a Primăriei Craioaioaiovvvaaa Au antrenor,teoretic, slujitori ai interesu-lui public, cei doi...

CMYK

Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 65. 65. 65. 65. 654 4 4 4 4 25 - 3 25 - 3 25 - 3 25 - 3 25 - 31 iulie 201 iulie 201 iulie 201 iulie 201 iulie 20111118 8 8 8 8 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI

www.indiscret.ro

[email protected]

PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,

locul ideal pentru cumpãrãturiCalea

Bucureºti129A,

CraiovaAmãnunt

eîn pagina

12

DezasDezasDezasDezasDezastrtrtrtrtru la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de baschettttta Primăriei Cra Primăriei Cra Primăriei Cra Primăriei Cra Primăriei Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaa

2Amãnun

te

în pagina

3Amãnun

te

în pagina

Poliþiºtiilocali –nababi înuniformã

















Au antrenor,dar unde-sjucãtorii?
















4Amãnun

te

în pagina

5Amãnunteîn pagina

Au antrenor,dar unde-sjucãtorii?Vâlcea:

Va fi datãîn folosinþãprima pârtiede schide laVârful lui Roman

Vâlcea:Va fi datãîn folosinþãprima pârtiede schide laVârful lui Roman
















Spectacolde excepþie

al copiilor dinCernãuþi, Cahul ºi

Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea



Râmnicu Vâlcea

25 - 31 iulie 2018 www.indiscret.ro

2SPECIAL

Vineri, în Râmnicu Vâlcea se vor colecta gratuit deºeurilevoluminoase ºi deºeurile de echipamente electrice ºi electronice

”Primãria municipiului Râm-nicu Vâlcea ºi SC RomprestEnergy SRL anunþã cã în datade 25 mai 2018, între orele08.00 – 13.00, se va realiza co-lectarea gratuitã a deºeurilorvoluminoase ºi deºeurilor deechipamente electrice ºi elec-tronice (DEEE) în 12 puncte decolectare de pe raza municipiu-lui Râmnicu Vâlcea:

- str. Criºan - coloana autoDADP

- str. Radu de la Afumaþi - Bl.51B (PC 144)

- str. Rapsodiei - Bl. 16 (PC174)

- aleea Mioriþei - Bl. N3 (PC154)

- intr. Cecilia Cuþescu Stork -Bl. 77 (PC 133)

- str. Remus Bellu - parcareMaternitate, bl. O1 (PC 118)

- str. Emil Avramescu - lângãsediul Pieþe Prest

- str. Gib Mihãescu - Bl. S3(PC 104)

- Complex Comercial Hermes- Bl. B3 (PC 80)

- str. Nicolae Iorga – Bl. PT5(PC 46)

- aleea Bradului - Bl. C1, C2(PC 79)

- intr. Florilor - Bl. S31 (PC6)

În cazul în care se vor identi-fica DEEE depozitate ºi în altepuncte de colectare special ame-najate, preºedinþii sau adminis-tratorii asociaþiilor de proprie-tari ori cetãþenii pot anunþa acestfapt la dispeceratul SC Rom-prest Energy la tel.0250.731734, în intervalul orar08.00 – 13.00”, anunþã Primã-ria Râmnicu Vâlcea.

de Cosmin Pretorian

„Nu veþi primi rãspunsul lacerere cã nu vrea Petriºor sãvã dea“, ni se transmite, pecãi neoficiale în ultima lunã,de diverse persoane ce gra-viteazã pe „orbita“ clubuluisportiv din subordinea Pri-mãriei. Deºi plãtiþi cu gene-rozitate din bani publici ºi,teoretic, slujitori ai interesu-lui public, cei doi funcþionaridin conducerea clubului, Ni-colae Pascu ºi Petriºor Albu,alãturi de „zilierul“ MariusToma, refuzã sã ne comuni-ce cum au fost cheltuiþi baniidin bugetul clubului în ulti-mii doi ani, cu precãdere su-mele cheltuite de echipa debaschet a clubului în dezas-truosul sezon competiþionalabia încheiat.

Iar faptul cã lucrurile nu aumers deloc bine la secþia debaschet anul trecut, se reflec-tã ºi în acestã perioadã de pre-sezon, atunci când, teoretic,echipele de baschet îºi aducantrenori ºi îºi completeazãlotul de jucãtori. Dupã o lun-gã perioadã de tãcere, parcãîn batjocorã, la începutul sãp-tãmânii, printr-un comunicatsec ºi sterp în informaþii, re-prezentanþii clubului comuni-cã fanilor baschetului cã ausemnat un contract cu antre-norul Aleksandar Todorov,valabil pentru urmãtoarelesezoane. În plus, nicio infor-maþie cu privire la lotul dejucãtori sau la programul depregãtire al echipei în urmã-toarea perioadã. „Nu au ce sãcomunice cã la ora actualã nuau niciun jucãtor semnat pen-tru sezonul ce stã sã înceapã.

Parcã pentru a-ºi sfida ºefii direcþi din executi-vul Primãriei Craiova, pseudo-managerii SportClub Municipal Craiova, directorul pensionarNicolae Pascu ºi Petriºor Albu, un ºef de servi-ciu care „ghidoneazã“ discret activitatea clubu-lui, continuã sã sfideze opinia publicã ºi sãîncalce legislaþia în vigoare prin refuzul de a nefurniza informaþii cu caracter public în bazasolicitãrii fãcute de publicaþia noastrã în urmãcu mai bine de douã luni. Opacitatea conduceriiclubului ºi neputinþa factorilor de decizie dinPrimãria Craiova de a-i determina sã respectelegile lasã loc de multe interpertãri, cu atât maimult cu cât un jolly-joker precum Marius Toma,managerul echipei de baschet a clubului, separe cã a dat bir cu fugiþii de la club în ultimelesãptãmâni. ªi tocmai baschetul, poate cel maiiubit sport de salã din Craiova la ora actualã,este secþia cu cele mai multe probleme ºisemne de întrebare în prezent.

Doar nu o sã spunã acest lucru,cã îºi dã lumea seama cã suntincompetenþi“, ne-a comunicato sursã din interiorul clubului.Frunzãrind arhaicul website alclubului, observãm cã la pagi-nile rezervate echipei de bas-chet nu este menþionat numeleniciunui jucãtor, fapt ce întãreº-te afirmaþiile sursei noastre. Je-nantã situaþie, giratã cu voioºiede administraþia Genoiu!

Aceaºi persoanã, cãreia dinmotive lesne de înþeles nu îidezvãluim identitatea, susþinecã, dupã sezonul dezamãgitorabia încheiat, Marius Toma a

dat bir cu fugiþii de la club, lu-cru credibil având în vedere cãnu ar fi prima oarã când se în-tâmplã acest lucru. „Nu vrea sãdea socotealã pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut“, susþi-ne „cârtiþa“ noastrã. Evident cãMarius Toma ar trebui sã deasocotealã pentru ruºinosul lococupat de SCM Craiova în LigaNaþionalã de Baschet, însã, cuºi mai mare „evlavie“, manage-rul clubului ar trebui sã comu-nice care au fost obiectivele clu-bului ºi care a fost „reþeta finan-ciarã“. Dar domnul Pascu, pro-tejat la vârful municipalitãþii,

deja confundã afacerile publi-ce cu moºia proprie, aºa cum ofãcea câteodatã ºi pe vremeacând ocupa funcþia de directoreconomic al primãriei Craiova.În ceea ce-l priveºte pe PetriºorAlbu, pe lângã faptul cã pregã-tirea sa profesionalã nu are ni-mic în comun cu managemen-tul unui club de talia SCM Cra-

iova, ar trebui sã se simtã celpuþin ruºinat de modul încare coordoneazã comunica-rea cu mass-media din sânulcãreia a fugit grãbit sã ocu-pe un post cãlduþ pe bani fru-moºi în administraþia localã.Dar sentimentul este unulprea complex pentru un per-sonaj atât de ºters!

Antrenorul Aleksandar Todorov

DezasDezasDezasDezasDezastrtrtrtrtru la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de bascheu la echipa de baschet a Primăriei Crt a Primăriei Crt a Primăriei Crt a Primăriei Crt a Primăriei Craioaioaioaioaiovvvvva!a!a!a!a!

Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?Au antrenor, darunde-s jucãtorii?

25 - 31 iulie 2018www.indiscret.ro

3DEZVÃLUIRI

Meseria este brãþarã de aur spune un vechi proverb. La fel ºi slujba depoliþist local, am putea completa noi dacã ne uitãm atent la grila desalarizare care stã în spatele fluturaºilor de salariu pe care îi primesc,lunar, cei 322 de angajaþi ai Poliþiei Locale Craiova. Salariile încasate devânãtorii de maºini parcate neregulamentar au ajuns sã-i facã invidioºipe mulþi funcþionari de prin instituþiile craiovene, care se gândesc seriosdacã nu cumva ar fi momentul sã lase þinuta de birou pentru o uniformãbleumarin.

ºtie de ce, de la niºte salariimodeste la venituri mult pes-te medie. În mod inexplicabil,foºtii gardieni publici au ajunschiar sã depãºeascã la salariipoliþiºtii adevãraþi, angajaþi aiMAI. Asta în condiþiile în caresarcinile ºi atribuþiile celor dinurmã sunt infinit mai comple-xe decât vânãtoarea de maºiniparcate neregulamentar pestrãzile oraºului.

Aºa se face cã, în acest mo-ment, salariile de bazã ale ce-lor mai mulþi dintre angajaþiiPoliþiei Locale Craiova depã-ºesc 4.000 de lei, la care seadaugã sporul de noapte ºisporul pentru munca supli-mentarã, dupã caz. Totodatã,personalul Poliþiei Locale Cra-iova beneficiazã de norma dehranã de 24/32 lei/zi ºi o nor-mã suplimentarã de 5 lei/turã.Însã, aºa cum se poate obser-va din tabelul alãturat, existãsalarii de bazã de ºase, ºapte,opt sau chiar 11.600 de lei, câtstã în dreptul directorului exe-cutiv!

de Dan Olteanu

Priviþi multã vreme cuaroganþã de angajaþiidin societãþile ºi regiileaflate în subordinea municipa-

litãþii, poliþiºtii locali au ajunsastãzi sã stârneascã invidia ce-lor care privesc cu jind la sa-lariile acestora. Asta dupã cesubordonaþii lui Octavian Ma-teescu au ajuns, Dumnezeu

Poliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformãPoliþiºtii locali –nababi în uniformã


4ADMINISTRAÞIE

Publ

icita

te

La Vârful lui Roman- Horezu, în mijloculMunþilor Cãpãþânii,va fi datã în folosin-þã, la iarnã, primadin cele ºase pârtiide schi. Investiþiaaparþine unui între-prinzãtor privatbucureºtean.

de Marielena Popa

Domeniu deagrement iarnã-varã cu hoteluride 5 stele

Primarul oraºului Ho-rezu, Nicolae Sãrdã-rescu, spune cã în cu-rând vor începe probele teh-nice pentru aceastã pârtie:„La finalul lunii august, sevor face probele la teleschi ºila tunurile de zãpadã, astfelîncât, dacã timpul va permi-te, din septembrie va fi func-þionalã prima pârtie de schidin cele ºase proiectate. In-vestitorul va construi în ur-mãtorii cinci ani un domeniuschiabil iarnã-varã cu locuride cazare la standarde foarte

bune. Iarna, turiºtii vor avea ladispoziþie cele ºase pârtii, iarvara, pârtii de bob, carturi, unparc de orientare în pãdure,zone de joacã, ºarete, ponei, cai.Tot în acest an se construieºteºi primul hotel de 5 stele, iar în2019 încã douã hoteluri de 5stele ºi zece pensiuni de 3 ºi 4stele”, afirmã primarul (foto).

Se modernizeazãdrumul de14 kilometrice leagã Horezude Vârful lui Roman

Nicolae Sãrdãrescu a mai de-clarat cã drumul ce leagã Hore-zu de Vârful lui Roman se aflãîn curs de modernizare ºi va fi

gata în curând: „Drumul este înstare bunã, suntem în faza fina-lã cu primii zece kilometri ºilucrãm ºi la ceilalþi patru kilo-metri. Se poate urca fãrã pro-bleme cu maºina micã. Au fostaºternute douã straturi de pia-trã concasatã, se fac lucrãri decurãþare a rigoleor, a þevilor deevacuare a apei, lucrãri de ex-tindere, pe unde este nevoie”.

Un peisaj mirificVârful lui Roman se aflã la

1.700 m altitudine, într-uncadru natural mirific. Aici afost ridicatã mãnãstirea Ali-na-Maria, în memoria uneitinere care a decedat la vâr-sta de 25 de ani, ºi au fostconstruite deja câteva zeci depensiuni.

Vâlcea: Va fi datã înfolosinþã prima pârtie deschi de la Vârful lui Roman

















Publ

icita

te


5ACTUALITATE

Publ

icita

te

Primãria Râmnicu Vâlceaanunþã cã sâmbãtã, 28 iulie,de la ora 18.30, în Scuarul”Mircea cel Bãtrân” esteprogramat spectacolul„Imnul Naþional – cânteculsub care s-a fãcut Unirea”al copiilor din Cernãuþi -Ucraina, Cahul - RepublicaMoldova ºi din RâmnicuVâlcea. Evenimentul, aflatsub semnul CentenaruluiUnirii ºi în contextul ZileiImnului Naþional 2018, estefinanþat de Ministerul Cultu-rii.

de Marielena Popa

60 de copii din Cernãuþiºi Cahul vor cânta alãturide Trupa ”Angel Voices”ºi Corul ”Cantus”

«Ansamblul de copii „Perla” al Cen-trului Bucovinean de Artã pentru Con-servarea ºi Promovarea Culturii Tradiþi-onale din Cernãuþi - Ucraina ºi formaþii-le de cântec ºi dans „Busuioc” ºi „Cuco-renii” ale Centrului Raional de Copii„Universul” din Cahul - Republica Mol-dova vor strãbate distanþe impresionan-te pentru ca, împreunã cu trupa „AngelVoices” coordonatã de soprana CameliaClavac (din care face parte ºi AlexandraPopescu, laureatã a recent încheiatuluiFestival-concurs „Mamaia Copiilor”) ºicu corul „Cantus” din Râmnicu Vâlcea(câºtigãtor al fazei zonale a OlimpiadeiNaþionale Corale 2018), sã aducã râm-nicenilor momente muzicale ºi coregra-fice de mare sensibilitate.

Ansamblurile din Bucovina de Nordºi din Basarabia au în palmares prezen-þe în festivaluri folclorice de tradiþie dinUcraina ºi de dincolo de Prut, dar ºi dinRomânia, fiecare evoluþie fiind rãsplã-titã cu minute în ºir de aplauze. Specta-colul va fi prezentat de prof. Cãtãlin Sâ-iulescu, directorul Palatului Copiilor»,mai informeazã repezentanþii municipa-litãþii.

Începutul a fostla Cocoºul de Hurez

Copiii din Cernuþi au fost prezenþi înacest an ºi la Târgul de Ceramicã Popu-larã Cocoºul de Hurez. Instruiþi de IurieLevcic, etnolog, sociolog, istoric, muzi-colog, realizator de programe TV în lim-ba românã, ei au susþinut un spectacolde înaltã þinutã patrioticã ºi artisticã. Aco-

lo au fost remarcaþi de o angajatã a Pri-mãriei Râmnicu Vâlcea, care i-a invitatºi la sãrbãtoarea Imnului Naþional, înoraºul în care, în urmã cu 170 de ani, s-a cântat pentru prima datã „Deºteaptã-te, române”.

Primãria Râmnicu Vâlcea precizeazãcã în caz de vreme nefavorabilã, eveni-mentul se va desfãºura, de la aceeaºi orã,în Sala Mare a Consiliului Judeþean Vâl-cea.

Sub semnul Centenarului:spectacol de excepþieal copiilor din Cernãuþi,Cahul ºi Râmnicu Vâlcea

















de Virgil Dumitrescu

dicalizeazã. 12% dintresubiecþi bifeazã Capitalismulpentru un trai mai bun, princi-pala motivaþie existenþialã, ºiaici nu ne referim la potentaþiiputred de bogaþi care se mutãdin apartament la palat. Meri-tocraþia ºi economia de piaþã,atât de evocate, întrunesc totuºiun procent insignifiant: 2%.Asta, în timp ce 35 la sutã din-tre respondenþi opteazã pentruSocialism, 14% argumentân-du-l prin locurile de muncã. Înce priveºte libertatea de expri-mare, balanþa atârnã fãrã doarºi poate în favoarea Capitalis-mului: 49%. Înþelegem: expri-mã-se fiecare cum vrea, susþi-nã ce vrea, e democraþie. ªi pri-ceapã oricine ce vrea sau cepoate. Dar pe când ºi ce trebu-ie sã priceapã? Cu atât maimult, cu cât un parazit greu decombãtut face ºi desface: ma-nipularea! Un adult în Româ-nia anilor noºtri, instruit, vor-bitor de limbi strãine, aprecia-zã în proporþie de 87% cãlãto-riile în strãinãtate, ºansa de amerge la studii ºi chiar de a rã-mâne acolo. În ce chip recupe-rãm însã, acasã, pierderea despecialiºti în variile domenii alevieþii sociale, încã nu am aflat.De necrezut: sãnãtãþii îi revinîn Capitalism 32 de sutimi, întimp ce în Socialism nu maipuþin de 65. Învãþãmântul pri-meºte în Capitalism 27 de pro-cente ºi în Socialism 69 de pro-cente. Pentru adulþi, 39% dinpreferinþe merg spre Capita-lism, 58% virând, exponenþial,spre Socialism. Nostalgici, toþiaceºtia? ªi cum pot fi trataþi?!

Recentul sondaj IRESdezvãluie date, stãri defapt ºi de spirit care,studiate cu atenþie, nu au cumsã nu te punã pe gânduri. Laºide-o parte, pentru orice even-tualitate, o marjã confortabilãde relativ ºi tot rãmâne o imen-sã masã criticã. Ne gãsim la 29de ani de la cãderea comunis-mului, mai precis a „societãþiisocialiste multilateral dezvol-tate”, schimbare pe care amîmbrãþiºat-o ca pe-o mireasã –am nuntit cu ea (în parte ca înMioriþa, ºi mã refer la eroiiacelui sângeros decembrie1989), am crescut copii, amîmpãrþit bune ºi rele, ne-ammai ºi ciondãnit. Sã vedemacuma, potrivit IRES, peste ce-am dat, cu sublinierea expresãcã respondenþii sondajului nusunt nici roboþi programaþi,nici personaje imaginare. A-itrata, meschin, ca nostalgici,depãºiþi, rãsuflaþi, e o devierecrasã de la realitate. Partidelepolitice (18% încredere) ºiguvernele postdecembriste(28%) care mai mult au luatdecât au dat, baºca instituþiapreºedintelui (29%) în patrutimpi, fondantã pe coliva sta-tului de drept fãcut praf, n-audecât sã se pupe între ele. Re-gimurile puse la raze de IRES,una dintre cele mai curajoasecercetãri de acest gen, nu suntdespre dietã sau despre umfla-rea muºchilor, ci despre Capi-talism ºi Socialism în mãrimenaturalã. În ciuda celor aproa-pe trei decenii de separare aapelor de uscat, termenii com-parativi interfereazã ºi se ra-

Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN

Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA

DAN OLTEANU

Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS

Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU

Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN

ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã

Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.

Cod ISSN: 1842-2896

Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL

Tiparul:PRODCOM

Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj

Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345

SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea

Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34

Telefon: 0350429812Marielena Popa

Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313

SlatinaMihaela Bobaru


c nexiuni

Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1

Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro

[email protected]

6POLITICÃ

IRES, un sondaj necruþãtor Senatorul PSD de DoljRadu Preda susþine cãpartidul de guvernã-mânt îºi va respectatoate promisiunilefãcute în campaniaelectoralã, astfel încâtveniturile oamenilorsã creascã indiferentcã muncesc la statsau la privat.

Senatorul doljean exemplificã printr-un graficprivind evoluþia pensii-lor în ultimii doi ani. „Aºa aratãevoluþia veniturilor în ceea cepriveºte creºterea pensiilor pu-blice, a pensiei minime garan-tate aflate în platã ºi a indemni-zaþiei pentru persoane cu han-dicap. Adevãr, nu fake news!”,puncteazã social-democratul.

Senatorul social-democratspune cã guvernul PSD-ALDEeste unul performant, cifrele dinultimele ºase luni fiind elocven-te în acest sens. „ªomajul esteîn scãdere, ajungând la un mi-nim istoric de 3,48 la sutã. Am

reuºit sã creºtem salariile lamedici ºi la profesori. Am cres-cut subvenþia pentru angajareapersoanelor fãrã un loc de mun-cã de la 1.000 de lei la 2.250 delei. Am redus birocraþia pentrupersoanele cu venituri din acti-vitãþi independente. O altã mã-surã importantã: reducerea ac-cizelor cu 10 la sutã pentrutransportatori. Guvernul PSD-

ALDE s-a preocupat ºi de in-vestiþiile strategice ºi aº amintiaici legea achiziþiilor publice ºilegea parteneriatului public-pri-vat. Pe aceastã din urmã legesperãm sã se realizeze autostra-da Bucureºti – Craiova - Lugoj,atât de necesarã pentru întrea-ga Oltenie. Programul PSD dãroade ºi ne bucurã acest lucru”,a conchis senatorul PSD.

Radu Preda,senator PSD

de Dolj:Programulde guvernaredã roade.

Adevãr,nu fake news


















































World Cleanup Day seva desfãºura pe datade 15 septembrie, laora 10:00, începând cu NouaZeelandã. Valul de acþiuni decurãþenie va urma Soarele prin24 de fusuri orare ºi se va în-cheia 36 de ore mai târziu înHawaii. Obiectivul World Clea-nup Day este de a mobiliza 5%din populaþia Globului pentru aproduce o schimbare realã decomportament.

România, la a ºaseaZi de CurãþenieNaþionalã

România va organiza o Zi deCurãþenie Naþionalã pentru aºasea oarã, dupã cele cinci acþi-uni de succes desfãºurate înce-pând cu anul 2010. Let‘s Do It,

7ACTUALITATE

Romania! este cea mai maremiºcare socialã din România -pânã acum, peste 1.400.000 devoluntari au participat la eveni-mentele Let‘s Do It, Romania!ºi au curãþat 18.000 de tone dedeºeuri.

Obiective Judeþene:- 2.000 de mormane de gunoi

cartate (urcate pe platformaWorld Waste Platform);

- 35.000 de voluntari impli-caþi în ziua de curãþenie;

- 50 de parteneri – instituþii,companii, ong-uri.

Cum intri în echipaLet‘s Do It, Romania!

Echipa Let‘s Do It, Romania!recruteazã voluntari pentru or-ganizare la nivelul echipelor

locale din fiecare judeþ. Suntcãutaþi voluntari în domenii pre-cum comunicare, IT, HR, fun-draising, logisticã, organizatorde evenimente sau relaþia cuautoritãþile publice. În acestmoment, reþeaua naþionalã nu-mãrã peste 100 de membri. Toþicei interesaþi pot aplica pe site-ul letsdoitromania.ro la secþiu-nea Hai în echipã!

Cum contribuila Harta Deºeurilorcu aplicaþiaWorld Cleanup

Cartarea sau identificarea

mormanelor de deºeuri va fi re-alizatã cu ajutorul aplicaþiei demobil World Cleanup. Aplica-þia a fost dezvoltatã plecând dela modelul anterior creat în Ro-mânia în anul 2015 ºi poate fidescãrcatã gratuit din AppSto-re sau GooglePlay.

Cartarea va avea loc în pe-rioada 15 mai – 31 august, iarvoluntarii pot participa la eve-nimentele de cartare comunica-te prin pagina de FacebookLet‘s Do It, Romania! sau indi-vidual, ori de câte ori descope-rã o zonã cu deºeuri.

Toate zonele cu deºeuri suntîncãrcate în World Waste Plat-

Asociaþia Junior Chamber International, organi-zatorii „World Cleanup Day” 2018 pentru jude-þul Dolj, proiect marca Let’s Do It, Romania!, auanunþat, la finalul sãptãmânii trecute, calenda-rul evenimentelor ºi au lansat cãtre cetãþeni,instituþii ºi companii invitaþia de a alãtura ºi asusþine proiectul. Ajutorul poate însemnavoluntariat în cadrul evenimentelor de cartareºi, în ziua de 15 septembrie, parteneriate, spon-sorizãri, promovarea acþiunilor ºi ajutor pentruconºtientizarea populaþiei cu privire la proble-ma deºeurilor din judeþul nostru, la nivel naþio-nal ºi mondial.

form, prima bazã de date despredeºeuri dezvoltatã la scalã inter-naþionalã. Aceasta cuprinde in-formaþii despre loc, tipuri, ori-ginea deºeurilor pentru analizãºi pentru a arãta progresul rea-lizat.

„Let‘s Do It, Romania!“ estecel mai mare proiect de impli-care socialã organizat în Româ-nia. Din 2010 ºi pânã în prezent,“Let‘s Do It, Romania!“ a im-plicat peste 1.400.000 de volun-tari în acþiuni de curãþenie naþi-onalã ºi peste 50.000 de elevi ºipãrinþi în proiecte de educaþieecologicã.

PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888PPPPPe 1e 1e 1e 1e 15 sep5 sep5 sep5 sep5 septttttembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111188888

Let‘s Do It, Romania! –facem curãþenie pe toatãPlaneta într-o singurã zi!


















8ADMINISTRAÞIE

Personal, consider cãpoliticile unui guver-n trebuie judecate dupãraportul dintre lucrurile buneºi cele rele. La fel ar trebui ju-decaþi ºi oamenii care formea-zã guvernele. În funcþie de careparte înclinã balanþa, acolo tre-buie sã fie ºi aprecierile sau ne-mulþumirile noastre.

Guvernul din care face par-te ALDE nu este un guvernperfect. Sunt nemulþumiri jus-tificate legate de întârziereademarãrii unor mari proiectepublice de infrastructurã (spi-tale, autostrãzi etc.), de gradulîncã sub media europeanã alabsorbþiei fondurilor europe-ne, de insuficiente mãsuri pen-tru sprijinirea capitalului auto-hton, de inegalitãþi mari dedezvoltare între regiuni ºi cusiguranþã ºi de alte chestiunipunctuale.

E bine sã le arãtãm cu dege-tul, e bine sã le conºtientizãmºi ar fi foarte bine dacã noi toþicei cu rol în decizia publicã amºi gãsi consensul necesar pen-tru eliminarea acestor nemul-þumiri.

În acelaºi timp, numai cinenu vrea, ”din ordin sau din plã-cere”, nu vede cã s-au realizatlucruri bune în aceastã perioa-dã. Lucruri la care puþini visauîn urmã cu câþiva ani. Da, exis-tã o parte plinã (consistentã) apaharului pe care ar trebui são vedem. ªi eforturi fãcute carear trebui respectate.

Avem o creºtere economicãsãnãtoasã care, dacã vom ºti são pãstrãm, ne poate duce în2020 în primele 7 þãri ale UEdin perspectiva PIB-ului.

Am redus aproape la jumã-tate deficitul Bugetului depensii. Am crescut pensiile

de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj

Partea plinã a paharului

Publ

icita

te

Ion Sandu, primarulcomunei Periºani dinjudeþul Vâlcea, a fostdeclarat incompatibilde cãtre AgenþiaNaþionalã de Integrita-te (ANI). Anunþul afost fãcut marþi, 24iulie. Ion Sandu (PNL)se aflã la al patruleamandat de primar alcomunei vâlcene.

de Marielena Popa

Conform inspectorilor ANI,în perioada 15 octombrie 2012

Vâlcea: Primarul comuneiPeriºani a fost declarat

incompatibil– 30 iunie 2014, Ion Sandu adeþinut simultan funcþia de pri-mar ºi pe cea de membru înConsiliul de Administraþie alªcolii Profesionale din comunaPeriºani, judeþul Vâlcea, încãl-când astfel dispoziþiile art. 87,alin. (1), lit. d) din Legea nr.161/2003.

Ion Sandu face parte dintr-unlot de zece foºti ºi actuali aleºilocali în cazul cãrora ANI a con-statat starea de incompatibilita-te ºi conflict de interese de na-turã administrativã.

Potrivit legii, persoanele de-clarate în incompatibilitate îºipierd mandatul ºi nu mai potcandida pentru funcþii publicetimp de trei ani.

(la 1 iulie a.c. am majoratpunctul de pensie) ºi le vomcreºte ºi anul viitor. Am mã-rit plafonul pentru accesul lamedicamentele compensate90%.

Am crescut salariile medici-lor ºi profesorilor la un nivelapropiat de media europeanã,eliminând marile nemulþumiridin cele douã subsisteme atâtde importante.

ªomajul pe þarã este la ceamai micã ratã din ultimii 30 deani ºi una dintre cele mai micidin UE.

Avem un grad de îndatoraredin PIB printre cele mai micidin Europa, ceea ce reprezin-tã un avantaj competitiv sem-nificativ.

Avem o creºtere a graduluide absorbþie a banilor europenide la 7% în anul Cioloº la 19%în primele ºase luni ale aces-tui an.

Investiþiile publice au cres-cut cu cca 30% faþã de perioa-da similarã a anului trecut.

În pofida criticilor, investi-þiile strãine directe sunt ºi elepe un trend crescãtor chiardacã moderat.

Am stimulat activitateatransportatorilor reducând ac-cizele la motorinã.

Avem o creºtere în domeniulagriculturii recunoscutã la ni-velul UE ca una dintre celemai mari. Fermierii îºi primescsubvenþiile înainte de termenpentru a-ºi putea desfãºuraactivitatea.

Iatã doar 10 linii de acþiunepozitive care nu pot fi con-testate dacã existã bunã cre-dinþã. Prin urmare, vã invit sãfim pozitivi ºi sã vedem par-tea plinã a paharului. Româ-nia este pe drumul cel bun!


Elena-Lavinia Craio-veanu, senator deDolj, aflatã la primulmandat în SenatulRomâniei începând culuna decembrie 2016,vicelider al GrupuluiParlamentar al Parti-dului Social Demo-crat, a încheiat cea de-a treia sesiune parla-mentarã. În cifre,activitatea sa dinaceastã sesiuneparlamentarã poate firezumatã astfel: 65 depropuneri legislative,75 de luãri de cuvântîn plen, ºase declaraþiipolitice ºi peste 60 deapariþii la posturile deteleviziune naþionaleºi locale, sute de orede dezbateri ºi zeci deluãri de cuvânt încadrul comisiilor delucru.

M embrã a Comisieipentru muncã, fami-lie ºi protecþie socia-lã, a Comisiei pentru învãþãmânt,ºtiinþã, tineret ºi sport, a Comi-siei speciale comune a CamereiDeputaþilor ºi Senatului pentrucoordonarea activitãþilor parla-mentare necesare pregãtirii Pre-ºedinþiei Consiliului Uniunii Eu-ropene din primul semestru alanului 2019, dar ºi membrã agrupurilor parlamentare de prie-tenie cu Franþa ºi Liban ºi pre-ºedinta grupului parlamentar deprietenie cu Suedia, Lavinia Cra-ioveanu a desfãºurat o intensãactivitate parlamentarã. A iniþiat65 de propuneri legislative, aavut 75 de luãri de cuvânt în plenºi peste 60 de apariþii la posturi-le de televiziune naþionale ºi lo-cale, zeci de transmisii în directdin Palatul Parlamentului, sutede ore de dezbateri ºi zeci deluãri de cuvânt în cadrul comi-siilor de lucru. A susþinut ºi 6 de-claraþii politice ºi a avut o inter-pelare pentru Autoritatea Naþio-

nalã pentru Administrare ºi Re-glementare în Comunicaþii. “Ammenþinut legãtura cu alegãtorii,prezentând, clarificând punctualºi argumentat, activitãþile ºi de-ciziile luate, atât în studiourile deteleviziune, cât ºi faþã în faþã cucetãþenii”, spune Lavinia Craio-veanu. Principalele domenii deinteres vizate de propunerile le-gislative iniþiate de senatoruldoljean au fost teme sociale (res-pectarea drepturilor copilului ºiale persoanelor cu dizabilitãþi,lupta împotriva discriminãrii,familia ºi lupta împotriva violen-þei domestice), teme care vizea-zã învãþãmântul ºi accesul laeducaþie de calitate, sãnãtatea,agricultura, precum ºi domeniulfiscal (acordarea legislaþiei cunevoile economiei naþionale).Având în vedere nevoia imedia-tã a fiecãrui domeniu de activi-tate care a solicitat o completaresau o schimbare legislativã, nuar putea spune care a fost cea maiimportantã propunere legislati-vã iniþiatã, discutatã sau votatã.

“Toate sunt importante sau sem-nificative pentru cei care activea-zã în domeniul respectiv, aºacum fiecare om este importantpentru societate”, precizeazã se-natorul doljean.

S-a implicatîn actualizarealegislaþiei dindomeniul educaþiei

Totuºi, pentru profesorul La-vinia Craioveanu implicarea ceamai mare a fost în actualizareaprevederilor legislative din do-meniul educativ: dezbaterileprivind Legea Academiei Ro-mâne; clarificãrile aduse la Le-gea Educaþiei Naþionale care auavut la bazã dezvoltarea conso-lidatã, durabilã ºi adaptatã ne-voilor sociale în continuãschimbare prin eficientizareademersului didactic ºi creºtereaactului educativ. Finanþarea în-vãþãmântului antepreºcolar - tri-misã spre promulgare, a fost oaltã preocupare pe care senatoa-rea îºi propune sã o completezeîn sesiunea urmãtoare cu o ini-þiativã legislativã, care sã stabi-leascã detaliile privind educa-þia antepreºcolarului - discipli-ne, numãr de ore, cu accent pepregãtirea educatorului pueri-cultor. De remarcat amenda-mentul la OUG 92/2017, pro-pus ºi asumat de întreaga comi-sie, privind reglementarea po-sibilitãþii de finanþare a meseicalde de cãtre autoritãþile publi-ce locale din venituri proprii,completarea la Legea 509/2006privind susþinerea atât a elevi-lor, cât ºi a apicultorilor, achi-ziþia mierii de albine pentruelevi fãcându-se pe lanþul scurt,actualizãrile ºi completãrile laLegea 348/2018 privind regi-mul strãinilor în România, Le-gea 350/2018 privind protecþiaanimalelor utilizate în scopuriºtiinþifice, Legea 369/2018 pri-vind reglementarea internship-ului, dar ºi reglementãrile pri-vind salarizarea profesorilor dinLegea 153/2017.

Recompensareaelevilor ºia profesorilorîndrumãtori

Mai mult decât atât, a susþi-nut în numeroasele intervenþii

atât din plenul Senatului cât ºiîn cadrul ºedinþelor comisiilorparlamentare încurajarea per-manentã ºi recompensarea ele-vilor capabili de performanþã ºia profesorilor îndrumãtori, în-curajarea gãsirii celor mai efi-ciente mãsuri pentru reducereaabsenteismului ºi combatereaabandonului ºcolar, inclusivprin implicarea autoritãþilor lo-cale, acordarea de ºanse egaletuturor absolvenþilor prin sus-þinerea bacalaureatului diferen-þiat, promovarea învãþãmântu-lui dual pentru educarea unuiabsolvent integrat pe piaþamuncii.

A susþinut acordareade stimulentepentru creºtereanatalitãþii

În domeniul fiscal a susþinutacordarea de stimulente finan-ciare pentru încurajarea nata-litãþii, actualizarea codului fis-cal, administrarea corectã afondului privat de pensii º.a.,dar a pledat ºi pentru mãsuri înlegãturã cu administrarea re-surselor naturale din zonelemontane, agriculturã, asigura-rea de condiþii egale ºi la celemai înalte standarde de calita-te a serviciilor de comunicaþiipentru toþi cetãþenii. A avut in-tervenþii privind oportunitateasau utilitatea dezbaterii legilor,sprijinirea iniþiativelor legisla-tive în interesul tuturor, indi-ferent de culoarea politicã apropunãtorilor.

În dialogpermanentcu comunitateadoljeanã

Senatorul Lavinia Craiovea-nu a rãspuns de fiecare datã in-vitaþiilor reprezentanþilor auto-ritãþilor publice locale de a par-ticipa la diverse manifestãri,aflându-se astfel în mijloculoamenilor din localitãþile jude-þului Dolj. În afara activitãþilordin Parlamentul României,doamna Craioveanu desfãºoa-rã o intensã activitate la Cabi-netul senatorial din Craiova,unde ascultã solicitãrile cetãþe-nilor din circumscripþia electo-ralã, în cadrul audienþelor sãp-tãmânale.

9POLITICÃ

Senatorul Lavinia Craioveanu,raport cãtre doljeni lafinalul sesiunii parlamentare

















În perioada analizatã, me-dia perechii euro/leu afluctuat în jurul valorii de

4,655 lei, însã indicii ROBORau continuat sã creascã, aten-tând la portofelele românilorcare au luat credite.

Optimismul guvernanþilorprivind evoluþia economiei dinacest an a primit un scurt duºrece din partea Comisiei Naþi-onale de Prognozã.

În ultima prognozã pe termenmediu (varianta de varã 2018)a fost revizuitã în scãdere creº-terea economiei româneºti(PIB) din acest an la 5,5%, dupãce la începutul anului se pro-gnoza un avans de 6,1%.

Nici inflaþia nu se lasã maiprejos, media anualã fiind es-timatã la 4,7%, de la 4,3%, câtse anticipa în prognoza de iar-nã.

În cazul leului, Comisia ºi-amenþinut prognoza pentru cur-sul mediu anual al euro la 4,65lei, estimarea pentru 2019 fi-ind de 4,62 lei, iar pentru 2020de 4,60 lei.

În cazul dolarului american,mediile anuale estimate deCNP sunt de 3,91 lei pentru2018 ºi de 3,88 lei pentru 2019.

Revenind la perioada anali-zatã, cursul euro a fluctuat în-tre 4,6541 ºi 4,6572 lei, darmedia de la finalul ei a scãzutla 4,6512 lei, într-o ºedinþã încare tranzacþiile s-au realizatîntre 4,644 ºi 4,656 lei.

Media dolarului american acrescut de la 3,9685 la 4,0128lei, pentru ca la finalul inter-valului sã scadã la 3,9767 lei,ca o consecinþã a declaraþiilorpreºedintelui Trump.

Moneda elveþianã a fluctuatpe pieþele internaþionale între1,16 ºi 1,168 franci/euro, iarcursul ei s-a miºcat între

10ECONOMIE


Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.

Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.

3,9781 ºi 4,0078 lei, mediestabilitã la sfârºitul perioadei.

Dupã câteva zile în care in-dicii ROBOR ºi-au temperatcreºterea sau chiar au stagnat,la finalul perioadei aceºtia aucunoscut noi majorãri.

Indicele ROBOR la treiluni, utilizat în calcularea do-bânzilor la majoritatea credi-telor în lei, ºi-a menþinut di-recþia ascendentã ºi a urcat ierila 3,41%, cel mai înalt niveldin februarie 2014.

Indicele la ºase luni, folositla calcularea ratelor la credi-tele ipotecare, a crescut la3,52%, cel mai ridicat nivelîncepând cu martie 2014. Larândul lor, indicii la 9 ºi 12luni au urcat la 3,56%, respec-tiv la 3,62%.

Perechea euro/dolar a scã-zut de la 1,1745, la începutulperioadei, la 1,1595 dolari.

Criticile aduse de preºedin-tele Trump la adresa RezerveiFederale americane referitoa-re la majorarea dobânzilor, darºi atacurile la adresa UniuniiEuropene ºi a Chinei cã îºidepreciazã propriile monede,au avut ca efect depreciereabancnotei verzi pânã la 1,1750dolari.

Indicele compozit al bitcoincalculat de Bloomberg a în-cheiat perioada la 7.708,09dolari, cu circa 5.000 de do-lari peste nivelul înregistrat îniulie 2017.

Reamintim cã în decembrietrecut, bitcoin a atins un ma-xim istoric de 19.850 dolari,dupã care a scãzut rapid pânãla 11.000 dolari, pentru ca lunatrecutã sã coboare sub pragulde 6.000 dolari.

Analiza cuprindeperioada 17 – 23 iulie

Publ

icita

te

Oficial, ne merge mai rãu

Doljul ocupã primapoziþie în clasamentuljudeþelor care auînregistrat cel maimare numãr de imobi-le prin PNCCF, aicifiind eliberate peste31.000 de cãrþi funcia-re, fãrã costuri pentrucetãþeni.

Astfel, în prezent, din to-talul de 111 unitãþi ad-ministrativ-teritoriale(UAT) din judeþul Dolj, trei suntcadastrate în proporþie de sutã lasutã, respectiv Drãnic, Goicea ºiMischii, iar în alte 106 se desfã-ºoarã lucrãri de cadastru gene-ral în cadrul PNCCF, atât la ni-vel de UAT, cât ºi la nivel de sec-tor cadastral. În anul 2018, 100de UAT-uri dintre cele 101 eli-gibile din judeþul Dolj au înche-iat contracte de finanþare cuOCPI. Totodatã, deja au fostsemnate ºi 95 contracte de

prestãri servicii de înregistraresistematicã a imobilelor.

Obiectivul principal al Pro-gramului naþional de cadastru ºicarte funciarã 2015-2023(PNCCF) este înregistrarea gra-tuitã a tuturor imobilelor (tere-nuri, clãdiri ºi apartamente) dinRomânia în Sistemul integrat decadastru ºi carte funciarã.PNCCF este finanþat din veni-turile proprii ale ANCPI - pestepatru miliarde de lei, dar ºi dinfonduri externe obþinute prinProgramul Operaþional Regio-nal, în cuantum de aproximativ312 de milioane de euro. Deasemenea, în cadrul acestui pro-iect, altã sursã de finanþare poa-te fi bugetul local.

2.148 de cãrþifunciare pentrulocuitorii dinCoþofenii din Faþã

Recent, angajaþii OCPI Doljau înmânat 2.148 de cãrþi fun-

ciare eliberate gratuit proprie-tarilor imobilelor din comunaCoþofenii din Faþã, aceasta fi-ind cea de-a cincea acþiune or-ganizatã anul acesta, în total fi-ind înmânate peste 31.000 decãrþi funciare.

„În ceea ce priveºte înmâna-rea documentelor rezultate înurma înregistrãrii gratuite înSistemul integrat de cadastru ºicarte funciarã, evenimentul re-prezintã o premierã în sensul cãne-am deplasat noi, conducereaOCPI Dolj, la sediul PrimãrieiCoþofenii din Faþã pentru a în-mâna personal aceste documen-te. Sperãm ca prin aceastã acþi-une sã inducem certitudinea cãprogramul naþional de cadastruºi carte funciarã funcþioneazã ºise vãd rezultatele noastre, de-loc de neglijat, având în vederepoziþia fruntaºã ocupatã de ju-deþul Dolj la nivel naþional”, aprecizat directorul OCPI Dolj,Mihai Cilibiu.

Doljul, campion laeliberarea cãrþilorfunciare gratuite


















11ADMINISTRAÞIE

Din cele 192 de milioa-ne de lei necesareinvestiþiilor în 2018,cea mai mare parte afost alocatã capitolu-lui transporturi. Vor-bim despre 61,4 mili-oane de lei, bani carevor fi folosiþi pentrumodernizarea a peste210 kilometri de dru-muri. Sunt cele maiample investiþii înacest sector vitalpentru dezvoltareajudeþului, pe careConsiliul JudeþeanDolj le face din ’90 ºipânã în prezent. Dedeparte cel mai impor-tant dintre proiecteeste legat de reabilita-rea DJ 552 Craiova –Cetate, un drum deaproape 70 de kilo-metri, o investiþie depeste 37 de milioanede euro.

Vicepreºedintele CJ Dolj,Cosmin Vasile, spune cãdemersurile pentru îm-bunãtãþirea reþelei de drumuri areprezentat ºi reprezintã o prio-ritate a administraþiei judeþene.„Investiþiile în infrastructura ru-tierã vor fi semnificative, poateprintre cele mai importante in-vestiþii realizate în ultima vre-me de CJ Dolj, pentru cã vor-bim despre lucrãri de reabilita-re ºi modernizare pentru apro-

Investiþiile în infrastructurarutierã, prioritate pentru CJ Dolj

ximativ 200 de kilometri de dru-muri.

Sunt incluse aici atât proiec-te aprobate în cadrul Programu-lui Operaþional Regional, cât ºiinvestiþii finanþate prin Progra-mul Naþional de DezvoltareLocalã. Acestora li se adaugãdemersurile promovate prin in-termediul Programului InterregV-A România – Bulgaria, cumeste ºi cazul modernizãrii dru-mului judeþean 652A“, a decla-rat vicepreºedintele CosminVasile.

Printre cele mai importanteproiecte regãsim reabilitarea ºimodernizarea DJ 542 Dãbuleni- limita judeþului Olt, DJ 643 DBulzeºti - limita judeþului Vâl-

cea, DJ 606C Sârsca - limitajudeþului Mehedinþi, DJ 561BSegarcea - Valea Stanciului -Zãval sau DJ 561 A Giurgiþa -Pleniþa - limita judeþului Mehe-dinþi.

Lucrãrile la Craiova -Cetate ar puteaîncepe în primãvaralui 2019

Cel mai importat dintre pro-iecte constã în reabilitarea ºimodernizarea Drumului Jude-þean 552 Craiova – Cetate, undrum cu o lungime de aproape70 de kilometri care strãbate numai puþin de ºapte comune ºi

deserveºte peste 300.000 depersoane. „Este unul dintre celemai mari proiecte pe care leimplementeazã Consiliul Jude-þean, alãturi de cel privind sis-temul de management integratal deºeurilor. Vorbim despre oinvestiþie de aproape 40 de mi-lioane de euro, prin care se vamoderniza una dintre cele maiimportante artere rutiere ale ju-deþului, care mãsoarã peste 67de kilometri ºi care deserveºtemai mult de 320.000 de locui-tori“, preciza, nu de mult, pre-ºedintele CJ Dolj, Ion Priotea-sa.

Conform conducerii CJ Dolj,în luna august ar trebui sã fie

recepþionat proiectul tehnicpentru acest drum, urmând caîn toamna acestui an sã fie scoa-sã la licitaþie execuþia sa. Lucrã-rile vor fi împãrþite în douã lo-turi, primul de la Craiova laPlopºor, iar cel de-al doilea dela Plopºor pânã la Cetate. Ast-fel, dacã nu vor exista proble-me, referindu-ne aici la conte-staþii în urma licitaþiei, este po-sibil ca lucrãrile sã debuteze înprimãvara anului viitor.

Preºedintele CJ Dolj a vorbitde mai multe ori despre faptulcã îºi doreºte ca, la licitaþia pen-tru modernizarea celor 67 dekilometri, sã se prezinte firmeserioase, care sã poatã finalizalucrãrile în cel mai scurt timp.

Modernizarea drumului jude-þean 552 Craiova – Cetate esteun proiect complex, în cadrulcãruia se vor reabilita 67,5 ki-lometri de parte carosabilã, curealizarea acostamentelor dinbeton pe o lungime de aproape49.000 de metri liniari. Se vormoderniza 31 de podeþe prefa-bricate, se vor construi 11pode-þe noi, vor fi modernizate 9 po-duri, se vor monta 797 de indi-catoare rutiere, vor fi amenaja-te staþii de autobuz ºi treceri depietoni dotate cu sisteme mo-derne de alimentare fotovoltai-cã, parcãri, se vor monta para-pete de protecþie, se vor ame-naja punctele de acces la pro-prietãþi, fiind vorba despre 535de podeþe tubulare, dar ºi cele 7intersecþii cu alte drumuri jude-þene.

În perioada 24 iulie -10 au-gust, în comuna vâlceanã Bu-deºti se desfãºoarã o campa-nie gratuitã de sterilizare acâinilor de rasã comunã ºi apisicilor de pe teritoriul aces-tei localitãþi. Sterilizarea esteasiguratã de o echipã a fun-daþiei Animal Society ºi se vaface la dispensarul veterinardin Bârseºti, de luni pânã vi-neri, orele 9.00-17.00, cu po-sibilitatea de prelungire aacestui program în funcþie desolicitãri.

de Marielena Popa

Primarul comunei Budeºti, IonVlãdulescu, îi îndeamnã pe ce-

Campanie gratuitã de sterilizarea câinilor ºi pisicilor la Budeºti-Vâlcea

tãþeni sã îºi aducã animalele lasterilizat: ”Sper sã participe laaceastã acþiune cât mai mulþi ce-tãþeni. Sã vinã cu animalele ladispensarul din satul Bârseºtipentru a le steriliza gratuit. Deci,fãrã nicio cheltuialã. Este un lu-cru foarte important, benefic pen-tru ei ºi implicit benefic pentrucomunitate, pentru cã nu vommai avea câini pe stradã. Dacãvom reuºi ca în aceastã campa-nie sã sterilizm 300 de câini, cusiguranþã se va vedea. Dar sã nuinducem ideea cã va mai fi o altãcampanie, eu îi rog sã beneficie-ze de aceastã acþiune acum ºi sãnu o lase pe data viitoare”, asubliniat primarul Vlãdulescu.Echipa Animal Society (foto)

este coordonatã de doctorul ve-terinar Gabriel Ignat ºi cuprindemedici, tehnicieni veterinari,prinzãtori. În echipã sunt ºi doicolaboratori din India, în cadrul

unui schimb de experienþã, iarmezina Animal Society este o vo-luntarã în vârstã de 13 ani. Me-dicul Gabriel Ignat a subliniat cãîn cazul în care, din varii motive,

cetãþenii comunei Budeºti nu potaduce animalele la sterilizat, omaºinã a Animal Society va asi-gura transportul la dispensar, iardupã sterilizare le va duce acasã.


Publ

icita

te

Centrul comercial OLTENIA SUCPIinclude peste 1.300 de standuri de prezentareºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrã-cãminte ºi încãlþãminte la diferite obiecte deuz casnic, de la legume ºi fructe la materialepentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exte-rioare ce se întind pe o suprafaþã de peste70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme desiguranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concu-renþã, experienþa în domeniu (fiind primultârg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), pre-cum ºi existenþa liniilor speciale de transporturban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un im-portant centru de aprovizionare a populaþiei.

Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00

Duminicã 09.00 - 14.00

12ACTUALITATE

Cursurile ºi activitãþileproiectului educativ- „Fun in Summer”,organizat de Bibliote-ca Judeþeanã „Alexan-dru ºi Aristia Aman”,vor continua pe toatãperioada lunii august.

Activitãþile de proiect sedesfãºoarã gratuit ºi seadreseazã elevilor dinciclurile primar, gimnazial ºi li-ceal, fiind organizate de biblio-tecarii ºi voluntarii BiblioteciiJudeþene „Alexandru ºi AristiaAman”, în vreme ce cursurile ºiatelierele „Arts Crafts”, „En-glish Club”, „Book ReadingClub”, „Games Day” ºi „MovieClub” vor fi susþinute de maimulþi voluntari proveniþi de laUniversitatea din Craiova.„Anul trecut ne-am orientat cã-tre un public special. Fun inSummer 2017 a fost despre in-formarea, educarea ºi recreereacopiilor din douã centre specia-le din Craiova. Activitãþile deproiect au fost utile ºi ºi-au atinsobiectivele pentru cã participan-þii au fost plini de resurse ºi me-reu curioºi. Colegii mai au in-clus pentru ediþia din acest ancâteva activitãþi noi ºi au reuºitsã suplimenteze orele de învã-þare a limbii engleze. Fie cã vor-bim despre clubul de lecturã saudespre atelierele de împletituri,participanþii vor beneficia, vre-

me de douã luni, de o alternati-vã grozavã pentru petrecereatimpului liber. Le mulþumescvoluntarilor ºi colegilor pentruentuziasmul pe care l-au inves-tit în acest proiect educativ”, adeclarat Lucian Dindiricã, ma-nagerul Bibliotecii Judeþene -„Alexandru ºi Aristia Aman”.

Activitãþile proiectului „Funin Summer” se desfãºoarã sãp-tãmânal, conform urmãtoruluiprogram:Luni

12:00 – 14:00 Movie Club;Marþi

13:30 – 15:00 Arts andCrafts;

15:00 – 16:00 English Club – clasele V-VIII;

16:00 – 17:00 English Club – clasele IX-XII;Miercuri

13:30 – 15:00 Book ReadingClub;

15:00 – 16:00 English Club – clasele V-VIII;

16:00 – 17:00 English Club – clasele IX-XII;Joi

13:30 – 15:00 Games Day;15:00 – 16:00 English Club –

clasele V-VIII;16:00 – 17:00 English Club –

clasele IX-XII;Vineri

12:00 – 14:00 Movie Club;14:00 – 15:30 Arts and

Crafts.

Continuãactivitãþile încadrul proiectului„Fun in Summer”


















13CULTURÃ

”Puppets OccupyStreet”, primul ºiunicul festival de artaanimaþiei din Româ-nia, derulat exclusivîn spaþii neconvenþio-nale ºi care aduce laun loc doar artiºtiindependenþi ºi trupeprivate, se pregãteºtesã ocupe din noustrãzile Craiovei, îndeja cunoscuta pe-rioadã 25 august - 1septembrie, cu ceade-a V-a ediþie.

În 2018, pãpuºari din lumeaîntreagã, pãpuºi uriaºe,care alegorice, spectacole

pe strãzi, în parcuri, grãdini,pieþe publice, ateliere, expozi-þii situeazã Pãmântul în centruluniversului ”Puppets OccupyStreet” ºi anunþã închidereaconceptului cu poveºti, întâm-plãri ºi creaþii care au pus învaloare elementele primordia-le – Apa, Focul, Aerul – subsemnul cãrora s-au aflat ultime-le trei ediþii ale festivalului.

”Puppets Occupy Street” esteorganizat de Teatrul Colibri ºifinanþat de Primãria ºi Consi-liul Local Municipal Craiova,

Ediţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a VEdiţia a V-a, -a, -a, -a, -a, EarEarEarEarEarth Editionth Editionth Editionth Editionth Edition, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 augus, 25 august - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 sept - 1 septttttembrieembrieembrieembrieembrie

bucurându-se de susþinerea par-tenerilor tradiþionali din dome-niile public ºi privat: regii au-tonome, instituþii de culturã,

forþe de ordine, precum ºi a unuinumãr tot mai important de vo-luntari ºi sponsori.

ªi-au anunþat participarea la

ediþia cu numãrul 5 a Festiva-lului ”Puppets Occupy Street”companii de teatru private ºiartiºti independenþi din 17 þãri.

”Puppets Occupy Street” -Earth Edition 2018 înseamnãaproape 400 de evenimente,oferite gratuit publicului, desfã-ºurate concomitent în 21 de spa-þii, faþã de ediþia pilot din 2014,când în cele 8 zile de festival s-au organizat 85 de evenimente.

Creat pentru comunitate, fes-

tivalul continuã ºi în acest anmisiunea începutã în 2014, ace-ea de a asigura publicului accesla educaþie prin teatrul de ani-maþie, prin care de asemeneaurmãreºte sã dezvolte schimbu-rile interculturale între Craiovaºi alte oraºe ale lumii ºi sã atra-gã noi categorii de public dindiverse medii culturale.

”Puppets Occupy Street” areuºit sã câºtige încrederea ºisimpatia craiovenilor, devenindevenimentul pe care ºi l-au asu-mat ca fiind al lor, pe care îl aº-teaptã cu încântare ºi curiozita-te ºi pentru care primesc în fie-care an admiraþia ºi recunoºtin-þa organizatorilor. Participareaextraordinarã a publicului estemotorul care pune anual în miº-care acest maraton al artei ani-maþiei în capitala Olteniei.

Festivalul „PuppetsOccupy Street“ punestãpânire pe Craiova

















Ne vom juca, vom expe-rimenta ºi vom învãþadespre taina ºi diversi-tatea lutului ºi pãmântului, vomafla lucruri noi despre tehniciletradiþionale folosite de bunii ºistrãbunii noºtri la confecþiona-rea vaselor specific ceramicii deOboga ºi Horezu, chiar de lameºterul ceramist ªtefan Truº-cã (Oboga, judeþul Olt). Demer-sul instituþiei vizeazã revalori-

Atelier de olãrit organizat de Muzeul Olteniei

ficarea unui meºteºug din cen-tre de olãrit încã vii de pe teri-toriu þãrii: Oboga (Olt), Hore-zu (Vâlcea), Siseºti (Mehedinþi,unde se realizeazã atât cerami-cã decorativã, cât ºi vase desti-nate uzului gospodãresc).

Adresându-se în special pu-blicului tânãr, instituþia muzea-lã îºi propune o revigorare aacestui meºteºug tradiþional, sãpromoveze creaþiile populare

din zona Olteniei pe segmentulceramicii olteneºti ca marcã dis-tinctivã a arealului specificat.

Atelierul de olãrit se va deru-

la în fiecare sâmbãtã, în inter-valul orar 09.00-12.00, în spa-þiul interactiv al secþiei, din str.Matei Basarab nr. 16, ºi va dura

pânã la data de 10 septembrie2018.

Puteþi afla mai multe detaliidespre “Atelierul de olãrit”, ac-cesând pagina de facebook aMuzeului Olteniei: www.face-book.com/muzeulolteniei, iardacã sunteþi interesaþi sã vã re-zervaþi un loc, o puteþi face tri-miþând un email pe adresa [email protected] sausunând la telefonul 0351.444030.

Programãrile se fac în ordi-nea înscrierii, în limita a 20 lo-curi/modul. Menþionãm cã par-ticiparea la ateliere este gratui-tã, iar materialele necesare de-rulãrii atelierelor sunt asiguratede Muzeul Olteniei Craiova.

Muzeul Olteniei Craiova, Secþia de etnografie –Casa Bãniei, cu sprijinul financiar al ConsiliuluiJudeþean Dolj, invitã copiii cu vârste cuprinseîntre 6 ºi 15 ani, începând cu data de 21 iulie2018, la o fascinantã cãlãtorie în lumea meºte-ºugurilor româneºti tradiþionale, prin organiza-rea unui “Atelier de olãrit”.


14SPECIAL

Vineri, 27 iulieOrele 9.00-13.00, Stadionul

Zãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

Ora 10.00, Pasaj subteranCozia – Deschiderea oficialã aConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a; expoziþie de navomo-dele

Ora 11.00, Primãria munici-piului – Colocviul “Revoluþiade la 1848, prefigurare a UniriiPrincipatelor Române din 1859ºi a Marii Uniri de la 1 Decem-brie 1918”

Ora 14.00, Colegiul Naþional„Mircea cel Bãtrân” – „CupaImnului” la streetball

Ora 15.00, Lacul Zãvoi –Proba de îndemânare în cadrulConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a

Orele 16.00-20.00, StadionulZãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

Ora 18.00, Consiliul Jude-þean Vâlcea, Galeria “Constan-tin Iliescu” – Vernisajul expo-ziþiei „Semne ºi semnificaþiiplastice – 50 de artiºti pentruCentenar”

Ora 19.00, Stadionul Zãvoi,teren CSM II – Finala „CupeiImnului” la fotbal

Ora 19.00, Splaiul Indepen-

Râmnicu Vâlcea – ProgramulZilelor Imnului Naþional 2018

denþei – Concert de muzicã po-pularã cu artiºti locali: Alexan-dra Dicu, Orchestra „RapsodiaVâlceanã”, Alin Pavelescu, Iri-na Loghin, Nicuºor Iordan, AnaMaria Iorga, Constantin Encea-nu

Ora 20.00, Lacul Zãvoi –Demonstraþie de navomodele încadrul Concursului Naþional deNavomodele „Cupa Râmnicu-lui” ed. a XI-a

Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Deschiderea Festiva-lului de Film „CineVil”, ediþiaa VIII-a, prezintã Irina Marga-reta Nistor: proiecþia filmului„Ghinionistul” (comedie, 2018,90 min.), regia Iura Luncaºu, cuVlad Logigan, Radu Gabriel,Gheorghe Visu; proiecþii descurt-metraje româneºti*

Sâmbãtã, 28 iulieOra 9.00, Lacul Zãvoi – Pro-

ba de îndemânare în cadrulConcursului Naþional de Navo-modele „Cupa Râmnicului” ed.a XI-a

Orele 9.00-13.00, StadionulZãvoi – „Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

Ora 11,00, Colegiul Naþional“Matei Basarab” – „Cupa Im-nului” la crocket

Ora 11.00, Parcul Zãvoi –Deschiderea Târgului Meºteri-lor Populari din România

Orele 16.00-20.00, Stadionul

Zãvoi – “Cupa Imnului” la fot-bal juvenil

Ora 17.00, Biblioteca Jude-þeanã “Antim Ivireanul” – Ver-nisajul expoziþiei de picturã aTaberei de creaþie “La Râmnic”,ed. a VII-a

Ora 18.00, Muzeul de Artã“Casa Simian” – Expoziþie re-trospectivã de picturã LidiaNancuischi

Ora 18.00, Parcul Zãvoi –“Cupa Imnului” la patine cu role

Ora 18.30, Scuarul Mircea celBãtrân: Spectacolul “ImnulNaþional – cântecul sub care s-a fãcut Unirea”, participã an-samblurile ºi corurile de copii“Perla” ale Centrului Bucovi-nean de Artã pentru Conserva-rea ºi Promovarea Culturii Tra-diþionale din Cernãuþi – Ucrai-na, “Busuioc” ºi “Cucorenii”ale Centrului Raional de Copii“Universul” din Cahul – Repu-blica Moldova, “Angel Voices”ºi “Cantus” din Râmnicu Vâl-cea*

Ora 19.00, Splaiul Indepen-denþei – Concert de muzicãpop-rock cu artiºti locali, forma-þia Prometeu, Pepe ºi Andra

Ora 19.00, Lacul Zãvoi –Demonstraþie de navomodele încadrul Concursului Naþional deNavomodele “Cupa Râmnicu-lui” ed. a XI-a

Ora 20.00, Galeria Cozia Pa-saj 2 – Expoziþia de fotografie

“La Conac” a Fotoclubului“Floarea de Colþ”

Ora 21.00, Galeria Cozia Pa-saj 1 – Expoziþia de graficã/pic-turã Mircea Nechita; Lansareaalbumului de artã Mircea Ne-chita

Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Festivalul de Film “Ci-neVil”, ed. a VIII-a: proiecþiadocumentarului “Marea Unire –România, la 100 de ani” (2018,80 min.), realizat de AGER-PRES; proiecþii de scurt-metra-je româneºti*

Ora 24.00, Galeriile ARTEX– Salonul Judeþean de Artã

Duminicã, 29 iulie“RÂMNICUL IMNULUI

NAÞIONAL”Ora 9.00, Stadionul Zãvoi,

teren CSM II – “Cupa Imnului”la fotbal – copii

Orele 10.00-20.00, ParculZãvoi – Târgul Meºterilor Po-pulari din România

Ora 10.00, Parcul Zãvoi (Am-fiteatrul) – Spectacol de anima-þie coregraficã pentru copii cupersonaje de poveste

Ora 10.00, Primãria munici-piului – ªedinþa ConsiliuluiLocal dedicatã Zilei ImnuluiNaþional

Ora 11.00 – Parada Festivã petraseul Primãria municipiului –Biserica Toþi Sfinþii – Casa Me-morialã “Anton Pann” – ParculZãvoi

Ora 11.30, Parcul Zãvoi –Ceremonial militar-religios,

alocuþiunile oficialitãþilor. Into-narea Imnului Naþional “Deº-teaptã-te, române!”, cu partici-parea Corului “Euphonia”

Ora 19.00, Splaiul Indepen-denþei – Concert de muzicãpop-rock cu artiºti locali, Lam-brino Band, Lidia Buble ºi Vunk

Ora 19.30, Scuarul Mircea celBãtrân – Concert evenimentsusþinut de Filarmonica “IonDumitrescu”. În deschidere: re-cital susþinut de elevii laureaþiai Liceului de Arte “Victor Giu-leanu”. Participã: Corul “Eup-honia” – dirijor Aurel Poenaruºi Orchestra Simfonicã a Filar-monicii “Ion Dumitrescu” – di-rijor Florin Totan; din program:lucrãri corale de mare popula-ritate, “Jocuri Vâlcene” – deMircea Cristescu, “Rapsodia I”– de George Enescu*

Ora 20.30, Splaiul Indepen-denþei – prezentarea echipei dehandbal feminin Sport ClubMunicipal Râmnicu Vâlcea

Ora 21.15, Scuarul Mircea celBãtrân – Festivalul de Film “Ci-neVil”, ed. a VIII-a: proiecþiafilmului “Dimineaþa care nu seva sfârºi” (dramã, 2017, 95min.), regia Ciprian Mega, cuValeriu Andriuþã, Ela Ionescu,Valer Dellakeza, Ovidiu Criºan;proiecþii de scurt-metraje româ-neºti*

Ora 22.00, Splaiul Indepen-denþei – Foc de artificii

* în caz de vreme nefavorabilã,evenimentul se þine în Sala Mare aConsiliului Judeþean Vâlcea


15SPORT

Crampoanede Virgil Dumitrescu

Publ

icita

te

Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686

















SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS

tun, cu un tehnician mai inspi-rat decât Dumnezeu la facerealumii, CSM nu putea emitemari pretenþii în faþa adversa-relor antrenate de Irina Polto-raþkaia. Au fost cât pe-aci s-oîncurce ºi pe Gyor, la careaproape totul funcþioneazãceas ºi e perfect epic faptul cãVardar Skopje i-a þinut piept.A alergat dupã scor, a egalatîn câteva rânduri ºi a lãsat im-presia cã e capabilã de marealoviturã. Penezic, blocatã cadupã manual, n-a mai fost înapele ei, au suplinit-o însã cubrio Lacrabere, Radicevic, La-zovic, Lekic. Arbitrele Alpaid-ze ºi Berezkina, din Rusia, aucontribuit ºi ele cât le-a per-mis bunul simþ la un deznodã-mânt fericit pentru gazde. Nedãm acum seama ce a însem-nat, în aceeaºi arenã „LaszloPapp”, papara administratãGyor-ului de Gullden&Co.Sporul de calitate al FinalFour-ului de la Budapesta secuvine menþionat în dreptul luiVardar, o multinaþionalã supe-rioarã celei pe care bucureº-tencele o franjurau cu 27-21.Martin Ambros ºi elevele salepot mulþumi cerului cã au scã-pat cu faþa curatã dintr-o men-ghinã care a adus în multe pri-vinþe cu finala trecutã. Ultimape listã – Buducnost, umbrapalidã a echipei dublu câºtigã-toare a titlului european. An-trenorul Dragan Adzic, dacãnu pleacã, va trebui sã încea-pã reconstrucþia, în condiþiileîn care cele mai bune jucãtoa-re vor pãrãsi echipa. Bun ve-nit acasã, Cristina Neagu!

E bine ºi aºa. Acum ne dãmseama cã Final Four-ulde la Budapesta era ruptîn douã. De-o parte Gyor ºiVardar, superechipe, de cealal-tã parte CSM Bucureºti ºi Bu-ducnost, purtãtoare de trenã, înpofida faptului cã titlul euro-pean era la românce. Gyor aveasã recâºtige trofeul dupã o fi-nalã extrem de strânsã, care, caºi în mai 2016, a necesitat pre-lungiri, mai puþin lovituri dedepartajare: 31-30. Finala micãa fost tranºatã la pas de CSMBucureºti: 26-20, acelaºi scorcu care gruparea Cristinei Nea-gu a pierdut semifinala în com-pania maghiarelor. „Tigroaice-le”, metamorfozate în pisicuþecu dureri de burtã, fuseserã,practic, rãstignite de macedo-nence: 33-38. „Nu ºtiu ce a fostpus prin apã sau mâncare azi,dar fetele au acuzat stãri ciu-date dupã micul dejun”, decla-ra, la TV Dolce Sport, preºe-dintele CSM Bucureºti, Bog-dan Vasiliu. Cele mai afectateau fost Grubisic, Gullden, Ay-glon ºi Simone Bohme. Defapt, crampele stomacale sefãcuserã simþite cu o searã îna-inte, dar din partea staffului s-a pus batista pe þambal. Semi-finala cu Vardar a început prac-tic de la 0-2, dupã care a urcatla 1-7 ºi de-aici prãbuºirea. Je-nant ºi nemeritat pentru o cam-pioanã hotãrâtã sã-ºi apere tro-feul. Plus cã, din motive ºtiutedoar de el, Per Johansson a pre-ferat-o între buturi tocmai peGrubisic. Paula Ungureanu areplicat magistral în finalamicã. Dar, chiar ºi sãnãtoase

ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã

Au dat aurul pe bronz

Brazilianca Samara DaSilva Vieira a semnatpe 24 iulie un contractvalabil pe un an cu clubul dehandbal SCM Râmnicu Vâlcea,a anunþat SCM. ”Noua noastrãjucãtoare are 26 de ani, evolu-

SCM Râmnicu Vâlceaa achiziþionat un inter

de succeseazã pe postul de inter ºi în se-zonul trecut a impresionat înTurcia, la Uskudar BSK”, auprecizat reprezentanþii HCM pepagina de socializare a clubu-lui.

Prezentarea oficialã a lotului

În perioada 27-29 iulie2018, la Râmnicu Vâl-cea, se va desfãºura

Cupa Imnului la fotbal juve-nil ediþia 2018. Meciurile, or-ganizate pentru copii din Vâl-cea ºi din alte judeþe, vor avealoc pe terenurile de la stadio-nul Zãvoi, pe mai multe cate-gorii de vârstã. Astfel, vorparticipa copii nãscuþi în anii

2006, 2008 ºi 2009, în echipe de8+1 sau 6+1, în funcþie de vâr-stã. Durata reprizelor va fi de 20sau 25 de minute. Înscrierea estegratuitã, toþi participantii urmândsã primeascã premii constând încupe, mingi, medalii ºi diplome.Competiþia este organizatã dePrimãria Municipiului RâmnicuVâlcea ºi Sport Club MunicipalRâmnicu Vâlcea în cadrul ma-

nifestãrilor prilejuite de ZiuaImnului Naþional.

Programul turneului:Vineri, 27 iulie: orele 9.00-

13.00; 16.00 - 20.00; 19.00Sâmbãtã, 28 iulie: orele

9.00 - 13.00; 16.00 - 20.00Duminicã, 29 iulie: ora

9.00, teren CSM II(telefon de contact:

0724.219.444)

Râmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenilRâmnicu Vâlcea: CupaImnului la fotbal juvenil

ºi a noului antrenor, FlorentinPera, va avea loc pe 17-18 au-gust, la Sala Sporturilor „Tra-ian”, cu ocazia celui de-al doi-lea turneu de pregãtire. Atunci,alãturi de SCM Râmnicu Vâl-cea vor mai participa DunãreaBrãila, HC Zalãu ºi echipa ma-ghiarã Bekescsaba.

Primul turneu amical va avealoc pe 3-4 august, tot în SalaSporturilor „Traian”. La acestturneu vor mai fi prezente echi-pele SCM Craiova, CSM Slati-na ºi CSU Danubius Galaþi.Fetele de la SCM s-au calificatîn turul II preliminar al CupeiEHF unde urmeazã sã întâlneas-cã învingãtoarea duelului dinturul I preliminar, LC BrühlHandball (Elveþia) – Kastamo-nu Belediyesi GSK (Turcia).Partidele din turul II preliminarsunt programate pe 13/14 oc-tombrie (turul) ºi 20/21 octom-brie (returul).

pag. 16

Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.

Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri

- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.

[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A

+40350525060

Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva

Publ

icita

te

Publ

icita

te

Indiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide VâlceaIndiscreþiide Vâlcea

Mon cher,nu cu dosul!

Directorul Teatrului Mu-nicipal ”Ariel”, actorul Ga-briel Popescu (foto), nu paresã cunoascã regulile de con-duitã din sãlile de spectacol.Bunãoarã, aceea cã atuncicând te îndrepþi cãtre loculrezervat treci cu faþa la spec-tatori ºi nu cu fundul. S-aîntâmplat la spectacolul ”Unduºman al poporului”. Moncher, de la dumneata avempretenþii, se poate?

ªeful poliþieilocale, fiþe sauceva mai mult?

Domne, ce sã vezi! ªefulPoliþiei Locale RâmnicuVâlcea, Vasile Florin Cîr-stescu, nu vrea sã lucrezealãturi de subordonaþii sãi.Domnul ºef ºi-a ales biroula parterul noului sediucumpãrat de primãrie de laSOCOM, pe când birourilepoliþiei comunitare vor fi laetaj. Cicã sunt chestiuni”sensibile” la mijloc, prin

Publ

icita

te

Sãrbãtoare ºi fast în Râm-nicu Vâlcea, locul unde, înurmã cu 170 de ani, a fost in-tonat pentru prima datã înmod oficial imnul naþional alRomâniei. Evenimentul s-apetrecut pe 29 iulie 1848, încadrul unei manifestãri orga-nizate în Grãdina Publicã, înprezent Parcul Zãvoi, la ini-þiativa domnitorului ªtirbeiVodã. Iar din 1996, în acelaºiloc, sute de glasuri intonea-zã, pe 29 iulie, „Deºteaptã-te,române”.

de Marielena Popa

La originea imnului naþio-nal se aflã poemul patrio-tic „Un rãsunet”, scris deAndrei Mureºanu ºi publicat înnumãrul 25 din 21 iunie 1848al suplimentului „Foaie pentruminte, inimã ºi literaturã”. Me-lodia a fost culeasã de AntonPann, personalitate pe careRâmnicu Vâlcea o considerãunul dintre simbolurile locului.O perioadã, Anton Pann a fostprofesor de muzicã la ºcoala depe lângã Episcopia Râmnicu-lui ºi cântãreþ la biserica „BunaVestire” din Râmnicu Vâlcea.El a locuit în imobilul din stra-da ªtirbei Vodã (azi Muzeulmemorial „Anton Pann”), aflatpe acea vreme la marginea ora-ºului, pe drumul Cheii ºi al O-lãneºtilor. Iar potrivit documen-

Istoria imnului naþional a începutîntr-un parc din Râmnicu Vâlcea

telor vremii, la sfârºitul adunã-rii din 29 iulie 1848, însuºi An-ton Pann a dirijat corul care acântat mai multe melodii, „din-tre care una a fost armonioasãºi triumfalã”.

Un simbol al rezis-tenþei românilor

Cântecul a devenit simbol deeliberare ºi a însufleþit nume-roasele adunãri ale militanþilorpaºoptiºti pentru drepturi naþi-

Date post:	31-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

a Primăriei Craioaioaiovvvaaa Au antrenor,teoretic, slujitori ai interesu-lui public, cei doi...

Documents