: . J:

$TEFAN GIOSU

A (SE) NA$TE ,,naitre"

1. Verbul a na$te a ahas aten$a mai multor cercetdtoii, datoriti faptului cIin limba veche, in literatura populard, apoi, de la o weme, qi in literatura cultd,apare nu numai cu sensul de ,,a aduce pe lume un copil", ci qi cu sensul,infranzitiv, de ,,a veni (= a fi adus) pe lume (despre un copil)". To[i cercetEtoriiau ar6tat ci inc6 de la primele texte romdneqti'penhu a exprima valoareaintranzitiv[ existi qi forma reflexivd a se nagfe,insemnfuid, deci, ,,a veni (a fiadus) pe lume". Unii dinte ei doar au semnalat aceastE realitater, altii au cdutats-o gi explice2. Nu au fost insd folosite dupi aparigia Atlasului lingvistic romdn

Ei datele din aceastd lucrare, cirst'a li s-au addugat, ulterior, informaliile dinAtlasul lingvistie moldovenesc, iar in ultimul timp Ei cele adunate pentru Norlatlas lingvistic romdn, pe regiuni,cu ajutorul cdrora putem analiza minuliossensurile celor dou6 forme, activd qi reflexivd, ale verbului3.

2. Verbul in discu{ie cunoEte perechea activ-reflexiv (a naste - a se naste)cu referire la fiinfele umane numai in romdnE, nu gi in celelalte limbi romanicea,

I Vezi, spre exemplu, Psaltirea Scheiand eomparatd ca celelalte psaltii din sec. XVI Si XVlltraduse din slavonepte, ll. Textul $ glosarela Edi$une criticl de L-A. Candrea, Bucureqti, I 9 I 6,p. CDfiXVIII; Ovid Densusianu, Istoria limbii romdne,vol. ll. Secolul al XWI-lea. Edilie

. ingrijiE de J. Byck, Bucuregti, 1961, p. 128, 129; numai pentru a nagte,,a se naqte"(,,cu formiactivi intranzitivn'), privit in mport cu ,Jnodernul a se nagtd' , vczi N. Driganu, Iln fragment dincel mai vechiu molitvenic romdnesc, in DR, lI, 192l-1922, p. 278; Al. Rosetti, lstoria limbiiromdie, L De la origini pdnd la inceputul secolului al XVII-lea. Edilie definitivi, Bucureqti,

1986, p.502.2 A.Graur, Ies verbesriflichisenroumain,inBl,VL 1938,p.47,6042,80;EugenSeidel,

Elemente sintactice slave in limba rondnd, Bucureqti, 1958, p. 58; Theodor Hristea, Probleme

de etimologie. Studii. Articole. lVol€, Bucureiti, 1968, p. 173; G. Ivdnescu,/stona limbii romdne,Iaqi, 1980, p.229-230.

3 Vezi harta 197 M-am ndscul din ALRM II, vol. I qi MN din ALR II, vol. I, p. 7l, apoi harta

2ll (Feneia) naste din ALRR-Maramurq, vol,,I, MN (Femeia) naqte din NALR-Oltenia, vol.II, p. 248 qi harta 814 (Femeia) naqle din ALM, vol. II, partea a ll-a.

{ CAnd totuqi qi aici (este vorba de limba spaniol5) apare reflexivul, verbul nu se referi la

fiin{e umane, ci fie la plante, avAnd sensul ,,a cregte, a r5siri (firi a fi seminate)" (vezi NicolaeFilipovici, Rairl Serrano P&tes, Dclionar spaniol-romdn, Bucureqti, 1964, s.v. nacer), fielastofe, cAnd inseamni,g se desface"l la blusa se nasci6 ,bfuzas-a desficut (la cusituri)" (vezi

DA('1R)MANIA serie noud, II, 1996-1997, Cluj-Napoca, p. 31 I-j24

312 $TEFAN GIOSU

Penfiu a infelege mai bine aceast5 situalie este necesar sI vedem, mai intdi, cumerau exprimate in latinE cele dou5 sensuri amintite. Pentru ,,a aduce pe lume uncopil", ,,a zdmisli", ,,a da naqtere'o, ,,a crei' existau in latina clasicd mai multeverbe: pario, par*e, peperi, partum (pariturus); eda, ed*e, edidi, editum;gigno, gtgn*e, genui, genitum; genero, generare, generavi, generatum (Fi

ingenero, progenero); procreo, procreare, procreavi, procreatum; fingo,fing*e, fin"ti, Jinctum etc., toate fiind, agadar, hanzitives. PenEu ,,4 veni (= a fiadus) pe lume'n, adicd,,ase naqte", latina avea verbele intranzitive, deponente,

ndscor, nasci, nahts sum 1i orior, oriri, ortus sum6.

3. Aceasti situafie din latina clasicd se va schimba intrucdtva in latinapopulad, fapt oglindit de limbile romanice. Vom vedea insi cd cele occidentaleau moqtenit mai mult sub acest aspect decdt romina, in care s-a pdstrat numainasc *e gi a ldsat doar o vrmd par*e, prin al cdrui ,participiu prezent, devenitsubstantiv Qtarens, -trls/, se explicd termenul pdrinreli in plus, acestea au creatcu mijloace proprii mai multe sinonime ale verbelormoqtenite din latind.

Pentru ,,a aduce pe lume un copill', ,,a da naqtere", ,,a crea",,,a produce",

franceza cunoaqte mgendrer (<lat. ingenerare), apoi accoucher (de)(<coucher

,g se culca" <lat. eollocare,placo dans le lit"8), enfanter (< enfanK lat infans,

Alexandru Calciu, Zaira Samharadze, Diclionar spaniol-romdn,Btrcureqti, 1992, s.v. nacer).5 Socotim cii nu sunt de prisos ctteva exemple: Recte el tempore suo par*e,,a nagte la

tprmenl'(L. Quicherat" DictionnairefrangaisJatin, dixiime tirage, Paris, f.a., s.v. accoucher);

Electram maximus Atlas edidit ,Be Electra a adus-o pe lume matele Atlas"; Ligna putrefactavermiculos pariunt ,,lerrnele putrede dau nagtere la viermigori"; I{ecuba Alexandrum genuit

,,Hecuba l-a niscut pe Alexandru"; Nec progenerant aquilae columbam,,nici vulturii nu nasc

porumbei':; Pro creare duos f;lios ,3 na$te doi bdia;"; D bene facerunt me quod pusilli Jinxeruntanimi ,&eii au ficut bine cI m-au creat cu un suflet timid" (G. Gulu, Diclionar latin-ronriz,Bucurcqti, 1983, s.v. pario, edo, gigno, progenero, procreo,fingo)

6 NotIm gi aici c6te un exemplu: Parturiunl montes, nascehr ridiculus mus,,se screm mungii

s[ nascl; se va na{te un qoarcce caraghios"; Pueri claris parentibus orti,,copii nEsculi din plrinliiluqhi" (G. Gugt, op. cit.; s.v. parturio, orior).

7 Vezi qtefan Giosu, Termeii pentru ,,pdrintrpdrinli" in dialectele romdnesti, in CL,XXXVII], 1993, nr. l-2,p.1l3-l18.

t Accoucher insemna mai intii tot,,coucher", apoi gi ,,mettie au monde", sens rdmas unic

inccpind cu secolul al XVI-lea (vezi Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau

dictionnaire ttymologique et historique, deuxitme 6dition revue et corrigee, Paris, 1971, s.v.

coucher). AdIugIm ci pl . couches (couche,po,stverbal de la coucher, are, de-a lungul timpului,sensurile;,lit", ,,lit primitif', ,,linge d'enfant') va insemna;ilitement de la femme qui accouche",

apoi, prin extensii, ,,nagiere (a unui copil)". Din aceeagi familie de cuvinte face parte gi

accouchement ,Iagt€re". Vezi Grand Larousse encyclopddique en dix volumes, tome hoisidme.

Paris, I 960, s.v. couche.

A (SE) NASTE .,naitrc"

tif), mettre au monde etc.ro Am mai adduga qi pondre, care, deEi se refera lafemelele ovipare (<lat. ponire. [ovaJ), este folosit, fignrat sau popular, ;i cusensul ,,avoir un enfant, en parlant d'une femme"ll.

Aceeagi inirebuinlare o au in italiand generare (< iat. generare), panorire(intrecutparturire,forndverbald delapario)t2, apoifgliare (< figlio), mettere

al mondo, dare alla lucet3, in spaniold engendrar (1 lat. ingenerare)tn, parir (<lat. par*e), api alumbray's, dar a luz,inporhrghezd, de asemenea, engendrar,

o*&o;:"LlJi^*r^romdnd se foloseqte, spre deosebire de restul romanitalii,

a na$te (Ea naste un copil"). De asemenea, in rom6n[ este frecvent folosit a face(< lat. facae) ca sinonim popular al lui a naqte. Se spune, astfel, ec a Jdcutaseard,,ea a nlscut aseard"rt. Romlna cunoaEte apoi qi o serie de sinonime

dialectale ca a Jdta, a prdsi, a da pe vatrd, a pui(a), amintu, nfasu etc. Acestea

sunt, desigur, ulterioare, de altfel ca qi locu{iunea a aduce pe lume (un copil),

e Adiugam qi substantivul enfantement,,na$tere" ("enfantement douloureux"), sinonimul

lui at'couchement.t0 Vezi Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, op. cit., s.v. engendrer, c,oucher,

enfanter. Adiugdm gi citeva exemple: L'oisiveti engendre Ie vice; Elle a accoucht en clinique;

Elle a accoucht d'unefille; Cettefemme engendre pour la premidrefois.1r Vezi Paul Robert, Diclion naire alphabttique et analogique de la langue.franqaisq tome

cinquiime, Paris, I 962, s.v. pondre. Y ezi ;i Larousse de xx siicle en six volumes, publie sous

la direction de Paul Aug€, tome cinquidme, Paris, 1932, s.v. pondre, de unde extragem

urmitoarele exernple: Poule qui pond de gros oeufs; La tortue pond dan's le sable; Femme qui

pond un enfant chaque annde.t2 Yezi Dizionurio Gurzanti della lingua italianq, direttore Giorgio Cusatelli, Milano, l97ii,

s.v. generare, partorire.

'1 Vezi qi Dic(ionar romdn-italian, Bucureqti, 1967, s.v^ naple. Astfel in italiani se spune:

A generate molti figliuoli; Non si sa chi v'abbia figliati cosi cattivi!, dar gi-La cagna ftil poco

fglia; A partorito una bella bamhina, dar gi La cavalla ha parbrikt (vezi P. Petrocchi, Naovo'

izionario universale della lingua italiana, Milano, 193 I , s.v. generare, ./igliare, partorire).ra Vezi Joan Corominas, Breve diccionario etimol<igico de la lengua custellana, lergera

edici6n, Madrid, 1973, s.v . parir. Rar, cu sensul ,,fdt", se foloseqte gi substantivul engendro {vez;r

Alexandru Calciu, Conslantin Duhineanu, Dan Munteanu, Diclionar spaniol'romdn, BucureEti,

1979, s.v.feto).r5 Verbul acesta inseamni nu numai ,,a (i)luinina", ci gi ,3 da la lumini" ("dar a luz"), adicd

.3 naqte" (vezi Nicolae Filipovici, Rairl senano P6res, op. cil., s.v. alumbrar). AddugSm aici qi

substantivul alumbramiento,,(acliunea de a da) naqtere".to Vezi Angela Mocanu, Adelino Braneo, Diclionar portughez-romrin, Bucureqti, I 983, s.v.

engentlrar, parir, liPavei Mocanu, Diclionar roman-portughez, Bucuregti, 1981, s.v" na^11e.

't in limba scrisi insi a lace ,,a naqtd'apare rar, constatafe Pe care o putem face chiar cu

textele din secolul al XVI-lea, ceea ce alrtlil cd folosirea lui a na;te "engendrer" este o normh

liteiari veche. Vezi Ei $tefan Giosu, A lace ,,4 nrl$te" ("engendrer"), in ,"Anuar de lin-gvisticl

qiistorieliterar6'''TorrrulXXXIIl,l992.l993,A,p,l33-t4l...

313

314 STEFAN GIOSU

folositd, de reguld, intr-o exprimare mai coloratE. t,: !!, : .,

Pentru ,,a veni pe lume", adicd -a se naEteo', limbile romanice occidentalespecificate mai sus au nattre, nascere, nacer, nascertn, toate provenind din lat.popular nasc*e, echivalentul deponentului nasci din latina clasicire. Astfel, infrancezl, se spune Jean nacquit d Paris, in italian6 Mario nacque d Rona, inspaniolE Los Cervantes no nacen cada dia,,scriitori ca Cervantes nu se nasc infiecare zi" etc.

Remarc6m, aqadar, in limbile occidentale la care ne-am referit, perechi caengendrer-naitre, generare-nascere, parir-nacer moqtenite din latind pentrua exprima cele doud sensuri amintite, in vreme ce rorndna cunoage 4.x a$te-ase naqtda.

4. in rom6n5, aqa cum am vdzut mai sus, hi nasc*e ii corespunde perecheaactiv-reflexiv'. a narte - a se naSte. De asemenea, in rominl c naste este folositatAt pentnr engendrer (: ,,a naste") cit qi penru naitre (:"a se nagte"). Avem,

18 Vezi Gustav Ktirting, Lateinisch-romanisches lliirterbuch (Etynologisches Wiirterbuchder romunisvhen Hauptsprac'hen/, Padebom, t907, s.v. navq; W. Meyer-Liibke, Romanischesetvmologisches llijrlerhuch, 3. Vollstindig neubearbeitete Auflage, Heidelberg, 1935, s.v.nasc*e; L-A. Candrea, Ovid Densusianu, Dic{ionarul etimologic al linbii romdne. Elementelelatine. A*Putea. Bucurqti, '1907-1914, s.v. noge; Alejandro Cioranescu, Diccionarioetimologirtt rumano, Universidad de La Laguna, I958, s.v. narrle. Evident, aceste limbi cunoscgi diferite expresii, cu acelaqi seirs (in francezd venir au monde, in italiand avere i natali, inspanioli arbrise a la vida, in portugheze vir ao nundo etc.).

re in limbile romanice nu s-a transmis nimic din flexiunea deponentelor latine. Vezi qi SorinStati, Evolulia diatezelor in limbu latind, in SCL, XI, 1960, nr. 3, p. 7M; Al. Gnw, Tendinleleactuale ale limbii romdne, Bucuregti, 1968, p. 180.

Datoriti schimbirilor fonetice din silabele finale in latina populari deponentele s-auconfundat. sub aspect formal. cu verbele active. Prin amutirea consoanei finale. nascur devine.in latina populari, n&tco, apoi aqa cum, spre exernplu, rumpo avea infinitivul rump&e, tot astfelsi nasco va avea in{initivul nasc&e. Dar in vreme ce un verb ca rumpo avea inleles activ,rutsc*e, in ciuda fonnei sale noi, active, avea, ca gi deponentul din care provine, sens pasiv ("afi ndscut", ,,€tre n6").

in treacit fie spus, definilia dati in multe gramatici Ei diclionare verbelor deponente ca avAndformi pasivi gi in{eles activ se referd numai la unele verbe. Am mai adduga'cd divenele valoriale reflexivului (reciproc6, dinamicE, pasivi etc.) pot fi constatate lncd de la inceputul limbiiromine. Ele se vor intiri, evident, in timp, fapt la care a putut contribui gi imprumutul unor verbereflexive din slavi.

2o Cu vremea, a (se) nc;te s-a folosit tot mai pulin in dialectele aromln gi meglenoromin,fiind concurat de diverse sinonime.

$i in alte limbi se foloseqte un cuvlnt de bazi, sensurile ,,engendrer" Ei ,,naitre" fiinddiferentiate la fel ca in romini sau prin alte procedee formale. si se compare, spre exemplu, inrusI PO[I4Tb cu POII,ITbC.fl, in bulgari PAXIAM cu PA.{,[AMCE, in germani gebriren,.cu geboren werden, in maghiari .rziil cu sziiletik e/rc. i

Locutiunea a veni pe lume pentru ,,a se naqte" a ap5rut, desigur, ulterior in limba rom6ni sieste folosit6 in aceleaqi condilii ca;i a aduce pe lume un copil.

A (SE) NA$TE ,,naftre"

deci, qi perechea a negte t ,;engendrer" - a naste z ,,naitre". Aceastl dubliparticularitate care deosebeqte limba rominr de celelalte limbi romanice poatefi urmiriti de la primele texte apdrute la noi pdn6 in ziua de ast6zi.

vom prezenta mai intii o serie de exemple din textele vechi, din literaturapopulard, precum Ei faptele adunate din graiuri in anchctclc pcnku ALR, sprea vedea apoi ce explica{ii se pot da dublei particularitili de care aminteam mai$US;

a) A naqte,,a se naqtel' este atestat in textele vechi rom6negti din toateregiu4ile,gi mai ales, in.cele din secolul al XVI-lea. Bineinfeles, aceste textecunoso Ei reflexivul, a se na{te. Vom re{ine aici o serie de exemple:

,Dea:ipohta inc.ep6ndu,^naSte-se pdcatu; qi deca se sftrgaqte pdcatul, naqtemoartea" (CV, p. 340-341\2t.

,,Ca sd cunoasc6 gintu altu frii ce nascu" (PS, p. 155)22.

,,Ce den pEntecele mEine-sa ndscat-au" (ESR, p. 261).,,lnv[1Etoare, c.g-,,au greqit[ acesta, sau pdrinfii lii, de-au ndscuti orbt?" (C,

p. 16s).

,,Iaste fecioru,li lori gi se-au ndscatdorbi" (C,p. 172\.

,,Venit-au.den cen g-au nilscut den duhul sflnt gi den Mariia fatii" (LC, p.141).

2r Folosim urmitoarele sigle:CY = Codicele Voronelean. Edilie critici, studiu filologic gi studiu lingvistic de Mariana

Costinescu, Bucuregti, 1981.

PS = Psaltirea ScheianY compdrald cu celelahe psaltiri din sec. XVI Si XW tratluse tlinslavoneSte,ll. Tertul Si glosarele Ediliune critici de I.-A. Candrea, Bucureqti, 1916.

ESR= Evangheliarul slavo-romin de la Sibiu l55l-1553. Studiu inuoductiv filologic deacad. Emil Petrovici, studiu.introductiv istoric de L. Dem6ny, Bucureqti, l97l.

! :,coresi, cane ca tnvilaura 1t stf, publicatr de se*ii puq"ariir ii Alexie procopovici,vol. I, Bucuregti, 1914.

LC = Liturghierul lui Coresi. Text stabilit, studiu introductiv 9i indice de Al. Mareq,Bucureqti, 1969.

TC = Tetrsevanghelul.lui Coresi, Braqov l,560-1561 comparat ct1 Evangheliarul lui Radude la MiiniceSti I 574. Edilie alatrtuitii de Florica Dimihescu, Bucureqti, 1963.

PO = Palia de la Ordgtie I 58t -l 582. T*t - Facsimile - Indice. Liig. ingriilti de VioricaPamfi l, BucureEti, I 968.' Vi = Varlaam,'Cazania t643. Edilielngrijitn de J. Byck, Bucureqri, f.a.

CR= Carte ronutneascd de invdldturd. 1646. Edifie critici de un colectiv condus de An{reiRidulescu, Bucuregti, I 96 I .

MB I, II = Monumenta Linguae Dacoromanoram, Biblia 1688. Pars.L Genesri'(autoriivolumului: Alexandru Andriescu, Vasile Arvinte, Ioan caproqu, EIsa Liider, paul Miron, MirceaRoEian, Marietta ujicr), Iaqi, 1988; Pcrs II. F.tcodus (volum intocmit de aceiaqi autori, Ia care seadaugi Corneliu Dimitriu), Iagi, 1991.

. tt lnnote se dau varisntele: ce se vor naltte, ce s-or nage.

315

316 $TEFAN GIOSU

2r Am folosit pentru statistica privind C indicele (in rnanuscris) alcdtuit de Corneliu Dimitriu'

ia, pent* statistica privind VC, indicele (in_manuscris) elaborat de un grup {e

c{re didactice

de ia catedra de limbi romini a Facultalii de Litere din laqi impreund cu un colectiv de studenli,

litera N frind redaciati de Petru Zugun.2o A. Graur, Les verbes rdflichis en roumain, p' 80'It Artur Gorovei, Cimiliturile romdnilor, Bucuregti, I t{91{, p' 225'

2u V. vircol, Graiul din Vdlcea,Bucureqti, 1910, p 33'

. ,,Eu spre aceasta md ndscui" (TC, p' 163)'

,,fotiieciorii carii vor na te aruncati-i in ap6" (PO' p' 182)'

,,e.Lq,iu-r feciorii lu Isau, carii se-au ndscut in pdmdntul Cananului" (PO,

p. r22).^ ,,;ibotedrul iaste cum arenaEte omul al doile rdnd f5rd de pdcate" (VC, p.

410-41l).,,Iard noi ne na-;tem sufleteqte din svdntul botedz" (VC, p' 407)'

,,Crtu..-i va hicleni moqiia $i naqterea, de unde au ndscut, mai cumplit| si-l

cearte decat pre ucigdtoriu dc pdrinfi" (CR,.p' 93)'

,$-au ndscut... in pdmdntuifgnipetutui" (MB I, p' 306, versetul 27)'

,,Si f.rioril lui Mahir, feciorul iui Manasi, ndscurd preste coapsele lui Iosif'(MB I, p. 318, versetul23).'

Daca analizdm ocurenlele lui a naSte,,a se naEte" din acele texte citate care

sunt prcvlzute cu indici exhaustivi de cuvinte, putem observa cd in unele sunt

mai numeroase decdt cele ale lui a se naEte' Astfel, in TC s na;te,,a se naste"

are 15 ocurenle, iat a se naSleg atestiri. TotuEi' in C, unde verbul acesta cu

diversele sale forme qi valori are 76 de ocurentg, a se naqte este folosit de 34 de

o.i., a naste,p se na;te" de 19 ori. in LC ain 4 atestdri, 3 sunt folosite penku ,,a

se nagte';. Aici nu apare forma reflexivd' in PO, unde verbul este folosit de 110

ori, numai o singurd dat6 apare forma reflexiv'a(se-au ndscut, p' 122). A naEte

,,a se naqte" cunoagte aici 6ocurenls.in Cazania lui Varlaam, apdrutl in secolul

"l xvtl-t.u, din l22de atestiri, 12 sunt penfu a naqte,,a se na$te" qi 55 pentru

a se nal;tdr . in MB I, din a doua jumitate a secolului al XVIIlea, a naste are

I 66 de ocurenle. Dintre acestea, 13 sunt forme reflexive q! 5 ,sunt

forme active

cu sens reflexiv. Se poate observa cd deja in secolul al XVIIlea fap de cel

precedent a nastecu Jensul ,,a Se naEte" este folosit mai rar, particularitate care

. se va accentua in secolele urmltoare.

b) A naqte,S se naEte" se intilneqte Ei in literatura populara' Al. Graur face,

astfei, trimiterl la A. Gorovei gi V. VArcol2a. Socotim necesar sd le intregim aici

orin reproducerea a doud exemple: ,,in pddure naste lin pddure creqte / Vine la

iara I gi h6pdlueEte" - Meliqoiul2t; ,, - Ai venit, Nigolae? - Am venit. - Noi

odafam ndscut. Cdnd ai ndicut ttJ, am ndscut Ei io"26'

Cu acelaEi inleles a naqte este cules qi de Ovid Densusianu din zona

Hafegului, cu precizarea cd verbul acesta ,,ca reflexiv e foarte rar intrebuin1at"27.Reproducem, iar6gi, doud exemple: ,pirie n-are ndroc, n-ate,l De cAn na;t'e pindmgafe"z8; ,,[eg de iel sin bot'ezat, de popa Vizant'e. Cdn o veriit di la MdSeUatunsQa am niiscut ieg":0.

A naste qpare qi in cAteva gh^icitori culese de Emil Petrovici. Relinem aicidoar una: ,,Im padure crescuir' Im padure nascuil Di cinstea casi tale fui" -Masa"'. Mai notim a nqqte,,a se naste";i din basmul Lufuftfi, cules din pct.362.(yud. Maramureg) de cEtre Emil Petrovi.ci in anchetele pentru ALR Il:,Aeiia o fost tri fra! la o mamd. Doj, adila mqr.i, s-o dus pdm*pidrire a v0n6. $ii-o mincdt o b6b6. $-apoi o ndicut Kipdruq Volnic"sr.

c) Harta 197 din ALRM tr, vol. I {i mdtbiialul necartografiat (MN) din ALRII, vol. l, p. 7l aratd cd a ndtte,,a'd'd nalte" se"inai intilnqte inh-o arie carecuprinde intreg Maramurequl, pArli din Crigana gi Transilvania, apoi in c6tevapuncte izolate gi foarte depdrtate dd bCp,a'ita arie, ca qi unul de altul.

La inhebareanr.2649,,,Cuni'qiOtitj'. m-am .ndscut saa am ndscut in anulcutare?", s-a rdspuns am ndscut in urmdtoarele puncte: 272,349,353, 362 (u<i.MaramureE);334,346 (iud. Satu Mare); 316,325 (iud. Bihor);64 fiud. Arad;aici apare qi forma reflexivd, cea activE cu sdns reflexiv fiindu-i sugeratdinformatorului); 279, 284 (ud. Sdlaj); 260 (ud. Bistrila-Nasdud), 235 (jud.MureE); 2/8,574 (jud. Harghita);192 (jud. Covasna).

Cu acelaqi sens reflexiv, a naqte a fost notaf in punctele, izolate, 833 fiud.Hunedoara), 872 (jud. Dolj), 769 (jud. Ilfov)32, 682 (ud. Tulcea). in pct. 192

A (SE) NA$TE ..naitrc" 317

2t Ovid Densusianu,Graiul din lara Hglegului, Bucureqti, 1915, p. 326,s.v. na;te.

's lbidem,p.212 (textul nr. CCCXI$.2n lbidem, p. 95 (textul nr. XVI).

'o Emil Petrovici, Folclor de la molii 4,in.$gdriqoara, extras din ,*,\nuarul Arhivei deFolclor", V, Bucuregti, 1939, textul nr. 176. Vezi gi texteletnr.rjl TT, 178,

rt Texte dialectale culese de Emil Petrovici. Suplement la Atlasul lingvistic romdn II (ALRT///, Sibiu-Leipzig, 1943, p. 160.

'2 in pct. ?69 forma nohte este am,tnndscut. Participiul cu prefixul in- a fost consemnat si

in pct. 531 (lud. Baciu), pct. 551 (ud. Neam{), 605 (jud. Galali), unde informatorii au rispunssint inndscat. in anchetele pentru NALR-Moldova qi Bucovina a fost notat si (femeia) inna;te(cf. indobindi, instdpini etc.) in I I localitSli din sudul Moldovei (pct. 633, 635, 636,639,642,643,644- jud. Galali,656, 668- jud. Vrancea qi.615,63 l- jud. Vaslui) 9i intr-o localitate dinBucovina (pct. 482 - jud. Suceava). A inna,rte este notat qi in 9 localitnli din Muntenia, singur (pct.

718,801,822,861,864) sau alefiide.face (pct. 701, 814) ;i de./cta'(pct.725), cum rezulti dinhafial44(Femefu) naytedinNAlR-Munteniaqi Dobrogea, vol. II (in manuscris, la dataredactiriiarticolului). ,i ,, ,. r.,,:.

Adjectivul inndscat,insemnAnd ,,ca1genttaJ',,3ativ", trebuie disociat de verbul de mai sus,

in sensul cd este un derivat nou, liie.rar, gg.acflpg! prefix, dar de la participiul ndscut. qi anume

dupd modelul fr. irnl. Nu putem exclude nici modtlul lat. innatus su chiar al germ. angehoren.

Agadar, adj. inndscut,songenital". .,nativ" este rin neologism at6t sub aspect semantic, cat qi ca

formalie (ambele elemente constitutive, prefixul gi cuvfrntul de bazi, fiind rominegti)"

318 $TEFAN GIOSU

$i 682 s-iiu oblinut rdspunsuri duble, in primul am,ndscut gi sfirl n'dscut, inceldlalt m-am ndscut qi am ndscut. Addug6m qi pct. 105 (ud. Hunedoara) unde,

pe lingd m-am ndscut, apare,si forma activd cdci harta l'15 Olgg (din nastere)

din ALR II, vol. I prezintd aici rispunsul o ndscut (t')ildvd.In pct. 64 a fostconsemnat mai intAi t$ ndscut, aici informatorul dind, deci, trei rdspunsuri. De

fapt, a neste ,,ase naEte" este mai rdspAndit in graiuri dec6t putem constata dinRLR tt, ale cdrui h[r!i au o retea destul de rard33.

Faptele contrazic afirmaliile lui Theodor Hristea cE ,$urnai in limba veche

a naqte apdrea, foarte rar, cu valoare inftanzitivd" qi cd valoarea aceasta, pe care

autorul o ilustreazl cu un citat din Biblia de la 1688 ("Piard zioa intnr carea am

ndscut"\,,,s-a pierdut, se parc, definitiv"3a.d) in sfbrqit, a napte,,a se naqte" apare qi la unii scriitori modemi, incepfrnd

cu secolul af XIX-teu, Ion Ghica, Alecu Russo, Vasile Alecsandri, AlexandruOdobescu, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Barbu Delawancea, MihailSadoveanu etc35. Ne vom limita doar la cdteva exemple: ,,Slobozenia dinafardeste neatirnarea moqiei in care nattem qi care ne hrdneEtel6; ,,Din motarte na;leviald, din intuneric soare"l]; ,,Fata sdruti floarea rogie ;i Fdt-Frumos ndscu ca

din nimica inaintea ei"38; ,,in grldina cu multe straturi, neudati ;i necdutati de

nimeni, ndscurd din pibtri; sterp, din argita zilel qi din secdciunea noplii flori cufrunze galbene... fl orile dureriil'3e.

5. A;a cum am aritat mai inainte, nasc*e provine din nasci, verb deponentavind.valoare,pasivd qi insemnAnd, deci, ,p fi n6scut". ln latina populardncscde a pbsfrat acest sens, dovadd fiind verbele respective din celelalte limbire rnanice (fr. nattre = 6tre nd etc.), toate av6nd forml activi

Ne rdm0ne acum sd vedem mai indeaproape, pe de o parte, cum qi c6nd

rr Adrian Turcule! ne. face cunoscut ci a notat $ na1ile ,,a se na-$e" qi prin Bucovina, cu ocazia

unor anchete dialectale efectuate acum c6$va ani. De asemenea, N. Saramandu ne informeazice a

"onsemrrat J" *l *uti" ori in Dobrogea forma activi cu inleies reflexiv in anchetele pentru

NALR. 56 notim aici 6i construclia fixi Ce naste din pisicd;oareci indndntd, avind caracterpopular.

in chestionarul alcituit pentru NALR nu existE, din picate, o inhebare speciali pentru a rcilte,,a se na$te".

la Theodor Hristea, op. cir., p. 173.35 Vezi qi Diclionarul limbii romdne (DLR), serie nona-, iomul Yll, purtea I, literu N.

Bucure;ti, 197 l,s.v naSte.

'o Alecu Russo,,Scrisri alav. Edilieingijit5 9i prefa{E de Sanda Radian, Bucuregti, 1959, p.

97 (versetul 17 dinCdntarea Romdniei).]'VasileAlecsardri,apudTheodorHristea,op.cit.,p.l73.t' M. Eminescu, Opere, ulese, lIl. Literqtura papulard. Edilie ingrijite 9i prefalati de

Perpessicius, Bucureqti, 1913, p. 328 (Fdt-Frunos din lacrimd)1e lbidem, p. 334. Pentru alte exemple vezi Diclionarul limbii poetice u lui Eminesca, sub

redaclia acad. Tudor Vianu, Bucufegti, 1968, s.v. no{te.

A (SE) NA$TE ,.naitrc" 319

anume 4 putul apdrea in romAn6, spre deosebire de celelalte limbi romanibe,perechea a naste,,engendrer" -'a se naste ,$aittre'', pe de altd parte, de ce totnumai in romind, cum aratA textele vechi, literatura popular6 qi unele graiuri,apoi unele texte moderne, a naqte are sens dublu ("engendrer" Si,$aitre').Primul aspect este legat de apari{ia insdqi a reflexiwlui in limba romin6.

Al. Graur a fEcut o foarte strinsi legdturd inte reflexivul rominesc qi cel dinlimba slavd. Discutind cu preponderen{i refleiivul cu valoare dinamicd ("d sens

moyen"), el afirmd, astfel, cd a se juca, a seiura, a se rdde, a se ruga, a se teme,

de origine latind (iocare, jurare, rid*e, rogare, timere) se explicd prin slavelehrati sg, kl6i sg, smijati sg, moliti s6 hojati sp)40. CA*. privegte reflexiveleromdneEti, ,,qui se laisseraient rdduire d des r6fl6chis latins", acestea sunt innumlr infim. Dupd ce precizeazd cd,,tout au plus peut-on signaler quelques

exemples qui serirblent remonter d des ddponents latins"ar, autorul dd ca exemplea se mira (< lat. mirari), a se negula (< lat. negotiari), dar Ei pentru acestea

face, totodatl, trimiterea la verbele slave fuditi sg, torgovatsial2.

Al. Graur nu afirmd nicdieri ci.reflexivul a se naqte ar ruca pAnd la latin6. S-a

inleles de aici, ;i pe drept cuvdnt, cd forma aceasta s-ar explica tot prin influenlIslavd.

Ulterior, Eugen Seidel, vorbind despre pasivul exprimat prin reflexiv ;icitindul pe Al. Graur cu shrdiul sdu despre verbele reflexive in romdneste,afirm6, cu claritate, c6 a se naste este,,ca slav. roditi sg" a3.

Dacd forma reflexivd a se naste se explicb prin vobul corespunz5tor slav, se

noate conchide cd odnd la influenta slav6 romdna nu ar fi cunoscut reflexivul.tnt -o ur"r.nru ,orl..p1ie, aparilia formei a se naste ar fi t6rzie, cdci este

indeobqte asceptatias6zi teoria cd'de rezultate ale infLuen{ei slave asupra limbiiromdne nu poate fi vorba decit incepdnd cel mai deweme cu secolul al D(-lea4.P6ni in acest secol nu putem vorbi dec6t de elementul latin qi, atit cit este

on A. Graur, Les verbes r6llichis en roumain, 1i. 47.1t lbidem, p.48.a2 Conceplia aceasta Al. Graur o reia, mai t6rziu, in Tendinlele actuale ale limbii romdne,

unde, la p. I 96, susline ci in ce priveqte reflexivul, influenla slavi a depirtat limba romdnd de

,,uzajul romanic, mai ales ci foarte adesea gi verbele folosite la reflexiv sunt de origine slavl".Idei asemin6toare sus{inuse Sorin Stati in studiul Evolulia diatezelor in limba latind, SCL,Xl,1960, nr, 3, unde se subliniazi gi rolul influen{ei germane in dezvoltarea reflexivului in Romania

Occidentali. Al. Graur il citeazi pe Sorin Stati atunci cind critici teoria lui J. Vendryds careacorda importan{E primordiali rolului elementului latin in dezvoltarea reflexivului pe plan

romanic in general, punind pe plan secundar rolul elementelor €xterxe.or Eugen Seidel, op. cil., p. 58.s Vezi, in mod deosebit, L Pitru!, Studii de limba romdnd Si slavisticii, Cluj,1974, p. 88-123

(rui ales p. 88, 89, 93,ll2, ll7); Istoria limbii romdne, vol. II, Bucureqti, 1969, p. 309; AndreiAvram, Nazalilatea Si rotacismul in limba romdnd, Bucuregti, 1990, p. 215.

324 $TEFAN GIOSU

posibil, de cel autohton din limba romdn6as.

G. Ivdnescu nu acceptd plrerea lui Al. Graur cd reflexive ca a se iuca, a se

jura etc. s-ar explica prin influenla slava. El adauga gi verbul a se naqtea6, pe

iare, ?ns[, intnicit aie alti valoarc dccdt dinamicd, Al. Graur nu-l notcazl inseria mai sus amintitd. Cu acest prilej, G. Ivdnescu aduce elemente noi privind

originea reflexivului, in general, din limba romAn6, care ne ajuti sI in{elegem

qi originea formei q se naSte. El constat6 mai intdi cd, in celelalte limbiiomani"., corespondentul unor verbe ca cele citate de Al. Graur, la care adaugd

deci qi a,se naSte, sunt active. Astfbl, in francezd se spuneTbner, iurer, rire,

naitre4T.Piecdnd de aici, G. Iv[nescu vorhqte de o tendinlI a limbii romdne de

a forma,,;i dupd destrdmarea latinei populare' verbe reflexive din active, pe

care.o pune in legdturd cu substratul, Autorul ii reproqeazd lui Al. Graur ci nu

aardtat,in explicarea reflexivului romdnesc, ,,cum stau lucrurile ;i in albanezf,

care in epoca cea mai veche a influenlat romdna qi care poate da o indica{ie

asupra situaliei din tracd qi dac6"a8. El este de pdrere.cd s-ar. put?a vorbi si

";;p;";;d'.ptare a limbii latine populare Labiapsihic[ traciia si dacicd"ai.

a5 Dac6, aqa cum se gi men[ioneazi in Istoria limbii romine,vol. II, p. 309, ,,pinn in secolul

al lX-lea cuvintele de altii provenien(I nu pihunseseri in sfera lexicului uzual", cu atAt mai mult

nu putem vorbi de elemente gramaticale datorate influenlelor strdine'a6 G. Ivinescu, op. cit,P.229'

. nt Se se compare, spre exemplu, iouer d cache-cache, jurer ses grands dieux, rire aux anges

cu a se.juca de-a v-ali ascunselea, a se.iura pe toli sfinlii, a (se) rdde proste;te'

Astfel de reflexive pot fi intilnite Ei in dialectele sud-dunirene. Petru Neiescu ne informeazi

ci a cules p ne (d)rdu din cinci localiEli istroromdne. In Sugnievila, dupi ce informatorul a dat

rlspunsul drda , a ptecizzlimediat: mai mund vire lo me drdu. ln meglenoromAni se spune mi

rEl: si r@i la steali (Th. Capidan, Meglenoromdnii, fil. Diclionar meglenoromdn, Bucureqti,

tis:sl, s.v. rd). Laistroromani $ pldnze poate apirea cu formi reflexivi gi sens activ: p/dnze

naia si fila i onu-I zile: (e te pldnzi? ,,plange mama qi fiica, iar omul ii spune: de ce plingi?"

lSextii iruqcariu , Studii istroromdne,l. Texte, in ,*A.nalele Academiei Romdne", seria II, tomul

ixvtu, 1905-1906, Memoriile secliunii Literare", Bucuregti, 1906, textul nr. 17, alineatul 42).nt G. Iv6nescu, op. cit. Pentru o scurtb prezentare a rbflexivului in albanezE, vezi Dr.

Pekmezi, Grammatik der albanesischen Sprache (Laut- und Formenlehre), Wien, I 908 ($ 70

Pronomen reflexiwm)' 3nio Coseriuo'G. Mnescu, op.cit., p' 230. Am aminti aici gi un punct de vedere al lui Eugr

cuprins in articolul Ballcanismen oder RomanismenZ (publicat,in Fahen und Theorien. Bei*iige

zui romaniichen und ullgemeinen Sprachwissenschaft, volum editat de cdtre Sieglinde Heinz 9i

Ulrich Wandruszka la Tiibingen qi dedicat lui Helmut Stimm cu ocazia implinirii vdrstei de 65

de ani). La p. 38 Eugenio Coseriu ii critici p€ ceicetitorii care, plecind de la comparafia doar cu

franceza modemi (gi chiar numai cu varianta ei literari) - limbi care pe de o parte reprezint[ un

tip de romanitate aparte, pe de alta a pierdut, de-a lungul timpului, unele particularitili pistrate

uitf.l in alte limbiromani.e -, exag"r"azAin a considera ca balcanisme unele fapte din limba

romini. plecffnd de aici, autorul constati ci ceva asemin6tor se petrece 9i la stabilirea

slaVismelor din limba romAnd ("Ahnliches geschieht iibrigens auch bei der Feststellung der

<Slavismen> des Rumiinischen"). qi continui afirmdnd ci Al. Graur, in articolul Les verbes

A (SE) NASTE ,,naitre"

Prin urmare, verbe de origine latind ca cele citate qi deci nu numai cele av6ndlabazAdeponentg tebuie sd fi awt formd reflexivd chiar de la inceputul limbiiromane, tendinfa de aparitie a reflexivului in latind gdsind sprijin in limbaautohtonI. Bineinteles, G. Ivdnescu precizeazd cd Al. Graur ,,are, desigur,dreptate, cel pu{in in unele cazuri'o0, referindu-se la reflexivele imprumutate caatare din slavl ;i care, indiscutabil, au contribuit la dezvoltarea categorieireflexivului in general in limba romdn55r.

Nici Eugen Seidel, nici G. Ivdnescu nu se rqfer[ la sensul reflexiv al lui anc;fe. Singurul cercetdtor care-l menfioneazd, dAndu-i gi o explica{ie, este Al.Graur. In studiul desple verbele reflexive din romind, el discuti mai intAi fbrmaa.se na;te ahrnci cAnd se ocup6 de pasivul exprimat prin reflexiv (a se cdzni, ase incepe, a se naqte etc,)52. Ceva mai departe are in vedere si a naqrc ,,a se

nEtel', atunci cdnd susline cI unele reflgxive din romdni s-au transformat, prinpierderea pronumelui reflexiv, in active, numite ,,secundare", dar care au pdsffatsensul reflexiv, ddnd, in acest sens, o serie de exemple. Relinem aici cdteva: acdzni (formd activi primard) ,,torturey'' - o se cdzni ,,se donner la peine,travaillerl]- apoi, din nou, a cdmi (formd activd secundard), dar insemn6nd, ca

Ei a se cdai,,,se dgnner la peine,.travailler"; c logodi,,fiancer" * a se logodi ,,sefiancey''- apoi, din nou, a logodi,,se fiancer"; a naste,,engendrer"- a se naste,paitre"- pe urmd, iudqi, a naqte {forrnd activd secundard), dar, de data aceasta,insemnAnd ,$aite", ca gi a se naste din care provine prin eliminarea pronumeluireflexiv53.

Noi credem insl cd se poate da o alt[ explica{ie sensului reflexiv al lui anaqle. Trebuie mai intAi sd facem observalia cd dacl forma a se na$te a apdmtatAt de ti.rziu, atunci era necesar ca cercetltorii adep[i ai acestui punct de vederesd arate cum se, vor fi exprimat in limba romin6, in perioada anterioardinfluenfei slave, cele doud sensuri, ,,engendrer" Ei ,paitre".

rtfltchis en rouma;in, consideri slavisme toate tiprtrile de reflexiv din rom6ni si ci acest inv[!at,ficAnd comparalia numai cu. franceza modemS, nu {ine cont ci astfel de tipuri existi qi inspanioli. Eugenio Coseriu reline din articolul lui Al. Graur afirma{iile: ,,le roumain... concordemieux avec le slave qu'avec le roman"; ,,le ioumain marche entiirernent avec le slave en ce quiconcerne la r6partition des faits". Eugenio Coseriu nu exclude in mod categoric ipoteza cdtipurile de reflexiv rominesc s-ar putea datora qi influenpi slave - in spanioli ele avind, desigur,o altS explicalie -, dar este de pirereci.ele nu trebuie explicate astfel in rom6ni numai pur sisirnplu din.cauz{- ci ar fi strEine ,,romanicului". in conceplia lui Eugenio Coseriu caracterizareade ,,romanic" (sau, am adiuga noi, de ,,neromanic") trebuie deci ficutI nu numai pe bazacomparaliei cu o singuri limbd luati ca reprezentant al romanitiilii - in cazul de fa$ franceza -,ci ludndu-se in considerare toate limbile romanice.

5o G. Ivinescu, op. cit., p.229.sl A. Craur, in Les verbes r(flichis en.roumqin, p. 45., avea in vcdere verbe ca c se cdi (sl.

lalati s9), a se ciudi (sl. aditi sp), u seJrdsui (sl.frasuvuti sp).

.'2 lbidem,p.62:63.

" Ibidem. p.79-80.

321

Am ardtat cd limbile romanice occidentale au moEtenit din latind rnoi,rilult,

decit romAna, ele avdnd, de aceea, perechi ca engendrer- nUitre,;pnrtorire -nascere etc' cum romena nu a moltenit din latind nici un' termel pentru'

noliunea .,engendrer", aparitia unei perechi similare celor din alte limbiromanice nu a fost posibill. Se pune, deci, in chip firesc, intrebarea cum se vorfi exprimat cele doud sensuri in momentul tecerii de la latinl la romdnS. Suntem'

de pdrere cd prin acela;i nasc*e, verb cu formS activd, dar cu inleles pasiv, se

.*pti.a ambele sensuri. Credem, aqadar, cd perechea a nastet("engendrer")- a

niqte, ("naifre") a apdrut din cele mai vechi timpuri. Limba romdnl a tolerat, de

la bun inceput, deqi nu separa cu toatl claritatea cele doul Sensuri, perechea,,,

aceasta, aEa cum, de fapt, unele gfaiuri o tolereazd Ei astizi. Dar, Cum a na{te2.

avea sens pasiv, s-au putut dezvolta, totodatE, gi perechile a na;te t - a fi ndseut,

a na;te, - a se na$te, aceasta din urmd realizEnd simetria formald ca tn caZul

fostelor deponcnte cu valoare dinamicl (mirari> mirare) a mira - a se mira).

Perechile acestea nu vor fi fost generalizate, aqa cum nu sunt nici astlzi, cgm s-a

putut vedea din paragraful precedent.

Separarea celor doud sensuri exprimate de perechea a nastet -.a nattez s'afEcut prin inlocuirea lui a naSte, cu a face, cale a pleluat numai sensul

,,engendrer" (ea e fdcut as4erd,,ea a ndscut asearS"). Pentru ,,naitr€" exist|nda niqte, , a fi ndscitr, s' se na te, nu a fost nevoie sd se foloseascd qi a se face' Auapdrut, astfel, pereqhi noi: a foce : a nagte2, a face - a fi ndscut, a face - a se

naqle. Nu s-a dezvoltat Ei perechea a face - a se face, care apare doar in mod

exieplional in textele vechi sau in graiurile populare54.

Sinonimul a face estn uxroscut in toate diatectg-le romdneqti, avind caracter

popular, ceea ceconstifBip o dovadd a vechimii lui55. Romina este singura limbliomanicd in care a faee cugensul ,,engendrer" are o at6t de largi rdspdndire, fapt

explicabil din moment ce.celelalte limbi romanice aq moqtenit, spre deosebire

tie rum0n6, diverqi termcni diri latirri pentru a exprima aceastE noliurte. A iucecu sensul ,,faire" cste in romdn6, ca in toate limbile de altfel, un verb cunumeroase exceptii. Dacd un astfel de verb a trebuit sd se specializeze qi pentru

.,engendrer", cdpdtAnd:chiar caracter popular, aceasta a fost o necesitate a limbiiromine.

Toate perechile amintite existd pand astizi,unele fiind, cu timpul, Prefer?t:altora, dar fErA ca aceasta sE ducd la anularea weuneia dintre ele. Textele vechi,

literatura popularS",.informagiile date de atlasele lingvistice oglindesc aceaste

realitate. Ceea ce in latina popularl delabaza limbii noastre era concentrat inverbul nasc*e 'se va dezvolta:in rominE sub lorma unei serii de perechi de

322 STF;FAN G.IOSU

q Pentru detalii, vezi $teftn Ci osrt, A.fbce ',,a naqte" ("engendrer '), in ,,,A'nuar de lingvistici

gi istorie literard", tomul XXXIII, 1992-1993, A, p. 139-140.5t Alte sinonime pentru,,engendter' ca a.fdta, a prdsi etc. au' cum precizam sub 3., caracter

dialectal.

A (SE) NA$TE ,,naltre"

termeni, dovedind posibilitd$le ei . interne, de dezvoltare qi, totodatd,

originalitatea ei. : '

Textele vechi permit constatarea cd perechea c naqte 1 - a se *aEte va cdpdta,

in timp, o tot mai largi intrebuin{are gi cd perechea a na$ter - a nastq va frconQurati tot mai nnrlt de aface'a narte2 , aface - a se naqte. Perechea care

se va impune, treptat, fiind preferati de limba literard, vafi a naSte,- a se

naSte. Poate de aceea N. Drdganu'vorbea de ,,modernul a se naSte"56.

Am constatat, analizdnd textele vechi qi faptele pe care ni le oferl graiurilepopulare, o tendinlE spre exprimarea c6t mai clard a sensurilor, activ qi reflexiv,ale lui a (se) naSte. Perechile existente din cele mai vechi timpuri 9i pind astdzi

arat6 tocmai aceasti evolulie. Suprimarea pronumelui reflexiv drn a se nastepentru a se exprima, in continuare, sensul pasiv, ar fi insemnat trn pas inapoi, cuatAt mai mult cu c6t avem a face cu un verb de maximd importan!5 qi circulalie.Suntem, prin urmare, de pirele cd forma a ndlte cu sensul,,;a se.naEte" (= ,,0 finlscut') nu este secundarE, ci primard qi cI tot atit de vechi sunt.Ei formele a se

naqte, a fi ndscut, qi aceasta datoritE faptului, amintit mai inainte, cd, nasc*e, cuformi activd, este, din fostele deponente latine,'un verb avAnd sens pasiv.

Prezefiplui aface pentru a na$tet in toate dialectele romfirteqti este ea insdqi o

dovad[ cd a nage, ("a sc nagtc" =',3 fi n6scut') cstc un fapt dc limb6 stdvechi.Nu este lipsit de importanfd faptul od in anchetele pentnr ALM qi NALR in 63

de puncte, din aproape toate regiunile, s-a notat cE a{aceeetn,rvechi" sau cI este

folosit de ,,b6fiini", iar in 181 de localitali cd a n:'oqte:;;engendrer" este ,,recent"sau cE este folosit de cltre tineri57.

in Codtx Dimonie este consemnatii li forma activd a verbului nasctt, dar cu

,.orol-,,rnio*rut', yite ndsca di tnt loci ,din p6m6nt rls6ri (= se ndscu) vifide vie"58. Faptul acesta, chiar dacl singular (alte exemple nu mai cunoagtem),

sprijind, credem, ipotsza ci a nagte a putut insemnan de la bun inceput, si ,,a se

nagte". Nu am putea admite apoi cd nascu dr proveni din ni nascu qi pentru

faptul c6, dupE cite qtim, dialectul aromdn nu cunoaqte fenomenul pierderiipronumelui reflexiv invocat de Al. Graur.

Starea actuald a lui c (se) naqte permite, agadar, si urm[rim evolulia acestui

verb in epocile anterioare. Datele din atlasele lingvistice sunt, din nou, aldturi

de atestirile din textele vechi, de o deosebiti insemndtate pentru istoria limbii.Al. Graur maiprecizeazdcd a nagte,,a se nagte" apare ;i ,dans la presse et

56Yezi supra,nolal.r? vezi $tefin G iosu, ibidem, in special coloanele ?, 8 ale tabelului de la p. 137. ln afara celor

specificate in nota 3, am mai folosit gi materialul incE nepublicat, adunat ;i pus la dispozilie de

autorii atlaselor lingvistice regionale (-NALR, ALRR), pe care li rugim si giseasci aici exprcsia

celor mai vii mullumiri ale noastre. '" I

ts Vezi Tache Papahagi, Diigionarul dialectului aromdn, general Si etimologic. Edilia a II'aaugmentatii, Bucuregti, 1974, s.v. nasat. Aromenii aprorpe ci nu mai cunosc verbul nclscu,

inlocuindul, in timp, cu diverse sinonime.

323

324 STEFAN GIOSIJ

dans la langue littdraire actuelle (Eminescu..., Sadoveanu.,.) ori I'on pourrait voirune influence du frangais"se, iar Theodor Hristea este de pdrere cd o asemenea

intrebuinlare a lui a naEte poate fi un calc morfologic dupd fr. nafte60. Sigur cd

incepdnd cu secolul al XD(-lea se exercitE o influenli francezd puternicb asupra

limbii romAne. Este foarte probabil ca unii scriitori precum Vasile Alecsandri,Alecu Russo sd se fi ldsat influentati de fr. naitre. [n asemenea situalie, a na;te,,;;;;;t;"

"rte o ro.*a neologicd, pe care o putem nota a na;tej (a ia;terfiind

formi primard, deci veche). Apare, astfel, o noui pereche, a na;te r - a nast€ j ,

insd cu circulalie restrdns66r. Dar trebuie avut in vedere c5, in acelaqi timp, ace;tiscriitori au fost qi buni cunoscdtori atit ai literaturii noastre vechi c6t gi ai

literaturii gi graiurilor populare. Suntem de pdrere cd trebuie frcuti o mai strAnsd

legdturd intre a naqte,,a se naqte" din literaturapopulard Ei cel din literaturacultE. Nu credem c5, spre exemplu, Mihai Eminescu qi Mihail Sadoveanu - ca

sd ne limitim ;i noi laiceleagi doud mari nume pomenite de Al. Graur - au luatacest verb din alti parte decdt din literatura veche, din cea populari sau dinunele graiuri vii, SI nu uitdrn cla in Fdt-Framos din lacrimd, de exemplu,Eminescu trebuia s6 creeze, qi sub aspectul limbii, atmosfera de basm. Suntem,

aqadar, de plrere cd la unii scriitori trebpie exclus6, cel pulin cAnd este vorba de

anumite opere ale lor, influen{a.francezd in privin{a foiosirii bi a nagte, (: a se

naqte ,,afi nEscut"). Caracterul arhaic al lui a naEte2 ii asigurd, chiar ;i atuncicdnd scriitorii iau aceasti formd numai din una dintre sursele amintite (textelevechi, literatura populard, graiurile vii), o valoare stilisticd incontestabild.

Universitutea ,,41. L Cuza"Facultatea de Litere

lasi, Bulevardul Copou, I I

te A. Graur, op. cit., p.8Q.n' Theodor, Hristea, op. cit., p. 173.ur Un loc aparte ocupd celebrele cuvinte ale lui Miron Gostin, nasc Si la Moldova oameni,

folosite, uneori ca atare, in scris sau in vorbire, de citre oamenii cul(i, alteori adaptate de citreacegtia la alte realitili. Avem a face. astfel, daci nu chiar cu o rEspAndire, cel pu{in cu o

,,inti.eginere", pe cale crilt6, a lui a nu;ter.