................... 55

Speranța de viață scăzută ..................................................................................................................... 55

Morbiditatea considerabilă .................................................................................................................. 57

Provocările din sectorul sănătății ............................................................................................................ 61

Cheltuieli ineficiente ............................................................................................................................. 61

Protecția financiară limitată ................................................................................................................. 64

Accesul scăzut la medicamente și servicii de sănătate de calitate ............................................... 66

4

5. PRODUCTIVITATEA PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ ................................................... 70

Se atestă productivitatea persoanelor vârstnice în Moldova? Sinteza rezultatelor principale pe

piața muncii ................................................................................................................................................. 70

Ocuparea forței de muncă în declin ................................................................................................... 70

Excluderea din sectoarele economice în creștere ............................................................................ 75

Total 55+ 65+ <55 <65 femei bărbați ................................................................. 81

Provocările în calea realizării angajării sporite a persoanelor vârstnice ......................................... 81

Lipsa relevanței educației și competențelor ..................................................................................... 81

Descurajarea muncii în sistemele de protecție socială ................................................................... 85

Atitudini, norme sociale și accesul la îngrijire ................................................................................ 87

Riscurile pentru securitatea economică a persoanelor în vârstă: o perspectivă pe termen mai lung ........................................................................................................................................................................ 89

Caracterul limitat al creării afacerilor și al activității antreprenoriale ........................................ 90

Informalitatea ......................................................................................................................................... 91

6. ÎMBĂTRÂNIRE SIGURĂ ................................................................................................. 93

Imaginea sistemului de protecție socială ............................................................................................... 93

Cheltuielile pentru sectorul protecției sociale .................................................................................. 93

Pensiile pentru persoanele în vârstă ................................................................................................... 95

Asistența socială pentru persoanele vârstnice .................................................................................. 96

Serviciile sociale (în bunuri) pentru persoanele vârstnice ............................................................ 98

Îmbătrânire sigură în Moldova? Protecția socială și sărăcia determinată de vârstă înaintată . 101

Provocările cu care se confruntă sistemul de protecție socială ...................................................... 106

7. CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII DE POLITICI ................................................................. 111

Politicile de promovare a îmbătrânirii sănătoase .............................................................................. 112

Politicile de promovare a îmbătrânirii productive ............................................................................ 114

Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure .................................................................................... 116

Politici transversale ................................................................................................................................. 121

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 123

ANEXA A .............................................................................................................................. 130

ANEXA B .............................................................................................................................. 133

5

ECHIPA DE AUTORI ȘI GRATIDUTIDINI

Raportul în cauză a fost elaborat de un grup de autori, în componența căruia s-au regăsit María

Eugenia Dávalos (șeful echipei), Bethany Brown (consultant), Alaka Holla (economist senior), Tu

Chi Nguyen (economist), William Seitz (economist) și Julia Smolyar (specialist senior în protecția

socială). Activitatea echipei a fost susținută de consultanți. Raportul a fost finanțat din Fondul

Fiduciar Nordic pentru Securitatea Economică și Socială a Persoanelor Vârstnice din Moldova.

Echipa este recunoscătoare pentru comentariile pe care la diferite etape le-au oferit colegii de la

Banca Mondială, inclusiv Elvira Anadolu, Paolo Belli, Irina Guban, Tim Johnston, Johannes

Koettl, Victoria Levin și Eva Klove, cât și reprezentanții echipelor de țară ai Fondului Națiunilor

Unite pentru Populație (UNFPA) și HelpAge, cât și de la cercetătorul local Olga Gagauz.

Aducem mulțumiri lui Satu Kahkonen (director de țară), Carolina Sánchez-Páramo (manager de

practici) și Alexander Kremer (manager de țară) pentru îndrumare și susținere.

6

SUMAR EXECUTIV

Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei

sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicala, precum și serviciile

sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie,

bătrânețe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistență, în urma unor

împrejurări independente de voința sa.

—Articolul 25, Declarația Universală a Drepturilor Omului

Povara exercitată de îmbătrânire în Moldova este enormă. Vârsta medie crește într-un ritm

mult mai rapid în Moldova decât în țările din vecinătate, iar mărimea populației scade (Figura

O.1). Evoluțiile demografice sunt determinate de trei factori: fertilitatea scăzută, emigrația netă

înaltă și speranța de viață mică. Mai mult ca atât, există diverse riscuri pentru bunăstarea

persoanelor vârstnice. De exemplu, Moldova este una din puținele țări din Europa de Est și Asia

Centrală, unde persoanele în etate sunt mai pauperizate decât media pe populație. În plus,

persoanele în vârstă din zonele rurale au un risc de sărăcie deosebit de mare, cu acces mai mic la

servicii esențiale.

Obiectivul prezentului raport este, în

primul rând, examinarea situației

populației vârstnice din Moldova în raport

cu dreptul acestora la securitate economică

și, în al doilea rând, generarea cunoștințelor

ce ar putea informa opțiunile de politici

pentru garantarea unui nivel adecvat de trai

pentru cohortele prezente și viitoare de

persoane vârstnice. Acest raport aplică o

abordare prin prisma drepturilor omului,

axându-se pe un grup populațional ce se

confruntă cu provocări majore și tot mai mari

în menținerea unui nivel adecvat de trai și

prezentă o analiză robustă, bazată pe dovezi,

pentru sporirea capacității și responsabilității

persoanelor și instituțiilor, în sarcina cărora

este pusă respectarea, protecția și realizarea

drepturilor persoanelor vârstnice. Tendințele demografice înregistrate în Moldova cresc

importanța recunoașterii drepturilor omului aplicabile persoanelor vârstnice.

Raportul elucidează contextul juridic și de reglementare, pe plan național și internațional, ce

susține drepturile și eligibilitatea persoanelor vârstnice și chiar dacă urmează să se țină cont și de

alte domenii din programul generla de activitate privind drepturile omului în Moldova, acesta este

axat pe diagnosticul a trei domenii cruciale pentru securitatea economică a persoanelor vârstnice:

Figura O.1. Populația Moldovei se va

micșora și va îmbătrâni, 2015 și 2060

Piramida populației, mii a. Bărbați b. Femei

Sursa: Prognoze demografice globale: ediția 2015 (bază de

date), Direcția populație, Departamentul Relații Economice și

Sociale, Națiunile Unite, New York,

http://esa.un.org/unpd/wpp/

0100200

000000000000000000000

2060

2015

0 100 200

7

dreptul la sănătate, dreptul la muncă și dreptul la securitate socială. Deși raportul abordează

contextul demografic general al țării, acesta nu s-a aprofundat în aspectele cruciale pentru subiectul

îmbătrânirii ce sunt în afara domeniului de aplicare al raportului în cauză, cum ar fi impactul

îmbătrânirii asupra creșterii și productivității.

Îmbătrânire sănătoasă

Mortalitatea în rândul persoanelor vârstnice, în special bărbați, nu s-a îmbunătățit în ultimii 25 de

ani. În 2015 speranța de viață la vârsta de 60 ani constituia 16,4 ani comparativ cu media de 21,0

ani în regiune. O consecință a decalajului mare în sănătate între sexe este feminizarea îmbătrânirii.

În plus, populația trece printr-o tranziție epidemiologică, caracterizată prin substituirea bolilor

infecțioase prin afecțiuni cronice ca factori contribuitori majori la morbiditate și mortalitate,

maladiile cronice fiind în ascensiune. Nivelul scăzut de conștientizare de către persoanele vârstnice

a drepturilor sale de sănătate, acces și utilizare a asistenței medicale în contextul în care prestarea

serviciilor este ineficientă contribuie la deteriorarea indicilor de sănătate în rândul persoanelor

vârstnice. Un aspect important este că actualul pachet de prestații și model de prestare a serviciilor

nu facilitează accesul oportun la servicii sau protecția financiară împotriva cheltuielilor excesive

în sănătate. Din contra, indicii agregați ai finanțării din sănătate denotă cheltuieli ineficiente, cu

cheltuieli foarte mari din buzunarul populației legate de plățile oficiale sau neoficiale, cea mai

mare parte a cheltuielilor oficiale fiind pe medicamente și pe investigațiile diagnostice efectuate

în serviciul ambulatoriu. Există inegalități și printre persoanele pauperizate, inclusiv persoanele

pauperizate vârstnice, care cheltuiesc mai puțin pe medicamente, ceea ce sugerează inegalitate în

acces.

Îmbătrânire productivă

Nivelul înalt și tot mai mare al inactivității economice în toate grupurile de vârstă reprezintă o

provocare majoră în Moldova, în particular în contextul populației în curs de îmbătrânire și

dependenței mari de veniturile din pensii. Din anul 2000 populația pensionarilor a crescut, iar

ponderea lucrătorilor ce aleg să continue să activeze profesional după vârsta de 54 ani s-a micșorat

continuu. Creșterea economică înregistrată recent s-a concentrat în particular în sectoarele de

producție, sprijinind unii angajați și uitând de alții; lucrătorii în vârstă sunt preponderent angajați

în agricultura cu productivitate redusă. Promovarea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor

vârstnice de azi și a celor de mâine necesită abordarea principalei provocări de pe piața forței de

muncă din Moldova: accelerarea creării locurilor de muncă. Totuși, mai sunt necesare și măsuri

pentru înlăturarea barierelor cu care se confruntă persoanele vârstnice și încurajarea unui nivel mai

mare de participare, a caracterului oficial și a calității ocupării forței de muncă în următorii ani.

Îmbătrânire sigură

Majoritatea populației vârstnice, inclusiv toate persoanele în etate din ultima chintilă a bunăstării,

este acoperită de sistemul de protecție socială, iar persoanele vârstnice sunt foarte dependente de

pensii ca sursă de venituri. Totuși, acoperirea cu contribuții de asigurări sociale s-a micșorat de-a

8

lungul anilor (în conformitate cu ratele de ocupare a forței de muncă în descreștere) și rămâne

mică, iar rata de dependență de sistemul pensiilor este în creștere. Aceasta înseamnă că, în viitor,

riscul de sărăcie va crește în rândul persoanelor vârstnice, pe măsură ce sistemul de pensii, în lipsa

reformelor, devine financiar nedurabil.

Implicații în aspect de politici

Politicile sunt necesare, atât pentru garantarea securității economice a persoanelor vârstnice în

Moldova, cât și pentru instituții pentru a le permite adaptarea la populația în curs de îmbătrânire.

Promovarea îmbătrânirii sănătoase necesită garantarea asistenței medicale accesibile, inclusiv

financiar, tuturor persoanelor vârstnice, cât și furnizarea medicamentelor calitative și accesibile

financiar pentru tratarea bolilor netransmisibile și prevenirea acestora de la o vârstă fragedă.

Actuala agendă de reformare din Moldova încearcă să abordeze multe din aceste provocări, iar

eforturile date trebuie să fie susținute. Aceasta include, de exemplu, revizuirea pachetului de

prestații, majorând rata de rambursare pentru medicamentele antihipertensive, cât și schema

existentă de remunerare în funcție de performanță în asistența medicală primară pentru oferirea

unor stimulente mai robuste medicilor de familie ca să îmbunătățească conduita bolilor cronice.

Politicile de promovare a îmbătrânirii productive, pe lângă cele legate de creșterea economică

durabilă și promovarea creării locurilor de muncă de către companii, includ investirea în educație

pe întreg ciclul de viață, cu accent particular pe instruirea continuă pentru reactualizarea

competențelor angajaților vârstnici; sprijinirea accesului mai mare la instituțiile oficiale de îngrijire

a copiilor și persoanelor vârstnice, cu efecte potențial pozitive pentru participarea femeilor pe piața

muncii, cât și dezvoltarea timpurie a copiilor; reducerea factorilor descurajanți din sistemul

protecției sociale pentru activitatea profesională oficială, inclusiv majorarea vârstei de pensionare;

și creșterea gradului de conștientizare a discriminării potențiale pe motiv de vârstă pe piața forței

de muncă.

Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure stipulează reformarea sistemelor de protecție socială,

în particular a sistemului de pensii. Crearea unui sistem solidar de pensii, social și fiscal durabil,

este esențială, la fel ca și alegerea atentă a setului potrivit de politici vizând persoanele neincluse

în sistemul contributiv de pensii. Cât îl privește pe cel din urmă, diversele opțiuni necesită o

examinare minuțioasă în aspect de compromisuri și implicații fiscale. În plus, este important de

remediat neajunsurile existente în prestarea eficientă a serviciilor de îngrijire socială; promovarea

unei autonomii juridice și financiare mai mari în rândul prestatorilor de servicii; și crearea unui

mecanism de finanțare adecvată, ce ar asigura resursele necesare autorităților locale pentru

prestarea serviciilor de asistență socială.

În sfârșit, este necesar de îmbunătățit monitorizarea trendurilor privind dreptul persoanelor

vrâstnice la securitate economică, la fel ca și implementarea cadrului juridic și de reglementare

relevant. Aceasta include îmbunătățirea colectării datelor privind populația, dezagregate pe sexe,

vârste sau categorii de grupuri vulnerabile, cât și cu privire la serviciile sociale, pentru a obține o

9

imagine mai exactă a nevoilor și provocărilor; monitorizarea și raportarea privind implementarea

legilor ce afectează persoanele vârstnice; și sporirea nivelului de sensibilizare al publicului prin

desfășurarea campaniilor informaționale cu privire la eligibilitatea și drepturile persoanelor

vârstnice.

10

Infographic

PROMOVAREA ÎMBĂTRÂNIRII SĂNĂTOASE,

PRODUCTIVE ȘI SIGURE ÎN MOLDOVA

Moldova se confruntă cu cele

mai mari presiuni în aspect

de îmbătrânire din regiunea

Europei și Asiei Centrale

Populația Moldovei descrește

și îmbătrânește rapid

Acest fenoment este dictat de

Printre provocările cu care se confruntă persoanele în vârstă se regăsesc:

Sărăcia determinată de vârsta înaintată

Accesul mai mic la serviciile esențiale

Cheltuielile foarte mari pentru medicamente

Obstacole pentru angajarea în câmpul muncii

Dependența înaltă de pensii în contextul unui

sistem de pensii în decădere

11

1. INTRODUCERE

Moldova îmbătrânește rapid. Dat fiind nivelul scăzut și continua descreștere a fertilității, cât și

rata înaltă a emigrației nete, este de așteptat că populația Moldovei se va micșora, în timp ce

ponderea persoanelor în etate (trecute de 65 ani) se va mări. Către anul 2060, se prognozează o

reducere a populației cu 29 la sută, sau 1,2 milioane persoane, totodată ponderea vârstnicilor

triplându-se și constituind 30 la sută. Deși rata mortalității vârstnicilor este înaltă, creșterea

longevității va accelera procesul de îmbătrânire a populației. Îngrijorător este faptul că dividendul

demografic se va termina înainte ca Moldova să-i simtă beneficiile. Creșterea modestă a natalității

pe parcursul anilor 1980, de rând cu declinul fertilității din ultimele decenii, au determinat

micșorarea raportului de dependență al copiilor și creșterea ponderii populației în vârstă aptă de

muncă în anii 2000. Cu toate acestea, dividendul demografic nu a fost utilizat la maxim din cauza

emigrației masive a tinerilor peste hotare în căutarea unui loc de muncă necalificat, valorificându-

și insuficient studiile. Mai mult ca atât, rata de inactivitate în Moldova este cea mai mare din

regiune, în special printre vârstnici. Ponderea persoanelor în vârstă aptă de muncă a atins cote

maximale în 2014, iar oportunitățile pe care le aducea dividendul demografic inițial dispar în

Moldova. Acest fapt prezintă motive serioase de îngrijorare cu privire la abilitatea societății și a

economiei să întrețină o populație de vârstnici în creștere.

Evoluțiile demografice ar putea avea implicații majore pentru bunăstarea vârstnicilor.

Îmbătrânirea societății și descreșterea populației în vârstă aptă de muncă s-ar putea solda cu

diminuarea capacităților productive și încetinirea creșterii economice, ce exercită un impact

negativ asupra resurselor disponibile vârstnicilor. Creșterea ponderii persoanelor în etate ar putea

pune o presiune mai mare pe Guvern și societate sub formă de pensii, asistență medicală și prestații

sociale ce sunt oferite persoanelor în etate. Vor exista, de asemenea, schimbări fundamentale în

gospodăriile casnice, deoarece sunt mai puțini copii adulți care să îngrijească de părinții

îmbătrâniți. Astfel, evoluțiile demografice determină multe schimbări în economie și societate care

afectează populația în creștere a bătrânilor.

Vârstnicii se confruntă cu numeroase riscuri care se potențează reciproc și care ar putea

pune aceste persoane în situație de insecuritate (Tabelul 2.1). Dat fiind faptul că sănătatea se

deteriorează cu vârsta, persoanele în etate deseori prezintă probleme de sănătate, ce ar putea

reprezenta un obstacol pentru participarea lor deplină în viața socială și economică. Prin urmare,

s-ar putea ca aceștia să nu dispună de resurse suficiente pentru a-și asigura nevoile de sănătate tot

mai mari sau pentru menținerea unui nivel decent de viață. În plus, retragerea acestora din viața

socială ar putea determina un sentiment de izolare, inutilitate și depresie, care ar putea agrava și

mai mult starea sănătății. Dependența acestora de ajutorul social și financiar al altora ar putea, de

asemenea, să-i priveze de împuterniciri, ce nu le va permite să influențeze deciziile ce le afectează

bunăstarea. Percepția că vârstnicii sunt dependenți de ceilalți și că sunt o risipă pentru familie sau

resursele sociale ar putea, de asemenea, să determine pe unii să ignore nevoile vârstnicilor, care

astfel ar putea rămâne în urmă în procesul modernizării. Aceste riscuri ar putea fi exacerbate de

cadrul instituțional. De exemplu, eficacitatea (sau ineficacitatea) sistemului de prestare a

12

serviciilor medicale influențează direct mortalitatea în rândul vârstnicilor și potențialul de

îmbătrânire în stare de sănătate bună. Similar, studiile adulților și stimulentele împotriva

pensionării anticipate le permit bătrânilor să activeze o perioadă mai lungă de timp, asigurându-și

astfel o bunăstare economică mai mare.

Tabelul 2.1. Riscurile asociate bătrâneții și manifestările acestora

Sursa: Adaptare după Huenchuan 2010.

Problema îmbătrânirii este stringentă în Moldova chiar și în raport cu alte țări în curs de

îmbătrânire din Europa și Asia Centrală (harta 1.1). Împreună cu Bulgaria, Moldova are cea

mai înaltă rată de micșorare a populației din Europa și Asia Centrală. Raportul regional privind

îmbătrânirea în Europa și Asia Centrală identifică Moldova ca țara cu cele mai grave probleme în

materie de politici de îmbătrânire, legate în special de migrațiune, fertilitate, speranța de viață,

raporturile de dependență și sărăcia pe motiv de îmbătrânire.1 Aceasta elucidează necesitatea

garantării securității economice și sociale a persoanelor în etate – un segment al populației ce în

deceniile următoare va crește.

In Moldova, o mare parte a politicilor sunt deja axate pe persoanele în etate. Grație suportului

oferit de partenerii internaționali și locali, Guvernul întreprinde măsuri de răspuns la provocările

pe care le prezintă îmbătrânirea, inclusiv prin asumarea în anul 2002 a angajamentului pentru

Planul internațional de acțiuni privind îmbătrânirea, adoptat la Madrid.2 În conformitate cu acest

angajament, activitatea autorităților s-a axat pe implementarea Strategiei Regionale pentru

Implementarea Planului 2012–2017 elaborând o foaie de parcurs privind îmbătrânirea și un plan

de acțiuni pentru anii 2014–2016, adoptat în iunie 2014.

Totuși, există tot mai multe motive de îngrijorare că, de exemplu, în timp ce actuala cohortă de

persoane în etate este bine acoperită de sistemul de protecție socială, există un risc mare ca

viitoarele cohorte să se confrunte cu creșterea nivelului sărăciei pe motiv de îmbătrânire, dat fiind

actualul sistem mixt de programe de protecție socială. În plus, în Moldova proporția populației

apte de muncă angajate în câmpul muncii este mică comparativ cu cea a altor țări din regiune,

1 Bussolo, Koettl, and Sinnott (2015); 2 De exemplu, Biroul Regional al UNFPA a instituit un Grup Consultativ Internațional pentru Populație și Dezvoltare în Europa de

Est și Asia Centrală, care s-a reunit în prima ședință în aprilie 2016. Unul din obiectivele trasate ale Grupului este asigurarea

suportului pentru decidenții în materie de politici cu privire la provocările pe care le prezintă îmbătrânirea;

De sănătate

Dependență de asistența oferită de alții

Participare limitată în viața socială și economică

Economice

Potențial de câștig scăzut

Pierderea sau lipsa resurselor economice

Psihologice

Sentiment de izolare și neputință

Pierderea sau lipsa capacității de a asigura

condiții mai bune de viață

Sociale

Lipsa vizibilității; discriminare

Excluderea din procesul decizional în materie de

politici

13

ridicând problema protecției actualei și viitoarelor generații la o vârstă înaintată.

Prezentul raport își propune drept scop analiza situației populației vârstnice din Moldova

din perspectiva drepturilor acestui grup la securitate socială și economică, la fel ca și

generarea datelor ce ar informa opțiunile de politici pentru garantarea unui nivel adecvat

de trai pentru actuala și viitoarele cohorte de persoane în etate. Nu a fost efectuat nici un

diagnostic sistematizat de ansamblu al problemelor de securitate economică în Moldova în

contextul îmbătrânirii populației. În mod special, raportul se axează pe persoanele în etate, în

particular pe trei aspecte ale securității sociale și economice a vârstnicilor — sănătate, angajarea

în câmpul muncii și accesul la protecție socială — pledând pentru o îmbătrânire sănătoasă,

productivă și sigură în funcție de fiecare din aspectele respective. Dat fiind faptul că numărul

sarcinilor pe care și le-a propus raportul este limitat, acesta menționează, fără însă a examina

detaliat, impactul la nivel de economie pe care-l exercită îmbătrânirea societății asupra creșterii

economice, productivității sau a spațiului fiscal. Acesta aplică o abordare bazată pe drepturile

omului, concentrându-se pe un grup de populație ce se confruntă cu probleme majore și tot mai

mari legate de menținerea unui nivel de viață decent și oferă o analiză robustă, bazată pe dovezi,

pentru fortificarea capacității și responsabilizarea indivizilor și instituțiilor responsabile pentru

respectarea, protecția și realizarea drepturilor populației vârstnice.

Harta 1.1. Problema îmbătrânirii în Moldova este stringentă chiar și în comparație cu alte

țări în curs de îmbătrânire din Europa și Asia Centrală Scorul provocărilor legate de îmbătrânire

Vârsta mediană

ONU

Scorul provocărilor

îmbătrânirii

14

Sursa: Bazată pe Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015

Raportul continuă analizele regionale, aprofundându-se în factorii determinanți și constrângerile

existente ce periclitează securitatea economică a vârstnicilor în prezent și în deceniile următoare

și informând procesul de ajustare a opțiunilor de politici ce ar ajuta autoritățile să-și îndeplinească

obligațiile față de vârstnici ca deținători egali de drepturi.3 Publicarea datelor recensământului din

2014 vor oferi informații cruciale și actualizate privind situația demografică, piețele muncii,

migrația și altele, ce vor permite ajustarea, după caz, a acestui raport și a altor analize similare.

Raportul este structurat după cum urmează. Capitolul 2 prezintă evoluțiile demografice din

Moldova, evidențiind motivele de îngrijorare privind abilitatea societății și economiei de a întreține

populația în creștere a vârstnicilor. Capitolul 3 elucidează domeniile prioritare pentru securitatea

economică a persoanelor în etate din perspectiva drepturilor omului. Acesta prezintă cadrul

internațional relevant pentru drepturile omului legate de securitatea economică a vârstnicilor —

dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială și dreptul la muncă — și poziționarea Moldovei în

acest cadru. Capitolul 4 prezintă evoluția principalilor indicatori de sănătate în ultimele două

decenii în Moldova, cu accent pe speranța de viață, povara maladiilor și factorii de risc. Acesta

descrie, de asemenea, provocările curente din sectorul sănătății și examinează empiric accesul la

servici, calitatea asistenței și aderența la tratamentele medicamentoase de-a lungul vieții. Capitolul

5 examinează ultimele tendințe în rândul populației apte de muncă, cu accent pe cohortele mai în

vârstă, evidențiind atât evoluțiile încurajatoare, cât și cele îngrijorătoare, de pe piața muncii.

Capitolul 6 analizează tipul, volumul și performanța serviciilor de protecție socială, prestațiilor în

numerar și bunurilor materiale vis-à-vis de persoanele în etate care ar decide să-și revendice

drepturile sociale și economice. Capitolul 7 face concluzii și oferă recomandări de politici axate

pe promovarea unei îmbătrâniri sănătoase, productive și sigure pe principiile drepturilor omului.

În raport termenii bătrâni și vârstnici (sau persoane în etate) sunt folosiți cu același sens, cu

praguri de vârstă ușor diferite în funcție de subiectul abordat, reieșind din limitele de vârstă general

acceptate din fiecare domeniu relevant. Totuși, mesajele rămân consecvente indiferent de pragul

de vârstă aplicat.

3 Analizele regionale includ Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015);

15

2. EVOLUȚIILE DEMOGRAFICE ȘI BUNĂSTAREA

PERSOANELOR ÎN ETATE

Moldova îmbătrânește rapid, fapt datorat nivelului scăzut și descreșterii continue a fertilității, cât

și ratei înalte a emigrației nete. Este de așteptat că populația Moldovei se va micșora, iar proporția

vârstnicilor se va mări. Capitolul în cauză analizează aceste tipare demografice, elucidând

îngrijorările privind capacitatea societății și economiei de a întreține populația vârstnică în

creștere. Acesta prezintă primele analize, care sunt ulterior detaliate în celelalte capitole, privind

starea actuală a securității economice a persoanelor vârstnice, prezentând profilul sărăciei legate

de îmbătrânirea populației din Moldova.

Tiparele demografice

Îmbătrânirea rapidă

Moldova îmbătrânește rapid, deși în regiune fenomenul a început în rândul celor mai tineri

la începutul anilor1990. În 1990, vârsta medie era 32 ani comparativ cu media de 34 ani în Europa

de Est și Asia Centrală. De atunci, media pentru Moldova a crescut cu 6 ani – mai mult decât rata

creșterii în așa țări din vecinătate, cum ar fi Belarus sau Ucraina. Vârsta medie din Moldova va

ajunge din urmă restul regiunii în următorul deceniu, ceea ce va face țara tot așa de bătrână ca și

Belarus sau Federația Rusă (Figura 2.1). Evoluțiile demografice din Moldova sunt rezultatul a trei

factori: (1) fertilitatea scăzută și în continuă descreștere, (2) emigrația netă înaltă, și (3) speranța

de viață scăzută.

Figura 2.1. Vârsta medie și mediană crește mult mai rapid în Moldova decât în țările din

vecinătate, 1990–2060

Vârsta medie în unele țări

Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și sociale,

Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/

Note: Prognozele privind populația după anul 2015 se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii

obișnuite. Acest scenariu presupune că ratele fertilității urmează o dinamică descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

2018

2020

2022

2024

2026

2028

2030

2032

2034

2036

2038

2040

2042

2044

2046

2048

2050

2052

2054

2056

2058

2060

Russian Federation BelarusEurope & Central Asia RomaniaBulgaria MoldovaUkraine

Federația RusăEuropa și Asia CentralăBulgariaUcraina

Belarus România

Moldova

16

(2,1 copii ce revin unei femei). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrația urmează evoluțiile

istorice din fiecare țară și țări similare din regiune. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din ediția 2012 a

prognozelor demografice, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple. În Moldova vârsta mediană

crește mai rapid – de la 27,5 până la 47,5 ani în perioada 1990–2060 (în total cu 20 ani) comparativ cu vârsta mediană medie pe

regiune de 31,4 ani în 1990 și 45,8 ani în 2060 – o majorare de 14,3 ani.

Moldova înregistrează unul din cele mai scăzute rate ale fertilității totale din regiune. În

1990, rata fertilității era la nivel de înlocuire, însă deja către 2015, rata a scăzut până la 1,46 copii

ce-i revin unei femei de vârstă fertilă (Figura 2.2). Totuși, ratele sunt probabil subestimate,

deoarece estimările includ migranții ce erau absenți din țară mai mult de un an. Indicatorul ajustat

denotă că în 2015 rata fertilității totale în Moldova era 1,6 copii la o femeie de vârstă fertilă.4

Scăderea fertilității în Moldova urmează dinamica înregistrată în țările Europei Centrale și de Est,

care în ultimele decenii au trecut prin reforme structurale politice și economice și reflectă a doua

tranziție demografică a țării.5

Figura 2.2. Rata fertilității în Moldova a scăzut sub nivelul de înlocuire și este una din cele

mai mici din regiune, 1990 și 2015

Ratele fertilității totale în țările Europei de Est și Asiei Centrale

Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția din 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și

sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/

Notițe: Rata fertilității totale este numărul mediu de nașteri ce-i revin unei femei de vârstă fertilă (15–49 ani). Pentru Moldova,

estimările fertilității se bazează pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană

În aceeași ordine de idei, numărul de nașteri în Moldova a scăzut. O scădere remarcabilă a

numărului de nașteri a fost înregistrată în perioada 1942–1945. Au urmat două replici ale acestei

scăderi în anii 1960 și mai târziu la sfârșitul anilor 1980. Numărul nașterilor a crescut pentru o

perioadă scurtă la mijlocul anilor 1980 ca rezultat al politicilor familiale promovate în acea

perioadă, însă a scăzut imediat după anul 1990.6 La debutul anilor 2000 s-a înregistrat o creștere

4 Gagauz, Penina și Tabac (2016) 5 Gagauz (2014) 6 Gagauz (2013)

0.00.51.01.52.02.53.03.54.04.55.0

Bo

snia

an

d H

erze

govin

aP

ort

uga

lG

reec

eP

ola

nd

Sp

ain

Hun

gary

Cyp

rus

Ger

man

ySlo

vak

Rep

ub

licM

old

ova

Cro

atia

Mal

taIt

aly

Arm

enia

Aust

ria

Ro

man

iaC

zech

Rep

ub

licL

atvia

Mac

edo

nia

, F

YR

Ukra

ine

Ser

bia

Bulg

aria

Luxem

bo

urg

Lit

huan

iaB

elar

us

Slo

ven

iaM

on

ten

egro

Est

on

iaR

uss

ian

Fed

erat

ion

Den

mar

kF

inla

nd

Net

her

lan

ds

Alb

ania

Geo

rgia

Bel

gium

Un

ited

Kin

gdo

mSw

eden

Fra

nce

Irel

and

Turk

eyT

urk

men

ista

nA

zerb

aija

nU

zbek

ista

nK

azak

hst

anK

yrgy

z R

epub

lic

Taj

ikis

tan

2015 1990 Replacement levelNivelul de înlocuire

Bos

nia

și H

erțe

govi

na

Por

tuga

lia

Gre

cia

Pol

onia

Spa

nia

Ung

aria

Cip

ru

Ger

man

ia

Slo

vaci

a

Mol

dova

Cro

ația

Mal

ta

Itlai

a

Arm

enia

Aus

tria

Rom

ânia

Rep

ublic

a C

ehă

Leto

nia

FR

I Mac

edon

ia

Ucr

aina

Ser

bia

Bul

garia

Luxe

mbu

rg

Litu

ania

Bel

arus

Slo

veni

a

Mun

tene

gru

Est

onia

Fed

eraț

ia R

usă

Dan

emar

ca

Fin

land

a

Ola

nda

Alb

ania

Geo

rgia

Bel

gia

Reg

atul

Uni

t

Sue

dia

Fra

nța

Irla

nda

Tur

cia

Tur

kmen

ista

n

Aze

rbai

djan

Uzb

ekis

tan

Kaz

ahst

an

Kâr

gâzs

tan

Tad

jikis

tan

17

moderată, însă această revenire a fost stăvilită de criza economică din 2008–2009, în special în

rândul populației mai tinere.7 În plus, potrivit datelor Studiului Demografic și de Sănătate din 2005,

rata de penetrare a contraceptivelor moderne este relativ înaltă în Moldova (64 la sută). Revenirea

salariilor și creșterea nivelului de studii în rândul femeilor s-ar putea să fi contribuit la majorarea

costului de oportunitate al copiilor, determinând femeile cu un nivel de studii mai mare să aibă

mai puțini copii.8

Moldova este o țară a emigranților. În lipsa migrației, creșterea netă a populației ar fi fost 1 la

sută între anii 1990 și 2015. Rata netă cumulativă a emigrației de 22 la sută a condus la micșorarea

populației cu 21 la sută în această perioadă (Figura 2.3). Partea cea mai mare a emigrării a avut loc

pe parcursul anilor 1990. La începutul anilor 1990, emigrația era influențată de desființarea Uniunii

Sovietice: mulți locuitor s-au mutat cu traiul înapoi în țara de baștină, cum ar fi Rusia sau Ucraina.

În a doua parte a anilor 1990, emigrația era rezultatul unui exod mare pentru obținerea șederii

permanente în Israel, Germania și Statele Unite. Emigrarea în Rusia pentru ședere permanentă s-a

intensificat în anii 2000 ca urmare a decretării unor legi și programe ce au facilitat obținerea

cetățeniei Rusiei pentru foștii cetățeni sovietici. A mai existat și un flux constant de emigranți de

muncă în Rusia și Europa, preponderent în rândul persoanelor apte de muncă.9 Efluxul de migranți

a oscilat între 45 000 și 55 000 pe an între 2007 și 2014.10

Figura 2.3. Emigrarea este un important promotor al scăderii populației în Moldova, 2015

Factorii determinanți ai creșterii populației în regiune



Notițe: Migranții net reprezintă numărul de imigranți minus numărul de emigranți. În Moldova, estimările se bazează pe ediția

2012, care nu include regiunea transnistreană

Emigrarea netă înaltă, în special printre tineri, a accelerat procesul de îmbătrânire a

populației. Ultimele dinamici în migrarea pentru un loc de muncă denotă că o proporție mare a

7 Gagauz, Penina și Tabac (2016) 8 Billingsley (2008) 9 Prokhorova (2016) 10 Gagauz, Penina și Tabac (2016)

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

100

Births Deaths Net migrants Population change 1990-2015Decese Nașteri Migranți net Schimbarea populației 1990-2015

Geo

rgia

Litu

ania

Bul

garia

Est

onia

Arm

enia

Alb

ania

Bel

arus

Ung

aria

Pol

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Slo

vaci

a

FR

I Mac

edon

ia

Italia

Gre

cia

Fin

land

a

Fra

nța

Reg

atul

Uni

t

Sue

dia

Irla

nda

Kâr

gâzs

tan

Uzb

ekis

tan

Luxe

mbu

rg

18

populației economic active părăsește țara. Potrivit Biroului Național de Statistică (NBS), ponderea

populației adulte (15 ani și mai mult) ce activează în câmpul muncii sau este în căutarea unui loc

de muncă peste hotare s-a majorat de la 4,3 la sută în 2000 până la 10,0 la sută în 2014. Din aceștia,

99,9 la sută aveau vârsta sub 65 ani. Aceasta denotă că, chiar dacă mărimea populației adulte (15

ani și mai mult) a fost la un nivel stabil în ultimii ani, populația economic activă s-a micșorat,

deoarece o proporție tot mai mare a populației apte de muncă s-a mutat în străinătate. Într-adevăr,

ponderea populației adulte economic active (15 ani și mai mult) ce activează sau este în căutarea

unui loc de muncă peste hotare a crescut de la 8,4 la sută în 2000 până la 27,7 la sută în 2014

(Figura 2.4). Chiar dacă această dinamică ar fi să încetinească în cazul unui scenariu cu zero

migrație, populația aptă de muncă va continua să scadă cu 7,6 la sută în următorul deceniu.

Figura 2.4. Emigrația este deosebit de mare în rândul populației apte de muncă și economic

active, 2000–2014

Populația adultă (15 ani și mai mult) activă în Moldova sau peste hotare


sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/ Biroul Național de Statistică;

Notițe: Populația activă și migranții nu includ raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender

Pe lângă migrația externă, migrația internă a cauzat ruralizarea îmbătrânirii. Moldovenii

care activează peste hotare provin preponderent din zone rurale (71,7 la sută în 2014). De rând cu

tendința de migrație din zone rurale în cele urbane în interiorul Moldovei, aceasta a însemnat o

întinerire a populației urbane comparativ cu populația rurală. Deși în zonele rurale ponderea

vârstnicilor nu este mai mare decât ponderea non-vârstnicilor, datele BNS denotă că ponderea

persoanelor în etate cu reședință în orășele (24,1 la sută) este mai mare decât a celor din orașele

mari (19,5 la sută), în timp ce situația cu non-vârstnicii este diametral opusă. Îmbătrânirea în zonele

rurale s-ar putea să fi fost deja compensată de rata mai mare a fertilității și numărul mai mare de

copii din zonele rurale. Similar altor state din Europa de Est și Asia Centrală, rata fertilității totale

în zonele rurale din Moldova este mai mare (1,8 comparativ cu 1,5 în zonele urbane) (Figura 2.5

Figura 2.5). Acest lucru denotă, totodată, că rata dependenței din zonele rurale este, la fel, mai

mare.

3,100

3,150

3,200

3,250

3,300

3,350

3,400

3,450

0

200

400

600

800

1,000

1,200

1,400

1,600

1,800

200020012002200320042005200620072008200920102011201220132014T

ho

use

and

peo

ple

Th

ousa

nd

peo

ple

Population15+, workingor looking forwork abroad(left axis)Population15+, active(left axis)

Population15+ (rightaxis)

Mii

per

soan

e

Mii

per

soan

e

Populația cu vârsta ≥15 ani

ce activează sau a plecat în

căutarea unui loc de muncă

peste hotare (axa din stânga)

Populația cu vârsta ≥15 ani,

economic activă (axa din

stânga)

Populația cu vârsta ≥15 ani

(axa din dreapta)

19

Figura 2.5. Rata fertilității este mai mare în zonele rurale, aproximativ anii 2000

Ratele fertilități totale în unele țări

Sursa: Ultimele Studii Demografice și de Sănătate din țările respective, variind între 1999 și 2012;

Notițe: Rata fertilității totale medie este numărul mediu de nașteri ce revin unei femei de vârstă fertilă (15–49 ani)

Îmbătrânirea populației fără bătrâni

Deși populația îmbătrânește, persoanele nu trăiesc mai mult. Îmbătrânirea unei populații este

legată de creșterea ponderii vârstnicilor în populație și creșterea longevității acestora. În Moldova,

la fel ca și în alte țări din regiune, predomină primul factor determinant, adică îmbătrânirea este

determinată într-o măsură mai mare de scăderea fertilității decât de creșterea longevității. Într-

adevăr, în aspect de longevitate a vieții, Moldova are cei mai răi indicatori din regiune (Figura

2.6). (Acest rezultat de sănătate îngrijorător este descris mai detaliat în Capitolul 4.)

Figura 2.6. Moldova: una din țările cu cei mai scăzuți indicatori ai longevității din regiune, 2015

Speranța de viață la vârsta de 60 ani în regiune



Notițe: Pentru Moldova, estimările s-au bazat pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

Ukraine Georgia Albania Armenia Moldova Romania Azerbaijan Tajikistan KyrgyzRepublic

Rural

Urban

0

5

10

15

20

25

30

Mo

ldo

va

Kaz

akh

stan

Bel

arus

Turk

men

ista

nR

uss

ian

Fed

erat

ion

Ukra

ine

Lit

huan

iaK

yrgy

z R

epub

licT

ajik

ista

nA

zerb

aija

nL

atvia

Uzb

ekis

tan

Bulg

aria

Arm

enia

Ser

bia

Geo

rgia

Hun

gary

Ro

man

iaM

aced

on

ia, F

YR

Slo

vak

Rep

ub

lic

Est

on

iaC

roat

iaM

on

ten

egro

Bo

snia

an

d…

Turk

eyP

ola

nd

Alb

ania

Cze

ch R

epub

licSlo

ven

iaD

enm

ark

Gre

ece

Po

rtuga

lG

erm

any

Fin

lan

dB

elgi

um

Irel

and

Aust

ria

Luxe

mb

ourg

Net

her

lan

ds

Un

ited

Kin

gdo

mSp

ain

Sw

eden

Fra

nce

Ital

y

Male Female

Ucraina Georgia Albania Armenia Moldova România Azerbaidjan Tadjikistan Kârgâzstan

Mol

dova

Kaz

ahst

an

Bel

arus

Tur

kmen

ista

n

Fed

eraț

ia R

usă

Ucr

aina

Litu

ania

Kâr

gâzs

tan

Tad

jikis

tan

Aze

rbai

djan

Leto

nia

Uzb

ekis

tan

Bul

garia

Arm

enia

Ser

bia

Geo

rgia

Ung

aria

Rom

ânia

FR

I Mac

edon

ia

Slo

vaci

a

Est

onia

Cro

ația

Mun

tene

gru

Bos

nia

și H

erțe

govi

na

Tur

cia

Pol

onia

Alb

ania

Rep

ublic

a C

ehă

Slo

veni

a

Dan

emar

ca

Gre

cia

Por

tuga

lia

Ger

man

ia

Fin

land

a

Bel

gia

Irla

nda

Aus

tria

Luxe

mbu

rg

Ola

nda

Reg

atul

Uni

t

Spa

nia

Sue

dia

Fra

nța

Italia

bărbați femei

20

Ca urmare a longevității mici, în special printre bărbați, ponderea vârstnicilor din Moldova

nu este mare în pofida vârstei medii mari în țară. În 2015 persoanele în etate (65 ani și mai

mult) au reprezentat doar 11,7 la sută din populație, iar cei ce au trecut de 80 ani constituiau doar

2,3 la sută. Aceste cifre au crescut neînsemnat de la 8,3 la sută în 1990 – o creștere cu mult mai

lentă decât media regională – de la 10,5 la sută până la 15,0 la sută în același interval de timp

(Figura 2.7). Aceasta înseamnă un raport de dependență la bătrânețe mic, constituind 16,4 la sută

comparativ cu 22,7 la sută în regiune, însă se așteaptă creșterea rapidă a acestuia.

Figura 2.7. Ponderea vârstnicilor în Moldova este mică, 1990–2015

Ponderea persoanelor în etate (65 ani și mai mult) în unele țări



Notițe: Pentru Moldova, estimările se bazează pe ediția 2012, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii

simple.

Viitorul: oameni mai puțini și mai bătrâni

Populația țării a fost într-o scădere continuă din momentul declarării independenței în 1991.

Din 1990 și până în 2015, populația s-a micșorat cu 21 la sută (Figura 2.8). Aceasta este similară

ratei din Bulgaria, România sau alte țări din Europa Centrală și de Vest, însă este mai mare decât

în alte țări din vecinătate și cu mult mai mare decât în restul regiunii, unde populația, de fapt, a

crescut. La scăderea populației au contribuit trei evoluții în paralel: scăderea pronunțată a ratei

fertilității, progresele lente în speranța de viață și emigrarea populației tinere. Dacă aceste dinamici

vor continua, populația se va micșora într-un ritm accelerat, către anul 2060 constituind 52 la sută

din valorile populației din 1990.

Figura 2.8. Populația Moldovei va continua să se micșoreze dacă actualele tendințe în ratele

de fertilitate, mortalitate și migrație vor continua, 1990–2060

Creșterea populației în Moldova și unele țări

8

13

18

Belarus Bulgaria Europe & Central Asia

Moldova Romania Russian Federation

Europa și Asia Centrală

Federația Rusă

21


sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.

Notițe: Prognozele demografice după 2015 se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii obișnuite.

Acest scenariu presupune că ratele fertilității au o evoluție descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire (2,1 copii pentru

o femeie). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrația urmează evoluțiile istorice din fiecare țară

și țări similare din regiune. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din ediția 2012 a prognozelor demografice,

care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple.

Chiar dacă ar fi ca fertilitatea să revină la nivelurile mari înregistrate anterior, va trece încă

mult timp până Moldova va inversa dinamica descreșterii populației. Se prognozează că rata

fertilității va reveni dacă Moldova va urma aceleași tendințe istorice ca și alte țări, care sunt la o

etapă mai avansată a tranziției demografice. Totuși, chiar dacă ar fi ca rata fertilității să revină la

rata preconizată de 1,74 către anul 2060, aceasta oricum va continua să fie sub nivelul de înlocuire,

ceea ce va determina o scădere a populației cu 34,1 la sută, sau 1,2 milioane persoane. Reieșind

din proiecțiile Organizației Națiunilor Unite (ONU), ar dura mai mult de 50 ani ca rata fertilității

să revină la nivelul de înlocuire.

Longevitatea stagnează, însă se așteaptă că eventual se va îmbunătăți, ceea ce ar putea

încetini descreșterea populației, însă va spori totodată și ponderea vârstnicilor. Datorită

realizărilor în tehnologii și comportamentele de sănătate, se prognozează că va crește neînsemnat

speranța de viață, deși într-o măsură mai mare pentru femei decât pentru bărbați (3,6 ani, respectiv

2,2 ani, către anul 2060). Cu toate acestea, dată fiind rata scăzută a fertilității, ONU prognozează

că ponderea persoanelor în etate va crește mai mult de două ori către 2060 și va constituie 26,9 la

sută. Cohorta vârstnicilor s-ar putea extinde și mai mult dacă o proporție mare a migranților vor

reveni în țară la o vârstă avansată.

Ca urmare, societatea din Moldova va deveni mai mică și mai bătrână. Dacă tendințele vor

continua, vârsta medie a populației va atinge 47,4 ani către 2060, ce va depăși media regională și

chiar media țărilor Europene din vecinătatea imediată, așa ca Bulgaria sau România. Ponderea

copiilor va diminua de la 21,7 la sută până la 17,6 la sută, și din cauza longevității sporite, femeile

în vârsta de 60 și ceva ani și 70 și ceva ani vor constitui o parte relativ mare a populației (Figura

2.9). Această dinamică demografică, totuși, nu este inevitabilă. Experiența țărilor europene mai

dezvoltate demonstrează că creșterea economică, politicile mai bune privind piața muncii, în

special cele ce avantajează femeile, la fel ca și progresul realizat în comportamentele de sănătate

40

50

60

70

80

90

100

110

120

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

2018

2020

2022

2024

2026

2028

2030

2032

2034

2036

2038

2040

2042

2044

2046

2048

2050

2052

2054

2056

2058

2060P

op

ula

tio

n I

nd

ex, 1990=

100

Belarus Bulgaria

Europe & Central Asia Romania

Russian Federation Ukraine

Moldova

Belarus


Federația Rusă

Moldova

Bulgaria

România

Ucraina

Indi

cele

pop

ulaț

iei,

1990

=10

0

22

și asistența profilactică, ar putea inversa această tendință și ar putea accelera îmbunătățirea

longevității, redirecționând astfel schimbările demografice pe o cale mai durabilă.

Figura 2.9. Populația Moldovei va deveni mai mică și mai în vârstă, 2015 și 2060

Piramida populației, mii

a. Bărbați b. Femei


Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.

Notițe: Prognozele demografice se bazează pe scenariul fertilității medii, mortalității obișnuite și migrațiunii obișnuite. Acest

scenariu presupune că ratele fertilității au o evoluție descendentă, ulterior oscilând în jurul ratei de înlocuire (2,1 copii pentru o

femeie). Scenariul presupune, de asemenea, că speranța de viață la naștere și migrațiunea urmează evoluțiile istorice din fiecare

țară și țări similare din regiune. Estimările nu includ regiunea transnistreană.

Dividendul demografic

Din cauza ratei scăzute a fertilității și ponderii mici a vârstnicilor în populație, Moldova ar

urma să beneficieze de un dividend demografic.11 Ponderea mică a persoanelor în etate, de rând

cu scăderea fertilității din ultimele decenii, a determinat creșterea ponderii populației în vârstă aptă

de muncă în anii 2000.12 Raportul global de monitorizare 2015/2016 poziționează Moldova ca țară

cu dividende tardive, unde ponderea populației apte de muncă rămâne în continuare mare din cauza

ratei fertilității la nivel de înlocuire în anii 1980.13 Dacă sunt mai puține persoane de întreținut

(adică, un raport de dependență mai mic), țara are oportunitatea unei creșteri economice rapide

11 Dividendul demografic este “potențialul de creștere economică ca rezultat al schimbărilor în structcura de vârste a populației,

preponderent când ponderea populației în vârstă aptă de muncă (15-64 ani) este mai mare decât proporția persoanelor în vârstă

neaptă de muncă” (UNFPA 2014, 12). 12 Gagauz (2013). 13 Banca Mondială (2016a).

050100150200

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

2060 2015

0 50 100 150 200

23

deoarece sunt eliberate mai multe resurse pentru investiții. Oportunitatea valorificării beneficiilor

prezentate de dividendul demografic se va termina eventual, deoarece fertilitatea scăzută reduce

rata creșterii forței de muncă, în același timp ameliorarea continuă a sănătății determină creșterea

speranței de viață și creșterea corespunzătoare în rândul populației vârstnice.14

Beneficiile potențiale determinate de dividendul demografic în Moldova, totuși, nu au fost

valorificate în măsură deplină din cauza emigrației considerabile a populației apte de muncă.

Această oportunitate ratată de a beneficia de un dividend demografic esențial se datorează faptului

că Moldova nu a pășit în mileniu cu o forță a muncii și ocuparea forței muncii prospere, ci cu

migrație și remitențe în creștere. În concluzie, Moldova a schimbat dividendul demografic pentru

remitențele migranților, odată cu emigrarea forței de muncă.15 Fereastra oportunității de a

valorifica dividendul demografic încă nu s-a închis, însă în curând se va închide. În primul rând,

ponderea populației apte de muncă deja a atins cote minime, constituind 74,3 la sută în 2015 și

continuând să scadă, în parte din cauza scăderii fertilității și parțial din cauza emigrării mari. Deși

emigrarea ar putea duce la creșterea remitențelor, care impulsionează creșterea consumului și a

produsului intern brut (PIB), oferind totodată suport neoficial populației dependente în țara de

baștină, aceasta nu contribuie numaidecât la creșterea productivității și susținerea sistemului de

pensii. Aceasta ar putea determina pe termen lung un dezechilibru în sistemul de pensii (vezi

Capitolul 6).

În al doilea rând, în viitorul apropiat va începe o altă etapă: depopularea fără dividend demografic.

Populația aptă de muncă se va micșora la o rată prognozată de 0,8 la sută anual în următoarele

două decenii. În prezent ratele de dependență a copiilor și persoanelor în etate sunt sub mediile

regionale. Către anul 2060, se prognozează că rata de dependență a copiilor va fi la același nivel,

în timp ce rata de dependență a bătrânilor se va tripla până la 45,7 la sută – peste media din Europa

de Est (Figura 2.10).

Figura 2.1. Se prognozează că rata de dependență a vârstnicilor se va mări considerabil

Ratele de dependență a copiilor și vârstnicilor


14 Lee și Mason (2006). 15 Acest subiect este abordat, de asemenea, în raportul Băncii Mondiale “Diagnosticul locurilor de muncă pentru Moldova: 10 fapte

de bazăˮ (2017).

0

10

20

30

40

50

60

1990 2015 2060 1990 2015 2060

Child dependency ratio Old age dependency ratio

Per

cen

t

Moldova

Eastern Europe

Europe & Central Asia

Rata de dependență a copiilor Rata de dependență a persoanelor în vârstă

Pro

cent

Moldova

Europa de Est


24

Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/.

Notițe: În Europa de est se regăsesc Belarus, Moldova și Ucraina. În cazul Moldovei, valoarea pentru populația estimată este din

ediția 2012 a prognozelor demografice, care nu include regiunea transnistreană. Mediile regionale sunt medii simple.

Rata de dependență este și mai mare dacă se ține cont de rata mare a inactivității economice.

Calcularea ratei de dependență se bazează pe presupoziția că populația cu vârsta peste 65 ani este

dependentă. O altă presupoziție pe care se bazează este că majoritatea populației cu vârsta cuprinsă

între 15 și 64 ani este economic activă. În contextul actualei forțe de muncă, aceste presupoziții ar

putea subestima rata de dependență, dată fiind rata de inactivitate printre forța de muncă, vârsta de

pensioare mică și prevalența pensionării anticipate (situația cu forța muncii din Moldova este

elucidată detaliat în Capitolul 5). Într-adevăr, înregistrând cea mai mică rată de participare a forței

de muncă printre adulți (15 și mai mulți ani) – 40 la sută în 2012 – Moldova are cea mai mare rată

de dependență din regiune, măsurată prin raportul adulților inactivi la cei activi (Figura 2.11). Mai

mult ca atât, o proporție considerabilă a forței de muncă activează peste hotare în locuri de muncă

necalificate care valorifică insuficient studiile acestora. Starea precară a sănătății și rata mare a

incapacității printre persoanele în etate (vezi Capitolul 4) sunt factori suplimentari ce subminează

potențialul de folosire al proporției tot mai mari în populație a vârstnicilor.

Figura 2.11. Moldova înregistrează cea mai mare rată de dependență a adulților din

regiune, 2012 Raportul adulților (peste 15 ani) inactivi la cei activi în regiune

Sursa: Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015.

Bunăstarea persoanelor vârstnice

Nivelul de bunăstare a persoanelor vârstnice în Moldova este relativ scăzut comparativ cu

alte țări din Europa și Asia Centrală. Potrivit indicelui Global AgeWatch 2015, care include

securitatea economică, starea de sănătate, educația, ocuparea forței de muncă și condițiile

socioeconomice ale persoanelor cu vârsta peste 60 de ani din toată lumea, Moldova are unul din

cele mai mici scoruri, poziționându-se pe locul 77 din 96 de țări la nivelul calității vieții

persoanelor în etate (Figura 2.12). Valoarea indicelui depinde de evaluarea țării pe patru segmente

tematice și 13 indicatori.

0.00.20.40.60.81.01.21.41.6

Kaz

akh

stan

Taj

ikis

tan

Kyr

gyzs

tan

Aze

rbai

jan

Net

her

lan

ds

Geo

rgia

Sw

eden

Russ

ian

Fed

erat

ion

Cyp

rus

Den

mar

k

Arm

enia

Un

ited

Kin

gdo

m

Est

on

ia

Uzb

ekis

tan

Turk

men

ista

n

Po

rtuga

l

Aust

ria

Lit

huan

ia

Lat

via

Irel

and

Fin

lan

d

Ger

man

y

Slo

vak

ia

Sp

ain

Ukra

ine

Cze

ch R

epub

lic

Slo

ven

ia

Luxe

mb

ourg

Po

lan

d

Ro

man

ia

Fra

nce

Bel

arus

Alb

ania

Mac

edo

nia

Gre

ece

Bulg

aria

Bel

gium

Ser

bia

Mal

ta

Hun

gary

Cro

atia

Mo

nte

neg

ro

Turk

ey

Ital

y

Bo

snia

an

d H

erze

govin

a

Mo

ldo

va

Kaz

ahst

an

Tad

jikis

tan

Kâr

gâzs

tan

Aze

rbai

djan

Ola

nda

Geo

rgia

Sue

dia

Fed

eraț

ia R

usă

Cip

ru

Dan

emar

ca

Arm

enia

Reg

atul

Uni

t

Est

onia

Uzb

ekis

tan

Tur

kmen

ista

n

Por

tuga

lia

Aus

tria

Litu

ania

Leto

nia

Irla

nda

Fin

land

a

Ger

man

ia

Slo

vaci

a

Spa

nia

Ucr

aina

Rep

ublic

a C

ehă

Slo

veni

a

Luxe

mbu

rg

Pol

onia

Rom

ânia

Fra

nța

Bel

arus

Alb

ania

FR

I Mac

edon

ia

Gre

cia

Bul

garia

Bel

gia

Ser

bia

Mal

ta

Ung

aria

Cro

ația

Mun

tene

gru

Tur

cia

Italia

Bos

nia

și H

erțe

govi

na

Mol

dova

25

În 2015, scorul mediu pentru indicatorii bunăstării în Moldova era doar 35 din 100 – neînsemnat

peste valoarea Greciei și în spatele restului regiunii, inclusiv al țărilor din vecinătate – Belarus,

România, Rusia și Ucraina. Chiar dacă s-a înregistrat o creștere neînsemnată a scorului general

începând cu 2013, progresul înregistrat a fost mai mic decât în alte țări, ce a condiționat coborârea

țării cu trei trepte în clasamentul global. Clasamentul Moldovei este deosebit de mic la capitolul

sănătate (90). Aproximativ 71 la sută din persoanele vârstnice suferă de maladii cronice, în

particular boli cardiovasculare sau afecțiuni osteoarticulare și tulburări digestive (vezi Capitolul

4). Țara este a doua de la coadă la capitolul securitatea veniturilor (63).

Figura 2.12. Calitatea vieții persoanelor vârstnice în Moldova este mai mică decât aproape

oriunde în regiune, 2015 Indicele calității vieții

Sursa: Indicele Global AgeWatch 2015 (bază de date), HelpAge International, London, http://www.helpage.org/global-

agewatch/population-ageing-data.

Persoanele în etate din Moldova sunt mai puțin active pe plan economic și social decât

semenii săi din Europa. Moldova are un scor mic la capitolul indicelui îmbătrânirii active, care

evaluează persoanele de vârstă 55 ani și mai mare în funcție de participarea acestora pe piața

muncii (rata angajării în câmpul muncii), în viața socială (voluntariat și activități politice și

responsabilități de îngrijire) și abilitatea de a trăi o viață independentă (suficiență în aspect de

materiale, învățare pe tot parcursul vieții și servicii de sănătate) și activă (bunăstare, nivelul de

studii, tehnologiile informației și de comunicare, relații sociale).16 Potrivit indicelui, Moldova

deține una din cele mai joase rate de ocupare a forței de muncă printre persoanele de vârstă pre-

pensionară (49,0 la sută, respectiv 27,6 la sută, în grupurile de vârstă 55–59 ani și 60–64 ani)

comparativ cu media pe Uniunea Europeană (UE) de 62,2 la sută, respectiv 31,5 la sută. Sub 5 la

sută participă în activități de voluntariat și sub 2 la sută se implică în viața politică. Fiecare a doua

persoană vârstnică este lipsită de o viață independentă, sănătoasă și sigură, comparativ cu o-treime

în UE. În Moldova există un mediu favorabil limitat pentru îmbătrânirea activă, fapt condiționat

16 IÎA (indicele îmbătrânirii active) (bază de date), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, Geneva,

http://www1.unece.org/stat/platform/display/AAI/Active+Ageing+Index+Home.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Greece

Mo

ldo

va

Turk

ey

Ukrain

e

Mo

nten

egro

Serb

ia

Russian

Fed

eration

Belaru

s

Lith

uan

ia

Cro

atia

Tajik

istan

Alb

ania

Kyrgyzstan

Bulgaria

Malta

Ro

man

ia

Arm

enia

Slo

vak

ia

Hun

gary

Po

rtugal

Italy

Latv

ia

Po

land

Cyp

rus

Geo

rgia

Slo

ven

ia

Sp

ain

Belgiu

m

Esto

nia

Czech

Rep

ub

lic

Luxem

bo

urg

Fran

ce

Ireland

Fin

land

Austria

Den

mark

Un

ited K

ingd

om

Neth

erland

s

Germ

any

Sw

edenG

reci

a

Mol

dova

Tur

cia

Ucr

aina

Mun

tene

gru

Ser

bia

Fed

eraț

ia R

usă

Bel

arus

Litu

ania

Cro

ația

Tad

jikis

tan

Alb

ania

Kâr

gâzs

tan

Bul

garia

Mal

ta

Rom

ânia

Arm

enia

Slo

vaci

a

Ung

aria

Por

tuga

lia

Italia

Leto

nia

Pol

onia

Cip

ru

Geo

rgia

Slo

veni

a

Spa

nia

Bel

gia

Est

onia

Rep

ublic

a C

ehă

Luxe

mbu

rg

Fra

nța

Irla

nda

Fin

land

a

Aus

tria

Dan

emar

ca

Reg

atul

Uni

t

Ola

nda

Ger

man

ia

Sue

dia

26

de speranța de viață mică și relațiile sociale (32,2 la sută), de rând cu lipsa deprinderilor de folosire

a tehnologiilor informației și comunicare (2,9 la sută). Moldova, totuși, are valori comparabile cu

țările UE în aspect de responsabilități de îngrijire a nepoților de către persoanele vârstnice, nivelul

de studii și bunăstarea mintală.17

Dincolo de acești indicatori, bunăstarea unui anumit segment al persoanelor vârstnice este

subminată de abuzul psihologic și violența fizică. Un studiu efectuat în rândul a peste 1 000

persoane cu vârsta trecută de 60 ani a constatat că 29 la sută din aceștia s-au confruntat cu acte de

violență și abuz, două-treimi din aceste persoane fiind femei.18 Cea mai răspândită formă de abuz

era cel emoțional, implicând umilire, intimidare, insultă și izolare. În plus, circa 11 la sută din cei

intervievați au fost victime ale abuzului economic. Cele mai vulnerabile sunt femeile în vârstă și

persoanele în etate cu un nivel de studii mic sau cei ce locuiesc în zonele rurale, fapt ce este

probabil legat de problemele de securitate economică.

Sărăcia printre vârstnici

Sărăcia a scăzut mult mai rapid în rândul persoanelor vârstnice decât printre restul

populației. Rata sărăciei în rândul persoanelor vârstnice s-a micșorat rapid de la 35,0 la sută în

2007 până la 13,8 la sută în 2014 – o evoluție cu mult mai rapidă decât în restul populației, ceea

ce a apropiat ratele sărăciei la persoanele vârstnice de valorile sărăciei înregistrate la restul

populației (Figura 2.13). După cum este elucidat în Capitolul 6, acest fapt este determinat în mare

parte de creșterea pensiilor, favorizând în special pensionarii din zonele urbane și din sectoarele

neagricole. Similar, gospodăriile cu membri vârstnici sau formate în exclusivitate din persoane

vârstnice tind să fie mai sărace decât gospodăriile fără persoane în etate, însă reducerea sărăciei în

rândul acestui grup a fost, de asemenea, mai rapidă. Acest fapt se poate datora crizei financiare din

anii 2008–2009, secetei din 2012 și stagnării economice din 2014, care au afectat mai negativ

populația de vârstă aptă de muncă. Într-adevăr, grupul cel mai vulnerabil sunt gospodăriile, în care

membrii aparțin diferitor generații, formate atât din copii, cât și din persoane vârstnice: rata sărăciei

printre aceste gospodării este foarte sensibilă la criză.

Figura 2.13. Sărăcia este mai mare în rândul persoanelor vârstnice, cât și în gospodăriile cu

copii și persoane în etate

a. Sărăcia, pe grupuri de vârstă b. Sărăcia, în funcție de tipul gospodăriei

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriile

17 Nivelul studiilor se referă la învățământul secundar superior sau terțiar. Bunăstarea mintală este măsurată prin IÎA. 18 Gagauz și Buciuiceanu-Vrabie (2015).

0%

20%

40%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Total population Elderly

Retirement age

0%10%20%30%40%50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

HH without children or elderlyHH with childrenHH with elderlyHH with children and elderlyElderly-only HH

Gospodărie fără copii sau vârstnici Gospodării cu copii Gospodării cu persoane vârstnice

Gospodării cu copii și vârstnici

Gospodării doar cu vârstnici

Populația totală

Vârsta pensionării

Persoane vârstnice

27

Casnice.

Notițe: Persoanele vârstnice includ persoanele cu vârsta peste

65 ani. Vârsta de pensionare este peste 57 ani pentru femei și

peste 62 ani pentru bărbați.

Casnice.

Totuși, Moldova este una din puținele țări din regiune unde persoanele vârstnice sunt mai

sărace decât populația medie. Rata națională a sărăciei printre persoanele în vârstă (trecute de

65 ani) este 13,8 la sută – ceva mai mare decât media națională de 11,4 la sută. Până în anul 2013,

rata sărăciei în rândul vârstnicilor (potrivit pragului regional al sărăciei stabilit de Banca Mondială

la 5 dolar SUA pe zi la paritatea puterii de cumpărare din 2005) era mai mare decât media națională

(Figura 2.14), deși către 2014 ameliorarea rapidă a situației printre persoanele în etate a determinat

o rată a sărăciei mai comparabilă cu restul populației (circa 40 la sută). Totuși, venitul mediu

disponibil al persoanelor vârstnice reprezenta 92,7 la sută din venitul mediu al populației. Există

mai multe motive pentru rata sărăciei relativ mai mare în rândul vârstnicilor, inclusiv conlocuirea

cu alții, acoperirea precară și nivelul inadecvat al pensiilor, lipsa oportunităților de ocupare în

câmpul muncii până la o vârstă mai avansată și costul serviciilor comunale și pentru serviciile de

sănătate.

Figura 2.14. Spre deosebire de alte țări din regiune, sărăcia pe motiv de vârstă înaintată este

mai mare decât sărăcia generală în Moldova, circa 2013 Sărăcia pe motiv de vârstă avansată comparativ cu sărăcia medie (5 dolari SUA pe zi)

Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie 2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și

Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.

Persoanele vârstnice din zonele rurale sunt expuse riscului de sărăcie deosebit de mare.

Potrivit Cercetării Bugetelor Gospodăriile Casnice, în 2014 circa 56 la sută din persoanele în etate

locuiau în zone rurale – o proporție relativ mare comparativ cu alte țări din regiune (Figura 2.15).

Această proporție este în descreștere din 2007 atunci, când 65 la sută din persoanele vârstnice

trăiau la sate. S-a micșorat, de asemenea, sărăcia în rândul vârstnicilor din zone rurale, deși rămâne

în continuare în urma rate înregistrate la persoanele în etate din zonele urbane. Rata sărăciei printre

persoanele vârstnice de la sate constituia 18,7 la sută în 2014 – de 2,5 ori mai mare decât rata

corespunzătoare în zonele urbane. Acest decalaj urban-rural nu este specific doar persoanelor

vârstnice, însă persoanele în etate sunt în mod constant mai sărace decât persoanele nevârstnice

din orice zonă. Venitul disponibil al persoanelor vârstnice din zonele rurale reprezintă 78 la sută

din cel al persoanelor în etate din zonele urbane, iar discrepanța dintre acestea s-a micșorat mai

Albania

Armenia

Austria

Bulgaria

Bosnia and HerzegovinaBelarusCzech RepublicSpainEstonia

Georgia

GreeceCroatiaHungaryItaly

Kazakhstan

Kyrgyz Republic

Kosovo

LithuaniaLatvia

MoldovaMacedonia

Montenegro

PolandPortugal

Romania

RussiaSerbia

Slovak RepublicSlovenia

Turkey

Ukraine0%

20%

40%

60%

80%

100%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Po

ver

ty r

ate

tota

l p

op

ula

tio

n

Poverty rate among elderly (65+)

Rat

a să

răci

ei î

n

po

pu

lați

a g

ener

ală

Rata sărăciei în rândul persoanelor

vârstnice (peste 65 ani)

28

puțin din cauză că persoanele în etate din zonele rurale sunt mai dependente de venitul din sectorul

agrar, care s-a micșorat, totodată beneficiind de pensii într-o măsură mai mică. Mai mult ca atât,

ocuparea forței de muncă este mai mică printre persoanele vârstnice din zonele rurale decât la

semenii lor de la oraș. Potrivit BNS, doar circa 25 la sută din pensionarii de la nord și sud sunt

angajați în câmpul muncii comparativ cu 47,3 la sută în Chișinău, ceea ce explică venitul din

muncă cu mult mai mic în rândul persoanelor vârstnice din zonele rurale (Figura 2.16).

Figura 2.15. Moldova: probabilitatea mai mare a sărăciei la persoanele vârstnice din zonele

rurale Ponderea persoanelor vârstnice în zonele rurale, circa 2013 Rata sărăciei: persoanele vârstnice (peste

65 ani), în funcție de locație

Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie

2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și Asia Centrală,

Banca Mondială, Washington, DC.

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor

Gospodăriilor Casnice.

Figura 2.16. Persoanele vârstnice din zonele rurale au venituri mai mici și acces mai limitat

la servicii comunale și resurse esențiale Structura veniturilor la persoanele vârstnice (peste 65 ani), în funcție de reședință

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice.

Feminizarea îmbătrânirii în Moldova — având în vedere longevitatea mai mare a femeilor

— denotă că femeile vârstnice sunt deseori mai vulnerabile. Rata sărăciei în rândul femeilor în

vârstă constituia 14,7 la sută în 2014 comparativ cu 12,3 la sută printre bărbații în vârstă. Femeile

în etate au o probabilitate mai mare să fie singure, supraviețuind partenerilor de viață: 62,4 la sută

din femeile în vârstă sunt văduve comparativ cu doar 25 la sută din bărbații în vârstă văduvi.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%

Russ

ia

Bel

arus

Arm

enia

Po

lan

d

Mo

nte

neg

ro

Kaz

akh

stan

Ser

bia

Lat

via

Lit

huan

ia

Turk

ey

Geo

rgia

Kyr

gyz…

Bo

snia

…

0%

10%

20%

30%

40%

50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Big cities (elderly)

Big cities (non-elderly)

Small towns (elderly)

Small towns (non-elderly)

Rural (elderly)

Rural (non-elderly)

45.7% 49.7% 59.5%61.5%

0

50

100

150

200

250

Rural Urban (35%) Rural Urban (44%)

2007 2014Mo

nth

ly i

nco

me

per

ad

ult

equiv

alen

t (U

SD

2005 P

PP

)

Wages Agriculture income Pensions Social assistance Remittances Other

Orașe mari (pers. vârstnice)

Orașe mari (pers. nevârstnice)

Orășele (pers. vârstnice)

Orășele (pers. nevârstnice)

Rural (pers. vârstnice)

Rural (pers. nevârstnice)

Ru

sia

Bel

aru

s

Arm

enia

Po

lonoia

Munte

neg

ru

Kaz

ahst

an

Ser

bia

Let

onia

Lit

uan

ia

Tu

rcia

Ger

ogia

Kâr

gâz

stan

Bo

snia

și

Her

țeg

ov

ina

Salarii Venituri din

agricultură Pensii Asistență socială Remitențe Alte

Ven

itu

l lu

nar

per

ech

ival

ent

adu

lt (

PP

C

US

D 2

00

5)

29

Participarea limitată a femeilor în vârstă în forța muncii se traduce în pensii mai mici, deși unele

s-ar putea să beneficieze de pensii de urmaș. Potrivit BNS, 72 la sută din pensii sunt achitate

bărbaților. Pensia medie achitată femeilor în 2014 reprezenta 76 la sută din pensia medie achitată

bărbaților, ce ar putea reflecta în Moldova diferența de salarizare între sexe de 26 la sută

determinată de segregarea între bărbați și femei pe funcții și sectoare de muncă.19 Femeile în vârstă

au, de asemenea, o probabilitate mai mare să fie supuse violenței în familie și să se simtă în mai

puțină siguranță în cartierul în care locuiesc (doar 33,3 la sută comparativ cu 58,6 la sută din

bărbați).20

Tot mai mult persoanele vârstnice duc lipsă de surse pentru a-și acoperi nevoile. Deja

înregistrând o capacitate redusă de câștig, persoanele vârstnice se mai confruntă și cu presiuni din

partea cheltuielilor. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor cu membri vârstnici sunt mai mari

decât veniturile disponibile ale acelor gospodării, generând supra-cheltuieli și confirmând lipsa

cronică de surse financiare la persoanele vârstnice (Figura 2.17, panel b). Majorarea costului de

întreținere a locuinței, serviciilor comunale și a produselor alimentare de bază contribuie la

creșterea incidenței sărăciei printre persoanele vârstnice. Peste 50 la sută din cheltuielile

persoanelor în etate sunt pentru mâncare – puțin peste proporția corespunzătoare a cheltuielilor

printre persoanele nevârstnice. Următorul ca pondere articol de cheltuieli la persoanele vârstnice

sunt serviciile comunale și serviciile de sănătate / medicale, cea mai mare parte a căror sunt bunuri

esențiale, adică ajustarea acestor cheltuieli ar putea fi dificilă (Figura 2.17, panoul a). Într-adevăr,

ponderea cheltuielilor alocate serviciilor comunale s-a majorat din 2007. Persoanele vârstnice sunt

nevoite să cheltuiască surse financiare considerabile pentru serviciile de sănătate – 9,3 la sută –

ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât cheltuielile corespunzătoare în rândul non-vârstnicilor. Circa

86 la sută din aceste cheltuieli sunt pentru medicamente.21 Aproximativ 38,0 la sută din persoanele

în etate afirmau în continuare că se confruntă cu dificultăți de plată pentru produsele alimentare,

iar 31,5 la sută – pentru serviciile comunale (CBGC 2013). Aceste proporții nu sunt mai mari decât

cele înregistrate în rândul non-vârstnicilor, însă indică totuși constrângerile financiare cu care se

confruntă persoanele în etate.

Figura 2.17. Persoanele vârstnice cheltuiesc mai mult decât câștigă și cheltuiesc mai mult pe

sănătate și locuință

A. Tiparul de consum la persoanele vârstnice B. Consumul și venitul lunar al persoanelor

vârstnice

19 Banca Mondială (2014a); 20 HelpAge International (2013); IÎA (indicele îmbătrânirii active) (bază de date), Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor

Unite, Geneva, http://www1.unece.org/stat/platform/display/AAI/Active+Ageing+Index+Home; 21 Rojco și Gagauz (2015);

Ch

eltu

ieli

le l

un

are

per

ech

ival

ent

adu

lt (

PP

C U

SD

20

05

)

30


Deprivarea materială

Persoanele vârstnice suferă deprivare materială. Chiar dacă similar populației generale,

aproape toate persoanele vârstnice dețin în proprietate propriile locuințe, mulți nu au acces la

servicii comunale sau la servicii elementare ce sunt cruciale pentru bunăstare, inclusiv sănătate

adecvată. Doar 31 la sută din persoanele vârstnice au încălzire și apă fierbinte autonomă sau

centralizată comparativ cu 37 la sută, respectiv 48 la sută, printre persoanele non-vârstnice. Doar

32 la sută din locuințele persoanelor în etate sunt dotate cu toalete și canalizare. Deși majoritatea

(64 la sută) au apă centralizat, ponderea rămâne în continuare mai mică decât media națională.

Totuși, aceste condiții s-au îmbunătățit din 2007 (Figura 2.18, panoul a). Similar, persoanele în

etate au acces mai mic la electrocasnice și la articolele culturale sau de transport (Figura 2.18,

panoul b), iar electrocasnicele acestora sunt mai vechi sau au fost în folosire mai mult de 16 ani,

în timp ce ponderea electrocasnicelor noi cu caracteristici de calitate și eficiență energetică înaltă

este cu mult mai mică decât media națională.

Figura 2.18. Gospodăriile cu persoane vârstnice au acces mai mic la utilități și servicii de

bază decât alte gospodării casnice a. Servicii comunale și accesul la servicii esențiale b. Electrocasnice și articole culturale și de

transport

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor

Casnice.

14%19%

19% 25%5% 9%

5% 9%

0

50

100

150

200

250

Non-elderly Elderly Non-elderly Elderly

2007 2014

Mo

nth

ly e

xpen

dit

ure

per

ad

ult

equiv

alen

t (U

SD

2005 P

PP

)

Food Clothing UtilitiesHealth Education TransportOther

140

150

160

170

180

190

200

210

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

USD

2005 P

PP

Income per adult equivalent

0%10%

20%30%

40%50%

60%70%

80%

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

Pumpedwater

Hot water Sewage Toiletinside

Heating

2014 2007

0%

20%

40%

60%

80%

100%

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

No

n-e

lder

ly

Eld

erly

FridgeWashing machineCar Bicycle ComputerVideoplayer

2014 2007

Venituri per echivalent adult

Nevârstnici Vârstnici Nevârstnici Vârstnici

Alimente

Sănătate

Alte

Haine

Studii

Servicii comunale

Transport

PP

C U

SD

20

05

Frigider Mașină

de spălat

rufele

Auto-

turism

Bicicletă Calculator Video player Apă la

robinet

Apă

caldă Canalizare Toaletă

în casă Căldură

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

Nev

ârst

nic

i

Vâr

stnic

i

31

Cu toate acestea, dată fiind moștenirea țării, proporția persoanelor vârstnice ce dețin în

proprietate locuințele și terenurile sale este mare. Proprietatea asupra locuințelor este mare în

Moldova, în special în zonele rurale. Astfel, 99 la sută din gospodăriile casnice cu membri vârstnici

au case de o singură familie, potrivit datelor CBGC. Spațiul locativ pe cap de locuitor este cu 60

la sută mai mare decât spațiul locativ mediu în rândul persoanelor non-vârstnice. În plus, o mare

parte din persoanele vârstnice dețin în proprietate terenul. Totuși, majoritatea acestora par să

folosească terenul pentru agricultura de subzistență.22 Cu un deficit de brațe de muncă,

gospodăriile cu persoane vârstnice se confruntă cu dificultăți în a scoate mai mult din terenurile

sale pentru a obține venituri suplimentare.

Ca și în cazul situației cu consumul, deprivarea materială este mai pronunțată printre

persoanele vârstnice de la sat. Decalajul urban-rural mai este reflectat, de asemenea, în accesul

la serviciile comunale și proprietatea asupra activelor (Figura 2.19). Circa 96 la sută din persoanele

vârstnice din zonele rurale își încălzesc locuințele folosind sobe cu lemne; 92 la sută nu dispun de

toatele în casă; 86 la sută nu au baie sau duș; 73,3 la sută nu au canalizare; 55 la sută nu au

alimentare centralizată cu apă; 17,3 la sută nu au acces la telefonie; iar 11 la sută nu au antene de

satelit.

Figura 2.19. Persoanele vârstnice din zonele rurale au venituri mai mici și acces mai limitat

la servicii comunale și bunuri esențiale, 2014 Serviciile comunale și bunurile printre persoanele vârstnice din zonele rurale și urbane


Bunăstarea subiectivă

Pe lângă aceste măsuri obiective, persoanele în vârstă au un nivel scăzut de bunăstare

subiectivă. Potrivit indicelui global AgeWatch 2015, ponderea persoanelor cu vârsta trecută de 50

ani care cred că viața lor are sens este cu 26 la sută mai mică decât ponderea corespunzătoare a

22 Möllers et al. (2016);

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban

Piped water Hot water Toilet inside Sewage Heating Washingmachine

FridgeCăldură Canalizare Mașină de

spălat rufele Frigider Toaletă în

casă Apă caldă Apă la

robinet

32

persoanelor cu vârsta 35–49 ani.23 Aproximativ 22,0 la sută din persoanele în vârstă consideră că

nivelul lor de viață este “rău sau foarte rău” (de 1,3 ori mai mulți decât media națională) și doar 5

la sută o consideră “bună și satisfăcătoare” (de 2,1 ori mai mulți decât media națională). Un sfert

din respondenți cred că condițiile lor de viață s-au înrăutățit din an în an.24 Cercetarea Bugetelor

Gospodăriilor Casnice demonstrează că o proporție mare a persoanelor vârstnice consideră

calitatea vieții sale ca fiind inadecvată și cred că condițiile de trai se înrăutățesc din an în an (Figura

2.20).

Figura 2.20. Persoanele vârstnice cred că calitatea vieții lor scade

a. Proporția populației ce consideră că trăiesc în

condiții rele

b. Proporția populației ce consideră că condițiile de

trai sunt mai rele decât anul precedent

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor

Gospodăriilor Casnice Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor

Casnice

Migrația și bunăstarea persoanelor vârstnice

Emigrarea, care a contribuit la îmbătrânirea populației, a schimbat structura socială și

dinamica familiilor. Emigrarea membrilor mai tineri ai gospodăriilor casnice a lăsat generațiile

mai în vârstă neajutorate, în special în zonele rurale. Proporția persoanelor vârstnice în gospodăriile

casnice s-a mărit de la 13,9 la sută până la 15,9 la sută între 2007 și 2014. Din cauza speranței de

viață mai mari, gospodăriile casnice cu membri vârstnici sunt preponderent conduse de femei. În

această perioadă ponderea gospodăriilor casnice conduse de femei s-a mărit treptat de la 37 la sută

până la 39 la sută (vezi Anexa A). Aceasta este în concordanță cu creșterea treptată a vârstei medii

a capilor de gospodării de la 55 ani în 2007 până la 57 ani în 2013. Această schimbare în

componența gospodăriilor casnice a afectat condițiile de viață ale persoanelor vârstnice în multe

feluri. În timp ce persoanele vârstnice ar putea beneficia de remitențe, aceste fluxuri bănești ar

putea servi și ca factor descurajator de a lucra, iar emigrarea adulților tineri ar putea fi o povară

pentru persoanele în vârstă prin creșterea numărului de sarcini în gospodărie și prin responsabilități

de îngrijire.

Mai multe persoane vârstnice beneficiază de remitențe, iar acest sprijin inter-generațional

este o importantă sursă de îmbunătățire a bunăstării. Doar 13,4 la sută din persoanele vârstnice

locuiau în gospodării ce beneficiau de remitențe în 2014 comparativ cu 27,6 la sută printre

23 Indicele Global AgeWatch Index 2015 (bază de date), HelpAge International, London, http://www.helpage.org/global-

agewatch/population-ageing-data 24 Rojco și Gagauz (2015);

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Non-elderly Elderly

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Non-elderly ElderlyNevârstn. Nevârstn. Vârstn. Vârstn.

33

persoanele non-vârstnice, ceea ce reprezintă o creștere mică de la nivelul de 12,0 la sută înregistrat

în 2007. Aceste persoane în etate ce beneficiază de remitențe tind să fie mai prospere și au rate de

sărăcie mai mici, iar venituri și niveluri de consum – mai mari (Figura 2.21, panoul a). De

asemenea, se pare că migrația internațională are un efect pozitiv asupra sănătății persoanelor în

vârstă pentru că aceasta le permite să se alimenteze mai divers și să petreacă mai mult timp în

activități de odihnă și să doarmă în loc să fie angrenate în agricultura de subzistență.25 Mai mult

ca atât, persoanele în etate ce locuiesc în familii cu migranți nu par să sufere de multe din

problemele asociate lipsei îngrijitorului și nu sunt numaidecât mai afectate în aspect de sănătate

fizică sau bunăstare materială, socială sau emoțională.26 Astfel, remitențele sunt suficient de mari

(46 la sută din venituri) pentru a compensa nivelul mai mic al altor surse de venituri: pensiile medii

ale persoanelor vârstnice ce beneficiază de remitențe constituie aproximativ 85 la sută din pensiile

corespunzătoare ale persoanelor în etate ce nu beneficiau de remitențe.

Figura 2.21. Gospodăriile casnice formate în exclusivitate din persoane vârstnice au

venituri mai mici și depind mai mult de pensii a. Structura veniturilor persoanelor vârstnice ce

beneficiază de remitențe

b. Structura veniturilor persoanelor vârstnice din

gospodării formate doar din persoane în etate


Persoanele în etate ce locuiesc în gospodării cu membri ce fac parte din generații diferite, în

care copiii adulți au migrat, sunt supuse diverselor influențe socioeconomice. Deși nu este o

trăsătură caracteristică persoanelor vârstnice, multe din persoanele ce beneficiază de remitențe nu

doresc să accepte locuri de muncă prost-remunerate în Moldova atâta timp cât beneficiază cu

regularitate de fluxuri valutare de peste hotare.27 În gospodăriile casnice cu migranți pare să existe

o divizare a muncii, unde membrii familiei rămași în țară se implică în îngrijirea copiilor,

agricultura de subzistență sau alte sarcini de gospodărie.28 De aceea, persoanele vârstnice din

gospodăriile cu remitențe deseori locuiesc cu mai mulți copii și au o povara medie de creștere a

nepoților mai mare. Un studiu efectuat de UNICEF a elucidat rolul extrem de important al

25 Böhme, Persian, și Stoehr (2013); 26 Gassmann et al. (2012); 27 ETF (2009); 28 Görlich et al. (2007);

-20

80

180

280

Receiveremittances

Other Receiveremittances

Other

2007 2014Mo

nth

ly e

xpen

dit

ure

per

ad

ult

equiv

alen

t (U

SD

2005

PP

P)

Wages Agriculture income

Pensions Social assistance

Remittances Other

-80

20

120

220

With other Elderly only(64%)

With other Elderly only(69%)

2007 2014Mo

nth

ly e

xpen

dit

ure

per

ad

ult

equiv

alen

t (U

SD

2005 P

PP

)

Wages Agriculture incomePensions Social assistanceRemittances Other

Ch

eltu

ieli

le l

un

are

per

ech

ival

ent

adu

lt (

PP

C U

SD

20

05

)

Ch

eltu

ieli

le l

un

are

per

ech

ival

ent

adu

lt (

PP

C U

SD

20

05

)

Venituri agricole

Asistență socială

Alte

Venituri agricole

Asistență socială

Alte

Salarii

Pensii

Remitențe

Salarii

Pensii

Remitențe

Cu ceilalți Cu ceilalți Doar vârstn.

(64%)

Doar vârstn. (69%)

Primesc

remitențe Ceilalți Primesc

remitențe Ceilalți

34

persoanelor vârstnice în creșterea și educarea copiilor atunci când alți membri ai familiei migrează

în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Atunci când ambii părinți emigrează peste hotare,

persoanele în vârstă devin principalii îngrijitori în 91 la sută de cazuri, iar atunci când doar unul

din părinți este plecat peste hotare, 36 la sută din copii sunt crescuți de persoane în vârstă, chiar

dacă celălalt părinte a rămas în țara de baștină. De asemenea, persoanele în vârstă înlocuiesc

părinții ca reprezentanți legali ai copiilor; aceștia își asumă responsabilitatea pentru tutelă sau

curatelă în 34,7 la sută din gospodăriile cu mai multe generații conlocuitoare afectate de migrație.29

Chiar dacă aceste gospodării nu sunt numaidecât mai expuse, responsabilitatea de îngrijire ar putea

limita potențialul lucrătorilor vârstnici să se implice pe piața muncii. Un motiv de îngrijorare mai

mare îl prezintă persoanele în vârstă din gospodăriile cu migranți ce nu beneficiază de remitențe.

Lipsiți de suportul material și informal al copiilor săi adulți, aceștia au acces limitat la viața socială

și culturală.30 Și invers, lipsa oportunităților oficiale de îngrijire a persoanelor vârstnice ar putea

împiedica unii adulți să migreze, deoarece sunt obligați să rămână cu părinții vârstnici pentru a-i

îngriji.31

Emigrarea s-ar putea să fi determinat creșterea prevalenței persoanelor vârstnice ce locuiesc

singure, chiar dacă acestea nu beneficiază numaidecât de remitențe. În 2014, 69,1 la sută din

persoanele vârstnice trăiau singure sau împreună cu alte persoane vârstnice – o creștere de la 63,7

la sută în 2007. Această proporție este destul de mare comparativ cu alte țări din regiune, chiar mai

mare decât în Belarus sau Ucraina (Figura 2.22). Aceste persoane în etate au beneficiat de mai

puține remitențe comparativ cu persoanele în vârstă din gospodăriile cu membri de diferite

generații; astfel, acestea erau mai dependente de veniturile din pensii. Aceste persoane în etate nu

sunt numaidecât cele mai vulnerabile la sărăcie, însă acestea sunt neînsemnat afectate mai mult

decât media: venitul mediu lunar echivalentizat al persoanelor vârstnice ce locuiau singure

constituia 195,5 dolari SUA (paritatea puterii de cumpărare din 2005) comparativ cu 213,90 dolari

SUA în rândul persoanelor vârstnice ce conlocuiește cu persoane non-vârstnice, ceea ce reprezintă

o diferență statistic semnificativă (Figura 2.21, panoul b). Pe lângă insecuritatea economică,

persoanele vârstnice ce locuiesc singure mai sunt deprivate și de familie și interacțiuni sociale,

care în caz contrar le-ar putea oferi suport emoțional și psihologic. Există dovezi calitative că

persoanele în etate ce locuiesc singure se simt izolate, abandonate și nesigure. Multe sunt

instituționalizate ca rezultat la migrației copiilor.32

Figura 2.22. Comparativ cu alte țări, o proporție mai mare a persoanelor vârstnice din

Moldova locuiesc singure, circa 2013 Persoane în etate în gospodării formate doar din persoane vârstnice, %

29 HelpAge International și UNICEF (2010); 30 HelpAge International și UNICEF (2010); 31 Stoehr (2013); 32 Cheianu-Andrei et al. (2011);

35

Sursa: Armonizarea bazei de date ECAPOV, situația la moment în aprilie 2016, echipa de dezvoltare a statisticii pentru Europa și

Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.

* * *

În concluzie, Moldova se confruntă cu cele mai mari provocări legate de îmbătrânire din

regiune. Vârsta medie a populație scade într-un ritm mult mai rapid în Moldova decât în țările din

vecinătate, iar populația se micșorează din cauza scăderii fertilității, emigrației considerabile și

speranței de viață mici. Ca urmare, se prognozează că rata de dependență a persoanelor vârstnice

se va tripla în următorii 45 ani. În plus, actuala cohortă de persoane în vârstă din Moldova se

confruntă cu o calitate mai scăzută a vieții decât restul populației, cu nivel mediu mai mare al

sărăciei, acces mai limitat la servicii și percepții mai rezervate față de propria bunăstare. Persoanele

vârstnice depind într-o mare măsură de pensii, în particular persoanele în etate ce locuiesc singure.

Aceasta elucidează necesitatea asigurării unui sistem de pensii durabil și adecvat.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%

Ko

sovo

Kyr

gyz

Rep

ub

lic

Geo

rgia

Alb

ania

Kaz

akh

stan

Arm

enia

Turk

ey

Mac

edo

nia

Bo

snia

an

d…

Ser

bia

Russ

ia

Po

lan

d

Mo

nte

neg

ro

Ukra

ine

Bulg

aria

Slo

vak

Rep

ub

lic

Cro

atia

Lat

via

Sp

ain

Gre

ece

Bel

arus

Hun

gary

Po

rtuga

l

Mo

ldo

va

Ro

man

ia

Ital

y

Slo

ven

ia

Est

on

ia

Lit

huan

ia

Cze

ch R

epub

lic

Aust

ria

Kos

ovo

Kâr

gâzs

tan

Geo

rgia

Alb

ania

Kaz

ahst

an

Arm

enia

Tur

cia

FR

I Mac

edon

ia

Bos

nia

și H

erțe

govi

na

Ser

bia

Fed

eraț

ia R

usă

Pol

onia

Mun

tene

gru

Ucr

aina

Bul

garia

Slo

vaci

a

Cro

ația

Leto

nia

Spa

nia

Gre

cia

Bel

arus

Ung

aria

Por

tuga

lia

Mol

dova

Rom

ânia

Italia

Slo

veni

a

Est

onia

Litu

ania

Rep

ublic

a C

ehă

Aus

tria

36

3. O PERSPECTIVĂ INTEGRATOARE ASUPRA

DREPTURILOR OMULUI

Drepturile omului reprezintă un “standard comun de realizare pentru toate popoarele și toate

națiunile.”33 Ele sunt universale și sunt aplicabile tuturor; ele sunt inalienabile și nu pot fi retrase;

ele sunt corelate și interdependente, iar realizarea unui drept depinde de realizarea altora; și ele

sunt indivizibile. De exemplu, realizarea dreptului la sănătate poate genera o sănătate mai bună,

care poate spori participarea pe piața muncii și productivitatea economică. Aceasta poate susține

realizarea dreptului la un standard de viață adecvat, protejat mai bine contra sănătății precare și

sărăciei. Capitolul respectiv prezintă unele din aspectele prioritare pentru securitatea economică

a persoanelor vârstnice din perspectiva drepturilor omului. Ținând cont de domeniul de acțiune

al raportului, acesta prezintă cadrul internațional pentru drepturi selectate ale persoanelor

vârstnice, aferente securității economice—dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială și

dreptul la ocupare —și poziționarea Moldovei în acest cadru.

Drepturile omului sunt aplicabile tuturor în mod egal și, ținând cont de condițiile de trai mai

precare ale persoanelor vârstnice și de faptul că proporția acestui grup de vârstă crește atât

în raport cu restul populației, cât și în cifre absolute, demografia sporește esențial rolul

sarcinii de recunoaștere a drepturilor omului pentru persoanele în etate. Interzicerea

discriminării constituie fundamentul drepturilor egale ale omului. Tot mai multe grupuri mari ale

populației se pot confrunta cu discriminarea, marginalizarea și dezabilitarea din cauza îmbătrânirii

și discriminării din motivul atingerii limitei de vârstă, dacă astfel de aspecte nu sunt verificate.

Persoanele în vârstă pot fi discriminate din motive legate de vârstă, indiferent de atingerea unei

anumite vârste cronologice, cum ar fi vârsta de pensionare.34

Din punct de vedere istoric, drepturile omului ale persoanelor în vârstă au fost ascunse de

un accent bine intenționat pe aspectele sociale ale protecției și îngrijirea persoanelor

vârstnice. Multe documente, rapoarte și declarații de politici au dedicat eforturi în observarea

faptului că îmbătrânirea populației se produce și că politicile pentru reflectarea acestui fapt sunt

inexistente. Deseori, aceste rapoarte sunt alarmante și fataliste, oferind o descriere a unui tsunami

de îmbătrânire sau prezicerea prăbușirii unui sistem de securitate socială. Ele acceptă o premisă

netestată, că un număr tot mai mare de persoane ajunse la o vârstă înaintată prezintă o amenințare

pentru societate și nu un semn al unei societăți de succes. În schimb, un raport din 2010 afirmă că

„guvernele trebuie să conteste mitul că pensiile sociale sunt o povară pentru economie și că

stereotipurile asociate persoanelor în vârstă reprezintă o povară pentru dezvoltare.”35

Capitolul respectiv se axează pe acțiunile ce urmează a fi întreprinse pentru a schimba modul

în care autoritățile își îndeplinesc obligațiile privind tratamentul persoanelor în vârstă ca

33 Națiunile Unite (1948, 1); 34 Vezi Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015). În special, Caseta O.1 (pagina 6) pentru o măsură alternativă, care descrie vârsta

populației în termeni ce țin de numărul mediu de ani rămași până la deces în rândul membrilor; 35 UNHRC (2010), alineatul 35;

37

deținători de drepturi egale. Mai exact, acesta prezintă două elemente principale ale contextului

privind drepturile omului pentru persoanele vârstnice în Moldova: cadrul internațional al

drepturilor omului pentru persoanele în vârstă, aferente securității economice, și poziționarea

Moldovei în acest cadru. Acesta examinează aceste elemente prin prisma a trei drepturi, pe care

persoanele vârstnice le-au identificat ca priorități: dreptul la sănătate, dreptul la securitate socială

și dreptul la ocupare (muncă).36 Aceste drepturi sunt deosebit de importante pentru securitatea

economică a populației vârstnice actuale și viitoare, în special ținând cont de tendințele

demografice ale țării (vezi Capitolul 2) și sunt corelate și interdependente. Alte drepturi, deși nu

sunt discutate în capitolul respectiv, sunt esențiale, precum drepturile la educație, cultură și

sănătate reproductivă. Analiza prezentată în capitol se referă, de asemenea, la problemele

intersectoriale, cum ar fi dreptul la lipsa discriminării, drepturile altor grupuri relevante și

intersectate, și drepturile femeilor în vârstă, ținând cont de aspectele de gen ale îmbătrânirii.

Sinteza cadrului internațional privind drepturile persoanelor vârstnice

Cadrul internațional privind drepturile omului interzice discriminarea, dar rareori se referă

în mod expres la persoanele vârstnice. Discriminarea este interzisă de Declarația Universală a

Drepturilor Omului, Articolul 7; Articolul 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile

economice, sociale și culturale (abrev. engl. – ICESCR); Convenția privind drepturile persoanelor

cu dezabilități, Articolele 5 și 12; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

Articolul 26; și Articolul 2 din Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare

împotriva femeilor interzice expres discriminarea împotriva femeilor. Interdicțiile articulate de

aceste instrumente nu sunt menite a fi exhaustive; „prin urmare, chiar dacă vârsta nu este

menționată în mod explicit ca motiv prohibitiv pentru discriminare, trebuie totuși să fie acceptată

în ‘alt statut’.” 37 Legislația privind drepturile internaționale ale omului este lipsită de claritate cu

privire la modul în care această interdicție se aplică în poziția specifică a bărbaților și femeilor în

vârstă.38

Dincolo de acest cadru, care se aplică vârstnicilor, precum și tuturor membrilor societății,

următoarele sub-secțiuni se referă la resursele suplimentare privind dreptul la sănătate, ocuparea

forței de muncă și securitatea socială în rândul persoanelor vârstnice. De asemenea, se fac referințe

la legăturile dintre aceste drepturi și alte eforturi de dezvoltare, cum ar fi Obiectivele de Dezvoltare

Durabilă.

36 Vezi UNFPA și HelpAge International (2012). Alte drepturi ale omului, care sunt relevante pentru persoanele în vârstă, se

regăsesc în Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Pactul internațional cu privire la

drepturile economice, sociale și culturale (ICESCR), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, și Convenția

privind drepturile persoanelor cu dezabilități; 37 UNHRC (2010), alineatul 38; 38 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);

38

Dreptul la sănătate

Sănătatea și un standard de viață adecvat sunt conectate. Articolul 11 din ICESCR recunoaște

„dreptul oricărei persoane la un nivel de trai suficient pentru el și familia sa, inclusiv hrană,

îmbrăcăminte și locuință, precum și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață.” Articolul 12

consacră „dreptul fiecăruia de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală“.

Această relație funcționează în ambele sensuri: mulți oameni în vârstă „pot cădea pradă unui cerc

vicios, în care sănătatea precară generează sărăcie și sărăcia generează sănătate precară.”39 Pentru

a realiza dreptul la sănătate, autoritățile trebuie să întreprindă măsuri pentru a preveni, trata și

controla maladiile și a asigura asistență și îngrijire medicală pentru toți în eventualitatea unei

maladii.40

Ca parte a dreptului la sănătate, discriminarea persoanelor în vârstă în cadrul sistemului de

asistență medicală trebuie să fie interzisă. Drepturile egale ale persoanelor vârstnice de a oferi

un consimțământ informat și a fi tratați cu demnitate, în special în situații de custodie, cum ar fi

îngrijirea pe termen lung, detenția, sau spitalizarea, ar trebui să fie protejate. Discriminarea pe bază

de reședință este, de asemenea, asociată discriminării persoanelor în vârstă cu dezabilități.

Drepturile unor astfel de persoane „merită o atenție specială, deoarece sunt supuse spitalizării și

instituționalizării din cauza vârstei, dezabilității, sau din cauza ambilor factori.”41

Accesul la îngrijire paliativă este parte integrantă a dreptului la sănătate. În unele cazuri,

lipsa accesului la îngrijirea paliativă poate constitui un tratament crud, inuman sau degradant; în

special în cazul în care suferința este severă, atingând pragul minim pentru maltratare; guvernul

știa sau ar fi trebuit să știe despre durere; și toate măsurile rezonabile nu au fost întreprinse „pentru

a proteja integritatea fizică și psihică a persoanelor.”42 Legislația internațională privind drepturile

omului stipulează expres că nimeni nu va fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor crude,

inumane sau degradante.43 Convenția Europeană menține, de asemenea, această interdicție.44

Asigurarea dreptului la sănătate în rândul persoanelor vârstnice trebuie să țină cont de

diferențele în nevoile de sănătate ale bărbaților și femeilor în etate. Comitetul pentru

eliminarea discriminării împotriva femeilor afirmă că „părțile trebuie să întreprindă măsuri

corespunzătoare pentru a asigura accesul femeilor în vârstă la serviciile de sănătate“, menționând

că, de regulă, femeile trăiesc mai mult decât bărbații și, prin urmare, sunt mai susceptibile de a

suferi de boli cronice, și sunt de multe ori îngrijitorii principali ai soților, care îmbătrânesc.45

Autoritățile ar urma să asigure asistență medicală disponibilă și accesibilă tuturor femeilor în

vârstă, prin activități care includ eliminarea taxelor de utilizare, instruirea lucrătorilor medicali în

39 UNHRC (2010), alineatul 17; 40 ICESCR, Articolul 12(c); 41 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015); 42 UNHRC (2013), alineatul 54; 43 Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Articolul 7; 44 Consiliul Europei (2010a); 45 CEDAW (1999), alineatul 24;

39

boli geriatrice, accesul la medicamente adecvate, precum și asistență medicală și socială pe termen

lung, îngrijire care permite un trai independent, precum și îngrijiri paliative.46

Accentul pe sănătate ca bun esențial al oamenilor este, de asemenea, evident dincolo de

cadrul drepturilor omului. De exemplu, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3, pentru a „asigura

o viață sănătoasă și promovarea bunăstării pentru toți, la toate vârstele“, declară că „trebuie să

realizăm o acoperire universală cu sănătate si acces la asistență medicală de calitate. Nimeni nu

trebuie să fie izolat.”47 Guvernele ar trebui să urmărească în mod activ țintele Obiectivelor de

Dezvoltare Durabilă privind bolile netransmisibile (BNT), care afectează în mod disproporționat

persoanele în vârstă.48 Strategia privind egalitatea genurilor a Băncii Mondiale subliniază

importanța BNT, în special în țările cu venituri medii, și a articulat importanța legăturilor de

prevenire a discriminării pe criterii de gen, dezabilitate și sărăcie.49

Dreptul la ocuparea forței de muncă

Discriminarea la locul de muncă este interzisă în dreptul internațional al drepturilor omului.

Organizația Internațională a Muncii (OIM) are o serie de convenții fundamentale, inclusiv

Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei.50

Această convenție impune ca distincțiile, excluderile sau preferințele să fie bazate pe respectarea

cerințelor inerente unui anumit loc de muncă.51 Domeniul de acțiune este unul amplu și se extinde

dincolo de solicitările de angajare și deciziile angajatorilor privind angajarea și concedierea.

Acesta include în mod expres orientarea profesională, formarea profesională și serviciile de

plasament.52 Se constată că vârsta, responsabilitățile familiale, dezabilitatea și statutul social ar

putea necesita protecție specială sau asistență.53 Comitetul pentru eliminarea discriminării

împotriva femeilor constată că discriminarea sistemică împotriva femeilor pe parcursul întregii

vieți se soldează cu venituri mai mici la bătrânețe, lăsând femeile dezavantajate comparativ cu

bărbații mai în vârstă.54 Recomandarea pentru lucrătorii mai vârstnici „are ca scop protejarea

drepturilor angajaților în vârstă, cu egalitate în tratament.“55 Suplimentar vârstei, persoanele în

46 CEDAW (2010), alineatul 45; 47 Națiunile Unite (2015), alineatul 26; 48 “Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3: Sănătate și stare de bine pentru toți,, la toate vârstele,” Direcția dezvoltare durabilă,

Departamentul relații economice și sociale, Națiunile Unite, New York, https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3; 49 Banca Mondială (2015a); 50 Alte convenții OIM includ Convenția privind munca forțată sau obligatorie; Convenția privind abolirea muncii forțate; Convenția

privind libertatea sindicală și protecția dreptului de organizare; Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și

de negociere colectivă; Convenția privind egalitatea de remunerare pentru bărbați și femei pentru munca de valoare egală;

Convenția privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei; Convenția privind vârsta minimă

de încadrare în muncă; și Convenția privind interzicerea și acțiunea imediată în vederea eliminării celor mai grave forme ale muncii

copilului; 51 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 1; 52 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 3; 53 ILO, 1958, Convenția nr. 111 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei, Articolul 5,

alineatul 2; 54 CEDAW (2007), alineatul 31; 55 “R162: Recomandarea pentru lucrătorii vârstnici, 1980 (nr. 162),” Organizația Internațională a Muncii, Geneva,

http://www.ilo.org/dyn/normlex/en/f?p=NORMLEXPUB:12100:0::NO::P12100_ILO_CODE:R162, Secțiunea II, alineatul 5(g).

Vezi, de asemenea, Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);

https://sustainabledevelopment.un.org/sdg3

40

etate au de multe ori responsabilități familiale de îngrijire, dezabilități și un statut social, care

necesită protecție specifică în scopul asigurării drepturilor egale în ocuparea forței de muncă.

Barierele întâmpinate de lucrătorii vârstnici au fost recunoscute în cadrul internațional al

drepturilor omului. Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale ia act de efectele

dăunătoare ale discriminării pentru limita de vârstă asupra forței de muncă. Articolul 6 din

ICESCR cere statelor să protejeze dreptul tuturor de a fi încadrați în câmpul muncii, care este ales

în mod liber și acceptat. Acesta ia act de dificultățile întâlnite deseori de persoanele, care sunt în

căutarea locurilor de muncă și se apropie de vârsta de pensionare, în identificarea și menținerea

locului de muncă. Protecția dreptului de câștig prin muncă nu se limitează la interzicerea

discriminării; într-adevăr, Comisia invită statele să prevină discriminarea pe motiv de vârstă.56

Aceasta se regăsește, de asemenea, în Recomandarea OIM 162 (1980) privind angajații vârstnici.

Convenția privind politica de ocupare a OIM, 1964 (nr. 122) „promovează ocuparea forței de

muncă deplină, productivă și aleasă în mod liber pentru toți cei care sunt disponibili și care sunt în

căutare de lucru.“ 57 Raportorul special al ONU pentru drepturile omului în sărăcie extremă notează

că „pe măsura înaintării în vârstă, persoanele tind să fie excluse progresiv de pe piețele muncii

formale și informale de către angajatori, care acordă prioritate forței de muncă mai tinere.

Cercetările sugerează că persoanele vârstnice, care reușesc să se încadreze și să rămână în rândurile

forței de muncă, ocupă locuri de muncă mai puțin atractive, cu un salariu mai mic decât persoanele

de vârsta maximal productivă.”58

Lipsa discriminării este critică pentru drepturile de muncă ale femeilor, inclusiv al femeilor

în vârstă, care sunt de multe ori dezavantajate în căutarea unui loc de muncă. Comitetul

pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor a sprijinit crearea legislației muncii și utilizarea

unor măsuri temporare speciale pentru a aborda situația șomajului în rândul femeilor trecute de 40

de ani. Alte țări europene au creat măsuri speciale temporare pentru a sprijini ocuparea forței de

muncă în rândul acestor femei.59 Strategia privind egalitatea de gen a Băncii Mondiale solicită, de

asemenea, crearea locurilor de muncă, mai multe ca număr și mai bune, pentru femei și bărbați și

citează importanța sistemelor care includ femeile mai în vârstă în accesul la oportunități

economice. 60 Pentru femeile care nu fac parte din forța de muncă formală, diminuarea decalajului

de gen în deținerea și controlul activelor esențiale, cum ar fi terenurile, locuințele, tehnologiile și

finanțele, este chiar mai importantă pentru succesul antreprenorial. „Creșterea capacității femeilor

de a se face auzite și a gestiona cursul propriilor vieți” este o parte critică a participării în toate

aspectele vieții.61

56 CESCR (1995), alineatul 22; 57 OIM, 1964, Convenția nr. 122, Convenția privind politica de ocupare a forței de muncă; 58 UNHRC (2010), alineatul 16; 59 CEDAW (2005), alineatele 194 și 195; 60 Banca Mondială (2015a); 61

Indrawati (2015);

41

Ocuparea forței de muncă și munca decentă pentru toți sunt, de asemenea, o componentă

importantă a dezvoltării durabile. Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8 promovează „o creștere

continuă, favorabilă incluziunii și economic durabilă, ocuparea forței de muncă deplină și

productivă și muncă decentă pentru toți”, în conformitate cu standardele de muncă ale OIM.62

Programele de dezvoltare internaționale ar trebui să se asigure că persoanele în vârstă beneficiază

de aceste eforturi.

Dreptul la securitate socială

Dreptul la securitate socială este bine descris în cadrul internațional cu privire la drepturile

omului. Articolul 9 din ICESCR, împreună cu Articolele 10 și 11, subliniază dreptul la securitate

socială. Dreptul omului la securitate socială a fost dezvoltat în continuare de către Comitetul pentru

drepturile economice, sociale și culturale în comentariul general 19 (2008) privind dreptul la

securitate socială. Articolele 22 și 25.1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului implică,

de asemenea, dreptul la securitate socială. „Deși este un drept de sine stătător, dreptul la securitate

socială este, de asemenea, esențial pentru realizarea dreptului la un nivel de trai adecvat, garantat

în Articolul 11 al Pactului.”63

Există mai multe fațete ale unui sistem de securitate socială, care respectă standardele

internaționale în domeniul drepturilor omului. Comentariul general 19 constată că economiile

și prestațiile de asigurări sociale, contributive și necontributive, precum și în numerar sau sub

formă de bunuri (în natură), sunt componente importante ale sistemelor de protecție socială.64

Acesta constată că asigurarea nu este suficientă și „este puțin probabil ca fiecare persoană să poată

fi acoperită în mod adecvat prin intermediul unui sistem bazat pe asigurări.”65 Pentru o acoperire

adecvată, sistemele trebuie să prognozeze mai multe situații imprevizibile, relevante pentru

persoanele în vârstă, dincolo de prestațiile pentru limita de vârstă, cum ar fi cele de urmaș,

invaliditate, dar și cele pentru asistență medicală. Comitetul pentru drepturile economice, sociale

și culturale oferă exemplul importanței pensiilor necontributive în cazul femeilor în vârstă: „Având

în vedere speranța de viață mai mare și faptul că anume ele sunt cele, care deseori nu dispun de

pensii contributive, femeile ar fi principalii beneficiari.”66 Acoperirea adecvată în rândul femeilor

în afara pieței formale a muncii și care nu au fost căsătorite vreodată nu ar putea fi realizată doar

prin sisteme contributive, fără această opțiune. Pensiile necontributive pentru persoanele fără

resurse la atingerea vârstei de pensionare sunt obligații necesare în temeiul Articolului 9 din

ICESCR. „Prestațiile achitate în baza unui sistem de securitate socială ar trebui să fie adecvate ca

și cantitate și durată și accesibile tuturor, fără discriminare.”67 Caracterul informal al forței de

muncă limitează eficacitatea sistemelor de pensii contributive. Comitetul pentru drepturile

62 Națiunile Unite (2015), alineatul 67; 63 UNHRC (2011a), alineatul 49; 64 CESCR (2007); 65 CESCR (2007), alineatul 4(b); 66 CESCR (1995), alineatul 21; 67 UNHRC (2011a), alineatul 50;

42

economice, sociale și culturale constată că „părțile trebuie să întreprindă măsuri în volumul maxim

al resurselor disponibile pentru a se asigura că sistemele de securitate socială acoperă persoanele

care activează în economia informală.”68 Caseta 3.1 prezintă 10 elemente ale drepturilor omului

pentru un sistem de protecție socială.

Caseta 3.1. Zece elemente ale drepturilor omului pentru un sistem de protecție socială

Accentul este pus pe sprijinirea dreptului omului aplicabile persoanele în vârstă la securitate

socială. Raportorul special pentru drepturile omului în sărăcie extreme constată că „accentul pe

persoanele în vârstă ar trebui să fie constituit din stabilirea pensiilor de bază, necontributive, ca

fiind unul dintre pilonii unei abordări cuprinzătoare, care să includă măsuri de asigurare a accesului

la serviciile de bază (în special servicii de sănătate) și eliminarea discriminării pe motiv de gen.”69

Reducerea pensiilor necontributive sau sociale ar avea ca rezultat un impact disproporționat asupra

femeilor în vârstă. Un raport privind drepturile omului ale persoanelor în etate, elaborat de către

Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, constată că „Convenția privind eliminarea

tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor include referințe la limită de vârstă în ceea ce

privește discriminarea în exercitarea dreptului la securitate socială (articolul 11.1 (e)).”70

Dreptul european regional al drepturilor omului privind securitatea socială este amplu. În

cadrul normelor internaționale în domeniul drepturilor omului stabilite mai sus, regiunea a articulat

68 CESCR (2007), alineatul 34; 69 UNHRC (2010), alineatul 16; 70 UNHRC (2014), alineatul 25;

Sistemele bune:

1. Sunt bazate pe un instrument juridic, precum constituția, și un cadru instituțional adecvat pentru

asigurarea caracterului permanent;

2. Prezintă obligativitatea executării pentru planurile contributive și necontributive, asigurând caracterul

universal al protecției;

3. Asigură transparența și accesul la informație, permițând “deținătorilor de drepturi să-și cunoască

drepturile și criteriile pentru includerea și excluderea din program(e)”;

4. Au roluri clare pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru grupurile vulnerabile;

5. Asigură accesibilitatea, adaptabilitatea și acceptabilitatea, inclusiv respectul pentru viața privată;

6. Asigură participarea de substanță și efectivă a beneficiarilor vizați pentru drepturile de proprietate și

pentru durabilitate, dar și o reflecție a dreptului de a face parte din viața publică;

7. Oferă prestații adecvate pentru un standard de viață adecvat și serviciile și bunurile necesare accesibile,

asigurând demnitate și autonomie;

8. Asigură un caracter exhaustiv, coerență și politici coordonate, inclusiv accesul la asistență medicală;

9. Asigură egalitatea și lipsa discriminării, inclusiv echitatea de gen, incorporând o perspectivă asupra

aspectelor de gen;

10. Sunt aplicabile, permițând beneficiarilor să-și revendice drepturile prin intermediul instanțelor de

judecată, în caz de necesitate, cu mecanisme adecvate de gestionare a reclamațiilor și remedii efective.

Sursă: Adaptat din UNRISD, site-ul privind drepturile la protecție socială și sănătate: http://socialprotection-

humanrights.org/framework/; UNHRC 2010; CESCR 2007.

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/adequate-legal-and-institutional-framework-and-adopt-long-term-social-protection-strategies/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/universality-of-protection/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/universality-of-protection/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/ensure-transparency-and-access-to-information/

http://socialprotection-humanrights.org/inclusion-of-vulnerable-groups/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/standards-of-accessibility-adaptability-and-acceptability/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/ensure-meaningful-and-effective-participation/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/adequacy-of-benefits/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/dignity-and-autonomy/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/comprehensive-coherent-and-coordinated-policies/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/equality-and-non-discrimination/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/gender-perspective/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/gender-perspective/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/principles/access-to-accountability-mechanisms-and-effective-remedies/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/

http://socialprotection-humanrights.org/framework/

43

aplicarea acestor drepturi cu mare specificitate. Codul european de securitate socială cere

securitate socială pentru toți cei cu vârsta de peste 65 de ani, cu unele formule de excepții, și un

raport de înlocuire de minim 40 la sută.71 În timp ce acesta conturează o prestație de bază pentru

limită de vârstă de cel puțin 50 la sută din rata de înlocuire pentru toți cei cu vârsta de peste 65 de

ani, acesta este, de asemenea, redus considerabil de alocația mare pentru limita de vârstă pe criterii

demografice, economice și sociale adecvate. 72 Un Cod european de securitate socială revizuit a

intrat în vigoare în 1996.73 În aceste standarde nu este prescrisă planificarea mijloacelor în bugetul

de stat; sistemele de pensii pot încerca să se auto-finanțeze prin contribuțiile angajaților și

patronilor, dar este posibilă, de asemenea, asigurarea pensiilor sociale minime prin intermediul

bugetului general.

La stabilirea standardelor europene s-au adoptat mai multe abordări. Pe plan politic,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a cerut statelor-membre să protejeze securitatea

socială adecvată.74 Pe plan de politici, recomandarea Consiliului adresată statelor-membre privind

promovarea drepturilor omului ale persoanelor în vârstă constată că protecția socială completă

include mai multe drepturi ale omului.75 În Carta socială europeană revizuită, părțile se obligă să

întreprindă măsuri pentru a „permite persoanelor vârstnice să rămână membri deplini ai societății

cât mai mult posibil“, „să permită persoanelor vârstnice să aleagă stilul lor de viață în mod liber și

să ducă o viață independentă în mediul său familiar atât timp cât doresc și sunt capabili, și să

“garanteze persoanelor vârstnice, care trăiesc în instituții, sprijin adecvat, respectând în același

timp viața privată a acestora, precum și participarea la deciziile privind condițiile de viață în cadrul

instituțiilor.”76 Prin Articolul 23, statele-părți se obligă să oferă persoanelor vârstnice protecție

socială sub formă de „resurse suficiente, care să le permită să ducă o viață decentă și să joace un

rol activ în viața publică, socială și culturală.”77 Articolul 23 este completat de protecția oferită de

Articolele 12 și 13, care protejează drepturile la securitate socială și asistență socială și, respectiv,

medicală.78 Semnatarii Cartei sociale revizuite sunt, de asemenea, parte la Protocolul adițional din

1988 la Carta socială europeană, care articulează, în Articolul 4, dreptul la protecție socială pentru

persoanele în vârstă, inclusiv resurse adecvate, informații, independența, locuințe, asistență

medicală și sprijin și intimitate în instituții. 79

Toate aceste drepturi reprezintă necesități pentru demnitate. Statele și-au asumat

angajamentul față de datoria de bază de a „menține sistemul de securitate socială la un nivel

satisfăcător, cel puțin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului european de securitate

71 Consiliul Europei (1964); 72 Consiliul Europei (1964); 73 Consiliul Europei (2016); 74 Consiliul Europei (2012); 75 Consiliul Europei (2014); 76 UNHRC (2010), alineatul44; 77 Carta socială europeană revizuită, Articolul 23; 78 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015); 79 Consiliul Europei (1988);

44

socială.”80 Aceasta este model pentru Convenția 102 a OIM (Standarde minime de securitate

socială) din 1952.81

Lucrătorii migranți au drepturi expres la securitate socială. Convenția internațională privind

protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor acestora se aplică tuturor

lucrătorilor migranți și membrilor familiilor acestora, fără vreo deosebire de orice fel, inclusiv, în

special, pe motiv de vârstă (Articolul 7). Drepturile lucrătorilor la securitate socială după revenirea

de la munca în străinătate sunt menținute în Articolul 12 privind dreptul la securitatea socială a

Cartei sociale europene revizuite. Statele părți se obligă să întreprindă măsuri, prin „acorduri

bilaterale și multilaterale corespunzătoare sau prin alte mijloace. . . în scopul asigurării: egalității

tratamentului pentru propriii săi cetățeni și cetățenii celorlalte părți, în ceea ce privește drepturile

la securitatea socială, inclusiv menținerea avantajelor reieșind din legislația de securitate socială,

indiferent de deplasările pe care persoanele protejate le pot efectua între teritoriile părților

implicate.”82

Reducerea drepturilor existente la securitate socială trebuie să fie efectuată cu atenție,

pentru a preveni discriminarea. Multe persoane vârstnice depind de beneficiile de securitate

socială pentru a supraviețui. Deci, analiza jurisdicțională individuală într-un termen rezonabil este

considerată de către unele instanțe din Europa o necesitate imediată pentru supraviețuirea

persoanelor în vârstă.83 Sistemele de apel pe cale rapidă permit persoanelor în vârstă să conteste

greșelile într-un mod rapid și eficient. Pentru schimbări sistemice, Comitetul pentru drepturile

economice, sociale și culturale a remarcat că „există o puternică prezumție că măsurile regresive

întreprinse în legătură cu dreptul la securitate socială sunt interzise.”84 În eventualitatea

întreprinderii unor astfel de măsuri, statele-părți sunt obligate să demonstreze că toate alternativele

au fost luate în considerare, că aceste acțiuni sunt cele mai bune pentru realizarea tuturor

drepturilor sociale, economice și culturale prezentate în ICESCR, și luând în considerare resursele

disponibile maximal-disponibile ale statului.85 „Instituțiile financiare internaționale, în special

Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, ar urma să ia în considerare dreptul la securitate

socială în politicile sale de creditare, contractele de împrumut, programele de ajustare structurală

și alte proiecte similare, astfel încât exercitarea dreptului la securitate socială, în special de către

persoanele și grupurile dezavantajate și marginalizate, să fie promovată și nu compromisă.”86

80 Consiliul Europei (1964), Articolul 26; 81 Nickless (2002); 82 Carta socială europeană revizuită, Articolul 12a; 83 Vezi Süßmann v Germany, Merits, nr. 20024/92, nr. cazului 57/1995/563/649, ECHR 1996-IV, [1996] ECHR 38, (1996) 25

EHRR 64, IHRL 3111 (ECHR 1996), 16 septembrie 1996, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului [ECtHR, Grand Chamber],

http://opil.ouplaw.com/view/10.1093/law:ihrl/3111echr96.case.1/law-ihrl-3111echr96, care a constatat că expertiza pentru părțile

mai vârstnice ale litigiului necesită o viteză mai mare în unele cazuri, notând că îngrijorarea pentru condițiile de trai poate fi

importantă; 84 CESCR (2007), alineatul 42; 85 CESCR (2007), alineatele 42 și 60; 86 CESCR (1990), (2007), alineatul 83;

45

Un nivel de viață adecvat include locuințele. Dreptul la un nivel de viață adecvat include dreptul

la locuință, în conformitate cu Articolul 11 din ICESCR. Comitetul pentru drepturile economice,

sociale și culturale constată în comentariul general 6 privind drepturile economice, sociale și

culturale ale persoanelor în vârstă, că „politicile naționale ar trebui să ajute persoanele vârstnice

să continue să trăiască în propriile lor case, atâta cât este posibil, prin restaurarea, dezvoltarea și

îmbunătățirea locuințelor și adaptarea acestora la capacitatea persoanelor respective de a avea

acces la ele și de a le folosi.”87 Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor

constată că statele ar trebui „să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura accesul femeilor în

vârstă la o locuință adecvată, care să răspundă nevoilor specifice ale acestora. Statele-părți ar urma

să presteze servicii sociale, care să permită femeilor mai în vârstă să rămână acasă și să locuiască

independent, atât timp cât este posibil. Statele-părți trebuie să se asigure că legile și practicile ce

afectează dreptul femeilor vârstnice la locuințe, terenuri și proprietăți, sunt eliminate. Statele părți

ar trebui să protejeze, de asemenea, femeile în vârstă împotriva evacuărilor forțate și lipsei de

adăpost.” 88 Astfel de acțiuni ar putea fi catastrofale pentru femeile mai vârstnice cu venituri

limitate sau cu mobilitate redusă.

Obiectivele dreptului omului la securitate socială sunt aliniate cu Obiectivele de Dezvoltare

Durabilă. Acestea își propun să asigure că „toți oamenii trebuie să se bucure de un nivel de bază

de trai, inclusiv prin intermediul sistemelor de protecție socială.”89 Aceasta „cuprinde atât

asigurările sociale, cât și de asistență socială, ținând cont de costul real de trai.”90 Securitatea

socială este un element cheie al protecției sociale. Beneficiile nu sunt exclusiv individuale; acestea

au efecte externe pozitive, care sunt relevante atât pentru societăți în ansamblu, cât și pentru

persoanele fizice. „Securitatea socială, prin caracterul său redistributiv, joacă un rol important în

reducerea și atenuarea sărăciei, prevenirea excluziunii sociale și promovarea incluziunii sociale.”91

Raportul Băncii Mondiale Îmbătrânirea de aur (Golden Aging) susține acest fapt, menționând că

„persoanele sărace în etate” trebuie să fie protejate în calitate de funcție de bază a unui sistem:

„mișcările excesive de corelare a pensiilor cu salariile și anii în forța de muncă pot submina

funcțiile de protejare și distribuire la atingerea limitei de vârstă ale unui sistem de pensii.”92 Orice

decalaj în sistemele de protecție socială îi „afectează în mod grav pe cei aflați în sărăcie extremă

– un grup în care persoanele vârstnice sunt reprezentate într-o măsură nejustificat de mare.”93

Realizarea drepturilor grupurilor speciale ale populației

Femeile vârstnice se confruntă cu efectele cumulative ale mai multor discriminări pe

parcursul întregii vieți. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva

87 CESCR (1995), alineatul 33; 88 CEDAW (2010), alineatul 48; 89 Națiunile Unite (2015), alineatul 24; 90 UNHRC (2010), alineatul 1: “analiza modului în car strategiile specific de reducere a sărăciei, în special cele aferente domeniului

de protecție socială, corespund standardelor drepturilor omului.”; 91 CESCR (2007); 92 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015), 244–45; 93 UNHRC (2010);

46

femeilor recunoaște în recomandarea generală 27, că bătrânețea este „unul dintre motivele pentru

care femeile suferă multiple forme de discriminare.”94 Tendința poate începe cu discriminarea în

educație și continua în accesul la locurile de muncă oficiale, salarii și așteptările de muncă

neremunerată, inclusiv îngrijire. Rolurile de gen rămân statice pe întreg parcursul vieții, lăsând

femeile mai în vârstă cu un volum de lucru de îngrijire neremunerat, care este nerecunoscut și

neraportat. În sistemul european al drepturilor omului, recomandarea 1796 (2007) a Adunării

Parlamentare a Consiliului Europei evidențiază discriminarea specială cu care se confruntă femeile

vârstnice, inclusiv venituri mai mici și sărăcie pe parcursul vieții, iar vulnerabilitățile sunt

amplificate din cauza pierderii contribuțiilor din venituri și pensii, abandonând munca în favoarea

îngrijirii.95 Îngrijirea are, de asemenea, alte implicații; de exemplu, „femeile cu un volum mare de

muncă de îngrijire neremunerată prezintă șanse să nu dispună de acces la asistență medicală din

cauza lipsei de timp sau bani.“ 96 Mai recent, atât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

cât și Parlamentul European, au adus în vizor impactul crizelor financiare asupra femeilor în

vârstă.97

Interdicția discriminării pe motive de gen este o cerință imediată din punct de vedere juridic,

nu una care poate fi abordată în mod progresiv. Realizarea oportunității egale pentru bărbați și

femei de a se bucura de toate drepturile economice, sociale, culturale este vizată în Articolul 3 din

ICESCR. Semnatarii ICESCR trebuie să asigure că legile nu sunt discriminatorii în recunoașterea

drepturilor bărbaților și femeilor.98 Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale,

care supraveghează modul în care țările implementează ICESCR, constată că „implementarea

Articolului 3 [care interzice discriminarea] în ceea ce privește Articolul 9 [securitate socială]

prevede, printre altele, egalizarea obligatorie a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei;

asigurându-se că femeile beneficiază de prestații egale în ambele sisteme de pensii, publice și

private.”99Acesta este un exemplu răspândit al unei legi discriminatorii, cu încălcarea asigurării

egalității. Legile inegale privind aceste aspecte agravează marginalizarea femeilor vârstnice și

sărăcia, alimentând în continuare inegalitatea și discriminarea pe motive de gen.

Dependența de sistemele de securitate socială contributive aprofundează inegalitatea

femeilor în vârstă.100 Femeile sunt excluse din sistemele de securitate socială contributive din mai

multe motive. Responsabilitățile de îngrijire, nivelul de studii inferior și statutul social inferior se

soldează cu „locuri de muncă de calitate inferioară, informale și nesigure, din cauza timpului pe

care femeile îl petrec în afara locului de muncă și a necesității încheierii contractelor cu ore de

lucru flexibile.”101 Aceste locuri de muncă nu oferă beneficii de încadrare și de pensionare sigure,

94 CEDAW (2010); 95 Consiliul Europei (2007), alineatul 9; 96 Sepúlveda Carmona și Donald (2014); 97 Consiliul Europei (2010b); Parlamentul European (2013); Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015); 98 CESCR (2007), alineatul 40; 99 CESCR (2007), cu referire la analiza CESCR (2005) din Articolul 10 din ICESCR, care prevede expres că, în timpul și după

nașterea copilului, “mamelor trebuie să li se acorde concediu plătit sau concediu cu prestații de asigurări sociale adecvate”; 100 UNHRC (2010), alineatul 33; 101 Sepúlveda Carmona și Donald (2014);

47

pe care bărbații le-ar putea acumula în timpul celor mai buni ani de lucru.102 Prin urmare, „femeile

mai vârstnice sunt mai susceptibile de a beneficia de pensii mai mici și alte prestații necontributive

[dacă beneficiază de careva, în general] în absența unui cadru juridic adecvat pentru a sprijini

dreptul lor, ce amenință realizarea drepturilor acestora.”103

Femeile vârstnice din spațiul rural se confruntă cu bariere în a-și exercita drepturile la acces.

Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor s-a declarat îngrijorat de „absența

unor informații detaliate cu privire la situația femeilor vârstnice în zonele rurale.”104 Ratele sărăciei

sunt, de multe ori, mai mari în zonele rurale, precum și accesul la servicii este deseori redus, cu

excepția cazurilor în care există un efort concertat din partea autorităților locale și naționale.

Comitetul a subliniat în repetate rânduri lipsa accesului la asistență medicală al femeilor din mediul

rural.105 Autoritățile ar trebui să se asigure că femeile în vârstă, care locuiesc în zonele rurale,

„beneficiază de politici și programe în toate domeniile, în special în accesul la asistență medicală,

educație, servicii sociale și procesul decizional.”106

Îngrijirea neremunerată este un impediment pentru realizarea obiectivelor de reducere a

sărăciei, emanciparea femeilor și egalitatea de gen.107 Femeile mai vârstnice sunt de multe ori

îngrijitori. Aceasta a fost recunoscut de către raportorul special al ONU pentru drepturile omului

în sărăcie extremă: „Femeile vârstnice nu sunt doar mai susceptibile de a fi mai sărace decât

bărbații, dar ele sunt, de asemenea, susceptibile de a fi împovărate cu responsabilități de îngrijire

a altor membri ai familiei, mai ales nepoții lor.”108 Pensiile necontributive pentru persoanele fără

resurse la atingerea vârstei de pensionare sunt obligații necesare în temeiul Articolului 9 din

ICESCR. „Prestațiile achitate pe baza unui sistem de securitate socială ar trebui să fie adecvate ca

durată și cantitate și accesibile tuturor, fără discriminare.”109 Lipsa discriminării împotriva

femeilor în munca de îngrijire neremunerată necesită pensii necontributive adecvate.

Mulți bărbați și femei mai în vârstă, în special femeile vârstnice, se confruntă cu violență în

familie, în instituțiile de îngrijire sau cu situații de conflict sau post-conflictuale.110 Persoanele

vârstnice au dreptul să fie libere de orice formă de violență și abuz și, prin interdicțiile generale

privind drepturile omului în Declarația Universală a Drepturilor Omului, autoritățile au datoria de

a preveni violența și abuzul, de a proteja persoanele în vârstă și a pedepsi contravenienții.111

Recomandarea generală 27 a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor

constată că „statele părți au obligația de a recunoaște și de a interzice violența împotriva femeilor

102 Sepúlveda Carmona și Donald (2014); 103 UNHRC (2010), alineatul 51; 104 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând CEDAW (2002), alineatele 37, 65, și 66; 105 Vezi Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, Articolul 14, alineatul 2(b); CEDAW

(2002), alineatele 37, 65, și 66; CEDAW (2009); CEDAW (2010), alineatul 24; 106 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând CEDAW (2002), alineatele 37, 65, și 66; 107 Sepúlveda Carmona și Donald (2014); 108 UNHRC (2010), alineatul 21; 109 UNHRC (2011a), alineatul 50; 110 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015); 111 Declarația Universală a Drepturilor Omului, Articolul 3 (Națiunile Unite, 1948);

48

în vârstă, inclusiv a celor cu dezabilități, în legislația privind violența domestică, violența sexuală

și violența în setările instituționale. Statele părți trebuie să investigheze, să urmărească penal și să

pedepsească toate actele de violență împotriva femeilor în vârstă.”112

Țările au, de asemenea, motivații economice puternice pentru eliminarea violenței în familie

și a violenței domestice împotriva persoanelor vârstnice. Riscul de violență este asociat cu un

risc mai mare de complicații pentru sănătate și costuri, precum si un risc sporit de pierdere a

capacității de muncă sau de căutare a unui loc de muncă. Violența are implicații asupra costurilor

de sănătate, pierderii productivității și ratării veniturilor. Violența fizică prezintă „o probabilitate

mai mare de a necesita perioade mai lungi de recuperare, chiar de la leziuni minore. În afară de a

provoca suferință emoțională severă și de durată, violența fizică este, de asemenea, o cauză a

mortalității premature.”113

Pentru unele persoane în vârstă, în special femeile vârstnice, care se pot confrunta cu efectele

cumulative ale violenței pe parcursul vieții, responsabilitatea de a respecta și de a proteja

dreptul de a trăi fără violență este mai stringent. „Obligația statului de a investiga presupusa

tortură sau alte forme de maltratare este, de asemenea, prevăzută în Articolul 3 din Convenția

europeană în ceea ce privește Articolul 1 din acest instrument.”114 Mai multe cazuri în 2013 și

2014, inițiate de femeile din Moldova, reflectă decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului

privind lipsa discriminării (Articolul 14). „CEDO [Curtea Europeană pentru Drepturile Omului] a

constatat în mod constant eșecul acestui stat de a investiga actele de violență în familie, care pot fi

caracterizate ca fiind rele tratamente și constituie o încălcare a obligației de a preveni tortura,

tratamentele crude, inumane și degradante în conformitate cu standardele europene.”115

Minoritățile etnice, precum romii, se confruntă cu mai multe tipuri de discriminare la atingerea

vârstei înaintate, în funcție de vârstă, etnie, sexe și situația socioeconomică, precum și invaliditate.

Stigma, lipsa accesului la informații, izolarea socială și alți factori acționează în tandem limitând

exercitarea drepturilor omului, care au fost discutate în capitolul respectiv.

Persoanele cu dezabilități pot prezenta tipuri complexe de discriminare pe măsura îmbătrânirii,

iar persoanele vârstnice pot dobândi dezabilități pe măsură ce îmbătrânesc. Convenția privind

drepturile persoanelor cu dezabilități nu face referire expres la vârsta înaintată, dar, odată ce

persoanele mai tinere cu dezabilități devin persoane în vârstă, și odată ce persoanele dobândesc

dezabilități la o vârstă înaintată, convenția ar trebui să fie aplicată acestora.

112 CEDAW (2010), alineatul 37; 113 UNECOSOC (2012), alineatul 33; 114 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015), citând Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, Eremia v. Republica

Moldova, 3564/11, Decizia (fondul și soluționarea favorabilă), 28 mai 2013; T.M. și C.M. v. Republica Moldova, 26608/11,

Decizia (fondul și soluționarea favorabilă), 1 ianuarie 2014; 115 Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, T.M. și C.M. v. Republica Moldova, alineatele 46–49;

49

Cadrul juridic specific Moldovei pentru abordarea îmbătrânirii populației prin

prisma drepturilor omului

Moldova și-a asumat numeroase responsabilități în domeniul drepturilor omului pe plan

internațional și regional, care se referă la drepturile specifice de eliminare a discriminării, la

sănătate, la securitatea socială și la ocuparea forței de muncă. Moldova a ratificat Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice, ICESCR, Convenția internațională privind

drepturile persoanelor cu dezabilități, precum și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de

discriminare împotriva femeilor.116

Chiar dacă discriminarea este interzisă și recunoașterea egală în fața legii este garantată

pentru toți cetățenii de către Constituția Republicii Moldova, vârsta înaintată nu este un motiv

constituțional de interzicere a discriminării.117 Constituția, de asemenea, nu stipulează o careva

protecție pentru persoanele în vârstă, similară celei conferite persoanelor cu dezabilități, femeilor

și copiilor. Constituția nu garantează o asigurare medicală minimă gratuită, dreptul la un nivel de

trai adecvat în contextul dreptului la protecție socială și asigurarea pentru limita de vârstă ca drept

al tuturor cetățenilor.118

Legea anti-discriminare 121, adoptată în 2012, își propune ca deziderat să „prevină și să combată

discriminarea și să asigure drepturi egale în aspectele politice, economice, sociale, culturale,

precum și alte aspecte ale vieții pentru persoanele care locuiesc în Moldova, indiferent de rasă,

culoare, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, vârstă, abilități limitate, opinii politice sau orice

alți factori.”119 Includerea vârstei este importantă.

Aplicarea legilor este crucială pentru protecția persoanelor vârstnice. Ca grup social,

persoanele în vârstă din Moldova sunt printre cele mai marginalizate și discriminate.120 Excluderea

socială în rândul persoanelor vârstnice este clasată printre cele mai grave, potrivit unui studiu

efectuat în șase țări din regiune.121 Situația persoanelor în vârstă nu a fost raportată Consiliului

pentru Drepturile Omului în raportul de activitate al Guvernului din 2011.122 A doua revizuire

periodică universală a Moldovei la Consiliul pentru Drepturile Omului va avea loc în timpul

sesiunii 26, începând din octombrie 2016. Ca și în cazul altor studii internaționale privind

116 Vezi “Vizualizați situația ratificării conform țării sau tratatului.” UNHCR, Geneva.

http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/TreatyBodyExternal/Treaty.aspx?CountryID=142&Lang=EN; 117 Președinția (2016), Articolul 41(2); 118 Președinția (2016), articolele 36(1), 42(1), 42(2); 119 Roudik (2012); 120 Fundația Soros–Moldova (2011); 121 PNUD (2011), care raportează că, din cele patru grupuri de vârstă intervievate în șase țări (Kazahstan, fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, Moldova, Serbia, Tadjikistan și Ucraina), grupul de vârstă de 65 de ani și mai mult se confruntă cu

excluziunea socială la o rată de circa 50 la sută mai mare decât în alte grupuri, iar cele mai mari niveluri sunt constatate în

Moldova și Tadjikistan; 122 UNHRC (2011b);

50

drepturile omului în Moldova, aplicarea legilor asigură drepturile omului pentru persoanele

vârstnice.

Legile specifice reflectă angajamentele regionale și internaționale ale autorităților vis-à-vis

de persoanele vârstnice

1. Discriminarea. Guvernul încearcă să reducă din neajunsurile existente în combaterea

discriminării. În raportul său către Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în timpul

procesului de evaluare periodică universală din 2011, Guvernul a raportat că va începe procesul

de ratificare a Protocolului 12 al Consiliului Europei la Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, după adoptarea unui cadru juridic privind combaterea

discriminării.123 Legea privind egalitatea, de exemplu, necesită structuri specializate pentru

implementare, în special pentru a aborda discriminarea femeilor în vârstă.124 Discriminarea în

rândul angajaților în funcție de vârstă este absolut interzisă.125 Interzicerea discriminării expres

în contextul angajări în câmpul muncii este, totuși, mai puțin evidentă în cazul Codului Muncii,

Articolul 47. Discriminarea împotriva persoanelor cu responsabilități de îngrijire a copiilor

este interzisă prin Articolul 247 din Codul Muncii.126

2. Sănătatea. Moldovenii dispun de dreptul național la asistență medicală.127 Legislația națională

se referă la aceasta ca la un drept constituțional și garantează dreptul la șanse egale de a obține

în timp util asistență medicală de bună calitate prin sistemul de asigurări obligatorii în

medicină.128 Moldovenii mai vârstnici au, de asemenea, dreptul la asistență medicală

nediscriminatorie în sistemul de sănătate. Înainte de evaluarea periodică universală a Moldovei

în anul 2011, două organizații neguvernamentale au raportat discriminarea în funcție de vârstă

în cadrul serviciilor de ambulanță, care în mod uzual nu au răspuns la apelurile persoanelor

vârstnice, și Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale și-a exprimat

îngrijorarea cu privire la aceste rapoarte.129 Rapoartele au remarcat, de asemenea, faptul că

costurile ridicate ale medicinii, taxele neoficiale și veniturile inadecvate au constituit bariere

majore pentru realizarea dreptului la asistență medicală al persoanelor vârstnice.130 Mai mult

decât atât, odată cu introducerea asigurării obligatorii de asistență medicală și a medicinii de

familie în 2004, cunoașterea drepturilor la acces și utilizarea serviciilor de asistență medicală

s-a redus, în special printre adulții vârstnici. În mod special, fiecare a treia persoană din

Moldova nu cunoaște drepturile și beneficiile oferite în cadrul pachetului de asigurări mediclae

și fiecare al treilea adult în etate refuză spitalizarea din cauza cheltuielilor suplimentare, care

pot apărea în timpul tratamentului. O astfel de lipsă de informații privind dreptul la asistență

123 UNHRC (2011c), alineatul 15; 124 Legea cu privire le egalitate 121 din 25 mai 2012, Monitorul Social 103 (29 mai 2012); 125 Codul Muncii, Articolul 8 și Articolul 128, http://lex.justice.md/md/326757/; 126 Codul Muncii, 154, http://lex.justice.md/md/326757/; 127 Legea 411 din 28 martie 1995, Asistența medicală, Capitolul IV, Articolul 20, cu toate modificările; 128 Legea 411 din 28 martie 1995, Asistența medicală, Capitolul IV, Articolul 20; 129 CESCR (2011), alineatul 22; 130 UNHRC (2011d);

51

medicală contribuie la disparități în accesarea serviciilor de sănătate și produselor farmaceutice

și, prin urmare, crește riscul de expunere a vârstnicilor la cheltuieli catastrofale legate de

asistența medicală.

Ocuparea forței de muncă. Munca de îngrijire neremunerată, discriminarea și caracterul

informal – toate exercită un impact asupra egalității drepturilor omului în ocuparea forței de

muncă. Moldova este parte la convențiile fundamentale ale OIM, inclusiv Convenția 111

privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și al exercitării profesiei, și

Convenția 122 privind politica de ocupare a forței de muncă. Ocuparea forței de muncă și

munca decentă pentru toți sunt, de asemenea, o componentă importantă a dezvoltării durabile.

Guvernul a luat act de importanța Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în procesul de

evaluare periodică universală.131

Munca nedeclarată este interzisă de Codul Muncii.132 Munca informală (neoficializată) este,

totuși, răspândită în Moldova. Din acest motiv, în deciziile patronilor și angajaților poate fi

remarcată lipsa neintenționată a stimulentelor pentru sistemele de pensii contributive.

Prezentarea cererii părților interesate în prealabil desfășurării evaluării periodice universale în

2011 a solicitat ca Moldova „să se asigure că persoanele care lucrează în sectorul informal,

inclusiv lucrătorii migranți, au acces la securitate socială atunci când ating vârsta de

pensionare.”133

Persoanele vârstnice sunt încă productive, iar aceasta ar trebui să se reflecte în legile și

politicile Republicii Moldova. Un raport recent privind îngrijirea neremunerată a constatat că

„suma, intensitatea și povara acesteia crește odată cu sărăcia și excluziunea socială.”134 Este

util că legislația Republicii Moldova permite un concediu parțial plătit pentru bunicile și

bunicii care continuă să fie încadrați în câmpul muncii.135 Regulamentul privind stabilirea și

plata indemnizațiilor pentru familiile cu copii se aplică și persoanelor în vârstă.136

3. Securitatea socială. Moldova este parte la ICESCR. Comitetul pentru eliminarea discriminării

împotriva femeilor constată că „statele-părți ar trebui să ofere pensii necontributive adecvate

în condiții egale bărbaților și femeilor, care nu au altă pensie sau cu securitate insuficientă a

veniturilor, iar îndemnizațiile oferite de Stat ar urma să fie disponibile și accesibile femeilor

mai vârstnice, în special celor ce locuiesc în zone izolate sau rurale.”137 Pensiile necontributive

promovează egalitatea de gen și abilitarea. Intenția de a egaliza cerințele de eligibilitate între

131 UNHRC (2011e), alineatul 9; 132 Codul Muncii 154-XV, 28 martie 2003, Articolul 7.1; 133 UNHRC (2011d); 134 Sepúlveda Carmona și Donald (2014); 135 Codul Muncii, Articolul 123, http://lex.justice.md/md/326757/; 136 Decizia 432 din 15 iunie 2011 privind modificarea și completarea condițiilor regulamentelor de stabilire și plată a

îndemnizațiilor pentru familiile cu copii. Hotărârea Guvernului 1478 din 15 noiembrie 2002 privind îndemnizațiile pentru

familiile cu copii; 137 CEDAW (2010), alineatul 44;

http://lex.justice.md/md/326757/

52

bărbați și femei este așteptată de mult timp, dar accentul pe continuarea planurilor dependente

de remunerare în loc de planuri necontributive nu reflectă anvergura actuală a caracterului

informal al forței de muncă sau realitățile vieții femeilor.

Dreptul european regional privind drepturile omului în aspect de securitate socială este amplu.

Un cod european de securitate socială revizuit a intrat în vigoare în 1996, dar Moldova nu este

semnatară. Suplimentar, Moldova și-a asumat angajamente în cadrul Cartei sociale europene,

revizuită în 1 ianuarie 2002. Există unele articole, pe care guvernul a ales să nu le adopte.138

Carta revizuită subliniază că persoanele în vârstă au dreptul în mod specific la „resurse

suficiente, care să le permită să ducă o viață decentă și să joace un rol activ în viața publică,

socială și culturală“, pe care părțile trebuie să le urmeze „prin măsuri adecvate.”139 Guvernul

a ales să nu adopte acest articol.140

Moldova nu este obligată să respecte legislația UE, dar abordarea amplă a aspectelor de

securitate socială este un inidiviu al normelor legale din regiune. Articolul 34 din Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Articolul 25 recunosc drepturile persoanelor

în vârstă „de a avea un trai demn și independent și de a participa la viața socială și culturală.”141

Guvernul a semnat acorduri bilaterale cu Bulgaria, Luxemburg, Portugalia și România în 2010-

2011, pentru a asigura securitatea socială a persoanelor de vârstă pre-pensionară, care

emigrează.142

Codul european de securitate socială stipulează securitate socială pentru toate persoanele

trecute de vârsta de 65 ani și un raport de înlocuire de minim 40 la sută.143 Sistemele de pensii

trebuie să funcționeze pentru a proteja drepturile. „Factorii de decizie sunt responsabili de

standardele tehnice și normele de implementare, dar, de asemenea, de asigurarea accesibilității

produselor și serviciilor pentru persoanele supuse riscului de discriminare, cum ar fi cele care

locuiesc în zone rurale îndepărtate.”144 Capitolul 6 examinează aspectele sistemului, care

urmează a fi abordate pentru realizarea dreptului la securitate socială pentru toate persoanele

în vârstă.

Femeile vârstnice se confruntă cu provocări specifice. Moldova este parte la CEDAW și

Protocolul opțional.145 În Moldova, 92,1 la sută din persoanele (bunici) cu funcții de îngrijitori în

138 “Conform Părții III, Articolul A, alineatul 1, al Cartei, Republica Moldova ;i-a asumat angajamentul respectării prevederilor

Articolelor 1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29.” http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-

/conventions/treaty/163/declarations?p_auth=M5SE2oY0; 139 Consiliul Europei (1996); 140 “În conformitate cu Partea III, Articolul A, alineatul 1, al Cartei, Republica Moldova și-a asumat angajamentul respectării

prevederilor Articolelor 1, 2, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 16, 17, 20, 21, 24, 26, 28, 29…” http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-

/conventions/treaty/163/declarations?p_auth=M5SE2oY0; 141 Consiliul Europei (2010b); 142 UNECE (2012), 16, discuția privind acordurile internaționale de securitate socială pentru validarea creditelor de pensii

acumulate în alte părți; 143 Consiliul Europei (1964), Articolul 26; 144 UNECE (2015); 145 “Situația ratificării dashboard interactiv,” OHCHR, Geneva, http://indicators.ohchr.org/.

http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/163/declarations?p_auth=M5SE2oY0




http://indicators.ohchr.org/

53

spațiul urban sunt femei.146 Îngrijirea copiilor orfani și vulnerabili la nivel de familie și comunitate

este crucială, dar puține politici sunt sensibile la latura umană a acestor familii și comunități, care

este de obicei fațeta reprezentată de femeile mai vârstnice. Raportorul special al ONU privind

drepturile omului în sărăcie extremă a subliniat faptul că un sfert din forța de muncă de vârstă

medie din Moldova locuiește în străinătate. Lăsate neajutorate, persoanele în vârstă, de multe ori,

femeile mai vârstnice, poartă povara îngrijirii copiilor și întreținerii caselor familiale din zonele

rurale. Dreptul la securitate socială poate crea un mediu favorabil pentru îngrijire mai extinsă,

suplimentar sprijinului financiar. Un studiu realizat de UNICEF și HelpAge International în 2010

în Moldova, pe un eșantion de 1 205 gospodării cu membrii familiei din diferite generații, a

constatat că familiile din zonele rurale care beneficiază de remitențe au obținut venituri mai mici

din muncă și au beneficiat de mai puține servicii.147 Probabil, acesta reflectă preferința acestora să

dedice timpul liber apărut ca rezultat al libertății asigurate de remitențe îngrijirii și nu activității

economice.

Violența împotriva persoanelor vârstnice este o problemă în Moldova. Violența în familie sau

violența domestică au fost menționate în mod repetat în raportul de sinteză al părților interesate,

prezentat Consiliului pentru Drepturile Omului pentru anul 2011 în cadrul evaluării periodice

universale a Moldovei.148 Într-un sondaj reprezentativ la nivel național, peste două-treimi din

persoanele vârstnice se confruntă cu violență și abuz în zonele rurale.149 Raportorul special privind

violența împotriva femeilor a numit evoluțiile juridice din Republica Moldova „lăudabile“, dar a

remarcat „discrepanța dintre cadrul normativ și realitate, care este o preocupare majoră.“150 Dânsa

îndeamnă Moldova să „elaboreze un Plan de acțiuni pentru implementarea și monitorizarea Legii

cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, inclusiv prin intermediul unor

mecanisme adecvate și prin alocarea resurselor bugetare și umane corespunzătoare pentru punerea

în aplicare a structurilor relevante ale statului.”151 Aceasta ar urma să ia în considerare decalajul

existent între zonele rurale și urbane și o abordare integratoare a drepturilor omului, care include

participareași responsabilizare.

* * *

Drepturile persoanelor în etate la lipsa discriminării, sănătate, ocuparea forței de muncă și

securitate socială sunt înrădăcinate în dreptul internațional privind drepturile omului. În

Moldova și în întreaga lume „nu există nici un instrument internațional obligatoriu sau chiar

organism de supraveghere, care abordează expres drepturile persoanelor vârstnice.”152 În cadrul

146 HelpAge International (2008), 2; 147 HelpAge International și UNICEF (2010); 148 UNHRC (2011d); 149 HelpAge International și Centrul pentru Cercetări Demografice (2015); 150 UNHRC (2009), alineatul 82; 151 UNHRC (2009), alineatul 86 (a); 152 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015);

54

forumurilor internaționale au fost făcute încercări de a relata drepturile omului pentru persoanele

în etate ca fiind sigure, fără existența unui standard universal.

Moldova a semnat și a ratificat multe din tratatele internaționale și regionale, aferente

drepturilor omului, dar continuă să existe lacune de implementare. Multe persoane în vârstă

din Moldova nu se bucură de beneficiile conferite de aceste drepturi, deoarece tratatele nu sunt

transpuse în legislație sau în practică.

Contabilizarea datelor: ce se măsoară, se face. În cazul în care un stat ratifică un tratat privind

drepturile omului, acesta este de acord să fie obligat să prezinte un raport privind progresele

înregistrate cu privire la drepturile stpulate în tratat. Nu există un tratat care ar unific toate

drepturile persoanelor în vârstă. Există unele documente de politici, printre care se regăsesc

principiile ONU privind drepturile persoanelor în vârstă și Planul Internațional de Acțiuni de la

Madrid cu privire la îmbătrânire. Acestea din urmă pot fi folosite pentru a ghida statele în aspect

de protecție a drepturilor persoanelor în vârstă.153 Acestea sunt semnale pozitive, dar nu constituie

instrumente pentru drepturile omului, cu drepturi inerente de punere în aplicare, prin care

persoanele în vârstă pot responsabiliza autoritățile, și guvernele, prin ratificare, au fost de acord cu

obligativitatea acestora. Evaluarea din 2010 a Planului Internațional de Acțiuni cu privire la

îmbătrânire solicită „statelor să dezvolte capacitatea lor națională pentru monitorizarea și aplicarea

drepturilor persoanelor în vârstă prin intermediul, inter alia, al instituțiilor naționale pentru

promovarea și protecția drepturilor omului, după caz.”154 După cum constată raportul de sinteză

regional al Comisiei Economice pentru Europa a ONU privind Planul de acțiuni „în general, țările

au identificat modalități foarte individuale de raportare, selectând ce și cât de amănunțit să

raporteze pe anumite segmente, omițând cu desăvârșire altele.”155 Fără raportare periodică și

responsabilizare, nu poate exista nici o relație dintre Stat și populație cu privire la drepturile

omului.

Datele și monitorizarea sunt esențiale pentru realizarea drepturilor persoanelor vârstnice. Guvernul

nu a prezentat declarații formale la reuniunile Grupului de lucru ONU în domeniul îmbătrânirii.156

Comitetul pentru drepturile economice, sociale și culturale a recomandat guvernului „să

întreprindă măsuri urgente pentru a stabili un sistem de colectare și monitorizare a datelor anuale

privind drepturile Convenției, dezagregate în funcție de persoane și grupuri dezavantajate și

marginalizate.”157

153 UNHRC (2010), alineatul 12; 154 Națiunile Unite (2010); 155 Națiunile Unite (2010); 156 “Grupul de lucru în domeniul îmbătrânirii pentru consolidarea protecției drepturilor omului pentru persoanele în vârstă,”

Departamentul relații economice și sociale al Națiunilor Unite, New York, http://social.un.org/ageing-working-

group/index.shtml; 157 CESCR (2011), alineatul C6;

55

4. ÎMBĂTRÂNIRE SĂNĂTOASĂ

Obiectivul acoperirii universale cu sănătate susținut de Organizația Mondială a Sănătății implică

asigurarea persoanelor cu acces la serviciile de sănătate de care au nevoie fără a suporta povara

financiară a costurilor. Pe măsură ce țările se dezvoltă economic, în povara maladiilor prevalează

bolile netransmisibile și cronice în locul celor infecțioase. Deoarece prevalența bolilor

netransmisibile crește cu vârsta, iar asistența asociată conduitei acestora implică folosirea

frecventă a serviciilor de sănătate și tratament continuu cu medicamente ce pot fi costisitoare,

persoanele vârstnice ar putea fi deosebit de dezavantajate în lipsa acoperirii universale cu

sănătate. Capitolul în cauză prezintă principalele evoluții în indicii de sănătate din ultimele două

decenii în Moldova, axându-se pe speranța de viață, povara maladiilor și factorii de risc. Sunt

descrise, de asemenea, provocările din actualul sistem de asistență medicală, cu examinarea

empirică a accesului la servicii, calitatea asistenței și aderența la tratamentele medicamentoase

pe durata ciclului de viață. Implicațiile fiscale ale abordării acestor provocări nu pot fi trecute cu

vederea atunci când sunt examinate opțiunile de politici.

Îmbătrânirea sănătoasă în Moldova? Imaginea principalilor indici de sănătate

Speranța de viață scăzută

Populația a înregistrat o creștere a speranței de viață, deși speranța de viață la naștere a

rămas scăzută în continuare. Pornind de la situația cea mai precară din Europa de Est în 1990

(Figura 4.1, liniile negre verticale), speranța de viață a populației a crescut cu 4 ani în perioada

1990–2013, egalându-se sau chiar depășind valorile din Belarus, Rusia și Ucraina, după cum

denotă liniile negre verticale intermitente din Figura 4.1. Alte țări, în particular statele Baltice și

cele din Europa Centrală, au înregistrat progrese și mai mari, astfel încât decalajul existent în

speranța de viață între Moldova și restul Europei rămâne considerabil. În Moldova speranța de

viață este scăzută, constituind 71,3 ani (comparativ cu media regională de 76,0 ani). Speranța de

viață este aproximativ aceeași în Moldova acum cum era în Europa Centrală în 1990. Populația

Europei de vest trăiește în medie cu 9 ani mai mult decât populația Moldovei. Figura 4.1 mai

ilustrează că câștigurile în speranța de viață sunt distribuite între toate cauzele determinante ale

mortalității cu excepția infecției HIV/SIDA, tuberculozei și consumului de substanțe – speranța de

viață asociată acestor cauze ale mortalității era sub media totală a speranței de viață prevalente în

1990.158

Mortalitatea printre persoanele vârstnice, în special în rândul bărbaților, nu s-a micșorat.

Deși rata mortalității copiilor cu vârsta sub 5 ani a scăzut mai mult de două ori începând cu 1990

(de la 35 până la 16 decese la 1 000 nou-născuți vii), speranța de viață la vârsta de 60 ani în 2015

era 16,4 ani comparativ cu media de 21,0 ani în regiune și nu s-a îmbunătățit din 1990. Speranța

158 Vezi Penina și Vallin (2013) pentru dezbaterile privind dinamica mortalității în Moldova;

56

de viață sănătoasă la naștere este și mai mică – 62 ani în 2013.159 Începând cu vârsta de 50 ani,

persoanele petrec cel puțin 30 la sută din restul vieții având sănătate precară sau foarte precară.160

Figura 4.1. Câștigurile în speranța de viață s-au regăsit în majoritatea cauzelor

determinate, 1990 și 2013

Sursa: IHME și HDN 2013

Statisticile privind speranța de viață reflectă o discrepanță mare în indicii de sănătate între

sexe. Ca și în majoritatea altor țări, speranța de viață în Moldova este cu mult mai mică printre

bărbații în vârstă decât în rândul femeilor vârstnice. Speranța de viață la vârsta de 60 ani era doar

14,3 ani printre bărbați și 18,2 printre femei în 2015.161 Diferența în speranța de viață la naștere

trăită în stare bună de sănătate este și mai mare – 7 ani: în 2013 aceasta constituia 59 ani pentru

bărbați și 66 ani pentru femei. Această discrepanță între sexe este de doar 4 ani în România și 5

ani în Bulgaria.162 În ultimii 25 ani speranța de viață la vârsta de 60 ani a crescut cu 0,5 ani printre

femei, însă s-a înrăutățit pentru bărbați. Totuși, speranța de viață mai mare printre femei este

asociată cu mai mulți ani de sănătate precară sau foarte precară. Femeile cu vârsta de 60–64 ani

petrec 5,6 la sută din timpul său în stare bună a sănătății comparativ cu 68,9 la sută printre

bărbați.163

O consecință a decalajului mare în sănătate între sexe este feminizarea îmbătrânirii. Femeile

159 OMS (2015); 160 Gagauz și Avram (2015); 161 Prognoze demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și sociale,

Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/; 162 OMS (2015); 163 Gagauz și Avram (2015);

Speranța de viață

Moldova

Rusia

Ucraina

Letonia

Estonia

Belarus

Europa Centrală

Lituania

Europa Occidentală

Ani

HIV/SIDA și TB

Diareea/IRI/alta

BTN și malaria

Patologia mamei

Afecțiuni neonatale

Deficiențe nutriționale

Alte grup I

Neoplasme

Boli cardiovasculare

Boli respiratorii cronice

Ciroza hepatică

Tulburări digestive

Afecțiuni neurologice

Tulburări mintale și folosirea substanțelor

Diabet/urog/hemat/endo

Tulburări musculo-scheletice

Alte boli netransmisibile

Traumatism rutier

Leziuni nepremeditate

Leziuni premeditate

Război și dezastre

57

constituie 62,5 la sută din persoanele cu vârsta trecută de 65 ani și 68 la sută din persoanele trecute

de 80 ani. Printre bărbații în vârstă, proporția celor căsătoriți este 80,9 la sută, iar văduvii reprezintă

12,1 la sută. Femeile căsătorite reprezintă 51,1 la sută din femeile în vârstă, iar văduvele reprezintă

39,7 la sută. Către vârsta de 75 ani, văduvii reprezintă 40,0 la sută din bărbații în vârstă comparativ

cu 78,1 la sută – proporția corespunzătoare a văduvelor printre femeile în vârstă.164 O proporție

mare a femeilor în vârstă, în special văduvele, locuiesc singure, astfel fiind mai vulnerabile față de

insecuritatea economică.

Morbiditatea considerabilă

Populația trece printr-o tranziție epidemiologică, caracterizată prin substituirea bolilor

infecțioase prin afecțiuni cronice ca factori contribuitori majori la morbiditate și mortalitate.

În intervalul anilor 1990–2013, importanța bolilor infecțioase și a afecțiunilor neonatale s-a

micșorat în raport cu bolile netransmisibile. Afecțiunile respiratorii și circulatorii au reprezentat

cea mai mare parte a morbidității. Incidența bolilor cardiovasculare a crescut sesizabil: proporția

corespunzătoare a pacienților înregistrați s-a dublat în perioada 2000–2014 (Figura 4.2).

Fenomenul este probabil asociat cu îmbătrânirea populației. Aceasta pune presiune pe sistemul

sănătății. Se așteaptă că în rândul persoanelor în etate va crește incidența cancerului – cu circa 30

la sută către 2035, această majorare fiind similară celei din Rusia, însă cu mult mai mare decât

majorarea estimată pentru Belarus sau Ucraina.165

Figura 4.2. Numărul cazurilor de boli cardiovasculare a crescut mai mult decât dublu,

probabil din cauza îmbătrânirii populației, 2001–2014

Pacienți înregistrați cu boli ale sistemului circulator la 1 000 populație

Sursa: Biroul Național de Statistică

Notițe: Populația nu include raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender.

Figura 4.3. Bolile infecțioase și afecțiunile neonatale au diminuat ca importanță în raport

cu bolile netransmisibile, 1990–2013 Principalele cauze ale anilor de viață pierduți din cauza deceselor premature

164 CNPD (2012); 165 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015);

0

50

100

150

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

58

Sursa: IHME și HDN 2013

Tiparul poverii maladiilor pe durata ciclului de viață în Moldova se aseamănă cu tendințele

din alte medii cu venituri mici, în care bolile netransmisibile nu se limitează doar la populația

vârstnică, dar afectează, de asemenea, și populația în vârstă maximal aptă de muncă.166

Tabelul 4.1 prezintă rezultatele studiului național reprezentativ STEPS din 2013, care a măsurat la

respondenți tensiunea arterială și nivelul colesterolului. În timp ce jumătate din populația în curs

de îmbătrânire (50 și mai mulți ani) sau în vârstă (peste 65 ani) au niveluri ridicate ale tensiunii

arteriale și colesterolului, valorile ridicate nu sunt deloc obișnuite printre populația cu vârsta 35–

49 ani. Aproape jumătate din acest grup a prezentat, de asemenea, un nivel ridicat al

colesterolemiei și aproape 30 la sută – hipertensiune arterială.

Tabelul 4.1. Prevalența hipertensiunii, hipercolesterolemiei și fenomenelor

cardiovasculare, 2013 Procente

Adulți

tineri

Vârstă maximal

aptă de muncă

În curs de

îmbătrânire

Persoane

vârstnice

Tensiune arterială înaltă

(hipertensiune) 18 28 49 51

Nivel înalt al colesterolului 41 45 54 52

Fenomene cardiovasculare 7 12 22 31

Persoane observate 1 239 1 305 1 890 373

Sursa: Calcule bazate pe datele studiului STEPS 2013; vezi OMS 2014;

Notițe: Hipertensiunea și hipercolesterolemia au fost măsurate în cadrul studiului. Prevalența fenomenelor

cardiovasculare a fost dedusă din următoarea întrebare adresată respondenților: “Ați avut vreodată un atac de cord sau

dureri în piept cauzate de afecțiuni ale inimii (angină pectorală) sau ictus (incident sau accident vascular cerebral)?”

Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria persoanelor

în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.

166 de Walque (2014);

Boală ischemică a cordului

Boală cerebrovasculară

Infecție a căilor respiratorii inf

Traumatism rutier

Anomalii congenitale

Encefalopatie neonatală

Autoagresiune

BPOC

Ciroză alcoolică

Cancer pulmonar

Ciroză hepatita C

Clasament 1990 Clasament 2013

Boală ischemică a cordului 17%

Boală cerebrovasculară 12%

Ciroză hepatita C 87%

Infecție a căilor respiratorii inf -46%

Autoagresiune -8%

Cancer pulmonar -3%

Traumatism rutier -53%

Ciroză alcoolică -20%

BPOC -31%

Anomalii congenitale -56%

Encefalopatie neonatală -86%

% schimbării 1990- 2013

Boli transmisibile, patologia mamei, neonatală și tulburări nutriționale

Boli netransmisibile Traumatisme

59

Tabelul 4.2: Fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice pe parcursul

ciclului de viață, 2013 Procente

Segmentul populației

Adulți

tineri

Vârstă maximal

aptă de muncă

În curs de

îmbătrânire

Persoane

vârstnice

Populația totală

Fumat 27 28 21 13

Episod de consum excesiv de alcool în

ultimele 30 zile 32 33 33 21

Inactivitate fizică 78 89 94 96

Femei

Fumat 7 6 3 2




Bărbați

Fumat 45 47 39 26




Sursa: Calcule bazate pe datele studiului STEPS 2013; vezi OMS 2014;

Notițe: Episodul de consum excesiv de alcool implică consumul a șase sau mai multe băuturi de dimensiuni standard

cu aceeași ocazie. Inactivitatea fizică la respondenți era definită atunci când aceștia răspundeau Nu la întrebările

privind angajarea acestora în orice sporturi de intensitate mare sau moderată, gimnastică sau agrement (odihnă) care

cauzau o creștere considerabilă a ritmului cardiac și respirației, cum ar fi alergatul sau fotbalul, timp de cel puțin 10

minute încontinuu. Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani,

categoria persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65

ani.

Acești factori de risc ai bolilor sunt probabil determinați de factori de risc comportamentali,

care în Moldova sunt de asemenea impresionant de mari, la fel ca și în restul Europei de est

(Tabelul 4.2). Printre adulții tineri și persoanele cu vârsta maximal aptă de muncă, aproape

jumătate din toți bărbații fumează și aproape jumătate au consumat alcool în exces în ultimele 30

zile (șase sau mai multe băuturi standard cu aceeași ocazie cel puțin o dată în ultimele 30 zile).

Puțini bărbați și puține femei se implică în activități fizice; 92 la sută din femeile în vârstă maximal

aptă de muncă au raportat că nu se implică în activități fizice de intensitate moderată. Către vârsta

60–64 ani, peste 80 la sută din femei sunt supraponderale sau obeze (Figura 4.4).

Figura 4.4. Majoritatea femeilor vârstnice sunt supraponderale sau obeze, 2013

Proporția bărbaților și femeilor supraponderali sau obezi, în funcție de vârstă

60

Sursa: Supraponderalitate și obezitate VIZ (bază de date), Institutul de Măsurări și Evaluări în Sănătate,

Universitatea Washington, Seattle (accesată pe 10 mai 2016), http://vizhub.healthdata.org/obesity.

Prevalența nivelului înalt al colesterolului și probabilitatea unui fenomen cardiovascular erau

statistic insesizabile pentru toate chintilele de câștiguri lunare. Aparent există un gradient

considerabil în controlul tensiunii arteriale în funcție de venituri: probabilitatea manifestării

tensiunii arteriale necontrolate era considerabil mai mare în ultimele trei chintile: 18 puncte

procentuale (83 la sută), 19 puncte procentuale (87 la sută), respectiv 7 puncte procentuale (34 la

sută).167

Tiparul general al comportamentului de asumare a riscurilor legate de sănătate poate avea

consecințe enorme, atât pentru persoane, prin creșterea incidenței bolilor și necesitatea unor

tratament de lungă durată și costisitoare, cât și pentru societate, prin scăderea

productivității muncii și presiunile exercitate asupra sistemului fiscal determinate de

costurile de sănătate mari și în continuă creștere.168 Dacă în ecuație sunt incluse costurile

asociate cu asistența medicală, punerea în aplicare a legii și pierderile de productivitate, costul total

al consumului abuziv de alcool, de exemplu, se ridică estimativ la 3,3 la sută din PIB-ul Republicii

Coreea sau 2,7 la sută din PIB-ul Statelor Unite.169

Prevalența maladiilor și a factorilor de risc comportamentali printre populația tânără în

Moldova sugerează că îmbătrânirea sănătoasă necesită acces continuu la serviciile de

sănătate pentru toate grupurile de vârstă pentru tratarea și conduita bolilor cronice.

Persoanele în prezent de vârstă maximal aptă de muncă afectate, dacă sunt tratate corespunzător și

167 Aceste diferențe au fost estimate prin analiză de regresie a unui indicator al hipertensiunii arteriale asupra indicatorilor

chintilelor de câștiguri lunare raportate; 168 de Walque (2014); 169 Rehm et al. (2009);

Bărbați Femei

61

în conformitate cu standardele acceptate internațional, ar trăi mai mult de jumătate din viața sa

primind medicamente.

Acest profil epidemiologic impune necesitatea existenței unui sector robust de asistență

primară ce ar putea asigura în timp util diagnosticul, tratamentul și conduita maladiilor

cronice la persoanele vârstnice și măsurile profilactice pentru generațiile următoare. De

asemenea, este crucială o acoperire considerabilă cu asigurări medicale, deoarece bolile cronice

deseori necesită tratament medicamentos continuu, ce poate fi costisitor. Prevalența bolilor cronice

crește, de asemenea, probabilitatea fenomenelor cu consecințe catastrofale pentru sănătate, cum ar

fi cancerul, ictusul sau atacul de cord, ce ar putea necesita tratament și recuperare costisitoare.

Provocările din sectorul sănătății

Actualul pachet de beneficii și model de prestare a serviciilor în Moldova nu facilitează

accesul oportun la servicii sau protecție financiară împotriva cheltuielilor excesive în

sănătate. Provocările la nivel de sistem au condus la cheltuieli ineficiente în țară comparativ cu

vecinii. În pofida nivelului de jure înalt de acoperire cu asigurări, în special printre persoanele

vârstnice, moldovenii trebuie să cheltuiască o proporție considerabilă a surselor sale financiare

pentru a accesa serviciile de bază și medicamentele esențiale, astfel încât o mare parte a populației

este obligată să renunțe la asistență. Diferențele de venituri sunt evidente pe întreg ciclul de viață,

deoarece chintilele cu cele mai mici cheltuieli au o probabilitate cu mult mai mică să beneficieze

de asistență și cheltuiesc cu mult mai puțin pe medicamente, chiar dacă nu au o probabilitate mai

mică să solicite asistență medicală. În mod natural, consumul de medicamente crește cu vârsta,

însă dovezile sugerează că persoanele pauperizate din rândul vârstnicilor și persoanelor în curs de

îmbătrânire nu-și tratează adecvat afecțiunile, deoarece cheltuielile pentru medicamente ale

acestora sunt cu mult sub nivelul corespunzător de cheltuieli printre chintilele mai prospere din

grupurile de vârstă cu mult mai tinere.

Cheltuieli ineficiente

Indicatorii agregați ai finanțării în sănătate prezintă o imagine de cheltuieli ineficiente.

Moldova iese în evidență în Europa de est prin faptul că aloca peste 10 la sută din PIB cheltuielilor

de sănătate în perioada 2006–2014 (Figura 4.5). Totuși, aceste cheltuieli mai mari nu s-au

materializat în rezultate de sănătate mai bune.

Figura 4.5. Cheltuielile pentru sănătate mai mari nu s-au materializat în rezultate de

sănătate mai bune, 2006–2014 Cheltuielile pentru sănătate ca proporție a PIB-ului

62

Sursa: Banca Mondială 2015b

Deși cheltuielile sunt relativ mari, ponderea cheltuielilor publice este mică, reprezentând doar

jumătate sau mai puțin din toate cheltuielile din sănătate în perioada 2006–2014 (Figura 4.6).

Majoritatea impunătoare a cheltuielilor private (83 la sută) provin din plățile directe din buzunarul

pacienților, astfel încât cetățenii contribuie la aproximativ jumătate din toate cheltuielile din

sănătate (Figura 4.7). Deși există un mecanism de agregare a acestor plăți separate de la persoane

pentru obținerea unor investiții mai mari, alocarea acestor investiții lasă de dorit. Bugetul capital

este repartizat uniform între un număr excesiv de investiții mici, fără raționamente de prioritate

sau eficiență a cheltuielilor. Astfel, lipsa investițiilor direcționate în infrastructură, echipament și

prestarea serviciilor obligă pacienții să se adreseze în instituțiile medico-sanitare private în

căutarea asistenței mai bune, evitând listele lungi de așteptare. Prin urmare, investirea substanțial

insuficientă în așa domenii, ca infrastructura și echipamentul spitalicesc, explică de ce multe din

instituțiile spitalicești sunt considerate ca fiind nesigure sau sunt utilizate insuficient.170

Figura 4.6. Proporția cheltuielilor publice pentru sănătate este mică, 2006–2014 Proporția cheltuielilor publice în cheltuielile de sănătate totale


170 Banca Mondială (2013);

Federația Rusă Ucraina Letonia Lituania Belarus Estonia

Federația Rusă Ucraina Letonia Lituania Belarus Estonia

63

Figura 4.7. Plățile din buzunarul pacienților sunt considerabile, 2013

Plățile din buzunarul pacienților ca proporție din cheltuielile totale pentru sănătate


Actualul sistem de remunerare a prestatorilor oferă puține stimulente pentru ca spitalele să-

și optimizeze eficiența. Metoda de achitare bazată pe complexitatea cazului (grupuri corelate de

diagnoze) nu a fost implementată în totalitate. Conform acestei metode, spitalizările sunt

categorisite în grupuri (de exemplu, insuficiență cardiacă, apendectomie, protezarea

genunchiului), pentru care rambursarea spitalelor este aceeași indiferent de diagnosticul,

procedurile sau tratamentele aplicate de spital. În prezent, instituțiile spitalicești din Moldova

folosesc această metodă doar pentru categorisirea cazurilor, deoarece Compania Națională de

Asigurări în Medicină își bazează plățile pe costurile raportate de fiecare spital în parte. Deoarece

unele spitale ar putea fi ineficiente, raportând astfel costuri mari pentru volumuri mici de lucru sau

calitate precară a asistenței, actualul sistem de remunerare a prestatorilor nu oferă motivații pentru

optimizarea eficienței.

În mod similar, stimulentele sunt mici pentru asigurarea funcționării eficiente și calitative a

asistenței medicale primare. Serviciile de asistență medicală preventivă nu sunt eficiente, în

special pentru monitorizarea și acoperirea populației vârstnice. Este necesar a depune eforturi

pentru orientarea organizării prestării serviciilor (la fel ca în multe țări din Uniunea Europeană) ce

abordează populațiile în curs de îmbătrânire spre mai multe servicii ambulatorii și mai puține paturi

spitalicești pentru patologii acute în favoarea îngrijirilor pe termen lung și sociale pentru

persoanele vârstnice.

Cheltuielile mari din buzunarul populației sunt rezultatul direct al pachetului de beneficii,

care în prezent oferă servicii de sănătate neclare și nu întotdeauna cost-eficiente, iar

acoperirea în asigurarea medicală a medicamentelor este mică. O-treime din cheltuielile totale

pentru sănătate sunt alocate medicamentelor, care este ponderea remediilor farmaceutice în

cheltuielile totale pentru sănătate documentate în Europa de est. Totuși, 95 la sută din aceste

cheltuieli sunt suportate de persoane și nu de Guvern, ponderea cărora este cea mai mică în

cheltuielile publice pentru medicamente din Europa de est (Tabelul 4.3). Examinate prin prisma

4845

43

36

33 32

19

14

Russia Moldova Ukraine Latvia Lithuania Belarus Estonia EURusia Moldova Ucraina Letonia Lituania Belarus Estonia UE

64

valorilor medii ale statelor-membre din UE, printre aceste țări, ponderea medicamentelor în

cheltuielile totale pentru sănătate reprezintă doar 16 la sută, iar 65 la sută din acestea sunt finanțate

pe bani publici.

Tabelul 4.3. Persoanele acoperă majoritatea cheltuielilor pentru medicamente Cheltuieli pentru medicamente, ultimul an

Economia Cheltuieli totale pentru medicamente ca

pondere în cheltuielile totale pentru sănătate

Cheltuielile publice pentru

medicamente ca pondere în

cheltuielile totale pentru medicamente

Moldova 33,6 5,1

Belarus 28,0 48,5

Federația Rusă 21,0 11,0

Estonia 19,5 52,3

Letonia 23,8 40,8

Lituania 27,7 31,7

UE 16,5 65,1

Sursa: HFA-DB (baza de date Europeană Sănătate pentru Toți), Biroul Regional pentru Europa, Organizația Mondială

a Sănătății, Copenhaga, http://www.euro.who.int/en/data-and-evidence/databases/european-health-for-all-database-

hfa-db;

Notițe: Datele pentru toate țările sunt pentru anul 2013 cu excepția valorii agregate pentru UE (2011), Letoniei (2011)

și Lituaniei (2012). Ucraina, nereprezentată, raportează datele după 2009.

Protecția financiară limitată

Plățile din buzunarul pacienților reprezintă jumătate din cheltuielile totale pentru sănătate.

Acesta este un indiciu că mulți din utilizatorii serviciilor de sănătate se confruntă cu dificultăți

financiare atunci când achită serviciile și că unele persoane, în particular din grupurile

socioeconomic mai afectate, s-ar putea să renunțe cu desăvârșire la asistența esențială. OMS

consideră că sistemul, în care plățile din buzunarul persoanelor reprezintă mai mult de 20 la sută

din cheltuielile totale pentru sănătate, nu este capabil să preîntâmpine sărăcia determinată de

costuri catastrofice în sănătate. Astfel, în Moldova acoperirea universală cu servicii de sănătate nu

este încă un obiectiv realizat.

Același lucru este evident din datele studiilor național reprezentative. Pentru persoanele vârstnice

și copii, acoperirea de jure este aproape universală (Figura 4.8). Pentru toate celelalte grupuri de

vârstă, acoperirea cu servicii este caracterizată prin diferențe considerabile în funcție de venituri.

În rândul persoanelor cu vârsta 25–54 ani din ultima chintilă de venituri, de exemplu, mai puțin de

jumătate dețin polițe de asigurare.

Figura 4.8. Acoperirea de jure cu asistență medicală este universală printre persoanele în

etate, 2014

Acoperirea cu asigurări, în funcție de vârstă și chintila de consum

65

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014

Totuși, acoperirea universală de jure nu garantează acoperirea de facto. Printre persoane în

curs de îmbătrânire și cele vârstnice, 76 la sută, respectiv 97 la sută, au raportat că dispun de

asigurare medicală, însă mai puțin de jumătate au raportat că au folosit asigurarea medicală pentru

achitarea asistenței în ultimele 12 luni, cel mai probabil din cauză că cea mai mare parte a

cheltuielilor pentru sănătate a persoanelor este determinată de costul medicamentelor, folosirea

cărora crește constant pe măsura avansării în vârstă (Tabelul 4.4; Figura 4.9).

Tabelul 4.4. Asigurarea medicală nu este, de regulă, folosită pentru acoperirea costurilor

de sănătate, 2013

Acoperirea cu asigurare medicală și folosirea acesteia, %

Adulții

tineri

Vârsta de muncă

optimală

În curs de

îmbătrânir

e

Persoane

în etate

Dispun de asigurare medicală 60 63 76 97

Au folosit asigurarea pentru a achita

asistența medicală în ultimele 12 luni 21 24 36 43

Sursa: Calcule bazate pe datele din studiul STEPS 2013; vezi OMS 2014;

Notițe: Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria

persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.

Figura 4.9. Ponderea medicamentelor în cheltuielile totale pentru sănătate, pe vârste,

2014

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+

Q1

Q2

Q3

Q4

Q5

66


Accesul scăzut la medicamente și servicii de sănătate de calitate

Cheltuielile pentru medicamente sunt mai mici printre persoanele sărace, ceea ce sugerează

că persoanele pauperizate au acces scăzut la medicamente. Gradienții de venituri influențează

considerabil cheltuielile pentru medicamente pe întreg ciclul de viață al persoanelor (Figura 4.10).

În grupurile de vârstă 55–64 ani și cei trecuți de 65 ani, chintila inferioară cheltuiește pe

medicamente mai puțin decât un sfert din ceea ce cheltuiește chintila superioară. Diferențele

existente în predilecțiile pacienților de a folosi preparate generice în loc de cele de marcă nu pot

explica acești gradienți, deoarece reglementările din sectorul farmaceutic nu permit substituirea

medicamentelor de marcă cu cele generice și multe din medicamentele incluse în pachetul de

beneficii sunt de fapt de marcă (brand-uri). În timp ce diversele grupuri de venituri s-ar putea să

cumpere diferite brand-uri, acești gradienți probabil reflectă, de asemenea, aderența limitată sau

lipsa totală a aderenței la schemele medicamentoase în rândul persoanelor pauperizate.

Figura 4.10. Cheltuielile pentru medicamente sunt mai mici în rândul persoanelor

pauperizate și persoanelor vârstnice sărace, 2014

Cheltuielile pentru medicamente, în funcție de vârstă și chintila de consum

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+

Sh

are

of

tota

l h

ealt

h e

xpen

dit

ure

s

Age groups

Non-medicine

Medicines

Grupuri de vârstă

Pro

po

rție

din

tota

lul

chel

tuie

lilo

r pen

tru

săn

ătat

e

Medicamente

Non-medicamente

67


Aderența la schemele medicamentoase prescrise este mică pe toată durata vieții, în particular

în rândul tinerilor (Tabelul 4.5). Printre persoanele cu vârsta peste 50 de ani, doar 64 la sută,

respectiv 33 la sută din cei diagnosticați în legătură cu hipertensiune arterială sau

hipercolesterolemie, administrau tratament medicamentos. Aderența pare să fie ceva mai bună în

rândul persoanelor în etate, însă cu mult mai scăzută printre grupurile de vârstă mai tinere, care

vor suferi consecințele pe măsura îmbătrânirii, fie grație mortalității premature, fie prin durata mai

lungă a vieții cu sănătate compromisă. După suferirea unor fenomene cardiovasculare majore, doar

14 la sută din persoanele cu vârsta trecută de 50 ani administrau statine. În timp ce aderența la

tratamentele medicamentoase reprezintă o problemă și în lipsa constrângerilor bugetare, în special

pentru bolile cronice, rolul costurilor poate fi dedus comparând aderența la statine cu aderența la

un medicament eliberat fără prescripție medicală, cum ar fi aspirina, care era administrată de 44 la

sută din persoanele trecute de 50 de ani care au suferit un fenomen cardiovascular.171

Tabelul 4.5. Aderența la terapia medicamentoasă este mică, în particular printre tineri, 2013 Stabilirea diagnozei și aderența la tratamentul medicamentos, pe vârste, %

Adulții

tineri

Vârstă

optimală de

muncă

În curs de

îmbătrânire

În

vârstă

Diagnoza

Hipertensiune, dacă tensiunea arterială măsurată este ridicată 12 35 51 57

Hipercolesterolemie, dacă nivelul colesterolului măsurat este

ridicat

1 5 12 10

Aderența la tratamentul medicamentos

Medicație antihipertensivă, dacă tensiunea arterială măsurată

este ridicată

5 16 35 44

Medicație anti-colesterol, dacă nivelul măsurat de colesterol

este ridicat

0 1 4 5

Medicație antihipertensivă, doar hipertensiune diagnosticată 26 40 64 75

Medicație anti-colesterol, doar hipercolesterolemie

diagnosticată

6 27 33 42

171 Baicker, Mullainathan, și Schwartzstein (2015);

-35

15

65

115

165

215

265

315

0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+

Q1

Q2

Q3

Q4

Q5

68

Medicație cu aspirină, condiționată de un episod

cardiovascular

7 25 44 52

Medicație cu statine, condiționată de un episod

cardiovascular

4 14 14 23

Sursa: Calcule bazate pe datele din studiul STEPS 2013; vezi OMS 2014;

Notițe: Adulții tineri sunt persoanele cu vârsta 18–34 ani, vârsta maximal aptă de muncă este 35–49 ani, categoria

persoanelor în curs de îmbătrânire sunt trecuți de 50 ani, persoanele vârstnice se referă la cei trecuți de 65 ani.

Este de asemenea posibil că aderența măsurată scăzută la schemele medicamentoase reflectă

calitatea precară a serviciilor de sănătate. Înainte să administreze careva medicamente, pacienții

au nevoie de o prescripție eliberată de un prestator medical și ar putea fi cazul că acestea nu sunt

eliberate. Astfel, printre persoanele cu valori ridicate ale tensiunii arteriale documentate în cadrul

studiului, doar 57 la sută din persoanele vârstnice aveau diagnosticul stabilit de hipertensiune

arterială și doar 44 la sută administrau medicamentele relevante (vezi Tabelul 4.5). În mod similar,

doar 10 la sută din persoanele cu valori elevate documentate ale colesterolului aveau diagnosticul

stabilit și doar 5 la sută administrau tratament anti-colesterol. Aceste rate de diagnosticare și

aderență la tratamentul medicamentos sunt mai mici la etapele timpurii ale ciclului de viață.

Deși este posibil ca pacienților să nu li se stabilească diagnoza sau să nu li se prescrie

medicamentele necesare deoarece aceștia nu se adresează la instituțiile medico-sanitare și nu

solicită consultare medicală, alte dovezi sugerează rate înalte de folosire a serviciilor, în

special printre grupurile de vârstă mai mare (Figura 4.11). În timp ce veniturile par să

determine dacă o persoană a folosit sau nu servicii de sănătate în ultimele 4 săptămâni, chiar și

persoanele din chintila inferioară se adresează după asistență medicală, iar printre persoanele cu

vârsta între 55 și 64 ani din chintila de jos, 25 la sută au solicitat asistență. Astfel, mai degrabă

calitatea necorespunzătoare a serviciilor decât adresabilitatea redusă a pacienților pare să fie

factorul major determinant al ratelor mici observate în stabilirea diagnozei și aderența la

tratamentul medicamentos. Cu toate acestea, nu toate persoanele vârstnice ce necesită asistență

medicală au acces la servicii: 28,6 la sută din persoanele cu vârsta 65–74 ani și 41 la sută din

persoanele cu vârsta trecută de 75 ani considerau că ar fi avut nevoie de asistență medicală în

ultimele 12 luni, însă nu au solicitat-o. Printre cei ce au avut un asemenea comportament, 29 la

sută au incriminat ca motiv de bază lipsa mijloacelor financiare.172

Figura 4.11. Folosirea serviciilor de sănătate este mai mare printre persoanele vârstnice

Folosirea serviciilor de sănătate în precedentele 4 săptămâni, pe vârste și chintile de consum

172 Sandu (2011);

69


* * *

Evoluțiile în rezultatele de sănătate, factorii de risc și cheltuielile pentru sănătate sugerează

că persoanele vârstnice s-ar putea să ducă lipsă de servicii adecvate și se confruntă cu

dificultăți financiare considerabile în accesarea asistenței și că sănătatea pe termen lung a

viitoarelor generații de persoane în vârstă este, de asemenea, în pericol. Provocările legate de

comportamente și sistemul sănătății pune presiuni financiare pe populația în curs de îmbătrânire

împovărată cu maladii cronice dacă aceasta apelează la asistență medicală și urmează

medicamentele prescrise. Dovezile denotă că comportamentele riscante, cum ar fi fumatul sau

consumul excesiv de alcool, la fel ca și factorii de risc ai maladiilor, așa ca hipertensiunea arterială

și hipercolesterolemia, debutează devreme în ciclul de viață al persoanelor. Aceasta sugerează că

viitoarele generații de persoane în curs de îmbătrânire și în vârstă s-ar putea să manifeste rate și

mai mari ale morbidității și mortalității.

Ratele de diagnosticare sunt mici în pofida adresărilor frecvente în instituțiile medico-sanitare, iar

consumul de medicamente este per total scăzut și puternic corelat cu bugetul familiei, sugerând că

intervențiile ce îmbunătățesc calitatea serviciilor — în particular, promovarea sănătății, măsurile

profilactice și serviciile de asistență medicală primară — de rând cu micșorarea costului

preparatelor medicamentoase pentru pacienți, nu vor beneficia doar actuala populație în curs de

îmbătrânire și în etate, dar de asemenea vor ameliora sănătatea și siguranța financiară a viitoarelor

generații pe măsură ce acestea îmbătrânesc.

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0-14 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65+

Q1

Q2

Q3

Q4

Q5

70

5. PRODUCTIVITATEA PERSOANELOR ÎN VÂRSTĂ

Securitatea economică în rândul persoanelor vârstnice este puternic corelată cu sănătatea din

trecut, cea actuală și cea viitoare a pieței muncii. Istoricul muncii determină în mare măsură

mărimea unei pensii și, fiind cea mai mare sursă de venit pentru persoanele vârstnice, pensiile au

un rol important în asigurarea bunăstării și securității persoanelor în etate. Suplimentar,

rezultatele pe piața muncii din trecut afectează valoarea economiilor și investițiilor, pe care

persoanele vârstnice sunt apte să le acumuleze până la pensionare. La nivel macro, ocuparea

forței de muncă afectează, de asemenea, durabilitatea sistemului de protecție socială. Tranziția

demografică în Republica Moldova va necesita ca o forță de muncă în declin să susțină o populație

vârstnică în creștere. Capitolul respectiv analizează tendințele recente în rândul populației apte

de muncă. Acesta se concentrează pe cohortele persoanelor vârstnice și scoate în evidență atât

evoluțiile îngrijorătoare, cât și evoluțiile încurajatoare pe piața muncii.

Se atestă productivitatea persoanelor vârstnice în Moldova? Sinteza

rezultatelor principale pe piața muncii

Ocuparea forței de muncă în declin

O pondere mare și în creștere a populației nu este încadrată în câmpul muncii. În timp ce rata

oficială a șomajului este destul de mică și s-a recuperat constant de la o creștere de circa 4,5 la sută

în 2010, peste 70 la sută din persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani sunt inactive din punct de

vedere economic. Chiar și în rândul persoanelor cu vârsta sub 55 de ani, rata inactivității depășește

50 la sută. În perioada 2006-2015, rata activității a scăzut atât în zonele rurale, cât și în cele urbane,

la fel și în cadrul majorității sub-grupurilor populației (Figurile 5.1 și 5.2).173 Deși rata oficială

redusă a participării forței de muncă este parțial determinată de emigrarea sporită și includerea

migranților în statisticile privind rata participării interne, datele statistice oficiale plasează țara mult

sub mediile regionale (Figura 5.3).174 Rata șomajului în Moldova este cu mult mai mică decât în

majoritatea țărilor din regiune.

173 Pentru că definiția oficială a inactivității în Moldova include lucrătorii aflați peste hotarele țării, nu toate persoanele inactive

duc lipsă de venituri obținute din activitate; 174 Chiar și după ajustarea la migrație, rata participării forței de muncă este redusă și determină rata mică a șomajului. Cu toate

acestea, este posibil ca tendințele de ocupare și migrație a forței de muncă, incluse în Ancheta forței de muncă, să subestimeze

rata ocupării și amploarea migrației forței de muncă. Datele vor necesita revizuire după publicarea rezultatelor Recensământului

din 2014;

71

Figura 5.1. Ratele inactivității sunt mari, 2006–15 Ratele oficiale ale șomajului și inactivității

Sursa: Calcule bazate pe datele Anchetei forței de muncă

Figura 5.2. Ratele activității sunt în declin în cadrul tuturor sub-grupurilor populației Ratele activității, pe sub-grupuri, %


0%

1%

1%

2%

2%

3%

3%

4%

4%

5%

5%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Șomajul (oficial)

Total 55+ <55 Urban Rural

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Rata inactivității (oficial)

Total 55+ <55

Urban Rural

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

Total Age 55+ Age 65+ Age <55 Age <65 Female Male Urban Rural

2006 2014

Vârsta 65+ Vârsta <55 Vârsta <65 Femei BărbațiVârsta 55+

72

Figura 5.3. Rata ocupării forței de muncă în Moldova este printre cele mai mici din

regiune, 2013 Ratele ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu vârsta trecută de 15 ani

Surse: Arias et al. 2014; ILO 2013

* Datele pentru 2012

În conformitate cu tendințele participării forței de muncă, ratele ocupării forței de muncă s-

au redus în toate grupurile de vârstă. Aproximativ 12,6 la sută din persoanele cu vârsta trecută

de 65 ani erau încadrate în câmpul muncii în 2006, nivelul fiind redus la doar 8,9 la sută în 2014.

Printre persoanele cu vârsta mai mare de 55 ani, rata ocupării forței de muncă s-a redus de la 29,5

la sută la 26,5 la sută în aceeași perioadă. Această tendință s-a conturat în tandem cu o deteriorare

lentă a participării interne a forței de muncă în toate grupurile de vârstă (Figura 5.4). În 2006,

aproximativ 47 la sută din populația cu vârsta sub 55 de ani era încadrată în câmpul muncii dar,

până în 2014, doar aproximativ 44 la sută erau încadrate în câmpul muncii. Atât femeile, cât și

bărbații, au prezentat o probabilitate mai mică să fie încadrați în câmpul muncii în 2014 decât în

2006. În rândul femeilor, rata ocupării forței de muncă s-a redus, de la 40,5 la sută la 37,4 la sută

în perioada 2006-2014. Ocuparea forței de muncă a scăzut chiar mai mult în rândul bărbaților în

perioada respectivă – de la 45,5 la sută la 40,9 la sută.

0

10

20

30

40

50

60

70K

azak

hst

an

Sw

eden

Russ

ian

Fed

.

Aze

rbai

jan

*

Kyr

gyz

Rep

ub

lic*

Net

her

lan

ds

Ukra

ine

Taj

ikis

tan

*

Fin

lan

d

Un

ited

Kin

gdo

m

Den

mar

k

Aust

ria

Ger

man

y

Luxem

bo

urg

Geo

rgia

*

Est

on

ia

Uzb

ekis

tan

*

Turk

men

ista

n*

Cze

ch R

epub

lic

Cyp

rus

Arm

enia

Alb

ania

*

Lat

via

Irel

and

Bel

arus*

Fra

nce

*

Slo

vak

ia

Slo

ven

ia

Lit

huan

ia

Ro

man

ia

Po

rtuga

l

Po

lan

d

Bel

gium

Mal

ta

Hun

gary

Bulg

aria

Turk

ey

Ital

y

Sp

ain

Mon

ten

egro

*

FY

R M

aced

on

ia

Gre

ece

Ser

bia

Cro

atia

Mo

ldo

va

B&

H*

Ko

sovo

*

Pro

cen

te

Kaz

ahst

an

Sue

dia

Fed

eraț

ia R

usă

Aze

rbai

djan

* K

ârgâ

zsta

n*

Ola

nda

Ucr

aina

T

adjik

ista

n*

Fin

land

a R

egat

ul U

nit

Dan

emar

ca

Aus

tria

G

erm

ania

Lu

xem

burg

G

eorg

ia*

Est

onia

U

zbek

ista

n*

Tur

kmen

ista

n*

Rep

ublic

a C

ehă

Cip

ru

Arm

enia

A

lban

ia*

Leto

nia

Irla

nda

Bel

arus

* F

ranț

a*

Slo

vaci

a S

love

nia

Litu

ania

R

omân

ia

Por

tuga

lia

Pol

onia

B

elgi

a M

alta

U

ngar

ia

Bul

garia

T

urci

a Ita

lia

Spa

nia

Mun

tene

gru*

F

RI M

aced

onia

G

reci

a S

erbi

a C

roaț

ia

Mol

dova

B

osni

a și

Her

țego

vina

* K

osov

o*

73

Figura 5.4. Ocuparea forței de muncă s-a redus pe toate segmentele, 2006–14 Ocuparea forței de muncă și inactivitatea forței de muncă, în funcție de vârstă


Numărul total de persoane încadrate în câmpul muncii este în declin. Scăderea populației

active a fost determinată de emigrare, participarea mai mică a forței de muncă și îmbătrânirea

populației. În perioada 2000-14, numărul persoanelor cu vârsta sub 55 de ani încadrate în câmpul

muncii s-a redus cu peste 25 la sută (Figura 5.5). Deși ponderea persoanelor cu vârsta trecută de

54 ani încadrate în câmpul muncii s-a redus în perioada 2006-2014, numărul total de persoane cu

vârstă peste 55 ani a crescut, generând creșterea atât a numărului de persoane active, cât și a

numărului de persoane inactive în segmentul respectiv. Astfel, creșterea numărului de persoane cu

vârstă de 55 de ani încadrate în câmpul muncii în perioada 2006-2014 nu a contribuit la

compensarea dezechilibrului general tot mai mare dintre numărul de persoane încadrate și numărul

de persoane neîncadrate în câmpul muncii. Dependența tot mai mare de o forță de muncă în scădere

va determina creșterea poverii per lucrător în cadrul sistemului de protecție socială (vezi, de

asemenea, Capitolul 6).

Figura 5.5. Numărul persoanelor încadrate în câmpul muncii este în declin Nivelurile ocupării forței de muncă

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Vârsta

2006 Employment 2014 Employment 2006 Inactivity 2014 InactivityOcuparea Inactivitatea Inactivitatea

150

160

170

180

190

200

210

220

230

800

900

1000

1100

1200

1300

1400

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Vârs

ta p

est

e54

de a

ni

Vârs

ta s

ub

55

de a

ni

a. Persoane încadrate în câmpul muncii, mii, 2000-14

Under 55 Employed Over 54 EmployedAngajați cu vârsta peste 54 de ani

Ocuparea

Angajați sub 55 de ani

74


O pondere tot mai mare a lucrătorilor

vârstnici sunt angajați în baza

contractelor pe durată limitată. În

perioada 2006-2015, ponderea persoanelor

angajate în baza contractelor pe durată

limitată s-a triplat, de la aproximativ 6 la

sută până la 18 la sută (Figura 5.6). În

schimb, au existat relativ puține schimbări

în ponderea lucrătorilor tineri cu contracte

pe durată limitată. Contractele pe durată

limitată prezintă pentru lucrători atât

avantaje, cât și dezavantaje, dar tendința

poate semnala o flexibilitate sporită în

ocuparea forței de muncă care, la rândul

său, ar putea spori numărul oportunităților

de angajare. Totuși, sunt necesare mai

multe cercetări pentru a determina dacă

acest model reflectă o tendință de creștere

a locurilor de muncă de calitate inferioară.

Ponderea lucrătorilor cu program de lucru redus în cohorta de vârstă mai înaintată s-a

micșorat din 2006, în pofida unei creșteri temporare în perioada 2009-2012. Tendința poate indica

faptul că mulți lucrători în vârstă, care au rămas încadrați anterior în câmpul muncii în poziții cu

program de lucru redus, sunt acum incluși ca inactivi. În 2006, 12 la sută din lucrătorii angajați cu

vârsta mai mare de 54 ani au raportat activitate cu program de lucru redus (fără a include

agricultura de subzistență), față de doar 7,6 la sută în 2014. În mod similar, în timp ce peste 19 la

sută din persoanele cu vârsta peste 65 ani activau cu program redus în 2006, mai puțin de 12 la

sută au fost incluse în această categorie în 2014. Printre lucrătorii cu vârsta trecută de 55 ani, 15,3

la sută ar fi preferat să schimbe situația ocupării lor. În concluzie, în rândul lucrătorilor vârstnici

relativ puțini activează cu program de lucru redus în afara agriculturii de subzistență și, cel mai

probabil, aceasta a fost alegerea lor.

Estimările Organizației Internaționale a Muncii sugerează că numărul de persoane vârstnice

neîncadrate în câmpul muncii va continua să crească în perioada 2015-2020. Deși participarea

sporită a forței de muncă ar putea îmbunătăți perspectivele economice și durabilitatea pensiilor și

a altor programe de pensionare, în cazul menținerii tendințelor actuale va exista o creștere

semnificativă a numărului de persoane vârstnice neîncadrate în câmpul muncii în următorii ani.

Veniturile medii au crescut în rândul salariaților. Creșterea salariilor s-a îmbunătățit după criza

financiară din 2008-2009 și lucrătorii salariați, care tind să activeze în bază de contracte formale,

Figura 5.6. Ponderea lucrătorilor vârstnici cu

contracte pe durată limitată s-a triplat, 2006–

2015 Ponderea persoanelor cu contracte de durată limitată,

în funcție de vârstă


0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Total 55+ <55

75

au constatat creșterea veniturilor lor.175 Totuși, ținând cont de ratele ocupării generale reduse, în

special la locurile de muncă formale, creșterile salariale ale lucrătorilor din segmentul formal aduc

beneficii doar unei părți din populație și pot aduce doar beneficii indirecte lucrătorilor în vârstă,

care deja nu mai sunt încadrați în câmpul muncii, în cazul în care fac parte dintr-o familie mare,

care include lucrători în segmentul formal. În mod similar, un decalaj salarial persistent între femei

și bărbați – estimat la 12,4 la sută pentru calificări similare de către BNS – ar putea avea un impact

asupra vulnerabilității femeilor în vârstă, ținând cont de pensiile mai mici acumulate de femei față

de bărbați, în tandem cu o speranță de viață mai mare.

Excluderea din sectoarele economice în creștere

Creșterea economică recentă a fost concentrată preponderent în sectoarele productive,

sprijinind unii angajați și excluzându-i pe alții, care se pregătesc pentru pensionare. Tranziția

de la o economie planificată a fost însoțită de desființarea locurilor de muncă în Moldova și

firmele, chiar și în sectorul serviciilor care atestă o creștere, au întâmpinat dificultăți la crearea de

locuri de muncă după criza mondială din 2009; în schimb, cele mai eficiente firme au sporit

productivitatea lor prin eliminarea locurilor de muncă, în loc de crearea lor.176 De la obținerea

independenței, economia a marcat rapid tranziția de la agricultură spre sectorul serviciilor (Figura

5.7, a). Ponderea agriculturii în activitatea economică a scăzut, de asemenea. Îmbunătățirile recente

în productivitatea sectorului agricol s-au concentrat în rândul firmelor agricole mari, mai mult

decât în rândul gospodăriilor agricole mici și al parcelelor mici, unde activează în mod obișnuit

persoanele vârstnice.

175 Banca Mondială (2016b); 176 Banca Mondială (2016c);

76

Figura 5.7. A fost marcată tranziția de la agricultură spre sectorul serviciilor, însoțită de

creșterea productivității

Ponderea în PIB a sectoarelor selectate și creșterea productivității totale a factorilor de

producție

Sursa: Calcule, utilizând datele Biroului Național de Statistică și datele “Productivității totale a factorilor de producție la prețuri

naționale constante pentru Statele Unite,” Banca Rezervelor Federale din St. Louis, St. Louis,

https://fred.stlouisfed.org/series/RTFPNAUSA632NRUG.

Productivitatea a crescut (Figura 5.7, b), dar rămâne la cote reduse în Moldova față de alte

țări.177 Estimările pentru perioada 2013-2030 indică faptul că ocuparea forței de muncă în

sectoarele mai puțin productive, în special în agricultură, va continua parcursul unui declin pe

termen lung în raport cu producția economică, precum și faptul că creșterea va fi preponderent

determinată de sporirea productivității (Figura 5.8). În cazul exploatării, creșterea productivității

poate contracara unele efecte negative ale îmbătrânirii populației, dar nu poate susține în mod

direct veniturile grupurilor care ar putea fi excluse, inclusiv locuitorii din mediul rural, persoanele

în vârstă și persoanele cu un nivel redus de studii.

177 Banca Mondială (2016b);

0

10

20

30

40

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

a. Ponderea din PIB

Other ServicesConstructionAgriculture, hunting and forestryTransport and communications

0.15

0.17

0.19

0.21

0.23

0.25

0.27

0.29

0.31

b. Productivitatea totală a factorilor de

producție (Statele Unite = 1)

Alte servicii

Construcții

Agricultură, cinegetică și silvicultură

Transporturi și comunicații

77

Figura 5.8. Creșterea va fi preponderent determinată de îmbunătățirea productivității,

2000–2030 Structura creșterii în valoare adăugată per locuitor, inclusiv estimări

Sursa: Datele Băncii Mondiale.

Agricultura

Deși ponderea forței de muncă active în sectorul agricol este în declin, lucrătorii în vârstă

continuă să fie preponderent activi în agricultură. Printre persoanele angajate cu vârsta mai

mare de 54 ani, activitatea agricolă a rămas cea mai răspândită ocupație în 2014 și a fost mult mai

comună pentru persoanele vârstnice decât pentru cohortele mai tinere. Ponderea lucrătorilor

vârstnici angajați în agricultură s-a redus, de la 53 la sută în 2006 la 38 la sută în 2009, recuperându-

se parțial la doar 41 la sută până în 2015 (Figura 5.9). Declinul în această perioadă a afectat toate

grupurile de vârstă, dar a fost mai pronunțat în rândul lucrătorilor vârstnici.178 Totuși, în pofida

tendințelor pe termen lung spre ocuparea redusă a forței de muncă în agricultură, transformarea

structurală a fost lentă. Ocuparea totală a forței de muncă rămâne mai mare în agricultură decât în

sectorul serviciilor, atât în rândul lucrătorilor vârstnici, cât și al celor mai tineri.

Figura 5.9. Lucrătorii mai tineri prezintă o

probabilitate mai mare de a activa în

vânzări și turism, 2006–15 Structura sectorială a ocupării forței de muncă,

în funcție de grupurile de vârstă

Figura 5.10. Persoanele vârstnice

activează în agricultura de subzistență cu

program redus, 2006–15 Ponderea persoanelor care activează în

agricultură mai puțin de 20 de ore săptămânal

178 Möllers et al. (2016).

-8.00

-6.00

-4.00

-2.00

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

2000-2013 2000-2008 2008-2009 2009-2013 2013-2030(projected)

% Y

earl

y C

on

trib

uti

on

to

Gro

wth

Productivity

Employment Rate

Participation Rate

Demographic Change

Total Period

estimare

% c

on

trib

uți

i an

uale

la

cre

șter

e

Productivitatea

Rata ocupării forței de muncă

Rata participării

Schimbările demografice

Total perioadă

78

Sursa: Calcule bazate pe Ancheta forței de muncă

Persoanele în vârstă activează tot mai mult în producția agricolă de subzistență cu program

de lucru redus. Ponderea persoanelor care lucrează pe propriile parcele a atins peste 40 la sută

din populația vârstnică în 2012 (Figura 5.10).179 Ratele informalității sunt mari în agricultură,

limitând accesul la sistemul de pensii și alte beneficii pentru lucrătorii agricoli. Agricultura este,

de asemenea, sezonieră, provocând mari oscilații ale veniturilor și prestațiilor nesalariale în rândul

lucrătorilor din acest sector. Gospodăriile agricole de subzistență, definite ca cele care

preponderent lucrează și consumă 90 la sută sau mai mult din producția lor, sunt deseori mici,

conduse de femei, și au un nivel mai redus de studii. Gospodăriile agricole de subzistență sunt, de

asemenea, cel mai des conduse de o persoană mai vârstnică, cu probleme de sănătate.180

Creșterea recentă în sectorul agricol este concentrată în segmentele, unde persoanele

vârstnice nu sunt active. Conform recensământului agricol din 2011, 2,2 milioane de hectare de

terenuri agricole au fost împărțite între aproximativ 900 000 de gospodării, din care marea

majoritate erau parcelele de subzistență ale micilor agricultori. Aproximativ jumătate din aceste

gospodării cultivau mai puțin de 0,5 hectare fiecare, iar circa 95 la sută din gospodării au acoperit

o suprafață mai mică de 3,0 hectare.181 Lucrătorii vârstnici sunt mai predispuși decât lucrătorii

mai tineri să lucreze pe parcele mici și să activeze individual sau pentru întreprinderile mici și

cooperative. Din numărul de persoane cu vârsta mai mare de 54 ani încadrate în câmpul muncii în

2014, aproximativ peste 47 la sută au lucrat în cadrul unei activități cu doar 1-4 alte persoane.

Printre lucrătorii cu vârstă de 65+ ani, ponderea a crescut până la 68 la sută în 2014, față de doar

38 la sută din persoanele cu vârsta sub 55 de ani încadrate în câmpul muncii. Cea mai mare parte

179 O categorie, care este exclusă din statisticile principale privind ocuparea forței de muncă dacă produsele nu sunt

comercializate și dacă persoanele lucrează mai puțin de 20 de ore săptămânal; 180 Möllers et al. (2016); 181 Möllers et al. (2016);

0%

5%

10%

15%

20%

25%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

55%

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Agriculture 55+ (Left)

Agriculture <55 (Left)

Sales and Tourism 55+ (Right)

Sales and Tourism <55 (Right)

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Total 55+ <55

Agricultură 55+ (stânga)

Agricultură <55 (stânga)

Vânzări și turism 55+ (dreapta)

Vânzări și turism <55 (dreapta)

79

a creșterii recente în sectorul agricol a fost concentrată în firmele agricole mari, care reprezintă o

minoritate din întreprinderi agricole și includ doar o mică parte din persoanele vârstnice încadrate

în agricultură.182

Sectorul serviciilor

Crearea recentă a locurilor de muncă și creșterea salariilor au fost concentrate în sectorul

serviciilor și nu au compensat desființarea locurilor de muncă în alte sectoare. Deși

agricultura și industria au devenit mai productive în perioada 2000-2013, sectorul serviciilor era

deja mai productiv și a devenit cu mult mai productiv (Figura 5.11). Pentru lucrătorii, care au reușit

să acceseze sectorul serviciilor, în special pozițiile oficiale, calitatea locurilor de muncă s-a

îmbunătățit în aceeași perioadă. Zonele rurale nu au beneficiat de creșterea sectorului de servicii

în aceeași măsură ca și zonele urbane, chiar dacă declinul ocupării în agricultură a afectat zonele

rurale mai mult. Începând cu anul 2000, agricultura și industria au desființat locurile de muncă

într-un ritm rapid și, chiar dacă locurile de muncă în sectorul serviciilor au devenit mai

predominante, acestea nu au compensat pe deplin declinul în alte sectoare, în totalitate sau în

rândul lucrătorilor afectați de declinul în agricultură și industrie (Figura 5.12). Marea majoritate a

locurilor de muncă în sectorul serviciilor, create începând cu anul 2000, au revenit persoanelor cu

studii secundare sau superioare, în timp ce locurile de muncă pierdute în agricultură și, în unele

cazuri, în industrie au fost mai accesibile persoanelor cu un nivel redus de studii.183

Figura 5.11. Sectorul serviciilor este cel mai

productiv, 2000–2030 Valoarea adăugată per lucrător, în funcție de

sector

Figura 5.12. Ocuparea forței de muncă s-a

redus în agricultură și industrie, 2000–

2014 Ocuparea forței de muncă în unele sectoare, mii

Surse: Banca Mondială 2016b; calcule, utilizând datele Biroului Național de Statistică.

182 Investițiile și valoarea produselor agricole comercializate au crescut semnificativ în ultimii ani. Recuperarea parțială recentă în

ocuparea forței de muncă în agricultură și producția agricolă a coincis cu noile investiții și creșterea productivității. Producția

vegetală a crescut cu peste 25 la sută în perioada 2007–14, în timp ce producția animală a crescut cu circa 40 la sută în aceeași

perioadă (datele BNS); 183 Datele Băncii Mondiale;

0

1

2

3

4

5

6

7

8

mil

lio

n c

on

stan

t 2005 U

SD

per

1000

peo

ple

2000

2008

2009

2013

2030 (p)

mil

ioan

eU

SD

co

nst

an

te2005

la1.

000

locu

ito

ri

120

130

140

150

160

170

180

300

400

500

600

700

800

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

Agriculture

Services

Services - Higher + Secondary

Industry (Right)

Agricultură Industrie Servicii, etc.

Agricultură

Servicii

Servicii – superioare + secundare

Industrie (dreapta)

80

Se preconizează că grupurile mai tinere vor avea de câștigat cel mai mult de pe urma creșterii

sectorului serviciilor. În 2014, 19 la sută din lucrătorii cu vârsta sub 55 de ani erau angajați în

sectorul serviciilor, față de doar 9 la sută din lucrătorii cu vârstă trecută de 55 ani. Avantajul pentru

lucrătorii mai tineri din sectorul serviciilor este determinat de mai mulți factori, dar mai ales de

faptul că, după tranziția la o economie de piață, lucrătorii vârstnici au fost mai puțin apți să se

recalifice și să se repoziționeze pe piața muncii mai competitivă.184 Persoanele mai în vârstă

locuiesc, de asemenea, preponderent în zonele rurale, unde există mai puține locuri de muncă în

sectorul serviciilor. Costurile de relocare sunt mari pentru persoanele vârstnice și mulți se află în

imposibilitatea de a activa în sectoarele în creștere, deoarece aceste locuri de muncă sunt

concentrate în orașe.

Sectorul public

Sectorul public este tot mai mult format din lucrători vârstnici și prezintă un declin lent. În

2014, doar aproximativ 26 la sută din persoanele cu vârsta sub 55 de ani activau în sectorul

public.185 În schimb, ponderea persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, care activează în cadrul

guvernului sau la o întreprindere cu capital public, a crescut, de la 26 la sută în 2006 până la 31 la

sută în 2014. Deși majoritatea persoanelor, care rămân încadrate în câmpul muncii după vârsta de

65 de ani, încă mai lucrează în agricultură, o pondere tot mai mare se află în sectorul public (Figura

5.13, b). În perioada 2006-2014, în special femeile au prezentat mai multe șanse să activeze în

sectorul public față de bărbați și să rămână angajate în sectorul public după vârsta de 65 de ani

(Figura 5.13, a). Deși, în medie, angajații din sectorul public beneficiază de salarii mai mici, aceștia

au o vechime în muncă substanțial mai mare decât angajații din sectorul privat. În 2014, vechimea

în muncă pentru 38 la sută din angajații sectorului public constituia 11 ani sau mai mult, în timp

ce doar 13,2 la sută din angajații din sectorul privat ar putea spune același lucru. Decalajul se

datorează, cel puțin parțial, faptului că, în medie, lucrătorii vârstnici din sectorul public au un nivel

mai avansat de studii comparativ cu alți angajați din același grup de vârstă.

Figura 5.13. Sectorul public este format tot mai mult din angajați vârstnici, dar treptat se

micșorează a. Ocuparea în sectorul public, mii b. Ponderea angajaților în sectorul public

184 Alam et al. (2008). Îmbunătățiri ulterioare au fost obținute prin capacitatea sporită de utilizare; capitalul anterior inactiv a

revenit la utilizare productivă, urmare a turbulențelor economice după independență; 185 Reducere mică de la 27 la sută în 2006;

81

Sursa: Calcule bazate pe Ancheta forței de muncă.

Provocările în calea realizării angajării sporite a persoanelor vârstnice

Promovarea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor vârstnice necesită abordarea

principalei provocări pe piața forței de muncă: stimularea creării locurilor de muncă.

Ocuparea forței de muncă a fost în declin, iar dovezile recente denotă că firmele întâmpină

dificultăți în dezvoltarea și crearea locurilor de muncă.186 Fără o creștere a cererii pentru forța de

muncă, persoanele vârstnice din prezent și din viitor vor dispune de puține oportunități pentru

ocupare productivă, care are, de asemenea, implicații negative importante asupra durabilității

sistemului de pensii (vezi Capitolul 6). Nivelurile reduse ale cererii pentru forța de muncă

afectează, de asemenea, în mod disproporționat anumite populații (vezi Anexa A). Persoanele cu

vârsta trecută de 55 ani, cele cu nivel redus de studii și cele care locuiesc în zonele rurale sunt mai

susceptibile de a fi inactive. În special în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 55 ani,

inactivitatea este asociată cu un nivel redus de studii și, la fel ca în majoritatea țărilor din regiune,

femeile din Moldova prezintă mult mai puține șanse să participe pe piața muncii, indiferent de

vârstă.

Lipsa relevanței educației și competențelor

Nivelul redus de studii este corelat cu sărăcia la atingerea limitei de vârstă. În 2014,

persoanele în vârstă cu studii profesionale sau superioare prezentau o probabilitate cu 13 puncte

procentuale mai mică de a fi sărace, față de cei care au doar studii primare. Aceasta reflectă lipsa

proporționalității în rândul persoanelor nevârstnice (Figura 5.14). Verificând alte caracteristici

demografice, se atestă că diferența este chiar mai mare, variind de la 18 până la 20 de puncte

procentuale (vezi tabelul A.1 din Anexa A). Legătura dintre studii și sărăcie la atingerea limitei de

vârstă este, probabil, piața forței de muncă. Educația este un factor determinant puternic al

participării forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici, în timp ce aceasta este chiar un factor

determinant mai robust în rândul lucrătorilor tineri și de cea mai productivă vârstă. În special,

nivelul de studii secundare este corelat pozitiv atât cu participarea pe piața muncii (vezi Anexa A),


100

120

140

160

180

200

220

240

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Men Womenfemei

10%

15%

20%

25%

30%

35%

Total Age55+

Age65+

Age<55

Age<65

Female Male

2006 2014bărbați

Total 55+ 65+ <55 <65 femei bărbați

82

cât și cu veniturile obținute. Raportul de salarizare dintre muncitori calificați și cei necalificați,

măsurat în CBGC, este 1,2 la vârsta de 25 de ani și crește odată cu vârsta la 1,8 până la

pensionare.187 Acest decalaj mare și în creștere este transpus în inegalitatea substanțială a

veniturilor pe durata vieții, a pensiilor și acumulării resurselor.

Figura 5.14. Persoanele vârstnice cu nivel redus de studii au tendința de a fi mai sărace Rata națională a sărăciei în rândul persoanelor vârstnice, în funcție de nivelul de studii

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice

Probabilitatea încadrării în câmpul muncii a unei persoane după vârsta de pensionare este

puternic asociată cu nivelul de studii. Printre persoanele cu vârsta mai mare de 54 ani, finalizarea

studiilor secundare generale sau a unui ciclu superior mai mult decât dublează probabilitatea

ocupării persoanei (vezi tabelul A.2 din Anexa A, de asemenea Figura 5.15, a), iar relația este mai

puternică pentru persoanele în vârstă. Tipul studiilor finalizate este, de asemenea, important:

persoanele care au absolvit ciclul liceal (clasele 1-12) sau gimnazial (clasele 1-9) nu prezintă mai

multe șanse de a fi încadrate în câmpul muncii decât persoanele doar cu studii primare (clasele 1-

4) sau cu un nivel și mai inferior de studii. Relația dintre nivelul de studii și ocuparea forței de

muncă a fost consolidată în timp: în 2006, doar 5,6 la sută din lucrătorii angajați cu vârsta de 54

de ani aveau un grad profesional secundar dar, până în 2014, ponderea a crescut la peste 9,0 la

sută. Ponderea corespunzătoare în rândul celor cu studii superioare a crescut, de la 6 la sută până

la aproape 9 la sută în aceeași perioadă.

Generația mai în vârstă din Moldova are un nivel de studii relativ înalt, dar competențele

lor nu pot fi adecvate pentru piața actuală a muncii. Fiind o moștenire a sistemului sovietic,

nivelul de studii în Moldova este relativ înalt față de unele țări din regiune (Figura 5.16, b și c).

Totuși, ținând cont de schimbările structurale din economie în ultimele decenii, lipsa de

competențe insistent solicitate de angajatori – inclusiv cognitive, socio-emoționale și tehnice –

poate constitui o barieră potențială în aceste grupuri.188 Aproximativ jumătate din firme (46 la sută)

se confruntă frecvent sau sistematic cu dificultăți în angajarea personalului cu competențele și

187 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015); 188 Arias et al. (2014);

0%

10%

20%

30%

40%

50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Primary (elderly) Primary (non-elderly) Secondary (elderly)

Secondary (non-elderly) Tertiary (elderly) Tertiary (non-elderly)

Primare (nevârstnici)

Terțiare (vârstnici)

Primare (vârstnici)

Secundare (nevârstnici)

Secundare (vârstnici)

Terțiare (nevârstnici)

83

calificările dorite. Deficitul raportat afectează în principal companiile mari și sectorul agricol,

industria, transporturile și, în special, construcțiile (57,4 la sută). Peste 30 la sută din firme

raportează competențele drept o constrângere severă pentru creșterea lor.189

Figura 5.15. Educația este corelată cu ocuparea forței de muncă, iar nivelul de studii este

înalt în rândul lucrătorilor vârstnici, 2014

a. Rata ocupării, în funcție de finalizarea ciclului

gimnazial și pe vârste

b. Nivelul de studii, pe vârste și sexe

c. Nivel de studii post-secundare, în funcție de grupurile de vârstă, circa 2013


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Above Gymnasium (2014)

Below Gymnasium (2014)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

highersecondary professionalsecondary vocationallyceum, secondary generalgymnasiumprimary

Superior ciclului gimnazial (2014)

Inferior ciclului gimnazial (2014)

Superioare

Secundare profesionale

Secundare vocaționale

Liceale, secundare generale

Gimnaziale

Primare

femei bărbați

84

Într-o lume rapid schimbătoare, asigurarea reînnoirii și consolidării competențelor

lucrătorilor pe măsură ce aceștia îmbătrânesc este esențială. Uzura competențelor lucrătorilor

de-a lungul întregului ciclu de viață este o provocare constantă în contextul unei piețe a muncii în

schimbare în Moldova, suplimentar eroziunii competențelor, care însoțește detașarea de piața

muncii. Dincolo de necesitatea de a oferi competențe fundamentale solide în sistemul educațional,

oferirea oportunităților pentru învățare pe tot parcursul vieții ar trebui să facă parte din agenda de

politici și poate sprijini participarea în continuare a forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici,

prin actualizarea calificărilor și prin re-instruire.190 Totuși, în prezent puține persoane se înscriu în

programe de educație formală după atingerea maturității și intrarea pe piața muncii. Conform

statisticilor BNS, în 2014, doar 1.145 de persoane cu vârsta de 23+ ani s-au înscris în învățământul

general, școli profesionale sau colegii.

Creșterea nivelului mediu de studii în rândul generațiilor mai tinere va atenua scăderea

stocului de capital uman, odată ce populația se micșorează (Figura 5.16), dar calitatea

educației rămâne o constrângere.191 Aproximativ 74 la sută din populația cu vârsta de 25 și mai

190 Schuetze (2006); Banca Mondială (2003), (2016b); 191 În țările cu populații în scădere, stocul total de capital uman este deseori o măsură a potențialului economic al țării pe termen

lung. Declinul stocului total de capital uman se poate produce dacă există mai puține persoane de vârstă aptă de muncă, chiar

dacă ratele educaționale rămân constante. Moldova are un nivel de studii relativ înalt, chiar și în rândul persoanelor vârstnice.

Dată fiind creșterea nivelului de studii în rândul cohortelor mai tinere, chiar dacă populația adultă descrește semnificativ, stocul

de capital uman (măsurat ca numărul total de ani de școlarizare a populației adulte) va rămâne destul de stabil. Totuși, avansarea

spre studii terțiare este diminuată și finalizarea studiilor post-secundare este redusă în rândul tinerilor mai mult decât în rândul

persoanelor vârstnice, fapt ce poate însemna deteriorarea accesului la educație (Generația mai în vârstă din Moldova are un nivel

de studii relativ înalt, dar competențele lor nu pot fi adecvate pentru piața actuală a muncii. Fiind o moștenire a sistemului

Surse: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă și armonizării bazei de date ECAPOV din aprilie 2016, echipa pentru

dezvoltare statistică, regiunea Europa și Asia Centrală, Banca Mondială, Washington, DC.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Turk

ey

Bo

snia

an

d H

erze

govin

a

Mac

edo

nia

Ko

sovo

Ser

bia

Alb

ania

Cze

ch R

epub

lic

Ro

man

ia

Cro

atia

Slo

vak

Rep

ub

lic

Mo

nte

neg

ro

Po

lan

d

Slo

ven

ia

Hun

gary

Bel

arus

Arm

enia

Bulg

aria

Taj

ikis

tan

Lat

via

Est

on

ia

Ukra

ine

Kyr

gyz

Rep

ub

lic

Lit

huan

ia

Mo

ldo

va

Geo

rgia

Russ

ia

Kaz

akh

stan

Age 55+ Age 15-5415-54 ani≥55

Tu

rcia

Bo

snia

și

Her

țeg

ov

ina

FR

I M

aced

onia

Ko

sovo

Ser

bia

Alb

ania

Rep

ub

lica

Ceh

ă

Ro

mân

ia

Cro

ația

Slo

vac

ia

Mu

nte

neg

ru

Polo

nia

Slo

ven

ia

Un

gar

ia

Bel

arus

Arm

enia

Bu

lgar

ia

Tad

jik

ista

n

Let

on

ia

Est

on

ia

Ucr

aina

Kâr

gâz

stan

Lit

uan

ia

Mo

ldov

a

Geo

rgia

Ru

sia

Kaz

ahst

an

85

mulți ani a finalizat cel puțin ciclul de învățământ secundar superior.192 Deși aceasta reprezintă o

pondere mai mare decât în Albania și România, ea este în continuare mai mică decât în Belarus,

Georgia, Ucraina și în alte țări în fostă tranziție, care au sisteme similare de învățământ.

Performanța elevilor de 15 ani la citire, matematică și știință în cadrul Programului internațional

de evaluare a elevilor (abrev. engl. – PISA) este printre cele mai proaste în regiune și prezintă un

decalaj de doi ani față de omologii lor din cadrul Organizației pentru Cooperare Economică și

Dezvoltare (OCED).193 Caracterul inadecvat al competențelor pare a fi, de asemenea, o problemă

în toate grupurile de vârstă, și studiul companiilor constată că angajatorii raportează deficitul de

competențe ca fiind persistent, în pofida creșterii nivelului mediu de studii în rândul generațiilor

mai tinere. Dincolo de nivelul de studii, trebuie să fie consolidate calitatea și relevanța educației.194

Figura 5.16. Stocul de capital uman nu se va reduce la fel de mult ca populația adultă,

1990–2060 Populația adultă și totalul anilor de școlarizare

Sursa: Pronosticuri demografice globale: ediția 2015 (bază de date), Direcția populație, Departamentul relații economice și

sociale, Națiunile Unite, New York, http://esa.un.org/unpd/wpp/; Wittgenstein Center Data Explorer, Centrul Wittgenstein pentru

Demografie și Capitalul Uman Global, Viena, http://www.wittgensteincentre.org/dataexplorer.

Descurajarea muncii în sistemele de protecție socială

Ratele reduse de participare în rândul persoanelor vârstnice sunt parțial determinate de

vârsta de pensionare relativ mică în Moldova și de ratele mari de pensionare anticipată.

Potrivit datelor AFM 2014, ratele ocupării forței de muncă culminează la aproximativ 60 la sută

în cei mai productivi ani (vârsta de la mijlocul anilor '30 până la mijlocul anilor 1950) și scade

sovietic, nivelul de studii în Moldova este relativ înalt față de unele țări din regiune (Figura 5.16, b și c). Totuși, ținând cont de

schimbările structurale din economie în ultimele decenii, lipsa de competențe insistent solicitate de angajatori – inclusiv

cognitive, socio-emoționale și tehnice – poate constitui o barieră potențială în aceste grupuri. Aproximativ jumătate din firme (46

la sută) se confruntă frecvent sau sistematic cu dificultăți în angajarea personalului cu competențele și calificările dorite. Deficitul

raportat afectează în principal companiile mari și sectorul agricol, industria, transporturile și, în special, construcțiile (57,4 la

sută). Peste 30 la sută din firme raportează competențele drept o constrângere severă pentru creșterea lor. Figura 5.16, b); 192 EdStats: Statistici în educație (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC, http://datatopics.worldbank.org/education/. 193 Banca Mondială (2016b); 194 Banca Mondială (2016b);

0

20

40

60

80

100

120

140

Ind

ice,

1990=

100

Stock of human capital PopulationPopulațiaStocul de capital uman

86

brusc până la 49 la sută la vârsta de 57 de ani. Constituind 33 la sută, participarea forței de muncă

în rândul persoanelor cu vârsta de 50+ ani în Moldova este printre cele mai mici din regiune (în

raport cu 41 la sută în Albania, 64 la sută în Georgia și 38 la sută în România) (Figura 5.17). Vârsta

oficială de pensionare este la cote relativ mici (57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați,

față de 60 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați în Albania, Georgia și România), ceea ce

înseamnă că mulți oameni au o vechime în muncă mai scurtă până la pensionare.

Pensionarea anticipată poate reflecta parțial speranța de viață redusă a persoanelor în vârstă

atunci când se detașează de piața muncii. Extinderea perioadei de activitate poate contribui la

securitatea economică a lucrătorilor vârstnici, dar într-un mediu unde speranța de viață este redusă,

majorarea vârstei de pensionare are implicații importante asupra bunăstării. Amânarea pensionării

poate spori resursele, pe care persoanele le acumulează pentru pensiile lor (vezi Capitolul 6),

generând cheltuieli mai mari ale gospodăriilor și activitate economică, creând potențial necesitatea

pentru mai mulți lucrători și generând un ciclu virtuos. Totuși, speranța de viață a crescut lent din

1990, iar lucrătorii nu se bucură neapărat de perioade anormal de lungi după pensionare. După

vârsta de 60 de ani, se estimează că femeile din Moldova vor trăi în medie 18,2 ani, echivalentul a

aproximativ 21,2 ani după pensionare, ținând cont de vârsta de pensionare de 57 de ani; se

estimează că bărbații vor trăi 14,3 ani, adică 12,3 ani după pensionare, ținând cont de vârsta de

pensionare de 62 ani. Durata vieții după pensionare nu este atât de diferită de alte țări. Se estimează

că femeile din Moldova vor avea o durată de pensionare mai lungă decât omoloagele lor din Rusia

(21,2 față de 19,9 ani după pensionare pentru femei), și se apropie de media OCED pentru durata

vieții preconizată după pensionare pentru femei (22,3 ani). Totuși, se estimează că bărbații în

Moldova vor avea în medie perioade de pensionare mai scurte decât omologii lor din Rusia (12,3

față de 13,0 ani) și mult mai scurte decât media OCED pentru durata estimată de pensionare pentru

bărbați (17,6 ani). În concluzie, majorarea vârstei de pensionare trebuie să fie înfăptuită în paralel

cu eforturi de creștere a speranței de viață, în special în rândul bărbaților.

Figura 5.17. Moldovenii se detașează de piața muncii mai devreme decât omologii lor din

regiune, circa 2013

Participarea forței de muncă în grupul de vârstă 50+ ani

Sursa: Bussolo, Koettl, și Sinnott 2015.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Bo

snia

și

Her

țeg

ov

ina

Tu

rcia

Munte

neg

ru

Un

gar

ia

Cro

ația

Slo

ven

ia

Ser

bia

Rep

ub

lica

Mold

ov

a

Bulg

aria

Po

lonia

Bel

aru

s

FR

I M

aced

on

ia

Ro

mân

ia

Rep

ub

lica

Ceh

ă

Slo

vac

ia

Ucr

ain

a

Let

onia

Alb

ania

Lit

uan

ia

Fed

eraț

ia R

usă

Est

onia

Tu

rkm

enis

tan

Uzb

ekis

tan

Kâr

gâz

stan

Tad

jik

ista

n

Kaz

ahst

an

Aze

rbai

dja

n

Arm

enia

Geo

rgia

87

Atitudini, norme sociale și accesul la îngrijire

Atitudinile negative față de ocuparea forței de muncă în rândul lucrătorilor vârstnici pot

contribui la inactivitate. Potrivit falsității „poverii muncii”, lucrătorii vârstnici ocupă locuri de

muncă, care de altfel ar fi fost ocupate de către lucrătorii mai tineri, reducând astfel numărul total

de locuri disponibile pentru persoanele mai tinere. Multe studii empirice au demonstrat că acest

argument este fals.195 Economiile care adaugă mai mulți lucrători nu se confruntă, de regulă, cu un

nivel sporit de șomaj. Într-adevăr, țările care încurajează îmbătrânirea productivă, participarea

ridicată a forței de muncă de sex feminin sau imigrarea dispun, în general, de mai multe locuri de

muncă și mai multă activitate economică între toate grupurile de vârstă. Deși sunt disponibile date

pentru a determina măsura în care astfel de atitudini negative contribuie la detașarea persoanelor

vârstnice de la piața muncii din Republica Moldova, studiile din alte țări europene indică deseori

astfel de dezavantaje în rândul lucrătorilor vârstnici, care sunt în căutarea locurilor de muncă.196

Normele sociale și lipsa de acces la îngrijirea persoanelor în vârstă și a copiilor poate limita,

de asemenea, rata ocupării femeilor și a lucrătorilor vârstnici. Datele AFM sugerează că

responsabilitățile de îngrijire atrag multe persoane mai tinere din rândurile forței de muncă, și mulți

lucrători vârstnici se detașează din cauza necesităților de îngrijire a membrilor familiei. Printre

lucrătorii mai tineri, ponderea celor care nu sunt încadrați în câmpul muncii din cauza

responsabilităților de îngrijire este mare și a fost în creștere rapidă, de la circa 5 la sută în 2006

până la circa 22 la sută în 2014.197 Deși majoritatea lucrătorilor pensionați nu raportează

responsabilități de îngrijire ca și motiv principal al statutului lor în câmpul muncii, o mare parte

din respondenți mai vârstnici a plecat de la ultimul loc de muncă din cauza necesității de îngrijire

a membrilor familiei: în 2006, circa 12,7 la sută din persoanele, care nu erau încadrate în câmpul

muncii, au părăsit ultimul loc de muncă din acest motiv.198 Până în 2014, ponderea a crescut până

la 17,0 la sută.

Povara de a oferi îngrijire membrilor familiei detașează multe femei de piața muncii la o

etapă timpurie a vieții lor productive. Femeile reprezintă practic toată creșterea recentă în rândul

lucrătorilor mai tineri care se detașează de piața muncii pentru a îngriji membrii familiei. În 2014,

22 la sută din femei erau detașate de piața muncii pentru a avea grijă de familie, comparativ cu 1,2

la sută în rândul bărbaților (Figura 5.18). Femeile dedică, de asemenea, mai mult timp decât

bărbații activităților casnice și familiale și sunt mai susceptibile decât bărbații să lucreze doar cu

195 Gruber și Wise (2010); Knapp (2007); 196 Arias et al. (2014); 197 Această tendință este, de asemenea, aparentă în marja intensivă a participării forței de muncă: persoanele mai vârstnice

prezentau mai puține șanse decât persoanele mai tinere să fi părăsit locul de muncă în favoarea îngrijirii membrilor familiei. În

2014, mai puțin de un procent din populația cu vârsta de 55+ ani a lucrat mai puțin de 40 de ore în săptămâna precedentă din

acest motiv, în timp ce aceasta afirmație a fost adevărat pentru mai mult de 4 la sută din lucrătorii mai tineri. (Calcule în baza

Anchetei forței de muncă.) 198 În perioada 2006–14, mai puțin de 1 la sută din persoanele cu vârsta de 55+ ani nu activau preponderent din cauza

responsabilităților de îngrijire a membrilor familiei;

88

program redus din cauza responsabilităților familiale (Figura 5.19).199 Aceste tendințe au șanse să

evolueze odată cu îmbătrânirea populației și în absența îmbunătățirii îmbătrânirii sănătoase.

Deoarece responsabilitățile de îngrijire inegale pot genera efecte nocive asupra sănătății, avansare

redusă în carieră și economii mai mici, ponderea tot mai mare a femeilor care se detașează de piața

muncii ar putea pune în pericol securitatea economică a femeilor tinere și în vârstă.200

Figura 5.18. Responsabilitățile familiale și casnice detașează femeile de piața muncii

Declanșatorii inactivității în rândul femeilor

Sursa: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă.

Migrația părinților a lăsat persoanele vârstnice ca principali îngrijitori ai copiilor. Migranții

care lucrează în străinătate au lăsat în urmă circa 146.000 de copii (21 la sută din totalul copiilor),

fără unul sau ambii părinți.201 Bunicii, mai ales bunicile, își asumă rolul de îngrijitori principali în

cele mai multe cazuri (91 la sută în cazul în care ambii părinți sunt în străinătate și 36 la sută în

cazul în care un părinte este în străinătate).202 În general, este comun în rândul gospodăriilor cu

migranți, ca femeile să rămână în case și să preia responsabilitățile de îngrijire (Figura 5.20).

199 Un studiu realizat de BNS în 2013 a constatat că peste 96 la sură din femeile cu vârsta de 10+ ani erau implicate în activități

cu responsabilități casnice sau familiale și că îndeplinirea acestor responsabilități dura în medie 4 ore și 50 de minute zilnic. Circa

83 la sută din bărbați au raportat implicare în responsabilitățile casnice și familiale, care au durat în medie cu 1 oră și 40 de

minute mai puțin decât în cazul femeilor; 200 De exemplu, locurile de muncă cu program redus sunt deseori alese pentru a echilibra responsabilitățile de îngrijire a

membrilor familiei, generând o povară dublă de responsabilități de muncă și familiale, care sunt mult mai răspândite în rândul

femeilor, chiar dacă astfel de locuri de muncă sunt remunerate mai puțin și sunt asociate cu mai puține beneficii. Cercetările au

constatat, de asemenea, că această povară dublă este legată de creșterea problemelor de sănătate (Väänänen et al. 2005). În mod

similar, femeile sunt mult mai frecvent absente de la locul de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire a membrilor

familiei, care generează un pas mai lent de avansare, care persistă disproporționat în venitul obținut pe întregul parcurs al vieții; 201 “Copiii Moldovei,” UNICEF, New York, http://www.unicef.org/moldova/children.html.UNICEF; 202 Persoanele în vârstă, care trăiesc în familii cu multe generații, în care copiii adulți au migrat, trebuie să aibă grijă de nepoții

lor. Cercetările au scos în evidență rolul esențial al persoanelor vârstnice în îngrijirea copiilor și educație, în cazul în care părinții

copiilor au emigrat la lucru în străinătate. Persoanele în etate înlocuiesc, de asemenea, părinții în calitate de reprezentanți juridici

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Female Male

Motivul șomajului sau al inactivității

în 2014

Edcuation Family responsibilities

Disease Pensioner

Voluntary inactive Abroad for work

Off season agriculture Other

femei bărbați

12%

14%

16%

18%

20%

22%

24%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Femeile neîncadrate din cauza

responsabilităților de îngrijire a membrilor familiei

Studii

Boli

Inactivi voluntar

Agricultură ne-sezonieră

Responsabilități familiale

Pensionari

La muncă peste hotare

Alte

89

Figura 5.19. Îngrijirea membrilor familiei

afectează disproporționat de mult opțiunile

de încadrare în câmpul muncii ale femeilor,

2014

Motivele pentru programul de lucru redus, în funcție

de gen

Figura 5.20. Migrația sporește

necesitățile pentru îngrijirea membrilor

familiei, 2007–14 Ponderea persoanelor detașate de câmpul

muncii din cauza responsabilităților de

îngrijire familiale

Sursa: Calcule în baza datelor Anchetei forței de muncă.

Riscurile pentru securitatea economică a persoanelor în vârstă: o perspectivă

pe termen mai lung

Asigurarea securității economice a persoanelor vârstnice va depinde preponderent de

disponibilitatea și calitatea ocupării forței de muncă în rândul lucrătorilor actuali. Câștigurile

continue în productivitate și participare ar aduce țara mai aproape de asigurarea securității

economice adecvate pentru persoanele în vârstă. Cu toate acestea, trei obstacole trebuie să fie

abordate în cazul în care țara își va îndeplini responsabilitățile pentru viitoarele cohorte ale

ai copiilor, având tutelă sau curatelă în 34,7 la sută din cazuri în familiile cu multe generații afectate de migrație (HelpAge

International și UNICEF 2010);

0%

50%

100%

Female Male

Didn’t want a full time jobFamily responsibilitiesLack of customers, ordersDidn’t find a full time jobDisease or handicapEducation or retraining

femei bărbați

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Share with no migrants

Share with migrants

Ponderea fără migranți

Ponderea cu migranți

Nu a dorit un loc de muncă cu program deplin

Responsabilități familiale

Lipsa clienților, comenzilor

Nu a găsit un loc de muncă cu program deplin

Boli sau handicap

Studii sau re-instruire

90

persoanelor vârstnice: lipsa creării locurilor de muncă în ansamblu, informalitatea extinsă, precum

și provocările asociate migrației.

Caracterul limitat al creării afacerilor și al activității antreprenoriale

Un accent pe constrângerile întâmpinate la creșterea nivelului de trai într-un mod echitabil

și durabil subliniază urgența creării locurilor de muncă.203 Atenuarea efectelor îmbătrânirii

populației și asigurarea securității economice a persoanele vârstnice necesită stimularea creării

locurilor de muncă pentru a încuraja persoanele să identifice și să găsească oportunități bune pentru

locuri de muncă la nivel local, care pot îmbunătăți condițiile de viață la o vârstă înaintată și, astfel,

pot facilita durabilitatea sistemului de pensii. Cu toate acestea, firmele se confruntă cu multe

obstacole în calea lansării și extinderii operațiunilor și, prin urmare, în calea creării locurilor de

muncă într-un mod durabil. Firmele care oferă locuri de muncă sunt de obicei mai mari și mai

vechi, în timp ce firmele tinere întâmpină dificultăți și au fost lansate mai puține firme noi din

cauza crizei.204 Șase priorități se conturează, inclusiv consolidarea statului de drept și

responsabilizarea instituțiilor, creșterea calității, echității și relevanței sistemelor de educație și

formare, precum și îmbunătățirea cadrului de reglementare în afaceri.205

Activitatea antreprenorială și crearea afacerilor sunt, probabil, afectate de creșterea mai

lentă a populației și de competențele neconforme. În cea mai mare parte a regiunii Europei și

Asiei Centrale, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani raportează cea mai mare rată de

activitate de lansare a afacerilor.206 În Moldova, acest grup de vârstă s-a bucurat, de asemenea, de

mai multe oportunități pentru a se recalifica și aclimatiza la noul mediu de afaceri, urmare a

tranziției economice. Cu toate acestea, firmele întâmpină mai multe constrângeri pentru a se stabili

și a se extinde, ceea ce afectează crearea locurilor de muncă și antreprenoriatul. În alte economii,

care se confruntă cu îmbătrânirea populației, antreprenoriatul și productivitatea au avut, de

asemenea, tendința să scadă odată cu îmbătrânirea populației.207 Mulți lucrători mai în vârstă sunt

dezavantajați și mai mult în Moldova din cauza unui decalaj dintre competențele lor și natura

majorității activităților antreprenoriale. În perioada sovietică, mulți lucrători au beneficiat de

instruire de specialitate, dar au fost create puține întreprinderi mici. Astfel, multe persoane

vârstnice dispun de puțină experiență personală în raport cu inițiativele antreprenoriale mici și duc

lipsă de informații privind procesul de lansare a unei afaceri.208

203 Banca Mondială (2016b); 204 Banca Mondială: Raportul cu privire la locurile de muncă, 10 dovezi; 205 Banca Mondială (2016b); 206 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015); 207 Aksoy et al. (2015); Feyrer (2007), (2008); Maestas, Mullen, și Powell (2016); 208 Vezi Smallbone și Welter (2001). Există un dezacord, dacă acesta este motivul principal pentru activitatea antreprenorială

redusă în rândul persoanelor vârstnice în Europa de Est și Asia Centrală. Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015) constată în studiu

dovezi, care indică faptul că ratele reduse de antreprenoriat în rândul persoanelor vârstnice în regiune nu constituie rezultatul unei

diferențe între generații privind atitudinea față de antreprenoriat. Ponderea persoanelor, care sunt de acord că “lansarea unei

afaceri este considerată o bună alegere în carieră”, nu se reduce după atingerea vârstei de 55 de ani, deși ponderea celor care

lansează o afacere mică este mult mai modestă în rândul lucrătorilor vârstnici decât în rândul lucrătorilor tineri;

91

Informalitatea

Informalitatea este o problemă în ascensiune atât pentru lucrătorii tineri, cât și pentru cei

vârstnici. În afară de locurile de muncă din sectorul public, lucrătorii cu vârsta peste 55 ani sunt

susceptibili cu mult mai puțin să se angajeze în segmentul formal și această tendință crește odată

cu înaintarea în vârstă. În 2007, 28 la sută din lucrătorii cu vârsta trecută de 55 ani erau angajați

de afacerile neînregistrate, spre deosebire de lucrătorii tineri, din care doar 17 la sută se încadrează

în categoria respectivă. Din acea perioadă, activitatea în companiile neînregistrate a devenit mai

prevalentă, în special în rândul lucrătorilor vârstnici. Până în 2014, peste 34 la sută din persoanele

în vârstă erau angajate în afaceri neînregistrate. Aceasta este deosebit de problematic pentru cei

care nu dispun de o altă sursă de venit la pensionare, în afară de transferurile necontributive de

protecție socială. În rândul persoanelor, care nu contribuie la sistemul de pensii din cauza

informalității sau inactivității, astfel de transferuri nu-i vor proteja de sărăcie la o vârstă înaintată.

În 2014, ponderea populației cu vârsta sub 55 de ani, care activau în afaceri informale a crescut

până la 25,4 la sută (Figura 5.21). Informalitatea și inactivitatea îi vor lăsa pe mulți neprotejați în

cadrul sistemului actual de protecție socială (Capitolul 6).

Figura 5.21. Caracterul informal este în creștere Ponderea persoanelor încadrate în câmpul muncii, angajate în afaceri neînregistrate


Informalitatea contribuie la lipsa durabilității sistemului de pensii. În 2014, circa 94 la sută

din lucrătorii angajați în afaceri formale au raportat sprijin sub formă de pensii de la angajatorii

lor, în timp ce practic nici un angajat al afacerilor informale nu a beneficiat de un astfel de sprijin.

În general, mai puțin de 30 la sută din populația de vârstă aptă de muncă beneficiază în prezent de

contribuții de pensii din partea angajatorilor.209 Deoarece activitatea într-o afacere informală a

devenit mai răspândită și ratele inactivității au crescut, prevalența generală a contribuțiilor

angajatorilor în sistemul de pensii s-a redus din 2006, în pofida nivelului stabil în rândul

angajatorilor din afacerile formale.

209 Datele Anchetei forței de muncă;

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Total Age 55+ Age 65+ Age <55 Age <65 Female Male

2007 2014

55+ 65+ <55 <65 femei bărbați

92

* * *

Capitolul respectiv explorează tendințele recente în rândul populației de vârstă aptă de

muncă în Moldova, cu accent pe cohortele mai în vârstă, și accentuează evoluțiile

îngrijorătoare și încurajatoare pe piața muncii. Sub aspect negativ, participarea forței de muncă

pare să se deterioreze lent, pornind de la niveluri deja reduse. Începând cu anii 2000, populația

pensionată a crescut și ponderea lucrătorilor, care aleg să rămână angajați după vârsta de 54 de ani,

a fost în declin constant. Participarea redusă a forței de muncă în rândul generațiilor mai tinere

contribuie nu doar la contribuții de pensii insuficiente, dar și la deteriorarea sistemului de pensii.

Femeile sunt disproporționat inactive și accesul la standardele elementare de viață la atingerea

vârstei de pensionare va fi deosebit de problematică pentru femeile, care vor duce lipsă de acces

la prestațiile de pensii. Ultimii câțiva ani au reflectat, de asemenea, o creștere mai mare a salariilor.

Sunt necesare acțiuni pentru a înlătura barierele și a încuraja participarea, formalitatea și calitatea

locurilor de muncă în următorii ani, în tandem cu eforturi substanțiale de stimulare a creării

locurilor de muncă.

93

6. ÎMBĂTRÂNIRE SIGURĂ

Persoanele vârstnice depind profund de veniturile din pensii. Capitolul în cauză folosește datele

administrative și din studiile gospodăriilor casnice pentru examinarea tipului, dimensiunii și

performanței serviciilor de protecție socială sub formă de prestații în numerar și bunuri materiale

în asigurarea drepturilor sociale și economice ale persoanelor vârstnice în Moldova.

Preponderent este folosită definiția de persoane în etate cu accent pe cei cu vârsta trecută de 60

ani.210 Aceasta se consideră mai relevant pentru analiză.

Imaginea sistemului de protecție socială

Înțelegerea provocărilor la adresa securității economice a persoanelor în vârstă implică

necesitatea examinării sistemului de protecție socială. Acest compartiment se axează pe această

examinare.

Cheltuielile pentru sectorul protecției sociale

Țara dispune de un sistem vast de protecție socială, inclusiv o schemă de asigurări sociale pe

bază de contribuții, prestații de asistență socială necontributive și servicii sub formă de

bunuri materiale (în natură, sau in-kind) pentru grupurile vulnerabile de populație. În 2014,

cheltuielile pentru aceste programe au reprezentat 12,7 la sută din PIB, care este aproape de media

pe regiune. Asigurările sociale includ pensiile pentru limita de vârstă și pentru invaliditate,

îndemnizațiile de maternitate și naștere, la fel ca și alte prestații. În 2014 acestea au reprezentat

10,4 la sută din PIB, din care pensiile au constituit cea mai mare parte. Cheltuielile pentru asistență

socială au constituit 1,5 la sută din PIB, iar serviciile de îngrijire socială au reprezentat 0,8 la sută

din PIB (Figura 6.1).

Figura 6.1. Asigurările sociale, în particular pensiile de motiv de vârstă, reprezintă cea mai

mare parte a sistemului de protecție socială, 2010–2014 Cheltuielile pentru asigurările sociale, asistența socială și serviciile de îngrijire socială, % din PIB

210 Deși definiția unei persoane în vârstă este deseori asociată cu vârsta de pensionare, care este 57 de ani pentru femei și 62 de ani

pentru bărbați, acest capitol pledează pentru o singură vârstă standardizată de pensionare. Acesta se bazează, astfel, pe conceptul

Națiunilor Unite, potrivit căruia persoanele vârstnice includ orice persoană cu vârsta trecută de 60 ani;

11.0% 10.3% 10.6% 10.4% 10.4%

2.5%2.3% 1.8% 1.5% 1.5%

0.8%0.8% 0.8% 0.8% 0.8%

0%

3%

6%

9%

12%

15%

2010 2011 2012 2013 2014

Social insurance, % of GDP Social assistance, % of GDP Social services, % of GDPAsigurări sociale, % din PIB Asistență sociale, % din PIB Servicii sociale, % din PIB

94

Sursa: Calcule bazate pe datele Portalului Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,

http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova;

Guvernul cheltuiește cu generozitate pe populația în vârstă. Cheltuielile publice pentru

protecția socială a peroanelor vârstnice au reprezentat 8 la sută din PIB în 2014. Deși nu sunt

excepțional de mari, acest nivel este comparabil cu cheltuielile unor țări Europene cu venituri mari

(Figura 6.2). Prestațiile și serviciile pentru persoanele vârstnice au reprezentat aproape două-treimi

din cheltuielile totale pentru protecția socială în ultimii ani, fapt ce demonstrează importanța relativ

mare a acestui grup de beneficiari în politicile generale de protecție socială (Figura 6.3).

Figura 6.2. Costul protecției sociale pentru persoanele vârstnice din Moldova și în țările

Europene economic mai prospere este comparabil, 2013 Cheltuielile pentru programele axate pe vârstnici în unele țări Europene, % din PIB

Figura 6.3. Importanța relativă a persoanelor vârstnice este mare pe agenda generală a

protecției sociale, 2010–2014 Cheltuielile publice pentru protecția socială: persoanele vârstnice comparativ cu ceilalți

Sursele: Calcule bazate pe datele Casei Naționale de Asigurări Sociale; rapoartele sociale ale Ministerului Muncii, Protecției

Sociale și Familiei; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,


Cheltuielile pentru asigurările sociale pentru persoanelor în vârstă este articolul de cheltuieli

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Irel

and

Cyp

rus

Lit

huan

ia

Cro

atia

No

rway

Slo

vak

ia

Est

on

ia

Net

her

lan

ds

Lat

via

Cze

ch R

epub

lic

Hun

gary

Mo

ldo

va

14

Den

mar

k

Mal

ta

Un

ited

Kin

gdo

m

Bel

gium

Ro

man

ia

Sp

ain

Ger

man

y

Po

lan

d

Bulg

aria

Slo

ven

ia

Sw

eden

Luxe

mb

ourg

Po

rtuga

l

Fin

lan

d

Aust

ria

Fra

nce

Ukra

ine

Ital

y

Gre

ece

59.9% 59.6% 61.1% 63.3% 63.5%

40.1% 40.4% 38.9% 36.7% 36.5%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2010 2011 2012 2013 2014

Expenditure on social protection to the non-elderly

Expenditure on social protection to the elderly

Irla

nda

Cip

ru

Litu

ania

Cro

ația

Nor

vegi

a

Slo

vaci

a

Est

onia

Ola

nda

Leto

nia

Rep

ublic

a C

ehă

Ung

aria

Mol

dova

14

Dan

emar

ca

Mal

ta

Reg

atul

Uni

t

Bel

gia

Rom

ânia

Spa

nia

Ger

man

ia

Pol

onia

Bul

garia

Slo

veni

a

Sue

dia

Luxe

mbr

ug

Por

tuga

lia

Fin

land

a

Aus

tria

Fra

nța

Ucr

aina

Italia

Gre

cia

Cheltuieli pentru protecția socială a persoanelor nevârstnice

Cheltuieli pentru protecția socială a persoanelor vârstnice

95

cel mai mare din buget. Acestea reprezintă 7,3 la sută din PIB, în timp ce asistența și serviciile

sociale reprezintă proporții cu mult mai mici (câte 0,4 la sută din PIB fiecare). Din bugetul

asigurărilor sociale, 70 la sută sunt acumulate pentru beneficiarii vârstnici; pensiile pentru limita

de vârstă reprezintă principalul tip de suport în numerar. Între timp, persoanele vârstnice

beneficiază de doar un sfert din toată asistența socială și de aproape jumătate din toate alocațiile

pentru servicii sociale (Tabelul 6.1).

Tabelul 6.1. Persoanele vârstnice beneficiază de multiple programe de protecție socială,

însă cel mai mult – de transferurile contributive ale asigurării sociale, 2014 Structura cheltuielilor pentru protecția socială a persoanelor vârstnice, %

Ponderea cheltuielilor

PIB Cheltuieli

publice

Protecție

socială

Asigurări

sociale

Asistență

socială

Servicii

sociale

Protecția socială a

persoanelor în etate

8,0 20,2 63,5 n/a n/a n/a

Asigurări sociale pentru

persoanele în etate

7,3 18,4 57,8 70,4 n/a n/a

Asistența socială pentru


0,4 0,9 2,9 n/a 24,8 n/a

Servicii sociale pentru


0,4 0,9 2,8 n/a n/a 44,7

Sursele: Calcule bazate pe datele CNAS; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,

http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova

Pensiile pentru persoanele în vârstă

Pensiile publice sunt principalul program de protecție socială pentru persoanele în vârstă.

Din bugetul protecției sociale pentru persoanele în vârstă, 90 la sută este alocat finanțării pensiilor

de asigurări sociale de diferite tipuri. Persoanele vârstnice constituie circa 90 la sută din toți

beneficiarii de asigurări sociale (Tabelul 6.2). Pensiile pentru limita de vârstă constituie programul

cel mai important în aspect de cheltuieli (72 la sută din totalul cheltuielilor pentru asigurările

sociale pentru limita de vârstă) și acoperire (77 la sută din populația cu vârsta trecută de 60 ani).211

Acesta este urmat de alte tipuri de pensii, așa ca pensiile de invaliditate și pensiile militarilor sau

ale altor grupuri relativ mici de pensionari, care se bucură de tratament privilegiat, cu prestații

relativ mai mari. Un alt articol impunător este suplimentul la pensie introdus în 2013 pentru

beneficiarii de pensii mai mici. Totuși, în comparație cu salariul mediu, prestațiile de pensii sunt

destul de mici: rata de înlocuire a salariului de 28 la sută din Moldova este cu mult sub rata

corespunzătoare din țările comparabile (Figura 6.4).

Tabelul 6.2. Pensiile reprezintă cel mai important program de protecție socială în rândul

persoanelor vârstnice ca participare și cost, 2014 Prestațiile de asigurări sociale pentru persoanele în vârstă, %

Prestațiile de asigurări sociale Ponderea cheltuielilor în Ponderea Nivelul prestației

211 Pensia pentru limita de vârstă are o acoperire și mai mare – 82 la sută – dacă se ține cont de toți beneficiarii de pensii pentru

limita de vârstă ajunși la / care au depășit vârsta standard de pensionare;

96

asigurările

sociale

protecția

socială

beneficiarilor

printre persoanele

vârstnice

în raport cu

salariul mediu

Pensia pentru limita de vârstă 71,9 65,5 77,4 26,7

Pensia de invaliditate 5,5 5,0 7,9 21,0

Pensia de militar 8,8 8,0 3,2 78,1

Alte pensii 4,3 4,0 1,6 77,2

Suport financiar de Stat 7,3 6,7 67,1a 3,7

Alte prestații 0,3 0,3 n/a n/a

Gestionarea sistemului de asigurări

sociale 1,8 1,6 n/a n/a

Total 100,0 91,1 - - Sursele: Estimări bazate pe datele Biroului Național de Statistică; Casa Națională de Asigurări Sociale; rapoartele sociale ale

MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,


a. Inclus în grupurile precedente de prestații de asigurări sociale

Figura 6.4. Rata de înlocuire a salariului pentru pensii este mai mică în Moldova decât în

țările comparabile Nivelul prestațiilor în raport cu salariul mediu

Sursa: Clements et al. 2013

Asistența socială pentru persoanele vârstnice

În timp ce consumă o parte relativ mică a bugetului de asistență socială, persoanele vârstnice

sunt repartizate între numeroase programe de siguranță socială, multe dintre care se

suprapun. Asistența socială are o cotă mică în cheltuielile destinate protecției sociale a

persoanelor în etate (4,5 la sută în 2014) (Tabelul 6.3). Majoritatea programelor de asistență socială

se bazează pe drepturi, fapt ce micșorează suportul disponibil pentru cele mai nevoiașe familii ce

este oferit prin intermediul programelor axate pe sărăcie și bazate pe evaluarea mijloacelor

familiilor. În plus, acestea sunt transferuri în numerar relativ mici, care se suprapun în aspect de

eligibilitate, sporind astfel fragmentarea și costul administrativ al rețelei de protecție socială. În

fiecare tip de program de asistență socială, până la 1 la sută din bugetul total al protecției sociale

este cheltuit pentru susținerea persoanelor vârstnice. Programele de prestații individuale pe

categorii cele mai mari ca și cheltuieli sunt îndemnizațiile de Stat lunare oferite anumitor categorii

0

10

20

30

40

50

60

70

Poland Estonia Russia Bulgaria Ukraine Lithuania HungaryRomania Latvia Moldova

2011 2030

Polonia Estonia Rusia Bulgaria Ucraina Lituania Ungaria România Letonia Moldova

97

de beneficiari, așa ca persoanele cu dezabilități sau veteranii de război, la fel ca și îndemnizațiile

sociale de Stat persoanelor ce nu se califică pentru pensii. Programul de ajutorul material, care de

asemenea este relativ mare ca și cheltuieli bugetare și acoperire, oferă prestații unice persoanelor

aflate în circumstanțe dificile fără a verifica bunăstarea acestora. Între cele două transferuri de

asistență socială bazate pe evaluarea mijloacelor, adică prestațiile de ajutor social și compensația

la căldură, ultima include cea mai mare parte a persoanelor vârstnice și implică un buget

considerabil pentru compensarea costului mare al traiului pe durata a 5 luni ale sezonului rece.

Aceasta reflectă o evoluție pozitivă în reforma asistenței sociale a Guvernului, care vizează

redirecționarea surselor financiare de la transferurile în numerar bazate pe drepturi spre cele

orientate pe persoanele afectate de sărăcie.

Tabelul 6.3 Prestațiile de protecție socială persoanelor vârstnice: prea puțin și prea multe,

2014 Prestațiile de asistență socială persoanelor vârstnice, %

Prestațiile de asistență socială

Ponderea cheltuielilor în Ponderea

beneficiarilor printre

persoanele în etate asistența

socială

protecția

socială

Îndemnizații sociale de Stat 7,3 0,3 1,1

Sporuri și suplimente la îndemnizațiile sociale 1,7 0,1 1,1a

Îndemnizații de îngrijire, suport și supraveghere 3,2 0,1 0,3a

Alocații de Stat lunare 13,7 0,6 4,1a

Alte alocații 5,4 0,2 2,2a

Ajutor social (evaluarea mijloacelor) 6,0 0,3 3,7a

Compensații la căldură (evaluarea mijloacelor) 22,6 1,0 16,4a

Subvenții pentru transport 4,6 0,2 8,9a

Ajutor materialb 12,9 0,6 17,3a

Alte prestațiib 22,5 1,0

Total 100,0 4,5

Sursele: Estimări bazate pe datele Biroului Național de Statistică; Casa Națională de Asigurări Sociale; rapoarte sociale ale

MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de date), Banca Mondială, Washington, DC,


a. Persoanele în etate mai sunt și beneficiari ai altor prestații de asistență sau asigurări sociale. În cazul prestațiilor pentru

gospodării, prestația Ajutor social și compensația la căldură, proporția indică raportul beneficiarilor individuali cu vârsta trecută

de 60 ani la populația cu vârsta trecută de 60 ani;

b. Alte prestații includ îndemnizații speciale beneficiarilor de pensii, îndemnizații pentru persoane din anumite sate din Moldova

la hotar cu regiunea transnistreană, compensații victimelor sau locuitorilor din zona accidentului de la Cernobîl etc.

Axarea pe categorii a majorității prestațiilor de asistență socială a dus la apariția unui sistem

de protecție socială bazat pe drepturi, caracterizat prin cost-ineficiență și performanță slabă

la capitolul echitate. Din cauza prevalenței transferurilor pe categorii, sistemul de asistență

socială determină insuficient prioritatea celor mai pauperizate segmente ale persoanelor în vârstă.

Obiectivele politicilor ce stau la baza unor transferuri în numerar nu au nici o tangență cu

ameliorarea sărăciei. În loc să examineze bunăstarea cuiva, criteriile de eligibilitate ale acestora

țin cont de meritele față de societate (participarea în acțiuni militare, lichidarea consecințelor

dezastrului de la Cernobîl și altele). În același timp, prestațiile de asistență socială sunt foarte

98

fragmentate și se suprapun în ceea ce privește obiectivele și beneficiarii. În pofida faptului să sunt

multe la număr, transferurile de asistență socială contribuie puțin la bunăstarea persoanelor în

vârstă. Aceasta subliniază suportul financiar insuficient oferit celor mai nevoiași beneficiari și

eficiența administrativă precară reieșind din costurile administrative pentru achitarea multiplelor

prestații de asistență socială mici.

Guvernul a implementat recent reforme pentru a oferi o echitate mai bună, asigurând o

direcționare mai eficientă a asistenței sociale. În anii 2009–2012, au fost întreprinse o serie de

măsuri de realocare a resurselor, creștere a proporției transferurilor axate pe persoanele pauperizate

și reducere a cheltuielilor pe categorii, astfel ca reformele să devină durabile în aspect fiscal. În

anii 2009–2011, au fost introduse două programe de prestații în numerar, cu evaluarea indirectă a

mijloacelor din gospodărie – ajutor social și compensația la căldură. În 2012, a fost anulat

programul compensațiilor nominative, care nu era suficient de axat, pentru a reduce cheltuielile

totale de asistență socială. Programul compensațiile la căldură a apărut ca măsură majoră de

protecție socială pentru atenuarea impactului advers pauperizant al creșterii tarifelor la energie. În

sezonul de încălzire 2015/2016, când s-au majorat tarifele la energie pentru locuitori, programul

s-a extins pentru a cuprinde peste 150 000 familii, inclusiv aproximativ 100 000 gospodării cu

membri vârstnici.

Totuși, mai sunt multe de făcut pentru optimizarea eficienței și îmbunătățirea echității

sistemului de protecție socială. Către anul 2012, reformele s-au soldat cu rezultate satisfăcătoare

în aspect de echitate și eficiență în alocații. Totuși, ulterior, extinderea prestațiilor oferite anumitor

categorii, inclusiv sporurile la pensii, a reanimat presiunile fiscale și a epuizat resursele necesare

pentru extinderea prestațiilor bazate pe evaluarea mijloacelor. Acoperirea cu prestații rămâne în

continuare destul de modestă în genere, cât și pentru persoanele vârstnice. În 2014, prestațiile de

ajutor social au sprijinit doar 4 la sută din toate gospodăriile casnice și 3 la sută din gospodăriile

cu membri vârstnici, iar de compensații la căldură beneficiau 6 la sută din toate familiile și 10 la

sută din gospodăriile cu membri vârstnici. Pentru a fi în stare să ofere suport mai semnificativ la

venituri unui număr mai mare de persoane pauperizate vârstnice, Guvernul trebuie să continue

consolidarea multiplelor prestații oferite anumitor categorii, ce va permite redirecționarea

resurselor la transferurile bazate pe evaluarea mijloacelor. Aceasta va spori eficiența alocațiilor

din sistemul de asistență socială.

Serviciile sociale (în bunuri, sau in-kind) pentru persoanele vârstnice

Pe lângă transferurile în numerar, persoanele pauperizate și vulnerabile sunt sprijinite prin

servicii în natură. Aceste servicii sociale includ măsuri și activități menite să satisfacă nevoile

sociale ale persoanelor sau gospodăriilor de depășire a unor circumstanțe dificile și să prevină

marginalizarea și excluderea socială (Caseta 6.1). Printre acestea se regăsesc serviciile sociale

primare, specializate și înalt-specializate, care sunt prestate la domiciliu, în comunitate sau în

instituții rezidențiale.212 Cheltuielile pentru serviciile sociale oferite persoanelor în etate au

212 Legea privind asistența socială, nr.547 din 25 decembrie 2003, articolele 9 și 10;

99

reprezentat doar 4,4 la sută din cheltuielile totale pentru protecția socială a persoanelor vârstnice

în 2014, pentru fiecare tip de servicii fiind alocate sume mici de cheltuieli (Tabelul 6.4). În plus,

astfel de servicii sunt finanțate nu doar prin sistemul protecției sociale, dar și din bugetul pentru

sănătate (de exemplu, îngrijirile pe termen lung).

Tabelul 6.4 Îngrijirea și serviciile sociale pentru persoanele în etate sunt uitate de

finanțare, 2014 Servicii sociale pentru persoanele vârstnice, %

Tipul de servicii sociale Ponderea cheltuielilor în

serviciile sociale protecția socială

Aziluri / centre de reabilitare pentru persoanele

vârstnice și persoanele cu dezabilități

33,6 1,5

Servicii sociale de îngrijire la domiciliu 13,8 0,6

Serviciul social comunitar 8,1 0,4

Protezare și ortopedie 3,0 0,1

Alte servicii pentru persoanele cu dezabilități 3,9 0,2

Alte servicii, instituții 23,9 1,0

Costuri operaționale 13,8 0,6

Total 100,0 4,4

Sursele: Estimări bazate pe datele BNS; CNAS; rapoartele sociale elaborate de MMPSF; Portalul Bugete Deschise: Boost (bază de

date), Banca Mondială, Washington, DC, http://wbi.worldbank.org/boost/country/moldova

Aproape jumătate din cheltuieli sunt alocate prestatorilor din afara instituțiilor rezidențiale,

fiind acoperite preponderent din bugetele locale. Mulți prestatori deservesc atât persoanele

vârstnice, cât și cetățeni cu dezabilități. Azilurile și centrele de reabilitare consumă cea mai mare

parte a bugetului pentru servicii sociale (vezi Tabelul 6.4). Acestea sunt instituții rezidențiale

finanțate din bugetul central sau bugete locale. În același timp, ponderea diverselor servicii non-

rezidențiale atinge aproape 50 la sută din totalul cheltuielilor alocate din bugetele locale. Acestea

sunt servicii sociale primare oferite prin îngrijirea la domiciliu și centrele comunitare, serviciile

recent create de reședințe protejate, case comunitare, echipe mobile și asistență personală oferită

persoanelor cu dezabilități și persoanelor în vârstă pentru a le asigura o viață independentă (Caseta

6.1). Astfel de forme alternative de îngrijire nu sunt încă numeroase, însă continuă să crească ca

număr. Unele servicii sunt finanțate, de asemenea, de unii donatori / parteneri de dezvoltare. De

exemplu, în 2014 aceștia au finanțat 26 din cele 100 de centre de servicii sociale.

100

Serviciile sociale evoluează în direcția descentralizării prestărilor, cu accent pe beneficiari și

nevoile individuale ale acestora. Recunoscând necesitatea aducerii prestării asistenței sociale mai

aproape de beneficiari, Guvernul a elaborat o strategie pentru descentralizarea serviciilor sociale,

care identifică principalele probleme legate de dezvoltarea serviciilor de asistență socială, după

cum urmează:

Finanțarea insuficientă. Cheltuielile pentru asistența socială reprezintă mai puțin de 1 la

sută din PIB. În 2011 acoperirea cu servicii de asistență socială a fost estimată ca fiind 17

la sută din cererea potențială.213 Din cauza populației în curs de îmbătrânire, finanțarea

alocată asistenței sociale pentru persoanele vârstnice a fost dublată în 2015 comparativ cu

alocațiile planificate.214 Descentralizarea finanțării și prestării asistenței sociale

autorităților locale în 2015 ar putea spori riscul finanțării insuficiente, deoarece raioanele

mai sărace s-ar putea confrunta cu dificultăți de alocare a resurselor pentru servicii.

Dezvoltarea sporadică și fragmentată a serviciilor de asistență socială. Serviciile de

asistență socială au evoluat continuu, dar neuniform. Autoritățile locale responsabile de

prestarea serviciilor tind să-și stabilească prioritățile sociale ad hoc și se conduc de agenda

politică și interesele particulare ale unor angajați din administrație, disponibilitatea

suportului din partea donatorilor externi și așa mai departe. Aceasta a determinat diferențe

majore în repartizarea geografică a serviciilor între raioane, cu legături slabe între oferă și

213 Strategia pentru descentralizarea serviciilor sociale estimează că numărul total al beneficiarilor de servicii de îngrijire socială

se ridica la 72 500 în 2011. Cererea potențială de asistență socială a fost estimată la 428 000; 214 Evaluările din 2014 privind impactul populației în curs de îmbătrânire asupra dezvoltării socioeconomice efectuate de

Institutul Național de Cercetări Economice, Academia de Științe a Moldovei și Ministerul Economiei;

Caseta 6.1. Serviciile de îngrijire socială pentru persoanele vârstnice

Azilurile și centrele de reabilitare pentru vârstnici și persoanele cu dizabilitatăți. Scopul acestor centre este să

ajute beneficiarii să depășească circumstanțele dificile în care s-au pomenit și să-și îmbunătățească calitatea vieții.

Acestea în mare parte sunt instituții rezidențiale finanțate fie din bugetul central, fie din bugetele locale. Acestea

oferă plasament, mese, asistență medicală, consiliere psihologică, recreare și altele.

Serviciile sociale de îngrijire la domiciliu sunt menite să asigure îngrijiri de calitate acasă și să preîntâmpine

instituționalizarea prin aflarea persoanelor în familie și mediul comunitar. Acest serviciu social primar este finanțat

din bugetele locale și este oferit de lucrătorii sociali.

Serviciile de asistență social comunitară. Obiectivul acestor servicii constă în prestarea îngrijirilor la nivel de

comunitate. Ca și în cazul îngrijirilor la domiciliu, acesta este un serviciu social primar, finanțat din bugetele locale

și prestart de asistenții sociali comunitari care identifică persoanele în dificultate, evaluează nevoile acestora și

asigură accesul la serviciile sociale disponibile.

Serviciile de protezare și ortopedie sunt oferite persoanelor cu dizabilități.

Alte servicii pentru persoanele cu dizabilități. Pentru crearea unui sistem modern de incluziune socială, recent au

fost elaborate opțiuni de servicii de asistență socială alternative îngrijirilor în instituții rezidențiale. Aceste servicii,

inclusiv asistență protejată la locul de reședință, casele comunitare, echipele mobile și asistența individulaă de

suport, sunt finanțate din bugete locale și oferă ajutor, ce permite beneficiarilor să ducă o viață independentă într-

un mediu aproape de familie.

Other services and institutions. This group includes multifunctional centers and social canteens that provide free

meals to the vulnerable.

101

cerere. De exemplu, repartizarea regională a cantinelor sociale – care este unul din cele mai

întrebate servicii printre persoanele vârstnice pauperizate – nu se corelează cu repartizarea

persoanelor în etate sub pragul sărăciei absolute.215

Capacități locale insuficiente de gestionare a prestării serviciilor. Direcțiile locale de

asistență socială nu dispun de instrumente și competențe de identificare a nevoilor specifice

grupurilor vulnerabile și folosirea acestora în planificarea prestării serviciilor. În plus,

aceștia se confruntă cu dificultăți în a evolua în ce măsură serviciile sociale prestate

corespund necesităților. Astfel, decidenții locali duc lipsă de informații pentru a decide vis-

à-vis de prioritățile de dezvoltare a serviciilor.

Îmbătrânire sigură în Moldova? Protecția socială și sărăcia determinată de

vârstă înaintată

Transferurile de protecție socială ajută la protecția persoanelor vârstnice din Moldova

împotriva sărăciei determinate de vârsta înaintată. Fără transferurile de protecție socială, peste

60 la sută din persoanele vârstnice s-ar regăsi în prima și cea mai neavută chintilă (Tabelul 6.5).

După beneficierea de transferuri de protecție socială, ponderea acestora în chintila de jos scade

până la 23 la sută. În mod similar, până la prestații, 73 la sută din cei din chintila inferioară sunt

persoane în etate, iar după prestații, ponderea persoanelor în vârstă printre 20 la sută cele mai

pauperizate persoane în funcție de consum (ultimele 20 la sută) scade până la 27 la sută.

Tabelul 6.5. Prestațiile de protecție socială reduc incidența persoanelor în etate printre

persoanele cele mai pauperizate

Repartizarea persoanelor pe chintile de consum

Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5 Total

Până la toate transferurile de protecție socială

Persoanele vârstnice 60,7 20,6 9,3 5,8 3,6 100

Persoanele nevârstnice 7,2 19,8 23,4 24,5 25,2 100

După toate transferurile de protecție socială

Persoanele vârstnice 22,8 26,0 22,0 16,8 12,4 100

Persoanele nevârstnice 19,1 18,1 19,4 21,0 22,4 100

Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5 Total

Până la toate transferurile de protecție socială

Persoanele vârstnice 72,9 24,8 11,1 7,0 4,3 Persoanele nevârstnice 27,1 75,2 88,9 93,0 95,7 Total 100 100 100 100 100 După toate transferurile de protecție socială

Persoanele vârstnice 27,3 31,3 26,5 20,2 14,9 Persoanele nevârstnice 72,7 68,7 73,6 79,8 85,1 Total 100 100 100 100 100

215 CNPD (2012);

102

Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014

Aproape toate persoanele în etate din chintila de jos și 95 la sută din întreaga populație

vârstnică sunt acoperite cu transferuri de protecție socială. Din toate persoanele vârstnice din

ultimele 20 la sută, 99 la sută beneficiază de un careva transfer de protecție socială în numerar

(Tabelul 6.6). Aceasta este peste valoarea acoperirii generale a populației din chintila de jos

(prima) (80 la sută) și cu mult mai mare decât acoperirea persoanelor pauperizate nevârstnice (41

la sută din persoanele nevârstnice din prima chintilă). O astfel de acoperire vastă este determinată

de proporția mare a persoanelor ce beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, fapt confirmat și

de datele administrative. Mai puțin de 10 la sută din persoanele vârstnice beneficiază de asistență

socială. Deși mai mult persoanele vârstnice decât cele nevârstnice sunt acoperite cu asistență

socială, beneficiarii vârstnici au o reprezentare similară în toate grupurile de venituri, inclusiv o

reprezentare mai mare printre chintila cea mai înstărită (10,9 la sută) decât în chintila cea mai

neavută (7,9 la sută). Aceasta indică spectrul mare de prestații de asistență socială bazate pe

drepturi de care beneficiază persoanele vârstnice.

Tabelul 6.6. Persoanele vârstnice beneficiază de acoperirea vastă cu transferuri de

protecție socială

Acoperirea cu prestații

Total Chint.1 Chint.2 Chint.3 Chint.4 Chint.5

Populația, total Protecția socială, total 33,1 80,3 36,2 23,1 16,2 9,7

Asigurări sociale, total 32,8 79,7 35,5 22,7 16,2 10,2

Asistența socială, total 4,4 7,0 3,9 4,5 4,0 2,5

Persoane vârstnice Protecția socială, total 94,8 99,1 94,8 89,5 84,8 74,1



Persoanele nevârstnice Protecția socială, total 13,6 41,4 18,7 12,2 8,9 5,7


Asistența socială, total 3,1 6,7 2,6 3,1 2,5 1,0 Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice 2014;

Notițe: Tabelul prezintă chintilele de consum echivalent pentru un adult minus transferul de protecție socială respectiv.

Per total, prestațiile ajung la persoanele vârstnice nevoiașe. Există mai mulți beneficiari de

prestații de protecție socială printre persoanele pauperizate vârstnice înainte de transfer decât în

rândul persoanelor pauperizate nevârstnice: 59 la sută din beneficiari printre persoanele vârstnice

fac parte din prima (cea mai neavută) chintilă, în timp ce doar 49 la sută din toți beneficiarii de

transferuri de protecție socială fac parte din prima chintilă (Tabelul 6.7). această incidență a

beneficiarilor este determinată de acoperirea aproape universală cu pensii pentru limita de vârstă.

Cu toate acestea, repartizarea prestațiilor de asistență socială pare mai progresivă în grupul

persoanelor vârstnice decât în populația generală sau printre persoanele nevârstnice. În mod

103

similar, distribuția fondurilor de protecție socială este mai mult axată pe persoanele pauperizate

printre persoanele vârstnice: cele mai sărace 20 la sută din persoanele vârstnice beneficiază de 60

la sută din toate transferurile de protecție socială, în timp ce printre populația generală proporția

este de 53 la sută (Tabelul 6.7). Din cauza structurii foarte comprimate a prestațiilor de pensii,

distribuția fondurilor de asigurări sociale printre persoanele vârstnice urmează îndeaproape

distribuția beneficiarilor. Situația este diferită cu asistența socială, unde 40 la sută din cei mai

pauperizați beneficiari primesc aproape două-treimi din transferuri. Aceasta se datorează faptului

că prestația ajutor social pe baza evaluării mijloacelor și compensația la căldură foarte progresive

se concentrează la cele mai sărace 20 la sută din persoanele vârstnice la o rată de aproape 40 la

sută.

Tabelul 6.7. Transferurile de protecție socială sunt în general pro-săraci în distribuția

beneficiarilor și prestațiilor

Incidența beneficiarilor și exactitatea direcționării prestațiilor


Distribuția beneficiarilor Populația, total Protecția socială, total 100,0 48,5 21,9 13,9 9,8 5,9






Persoane nevârstnice Protecția socială, total 100,0 26,1 27,8 20,2 15,6 10,4



Distribuția prestațiilor Populația, total Protecția socială, total 100,0 52,5 19,3 12,6 8,8 6,8






Persoane nevârstnice Protecția socială, total 100,0 29,9 25,0 19,8 13,2 12,2


Asistența socială, total 100,0 51,6 13,4 16,3 14,7 4,0 Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014;

Notițe: Tabelul prezintă chintilele consumului echivalent pe cap de adult minus transferul de protecție socială respectiv

104

Datele studiilor confirmă că persoanele vârstnice depind foarte mult de pensii. Aproape 100

la sută din persoanele în etate locuiau în gospodării ce beneficiau de pensii în 2014.216 Figura 6.5

denotă creșterea dependenței de pensii în rândul persoanelor vârstnice de la 47,2 la sută din

veniturile totale în 2007 până la 60,5 la sută în 2014 grație creșterii sumei pensiilor (cu 53,8 la sută

în cifre absolute). (De remarcat este faptul că persoanele vârstnice sunt descrise în mod diferit în

Figura 6.1 în raport cu definiția standard adoptată în prezentul capitol, adică cu vârsta trecută de

60 ani). Dependența de pensii este deosebit de mare printre persoanele vârstnice pauperizate (69,3

la sută). Pensiile au jucat un rol important în reducerea sărăciei printre persoanele vârstnice, deși

sărăcia persistă în rândul acestora; o mare parte din diminuarea sărăciei se datorează majorării

pensiilor.217

Figura 6.5. Persoanele în etate tot mai mult devin dependente de pensii

Structura veniturilor pentru persoanele în etate (peste 65 ani) și persoanele nevârstnice

Sursa: Calcule bazate pe Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice

Deși nivelul pensiilor este relativ mic, acestea au o importanță mare în veniturile persoanelor

pauperizate vârstnice. Printre persoanele vârstnice din prima chintilă care beneficiază de prestații

de pensii, generozitatea prestațiilor este 50,6, în timp ce printre persoanele vârstnice din a doua

chintilă este 24,8 (Tabelul 6.8). (Generozitatea prestațiilor indică ponderea mediei transferului în

valoarea totală agregată a suportului social oferit beneficiarilor). În grupurile din cadrul aceleiași

chintile, generozitatea prestațiilor de protecție socială este mai mare printre persoanele vârstnice

decât printre persoanele nevârstnice, fapt ce dovedește importanța pensiilor ca sursă de venituri în

rândul cetățenilor în vârstă. Totuși, în asistența socială, importanța relativă a prestațiilor pare să

fie mai mare printre persoanele nevârstnice decât printre persoanele în etate pe toată distribuția

consumului.

Majorarea pensiilor a avantajat pensionarii din zonele urbane și sectoarele neagrare.

Pensionarii din agricultură au reprezentat 39,2 la sută din toți pensionarii pentru limita de vârstă

216 Acoperirea este la fel de mare printre persoanele de vârstă de pensionare; 217 Banca Mondială (2016b);

0

50

100

150

200

250

Non-elderly Elderly Non-elderly Elderly

2007 2014

Mo

nth

ly i

nco

me

per

ad

ult

eq

uiv

alen

t (U

SD

2005 P

PP

)

Wages Agriculture income Pensions Social assistance Remittances Other

Ven

itu

l lu

nar

per

ech

ival

ent

adu

lt (

PP

C U

SD

200

5)

Salarii Venituri agricole Pensii Asistență socială Remitențe Alte

Persoane

nevârstnice

Persoane

nevârstnice

Persoane

vârstnice

Persoane

vârstnice

105

în 2014, în timp ce ponderea tuturor pensionarilor pentru limita de vârstă constituia doar 2,5 la

sută în Chișinău comparativ cu 52,0 la sută la sud. Prin urmare, ponderea pensionarilor ce

beneficiază de pensie minimă a fost cea mai înaltă în centrul țării, în timp ce ponderea

corespunzătoare la sud creștea (Figura 6.6, panoul a). În plus, la fel ca și în decalajul salarial,

pensia medie printre lucrătorii din agricultură reprezenta 78 la sută din pensia în rândul lucrătorilor

neagrari. În valori absolute, dacă ultima s-a mărit, prima a stagnat (Figura 6.6, panoul b). Aceasta

a condiționat o pensie medie mai mare în zonele urbane, unde majoritatea pensionarilor erau non-

agrarieni.

Tabelul 6.8. Pensiile sunt importante pentru bunăstarea persoanelor pauperizate vârstnice Generozitatea prestațiilor


Populația, total

Protecția socială, total 36,1 51,0 25,6 21,6 17,5 16,8



Persoanele vârstnice




Persoanele nevârstnice



Asistența socială, total 8,0 12,5 6,6 5,1 4,0 2,0 Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice 2014;

Note: Tabelul prezintă chintilele consumului echivalent pe cap de adult minus transferul de protecție socială respectiv. Generozitatea prestațiilor indică proporția mediei transferului în valoarea totală agregată a suportului social oferit beneficiarilor

din grupul corespunzător.

Figura 6.6. Persoanele vârstnice din zonele rurale beneficiază mai puțin de majorarea

pensiilor, 2007–2014

a. Pensionari cu nivel minim al pensiilor, % b. Pensiile ca proporție din valoarea pragului

sărăciei

106

Sursa: Datele Biroului Național de Statistică Sursa: Datele Biroului Național de Statistică;

Notițe: Pragul sărăciei este prezentat per echivalent de adult

Transferurile de protecție socială și în special, pensiile, afectează ratele sărăciei în rândul

persoanelor vârstnice. Tabelul 6.9 prezintă modul în care indicii sărăciei s-ar modifica în lipsa

fiecărui tip de transfer. Fără prestațiile de protecție socială, rata sărăciei ar fi fost de 3 ori mai mare,

iar printre persoanele vârstnice s-ar fi mărit de 6 ori. Pentru persoanele în etate, pensia pentru limita

de vârstă joacă un rol important în nivelul de viață. Transferurile de asistență socială sunt mai

importante ca mecanism de a face față sărăciei printre persoanele nevârstnice. Fără protecția

socială, numărul de persoane pauperizate din acest grup s-ar fi majorat cu 1 punct procentual.

Merită a fi menționat și rolul remitențelor în reducerea sărăciei.

Tabelul 6.9. În lipsa prestațiilor de protecție socială, rata sărăciei ar fi fost mai mare

Impactul programelor asupra ratei sărăciei

Numărul persoanelor pauperizate Profunzimea sărăciei

Persoane

vârstnice

Persoane

nevârstnice Populația

Persoane

vârstnice

Persoane

nevârstnice Populația

Indicator 0,128 0,110 0,114 0,017 0,015 0,015

Indicator fără transferul listat Protecția socială, total 0,759 0,184 0,362 0,453 0,039 0,161


Pensia pentru limita de vârstă 0,686 0,126 0,290 0,359 0,020 0,114

Pensii pentru invaliditate 0,174 0,135 0,152 0,033 0,022 0,028

Suplimente la pensii 0,178 0,118 0,135 0,030 0,016 0,020


Remitențe, total 0,207 0,285 0,266 0,062 0,134 0,117

Sursa: Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice 2014;

Notițe: Estimări bazate pe pragul național al sărăciei

Provocările cu care se confruntă sistemul de protecție socială

Guvernul va trebui să reconceptualizeze obiectivele de politici pentru a găsi un echilibru

între accesibilitatea financiară și gama serviciilor de protecție socială pentru persoanele

vârstnice. În timp ce costul protecției sociale pentru limita de vârstă este considerabil, prestațiile

0

5

10

15

20

25

30

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Municipality Chisinau North

Centre South0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

AverageAgriculture employeesNon-agriculture employeesFemaleMaleNord

Sud

Mun. Chișinău

Centru

Media

Angajați agrari Angajați în afara agriculturii

Femei

Bărbați

107

de pensii – cel mai mare articol de cheltuieli – sunt relativ mici și nu asigură un nivel mare de

protecție împotriva sărăciei. Cu avansarea îmbătrânirii populației, Guvernul va fi obligat să

răspundă la întrebări cruciale de felul cum să cheltuiască sursele financiare publice limitate și cu

ce s-ar solda cheltuielile pentru protecția socială în aspect de combinare între prestații și servicii.

Sistemul pensiilor se confruntă cu multe probleme care sporesc riscul sărăciei determinate

de vârsta înaintată atât pentru generațiile actuale, cât și pentru cele viitoare. Acestea sunt

elucidate în Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2020 și puse în discuție în articole

științifice.218 Sistemul pensiilor este vulnerabil la inechitățile determinate de îmbătrânirea

populației: tendințele actuale vor conduce la o proporția tot mai mare de pensionari, care vor

depinde de transferurile forței de muncă din țară tot mai mici.

În primul rând, acoperirea cu contribuții la asigurările sociale a scăzut de-a lungul anilor și

rămâne mică. Raportul contribuitorilor la populația de vârstă 15–64 ani s-a micșorat din cauza

participării mici a forței de muncă, nivelul relativ mare al caracterului neoficial și migrației. După

ce s-a micșorat considerabil în ultimii 15 ani, acoperirea cu contribuții depășește doar cu puțin 30

la sută (Figura 6.7).

Figura 6.7. Baza mică de contribuitori la

asigurările sociale, 2000–2014 Contribuitorii în raport cu populația de 15–64 ani

Figura 6.8. Creșterea dependenței, 2016–

2070 Raportul pensionarilor la contribuitori

Sursele: Datele Casei Naționale de Asigurări Sociale; Biroul

Național de Statistică Sursele: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare

al opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială; datele

Casei Naționale de Asigurări Sociale

218 De exemplu, vezi Bechmann și Lupușor (2014); Banca Mondială (2014b);

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

110%

120%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

108

Raportul de dependență de sistemul de pensii este în creștere. Numărul tot mai mic al

contribuitorilor, de rând cu numărul mare de pensionari, condiționează creșterea raportului de

dependență de sistem. Se prognozează că raportul va crește de la nivelul actual de 0,8 pensionari

ce revin unui contribuitor până la 1,0 pensionar la fiecare contribuitor către 2020 din cauza

tiparului demografic de îmbătrânire (Figura 6.8).

În al doilea rând, se așteaptă că acoperirea cu prestații de pensii a persoanelor vârstnice se

va micșora, astfel amplificând riscul sărăciei pentru cei rămași în afara asigurărilor de

pensii. În prezent acoperirea cu prestații de pensii este mare, însă se va micșora din cauza

participării mici în asigurările sociale (Figura 6.9), date fiind nivelul mare de inactivitate și caracter

neformal. Acest fapt va lăsa un număr tot mai mare de persoane vârstnice în afara sistemului de

pensii de asigurări sociale (Figura 6.11) și va spori riscul nesiguranței veniturilor. Noua provocare

de asigurare a acoperirii cu pensii a producătorilor agricoli a apărut în 2009 atunci, când asigurările

sociale pentru acestea au devenit opționale. Ca rezultat, 99 la sută din agricultorii care au contribuit

în anul 2008 au optat să iasă din sistemul de asigurări sociale. Pe lângă riscul sărăciei, participarea

pe principii voluntare a producătorilor agricoli individuali ar putea genera efectul blocării în

agricultură, o perioadă incompletă de acoperire cu servicii în cazul celor ce-și schimbă ocupația și

augmentarea fenomenului de ocupare neoficială a forței de muncă în agricultură. Cei rămași în

afara asigurărilor de pensii vor necesita suport prin schemele de asistență socială necontributive,

care în prezent cuprind doar o proporție mică a persoanelor vârstnice.

Figura 6.9. Acoperirea mare cu pensii va

diminua, 2016–2070 Raportul pensionarilor trecuți de vârsta standard de

pensionare la populația trecută de vârsta standard de

pensionare

Figura 6.10. Rata de înlocuire descrește,

2016–2070 Raportul prestațiilor de pensii pentru limita de

vârstă la salariul mediu pe economie, 2016–2070

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

109

Surse: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare a

opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială; datele

Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Surse: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare

a opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială;

rapoartele sociale ale Ministerului Muncii, Protecției

Sociale și Familiei

Figura 6.11. Numărul persoanelor neacoperite cu pensii de asigurări sociale va crește Numărul prognozat al celor neacoperiți cu asigurări de pensii

Sursa: Calcule bazate pe datele instrumentului de simulare a opțiunilor de reformare a pensiilor, Banca Mondială.

În al treilea rând, rata deja mică și în continuă descreștere de înlocuire a pensiilor

exacerbează riscul sărăciei în rândul celor acoperiți de sistemul de pensii. Nivelul prestațiilor

de pensii în raport cu salariile este mic și descrește (Figura 6.10). În 2014 pensia medie pentru

limita de vârstă constituia circa 27 la sută din salariile brute, ceea ce era una din cele mai mici rate

de înlocuire brute din Europa de Est și Asia Centrală. Potrivit BNS, pensia medie lunară pentru

pensionarii la evidența unei instituții de securitate socială (majoritatea pensionarilor) constituia 1

020,6 lei în 2014, ceea ce era echivalent cu 81 la sută din pragul național al sărăciei, sau 3,70 dolari

SUA în zi (la paritatea puterii de cumpărare din 2005). Aproape 20 la sută din pensionari primeau

doar pensia minimă de circa 700–800 lei lunar.

Se prognozează că rata de înlocuire medie se va micșora constant de la 28 la sută până la aproape

13 la sută către anul 2047. În timp ce în 1995 formula de calcul al pensiei rezulta într-o rată de

înlocuire brută de 44,9 la sută, modificările introduse în formula de calcul al pensiei în 1998 au

determinat scăderea ratei de înlocuire. După 1999, salariile folosite în calculul salariului de bază

în formulă nu au fost reevaluate (valorizate) pentru a ține cont de creșterea cumulativă a salariului

mediu de la momentul când salariul a fost câștigat și momentul pensionării. Dacă actualul sistem

de pensii va rămâne nereformat, decalajul între câștiguri și pensii va crește și sistemul nu va fi

social viabil.

În al patrulea rând, crește costul sistemului de pensii publice, necesitând venituri publice

generale pentru a acoperi deficitul fiscal. În 1999 cheltuielile pentru pensii reprezentau 4,4 la

sută din PIB, iar în 2014 acestea au ajuns la 7,5 la sută din PIB. Veniturile din contribuții nu erau

suficiente pentru a acoperi costurile tot mai mari ale pensiilor, fapt ce a determinat un decalaj de

0

50

100

150

200

250

300

350

2016

2018

2020

2022

2024

2026

2028

2030

2032

2034

2036

2038

2040

2042

2044

2046

2048

2050

2052

2054

2056

2058

2060

2062

2064

2066

2068

2070

tho

usa

nds

peo

ple

Mii

per

soan

e

110

10 la sută în cheltuielile pentru asigurările sociale achitate din bugetul public.

În al cincilea rând, tratarea preferențială a unor grupuri de pensionari face ca sistemul să

fie inechitabil. Beneficiarii de pensii speciale, așa ca funcționarii publici, judecătorii, procurorii,

membrii Guvernului și Parlamentului sau alții reprezintă 11 la sută din numărul total al

pensionarilor pentru limita de vârstă. Costul acestor pensii speciale constituie circa 13 la sută din

cheltuielile totale pentru pensii. În pofida mai multor modificări adoptate recent în vederea

unificării regulilor de acumulare a pensiilor obișnuite și speciale, numărul persoanelor cu drepturi

la astfel de pensii trebuie să fie redus din nou pentru a micșora costul acestora și a spori echitatea.

* * *

Pentru a contribui la soluționarea multiplelor probleme existente și a asigura respectarea

dreptului la securitatea socială, este necesar de realizat o serie de măsuri de reformare.

Reformele parametrice recent aplicate în sistemul pensiilor publice, după cum sunt sugerate și puse

în discuție în următorul compartiment, ar putea ajuta la soluționarea riscului ce se conturează de

sărăcie determinată de limita de vârstă în rândul persoanelor acoperite cu asigurări de pensie. În

același timp, dat fiind nivelul înalt al fenomenelor neoficiale din economie, ratele mici de

participare pe piața ocupării forței de muncă și ponderea mare a sectorului agrar, asigurarea

acoperirii universale cu asigurări de pensii este probabil o provocare. De aceea, Guvernul va trebui

să examineze modalități de a consolida finanțele publice pentru a folosi veniturile generale la

protecția cetățenilor vârstnici ce nu sunt acoperiți cu asigurări de pensii. Un mijloc în acest sens ar

fi un sistem de asistență socială eficient și echitabil. Pe final, cele zece elemente aferente

drepturilor omului pentru un sistem de protecție socială, descrise în Capitolul 3, ar putea dirija

reformele în vederea asigurării realizării dreptului acestora la securitate socială.

111

7. CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII DE POLITICI

Evoluțiile demografice din Moldova și alte țări ale regiunii nu trebuie să exercite presiuni

socioeconomice negative. În primul rând, profilul demografic nu este static. În timp ce ratele

fertilității și tendințele emigraționale ar putea fi dificil de schimbat și ar necesita timp pentru a se

produce, scăderea mortalității persoanelor vârstnice ar putea încetini reducerea populației. În al

doilea rând, progresele realizate în îmbunătățirea nivelului precar de sănătate și ratei înalte a

incapacității de muncă printre persoanele în vârstă le-ar permite să activeze pe o perioadă mai

lungă de timp, astfel devenind contribuitori la economie și nu dependenți. În al treilea rând,

contează calitatea forței de muncă (de exemplu, nivelul de studii al populației). Investițiile în

educație pe tot parcursul vieții, profitând de micșorarea ponderii copiilor de vârstă școlară în rândul

populației, au un rol important în consolidarea stocului de capital uman.

În Moldova, ritmul rapid al îmbătrânirii impune necesitatea adaptării rapide a instituțiilor

la nevoile populației în curs de îmbătrânire. Ratele scăzute ale fertilității și ratele rapide ale

emigrării demonstrează că procesul îmbătrânirii are loc mult mai rapid în Moldova decât în alte

țări care sunt la o etapă mai avansată a procesului îmbătrânirii, cum ar fi țările Europei de Vest.

Sunt necesare ajustări de politici și sociale majore pentru adaptarea la viitoarea societate, în care

peste 20 la sută vor fi persoane vârstnice – o realitate în următoarele decenii. Schimbările în

structura de vârste a populației implică schimbări în structura generală a nevoilor sociale. Guvernul

trebuie să creeze premizele pentru susținerea protecției sociale și a drepturilor unei proporții tot

mai mari de persoane vârstnice în populație.

Potrivit raportului în cauză, persoanele vârstnice din Moldova se confruntă cu multe

provocări în menținerea unei vieți productive, sănătoase și sigure la o vârstă înaintată. Există

posibilitatea ameliorării comportamentelor de sănătate și îmbunătățirii sistemului sănătății pentru

prelungirea longevității sănătoase. Actuala calitate scăzută a studiilor și angajarea redusă a forței

de muncă va avea implicații grave pe termen scurt, mediu și lung. Accesul redus și calitatea precară

a educației nu numai că vor afecta capacitatea de câștig a populației și economiile pe care populația

le-a acumulat pentru a-și întreține existența la o vârstă înaintată, dar va reduce, de asemenea – în

contextul procesului de îmbătrânire – creșterea stocului de capital uman capabil să mențină

creșterea economică. Deoarece o proporția tot mai mare a populației este economic inactivă sau

activează neoficial, numărul pensionarilor va depăși numărul contribuitorilor, subminând

durabilitatea sistemului de pensii și principala sursă de venituri, pe care Guvernul mizează în

prezent pentru finanțarea programelor ce asigură securitatea persoanelor vârstnice.

Aceste provocări pentru o viață productivă, sănătoasă și sigură sugerează că, deși Moldova

a semnat și a ratificat multe tratate regionale și internaționale cu privire la drepturile omului

(Capitolul 3), rămân lacune în implementarea acestora. Soluționarea acestor provocări necesită

o abordare multilaterală prin prisma drepturilor omului, axându-se pe multiplele riscuri ce

afectează advers situația socioeconomică a persoanelor în vârstă. Îngrijorările privind bunăstarea

economică și socială a persoanelor în etate trebuie să fie integrate în cadrul de politici general,

112

suplimentar la politicile axate pe populația vârstnică.

Modificarea legii și politicilor pentru a reflecta schimbarea evoluțiilor demografice nu este

o sarcină simplă. Statele vor întreprinde pași îndrăzneți și bine-informați pentru protecția

populației în mod egal. Aceasta necesită o revizuire a strategiilor ce le-ar permite tuturor

persoanelor să se bucure de drepturile omului de care dispun, de rând cu o monitorizare și evaluare

adecvată, cu stabilirea indicatorilor și valorilor de referință pentru implementarea strategiilor.

Acești indicatori, în special dacă sunt corespunzător dezagregați pentru a cuprinde și viața

persoanelor vârstnice, ar putea prezenta istoria pozitivă legată de aplicarea în practică a drepturilor

omului. Folosirea abordărilor prin prisma drepturilor omului pentru actualizarea politicilor ar putea

ajuta la obținerea rezultatelor de politici ajustate care respectă, protejează și realizează drepturile

omului.219 Abordările pun accent pe participare, incluziune și egalitate, în special pentru grupurile

marginalizate, și instituirea procesului de responsabilizare.220

Este necesar de elaborat și implementat politici ce ar asigura un mediu favorabil pentru

actuala și viitoarea populație de persoane vârstnice. Compartimentele ce urmează prezintă

recomandări generale de politici pentru asigurarea drepturilor egale în securitatea economică a

persoanelor vârstnice în Moldova. Recomandările se axează pe politicile de promovare a

îmbătrânirii sănătoase, productive și sigure, cât și pe politicile complementare pentru fortificarea

abordării bazate pe drepturile omului. Multe din acțiunile de politici sugerate nu numai că sunt

relevante și direcționate pe persoanele vârstnice, dar sunt de natură sistemică, reieșind din

provocările cu care se confruntă țara.

Atunci când politicile recomandate vor fi detaliate și perfecționate în continuare, este absolut

crucial ca acestea să-și păstreze accentul pe drepturile omului pentru a fi în stare să-și

îndeplinească obligațiile față de persoanele în vârstă. În particular, abordarea din perspectiva

drepturilor omului se va conduce de următoarele principii: universalitate, participare și incluziune,

egalitate și nediscriminare, transparență și responsabilitate, la fel ca și durabilitate. După cum este

elucidat în toate capitolele acestui raport, este evident că există dificultăți de aplicare în practică a

acestor principii în Moldova.

Politicile de promovare a îmbătrânirii sănătoase

Promovarea îmbătrânirii sănătoase prevede asigurarea asistenței medicale accesibile, inclusiv

financiar, tuturor persoanelor vârstnice, cât și aprovizionarea cu medicamente accesibile și

calitative pentru tratarea bolilor netransmisibile.221 După cum este explicat în Capitolul 3, legislația

națională în Moldova garantează dreptul la egalitatea șanselor pentru obținerea oportună a

asistenței medicale calitative prin intermediul sistemului de asigurare obligatorie de asistență

medicală, care include dreptul persoanelor în etate la îngrijiri medicale fără discriminare în

219 Vezi, de exemplu, Ekwall și Rosales (2009); 220 UNFPA și Școala de Sănătate Publică din Harvard (2010); 221 Mai mult decât analiza prezentată, vezi de asemenea CEDAW (2012);

113

sistemul sănătății din Moldova. Totuși, persistă grave probleme legate de sănătate.

Actuala agendă de reforme din Moldova încearcă să soluționeze multe din aceste provocări,

cu susținerea următoarelor eforturi:

Compania Națională de Asigurări în Medicină a revizuit recent pachetul de servicii, majorând

rata de rambursare pentru medicamentele antihipertensive de la 50 la sută până la 70 la sută.

Chiar dacă această modificare va micșora indubitabil costurile suportate de pacienți, co-plata

de 30 la sută probabil va continua să fie un obstacol pentru o aderență adecvată la tratamentul

medicamentos prescris, deoarece pachetul de servicii este compus preponderent din

medicamente de marcă (și nu de generice) și deoarece orice cost suportat de pacient poate

diminua consumul și crește spitalizarea.222

Ministerul Sănătății în prezent revizuiește schema existentă de plată în funcție de performanță

din asistența medicală primară pentru a oferi stimulente mai robuste medicilor de familie să

îmbunătățească conduita bolilor cronice.

Legislația exhaustivă privind controlul tutunului a intrat în vigoare în iulie 2015 ce interzice

fumatul la locul de muncă și în spații publice, publicitatea, promovarea și sponsorizarea

tutunului, vânzarea țigărilor mentolate și mesaje înșelătoare, cum ar fi “țigări slabe (light)”, de

rând cu prescrierea folosirii avertismentelor grafice ce acoperă cel puțin 65 la sută din pe

suprafața anterioară și posterioară a pachetelor de țigări.

Mai multe reforme aflate în vizor își propun ca scop creșterea eficienței cheltuielilor publice,

ceea ce ar urma să elibereze resurse pentru extinderea pachetului de servicii, cum ar fi folosirea

metodei grupurilor înrudite de diagnostic (DRG) pentru achitări și nu doar pentru simpla

contabilizare, introducerea în spitale a plăților în funcție de performanță, aducerea tuturor

spitalelor publice sub o singură administrație în Chișinău și consolidarea instituțiilor

spitalicești din toată țara. A fost lansată reforma spitalelor, de exemplu, în vederea eficientizării

spitalelor și reducerii supra-capacității de paturi spitalicești și evitarea dublării serviciilor.

Rolul sistemului de asistență medicală primară este crucial în susținerea populației în curs

de îmbătrânire și prevenirea răspândirii bolilor netransmisibile la o etapă timpurie prin

măsuri preventive și servicii de sănătate publică. Având în vedere prevalența înaltă a bolilor

netransmisibile în toate grupurile de vârstă, prevenirea maladiilor de la o vârstă fragedă este o

modalitate cost-eficientă de ameliorare a rezultatelor de sănătate în rândul populației, inclusiv

printre viitoarele persoane vârstnice. Sunt depuse eforturi pentru efectuarea controalelor periodice

pentru depistarea precoce a valorilor ridicate ale tensiunii arteriale și hipertensiunii, glicemiei și

diabetului zaharat și altele. Cu toate acestea, mai multe investiții trebuie să fie axate pe calitatea

asistenței medicale primare, prevenirea maladiilor și medicamentele pentru profilaxia bolilor

netransmisibile. Accentul asistenței medicale primare trebuie să fie, de asemenea, pe fortificarea

și promovarea deprinderilor și cunoștințelor despre bolile vârstei înaintate. Printre măsurile de

sănătate publică ce urmează a fi efectuate la nivel de asistență medicală primară trebuie să se

222 Baicker, Mullainathan, și Schwartzstein (2015);

114

regăsească eforturile considerabile de perpetuare a campaniilor privind efectele nocive ale

consumului de alcool și tutun – principalii factori de risc pentru un număr impunător de boli

netransmisibile, care în cele din urmă scurtează perioada de viață sănătoasă a persoanelor.

În timp ce reformele în derulare ar putea îmbunătăți prestarea serviciilor și diminua povara

financiară pentru toate grupurile de vârstă, persoanele actualmente în curs de îmbătrânire

și vârstnice, suplimentar la cei ce le vor lua locul în viitoarele generații, vor beneficia

disproporționat mai mult. Prevalența hipertensiunii și a altor patologii cronice crește cu vârsta, la

fel ca și cheltuielile pentru medicamente. Creșterea accesibilității financiare a serviciilor și

medicamentelor ar putea, de asemenea, reduce diferența determinată de venituri în gradul de

folosire a serviciilor și aderența la tratamentele medicamentoase prescrise, observate pe parcursul

întregului ciclu de viață.

Un aspect important este ca procesul reformării să tindă spre realizarea și menținerea

complementarității și sinergiei între principalele reforme din sectorul sănătății, așa ca

introducerea finanțării în funcție de performanță în asistența medicală primară și asistența

spitalicească, raționalizarea și optimizarea rețelelor de sănătate și responsabilizarea mai mare și

creșterea autonomiei prestatorilor.

Pe măsură ce aceste reforme fundamentale și cruciale din sistemul sănătății sunt

implementate, este necesar să se ia în considerare unele suplimentare pentru a răspunde la

nevoile persoanelor vârstnice. Acestea includ: (i) reformarea serviciilor de îngrijire pe termen

lung (servicii sociale oferite în cadrul sistemului de protecție socială) de o manieră care ar găsi

echilibrul între finanțare, accesibilitate financiară și durabilitate fiscală,223 și (ii) combaterea

discriminării în accesul la îngrijiri medicale și informarea persoanelor vârstnice despre drepturile

lor. Cu privire la cel din urmă, după cum este explicat în Capitolul 3, conștientizarea drepturilor la

accesul și utilizarea serviciilor de îngrijire medicală a fost foarte mică, în particular în rândul

adulților în vârstă, contribuind la discrepanțe în accesul la servicii de sănătate și preparate

farmaceutice și sporind insecuritatea economică a persoanelor vârstnice.

Politicile de promovare a îmbătrânirii productive

Crearea mai multor locuri de muncă oficiale și sporirea productivității sunt necesare pentru

menținerea creșterii și progresul spre securitatea economică a persoanelor vârstnice în

Moldova. Politicile ce încurajează o ocupare mai mare a forței de muncă, atât pentru persoanele

în vârstă aptă de muncă, cât și pentru persoanele trecute de vârsta actuală a pensionării, sunt

esențiale.224 Politicile eficiente care sporesc cu succes ocuparea forței de muncă în rândul

lucrătorilor în vârstă și printre actuala generație de persoane în vârstă aptă de muncă va îmbunătăți

starea lucrurilor în două feluri: (1) majorarea veniturilor salariale; și (2) creșterea impozitelor și

plăților de contribuție la pensii necesare pentru prestarea serviciilor, pentru care Guvernul este

223 Bussolo, Koettl, și Sinnott (2015) prezintă o discuție relevantă; 224 Opțiunile de politici generale pentru abordarea provocării aferente creării locurilor de muncă sunt elucidate în Banca Mondială

(2016b);

115

juridic responsabil să le asigure.

Stimularea antreprenoriatului și afacerilor, crearea locurilor de muncă, de rând cu

caracterul oficial al acestora. Crearea mai multor locuri de muncă mai bune este principala

direcție pentru creșterea nivelului de trai al populației, inclusiv a persoanelor vârstnice. Politicile

la nivel de economie ce impulsionează oportunitățile economice pentru toți și promovează o

creștere robustă și crearea locurilor de muncă trebuie să fie parte componentă a politicilor generale

ce vizează standardele de viață și atenuează presiunile exercitate de o societate în curs de

îmbătrânire.225 Rapoartele însoțitoare (Banca Mondială, 2016b și 2017) examinează mai detaliat

obstacolele în calea creării locurilor de muncă în Moldova, domeniile prioritare de politici fiind

(1) fortificarea supremației legii și responsabilității instituțiilor, în particular în vederea deblocării

principalei constrângeri identificate în calea unei creșteri robuste și creării locurilor de muncă, (2)

creșterea eficienței și echității prestării serviciilor pentru un mediu favorabil pentru ca persoanele

fizice și juridice să obțină acces la mai multe oportunități economice în toată Republica Moldova,

în special în zonele rurale, și (3) creșterea calității, echității și relevanței sistemelor de instruire și

învățământ, ce va permite moldovenilor să devină mai pregătiți să acceseze locuri de muncă

productive.

Investirea în educație pe întreg ciclul de viață, cu accent adițional pe instruirea

continuă pentru reactualizarea competențelor angajaților vârstnici. Învățarea pe tot parcursul

vieții poate spori productivitatea și flexibilitatea tuturor lucrătorilor. Însă special pentru lucrătorii

ce nu mai sunt în stare să continue activitatea în posturi fizic solicitante, instruirea suplimentară ar

putea îmbunătăți accesul la locuri de muncă în sectoare noi. În țările ce trec printr-un proces de

tranziție demografică la fel de răspândit ca cel din Moldova, creșterea accesului la instruirea

adulților reprezintă o parte esențială a ajutorului de recalificare oferit persoanelor vârstnice.

Schimbarea atitudinilor pentru încurajarea persoanelor vârstnice să perceapă instruirea ca opțiune

alternativă la etapele mai tardive ale vieții este, de asemenea, cheia succesului politicilor de

instruire pe tot parcursul vieții.

Sprijinirea accesului mai mare la instituțiile de îngrijire formalizată a copiilor sau

persoanelor vârstnice. Dat fiind faptul că o proporție mare a femeilor părăsesc forța de muncă

pentru a oferi îngrijiri familiei, susținerea accesului mai mare la instituțiile ce oferă îngrijiri

formalizate calitative și accesibile financiar copiilor și persoanelor vârstnice este una din

abordările folosite în reducerea din calea muncii remunerate, care afectează inegal femeile

(mamele și bunicile), totodată oferind suport persoanelor în vârstă nevoiașe. Pentru informarea

acestor măsuri, ar fi utile dovezile din alte țări ale regiunii.226 Aceste politici ar putea exercita

efecte pozitive ulterioare pe termen lung prin promovarea dezvoltării timpurii a copiilor.

Reducerea factorilor descurajatori din sistemul de protecție socială pentru

încadrarea în muncă (oficială). Aceasta prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare, atât

pentru bărbați, cât și pentru femei, ceea ce ar promova o viață profesională mai lungă și astfel o

225 Vezi Banca Mondială (2016b) pentru analiza și discuțiile privind opțiunile de politici; 226 Banca Mondială (2015c);

116

securitate economică mai mare prin economii și contribuții la pensii. Creșterea vârstei de

pensionare, care în prezent este joasă, în particular pentru femei (vârsta obligatorie de pensionare

pentru femei este 57 ani), va încuraja o participare mai mare din partea forței de muncă în rândul

lucrătorilor vârstnici și va reduce dezechilibrul prognozat din venituri și plăți. În plus, aceasta

prevede schimbarea formulei de calcul al prestației de pensii în vederea reinstituirii valorizării

salariilor și fortificării legăturii între contribuții și prestații.

Abordarea discriminării de pe piața forței de muncă. Dat fiind faptul că vârsta este

factorul perceput ca fiind cel mai important în împiedicarea accesului la oportunitățile de angajare

în multe din țările regiunii, combaterea discriminării la locul de muncă, de exemplu, prin campanii

de conștientizare și partajând cu persoanele informații despre drepturile lor, ar putea contribui la

deschiderea oportunităților de pe piața muncii pentru persoanele vârstnice și ar putea ajuta la

respectarea convențiilor fundamentale ale OIM privind discriminarea.227

Politicile de promovare a îmbătrânirii sigure

Asigurarea protecției adecvate a persoanelor vârstnice necesită reformarea sistemelor de

protecție socială. Reformele parametrice ale sistemului de pensii publice ar putea ajuta la

abordarea riscurilor iminente pe care le implică sărăcia determinată de vârsta înaintată pentru cei

incluși în asigurările de pensii. Prestațiile de pensii ar fi modeste, totuși, iar persoanele ar fi nevoite

să lucreze o perioadă mai lungă de timp.

Recomandările pentru reforme își propun drept scop crearea unui sistem solidar de pensii

ce ar fi fiscal și social durabil. Acesta ar include următoarele: (1) introducerea valorizării

câștigurilor din trecut în formula de calcul al pensiei, de rând cu indexarea adecvată și rate de

acumulare mai mici; (2) egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 62 de ani, cu creșterea

ulterioară a acesteia pentru ambele sexe până la 65 de ani. Aceste măsuri vor permite evitarea unei

descreșteri subite a ratei de înlocuire și păstrarea echilibrului fiscal pentru cea mai mare parte a

perioadei modelate (Figura 7.1).228

Figura 7.1. Măsurile sugerate de reformare parametrică vor rezulta într-un sistem solidar

de pensii ce ar fi social și fiscal durabil Rata de înlocuire: status quo comparativ cu

modificarea formulei de calcul al prestației de

pensie

Echilibrul fiscal după reformele parametrice, %

din PIB

227 Arias et al. (2014); 228 Vezi Banca Mondială (2014b) pentru analiza detaliată și recomandările de politici privind reforma pensiilor;

117

Sursa: Calcule bazate pe datele Instrumentului de Simulare a Opțiunilor pentru Reforma Pensiilor, Banca Mondială;

Notițe: Reformele parametrice la un sistem solidar de pensii implică următoarele: (i) introducerea valorizării salariale a

câștigurilor din trecut și trecerea la indexarea prestației de pensie în funcție de inflație, (ii) reducerea ratei de acumulare până la

1,12 la sută, și (iii) egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 62 de ani și creșterea ulterioară a acesteia până la 65 de ani

pentru ambele sexe. Toate reformele sunt lansate în 2016 în exercițiul de simulare.

Guvernul a urmat recomandările stipulate în legea privind reforma pensiilor, adoptată la

sfârșitul anului 2016. În decembrie 2016, în țară a fost adoptată legea ce reinstituia valorizarea

câștigurilor din trecut, majorarea vârstei de pensionare și egalizarea acesteia pentru bărbați și

femei, cu introducerea unui șir de alte schimbări importante, care vor contribui la îmbunătățirea

ratei de înlocuire pentru prestațiile de pensii, fortificarea legăturii între contribuții și venituri și

creșterea durabilității pe termen lung a sistemului de pensii. Unele din măsurile adoptate, așa ca

valorizarea pensiilor existente, ce permit pensionarea anticipată fără micșorarea prestațiilor, totuși,

s-ar putea dovedi costisitoare, necesitând transferuri adiționale de la bugetul general.

Alegerea setului corespunzător de politici pentru persoanele neincluse în sistemul

contributiv de pensii necesită câteva considerente. Pe măsură ce acoperirea cu pensii scade, un

număr tot mai mare de persoane vârstnice va rămâne în afara sistemului contributiv de pensii și

vor fi supuse riscului insecurității veniturilor la vârstă înaintată. Aceștia vor trebui să fie sprijiniți

prin scheme necontributive, care în prezent acoperă doar 1 la sută din pensionari. Creșterea vârstei

de pensionare va ajuta la extinderea perioadei contributive necesare pentru asigurarea eligibilității

pentru pensie, adică 31 ani pentru bărbați și 30 ani pentru femei, cu păstrarea numărului

persoanelor ineligibile pentru pensiile de asigurări la un nivel jos în următorii 15 ani. Totuși,

numărul acestora va crește rapid după această perioadă, cu valori considerabile în anii 2050–2060.

Asigurarea acoperirii universale cu prestații pentru limita de vârstă este o sarcină dificilă.

Experiența internațională nu oferă o soluție de bune practici pentru acoperirea lucrătorilor din

sectorul informal și producătorii agricoli individuali: aceștia fie evită să achite contribuțiile dacă

sistemul este obligatoriu, fie evită să participe dacă sistemul este opțional. Multe țări au optat în

favoarea participării obligatorii a producătorilor agricoli pe cont propriu, deoarece aceasta asigură

10%

12%

14%

16%

18%

20%

22%

24%

26%

28%

30%

32%

2013

2017

2021

2025

2029

2033

2037

2041

2045

2049

2053

2057

2061

2065

2069

No reform

Restored valorization and 20% cut in accrual rates -3%

-2%

-1%

0%

1%

2%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

Fără reforme

Cu restabilirea valorizării și reducere cu 20% a ratelor de acumulare

118

un sistem consecvent pentru toți lucrătorii, crește transparența și flexibilitatea forței de muncă și

ar putea reduce caracterul informal.229 Alte țări au instituit pensia universală pentru toți cetățenii

în calitate de principala schemă de suport al veniturilor persoanelor vârstnice.230

Avantajele acoperirii universale trebuie să fie evaluate în raport cu impactul fiscal, efectele

potențial negative ale stimulentelor și costurile de administrare ale diverselor scheme de

suport al veniturilor. Tabelul 7.1 prezintă rezumatul rezultatelor analizei mai multor opțiuni

pentru schemele de suport necontributiv al veniturilor persoanelor vârstnice. Analiza discutată

detaliat în Anexa B examinează gestionarea actualului program de pensii sociale (îndemnizații

sociale) pentru acoperirea unei proporții tot mai mari a persoanelor neasigurate comparativ cu

schema universală de pensii cetățenilor achitată tuturor persoanelor vârstnice ajunși la o anumită

vârstă, în funcție de diversele niveluri de prestații, scheme de indexare și direcții de tranziție. În

mod cert, există un compromis între nivelul prestațiilor și costul fiscal al programului.

Actualul program de pensii sociale oferă prestații mici, iar gestionarea acestuia în viitor nu implică

costuri mari. Totuși, prestațiile mici sporesc riscul insecurității veniturilor unui număr mare de

viitoare persoane vârstnice. Totuși, prestațiile mai mari nu numai că necesită mai mulți bani, dar

și reduce, de asemenea, stimulentele de participare la schema contributivă de pensii. Pensiile

pentru cetățeni comportă mai puțini factori descurajanți, deoarece acoperă atât persoanele

asigurate, cât și pe cele neasigurate, cu aceeași prestație relativ mică. Ca și în cazul pensiilor

sociale, administrarea acestei prestații universale este relativ simplă. Totuși, costul fiscal al acestei

scheme ar putea fi destul de mare. Totuși, aceasta nu ar fi cea mai eficientă soluție, deoarece

persoanele vârstnice mai înstărite ar beneficia, de asemenea, de pensie. O prestație bazată pe

evaluarea mijloacelor ar fi mai cost-eficientă pentru obținerea unui impact similar asupra sărăciei

la un cost mai mic. Totuși, evaluarea mijloacelor implică costuri administrative mai mari decât în

schema bazată pe drepturi, însă generează o eroare de excludere, care va spori considerabil riscul

asociat sărăciei la vârstă înaintată. De aceea, sumarul analizei prezentat în Tabelul 7.1 nu ia în

considerare opțiunea susținerii persoanelor vârstnice numai printr-un program bazat pe evaluarea

mijloacelor.

Tabelul 7.1. Rezumatul opțiunilor pentru schema de suport necontributiv al veniturilor

persoanelor vârstnice Descrierea programului Rata de

înlocuire a

prestației

Costul

fiscal, %

din PIB

Comentarii

229 Majoritatea țărilor din Europa de Est și Centrală au decis să integreze producătorii agricoli din gospodăriile individuale în

schema de pensii unică cu participare obligatorie. O formă de participare opțională există în Republica Cehă, Ungaria și România

(doar pentru cei cu venituri mici). În Letonia, producătorii agricoli din gospodăriile invidiuale pot obține doar pensia minimă din

sistemul de pensii. În Slovenia, fermierii cu venituri mici pot opta să iasă din schema de pensii generală. În Belgia, Finlanda,

Polonia și Spania pentru fermieri a fost creată o schemă obligatorie de pensii separată. În majoritatea acestor scheme, Guvernul

este nevoit să co-finanțeze contribuțiile, de regulă în proporții egale; 230 Economiile din Europa și Asia Centrală care au ales pensiile universale includ Albania, Georgia și Kosovo. Până la

introducerea pensiilor sociale, Albania și Georgia dețineau o structură comprimată de prestații. Georgia a stabilit pensia

universală de bază ca principala schemă de suport al veniturilor persoanelor vârstnice. Modelele din Albania și Kosovo diferă,

pentru că pe lângă pensiile sociale, dispun de o componentă corelată cu câștigurile.

119

1 Pensii sociale - prestație cu valoare fixă, achitată începând cu vârsta de 65 ani persoanelor ce nu sunt eligibile

pentru pensia contributivă

1.1 La pensionare, prestația este stabilită

în valoare de 5 la sută din salariul

mediu (rata de înlocuire) și indexată la

rata inflației

5%→1% 0-0,4% Cost redus, însă un nivel foarte scăzut

al caracterului adecvat al prestației,

ceea ce compromite grav securitatea

economică a persoanelor vârstnice

1.2 Prestația este păstrată la nivelul ratei

de înlocuire de 5 la sută (indexată la

creșterea salariului)

5% 0%-1,4% Cost relativ mic, însă nivel scăzut al

caracterului adecvat al prestației

1.3 La momentul pensionării, prestația

este stabilită la valoarea ratei de

înlocuire de 10 la sută și indexată la

rata inflației

10%→2% 0%-0,8% Caracterul adecvat al prestației inițial

este mare, însă se micșorează. Costul

rămâne moderat.

1.4 Prestația este păstrată la nivelul ratei de

înlocuire de 10 la sută

10% 0%-3% Caracter mai adecvat al prestației, însă

cost fiscal mai mare. Unii beneficiari

ai pensiilor contributive ar primi

pensii la rata de înlocuire de 10 la

sută. Achitarea aceleiași prestații atât

persoanelor ce au activat profesional

și au contribuit, cât și persoanelor care

nu au contribuit, ar reduce dorința de a

contribui și ar fi percepută ca fiind

social inechitabilă.

2 Pensii cetățenilor - o prestație universală în sumă fixă, achitată persoanelor ce-au atins vârsta de 65 ani,

indiferent de participarea acestora la pensiile contributive

2.1 La pensionare, prestația este stabilită

la nivelul ratei de înlocuire de 5 la

sută, indexată la inflație și achitată

tuturor persoanelor de vârstă

pensionară (actuali sau noi).

5%→1%

(29%-32%)*

1% pe

întreaga

perioadă a

simulării

Programul dat implică mai puțini

factori descurajanți de a contribui

comparativ cu programul de pensii

sociale de mai sus. Opțiunea dată

necesită un cost moderat, însă oferă

un nivel scăzut al caracterului adecvat

al prestației, afectând securitatea

economică a persoanelor în vârstă.


de înlocuire de 5 la sută, fiind achitată

tuturor pensionarilor

5%

(29%-36%)

0,9%-3% Crește presiunea fiscală, în timp ce

caracterul adecvat al prestației rămâne

relativ mic.


de înlocuire de 5 la sută, fiind achitată

pensionarilor noi

5%

(25%-36%)

0%-3% Cost inițial mai mic, însă pe termen

lung este similar para 2.2 de mai sus.

2.4 Prestația este stabilită la nivelul ratei

de înlocuire de 10 la sută, indexată la

inflație și achitată tuturor

pensionarilor

10%→2%

(34%-35%)

2% pe

întreaga

perioadă a

simulării

Un nivel mai adecvat al prestației

necesită cheltuieli considerabile.

Costurile ar putea fi stăpânite sub 2 la

sută din contul micșorării prestației.

Dacă este păstrat caracterul adecvat al

prestației, programul devine fiscal

inaccesibil pe termen lung.


de înlocuire de 10 la sută și achitată

tuturor pensionarilor

10%

(34%-41%)

1,8%-6%


de înlocuire de 10 la sută și achitată

pensionarilor noi

10%

(26%-41%)

0%-6%

Sursa: Simulări bazate pe datele Instrumentului de Simulare a Opțiunilor de Reformare a Pensiilor, Banca Mondială;

* Rata combinată a schemelor contributive și necontributive este prezentată în paranteze.

Nu există nici o soluție preferată, deoarece fiecare schemă are avantaje și dezavantaje.

Analiza este menită să demonstreze principalii parametri de care se va ține cont la elaborarea

120

programului și cum aceștia influențează costurile și caracterul adecvat al prestațiilor. Care sunt

concluziile ce pot fi trase din comparația celor două programe în cauză? La același nivel al

prestațiilor, pensiile sociale generează un cost mai mic, deoarece grupul de beneficiari este mai

mic decât pensiile universale. Totuși, pensiile sociale creează factori descurajanți pentru

contribuirea la sistemul solidar de pensii dacă nivelul acestora se apropie de unele prestații de

pensii contributive. Din cauza acoperirii universale, pensiile pentru cetățeni sunt mai costisitoare.

Plătite suplimentar la pensiile din sistemul solidar de pensii, acestea oferă un nivel mai mare al

caracterului adecvat persoanelor vârstnice asigurate. În ambele programe, indexarea definește

caracterul adecvat al prestației pe termen lung. Chiar dacă indexarea prețului permite limitarea

costurilor programului, aceasta ar putea face prestațiile social inaccesibile. În același timp,

indexarea în funcție de creșterea salariilor este o abordare generoasă, care intensifică presiunea

fiscală. O opțiune ar fi indexarea flexibilă, în care prestațiile ar fi ajustate cel puțin la inflație pentru

a-și păstra puterea de cumpărare și ar fi revizuite să fie mai generoase în anii de creștere economică

pronunțată. În aspect de tranziție la noua schemă, introducerea prestațiilor doar pentru pensionarii

noi reduc considerabil din costul prestațiilor universale, deoarece în primii ani ai programului

numărul beneficiarilor ar fi mic.

Pe măsură ce populația îmbătrânește, va crește cererea pentru servicii de asistență socială,

ceea ce crește importanța soluționării neajunsurilor în eficiența prestării serviciilor. Strategia

pentru descentralizarea serviciilor sociale trasează obiectivele corecte, însă există neclaritate cu

privire la mijloacele pentru realizarea acestora. De exemplu, strategia prevede crearea unui sistem

de evaluare a nevoilor de servicii sociale la nivel local, ce va sta la baza planificării prestării

serviciilor. Pentru a pune în aplicație aceste prevederi, autoritățile locale și direcțiile de protecție

socială ale acestora ar urma să-și extindă și să-și dezvolte capacitățile instituționale limitate.

Pentru a deveni prestatori de servicii eficienți, autoritățile locale trebuie să-și dezvolte

capacitățile pentru a realiza următoarele:

Evaluarea nevoilor de asistență socială și a barierelor locale pentru transpunerea pe loc a

priorităților de politici naționale. Aceasta ar necesita fortificarea metodologiei curente de

evaluare a nevoilor de servicii sociale pentru a include nevoile neacoperite de actualii

prestatori de servicii.

Elaborarea planurilor multianuale locale pentru implementarea serviciilor sociale reieșind

din evaluarea nevoilor locale.

Comandarea serviciilor conform planurilor strategice locale prin contractarea serviciilor de

la diferiți prestatori, inclusiv organizațiile neguvernamentale, cu încheierea acordurilor

multianuale cu prestatorii de îngrijiri pe termen lung.

Implementarea, delegarea sau externalizarea conduitei cazului, ce va permite alegerea

opțiunilor de servicii ce ar servi cel mai bine interesului clientului și nu interesului

prestatorilor de servicii.

Prestatorii de servicii trebuie să dețină o autonomie juridică și financiară mai mare.

121

Majoritatea prestatorilor sunt finanțați direct din bugetele locale și nu au nici un stimulent să

îmbunătățească calitatea serviciilor sau să valorifice banii eficient. Mai degrabă ar urma aceștia să

fie legați contractual cu autoritățile locale decât să se bucure de finanțare direct și necondiționat.

Aceasta ar fortifica responsabilitatea pentru folosirea eficientă a fondurilor. Mai mult ca atât,

aceasta ar spori flexibilitatea instituțiilor în gestionarea propriilor bugete.

În plus, strategia denotă corect necesitatea existenței unui mecanism de finanțare adecvată

a serviciilor de asistență socială, ce ar asigura autorităților locale resursele necesare pentru

prestarea serviciilor. Regiunile rurale, mai puțin dezvoltate și cu constrângeri bugetare ar putea

avea mai multe probleme în a identifica sursele necesare pentru acoperirea nevoilor de servicii ale

populației. Pentru atenuarea acestui risc, strategia sugerează caracterul obligatoriu al finanțării

unui pachet standard de servicii sociale, inclusiv prin transferuri de la autoritățile centrale. Este

important ca nevoile de bază ale persoanelor vârstnice să fie incluse în acest pachet standard, de

exemplu, îngrijirea pe termen lung a persoanelor cu dezabilități severe. Autoritățile naționale sunt

și ele limitate în ceea ce pot transfera pentru prestarea îngrijirilor sociale. De aceea, urmează a fi

elaborate mecanisme de co-finanțare private pentru diferențierea taxelor reieșind din nevoile de

asistență și bunăstarea gospodăriilor beneficiare.

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei va trebui să-și fortifice rolul de elaborare a

politicilor. Aceasta va include elaborarea unui set clar de priorități vaste pe termen mediu la nivel

național pentru politicile de asistență socială, de rând cu indicatorii de rezultat, plus instituirea

structurilor pentru gestionarea calității serviciilor. Prioritățile naționale pentru asistența socială și

alocarea respectivă a resurselor urmează a fi coordonată cu agenda mai cuprinzătoare a incluziunii

sociale, coeziunii sociale și securității sociale. Aceste jaloane strategice vor fi utilizate pentru (1)

negocierea pachetului de resurse cu autoritățile locale pentru implementarea funcțiilor de asistență

socială, și (2) elaborarea strategiilor locale de incluziune socială și a planurilor de aplicare în

practică a serviciilor sociale.

Politici transversale

Pe lângă politicile sectoriale descrise, mai există și alte eforturi complementare ce-ar putea

contribui la promovarea securității economice a persoanelor vârstnice și fortificarea abordării din

perspectiva drepturilor omului în Moldova, după cum urmează:

Datele recensământului: finalizarea procesării și publicării rezultatelor recensământului

din 2014 este un element crucial pentru informarea programului de lucru. Obținerea unor

estimări mai recente ale profilului demografic al țării va permite o analiză mai exactă a

provocărilor curente. Imediat ce va fi finalizată procedura cu recensământul din 2014, vor

demara activitățile de planificare oportună și minuțioasă a recensământului din 2021.

Promovarea folosirii datelor dezagregate: Seturile de date și studiile trebuie să

dezagregheze datele pe grupuri definite de vrâste, sexe, etnii, persoane cu dezabilități și

altele, ce va permite monitorizarea corespunzătoare a rezultatelor în funcție de grup.

122

Referitor la datele pe vârste, este relevant de compilat și raportat acestea și pentru grupurile

de vârstă mai mare (până la și chiar mai mult de 100 ani), care vor deveni tot mai relevante

odată cu soluționarea problemelor legate de speranța de viață scăzută. Agregarea tuturor

persoanelor trecute de o anumită vârstă nu poate oferi factorilor de decizie în materie de

politici informațiile de care au nevoie pentru un proces decizional informat. De exemplu,

este rezonabil de presupus că inegalitățile de gen prezente în activitatea neremunerată

continuă și la o etapă mai tardivă a vieții. Studiile privind utilizarea timpului trebuie să

includă și persoanele cu vârsta peste 64 ani.231

Monitorizare și raportare: Multe din legile din Moldova se conformează drepturilor

omului. Ceea ce rămâne de făcut este realizarea acestor intenții prin implementare și

monitorizare. Acestea trebuie să fie monitorizate și raportate la nivel național, de rând cu

obligația autorităților de a respecta, proteja și a pune în practică toate angajamentele sale

vis-à-vis de drepturile omului. Valoarea procesului de raportare este cu adevărat națională

și poate fi evaluată prin determinarea în ce măsură a contribuit la îmbunătățirea vieții

persoanelor, pentru care autoritățile sunt responsabile.232

Acorduri bilaterale pentru protecție socială portabilă: Guvernul a elaborat acorduri

bilaterale pentru portabilitatea protecției sociale între mai multe țări. Autoritățile urmează

să inițieze acorduri bilaterale suplimentare pentru a-și face sistemul de protecție socială

portabil și să permită lucrătorilor migranți din Moldova, printre altele, să-și transfere plățile

de pensii înapoi în Moldova.

Sensibilizarea cu privire la drepturi: Asigurați conștientizarea drepturilor. După cum a

fost discutat anterior, este crucial de asigurat faptul că persoanele vârstnice dețin

informațiile necesare despre drepturile sale de a accesa serviciile de sănătate, piețele forței

de muncă, securitatea socială și altele, în particular pe măsură ce reformele sunt

implementate. În Moldova, de exemplu, într-un studiu efectuat pe 500 de bunei ce-și

îngrijesc nepoții, mai puțin de unul din 10 bunei dispunea de cunoștințe despre prestarea

serviciilor de Stat, așa ca serviciile de îngrijire a copiilor și asigurarea medicală cu titlu

gratuit.233

231 PNUD (2014, 3); 232 Martin, Rodríguez-Pinzón, și Brown (2015); 233 HelpAge International (2008)

123

BIBLIOGRAFIE

Aksoy, Yunus, Henrique S. Basso, Ron P. Smith, and Tobias Grasl. 2015. “Demographic Structure and Macroeconomic Trends.” Documentos de Trabajo 1528, Research Department, Banco de España, Madrid.

Alam, Asad, Paloma Anós Casero, Faruk Khan, and Charles Udomsaph. 2008. Unleashing Prosperity: Productivity Growth in Eastern Europe and the Former Soviet Union. Washington, DC: World Bank.

Arias, Omar S., Carolina Sánchez-Páramo, María E. Dávalos, Indhira Santos, Erwin R. Tiongson, Carola Gruen, Natasha de Andrade Falcão, Gady Saiovici, and César A. Cancho. 2014. Back to Work: Growing with Jobs in Europe and Central Asia. Washington, DC: World Bank.

Baicker, Katherine, Sendhil Mullainathan, and Joshua Schwartzstein. 2015. “Behavioral Hazard in Health Insurance.” Quarterly Journal of Economics, advance access (July 15). http://qje.oxfordjournals.org/content/early/2015/07/15/qje.qjv029.

Bechmann, Ulrike, and Adrian Lupusor. 2014. “Proposal for Reforming the Pension System.” German Economic Team Moldova, Berlin Economics, Berlin.

Billingsley, Sunnee. 2008. “Fertility Behavior in Armenia and Moldova: The Decline during the Post-Soviet Transition and Current Preferences.” Demographic and Health Survey Working Paper 45, United States Agency for International Development, Washington, DC.

Böhme, Marcus, Ruth Persian, and Tobias Stoehr. 2013. “Alone but Better Off? Adult Child Migration and Health of Elderly Parents in Moldova.” KIEL Working Paper 1876, Kiel Institute for the World Economy, Kiel, Germany.

Bussolo, Maurizio, Johannes Koettl, and Emily Sinnott. 2015. Golden Aging: Prospects for Healthy, Active, and Prosperous Aging in Europe and Central Asia. Europe and Central Asia Studies Series. Washington, DC: World Bank.

CEDAW (Committee on the Elimination of Discrimination against Women). 1999. “CEDAW General Recommendation 24.” United Nations, Geneva.

———. 2002. “Concluding Comments of the Committee on the Elimination of Discrimination against Women: Suriname.” Document CEDAW/C/SUR/1–2, Supplement 38 (A/57/38), United Nations, Geneva. http://www.un.org/womenwatch/daw/cedaw/cedaw25years/content/english/CONCLUDING_COMMENTS/Suriname/Suriname-CO-1-2.pdf.

———. 2005. “Concluding Comments of the Committee on the Elimination of Discrimination against Women: Croatia.” Document CEDAW/C/CRO/2–3, Supplement 38 (A/60/38), United Nations, Geneva. http://www.un.org/womenwatch/daw/cedaw/cedaw25years/content/english/CONCLUDING_COMMENTS/Croatia/Croatia-CO-3.pdf

———. 2007. “Concluding Comments of the Committee on the Elimination of Discrimination against Women: Serbia.” Document CEDAW/C/SCG/CO/1, United Nations, Geneva. http://www.refworld.org/docid/468b55902.html.

———. 2009. “Concluding Observations of the Committee on the Elimination of Discrimination against Women: Portugal.” Document CEDAW/C/PRT/CO/7 (April 1), United Nations, Geneva.

124

———. 2010. “General Recommendation No 27 on Older Women and the Protection of Their Rights.” United Nations, Geneva.

———. 2012. “Combined Fourth and Fifth Periodic Reports of States Parties: Moldova.” Document CEDAW/C/MDA/4–5 (March 21), United Nations, Geneva.

CESCR (Committee on Economic, Social, and Cultural Rights). 1990. “General Comment 2 on International Technical Assistance Measures (Art. 22 of the Covenant).” CESCR, Geneva.

———. 1995. “General Comment 6 on the Human Rights of Older Persons.” CESCR, Geneva.

———. 2005. “General Comment 16.” CESCR, Geneva.

———. 2007. “General Comment No. 19: The Right to Social Security (Art. 9 of the Covenant).” Document E/C.12/GC/19, CESCR, Geneva. http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=E%2fC.12%2fGC%2f19&Lang=en.

———. 2011. “Concluding observations of the Committee on Economic, Social and Cultural Rights: Republic of Moldova.” Document E/C.12/MDA/CO/2, CESCR, Geneva.

Cheianu-Andrei, Diana, Rodica Gramma, Stela Milicenco, Valentina Pritcan, Virginia Rusnac, Dorin Vaculovschi. 2011. “Specific Needs of Children and Elderly Left Behind by Migrant Family Members.” Report, International Organization for Migration, Chisinau, Moldova.

Clements, Benedict J., David Coady, Frank Eich, Sanjeev Gupta, Alvar Kangur, Baoping Shang, and Mauricio Soto. 2013. “The Challenge of Public Pension Reform in Advanced and Emerging Economies.” Occasional Paper 275, International Monetary Fund, Washington, DC.

CNPD (National Commission on Population and Development). 2012. Îmbătrânirea populaţiei în Republica Moldova [Aging population in the Republic of Moldova]. Chisinau, Moldova: CNPD.

Council of Europe. 1964. “European Code of Social Security.” April 16, Council of Europe, Strasbourg. http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/rms/090000168006b65e.

———. 1988. “Additional Protocol to the Revised European Charter.” European Treaty Series 163, Council of Europe, Strasbourg.

———. 1996. “European Social Charter (Revised).” Council of Europe, Strasbourg.

———. 2007. “Recommendation 1796 (2007), The Situation of Elderly Persons in Europe.” Parliamentary Assembly, Council of Europe, Strasbourg.

———. 2010a. “Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms.” 213 UNTS 222, entered into force September 3, 1953, as amended, Council of Europe, Strasbourg.

———. 2010b. “Resolution 1719 (2010), Women and the Economic and Financial Crisis, adopted on April 28, 2010.” Parliamentary Assembly, Council of Europe. Strasbourg.

———. 2012. “Recommendation 2000 (2012), Final Version: Decent Pensions for All.” April 27, Parliamentary Assembly, Council of Europe. Strasbourg. http://assembly.coe.int/nw/xml/XRef/Xref-XML2HTML-en.asp?fileid=18349&lang=EN.

———. 2014. “Promotion of Human Rights of Older Persons: Recommendation CM/Rec(2014)2, Adopted by the Committee of Ministers of the Council of Europe on 19 February 2014 and Explanatory Memorandum.” Council of Europe, Strasbourg.

125

http://www.coe.int/t/dghl/standardsetting/hrpolicy/Publications/cmrec_2014_2en.pdf.

———. 2016. “Chart of Signatures and Ratifications of Treaty 139, European Code of Social Security (Revised).” June 11, Council of Europe, Strasbourg. http://www.coe.int/en/web/conventions/full-list/-/conventions/treaty/139/signatures?p_auth=M5SE2oY0.

de Walque, Damien, ed. 2014. Risking Your Health: Causes, Consequences, and Interventions to Prevent Risky Behaviors. Human Development Perspectives Series. Washington, DC: World Bank.

Ekwall, Barbara, and Mauricio Rosales. 2009. “A Human Right, Obligations, and Responsibilities PANTHER.” EASYPol (September), Food and Agriculture Organization of the United Nations, Rome. http://www.fao.org/docs/up/easypol/772/rtf_panther_233en.pdf.

European Training Foundation (ETF). 2009 “Moldova Country Report.” Enpi 08-14 Black Sea Labour Market Reviews, Chisinau, Moldova.

European Parliament. 2013. “Resolution of 12 March 2013 on the Impact of the Economic Crisis on Gender Equality and Women’s Rights.” Document 2012/2301(INI), European Parliament, Strasbourg.

Feyrer, James. 2007. “Demographics and Productivity.” Review of Economics and Statistics 89 (1): 100–09.

———. 2008. “Aggregate Evidence on the Link between Age Structure and Productivity.” Population and Development Review 34 (Supplement): 78–99.

Gagauz, Olga. 2013. “Demographic Challenges and Needed Policies.” National Institute for Economic Research, Chisinau, Moldova. http://www.ccd.md/en/demographic-challenges-and-needed-policies.

———. 2014. “Moldova on the Way of the Second Demographic Transition: Structural Changes in Fertility.” In Economic Growth in the Context of Globalization, 8th ed., 36-45. Chisinau, Moldova.

Gagauz, Olga, and Cristina Avram. 2015. “Healthy Life Expectancy: An Integrated Indicator of Population Health.” Policy paper, Center for Demographic Research, National Institute for Economic Research, Chisinau, Moldova.

Gagauz, Olga, and Mariana Buciuiceanu-Vrabie. 2015. Breaking the Silence: Elder Abuse in the Republic of Moldova. HelpAge International and Center for Demographic Research, Chisinau, Moldova.

Gagauz Olga, Olga Penina, and Tatiana Tabac. 2016. “Impact of Economic Crises on Demographic Processes.” Demographic Barometer 1, Center for Demographic Research, National Institute for Economic Research, Chisinau, Moldova. http://ccd.ucoz.com/_ld/0/46_Baromerul_demog.pdf.

Gassmann, Franziska, Melissa Siegel, Michaella Vanore, and Jennifer Waidler. 2012. “The Impact of Migration on Elderly Left Behind in Moldova.” UNU-MERIT Working Paper WP2012–082, United Nations University–Maastricht Economic and Social Research Institute on Innovation and Technology, Maastricht, the Netherlands.

Görlich, Dennis, Mahmoud, Toman Omar and Trebesch, Christoph. 2007. “Explaining Labour Market Inactivity in Migrant-Sending Families: Housework, Hammock, or Higher Education.” Kiel Working Papers, Kiel Institute for the World Economy.

Gruber, Jonathan, and David A. Wise, eds. 2010. Social Security Programs and Retirement around the World: The Relationship to Youth Employment. Cambridge, MA: National Bureau of Economic

126

Research; Chicago: University of Chicago Press.

HelpAge International. 2008. “Grandparents and Grandchildren: Impact of Migration in Moldova.” HelpAge International in Moldova, Chisinau, Moldova.

———. 2013. “Discrimination against Older Women in Moldova.” Paper presented to the Committee on the Elimination of Discrimination against Women, Fifty-Sixth Session, Chisinau, Moldova.

HelpAge International and Center for Demographic Research. 2015. “Breaking the Silence: Elder Abuse in the Republic of Moldova.” HelpAge International in Moldova, Chisinau, Moldova.

HelpAge International and UNICEF (United Nations Children’s Fund). 2010. Staying Behind: The Effects of Migration on Older People and Children in Moldova. Chisinau, Moldova: HelpAge International in Moldova.

Huenchuan, Sandra. 2010. “Envejecimiento y género: acercamiento a la situación específica de las mujeres mayores en América Latina y de las recomendaciones internacionales.” Paper resented at the Interdisciplinary Study Group on Old Age and Aging of the Universidad de la República’s Regional Seminar of Experts on Aging, Gender, and Public Policy, Montevideo, September 9–10.

IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation) and HDN (Human Development Network). 2013. “The Global Burden of Disease: Generating Evidence, Guiding Policy; Europe and Central Asia Regional Edition.” HDN, World Bank, Washington, DC; IHME, University of Washington, Seattle.

ILO (International Labour Organization). 2013. Global Employment Trends 2013: Recovering from a Second Jobs Dip. Geneva: ILO.

Indrawati, Sri Mulyani. 2015. “A New Strategy to Address Gender Inequality.” Voices: Perspectives on Development (blog), December 16. http://blogs.worldbank.org/voices/new-strategy-address-gender-inequality.

Knapp, Kenneth A. 2007. “The Fallacy of the Lump of Labor: Adding to the Costs of Ageism.” Issue Brief (December), International Longevity Center, New York.

Lee, Ronald, and Andrew Mason. 2006. “What Is the Demographic Dividend?” Finance and Development 43 (3): 16–17.

Maestas, Nicole, Kathleen J. Mullen, and David Powell. 2016. “The Effect of Population Aging on Economic Growth, the Labor Force, and Productivity.” NBER Working Paper 22452, National Bureau of Economic Research, Cambridge, MA.

Martin, Claudia, Diego Rodríguez-Pinzón, and Bethany Brown. 2015. Human Rights of Older People: Universal and Regional Perspectives. Ius Gentium: Comparative Perspectives on Law and Justice Series. Dordrecht, Netherlands: Springer Science+Business Media.

Möllers, Judith, Thomas Herzfeld, Simone Piras, and Axel Wolz. 2016. “Structural Transformation of Moldovan Small-Holder Agriculture and Its Poverty and Shared Prosperity Impacts.” Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.

Nickless, Jason. 2002. European Code of Social Security: Short Guide. Social Security Series. Strasbourg: Council of Europe.

Office of the President, Republic of Moldova. 2016. “Constitution of the Republic of Moldova.” March 29, Office of the President, Chisinau, Moldova.

127

http://www.presedinte.md/eng/constitution.

Penina Olga, and Jacques Vallin. 2013. “Forty-Five Years of Cause-Specific Mortality Trends in Moldova.” Paper presented at the International Union for the Scientific Study of Population’s 27th International Population Conference, Busan, Republic of Korea, August 26–31. http://iussp.org/sites/default/files/event_call_for_papers/Penina_Vallin_0.pdf.

Prokhorova, Anna. 2016. “Migration and Remittances in Moldova.” Background paper, Moldova Poverty Assessment, World Bank, Washington, DC.

Rehm, Jürgen, Colin Mathers, Svetlana Popova, Montarat Thavorncharoensap, Yot Teerawattananon, and Jayadeep Patra. 2009. “Global Burden of Disease and Injury and Economic Cost Attributable to Alcohol Use and Alcohol-Use Disorders.” Lancet 373 (9682): 2223–33.

Rojco, Anatolii, and Olga Gagauz. 2015. “Demographic Barometer: The Quality of Life of the Elderly.” Center for Demographic Research, National Institute for Economic Research, Chisinau, Moldova.

Roudik, Peter. 2012. “Moldova: Various Forms of Discrimination Are Banned by Law.” Global Legal Monitor (November 23), Library of Congress, Washington, DC. http://www.loc.gov/law/foreign-news/article/moldova-various-forms-of-discrimination-are-banned-by-law/.

Sandu, Veronica. 2011. “Moldova: The Situation of Children and Elderly Left Behind by Migrants.” Policy Review Paper, Maastricht Graduate School of Governance, Maastricht, the Netherlands.

Schuetze, Hans G. 2006. “International Concepts and Agendas of Lifelong Learning.” Compare 36 (3): 289–306.

Sepúlveda Carmona, Magdalena, and Kate Donald. 2014. “What Does Care Have to Do with Human Rights? Analysing the Impact on Women’s Rights and Gender Equality.” Gender and Development 22 (3): 441–57.

Smallbone, David, and Friederike Welter. 2001. “The Distinctiveness of Entrepreneurship in Transition Economies.” Small Business Economics 16 (4): 249–62.

Soros Foundation–Moldova. 2011. “Perceptions of the Population of the Republic of Moldova on Discrimination: Sociological Study.” Soros Foundation, Chisinau, Moldova.

Stoehr, Tobias. 2013. “Intra-Family Migration Decisions and Elderly Left Behind.” KIEL Working Paper 1858, Kiel Institute for the World Economy, Kiel, Germany.

UNDP (United Nations Development Programme). 2011. Regional Human Development Report, Beyond Transition: Towards Inclusive Societies. Bratislava, Slovak Republic: UNDP Regional Bureau for Europe and the Commonwealth of Independent States.

———. 2014. “The Importance of Unpaid Work in Moldova.” Analytical Brief 7, UNDP, New York.

UNECE (United Nations Economic Commission for Europe). 2012. “Synthesis Report on the Implementation of the Madrid International Plan of Action on Aging in the UNECE Region.” UNECE, Geneva.

———. 2015. “Policy Brief on Aging.” August, UNECE, Geneva.

UNECOSOC (United Nations Economic and Social Council). 2012. “Report of the High

128

Commissioner for Human Rights.” Document E/2012/51 (April 20), United Nations, New York. http://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=E/2012/51.

UNFPA (United Nations Population Fund). 2014. State of World Population 2014; The Power of 1.8 Billion: Adolescents, Youth, and the Transformation of the Future. New York: UNFPA.

UNFPA (United Nations Population Fund) and Harvard School of Public Health. 2010. A Human Rights–Based Approach to Programming: Practical Implementation Manual and Training Materials. New York: UNFPA. http://www.unfpa.org/resources/human-rights-based-approach-programming

UNFPA (United Nations Population Fund) and HelpAge International. 2012. Ageing in the Twenty-First Century: A Challenge and an Opportunity. New York: UNFPA.

UNHRC (United Nations Human Rights Council). 2009. “Report of the Special Rapporteur on Violence against Women, Its Causes and Consequences, Yakin Ertürk.” Document A/HRC/11/6/Add.4, UNHRC, Geneva.

———. 2010. “Report of the Independent Expert on the Question of Human Rights and Extreme Poverty, Magdalena Sepúlveda Carmona.” Document A/HRC/14/31, UNHRC, Geneva.

———. 2011a. “Compilation Prepared by the Office of the High Commissioner for Human Rights in Accordance with Paragraph 15 (b) of the Annex to Human Rights Council Resolution 5/1.” Document A/HRC/WG.6/12/MDA/2, UNHRC, Geneva.

———. 2011b. “National Report Submitted in Accordance with Paragraph 15 (a) of the Annex to Human Rights Council Resolution 5/1: Republic of Moldova.” Document A/HRC/WG.6/12/MDA/1, UNHRC, Geneva.

———. 2011c. “Report of the Working Group on the Universal Periodic Review: Republic of Moldova.” Document A/HRC/19/18 (December 14), UNHRC, Geneva.

———. 2011d. “Summary Prepared by the Office of the High Commissioner for Human Rights in Accordance with paragraph 15 (c) of the Annex to Human Rights Council Resolution 5/1: Republic of Moldova.” Document A/HRC/WG.6/12/MDA/3 (July 22), UNHRC, Geneva.

———. 2011e. “Report of the Working Group on the Universal Periodic Review: Republic of Moldova, Addendum: Views on Conclusions and/or Recommendations, Voluntary Commitments and Replies Presented by the State under Review.” Document A/HRC/19/18/Add.1, UNHRC, Geneva.

———. 2013. “Report of the Special Rapporteur on Torture and Other Cruel, Inhuman, or Degrading Treatment or Punishment, Juan E. Méndez.” Document A/HRC/22/53, UNHRC, Geneva.

———. 2014. “Report of the Independent Expert on the Enjoyment of All Human Rights by Older Persons, Rosa Kornfeld-Matte.” Document A/HRC/27/46, UNHRC, Geneva.

United Nations. 1948. “Universal Declaration of Human Rights.” Document A/RES/3/217 A (December 10), United Nations, New York.

———. 2010. “Resolution Adopted by the General Assembly on 18 December 2009: Follow-up to the Second World Assembly on Ageing.” Document A/RES/64/132 (February 5), United Nations, New York.

———. 2015. “Resolution Adopted by the General Assembly on 25 September: Transforming Our World: The 2030 Agenda for Sustainable Development.” Document A/RES/70/1 (October 21),

129

United Nations, New York.

Väänänen, Ari, May V. Kevin, Leena Ala-Mursula, Jaana Pentti, Mika Kivimäki, and Jussi Vahtera. 2005. “The Double Burden of and Negative Spillover between Paid and Domestic Work: Associations with Health among Men and Women.” Women and Health 40 (3): 1–18.

WHO (World Health Organization). 2014. “Prevalence of Noncommunicable Disease Risk Factors in the Republic of Moldova: STEPS 2013.” WHO Regional Office for Europe, Copenhagen.

———. 2015. Global Health Observatory. Geneva: WHO. http://www.who.int/gho.

World Bank. 2003. Lifelong Learning in the Global Knowledge Economy: Challenges for Developing Countries. Directions in Development Series. Washington, DC: World Bank.

———. 2013. “Modeling Pension Reform: The World Bank’s Pension Reform Options Simulation Toolkit.” Report 33381, World Bank, Washington, DC.

———. 2014a. Work Disincentives in Moldova. Washington, DC: World Bank.

———. 2014b. “Pension Reform Part I: Policy Options for Urgent Parametric Changes.” World Bank, Washington, DC.

———. 2015a. “Gender Equality, Poverty Reduction, and Inclusive Growth: Gender Strategy, 2016–2023.” World Bank, Washington, DC. http://documents.worldbank.org/curated/en/2015/12/25691813/world-bank-group-gender-strategy-fy16-23-gender-equality-poverty-reduction-inclusive-growth.

———. 2015b. World Development Indicators 2015. Washington, DC: World Bank.

———. 2015c. “Why Should We Care about Care? The Role of Informal Childcare and Eldercare in Aging Societies.” Report ACS13024, Washington, DC: World Bank.

———. 2016a. Global Monitoring Report 2015/2016: Development Goals in an Era of Demographic Change. Washington, DC: World Bank.

———. 2016b. Moldova, Paths to Sustained Prosperity: A Systematic Country Diagnostic. Report 07502-MD. Washington, DC: World Bank.

______.2016c. “A Jobs Diagnostics for Moldova: 10 Key Facts.” Washington, DC: World Bank.

http://www.who.int/gho

130

ANEXA A

Tabelul A.1. Corelația cu sărăcia persoanelor vârstnice 2007 2014

Vârsta 50+ Vârsta 65+ Vârsta 50+ Vârsta 65+

Femei -0,02** 0,01 -0,01 0,02

(0,01) (0,02) (0,01) (0,01)

55-59 0,01 -0,01

(0,02) (0,02)

60-64 0,03 0,01

(0,03) (0,02)

65-69 -0,05 0,00 -0,04 0,00

(0,03) (,) (0,02) (,)

70-74 0,06 0,11*** -0,03 0,02

(0,04) (0,03) (0,03) (0,02)

75-79 -0,00 0,06 -0,08** -0,02

(0,04) (0,04) (0,03) (0,03)

80+ -0,02 0,05 -0,02 0,05

(0,05) (0,04) (0,04) (0,04)

Urban 0,00 0,05 -0,06*** -0,07**

(0,03) (0,04) (0,02) (0,03)

Văduvă -0,02 -0,08*** -0,02 -0,04*

(0,02) (0,03) (0,01) (0,02)

Gospodărie cu copii 0,07*** 0,03

(0,03) (0,02)

Gospodărie cu persoane vârstnice 0,04 0,00 0,02 0,00

(0,04) (,) (0,02) (,)

Gospodărie cu copii și persoane vârstnice 0,04 -0,00 0,08** 0,05

(0,05) (0,04) (0,04) (0,04)

Gospodării doar cu persoane vârstnice 0,08** 0,03 0,05** 0,03

(0,03) (0,04) (0,02) (0,02)

Studii primare -0,08* -0,09** 0,04 0,02

(0,04) (0,04) (0,06) (0,07)

Studii secundare incomplete -0,06 -0,04 -0,10 -0,12

(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)

Studii generale secundare -0,14*** -0,13* -0,13 -0,12

(0,05) (0,07) (0,08) (0,09)

Studii secundare profesionale -0,20*** -0,26*** -0,15* -0,10

(0,06) (0,07) (0,08) (0,09)

Învățământ tehnic -0,26*** -0,28*** -0,20** -0,18**

(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)

Studii universitare -0,32*** -0,35*** -0,22*** -0,20**

(0,05) (0,06) (0,08) (0,08)

Șomer 0,12 0,21***

(0,09) (0,07)

Pensionar 0,10*** 0,11*** 0,05*** 0,04

(0,03) (0,04) (0,02) (0,03)

Alt tip de inactivitate 0,05* 0,07* 0,03** 0,02

(0,03) (0,04) (0,02) (0,02)

Beneficiar de pensie -0,05* -0,34** -0,04** -0,15

(0,02) (0,13) (0,02) (0,14)

Constantă 0,40*** 0,67*** 0,30*** 0,38***

(0,05) (0,14) (0,08) (0,14)

Observări 5399 2275 5014 1886

R2 ajustat 0,070 0,065 0,066 0,072

Sursa: Calcule în baza Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice.

131

Tabelul A.2. Declanșatorii activității: regresia probit pe rezultat binar pentru persoanele cu

vârsta de 55+ ani

(1) (2) (3) (4)

Studii gimnaziale (cel mai înalt nivel) 0,775*** 0,761*** -0,053** -0,030

(0,018) (0,018) (0,023) (0,023)

Studii liceale (cel mai înalt nivel) 1,124*** 1,094*** -0,038 0,050*

(0,021) (0,021) (0,026) (0,026)

Studii secundare (cel mai înalt nivel) 1,220*** 1,144*** 0,057** 0,170***

(0,018) (0,018) (0,023) (0,024)

Studii superioare 1,364*** 1,320*** 0,406*** 0,579***

(0,022) (0,022) (0,026) (0,027)

Femei -0,368*** -0,436*** -0,419***

(0,009) (0,010) (0,010)

Vârstă -0,094*** -0,093***

(0,001) (0,001)

Urban -0,276***

(0,013)

Constantă -1,633*** -1,388*** 5,505*** 5,468***

(0,015) (0,016) (0,084) (0,084)

Observări 267,076 267,076 267,076 267,076

R2 ajustat 0,067 0,081 0,215 0,221

*** p<0,01, ** p<0,05, * p<0,1

132

Tabelul A.3. Declanșatorii activității: regresia probit pe rezultat binar pentru persoanele cu

vârsta mai mică de 55 de ani

(1) (2) (3) (4)

Studii gimnaziale (cel mai înalt

nivel) 0,976*** 0,978*** 0,747*** 0,747***

(0,028) (0,028) (0,028) (0,028)

Studii liceale (cel mai înalt nivel) 1,140*** 1,142*** 0,749*** 0,738***

(0,028) (0,028) (0,029) (0,029)

Studii secundare (cel mai înalt

nivel) 1,579*** 1,580*** 1,043*** 1,030***

(0,027) (0,027) (0,029) (0,029)

Studii superioare 1,907*** 1,910*** 1,512*** 1,482***

(0,029) (0,029) (0,030) (0,030)

Femei -0,017** -0,051*** -0,051***

(0,007) (0,007) (0,007)

Vârstă 0,033*** 0,033***

(0,000) (0,000)

Urban 0,055***

(0,009)

Constantă -1,474*** -1,467*** -2,185*** -2,202***

(0,027) (0,027) (0,028) (0,029)

Observări 563,162 563,162 563,162 563,162

R2 ajustat 0,068 0,068 0,119 0,119

*** p<0,01, ** p<0,05, * p<0,1

133

ANEXA B

Susținerea veniturilor persoanelor vârstnice: opțiuni pentru o schemă necontributivă de

reducere a riscurilor asociate sărăciei și insecurității veniturilor

Estimările din prezenta anexă reflectă costul (ca procent din PIB) și adecvarea (rata de înlocuire)

a diferitelor scheme de prestații necontributive (finanțate din venituri generale) pentru a sprijini

pensionarii, care nu sunt acoperiți de pensiile contributive. Ele presupun că parametrii, care se

schimbă în sistemul solidar de pensii, au fost introduși.

Opțiunea 1: Pensiile sociale plătite persoanelor, care nu sunt acoperite de sistemul de asigurări

sociale. Această opțiune descrie programul existent de alocații sociale plătite persoanelor, care nu

se califică pentru pensii contributive. Legea stabilește nivelul de prestații la 15 la sută din pensia

minimă pentru limita de vârstă. În 2013, guvernul a introdus un supliment de 100 de lei. Prestația

și suplimentul generează împreună o rată de înlocuire de aproximativ 5 la suta din salariul mediu.

Sub-opțiunile prezentate în continuare simulează costul implementării schemei la diferite niveluri

de prestații, asumând că prestația este plătită la vârsta de 65 de ani.

1.1 Rata de înlocuire actuală de 5 la sută este aplicată pentru a stabili prestația la pensionare,

care este mai apoi indexată la inflație.

1.2 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută (indexată la creșterea salariilor).

1.3 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și indexată la creșterea prețurilor.

1.4 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 10 la sută.

După cum demonstrează Figura B.1, implementarea schemei actuale în viitor, cu aplicarea

concomitentă a indexării la prețuri, nu va necesita resurse semnificative: 0,4 la sută din PIB pe

termen lung. Totuși, din cauza tendinței de indexare, rata de înlocuire în cadrul sub-opțiunii 1.1

este redusă până la 1 la sută. Fixarea ratei de înlocuire la 5 la sută pentru întreaga perioadă (sub-

opțiunea 1.2) va majora costul schemei peste 1 la sută din PIB. Cu toate acestea, ambele opțiuni

oferă o adecvare a prestațiilor destul de redusă, care pune serios în pericol securitatea economică

a numărului tot mai mare de persoane în vârstă. Prin urmare, considerăm, de asemenea, sub-

opțiunile cu niveluri mai mari de prestații.

Figura B.1.

134

Rata de înlocuire a prestației, %

Sub-opțiunile 1.1 și 1.2 Costul programului, % din PIB

Sub-opțiunile 1.1 și 1.2

Sursa: Calcule în baza instrumentului de simulare a opțiunilor de reformă a pensiilor, Banca Mondială.

Figura B.2. Rata de înlocuire a prestației, %


Costul programului, % din PIB



Figura B.2 simulează produsele obținute din stabilirea prestației la o rată de înlocuire de 10 la sută

în cadrul a două sub-opțiuni de indexare. Deși este stabilită la un nivel dublu decât cel actual, rata

de înlocuire se deteriorează în timp în cazul indexării la prețuri, fapt care aduce costul sub-opțiunii

1.3 la un nivel similar cu cel din sub-opțiunea 1.1 (0,8 la sută din PIB). Numărul mic de beneficiari

în primii ani ai perioadei de simulare compensează costul inițial al programului. Menținerea

prestației la o rată de înlocuire de 10 la sută pentru toată perioada de simulare majorează

semnificativ costul programului, care poate ajunge la 3 la sută din PIB. Aceasta pune o presiune

substanțială asupra cheltuielilor publice. Un alt dezavantaj al sub-opțiunii 1.4 este faptul că, din

cauza densității și participării reduse, mulți viitori beneficiari de pensii contributive vor primi

pensia la același nivel, similar ratei de înlocuire de 10 la sută. Aceasta ar reduce stimulentele pentru

contribuții și ar fi percepută ca abordare social incorectă, plătind mai mult sau mai puțin același

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

Sub-option 1.2 Sub-option 1.1

0%

1%

2%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

sub-option 1.2 sub-option 1.1sub-opțiunea 1.1

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

Sub-option 1.3 Sub-option 1.4sub-opțiunea 1.4

0%

1%

2%

3%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068

Sub-option 1.3 Sub-option 1.4sub-opțiunea 1.4sub-opțiunea 1.3

sub-opțiunea 1.2 sub-opțiunea 1.1 sub-opțiunea 1.2

sub-opțiunea 1.3

135

beneficiu persoanelor care au fost încadrați în câmpul muncii și celor care nu au fost încadrate.

Prin urmare, o analiză suplimentară examinează o prestație de pensie universală (de asemenea,

cunoscută ca pensia de cetățean sau venit de bază universal) plătit tuturor cetățenilor vârstnici de

o anumită vârstă.

Opțiunea 2: Pensia de cetățean este un beneficiu universal fix, plătit persoanelor cu vârsta de

65+ ani, indiferent de participarea lor la sistemul de pensii contributiv.234 Pentru persoanele

asigurate, o astfel de prestație s-ar adăuga la pensia contributivă și ar majora sprijinul financiar

general pentru limita de vârstă. Aceasta ar aborda problema stimulentelor și a caracterului social

abuziv, care au fost menționate în sub-opțiunea 1.4. Pensia de cetățean ar înlocui pensia minimă

actuală, reducând astfel obligațiile sistemului de asigurări de pensii. Similar opțiunii 1, sub-

opțiunile prezentate în continuare descriu diferite niveluri de prestații și modele de indexare.

Suplimentar, ele simulează două căi de tranziție la noul sistem, cum ar fi plata prestației tuturor

beneficiarilor pentru limita de vârstă sau numai beneficiarilor noi.

2.1 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 5 la sută, indexată la inflație și plătibilă

tuturor persoanelor, care se pensionează (existente și noi).

2.2 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută și este plătibilă tuturor

persoanelor, care se pensionează.

2.3 Prestația este menținută la o rată de înlocuire de 5 la sută și este plătibilă beneficiarilor noi.

2.4 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută, indexată la inflație și plătibilă

tuturor persoanelor, care se pensionează.

2.5 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și este plătibilă tuturor persoanelor,

care se pensionează.

2.6 Prestația este stabilită la o rată de înlocuire de 10 la sută și este plătibilă beneficiarilor noi.

În sub-opțiunile 2.1, pensia de cetățean pentru beneficiarii neasigurați reflectă aceeași tendință din

sub-opțiunea 1.1 (vezi Figura B.1). Introducerea prestației pentru toate persoanele vârstnice

existente ar costa aproximativ 1 la sută din PIB și costul ar rămâne la acest nivel pentru întreaga

perioadă estimată (Figura B.3). Un astfel de nivel al prestației mic și în proces de deteriorare nu ar

aduce valoare adăugată sistemului solidar de pensii; astfel, rata de înlocuire combinată pentru

pensionarii asigurați ar fi similară ratei pensiei contributive. Menținerea ratei de înlocuire la 5 la

sută (sub-opțiunea 2.2) majorează treptat costul schemei, de la 1 la sută până la 3 la sută din PIB.

Pentru a reduce costul inițial al schemei, în timp ce există câteva persoane vârstnice neacoperite

de pensiile contributive, prestația ar putea fi introdusă doar pentru persoanele noi pensionate, după

cum este prevăzut în sub-opțiunea 2.3. Cu toate acestea, odată cu maturizarea schemei, costurile

sub-opțiunilor 2.2 și 2.3 vor deveni convergente (Figura B.3). Rata de înlocuire constantă în

opțiunile 2.2 și 2.3 majorează rata de înlocuire combinată pentru persoanele asigurate, de la 30 la

sută la 35 la sută pe termen lung.

234 Vârsta de pensionare, pentru a se califica la pensia de cetățean, este, de regulă, cu circa 5 ani mai mare decât cea din schema

contributivă. Astfel, când vârsta obișnuită de pensionare atinge 65 de ani, vârsta pentru pensia de cetățean ar putea fi majorată;

136

Figura B.3. Rata de înlocuire combinată pentru schemele

contributive și necontributive, %

Sub-opțiunile 2.1–2.3




Factorii de decizie discută o măsură de politici similară, adică transformarea suplimentului actual

la pensie de 180 de lei în ceea ce ar reprezenta, de fapt, o prestație de pensie universală pentru toți

pensionarii la limita de vârstă. În timp ce pensionarii asigurați ar menține o rată de înlocuire relativ

adecvată (deși fără a fi similară ratei pensiei de asigurări actuale), rata nu este sustenabilă din

punct de vedere social pentru numărul în creștere al persoanelor vârstnice neacoperite de schema

contributivă, fapt ce sporește riscul insecurității veniturilor la limita de vârstă.

O rată de înlocuire de 10 la sută din salariul mediu pare a fi mai acceptabilă, dar s-ar putea reduce

la 2,5 în timp, odată ce indexarea la prețuri va fi aplicată în sub-opțiunea 2.4 (vezi Figura B.2). În

sub-opțiunea respectivă, deși valoarea pensiei de cetățean este în declin din cauza numărului în

creștere al beneficiarilor, costul programului rămâne la nivel de 1,5–2,0 la sută din PIB pentru

întreaga perioadă de simulare (Figura B.4). O reducere a ratei de înlocuire pentru pensia de

cetățean nu afectează substanțial persoanele asigurate; la fel ca și în pilonul solidar reformat, rata

de înlocuire rămâne la nivel de 29–35 la sută.

Figura B.4. Rata de înlocuire combinată pentru schemele

contributive și necontributive, %




0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068


Sub-option 2.3

sub-opțiunea 2.1 sub-opțiunea 2.2

sub-opțiunea 2.3

0%

1%

2%

3%

4%

5%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068


Sub-option 2.3

sub-opțiunea 2.1 sub-opțiunea 2.2

sub-opțiunea 2.3

137


Menținerea ratei de înlocuire la 10 la sută va necesita finanțare publică substanțială, care ar atinge

nivelul de 6 la sută din PIB, odată ce numărul beneficiarilor pensiei de cetățean va crește (vezi

sub-opțiunea 2.5 din Figura B.4). În timp ce sub-opțiunea respectivă promite o rată de înlocuire de

32–41 la sută pentru beneficiarii pensiilor contributive, costul fiscal al acesteia este puțin accesibil.

Plata prestațiilor persoanelor noi pensionate (sub-opțiunea 2.6) reduce nivelul inițial al

cheltuielilor. Totuși, în timp, cheltuielile devin similare celor din opțiunea 2.5. Menținerea costului

va necesita o generozitate redusă a prestațiilor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068


Sub-option 2.6

sub-opțiunea 2.4

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

2016

2020

2024

2028

2032

2036

2040

2044

2048

2052

2056

2060

2064

2068


Sub-option 2.6

sub-opțiunea 2.4sub-opțiunea 2.5

sub-opțiunea 2.6

sub-opțiunea 2.5

sub-opțiunea 2.6

Date post:	17-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

ABORDAREA SECURITĂȚII ECONOMICE Adocuments.worldbank.org/curated/en/... · muncii, cât și...

Documents