P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 14, AN II

agroturismul - factor de dezvoltare al zonelor montane

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ....................................................................................................................................................................3

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI AGROTURISTIC AL ZONELOR MONTANE PRIN PNDR 2020....4

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI AGROTURISTIC AL ZONEI MONTANE ÎN CONTEXT EUROPEAN ......................................................................................................................................................................9

AGROTURISMUL ÎN ZONA MONTANĂ DIN ROMÂNIA ............................................................................... 17

OPORTUNTĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU AGROTURISM, PRIN PNDR 2014-2020 .................................23

PROIECTE EUROPENE ÎN AGROTURISMUL MONTAN, FINANȚATE DIN FONDURI FEADR 2007 - 2013 ......................................................................................................................................................29

GLOSAR ...........................................................................................................................................................................36

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................... 40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

2 3

ABREVIERI PREZENTARE

APAM-PNDR

ANTAFIR

CECLLD

CSCCNICSC

DGDRFAO

FCFEADR

FEDRFEPAM

FSIEFSEGAL

IMMINSITI

MADRMDRAP

PACPIB

PNDRSGG

SWOTTIC

UATUE

USR

Acord de ParteneriatAutoritatea de Management pentru PNDRAutoritatea Națională pentru TurismAgenția pentru Finanțarea Investițiilor RuraleComisia EuropeanăDezvoltarea locală condusă de comunitățiCadrul Strategic Comun Cadrul Național de Implementare Cadrul Strategic ComunDirecția Generală de Dezvoltare RuralăOrganizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură Fondul de CoeziuneFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Fondul European pentru Dezvoltare RegionalăFondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Fondul Structural și de Investiții EuropeneFondul Social European Grup de Acțiune LocalăÎntreprinderi Mici și Mijlocii Institutul Național de StatisticăInvestiții teritoriale integrate Ministerul Agriculturii și Dezvoltării RuraleMinisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Politica Agricolă ComunăProdusul Intern BrutProgramul Național de Dezvoltare RuralăSecretariatul General al GuvernuluiAnaliza Punctelor Tari, Slabe, Oportunităților și AmenințărilorTehnologia Informației și ComunicațiilorUnități Administrativ TeritorialeUniunea EuropeanăUnitatea de Sprijin a Rețelei

Publicația „Agroturismul – factor de dezvoltare al zonelor montane româ-nești” face parte din seria de publicații

tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală. Te-matica aleasă pentru această publicație, agro-turismul montan, se înscrie în preocupările factorilor de decizie politică la nivel european și național, pentru identificarea soluțiilor efi-ciente de încurajare a inițiativelor private în zona montană, ca principal factor de creștere economică și ocupare a forței de muncă.

În această publicație sunt dezbătute subiec-te de interes pentru actorii din mediul rural, privind analiza și valorificarea potențialului agroturistic al zonei montane în context eu-ropean, descrierea oportunităților de finan-țare pentru agroturism prin programe euro-pene, precum și prezentarea a cinci proiecte de succes în agroturism și turism montan, fi-nanțate din fonduri europene în diverse state membre ale UE.

Structura publicației menține liniile generale ale edițiilor precedente, având o primă parte care prezintă cadrul european privind preve-deri și facilități acordate zonei montane, ur-mată de prezentarea orientărilor strategice

naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane în perioada 2014-2020.

Totodată, publicația prezintă propunerile de măsuri incluse în noul PNDR, destinate fer-mierilor montani și întreprinzătorilor care doresc să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare rurală.

Publicația „Agroturismul – factor de dezvol-tare al zonelor montane românești” se adre-sează instituțiilor și organizațiilor interesate de acest subiect: fermieri, antreprenori din zona montană, administrații locale și centra-le, organizații neguvernamentale, grupuri de acțiune locală, precum și tuturor celor intere-sați de această temă.

4 5

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI AGROTURISTIC AL ZONELOR MONTANE PRIN PNDR 2020

Interviu cu domnul David Eugen Popescu, director general afir

Diversificarea economică a activități-lor rurale este o soluție viabilă pentru renașterea satului românesc. Se va

regăsi agroturismul printre activitățile finan-țate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020?

David Eugen POPESCU După succesul înregistrat de finanțarea acti-vităților turistice prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, prin care s-au susținut investiții în domeniul agroturismu-lui, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Ru-rale a avut în vedere ca și în noua perioadă de programare financiară să acorde cel puțin aceeași importanță agroturismului practicat în zona montană. Astfel, prin Programul Na-țional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se va asigura finanțarea investițiilor în agroturism prin acordarea unui sprijin financiar pentru înființarea de activități neagricole în zone ru-rale.

Referindu-ne la programarea financiară ante-rioară, 2007-2013, vă rog să ne precizați care a fost impactul finanțărilor europene asupra turismului rural?

David Eugen POPESCUPrin Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice” din PNDR 2007-2013, au fost de-

puse la Agenția pentru Finanțarea Investiții-lor Rurale 3.703 proiecte, din care s-au con-tractat 1.777 de proiecte de investiții, pentru care s-au alocat fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 251 de milioane de euro. Turismul rural din România, și în mod special agroturismul, datorează o bună parte din dezvoltarea sa fondurilor europene im-plementate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), până în acest mo-ment ajungând peste 76,5 milioane de euro către beneficiarii care au investit în realizarea sau modernizarea pensiunilor din mediul ru-ral. Din investițiile făcute de beneficiarii Mă-surii 313 se constată o mai mare importanță acordată părții de agrement aferentă servici-ilor turistice, lucru care denotă o maturizare accelerată a modalității de abordare a inves-tițiilor în acest sector.

Care sunt oportunitățile de finanțare pentru cei care doresc să acceseze fonduri europene pentru agroturism prin viitorul Program?

David Eugen POPESCUPNDR 2014-2020 vine cu două sub-măsuri prin care investitorii vor putea solicita fon-duri europene nerambursabile, respectiv: Sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și Sub-măsura 6.4 „Investiții în crearea și dez-voltarea de activități neagricole”. Investițiile sprijinite prin aceste sub-măsuri urmăresc

diversificarea economiei rurale prin crește-rea numărului de microîntreprinderi și între-prinderi mici în sectorul non-agricol, dezvol-tarea serviciilor și crearea de locuri de muncă în spațiul rural, diminuarea disparităților dintre rural și urban, dezvoltarea activităților non-agricole existente, precum și încurajarea menținerii și dezvoltării activităților tradiți-onale. În principal, sunt vizați fermierii sau membrii gospodăriilor agricole care doresc să-și diversifice activitățile economice prin practicarea de activități non-agricole, în ve-derea creșterii veniturilor și a creării de alter-native ocupaționale.

Astfel, fermierii vor primi fonduri neram-bursabile pentru finanțarea activităților non-agricole desfășurate în unitățile nou în-ființate în mediul rural (prin sub-măsura 6.2) sau pentru dezvoltarea și modernizarea celor existente (prin sub-măsura 6.4), ca de exem-plu: investiții pentru producerea și comerci-alizarea produselor non-agricole, investiții pentru activități meșteșugărești, pentru pre-starea de servicii, precum și pentru agrotu-rism.

Referitor la pensiunile agroturistice, solici-tanții vor putea beneficia de fonduri neram-bursabile prin sub-măsura 6.2, de maximum 50.000 de euro, pentru achiziționarea de te-ren și pentru prestarea de servicii și agro-tu-rism, cum ar fi servicii agroturistice de cazare,

6 7

servicii turistice de agrement și alimentație publică. Sprijinul se acordă pentru unități nou înființate cu scopul de a presta activități non-agricole în mediul rural. Prin această sub-măsură nu se vor acorda fonduri pentru achiziționarea de utilaje și echipamente agri-cole aferente activității de prestare a servicii-lor agricole.

Pentru dezvoltarea de activități în zonele ru-rale de către micro-întreprinderi sau între-prinderi mici existente, potențialii beneficiari pot solicita prin sub-măsura 6.4 fonduri de maximum 200.000 de euro pentru construc-ția, extinderea sau modernizarea și dotarea clădirilor, precum și pentru achiziționarea de noi utilaje, instalații și echipamente, inclu-siv pentru costuri de instalare. Prin această sub-măsură nu se vor acorda fonduri pentru activități de prestare de servicii agricole – se are în vedere declararea codurilor CAEN afe-rente acestui tip de activitate ca neeligibile.

Ne puteți prezenta condițiile minime de ac-cesare a fondurilor europene pentru agrotu-rism?

David Eugen POPESCUPentru a beneficia de fonduri nerambursabi-le, solicitantul va trebui să prezinte un plan de afaceri care să conțină cel puțin elemen-tele obligatorii prevăzute de regulamentele de dezvoltare rurală. Toate cheltuielile și ac-

tivitățile relevante pentru implementarea în bune condiții a Planului de afaceri aprobat pot fi eligibile.

Este necesar ca planul de afaceri să conțină cel puțin următoarele informații și date: si-tuația economică inițială a solicitantului – fie el fermier sau membru al gospodăriei, fie microîntreprindere sau întreprindere mică; etapele și obiectivele pentru dezvoltarea noi-lor activități ale solicitantului; detalii privind acțiunile necesare pentru dezvoltarea acti-vităților solicitantului, cum ar fi investițiile, formarea sau consilierea.

În aceeași ordine de idei, accesarea fondu-rilor nerambursabile acordate prin PNDR 2014-2020 va respecta principiile generale aplicabile în programarea financiară anteri-oară – PNDR 2007-2013. Astfel, solicitantul trebuie să se încadreze în categoria benefici-arilor eligibili; în funcție de sub-măsura pe care o accesează, investiția trebuie încadrată corect în cel puțin unul dintre tipurile de acti-vități sprijinite prin sub-măsura prin care se solicită fondurile europene. Solicitantul tre-buie să asigure cofinanțarea investiției (doar în cazul accesării sub-măsurii 6.4) și să de-monstreze viabilitatea economică a acesteia.

Spre deosebire de vechiul program, prin PNDR 2014-2020 se va acorda finanțare doar dacă atât sediul social, cât și punctul de lucru

sunt situate în spațiul rural și, de asemenea, dacă activitatea pentru care se solicită finan-țare se va desfășura exclusiv în spațiul rural. În același timp, trebuie avut în vedere că cel puțin 80% dintre noii angajați trebuie să aibă domiciliul stabil în spațiul rural. Locurile de muncă pentru noii angajați trebuie să fie pre-văzute cu normă întreagă. Agropensiunile vor trebui să aibă capacitatea maximă de 8 came-re și un standard de calitate de minimum o margaretă (conform Ordinului ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1051/ 2011).

În cazul sub-măsurii 6.2, înainte de a solicita cea de-a doua tranșă de plată, solicitantul va fi obligat să demonstreze că desfășoară acti-vități comerciale – prin producția comerciali-zată sau prin activitățile prestate – în procent de cel puțin 30% din valoarea primei tranșe de plată. Aici potențialii beneficiari trebuie să aibă grijă, pentru că în cazul nerespectă-rii planului de afaceri, se recuperează prima tranșă, proporțional cu obiectivele realizate.

Care este valoarea maximă a fondurilor eu-ropene care vor fi acordate pentru finanțarea unui proiect de investiții în agroturism?

David Eugen POPESCUFondurile nerambursabile acordate prin sub-măsura 6.2 a PNDR 2014-2020 pentru agroturism pot fi solicitate de fermieri sau

membrii unei gospodarii agricole care își di-versifică activitatea prin înființarea unei ac-tivități non-agricole pentru prima dată. De asemenea, pot solicita fonduri europene și micro-întreprinderile sau întreprinderile mici nou înființate.

Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maximum cinci ani, fi-ind de minimum 10.000 de euro și de maxi-mum 50.000 de euro/proiect. Sprijinul va fi acordat sub formă de primă, în două tranșe, astfel: 70% din cuantumul maxim al sprijinului, la primirea deciziei de finanțare și 30% din cuantumul maxim al sprijinului, în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.

Prin sub-măsura 6.4 a PNDR 2014-2020, se pot solicita fonduri nerambursabile pentru agroturism de către micro-întreprinderi și în-treprinderi mici existente, care au sediul și își desfășoară activitatea în spațiul rural. Astfel, pot solicita sprijin financiar și fermele care își diversifică activitatea de bază prin înființarea sau dezvoltarea unei activități non-agricole în cadrul întreprinderii deja existente, înca-drabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici. Prin sub-măsura 6.4, sprijinul public nerambursabil nu va depăși 200.000 de euro/ beneficiar pe 3 ani fiscali (con-form prevederilor Regulamentului 1407 din 2013 cu privire la sprijinul de minimis), iar

8 9

intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Considerați agroturismul montan o oportu-nitate de investiții care poate susține dezvol-tarea mediului rural?

David Eugen POPESCUDeși turismul rural a înregistrat creșteri din punct de vedere al investițiilor realizate și al numărului de turiști și deși infuzia de fonduri europene este una considerabilă – peste 251 de milioane de euro fonduri contractate pen-tru investiții în turismul rural – acest tip de turism prezintă în continuare un potențial care nu este exploatat la capacitate maximă.

Zonele montane din România asigură nume-roase oportunități pentru practicarea agrotu-rismului și, în special, a ecoturismului. Astfel, prin agroturism se oferă posibilități de dez-voltare a spațiului rural, datorită patrimoniu-lui natural și cultural specific României – arii naturale vaste, moștenire culturală deosebi-tă, ospitalitatea locuitorilor din mediul rural.

Având în vedere toate aceste considerente, prin PNDR 2014-2020 se va acorda punctaj suplimentar pentru proiectele de investiții prin care se dezvoltă activități agroturistice în zonele cu potențial turistic ridicat sau în destinații ecoturistice.

Susținerea dezvoltării agroturismului, pe lângă beneficiile economice și sociale direc-te – crearea de venituri suplimentare pentru gospodăriile rurale – are în vedere inclusiv protejarea biodiversității agricole, favorizând adaptarea producțiilor gospodăriilor din zona montană la cererea pieței pentru pro-dusele tradiționale. De asemenea, populari-zarea acestui tip de turism va ajuta la conști-entizarea fermierilor în privința respectării și utilizării unor bune practici agricole prin care se asigură protejarea resurselor naturale.

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI AGROTURISTIC AL ZONEI MONTANE ÎN CONTEXT EUROPEAN

Cadrul legislativ european pentru perioada 2014-2020

Pentru perioada de programare 2014-2020, reglementările europene pre-zintă o abordare integrată a dezvol-

tării teritoriale. Această nouă abordare este transpusă în reglementările transversale și în Cadrul Strategic Comun (CSC), explicând modul în care cele cinci fonduri europene: Fondul European de Dezvoltare Regiona-lă (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) ar trebui să contribuie la punerea în practică a țintelor stabilite în ca-drul Strategiei Europa 2020.

În acest cadru de reglementare, fiecare stat membru al UE a elaborat acordurile de parte-neriat, care specifică modul în care politicile teritoriale vor fi puse în aplicare. Programele operaționale, de tip mono-fond, sunt configu-rate, atât la nivel național, cât și regional (în

funcție de țară), cu posibilitatea de a utiliza instrumentele integrate de politică teritoria-lă, respectiv instrumentele de tip multi-fond. FEADR prevede în mod explicit posibilitatea de a utiliza sub-programe tematice pentru zonele montane. În cele din urmă, strategii-le de dezvoltare (naționale/regionale) câștigă importanță în teritorii specifice, cum ar fi zo-nele montane.

Instrumente integrate de politică teritorială: Care sunt noile prevederi în pachetul de re-glementări?

Noul pachet de reglementări prevede o vari-etate de aranjamente de punere în aplicare, aranjamente care sunt concepute pentru a ajuta autoritățile de management și părțile interesate (administrațiile municipale și lo-cale, precum și diverse instituții teritoriale) să adapteze tipurile de intervenție la nevoile proprii.

10 11

Cele mai complexe sunt «operațiunile in-tegrate». Ele nu sunt foarte bine descrise în regulamente, oferind doar o soluție de a combina fondurile CSC și alte fonduri ale UE (Orizont 2020, Programul Life) într-o manieră integrată, astfel încât sa răspundă unor nevoi, bine identificate, argumentate și integrate la nivel teritorial.

„Investițiile teritoriale integrate” (ITI) sunt un mijloc de integrare a programelor FEDR, FSE și, începând cu 2014, FEADR, pentru măsurile care urmează să fie puse în aplicare într-un teritoriu funcțional vizat. Inițial con-ceput pentru orașe, acest instrument ar pu-tea fi aplicat, de exemplu, într-o zonă mun-toasă (inter-regional sau intra-regional). Aspectul interesant este faptul că progra-mele operaționale regionale pot funcționa în continuare acolo unde se aplică ITI specific, dar cu obiective mai concentrate.

„Dezvoltarea locală condusă de comunități” (CLLD) este o extensie a abordării LEADER pentru toate tipurile de teritorii (urbane și rurale) și toate fondurile CSC. Astfel, grupu-rile de acțiune locală ce au conceput o strate-gie de dezvoltare locală ar putea aplica pen-tru finanțare în cadrul diferitelor fonduri. Mulți actori din mediul rural văd în această extindere a LEADER în zonele rurale o opor-tunitate de a stabili legături între GAL urba-ne și GAL rurale și de a consolida relațiile

rural-urbane, precum și relațiile munte-șes.

În cele din urmă, Regulamentul nr. 1305/2013 privind dezvoltarea rurală pre-vede posibilitatea pentru statele membre ale UE de a defini „Sub-programe tematice” pentru grupuri țintă sau teritorii specifice, inclusiv zona montană. Aceste programe pot include o sub-listă de măsuri, de importanță majoră pentru zonele montane și pot benefi-cia de rate mai mari de finanțare.

Totodată, prin noul cadru legislativ al PAC 2014-2020, UE a stabilit direcțiile principale de acțiune pentru îmbunătățirea competiti-vității IMM-urilor care activează în sectoare-le agro-alimentar și forestier pentru:

1. asigurarea producției de alimente necesare;

2. crearea de locuri de muncă, menținerea și creșterea acestora în zonele rurale;

3. rezolvarea provocării legate de mărimea exploatațiilor agricole în anumite regiuni și structura de vârstă a fermierilor, care înregistrează numai 6% din agricultorii sub 35 de ani în UE;

4. stimularea productivității și eficienței, pentru a răspunde concurenței din țările non-UE, creșterea costurilor input-urilor, volatilitatea pieței, provocările de mediu.

Cum poate zona montană să contribuie la punerea în practică a noului cadrul legisla-tiv european?Zona montană furnizează bunuri publice, dar produce multe bunuri și servicii private. Din punct de vedere istoric, mai multe zone mon-tane din Europa au fost considerate ca fiind un loc ideal pentru industrie, deoarece au re-surse energetice în apropiere (hidroenergie etc.).

Conform unui studiu al Comisiei Europene, din 2013, în zonele montane se obține 11,4 %1 din producția agricolă europeană. Chiar dacă productivitatea este mai mică decât cea a sis-temelor agricole intensive, zonele de munte reprezintă un potențial de producție semni-ficativ și prețios. În acest sens, noi forme de industrii alimentare pot fi realizate sau relo-cate în zonele montane.

Zona montană este propice pentru turism, un sector economic care, conform Comisiei Eu-ropene, contribuie cu 10% din PIB-ul UE și angajează 12% din forța de muncă.

Cele mai multe întreprinderi din zonele mon-tane sunt de dimensiuni mici sau medii, majoritatea acestora având mai puțin de 10 angajați. Există, totuși, oportunități semnifi-cative pentru acestea de a-și îmbunătăți com-petitivitatea, iar factorii politici de decizie pot oferi sprijin în acest sens. În cele din urmă,

oamenii acordă o importanță tot mai mare calității vieții lor. Mulți oameni ar dori să tră-iască într-o zonă de munte, dacă ar găsi lo-curi de muncă și dacă ar avea acces la servicii publice. Odată cu dezvoltarea Tehnologiei In-formației și Comunicațiilor, multe companii care aveau nevoie de o locație centrală pentru a întâlni clienții, pot funcționa acum oriun-de. Pentru zonele de munte, aceasta este o șansă cheie de a dezvolta economia, precum și pentru re-distribuția populației și a bogăți-ei europene între regiuni.

Sectorul serviciilor, în special, este în creștere semnificativă, în prezent fiind cel mai mare angajator în multe zone montane din Europa. În acest sector este încă loc pentru crearea a numeroase întreprinderi și locuri de muncă moderne pentru generațiile mai tinere.

Care sunt principalele nevoi ale zonei mon-tane pentru punerea în practică a cadrului legislativ european 2014-2020?

În primul rând, este necesar să se recunoas-că faptul că merită să se investească în zonele montane, atât din fondurile structurale, cât și din cele pentru dezvoltare rurală, deoarece acestea au potențial de creștere.

Competitivitatea IMM-urilor montane, in-clusiv a întreprinderilor agricole și forestie-re, este redusă, în principal, de costurile de

1Fabien Santini, Fatmir Guri, Sergio Gomez y Paloma – EC Study: Labelling of agricultural and food products of mountain far-ming, 2013.

12 13

producție mai ridicate. În vremurile în care inovarea este considerată prima forță motri-ce a creșterii economice, bunele conexiuni între oameni din interiorul zonelor montane, precum și între aceștia și persoane din afară, sunt absolut esențiale. Acest lucru necesită accesibilitate fizică, rutieră, feroviară etc.

Conectivitatea prin intermediul TIC este con-siderată un factor-cheie pentru sprijinirea viitoarelor generații, dezvoltarea infrastruc-turii în bandă largă reprezentând o priorita-te în zonele de munte. Costurile mai mari de producție apar ca urmare a unor constrângeri fizice (ceea ce conduce la costuri de producție suplimentare, costuri mai mari de colectare pentru produsele alimentare) și dimensiuni-lor mai mici ale întreprinderilor și, prin ur-mare, limitării economiilor de scară. Spriji-nirea investițiilor în clădiri și utilaje specifice de producție este, prin urmare, crucială.

În plus, companiile au nevoie să fie sprijini-te în dezvoltarea de lanțuri de distribuție a produselor, care să compenseze costurile de producție mai ridicate. Dezvoltarea calității și certificarea, lanțurile scurte de aprovizionare și inovația vor ajuta întreprinderile de munte să se dezvolte.

În domeniul agriculturii și producției de alimente, se pot identifica următoarele acțiuni la fel de importante ca și cele menționate

anterior:

• sprijin pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare cu valoare adăugată, prin:

- dezvoltarea calității, în special în legătură cu adoptarea noului termen de calitate opțional: „produs montan”;

- formarea profesională a fermierilor și actorilor din lanțul de aprovizionare pentru a îmbunătăți abilitățile lor de marketing;

- sprijin pentru cooperarea în dezvoltarea de noi produse și procese, cooperarea în-tre fermieri și cu alți actori din lanțul de distribuție;

- suport pentru crearea de strategii in-tegrate de dezvoltare, asociind pro-movarea turismului și a produselor lo-cale;

• sprijinirea tinerilor fermieri care doresc să se stabilească în zonele de munte, cu o atenție deosebită pentru nou-veniții care nu au acces direct la utilaje și pământ;

• sprijin pentru îmbunătățirea cercetării și consultanței, concentrată pe îmbunătățirea eficienței practicilor agri-cole în zonele montane;

• sprijin pentru realizarea de investiții ino-vative, însoțite de instrumente financiare adaptate IMM-urilor din mediul rural;

• sprijin pentru diversificarea activităților non-agricole.

În domeniul turismului:

• sprijinirea dezvoltării de noi produse și servicii turistice și servicii care contribuie la îmbunătățirea veniturilor, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea turismului pe tot parcursul anului;

• sprijinirea dezvoltării de strategii puter-nice, adresate brandurilor teritoriale, aplicabile transversal produselor și ser-viciilor oferite.

Utilizarea mențiunii de „produs montan”

Comisia Europeană a adoptat în data de 11 martie 2014 Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului Euro-pean și al Consiliului, în ceea ce privește con-dițiile de utilizare a mențiunii de calitate fa-cultativă „produs montan”.

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 a instituit un sistem aplicabil mențiunilor de calitate fa-cultative, pentru a-i ajuta pe producători să comunice, pe piața internă, caracteristicile sau proprietățile care oferă valoare adăugată propriilor produse agricole.

Această reglementare stabilește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan” și împuternicește CE să adopte acte delegate pentru a prevedea

derogări de la aceste condiții, în cazuri justificate în mod corespunzător și pentru a ține seama de constrângerile naturale care afectează producția agricolă din zonele montane.

Cu scopul de a evita inducerea în eroare a consumatorilor, s-a stabilit că este oportună clarificarea utilizării mențiunii „produs mon-tan” în cazul produselor de origine animală.

Regulamentul stabilește că, în cazul produse-lor obținute de la animale, cum ar fi laptele și ouăle, producția trebuie să fie din zone mon-tane, iar în ceea ce privește produsele obți-nute din animale, cum ar fi carnea, animale-le ar trebui să fie crescute în zone montane. Dat fiind faptul că fermierii cumpără adesea animale tinere, acestea trebuie să petreacă cel puțin ultimele două treimi din viață în zone montane.

Transhumanța – practică agricolă reglemen-tată la nivel european

Transhumanța, inclusiv transhumanța între pășunile din zone montane și nemontane, este practicată în multe regiuni ale UE, pentru a se profita de disponibilitatea sezonieră a acestora. Transhumanța asigură conservarea, atât a pășunilor de altitudine, neadecvate pentru pășunatul continuu, cât și a peisajelor tradiționale, create de om, din

14 15

zonele montane. De asemenea, transhumanța prezintă avantaje directe de mediu, reducând de pildă riscul eroziunii și al avalanșelor. Prin urmare, pentru a încuraja practicarea continuă a transhumanței, statele membre ar trebui să autorizeze aplicarea mențiunii „produs montan” și pe produsele obținute din animale transhumante care petrec cel puțin un sfert din viață pe pășuni din zone montane. Pentru a garanta faptul că hrana destinată animalelor de fermă provine în principal din zone montane, trebui să se precizeze că, în principiu, cel puțin jumătate din rația furajeră anuală a acestora, exprimată în procente de substanță uscată, ar trebui să fie alcătuită din hrană care provine din zone montane.

În ceea ce privește produsele de origine ve-getală, pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor, mențiunea „produs montan” ar trebui utilizată doar dacă plantele sunt cul-tivate în zone montane.

Produsele prelucrate ar trebui să poată con-ține materii prime care nu pot fi produse în zone montane, precum zahărul, sarea sau plantele aromatice, cu condiția ca acestea să nu reprezinte mai mult de 50% din greutatea totală a ingredientelor.

În zonele montane din anumite regiuni ale UE nu există suficiente instalații pentru pro-ducerea laptelui și a produselor lactate din

lapte crud sau pentru sacrificarea animale-lor, tranșarea și dezosarea carcaselor. Con-strângerile naturale afectează disponibili-tatea instalațiilor adecvate de prelucrare în zonele montane și fac prelucrarea dificilă și neviabilă. Prelucrarea efectuată în altă parte, în vecinătatea zonelor montane, nu modifică natura produselor, sub aspectul provenienței lor montane. Prin urmare, ar trebui autoriza-tă aplicarea mențiunii „produs montan” pe aceste produse, chiar și atunci când ele sunt prelucrate în afara zonelor montane.

Zona montană defavorizată – Condiții na-turale specifice determinate de pantă și al-titudine. Plăți compensatorii suplimentare pentru practicarea activităților agricole

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parla-mentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dez-

voltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) stabilește condițiile pentru definirea zonei montane defavorizate pentru perioada de programare 2014-2020. Date fiind condițiile naturale specifice determinate de pantă și al-titudine, zona montană este considerată defa-vorizată. Zona montană este caracterizată, în principal, printr-o productivitate scăzută din cauza acțiunii factorilor naturali restrictivi, limitărilor naturale ale productivității agrico-le (care conduc la producții agricole reduse), limitărilor produse de condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.

În cadrul noului PNDR, sub-măsura 13.1 „Plăți compensatorii în zona montană” este un instrument prin care se sprijină financiar utilizarea terenurilor agricole situate în zone unde producția agricolă este afectată de con-dițiile climatice și de relief din cauza carac-teristicilor de altitudine și pantă din zonele montane (art. 32 (2) al Regulamentului (UE) 1305/2013), fiind constituită din suma su-prafețelor unităților administrativ-teritoria-le, desemnate conform criteriilor de mai jos:

• Unitățile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare și Control), care

aparțin de aceste UAT;

• Unitățile administrativ-teritoriale situ-ate la altitudini medii între 400-600 m și care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare și Control), care aparțin de aceste UAT.

Beneficiarii măsurii trebuie să respecte nor-mele privind ecocondiționalitatea, prevă-zute la Titlul VI al Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, pe toată suprafața agricolă a ex-ploatației. Sprijinul acordat în cadrul aces-tei măsuri este de tip compensatoriu. Prima compensatorie este plătită anual, ca sumă fixă, acordată pe unitatea de suprafață (pe hectar) și reprezintă o compensație pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermierii care încheie angaja-mente voluntare anuale pentru continuarea activităților agricole în zonele montane de-semnate.

Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii activi. Cheltuielile eligibile sunt reprezenta-te de primele compensatorii acordate bene-ficiarilor, care vor acoperi pierderile de venit sau costurile suplimentare pe care fermierii le suportă din cauza constrângerilor naturale care se manifestă în zonele în care aceștia își desfășoară activitatea.

16 17

Asociația Euromontana susține interesele comunităților de munte la nivel european

Asociația Euromontana a fost înființată în anul 1996 de reprezentanții a 14 națiuni eu-ropene (Albania, Bulgaria, Scoția, Țara Bas-cilor, Franța, Grecia, Italia, Macedonia, Po-lonia, România, Slovacia, Slovenia, Elveția, Republica Cehă). Asociația a fost înființată ca o organizație non-profit și cu activitate știin-țifică, cu vocație internațională, fără aparte-nență politică și religioasă.

Asociația Euromontana a fost constituită având ca obiectiv ameliorarea condițiilor de viață pentru populația montană din Europa, în special prin:

• promovarea și apărarea intereselor cul-turale, economice, politice și științifice ale populației montane din UE;

• valorificarea cercetărilor desfășurate în zonele montane la nivel local, regional, național și sectorial. În cadrul activității organizației, se acordă o atenție deosebită sectoarelor agricol, silvic și mediu;

• informarea opiniei publice cu privire la problemele din zonele montane și publi-carea acestora;

• încurajarea formării profesionale și cercetării în zonele montane, precum și studierea problemelor economice, sociale și ecologice ale Europei în zonele

montane;• dezvoltarea cooperării internaționale

pentru a reduce inegalitățile dintre regi-unile muntoase din Europa.

De la înființare și până în prezent, Euromon-tana a promovat dezvoltarea durabilă a zone-lor montane. Asociația a organizat mai mul-te evenimente anuale, convenții europene montane și a participat la mai multe proiecte europene. De asemenea, și-a consolidat legă-turile la nivel internațional prin intermediul cooperării internaționale, în special în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultu-ră a Națiunilor Unite (FAO).

Asociația a contribuit în mod semnificativ la creșterea cooperării între comunitățile mon-tane și la sensibilizarea factorilor de decizie și a publicului larg cu privire la oportunită-țile legate de dezvoltarea durabilă a zonelor montane.

În prezent, Euromontana reprezintă în jur de 75 de organizații membre de toate tipurile din 20 de țări europene.

În procesul de pregătire și dezbatere a noului cadrul legislativ european pentru perioada 2014-2020, Euromontana a solicitat abor-darea integrată a tuturor politicilor europe-ne, cu o importanță deosebită pentru zonele montane.

AGROTURISMUL ÎN ZONA MONTANĂ DIN ROMÂNIA

I. Orientările Strategice Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonei Montane Defavori-zate (2014 – 2020)

În data de 28 mai 2014, Guvernul Româ-niei a aprobat Memorandumul privind Orientările Strategice Naționale pentru

Dezvoltarea Durabilă a Zonei Montane defa-vorizate pentru perioada 2014 – 2020.

Documentul stabilește principalele direcții de urmat pentru asigurarea creșterii atracti-vității și dezvoltării durabile a zonei montane defavorizate, prin punerea în valoare a re-surselor, stabilizarea populației, menținerea identității culturale, dezvoltarea economică la nivel local, în condițiile păstrării echilibru-lui ecologic și ale protecției mediului natural.

Asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea echilibrată a resurselor montane, la paritate cu alte zone din România și UE, în privința veniturilor și condițiilor de viață, trebuie să beneficieze de sprijin intens preventiv și efi-cient din partea statului. Zonele de munte trebuie să beneficieze de o politică specifică definită conform principiilor dezvoltării du-rabile, care asigură necesitățile prezentului fără a compromite șansele generațiilor vii-toare.

Orientările strategice au în vedere reducerea dezechilibrului între regiunile mai favoriza-te și cele montane defavorizate, marcate de constrângeri naturale permanente, vizând ansamblul problematicii economice, sociale, culturale și de mediu înconjurător. Politicile montane trebuie să faciliteze cooperarea in-ter-comunală și inter-regională la nivel nați-onal, cooperarea transfrontalieră și transna-țională.

Implementarea obiectivelor stabilite în ca-drul orientărilor strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavo-rizate se va realiza în intervalul 2014 – 2020 și coincide cu perioada de programare a fon-durilor și politicilor Uniunii Europene (2014 – 2020).

Elaborarea orientărilor strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate pentru perioada 2014 – 2020 s-a realizat în urma unui proces transparent și consultativ, prin analizarea situației socio-economice actuale a zonei montane defavorizate din România cu utilizarea

18 19

datelor obținute de la Institutul Național de Statistică (INS), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), Ministerul Culturii (MC), Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC), Autoritatea Națională pentru Turism (ANT). Acest proces a fost susținut și cu date colectate de la institute de cercetare ale Academiei Române și Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și din mediul universitar și cu informații adunate în cadrul dezbaterilor publice.

În vederea identificării și elaborării orientă-rilor strategice naționale pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate, la ni-velul Secretariatului General al Guvernului (SGG) a fost creat un Comitet Interministeri-al format din reprezentați ai ministerelor mai sus menționate. Comitetul s-a reunit în mai multe rânduri, fiecare minister implicat con-tribuind la trasarea obiectivelor orientărilor strategice.

Activitatea comitetului a fost coordonată de Compartimentul Înaltului Reprezentant pen-tru Dezvoltare Durabilă din cadrul Cancelari-ei Primului Ministru, obiectivele orientărilor strategice elaborate fiind discutate și agreate de către toți membrii acestuia.

Documentul aprobat de Guvern cuprinde o

analiză diagnostic detaliată a zonei montane din România, pornind de la analiza socio-eco-nomică generală și evoluțiile înregistrate în perioada 2005- 2012, precum și o analiza sec-torială a agriculturii - ca principală activitate economică din zona montană - a turismului, mediului de afaceri, a mediului înconjurător și patrimoniului natural, a pădurilor, culturii și infrastructurii de bază.

Pe baza datelor statistice colectate și a in-formațiilor interpretate de specialiștii Comi-tetului Interministerial, au fost identificate și definite principalele priorități și obiective pentru zona montană din România, în core-lare cu legislația națională existentă (Legea nr. 347/2004 a muntelui, republicată care reglementează modalitățile de dezvoltare și protecție a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor, pentru stabilizarea po-pulației, creșterea puterii economice la nivel local și național, în condițiile păstrării echili-brului ecologic și ale protecției mediului na-tural).

Prezentele orientări strategice sunt în acord cu prevederile Convenției Carpatice (Con-venția cadru pentru protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților), adoptată în anul 2003 și ratificată de România în anul 2006. Con-venția Carpatică include 13 măsuri aferente unor domenii care sunt acoperite și de actua-lul document, cum ar fi: biodiversitatea, pla-

nificarea teritoriului, agricultura și silvicul-tura, transportul și infrastructura, turismul, industria și energia, patrimoniul cultural și tradițiile, conștientizarea, educarea și parti-ciparea publicului.

Obiectivele generale și specifice definite în orientările strategice naționale pentru dez-voltarea durabilă a zonei montane în perioa-da 2014-2020

OG 1: Creșterea competitivității economiceObiective specifice:

A. creșterea veniturilor fermierilor;B. sporirea gradului de instruire și infor-

mare al fermierilor în vederea dezvol-tării de activități specifice și facilitarea accesului produselor lor pe piețele de desfacere.

OG 2: Creșterea atractivității zonei montane defavorizate și stabilizarea populației mon-taneObiective specifice:

A. menținerea populației tinere în zone-le montane defavorizate, cu accent pe zona rurală;

B. încurajarea diversificării activităților economice în zona montană defavori-zată;

C. revitalizarea turismului montan pe

principiile turismului durabil prin mo-dernizarea infrastructurii specifice și a infrastructurii de transport și prin creșterea calității serviciilor de bază și a serviciilor oferite.

OG 3: Ameliorarea calității factorilor de me-diu din zona montană defavorizată și con-servarea biodiversitățiiObiective specifice:

A. Gestionarea durabilă a pădurilor;B. Conservarea biodiversității;C. Implementarea managementului du-

rabil al deșeurilor;

OG 4: Conservarea și valorificarea resurse-lor culturaleObiective specifice:

A. Protejarea, promovarea și păstrarea patrimoniului imaterial și a creației contemporane;

B. Promovarea, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural material.

Pentru realizarea obiectivelor menționate an-terior, în cadrul orientărilor strategice sunt identificate principalele acțiuni și măsuri de natură să sprijine dezvoltarea durabilă a zonei montane defavorizate. Cu referire la sectorul turistic, s-a urmărit revitalizarea turismului

20 21

montan atât prin susținerea acțiunilor de co-municare și promovare, a lucrului în parte-neriat și a cooperării factorilor responsabili din sectorul turistic, cât și prin intermediul finanțării investițiilor directe. Realizarea in-vestițiilor în unitățile de cazare ar trebui să țină cont de specificul zonei și de arhitectura tradițională. Acestea ar trebui corelate și cu produsele și tradițiile locale. Crearea de noi mijloace pentru petrecerea timpului liber ar trebui să aibă impact minim asupra mediului.

Măsuri preconizate:

1. formarea profesională a personalului de specialitate (ghizi, ghizi specializați, administratori de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, mana-geri de destinații turistice etc.);

2. susținerea investițiilor în infrastruc-tura de turism (renovarea/reabilita-rea unităților de cazare, campinguri/

refugii/adăposturi/cabane, crearea de noi mijloace pentru petrecerea timpu-lui liber, marcarea traseelor turistice montane, crearea traseelor/potecilor tematice, amplasarea panourilor inter-pretative și a indicatoarelor);

3. punerea în valoare și promovarea mo-numentelor naturale și a altor tipuri de arii protejate și atracții naturale, crearea de facilități de informare și in-terpretare, cât și de infrastructură de vizitare – parcări, toalete, amenajări și modernizări de peșteri, acces belvede-re, amenajarea izvoarelor, piste de ci-clism montan;

4. îmbunătățirea infrastructurii de vizi-tare specifice ariilor naturale protejate din interiorul și vecinătatea lor, pre-cum și a serviciilor asociate;

5. complementarea unor proiecte pilot cu titlu de exemple de bună practică pen-tru destinațiile ecoturistice;

6. dezvoltarea și promovarea strategiilor de marketing pentru zona montană de-favorizată care să nu fie în contradicție cu strategiile de promovare/marketing deja existente în zona respectivă;

7. stimularea creării asociațiilor de dez-voltare și promovare turistică la nive-lul destinațiilor turistice;

8. stimularea creării centrelor și puncte-lor de informare la nivelul destinațiilor turistice în baza unui plan de dezvolta-

re a turismului în zona respectivă, ast-fel încât acestea să fie amplasate stra-tegic, să respecte un anumit concept și să fie în număr suficient, dar în strânsă corelare cu nevoia de acoperire a zonei.

9. stimularea dezvoltării unor rețele naționale pentru ecoturism la nivelul zonei montane defavorizate în general, respectiv în zona ariilor naturale protejate, în particular.

Documentul stabilește indicatorii de perfor-manță aferenți obiectivelor specifice, ce vor fi măsurați în perioada de programare 2014 - 2020.Pentru fiecare indicator în parte se va identifica evoluția, atât în perioada 2014 - 2020, cât și raportat la perioada anterioară de programare, 2007 – 2013. Datele vor fi co-lectate de ministerele implicate în elaborarea prezentelor orientări strategice, ca rezultat atât al implementării programelor cu finan-țare națională relevante, cât și al proiectelor finanțate din fonduri europene.

Fondurile necesare implementării actualelor orientări strategice provin din fondurile eu-ropene, accesibile în perioada 2014 - 2020, de la bugetul de stat și bugetele locale în limi-ta fondurilor aprobate anual cu această desti-nație, precum și din alte surse, după caz, în condițiile legii.

În concluzie, etapele implementării orien-

tărilor strategice și instituții responsabile, precum și calendarul de realizare sunt stabi-lite în cadrul orientărilor strategice. Printre acestea se regăsesc următoarele: includerea în programele naționale a obiectivelor și mă-surilor cuprinse în document, crearea plat-formei on-line, monitorizarea și evaluarea implementării orientărilor strategice, consti-tuirea unei baze de date a ONG-urilor active în zona montană defavorizată (inclusă în ca-drul platformei on-line) în vederea facilitării schimburilor de expertiză și know-how între ONG-uri.

În ceea ce privește agricultura, s-a avut în vedere necesitatea creșterii veniturilor fermi-erilor, pe de o parte, prin stimularea formelor asociative și a formării profesionale a fermi-erilor, iar pe de alta, prin susținerea activită-ților agricole cu modernizările compatibile cu mediul. Prin măsurile prevăzute, se urmăreș-te și conservarea și promovarea resurselor genetice montane locale și conservarea pajiș-tilor cu înaltă valoare naturală.

22 23

Măsuri preconizate:

1. sprijinirea creării și dezvoltării forme-lor asociative ale fermierilor pentru co-mercializarea produselor;

2. susținerea investițiilor pentru moder-nizarea fermelor inclusiv pentru efici-entizarea utilizării resurselor în cadrul fermei;

3. sprijinirea producerii și valorificării produselor locale;

4. sprijinirea activităților agricole în zona de munte prin plăți compensatorii;

5. facilitarea accesului la capital (bănci, instituții financiare nebancare).

II. Cadrul legislativ național pentru definirea pensiunilor agroturistice

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Dezvoltării Regionale și Turis-mului nr. 1.296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, pensiunile agroturistice sunt structuri de pri-mire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești. În pensiunile agroturistice, turiștilor li se

oferă masă preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local, iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul se-jurului, pe care îl petrec la agropensiune. În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoa-ră cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfășoară o activitate meșteșugărească, într-un atelier de lucru, din care rezultă dife-rite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezon, să aibă caracter de repetabilitate.

Amplasarea pensiunilor turistice trebuie re-alizată în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care ar pune în peri-col sănătatea sau viața turiștilor. Dotările din camerele și din grupurile sanitare destinate turiștilor vor fi puse în exclusivitate la dispo-ziția acestora. În interiorul spațiilor de cazare nu se admit lucruri personale ale locatorului. În cazul în care spațiile pentru prepararea și servirea mesei sunt destinate și pentru con-sumatori din afară, iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de caza-re, dar nu mai mic de 40, spațiile în cauză se clasifică drept unități de alimentație publică, potrivit normelor specifice elaborate de Mi-nisterul Dezvoltării Regionale și Turismului.

OPORTUNTĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU AGROTURISM, PRIN PNDR 2014-2020Prezentarea oportunităților de investiții pentru prestarea de servicii agroturistice de cazare, ser-vicii turistice de agrement și alimentație publică

Conform datelor statistice menționate în PNDR 2014-2020, dintre IMM-uri-le active cu profil non-agricol la nivel

național, în anul 2011 doar 18,1% figurau în mediul rural.

Deși în perioada 2005-2011, numărul IMM-urilor cu profil non-agricol din mediul rural a crescut cu 16%, efectele crizei econo-mice s-au făcut simțite, determinând o scăde-re cu 7.492 a acestor unități, ajungându-se la 77.315 IMM-uri non-agricole (sector secun-dar și terțiar), în anul 2011.

În ceea ce privește infrastructura de turism, capacitatea de cazare (locuri de cazare exis-tente) la nivel național a înregistrat o crește-re de 6,13% în 2012 față de 2005, hotelurile deținând 60% din capacitatea totală de ca-zare. Dacă ne raportăm la capacitatea de ca-zare existentă în pensiunile agroturistice din mediul rural, aceasta s-a dublat în perioada 2005-2011, înregistrând o creștere de 59,4%,

fapt datorat, în mare parte, sprijinului finan-ciar acordat prin fondurile europene. Cu tot acest suport, turismul rural nu a ajuns la un nivel de dezvoltare satisfăcător, în special din punct de vedere al calității infrastructurii și serviciilor furnizate, mai ales cele de agre-ment.

În România, turismul rural nu are ca unică dimensiune localizarea în spațiul rural, ci are, implicit, dimensiuni culturale, tradiționa-le, agricole și ecologice, fiind reprezentat de componente precum: agroturism, ecoturism, turism ecumenic și turism de agrement, în contextul specificității locale. Ofertele de tu-rism din mediul rural sunt comercializate sub marca agroturismului. Agroturismul poate favoriza o anumită convergență culturală și economică și, de asemenea, este o prioritate în dezvoltarea locală.

Agroturismul se realizează prin valorificarea cadrului natural, a ofertei și a diverselor ser-

24 25

vicii în scopul obținerii de venituri comple-mentare, veniturile de bază provenind din activitatea agricolă. Sistemul legislativ cere ca produsele provenind din ferma proprie, folosite pentru prepararea mesei, să depă-șească 40%, iar alte 40% trebuie să provină din regiunea (zona) respectivă. În acest fel se garantează complementaritatea acestei ac-tivități, cât și consumul de către turiști a cât mai multor produse tradiționale, cu specific local.

Activitățile de agroturism sunt sprijinite prin măsurile incluse în noul PNDR. Acțiunile de sprijin vor viza practicarea unui turism res-ponsabil care să evite degradarea ariilor na-turale sensibile și, mai mult decât atât, să le promoveze, contribuind inclusiv la protejarea biodiversității și generarea de venituri pentru locuitorii mediului rural.

Prin fondurile europene alocate prin PNDR 2014-2020 sunt oferite soluții de finanțare pentru dezvoltarea serviciilor de găzduire și valorificare a produselor locale. În acest sens, agroturismul oferă o soluție de viitor pentru gospodăriile rurale, fiind un factor de progres social, ameliorează nivelul de trai, întreține meșteșugurile, susține producțiile agricole și face să evolueze mentalitățile. Agroturismul nu este o metodă, ci o soluție pentru forța de muncă locală, dezvoltarea locală și me-diu. Printre oportunitățile de investiții în in-

frastructură de primire turistică, prin PNDR, se regăsesc:

• construcția, modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de cazare pentru pensiuni agroturistice;

• pentru investițiile în agroturism, structu-ra de primire turistică, nivelul de confort și calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minimum o margaretă;

• construcția de structuri noi de agroturism, pentru care suprafața de teren aferentă trebuie să fie de cel puțin 1000 de metri pătrați, în conformitate cu prevederile legislației naționale, în vigoare;

• realizarea de investiții pentru racordare la utilitățile publice, achiziționarea de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile;

• construcția, modernizarea, extinderea și dotarea pensiunilor agroturistice cu funcțiuni de alimentație publică (restau-rante) pot fi eligibile, atât dependente de structurile de primire turistică, cât și in-dependente de acestea;

• investiții în activități recreaționale oferite în cadrul serviciilor oferite de pensiunile agroturistice;

• investiții în activități recreaționale independente sau dependente de structura de primire turistică, precum amenajări de ștranduri și piscine, achiziționare de

mijloace de transport tradiționale pentru plimbări, trasee pentru echitație, inclusiv prima achiziție de cai în scop turistic (cu excepția celor pentru curse și competiții) și asigurarea adăposturilor acestora, rafting etc.

Prezentarea sub-măsurilor din noul PNDR ce vizează dezvoltarea agroturismului

Noul PNDR vine în întâmpinarea întreprin-zătorilor din zona montană cu o măsură des-tinată dezvoltării exploatațiilor, respectiv măsura 06 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”, ce include două sub-mă-suri: sub-măsura 6.2 – „Sprijin pentru înfi-ințarea de activități neagricole în zone rura-le” și sub-măsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole“.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR), a decis ca în noul Program Național de Dezvoltare Rurală să aloce fonduri substanțiale pentru dezvoltarea de întreprinderi non-agricole în mediul rural, respectiv 866.357.545 de euro, finanțare eu-ropeană.

Sub-măsurile menționate vizează crearea și dezvoltarea activităților non-agricole în me-diul rural, în special destinate micilor fermi-eri sau membri familiilor acestora și, în ge-

neral, pentru mici întreprinzători din mediul rural.

În cadrul celor două sub-măsuri se va acorda sprijin pentru facilitarea diversificării prin în-ființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale, în vederea unei dezvoltări economice durabile, creării de locuri de mun-că și reducerii sărăciei în spațiul rural.

În cadrul sub-măsurii 6.2 – „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”, sprijinul public se acordă între-prinderilor nou înființate, pentru activități non-agricole în mediul rural, sub formă de plată forfetară, pentru o perioadă de maxi-mum cinci ani, pe baza unui plan de afaceri. Totodată, sprijinul se acordă pentru realiza-rea de investiții pentru prestarea de servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement și alimentație publică.

Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă pentru următoarele categorii de beneficiari:

• fermieri sau membri ai unei gospodarii agricole care își diversifică activitatea prin înființarea unei activități non-agricole pentru prima dată;

• micro-întreprinderi și întreprinderi mici nou înființate.

26 27

Sprijinul acordat este în procent de 100% din fonduri publice, iar valoarea sprijinului acordat pe un proiect începe de la minimum 10.000 de euro. În cazul serviciilor agro-tu-ristice de cazare, al serviciilor turistice de agrement și alimentație publică, valoarea maximă stabilită este de maximum 70.000 de euro/proiect.

Sprijinul se acordă pentru activitățile prevă-zute pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în Planul de Afaceri, inclusiv achiziționarea de teren. Toate cheltuielile și activitățile rele-vante pentru implementarea în bune condiții a Planului de Afaceri aprobat pot fi eligibile.

Condiții de eligibilitate:

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

• Solicitantul trebuie să prezinte un plan de afaceri care să conţină elementele obligatorii prevăzute de regulamentele de dezvoltare rurală;

• Investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul dintre tipurile de activităţi sprijinite prin sub-măsură;

• Sediul social şi punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spaţiul rural;

• Activitatea va fi desfăşurată în spaţiul rural şi cel puţin 80% din noii angajaţi trebuie să aibă domiciliul stabil în spaţiul rural;

• Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranşe de plată, desfăşurarea de activităţi comerciale prin producţie comercializată sau activităţi prestate, în procent de minimum 30% din valoarea primei tranşe de plată.

Principalele elemente ce trebuie prezentate în planul de afaceri:

• Situația economică inițială a fermierului/membrului gospodăriei, microîntreprin-derii sau întreprinderii mici care solicită sprijinul;

• Etapele și obiectivele pentru dezvoltarea noilor activități ale fermierului/membru-lui gospodăriei, ale microîntreprinderii sau ale întreprinderii mici;

• Detalii privind acțiunile necesare pen-tru dezvoltarea activităților fermierului/membrului gospodăriei, ale microîntre-prinderii sau ale întreprinderii mici, cum ar fi investițiile, formarea profesională sau consilierea necesară pentru realiza-rea proiectului.

În cadrul principiilor de selecție stabilite pen-tru această sub-măsură se regăsesc:

• Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole către activități non-agricole;

• Principiul stimulării activităților turis-

tice, respectiv prioritizarea activităților agro-turistice desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat sau destinații ecoturistice sau arii naturale protejate.

• Principiul prioritizării domeniului de activitate, în sensul prioritizării activităţilor productive (inclusiv meşteşugăreşti) şi a serviciilor primare pentru populaţie (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare).

În cadrul sub-măsurii 6.4 – „Investiții în cre-area și dezvoltarea de activități neagricole”, sprijinul public se acordă pentru microîntre-prinderile și întreprinderile mici existente în mediul rural, care își creează sau dezvoltă noi activități non-agricole în zonele rurale. Sprijinul acordat prin această sub-măsură va stimula mediul de afaceri din mediul ru-ral, contribuind la creșterea numărului de activități non-agricole desfășurate în zonele rurale, precum și la dezvoltarea activităților non-agricole existente; crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor populației ru-rale și diminuarea diferențelor dintre rural și urban.

Totodată, sprijinul se acordă pentru realiza-rea de investiții pentru infrastructură în uni-tățile de primire turistică de tip agro-turistic, proiecte de activități de agrement. Asistența în cadrul sub-măsurii se acordă sub forma sprijinului nerambursabil (grantului) și a in-

strumentelor financiare de garantare pentru realizarea investițiilor menționate anterior.

Sprijinul financiar prevăzut pentru această sub-măsură se acordă pentru următoarele categorii de beneficiari:

• ferme care își diversifică activitatea de bază prin înființarea sau dezvoltarea unei activități non-agricole, în cadrul între-prinderii deja existente, încadrabile în microîntreprinderi și întreprinderi mici;

• micro-întreprinderi și întreprinderi mici, existente în spațiul rural.

În categoria cheltuielilor eligibile se înca-drează construcția, extinderea și/sau moder-nizarea și dotarea clădirilor, achiziționarea, inclusiv în leasing, de noi utilaje, instalații și echipamente, precum și costurile de instala-re.

28 29

Sprijinul public nerambursabil va respecta prevederile Regulamentului nr. 1407/2013 cu privire la ajutorul de minimis și nu va depăși 200.000 de euro/beneficiar pentru o perioa-dă de trei ani fiscali. Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de maximum 90%.

Condiții de eligibilitate:

• solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

• investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsură;

• solicitantul trebuie să își desfășoare ac-tivitatea în spațiul rural;

• activitatea va fi desfășurată în spațiul ru-ral și cel puțin 80% dintre noii angajați trebuie să aibă domiciliul stabil în spațiul rural;

• solicitantul trebuie să asigure cofinanțarea investiției;

• locurile de muncă pentru noii angajați să fie prevăzute cu normă întreagă;

• solicitantul să demonstreze viabilitatea economică a investiției;

• întreprinderea nu trebuie să fie în difi-cultate, în conformitate cu legislația în vigoare;

• solicitantul respectă regula de minimis.

În cadrul principiilor de selecție stabilite pentru această sub-măsură, relevante pentru

dezvoltarea agroturismului sunt:

• principiul diversificării activității agricole a fermelor existente către activități non-agricole;

• principiul stimulării activităților turistice în sensul prioritizării activităților agroturistice desfășurate în zonele cu potențial turistic ridicat/destinații ecoturistice/arii naturale protejate;

• experiența ca activitate generală a firmei pentru o mai bună gestionare a activității economice.

PROIECTE EUROPENE ÎN AGROTURISMUL MONTAN, FINANȚATE DIN FONDURI FEADR 2007 - 2013CEHIAUn fermier și-a realizat propriul traseu turistic pentru a-și promova produsele agricole bioTitlul proiectului: Crearea unui traseu turistic în satul Tuchom Investiția este realizată prin Axa 3 - Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale - Diversificarea economiei rurale a Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 313 –„ Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Dagmar Havlová, FermierLocalizarea proiectului: satele Tuchom și Kosik, Regiunea Boemia Centrală, Republica Cehă Regiunea de dezvoltare: Stredocesky KrajPerioada de implementare: 29 iunie 2009 – 16 noiembrie 2011Buget total: 36.830 euroAjutor public nerambursabil: 21.320 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 15.510 euroTema abordată: dezvoltarea de activități turistice, diversificarea activităților non-agricole din cadrul fermei prin activități turistice specifice pentru promovarea produselor locale și valorifica-rea potențialului turistic al zonei.

Proiectul vizează crearea unui traseu turistic ce include două sate localizate în partea de nord-est a regiunii Boemiei Centrale din Cehia. Dagmar Havlová, fermier de profesie, deține 130 ha teren arabil, organic și o fermă de creștere a oilor în satul Kosik. Ferma produce în principal cartofi, cereale și fructe. De asemenea, fermierul are o grădină de legume și plante medicinale. Ferma a început să-și diversifice activitățile, prin construirea unei case de oaspeți . În 2009, Dagmar a

30 31

decis să creeze un traseu turistic pentru a atrage mai mulți turiști și pentru a le oferi mai multe informații despre mediul natural în care sunt realizate produsele agricole și alimentele oferite.

Obiectivul principal al proiectului a vizat creșterea numărului de vizitatori la fermă prin crearea unui traseu turistic care să le permită acestora să cunoască flora și fauna din zonă. Proiectul reali-zat a condus la creșterea numărului de turiști și vizitatori, precum și la conștientizarea publicului interesat cu privire la patrimoniul natural și local al zonei Tuchom.

Printre activitățile realizate în cadrul proiectului se regăsește construirea unui traseu turistic de 800 de metri, începând din satul Kosik și până în satul Tuchom. De-a lungul traseului au fost instalate șapte spații de odihnă și recreere, dotate cu mese din lemn și scaune, șemineuri, locuri de joacă și panouri informative care ilustrează principalele caracteristici ale faunei și florei locale. Fermierul a realizat manual cea mai mare parte a pieselor din lemn utilizate pentru dotarea aces-tor spații. Materialul de plantat, precum și cel săditor pentru diferitele specii de plante amplasate de-a lungul traseului a fost furnizat de o grădină botanică locală.

Construirea traseului turistic a condus la conectarea cu alte căi de acces/comunicație existente în zonă. Traseul turistic a sporit atractivitatea zonei și numărul de vizitatori la fermă. Datorită rezul-tatelor pozitive obținute și având deja experiența unui proiect finalizat, fermierul este hotărât să extindă traseul turistic și să construiască noi spații de odihnă.

Principalele lecții învățate se referă atât la turiști, care consideră că panourile de informare afi-șate de-a lungul traseului sunt foarte educative, cât și la beneficiar, ale cărui idei vor prinde viață printr-un nou proiect.

Regiunea de dezvoltare: Centru, teritoriul PDR Mainland Perioada de implementare: 30 martie 2010 – 31 decembrie 2011Buget total: 105 338 euroAjutor nerambursabil FEADR: 63 203 euroTema abordată: creșterea calității vieții în mediul rural, diversificarea economiei rurale, dez-voltarea de activități turistice și valorificarea potențialului turistic al zonei.

Ideea principală a acestui proiect a pornit de la necesitatea diversificării economiei locale și mo-dernizarea ofertei de cazare. Ca urmare, o cabană locală a fost modernizată și adaptată la nevoile turiștilor, în special ale sportivilor profesioniști.

Scăderea economică este o amenințare reală în mediul rural din Portugalia, prin urmare, este important să se găsească soluții de a crea noi valori pornind de la resursele locale existente. Aceas-tă comunitate a avut la dispoziție un spațiu, cunoscut sub numele de „Quarteirao das Artes e Desportas”, care a putut fi valorificat. Acest spațiu include șase case cu facilități de cazare, case ce erau utilizate de comunitatea locală pentru desfășurarea unor evenimente culturale și artistice.

Obiectivul principal al proiectului s-a axat pe consolidarea facilităților de cazare din regiunea Montemor-o-Velho, atât pentru vizitatori, cât și pentru programele specifice de pregătire a spor-tivilor profesioniști (instructori și studenți din cadrul Centrului Sportiv de Înaltă Performanță din Montemor-o-Velho). În plus, proiectul urmărea să contribuie la diversificarea economică în regiune și promovarea pe plan extern. Activitățile principale s-au axat pe modernizarea caba-nei pentru a răspunde nevoilor vizitatorilor, în special pentru construirea spațiilor de instruire a sportivilor. Prin proiect au fost achiziționate echipamente sportive specialializate, ca de exemplu bărci, biciclete, canoe. De asemenea, a fost creat un spațiu care permite organizarea activităților de grup, de exemplu, ateliere de lucru. Oaspeții sunt persoane și grupuri de instruire în atletism, precum și turiști.

Prin proiect s-a dezvoltat o structura turistică unică în regiune, cu o ofertă diversificată de petre-cere a timpului liber. Noua structură turistică a atras numeroși vizitatori. Proiectul a contribuit la crearea a două noi locuri de muncă. Mai mult decât atât, aceasta a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării altor servicii din zonă și a consumului de produse locale. Prin proiect s-a răspuns ne-voilor de diversificare ale economiei locale prin utilizarea potențialului turistic existent.

PORTUGALIAÎntinerirea satelor portugheze montaneTitlul proiectului: Facilități pentru sportivi și turiști. Întinerirea satelor portugheze.Investiția este realizată prin Axa 3 - Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale - a Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013 aferent teritoriului Mainland, Măsura 313 –„Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Grupul de Acțiune Locală “AD ELO” Localizarea proiectului: Montemor-o-Velho, Travessa do Castelo

32 33

ROMÂNIASprijinirea turismului pe versantul nord-estic al Munților FăgărașTitlul proiectului: Program de sprijinire a turismului pe versantul nord-estic al Masivului Fă-gărașProiect finanțat prin Axa 3 - Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale - Di-versificarea economiei rurale - a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Asociația S.O.S. Țara FăgărașuluiLocalizarea proiectului: comunele Hârseni, Recea și Lisa - Masivul Făgăraș, județul BrașovRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: mai 2010 - ianuarie 2012Buget total (include TVA): 137 209 euroContribuție nerambursabilă: 137 209 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 0Tema abordată: punerea în valoare a moștenirii rurale și păstrarea frumuseții locale prin dez-voltarea turismului montan

Asociația S.O.S. Țara Făgărașului a fost înființată în 2005 de către un grup de oameni entuziaști, cu scopul de a contribui la dezvoltarea turismului în zonă. Vasile Grecu, reprezentantul asociației, a declarat că ideea proiectului a apărut în urma unei constatări pe care a făcut-o personal. Deși versantul nord-estic al masivului Făgăraș este la fel de spectaculos și sălbatic ca și celelalte creste ale muntelui, având numeroase vârfuri de peste 2.100 de metri, este mai puțin frecventat de tu-riști.

Doar turiștii temerari, dotați cu corturi și mult curaj, se încumetă de obicei să urce pe porțiunea de creastă de la Rudărița până la Fereastra Mare Sâmbetei. Una dintre explicații poate fi că, pe lângă accesul deosebit de anevoios, pe drumuri forestiere de 10-15 km și apoi pe urcușuri abrup-te, turistul ajuns în sfârșit pe creastă nu are aproape niciun punct de sprijin în caz de vreme rea, accidentări și niciun popas pentru masă și odihnă. Cabana Urlea – singura din zonă - este închisă de ani buni. Asociația a solicitat finanțare ne-rambursabilă prin PNDR pentru a amplasa opt refugii montane în zona masivului Făgăraș, în următoarele locații: Vf. Comisul, Vf. Berevoiescu, Curmătura Brătilei, Lacul Urlea, Vf. De Amiază, Piciorul Bătrân, Vf. Langa și pe traseul dintre Vf. Trăsnita și Vf. Cațaveiu. Totodată, și-a propus

editarea de pliante și broșuri prin care să evidențieze potențialul natural, istoric și tradițional al zonei.

Vasile Grecu a afirmat că, odată cu prăbușirea industriei din Țara Făgărașului, satele de la poale-le munților au intrat într-un declin economic și social sever. Majoritatea tinerilor sunt plecați la muncă în străinătate, în timp ce aceia care au rămas desfășoară activități ineficiente sau sunt șo-meri. O șansă reală pentru revigorarea zonei o reprezintă potențialul turistic excepțional oferit de masivul Făgăraș, valorificarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, precum și a meșteșugurilor.

Cabanele și pensiunile construite în ultimii doi ani la poalele Făgărașului, precum și gospodăriile țărănești care ar îndeplini condițiile necesare practicării agroturismului sau turismului rural, nu sunt încadrate într-un sistem organizat de promovare și rezervare, drept pentru care funcționea-ză sub potențial sau nu au decât ocazional turiști. Înainte de inițierea acestui proiect, Asociația S.O.S. Țara Făgărașului s-a ocupat de diversificarea marcajelor turistice de acces pe creastă și de realizarea unor trasee de legătură între ele, pentru a oferi turiștilor mai multe opțiuni, în funcție de timpul disponibil, de starea vremii și de capacitatea de efort a fiecărui grup.

Astfel, turiștii cazați în cabanele și pensiunile de la poalele muntelui pot efectua rute de o zi sau două, fără a folosi același traseu la urcare și coborâre. Comunitatea locală s-a implicat în realiza-rea și promovarea proiectului. Echipe de voluntari au contribuit la implementare, dar mai ales la întreținerea refugiilor, după finalizare.

ROMÂNIAPensiune agroturistică – soluția ideală pentru valorificarea frumuseților naturale și promovarea tradițiilor din zona Tisăului, județul BuzăuTitlul proiectului: Pensiune AgroturisticăInvestiția este realizată prin Axa 3 - Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea econo-miei rurale - Diversificarea economiei rurale a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 313 –„ Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Tănase Zina, Persoană Fizică AutorizatăLocalizarea proiectului: comuna Tisău, județul Buzău Regiunea de dezvoltare: Sud-EstPerioada de implementare: 2013 – 2014

34 35

Buget total: 99.451 euroAjutor public nerambursabil: 69.425 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 30.026 euroTema abordată: îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale; diversificarea activităților agrico-le din cadrul gospodăriei familiei cu activități turistice specifice pentru valorificarea potențialului turistic al zonei și crearea de noi locuri de muncă.

Pensiunea agroturistică este situată în comuna Tisău, județul Buzău și a fost înființată de familia Tănase pentru a răspunde necesității de valorificare a frumuseților naturale și pentru promovarea tradițiilor din zona Tisăului. Proiectul a vizat îmbinarea activităților agricole din cadrul gospo-dăriei familiei cu activități turistice specifice și crearea de noi locuri de muncă. Prin realizarea proiectului s-a construit o pensiune modernă cu patru camere (opt locuri de cazare), un living și o bucătărie, dotată cu panouri solare și obiecte de decor tradiționale.

Turiștii care ajung la pensiunea agroturistică a familiei Tănase pot admira peisaje de poveste, pot face drumeții pe dealurile Tisăului, plimbări cu bicicleta pe trasee bine stabilite sau pot vizita obiectivele turistice din zonă. Mai mult, zona Tisăului este în plină dezvoltare, mai ales că sunt or-ganizate concursuri de ciclism, fapt ce generează o cerere mai mare de locuri de cazare. Din acest motiv, familia Tănase se gândește să acceseze noi fonduri europene. Pensiunea agroturistică a fost construită la standardele naționale de certificare pentru clasificarea pensiunilor agroturistice. Prin proiectul realizat au fost create locuri de muncă la nivel local.

ROMÂNIAAgroturism în „Livada Bunicului” Titlul proiectului: Construire pensiune agroturistică “Livada Bunicului”, în comuna Corbi, sat Stănești, județul ArgeșInvestiție realizată prin Axa Leader a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Măsura 4.1 - 313/Leader - „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală, - Măsura 313 „Încu-rajarea activităților turistice”. Proiectul a fost selectat de Grupul de Acțiune Locală Făgărașul de Sud – Ținutul Posadelor, în a doua sesiune de depunere a proiectelor din anul 2013.Beneficiar: Ungurenuș Mihail (Întreprindere Individuală)Localizarea proiectului: comuna Corbi, județul ArgeșRegiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia

Perioada de implementare: 2013 – 2015Buget total: 179.111 euro Ajutor public nerambursabil: 99.947 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 79.164 euroTema abordată: dezvoltarea serviciilor turistice, prin diversificarea activităților non-agricole și valorificarea potențialului turistic al zonei.

Proiectul reprezintă continuarea demersului investițional al unui tânăr fermier care a înființat o plantație pomicolă cu fonduri europene din cadrul PNDR 2007-2013. Prin noul proiect de inves-tiții finanțat din bugetul alocat Strategiei de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală Făgă-rașul de Sud - Ținutul Posadelor, Ungurenuș Mihail, în calitate de beneficiar, a vizat dezvoltarea infrastructurii de primire turistică din zona Valea Râului Doamnei.

Prin semnarea contractului de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investiților Rurale, în anul 2013, acesta a demarat construirea primei pensiuni agroturistice, cu patru camere, în comuna Corbi, aparținând teritoriului Grupului de Acțiune Locală Făgărașul de Sud - Ținutul Posadelor. Ungurenus Mihail are experiență în derularea proiectelor cu finanțare nerambursabilă și o pre-gătire profesională adecvată în domeniul pomiculturii. Totodată, prin proiect s-a urmărit pro-movarea activităților tradiționale specifice zonei Făgărașului, prin achiziționarea și expunerea în cadrul agropensiunii a unor articole de artizanat autentice. Proiectul promovează acțiuni inova-tive pe teritoriul GAL, prin îmbinarea activității turistice cu cea agricolă locală, activitate pe care beneficiarul o desfășoară, în prezent. Veniturile obținute din vânzarea fructelor și a produselor conservate (dulcețuri, siropuri naturale) asigură familiei tânărului întreprinzător suportul finan-ciar suplimentar pentru realizarea noului proiect de investiții.

Caracterul inovativ al proiectului este dat de includerea în pachetul turistic oferit a unor activități de degustare și preparare a sucurilor, siropurilor, gemurilor și dulcețurilor după rețetele familiei. Astfel, vor fi puse la dispoziția oaspeților instrumentele tradiționale (ceaune, oale de lut) necesare pentru prepararea, ambalarea și păstrarea produselor alimentare realizate. Totodată, turiștii își vor recolta siguri fructele, din livada familiei, aflată în imediata apropriere a agropensiunii. Oas-peții pot achiziționa de aici fructe în stare proaspătă și produse conservate realizate din producția proprie a gospodarului Ungurenuș Mihail. De asemenea, pentru a veni în întâmpinarea turiștilor care doresc activități recreative, prin proiect se amenajează un spațiu de joacă pentru copii și se

36 37

glosar

organizează excursii pentru vizitarea zonei turistice din apropierea agropensiunii.

Proiectul are și o componentă de mediu. În acest sens, vor fi utilizate resurse energetice regene-rabile pentru asigurarea apei calde menajere, respectiv vor fi instalate două panouri solare, se va realiza colectarea selectivă a deșeurilor menajere (organice si anorganice), se va înființa o perdea de vegetație și de protecție de 20 de metri și se va instala o centrală termică pe bază de combusti-bil solid (peleți și lemne). Acest proiect are totodată și o dimensiune culturală, prin promovarea tradițiilor și meșteșugurilor locului. Investiția constituie o oportunitate de dezvoltare a unei mici afaceri de familie în mediul rural, prin valorificarea potențialului agricol și turistic al zonei Făgă-rașului: Totodată, proiectul va stimula revigorarea micii industrii locale, o industrie ecologică, nepoluantă, care poate valorifica abundența de resurse locale, relativ ieftine, cum ar fi: produse agro-alimentare (lapte, brânză, carne, fructe, lână, piei de animale), fructe de pădure, produse artizanale tradiționale, destinate în cea mai mare parte turiștilor ce vizitează zona.

investiții. Contribuția privată reprezintă un anumit procent din valoarea eligibilă a proiectului de investiții, variabil în funcție de categoria de beneficiari eligibili și de tipul investiției propuse spre finanțare. Contri-buția privată trebuie să acopere diferența dintre cofinanțarea publică (fondurile europene nerambursabi-le) și valoarea eligibilă a proiectului. Cofinanțare publică – reprezintă fondurile nerambursabile alocate proiectelor de investiții prin FEA-DR; aceasta este asigurată prin contribuția Uniunii Europene și a Guvernului României; Criterii de eligibilitate – condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potențialul beneficiar, la întocmirea proiectului, pentru a putea fi selectat în vederea acordării finanțării FEADR. Criteriile de eligi-bilitate generale ale măsurii și cele specifice ale submăsurilor sunt menționate în Fișa tehnică. Criterii de eligibilitate – condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potențialul benefici-ar, la întocmirea proiectului, pentru a putea fi selectat în vederea acordării finanțării FEADR. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii și cele specifice ale submăsurilor sunt menționate în Fișa tehnică.Criterii de selecție – reprezintă un set de condiții definite pentru stabilirea fiecărei măsuri în parte și utilizate în vederea ierarhizării proiectelor care pot primi finanțare nerambursabilă. Eligibil – care îndeplinește criteriile și condițiile precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanțare și Contractul de Finanțare pentru FEADR; Evaluare – acțiune procedurală prin care documentația de solicitare a finanțării este analizată pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și pentru selectarea proiectului, în vederea contractării; FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune;Fermier activ – reprezintă orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro și va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri: în primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale sau că valoarea subvenției pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul veniturilor sale, iar în al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deține o formă de organizare, un PFA;Fonduri nerambursabile – fonduri acordate unei persoane fizice sau juridice în baza unor criterii de eligibilitate pentru realizarea unei investiții încadrate în aria de finanțare a măsurii 06 „Dezvoltarea explo-atațiilor și a întreprinderilor”, și care nu trebuie returnate – singurele excepții sunt nerespectarea condiți-ilor contractuale și nerealizarea investiției conform proiectului aprobat de AFIR;Fișa măsurii – descrie motivația sprijinului financiar nerambursabil oferit, obiectivele măsurii, aria de aplicare și acțiunile prevăzute, tipul de investiție, menționează categoriile de beneficiar și tipul sprijinului;Ghidul Solicitantului - un material de informare tehnică a potențialilor beneficiari ai Fondului Euro-pean Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Acest document constituie un suport informativ complex pentru

AFIR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție publică cu personalitate juridică, sub-ordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – scopul AFIR îl constituie derularea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar;AM-PNDR – Autoritate de Management pentru PNDR. Funcția de Autoritate de Management pentru PNDR și de gestionare a FEADR este exercitată de către Direcția Generală de Dezvoltare Rurală (DGDR), din cadrul MADR, conform Hotărârii Guvernului nr. 725 /2010 privind reorganizarea și funcționarea MADR precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia. AM are ca atribuții principale elaborarea strategiilor și politicilor specifice în domeniul dezvoltării rurale;Beneficiar – persoană juridică/persoană fizică autorizată care a realizat un proiect de investiții și care a încheiat un contract de finanțare cu APDRP pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR; Cerere de finanțare – reprezintă solicitarea completată electronic pe care potențialul beneficiar o îna-intează pentru aprobarea contractului de finanțare a proiectului de investiții în vederea obținerii finanțării nerambursabile; Contribuție privată - suma de bani care reprezintă implicarea financiară obligatorie a persoanei care solicită fonduri nerambursabile și pe care trebuie să o utilizeze în vederea realizării propriului proiect de

38 39

întocmirea proiectului conform cerințelor specifice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală. Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea si depunerea proiectului de solicitare a spri-jinului, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a proiectului. De asemenea, acesta conține documentele, avizele și acordurile pe care un potențial beneficiar trebuie să le prezinte. Măsură – definește aria de finanțare prin care se poate realiza cofinanțarea proiectelor (reprezintă o sumă de activități cofinanțate prin fonduri nerambursabile); Sub-masură - reprezintă un set de operațiuni, corespunzatoare unei măsuri selectate în cadrul unui pro-gram de dezvoltare rurală a unui stat membru, care contribuie la realizarea uneia sau mai multora dintre prioritățile Uniunii Europene și respectiv a domeniilor de intervenție în materie de dezvoltare rurală;Sub-program tematic – reprezintă un capitol inclus în programul de dezvoltare a unui stat membru, care stabilește nevoi specifice, măsuri și tipuri de operațiuni pentru tineri fermieri, ferme mici, zone mon-tane, lanțuri scurte de aprovizionare, femei din zonele rurale, atenuarea schimbărilor climatice și adap-tarea la acestea, precum și biodiversitatea, cu scopul de a contribui la îndeplinirea priorităților Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală;Micro-întreprinderi – sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 și Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), cu modificările și completările ulterioare; sunt IMM-uri având mai puțin de 10 angajați și care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale în valoare de până la două milioane de euro echivalent în lei. Statutul de micro-întreprindere poate fi vizat de către un solicitant care deține cel puțin statutul de persoană fizică autorizată; Micro-întreprindere nou înființată (start-up) – micro-întreprindere care este înființată în anul de-punerii cererii de finanțare sau care nu a înregistrat activitate până în momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali; Pensiune agroturistică – reprezintă structura de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești, sau meșteșugărești, definită în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr. 1.051 din 03 martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor în turism. Pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC) – finanțat prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), constituie baza plăților directe și a măsurilor de piață. El este complementar Pilonului II al PAC, finanțat prin FEADR, care se adresează în egală măsură atât dezvoltării rurale cât și îmbunătățirii mediu-lui. Acțiunile implementate prin cei doi Piloni ai PAC sunt strâns legate și se completează reciproc.

Pilonul II al PAC - finanțat prin FEADR, se adresează în egală măsură atât dezvoltării rurale, cât și îm-bunătățirii mediului. Acțiunile implementate prin cei doi Piloni ai PAC sunt strâns legate și se completează reciproc.Politica Agricolă Comună (PAC) – este un set de reguli și mecanisme care reglementează producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană și care acordă o atenție crescândă dezvoltării rurale. Are la bază prețuri comune și organizații comune de piață; Potențial beneficiar – persoană juridică/persoană fizică autorizată care este eligibilă (care îndeplinește toate condițiile impuse prin PNDR) pentru accesarea fondurilor europene, dar care nu a încheiat încă un contract de finanțare cu APDRP; PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza căruia va putea fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și care respectă liniile directoare strategice de dezvol-tare rurală ale Uniunii Europene.Producție standard – reprezintă o tipologie comunitară a exploatației creată în Uniunea Europeană, astfel încât să permită o clasificare uniformă a exploatațiilor. Această clasificare se bazează pe trei criterii: regiuni, tipuri de activitate și dimensiune economică, ultimele două fiind bazate pe parametrul comun menționat: Producție Standard.Regula de minimis – reprezintă sprijinul acordat prin PNDR, conform Regulamentului (CE) nr. 1998/ 2006 de aplicare a Art. 87 și 88 ale Tratatului privind ajutorul „de minimis”, Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 și conform prevederilor Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 567/ 2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Sprijinirea activităților economice în vederea diversifică-rii economiei rurale și a creșterii calității vieții în spațiul rural “. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăși plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/ beneficiar și 100.000 Euro/ beneficiar în cazulsectorului de transport rutier. Zona montană - reprezintă totalitatea zonelor definite în conformitate cu prevederile art. 32 (2) al Re-gulamentului (UE) 1305/2013), constituite din suma suprafețelor unităților administrativ-teritoriale de-semnate conform criteriilor de mai jos:

• Unitățile administrativ-teritoriale (UAT) situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare și Control), care aparțin de aceste UAT;

• Unitățile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii între 400-600 m și care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate în Sistemul Integrat de Administrare și Control), care aparțin de aceste UAT.

40 41

1. Acordul de Parteneriat al României 2014-2020/ versiunea 2014RO16M8PA001.1.2, adoptată de Comisia Europeană (www.mfe.ro)

2. Ghid de orientare -„Înspre Munții din 2020 - Valorificarea activității Euromontana pentru a inspira programarea europeană” (www.euromontana.org)

3. Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului nr.1051 din 03 martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism (www.apdrp.ro)

4. Orientări Strategice Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonei Montane Defavorizate (2014 – 2020), anexa la Memorandumul Guvernului României aprobat pe data de 28 mai 2014 (www.madr.ro/.../orientari-strategice-nationale-pentru..)

5. Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020 (www.ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020)

6. Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020)

7. Regulamentul Delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”. (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene)

8. Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală (http://enrd.ec.europa.eu/enrd-static/policy-in-action/rdp_view/en/view_projects_en.html)

9. Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (http://www.rndr.ro/BunePracticiLista_V2.aspx)10. Studiul Comisiei Europene din 2013: Labelling of agricultural and food products of

mountain farming, Fabien Santini, Fatmir Guri, Sergio Gomez y Paloma (ec.europa.eu/agriculture/...studies/2013/mountain-arming/fulltext_en.pdf)

Bibliografie

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale