ANTICUITATILE

JUDETIULUI ROMANATI

"

EXTRASU WIN

ANNALELE SOCIETATII ACADEMICE ROMANESESSIUNEA ANNULUI 1877. TO51111.11 X. SECTIUNEA II :

iv1=./xcaR,II tsa IN.Tcyrri,=_Pagina 173, sub titlulu :

RELATIUNE DESPRE LOCALITATILE SEMNALATE PRIN ANTICUITATIIN JUDETIULU ROMANATI

ANTICUITATILE

JUDETIULUI 110111AUTI

CUVENTARE ROSTITA IN SIEDINTI'A !YIN 20 SEPTEMBRIE 1877 A

SOCIETATII A.O.49.13MICE PLOMA.1\i'MSI AOIIMU INSOCITA C17 NOTE, ANNEXE 131 DERENNUEI

A. I. ODOBESCU.

BUCURESCI.TYPOGRAFI'A SOCIETAT11 ACADEM10E ROMANE

(LA BORA TORII ROMANI).19. STRAD'S ACADEMIE! 19.

1878.

DE

PRECUVENTARE

Miculu volumu ce scotu ad sub titlulu de :Ant&uitati ale judetiuluiRomanati, este nu atatu ua monografia eompleta a. tutuloru thesaure-loru antice cate conti ne acelu coltin Romaniei, mre, de ua-datacu numele, a pastratu si mai multe.rernasitie ale Ire6hiloru coloni ro-mani d'in Dacia, cau ua adunatura a pitt)loru .notiiuniloru, maimultu seu mai pucinu precise, pe care le ati cullekt, de vre na patru-dieci si duoi de anni incce, Omeni, forte neasemenati in gradululoru.de cultura archeologica,cari au avutu placere seu sarcina de ase occupa cu asia rnaterii.

Aceste notiiuni, cate ajunsese la cunnoscinti'a rnea, m'amu cercatuacumu unu annu, sa le re3umu intr'ua scurta cuventate, rostita in-tr'un'a d'in siedintiele Societatei Academice Romane, in care cuven-tare imi era mai multu a-minte de a constata ca ce felu de cunnoscin-tie asupea infacisiarei anticarii a judetiului Romanati, potu sa resulted'in respunsurile date, in cursulu anniloru de la 1871 pene la 1874,de cotra invetiatorii satesci, chiamati a respunde la unu Cestionariupopularu archeologicu, reclactatu de mine in stylulu si form'a ce mis'au parutu mai inlesnitre pentru priceperea si petrunderea popula-tiiuniloru nOstre rurale.

Acestu Cestionariu, impartitu invetiatoriloru satesci de cotra Mi-nisteriulu Instructiiunei publice, n'a fostu pretutindeni fora resultatu.Cei mai multi d'in dascalii de sate s'au silitu sa iea si sa ne commu-nice informatiiuni locale, spre a satisface la intrebarile ce li se adre-

It

sase: altii anse, sett d'in negligentia, seu d'in lipsa de perspicacitateanecesaria, su chiaru in fine si d'in reale absentia a obiecteloru recerutein localitatile respective, an respunsu co nimic'a d'in cele mentiionatein Cestionariu nu se afla pe la dinsii.

Apoi anco sa observamu co nu tote communele tierrei, si mai al-lesu nu tote satele si catunele, au scOle si invetiatori, si ca prin ur-mare tote acele cate sunt in astu-felu de positiiune au remasu firescemute la chiamare ce, prin Cestionariu s'a indreptatu numai acolonude se afla asediaminte scol are.

Asia dero, lacune trebuia sa fia, si sant multe; ele cat& a fi adaose,in numeru celu pucinu egaln, pe lunga informatiiunile sosite. Sa pu-nernu rosi in cumpena si valOrea sciintifica, mai totu d'a-una minima,

informatiiunilorn date, si vornu fi siliti a constata co lucrarea ceamu facutu spre resumarea cunuoscintieloru nOstre asupr'a anticui-tatiloru d'in Romanati, nu pte fi, de ua camu data, decatu rudi-mentulu inform u alu unei monografii asupr'a acestui interesantu su-biectu. Nici co amu pretensiunY a presenta cetitorului mai multudecatu atat'a.

Si cu tote acestea, in numerOsele annexe, cari au venitu, un'a dupoalt'a, sa se alature, in lucrarea nOstra, pe lunga notiinnile cullese d'inrespunsurile dascaliloru de sate, amn addusu subiectul ui nostru totucontingentele archeologicu, catu ni'lu potu procura, lucrarile aceloruOmeni carturari, cari sciu sen cari credu a sci mai multe decatu in-vetiatorii satesci.

Typariturileunde se afla consemnateacele informatiiuni d'in a duo'aserie, sant in genere publicatiiuni asia de efernere, asia de pucinu pa-strate in bibliotecile nOstre publice si private, incatu n'amu crediutu cova fi cu totulu fora de folosu a le aduna, de prin diiare rasipite si de ale retypari aci, insocindu-le cu unele d'in desemnele ce le intovar-osiescu, si une ori chiaru producendu desemne noui si inedite de pre o-biectele descrise in ele.

Nu tagaduiescu co cea mai mare parte d'in cele coprinse in acestetyparituri,unele CU adeveratu caracteru si altele numai en preten-sinne archeologica,au totu atat'a necesitate de controlari seriOse lafaci'a locului, ca si datele de prin respunsurile invetiatoriloru satesci;

ftba adese pote si mai multu, coci sciinti'a faciarita este totu d'a-un'amai amagitre si mai viclena, decatu naiv'a si sincer'a ignoranti'a.

Totusi, chiaru si astu-felu fiindu, mi s'a parutu necesariu de a fiua-data adunate, macaim si numai de pre unu coltisioru alu tierrii,totu ce s'a scrisu, totu ce s'a facutu cunnoscutu seu s'a presuppusu deofi si eine, asupr'a vechieloru asiediaminte pamentene, pentru ca peviitoru Omeni cu adeverata scientia si cu buna credintia, luandu scirede tote acele indicatiiuni, sa se occupe a le adeverf prin controlari mi-nutiiOse si cercetari la faci'a locului, prin completari pe unde santerrori internplatOre set' precugetate.

Eto scopnlii pentru care amu cutezatu a scOte la lumina ua ca rte, for-mata d'in asia multe si felurite petice, ua carte ce nu va multiumi desiguru pe cei caH voru fi speratu sa gasesca intr'ins'a ua descrieresystematica si completa a Anticuitatiloru d'in judetiulu Romanati;dero pentru care, credemu, co ne vora fi forte mult.iumitori acei'a carivoru voi sa scia ce s a facutu si ce s'a scrisu pene astadi in privinti'adescopeririloru de vechi asedianiinte d'in acea portiiune a tierrei.

POte chiaru d'in acesti'a se voru allege si barbati de meritu cafi,prindlendu indemnu d'in interesulu invederatu alu descopeririloru, levoru preurma, cu mai multa sciintia, mai multa ordine si mai multusuccesu decatu predecesorii loru.

Pentru acei'a, cartea nOstra va fi na calleusa pretiuita, si cu catucercetarile loru voru ajunge la resultate mai fructuOse, cu atatu vacreme si utilitatea publicatiiunei care le va fi servitu de indemnu side base.

Sa inchipuimu in adeveru co ua inventoriare a tutuloru notiiuni-loru anticarii adunate pene acurnu in tOta tierea nostra, si acei'achiaru numai atatu de completa pe catu este cea care o offerinau acumupublicului despre ale judetiului Romanati s'aru publica, catu maicurendu, Ore, spune-mi-set n'amu fi cu multu mai inaintati, deco nuin cunnoscinti'a reale a anticuitatiloru nOstre, dero celu pucinu in asorgintieloru d'in caH putemu scOte pe viitoru mai intins'a lora cun-noscientia

Amu aye celu pucinu d'inainte ochiloru unu conspectu generalu,de-si pOte anco tulbure alu datiineloru nOstre d'in trecutu; amu aveua schitia de chart'a anticaria a tierrei nOstre, Ia deosebite epoce ale

Iv

vietiei sale. Si pe acelu conspectu, pe acea chart'a, amu pute pe fia-care di, sa facetnu adaose, sa facemu indreptari. Toti acei'a caror'a leplacu studiile vechimei aru cutez negresitu atunci a pasf cu maimulta sigurantia cotra nuoi descoperiri. Amu remane mai pucinu locupentru sfila, celoru cu bune credintia, mai pucina impunitate pentruscornirile fantastice ale celoru pre multu indrazneti.

Dero este negresitu lucru greu, indelungu si costatoru a face pentrucate-va decimi de judetie, cei'a ce cu marl anevointie facemu acpentru unulu singuru (Romanatii) si cei'a ce acumu cati-va anni amufacutn pentru altulu (Dorohoiu). Nu sciu, dieu, dca puterile imi vorupermite sa ducu eu insu'mi pene la capetu acesta lucrare, cari'a Ijtrebue mai multu chiaru decatu ua nepregetata staruinti'a; coci mesimtu datoru chiaru ad indata sa aratu co, insasi acsta lucrare par-tiiale nu 'mi aru fi fostu cu putintia a o realisa, fora de inlesnirile ceamu aflatu in sprijinulu biuevoitoru alu actnalului Ministru alu In-structiiunei publice, Domnu George Chitiu, precumu si in ospitalitatece 'mi a accordatu in Annalele sale, Societatea nestra Academica, ca-ri'a anse amu fostu nevoitu a'i adopt& in acesta publicatiiune, pucinurespandit'a-orthografia. Unei'a si altui'a voiu sa le multiamescu pentrupreseutu, ro viitorulu intregi lucrari va depinde multu de la resulta-tele ce ar essi d'in primele mele incercari. Ace le resuItate le asteptu.

Insasi lucrarea mea de inventoriare, et'o aci de facie; in fine, pentrnca de ua data en dins'a, sa divulgu si Publicului mai cultu, principal'aei sorginte, voiu retyparf, in acesta precuventare, modestulu meu Ce-stionariu su Isvoclu, care a provocatu aclunarea materialului celuimai copiosu alu lucrarei de facie.

Astu-felu se va judec, la unu locu, -Leta valrea intreprinderei meleincercatere, intreprindere facuta, o marturisescucu pretensiunisciintifice multu mai prejosu de resultatele la care ea pte u timpulusa impinga cunnoscinti'a istoriei si a ethnografiei patriei nestre.

CESTIONARIUsU

ISVODU DE INTREBARILE LA CAM SE CERE A SE DA RESPUNSURIIN PRIVINTI'A VECHILORDASIEDIAMINTE CE SE AFLA IN DEOSEBITELE COMMUNE

ALE ROMANIEL

Guvernulu, cu salmi de a pregatf intocmirea unei istorii lamurite a Romaniei, avendutrebuintia a aduni de prin totu cuprinsulu tierrei , sciinti'a despre tote locurile carvoru fi fostu insemnate anco d'in vechime, prin cladiri sOu alte semne vechi attingetoreide faptele stramosiloru nemului romanescu, doresce a aye d'in fia-care communa, res-punsuri deslusite la intrebarile urniatere :

Intrebare : Se face intrelAre ddco in cuprinsulu eommunei seu in commu-nele invecindte, adico in orasiele , in satele , in catunele, in campi, in padurile ofi inmuntii cari sunt cuprinsi in acea communa seu in cele invecinate, se afla vre unu locucare sa se cunnOsca a fi fostu anco d'in vechime, locu insemnatu, adico, spre pilda :

Care sa se arte co a fostu Cetate vechia, seu de zidaria, sOn numai de pamentu,cu imprejmuire de Ora oH cu siantiuri;

On deco este in communa sell in vecintate, vre unu locu care p6rta numire deCetate, sell de Cetatiuict, seu de Cornu, seu de Grindu, seu de Strja vechia , seu deTabera vechia, seu de S'eliste, sell. de Turnu, seu de Cula, seu de Basca, seu de Hozna,seu de Capiste, seu de Monastire oH Biserica vechia, sett de Oltaru, sOu alta numired'in care sa se intiellega co a fostu pe acelu locu vre unu asiediamentu stramosiescu;

Ori deco se afla ceva Siantiuri de cele betranesci, caH pe une locuri perta numirede Troianu, sOu Brazda, sea Vallu;

OH deco sunt pe communa seu in vecinatite, un'a sett mai multe Magure vechi,sOn Movile insemnate, seu Gorgane, sOu Popine, seu Dolme , cari. sa se cunn6sca cosunt facute de la mosi stramosi, si nu de hotarnicii d'in vremile de acumu;

On deco sunt Bovine si Gropane de selisti vechi de orasie, de targuri si de sateOri deco sunt pe sub pamentu sea in vre ua cesta, Morminte vechi, oH Gropni-

tie, oH Bolti, in caH an fostu inmormentati Omeni d'in vremile vechi;Ori deco sunt Gropi seu Boric adunci, unde sa se dica co aru fi fostu in veehime

1-4

VI

Ocne parasite od Bai, d'in care se scotea, mai de de multu feru, athma, argintu, auruseu alte metaluri;

OH deco sunt ceva Ziduri surpate, cad perta numirea co stint de pe vremile canducu Uriasii, cu Jidovii, cu Taiarit seu cu alte limbi pagane si straine d'in vechime ;

On deco sunt ceva Stelpi su Capateie de petra, ofi de caramida , ori de lemnuale vre unui Podu vechiu si surpatu , care trece preste vre ua apa seu preste vre uavalle.

Ori deco sunt ceva semne vechi, precum Cruci mad de petra cu slove seu foraslove, od Petrie mad asiediate de mana de omu;

Ori deco sunt Pesteri scobite in stanca seu in maluri, in care se spune co aru filocuitu odiniera 6meni;

Ori deco sunt alte locuri, in care s'au gasftu mai de multu self se pete gasf si a-cum felurite remasitie de pe la locuitorii d'in vechime, precumu 011e, Urcire, Urliede lutu si Hirburi, ori Arnie si Unelte, seu Podbe de fern, de ocelu, de uremia seu dealte metaluri; ori Idoli mani set' mici de petra, de lemnu, de pamentu seu de feru; oriLespedi de petra sapate cu Chipuri sen cu Slave; ori Banuti vechi, ori Petre de innele,ori alte feluri de lucruri d'in yechime.

A 2-a Intrebare : Deco se va fi afiandu in communa seu in vecinatte vre unuluseu mai multe locuri de felulu celoru insemnate la antei'a intrebare, se va arat cu dea-meruntulu, care sunt acele locuri, de ce soiu sunt ele, si se va insemnd deslusitu ce nu-m:re Oda in partea locului fia-care d'in ele in deosebi

A 3-I Intrebare : Se va insemnfi asemeni in ce parte a communei cade fia-cared'in acele locuri, adico spre resaritu, spre appusu, spre mdia-npte, ori spre mdia-di,i se va arat anco deco ele sunt asiediate pe locu sietiu, seu pe vre unu delu, sett invre ua valle, sea pe malulu vre unei ape, seu pe pOlele ori pe muchia vre unui munte;seu pe vre unu piscu, seu in vre ua padure, sett in vre unu lacu od bal' a, seu in vreunu ostrovu, sou in vre ua respanteia; insemnandu-se totu de ua data si numirea aceluilocu in care se dia.

A 4-a Inirebare : Se va arat, pre catu va fi prin putinti'a, intinderea sett ma-rimea si forma ce inchipuiesce, adico :

Deco va fi Cetate ori Cetatiuia, se va spune de este rotunda, ori in mai multe un-ghiuri, si se va nat ca catu cuprinsu pete sa aiba in la-untrulu ei, cate falci, ori catepogene, ori cati stanjeni;

Deco va ft siantiu, se va spune ca catu este adunculu, catu este latulu si catueste lungulu lui, si incotro este indreptata urm'a lui prin comrnunele vecine, si se va &-rate, in ce parte este aruncatu pamentulu, adico spre resaritu, spre appusu, spre media-nepte ori spre media-di;

Deco va fi movila, seu magura, sat gorganu, sOu popina, seu dolma, se va arate,ca catu este de inaltu si ca cati stanjeni p6te sa aiba ocolulu lui, la pole, si deco esterotundu, seu cu verfulu tiuguiatu ori trunchiatu;

Deco Ira fi oidaria, se va spune deco este faeuta cu, bolovani neciopliti de petra,ori cu lespcdi cioplite, ori cu caramida, si cu ce felu de caramida, mare Ai mica, gresa

.

VII

su subtire, si se va arat ce inchipuiesce acea zidaria, adico deco este rotunda, ori inunghiuri, ea cumu ar fi fostu ua biserica, ori ua cula, ori un palatn, ori ua casa ome-nesca; seu deco este numai unu parete prelungitu ca unu zidu de imprejmuire;

Deco voru fi petr6ie asediate de mana de omu, se va arata ca ce marime au ele si seva spune deco sunt mai multe gramadite un'a peste alt'a, ori puse alaturi in liniadrgpta, su in franturi, gu in rotocolu; ori deco este numai unu petroiu singuru si pu-steiu, dero f6rte mare;

Deco va 11 pescere, se va arata, deco pare a fl scobita de mana de 6meni, su fa-cuta numai d'in fire; si se va spune ca cata aduncime p6te sa aiba si catu este de inaltain-la-intru, si in ce parte de locu isi are intrarea.

A 5-a Intrebare : Se va arati cu deameruntulu ori-ce felu de spuse betranescisi povesti, cari s'au pastratu d'in vecliime despre acele locuri insemnate de ori-ce soiuvoru fi, adunandu acele spuse betranesci de pe la betranii de prin sate, de pe la preoti,de pre la invetiatori, de pre la paznici de hotare de pre la plaiesi si de pre la on-carealti barbati si femei, cari si ei le-au auditu de la parintii loru ca nisce povesti stramosesci,attingetOre de vechile asiediaminte ce se afla in cuprinsulu communei su in vecinatate.

A 6-a Intrebare : Deco se va fi intemplatu sa se gasesca vre ua data in pamen-thin acelei commune su in vecinatatea ei, ceva lucruri vechi, precumu : ollcirii, arme,unelte, scule, banuti, idoli, chipuri, lespedi scrise ori alte feluri de lucruri de prin vre-mile vechi, sa se face aratare ce feluri de lucruri s'au gasitu si in ce locu s'au descope-ritu si camu pe ce vreme.

La t6te intrebarile din acestu Isvodu, se core ca sa se dee respunsuri lamurite, dupo cese va face cercetdre despre cele allatere in cuprinsulu communei sell in vecinatati si lafia-care intrebire in deosebi se va face respunsu cu tOte deslusire cate se voru pute do-bendi la faci'a locului, intrebandu si pe 6menii cu cunnoscintie despre asemene lucruribatrenesci.

D OMN1LORU,

Unii d'intre dv8tre n'au perdutu pOte cu totulu d'in metnoria communicatiunea ceamu avutu onOre a face Sectiunei istorice, in siediuti'a de la 23 augustu 1871, des-pre Cestionariulu popularu de archeologia, pe care ilu redactasemu in annulu pre-cedente si carele, tramisu fiindu d'in partea Ministeriului Instructiunei publice cotrainvetiatorii satesci, anco de pe atunci 'mi a inlesnitu mijlcele de a face unu rapportuarcheologicu asupr'a principaleloru monumente antice d'in judetinlu Dorohoiu.(1)

S'a emisu atunci opiniunea co n'aru fi reu sa c6ra Societatea de la Mluisteriu totedosariele ce se voru intocmi d'in respunsurile venite, spre a le pastrd in archivelesale si mai cu sOma spre a le utilisa.

Astadi, domniloru, acele dosarie, incredintiate tOte mie, au ajunsu a fi Mae volu-minOse, de ora-ce ole continu, cu bunu cu reu, poste 1600 de respunsuri Ia disuluCestionariu, venite de prin t6te judetiele tierrei.

Nu dau negresitu aceste respunsuri, d'in cari ua mare parte, trebuia sa martu-risescu, sunt cu totulu negative, adico spunu co in commun'a respectiva nu se aflanimic'a d'in cele insemnate in Cestionaria, nu le dau ca documente areheologicede ua inalta valOre ; dOro Oro unu numeru considerabile d'in ele ne procura netaga-duite dovedi despre existenti'a multoru remasitie ale vechimei, de cari n'aveamupene acumu nici ua cunnoscintia.

Sub acestu puntu de vedere, dosariele in cestiune potu servi pentru informatiuniulteriori mai aprofundate; ele potu deveni, mai allesu completandu-se si mai multu,nisce pretiuite calause pentru seriOse exploratiuni archeologice ; ele chiaru de a-cumu, pentru acel'a care le examina in comparatiune cu brum'a de archeologia eru-

(1). Acestu rapportu s'a publicatu iu Monitorale officiale ale Ilomaniel, N 12 d'in '3/25 inliu1871, de undo apoi l'au reprodusu si alte diiare, precumu Romanule, Trompett'a Carptilont si al-tele. Imi propunu a'lu edita d'in nou cu ore-care modificatiuni, necesitate de consiatari personnaliposteriori si de cate va informatiuni supplementarii, venite de pe la invetiatori satesci.

6dita s&z semi-erudita ce se p6te cullege d'in scrierile asupea Romaniei, facu re-cumu sa se invederedie aspectulu archeologicu alu pamentului romanescu, cu diffe-ritele sale straturi sea zone succesive.

Acestu folosu alu lora inni propunu, domniloru, a ve '1u invader& astadi, schi-tiandu, in f6rte rapedi trasuri, earacterulu anticariu alu unui'a d'in judetiele cele maiinteresanti ale tierrei, sub acestu punctu de vedere, alu Romanatiloru de preste Oltu.

Adeverulu este co tocmai nolo s'au facutu, in secolulu nostru, si cele mai multeinvestigatiuni archeologice din partea barbatiloru culti, caror'a, camu in trectu, lea placutu a da, re-care attentiune archeologiei romanesci.

Asia ddro, nu numai d'in respunsurile invetiatoriloru satesci, cari , pentru jude-tiulu Romanati, 'mi au sositu pen ) acumu in numeru de 58 bucati, (2) .d6ro ancosi din notele si cartile scrim si tiparite de unii litterati ai nostri, voiu cullege ele-mentele urmatoriului scurtu coaspectu.

Voiu av6 occasiune a spune, la loculu seu, totu contingentele ce mi-lu voru fi pro-curatu insemnarile, mai multu su mai pucinu erudite, ale cercetariloru d'in stratulusuperioru alu culturei nostre. De acei'a mai nainte do a ve descrie cumu nii s'au infaci-siatu siesurile Romanatiloru, de pre naivele revelatiuni ale invetiatoriloru satesci,dati'mi voia a face ua mica nomenclatura despre cercetarile si tipariturile, executatecu anume intentiune archeologica, de cotra unii diletanti sea litterati romani, in ullimele decennii, cari au semnalatu renascerea culturei la noi.

Duoi barbati cii ua mare influentia politica si administrativa in Ti6rea Romanscaan manifestatu, anco de acumu vre.ua patru-dieci de anni, gustulu lora pentru adu-narea de anticuitati, si fia-care d'in ei a reusitu mai multu su mai pucinu a'sisatisface acestu nobilu gustu , formandu collectiuni private de anticuitati, adu-nate in mare parte d'in Romania. Acesti doui barbati au fostu : Generalulu NicolaeMavros, carui'a Museulu nostru nationalu d'in Bucuresci ii datoredia pretii6se monu-mente antice, mai cu Alma in ramur'a epigraficei romane de pre malurile Dunarei,cola 1-altu, marele Banu Michalache Ghica, frate mai mare alu Domnitorului Ale-xandra Ghica si Vornieu su ministru de interne pene pe la 1842.

Ministrulu a facutu ce a pututu pentru ca, intredndu-se cu Directorulu generalualu Carantineloru Nicolae Mavros, sa'si adune d'in interiorulu tierrei totu atateanticuitati pe cate rivalulu sea isi agonised de pre ambele maluri ale Dunarei de josu.

Acsta lupta aviI d'in nenorocire tOte neajunsurile unni rasboiu pe capatate, in carese prat', se rest6rna si se ferama tinutulu cuceritu. Marelui Vornicu ii placeau anti-cele, si pe unde audia sOu banuid co se afla antice, de grba ellu tramitea ispravnici,zapcii si pornojnici ca sa ridice sa tele , sa saps si sa scormone salasiele dci veehi

(2) D'intre acestea apse, 14 nu no procura altu contingente decatu allegatiunea, nu totu datin'adeeisiva, co nu exista nici ua reinasitia ile anticuitati in respectiv'a localitate. A cestea sunt satele :Leulu,Giuvarescii3Orlea, Cilienii, Moldoceni, Celarii, Dobrotescii, Gaoanescii, Varlastriti'a, (No-roiulu, Strajescii, Babiciulu, Studin'a, Osic'a-de-josu. Localitatile do unde au venitu respunsurivoru 6 citate in cursulu explinerei.

ce-

7tati, spre a'i adduce la curtea sa d'in Bucuresci, actualulu palatu alu administra-tiunei de Ilfovu petreie, antice si banuti.

Vai! bietulu judetiu Romanati numera multe locuri de acelea, unde, printre dira-maturi de ziduri si printre movile, plugarii si salaorii desgropau pe dibuite obiectede pe placulu Vornicului. Asia s'au facutu pe atunci sapatuii la Recic'a lunga Cara-calu, la Ce lei, la Slaveni si prin alte locuri ale judetiului Romanati, sferawandu sirasipindu urme pretii6se ale vechieloru asiediaminte romane d'in acelu coltiu alutierrei, insemnatu pentru eternitate cu stampil'a coloniloru romani d'in Dacia.

Cumnatulu lui Michalache Ghica, junele colonelu Vladimiru de Blaremberg, fiiualu unui distinsu archeologu carele a contribuitu in mare parte la descoperirile sielucidarea anticuitatiloru scitico-ellenice d'in Rusia meridionale, sarcin'a de aconsemna in eati-va articoli de archeologia, tipariti inteua revista d'in Bucuresci,numita .211uoeulu Nationalu d'in annii 1836 si 1837, principalele resultate ale ace-lora informe si depredatere exploratiuni. (3)

Camu atat'a scimu despre cei'a ce s'a lucratu in acestu sensu pe timpulu de atunci,coci abie avemu sciintia despre directiunea ce pare a fi datu unoru asemene cerce-tari profesorele G. G. Peppadopolu d'in Athena, carele pe atunci era institutorele co-piiloru marelui Banu, si apoi, intorsu in Gracia, a scrisu unu discursu despre um( leHelknismului in Romania.(4)

Anse totu pe acele timpuri, traid ad la noi min ingineru hotarnicu, AlcxaudiuPopovici d'in ducatulu Bucovinei, deco nu me insielu, carele avendu occasiune dea cutriaa in fete sensnrile, cu lantiulu si cu tierusiele, mosiiele monastiresci si bole-resci, a insennutu in condicutitle sale, oni-ce monumente antice cetati, movile sisiantiuri, cate a pu tutu elu vede cu ochii sei, descriindu-lc en de- ameruntulu.

Norocuhi m'a facutu sa dau presto condicutiPle reposatului Popovici, pa care imivoiu Lee ua placcre a le depune in thesaurulu de manuscripte alu Societatei nestre.Coprinsulu archeologicu alu uni'a d'in ele s'a si tiparitu, sunt cati-va anni in foi-

(3) Seti'a de articoli ai lui W. de Bl. in Muzeula Nationalu. gazeta literarc si industriale" d'inBucuresci, este compusa d'in : /. Suveniruri istorice si archeologice asupr'a Rozaniei. Art. I, inNo. 1 d'in 3 fevr. 1816. 2, Mem. Art. II, in No. 4 d'in 26 fevruar. 1836, tratandu despre Cam-pulu Severinului. 3". idem. Art III, in No. 7 d'in 18 martie 1836, tratandu despre Ruinele Ca-

4. Morn. Art. 117. in No. 9 d'in 8 aprilie 1836, tratandu despre Celeiu si Turnu.5. ,Mormentu vechiu gasitu in Romania cea mica, in No. 24 d'in 5 augustu 1836 : acsta descope-rire se lga si cu articolulu : Sciri d'in la-intru, coprinsu in diiaruln Curicrulu Romanescu, gazetapolitica si comerciale, No. 48 d'in 31 iulie 1836. 6. Antichitati pamentenesci. Art I si II (asu-pr'a templului subterranu alu dieului Mara do la Slaveni) in No. 8 (annuln 11-1e) d'in noemvrie 1837.In Aunex'a A. In fihele acestei notitie, vomu reproduco articolii de sub No. 3, 4 (in parte) 5 si 6,coci publicatiunea citata a devenitu forte rare. Observamu co ua mare parte d'in acesti articoli estereprodusa, in limb'a fraucesa, in g Annuaire de la Principaut de Valachie,. Bonkarest, 1842 pa-ginele 133-149.

(4) Discursulu lui G. Pappadopolu, pronunciatu la 1869 si apoi si tiparitu in limb'a grOca, este tra-dusu si romanesce : Discursu pentru ellenismulu intre Valachi. rostitu de G. G. Papadopolu, tra-i,dusu d'in elinesce de A. Tambacopulo. Bucuresci (Iosefu Romanovu) 1859".

lu

,

8ti'a diarului Trompett'a Carpatiloru. Inteacei'a, ca si in alt'a, gasimu indicatiunicuri6se despre anticuitatile Romanatiloru , precumu si ale tutriloru judetielorutierrei. (5)

Notiunile astre asupr'a acestuiasi subiectu devinu anse mai lamurite si doben-descu unu caracteru mai sciintificu, candu consultamu, in Illagasinulu istoricu pen-tru Dacia, paginele ce venerabilulu nostru collegu, d1u A. Treb. Laurianu consacri'tin eruditulu seu articolu Istrian'a , visitei si sapaturiloru ce dsa a facutu la 1845,in localitatile de presto Oltu cuprinse in judetiulu Romanati.(6)

De la annulu acel'a incOce avemu a consemn6, cercetari adese repetite, dro d'innellorocire nici ua data bine lamurite, a doui mari amatori de obiecte alltice, ale ca-roru nume figur6dia, ades6 camu fora scirea lui Dumnedieu si a adeveratei sciin-tie,in rondulu archeologiloru romani. Zelulu si patrioticele loru aspiratiuni, canduei explora si explica anticuitatile tierrei, ne autorisa anse a'i numi si chiaru a le re-servd partea de luda ce li se cuvine, ca adunatori de obiecte antice. Acesti'a suntu,

ati si ghicitu, maiorulu Dinaitrie Papazoglu (7), si poetulu , diaristulu si

(5) D-lu Kogalniceanu, in Archiva Romanesca, (vedi in edit. 2, Iasi, 1860, tom I, pag. 275) tiparidla annulu 1840, cele urmatre : oD-lu Alexandra Popovici, moldovanu de locu, acumu ingineru nou-lui orasiu Severinu in Valachia, celu mai invetiatu d'intre toti Romdnii in sciinti'a istoriei nationa-le. si carele in annii trecuti voise intr'unu inadinsu jurnalu, Dacia vechia si noua, sa ardte pa-,,blicului ispravile cercariloru si a aflariloru sale, inteua scrisre d'in octomvrie 1840, plina de sen-timente patriotice si de eruditiia, bine-voiesce a ne fagadui pentru Archiva, tote acele documentesi descoperiri ce le au facutu intr'unu cursu aprpe de patru-dieci de anni, si care pene acumu n'au..pututu aye ua publicitate meritata, d'in pricina co acelu jurualu, nefiindu imbraciosiatu, nu s'au.pututu pune in lucrare. Articolile Popovici, in unele voru preface mai multe puncturi de Ca-,pitenia, si in altele voru lmnind, mai multe fapte a istoriei nstre. Pe lunga scrisorea Cl-saie, caresingura asiidia multe adeveruri istorice, noi vomu publicd anco, intre altele de a si 10 : Si-rube Doinniloru Tierrei Romanesci, d'in chrisdve scosu, care se abate cu totulu de sirulu pusu deEngel, si prin urmare si de d-lu Fl. Aaronu.-2: Descrierea cetatiloru celery vechi d'in Moldova siValachia. 3 : Daturi istorice asupea monastiriloru d'in Bucovina. 4 : Sobrele tinutale si

, Episcopatele cari au statu mai nainte de imperatulu Constantinu si dupo dinsulu s. a.'Intreruperea pe mai multi anni a publicatiunei istorice a d-lui Kogalniceanu se vede co l'a opritu

cursu acestoru promisiuni. Popovici a muritu fora ca, dupo scirea moo, lucrarile sale istorice sas fi publicatu vre unde-va. Abid in No.869 alu diiarului Trompett'a Carpatiloru a d-lui C. Bolliacu(12124.noembre, 1870) s'a reprodusu, dintr'ua condica manuscrisa, ua serie de note sub titlurile :Arumire de orasie' ce a gasitu imperatulu Traianu in Dacia" si Aratare si de locurile (Wordnmulte orasie in pantentulu Tierrei Romanesei, de care nici unu istoricu IOU SCiti co stau aici

a carom num de ad, inainte au a se cercetcl." Acea condica coprindiendu Istori'a Dachicaacataita si povestita de ingincrulu Alexandra Popovici. la annulu 1836" 100 pagine manuscrise,

i care se coprinde istori'a Daciei pene sub imperati'a hi Titu (79 81), precumu si alta condicu-t a de vre ua 380 pagiue eu note diverse, sant cele ce offeru Societatei. In A nnex'a B la acesta

vbiu extrage d'in ele totu ce este attingetoriu de anticuitatile d'in judetiulu Romanati.(0) Vedi Magazinulu istoricu pentru Dacia. Tomulu 11, (Bucuresci, 1846), pag. 65-128. Vomu

r produce in A imex'a C, cele rehitive la cercetarile si descoperirile facute in Romanati.(7) Este na lucrare ea multu mai presusrt de putintiele'mi bibliografice acei'a de a consemni tote

el uoubratiunile, privitOre la archeologi'a nationale, pe care neobositulu betranu maioru D. Papazoglule a datu la lumin'a publicitatiei, in cei vre ua doue-dieci si doui ultimi anni, act in fasiOre si arti-

a di

si

n titia,

.

9omulu politicu Cesaru Bolliacu, pe care nici ti6rea, nici litteratursa, nici archeolo-gi'a Romaniei nu potu a'lu nesocoti.

D-1n Bolliacu nu s'a marginitu in cercetarile sale, in genera pucinu fructu6se, ce facuseinainte de exiliulu d'in 1848. Reintorsu in tirra, d'a, de cate ori a gasitu inlesnire,a purcesu in exploratiuni archeologice , si adese-ori judetiulu Romanatii a fostuterramulu seu de investigatiuni. In numerosi articoli d'in foile sale Buciumulu siTrompett'a Carpatiloru, a consemnatu ades6 notiuni pretii6se despre descoperirile denumismatica, de ceramica si chiaru de unelte de ptra si osu d'in timpii preistorici, ces'au facutu, prin sine si prin altii, in acestu judetiu.(8) Ele,trebuia semarturisescu,imi voru fi de mare ajutoru pentru cele ce amu a ye spune.coli de diiare, ad in tabelle si charte fitografiate. Idea mai lamiirita despre procederile archeologiceintrebuintiate de d-fm, atatu in exploratiuni si clasificarea de anticuitati, catu si in explicatiunilecritice si in polemic'a sa disa sciintifica, pita di mai cu sma Catalogulu collectiunei sale, publicatula 1864 (Bucuresci, tipog. C. A. Rosetti) sub titlulu Muzeulu Papazoglu", din care vomu extragein Annex'a D, ua parte d'in relatiunea unei excursiuni, facuta la 1864, in judetiulu Romanati. Apoiero nu de totu fora interesu sunt si chart'a Dunarei" si a Muntiloru" d'in Romania , litografi-ate la 1869, cu indicatiuni de numerese localitati coprindietorie de remasitie antice.

(8) In privinti'a publicatimailoru dlui Cesaru Bolliacu attingetre de archeologia, voiu cerca acide a face ua nomenclatura a principaliloru sei articoli, mai cu sma d'in annii d'in urma. Anco depe la 1845, dsa a publicatu unu Itinerariu Archeologicu in Curierulu Bomanescu ; apoi a attinsudespre anticuitatile tierrei in oper'a sa francesa : Mmoires pour servir a l'histoire dela Roumanie;.P partie. Topographie. Paris, 1855. Intorsu in patria, dupo exiliulu de la 1848, a inceputu tiparirea,remasa intrerupta la pag. 80, chiaru in mijloculu descrierei antieuitatiloru de la Islazu, a unei Calle-toriiArcheologice in Romania, de la 20 marte pene la 22 aprile 1858; pusinu dupo acei'a, a publicatuua tabella litografiata cu anticuitati ale Romaniei, sub titlulu Daco-Romane ; dro seri'a articoli-lora sei archeologici d'in diiarulu Trompett'a Carpatiloru, cu pucine gresiuri, este acest'a: 1 N. 699alu foiei d'in 1869. Archeologia i Numismatica , unde vorbesce despre 9 descoperiri succesivede monete antice facute in Romania 2. N. 737 d'in 1869. Ua descoperire noua (zidurile dela Slonu in Prahov'a).-3. N. 739 d'in 1869 Cetatea Tinosulu (d'in Prahov'a). 40 In NIB 222,223 si 224 ale Monitorului officialu d'in 1869, se afla unu lungu rapportu cotra Ministrulu In-structiunei publice, presentatu in urm'a unei excursiuni facuta la Cetatea Calomfiresciloru peVede, la Cetatea Frunais'a d'in Teleormanu, la Zimnicea, la Voisod'a, la Turnu-Magurele, laBans'a, la Celei, la Caracalu, la .Recic'et, la Bucovetiu, la Vallea-Rea, la Racari, la Turnu-Se-verinu,la Cetatea Latiniloru, la Zidin'a Dachiloru si la Porcesci. 40 In N. 846 alu TrompetteiCarpatiloru d'in augustu 1869. Archeologia : Pescerea dela obersii'a Ialomitiei, Pescerea cu Wide,Comr'a d'in Cumpen'a Ciocarleului, Vallea Caseloru si mormintele de pre Vulcan'a mare. 5.N. 860 d'in octombre 1870. Pisculu Crasani. 6 N. 928 d'in iuliu 1871, Comorarii si Archeo-logi'a (attingetoru de zidurile de la Slonu). 7. N. 939 din septembre 1871. Archeologia (rela-tivu la semnele gasite pe petrele de la Slonu, en ua stampa litografiata representandu acele semnesi monete barbare dacice) 8. N. 942 d'in septembre 1871. .Numismatica (aflari d'in Galati).9. N. 965 d'in fevruarie 1872 : Ceramica (de la Vadastr'a). 100. N. 1010 d'in augustu 1872 :Rapportu cotra Membrii comitetului archeologicu d'in Bucuresci, tratandu despre arme si uneltede ptra, precumu si despre Zercetari facute la Zimnicea, la Celei si la Vadastea, cu ua stampalitografiata cl anne preistorice de petra. 11. N. 1054 d'in marte 1873. Respunsu dlui Odo-bescu i privinti'a lulelleloru preistorice.-12. N. 1059 d'in aprilie 1873 : Archeologia, relatanduus4noun excursiune la Zimnicea, Izlazu, Celei si Vadastea. 13. N. 1137 d'in iuniu 1874. Ce-

' ramic'a-Daciei, Campulu mortiloru de la Zimnicea, cu ua stamps litografiata representandu olla-2

:

10

Dero, ca sa inchiaiu, domniloru, list'a cercetatoriloru si exploratoriloru romaniportiunei de tirra de care me occupu, voiu numi in fine pe multu-stimatulu nostrucollegu, D;mitrie Sturdza, carele, acumu cati-va anni, a intreprinsu dreptu simplepetit:score, cercetari in vre ua duce rnovile de pe malulu dreptu alu Oltului, la Ru-sanesci, si incredintiandu'mi estimpu notele ce dsa ; cu scrupuls'a ingrijire pe care'io cunnescomu, le a cullesu la faci'a locului, 'mi a datu chiaru ide'a si indernnulu dea contopi, in presentea schitia, elementele archeologice ce ne procura scrisPle cartu-rariloru, cu rusticele respunsuri ale invetiatorilorn satesci de prin co/mum-de Re-manatiene (10).

Deco acumu, lasandu in laturi si impartirea administrativa si dispositiunea topo-grafica a tinutului in care amu sa me marginescu do ua cams data, vein intreprindea grupi cele 44 de rapporturi cu miedin, venite d'in partea locului, trebuia sa constatuco in faci'a ochiloru mi se presenta Ira adevordt'a charta archeologicP, en tauln speciale, a judetiului Romanati.

La media-di, d'a lungulu rnalului Dunarei, acolo undo stall semenate pc tiermu-rile septeutrionali ale riului si ale intin.tei halti, numita Balea Bistretiului sen aOr/ei, satele Dabalenii , Celarii , Iane'a , (11) Grojdibodulu , (12) Our'e. Padi-

ri'a localitatii descrise. 14. N. 1255 d'in iunie 1876. Ceramic'a preistorica a Daciei : Vo-dasteet, cu ua stampa litografiata, de ollaria variata D'in principalii articoli relativi la localitatisituate in judetiulu Romanati, si anume la Islazu, Celei, Caracalu, Recic'a si Vadastea, ne prop-nemu a face excerpte in Annexe, spre a elucidd puncturile po cari le vomu attinge mai &parte.

(10). Amu reprodusu in Annex'a E, notele dini Sturdza, impreuna en micele desemnuri ce le in.sociescu.

(1.1)Invetiatorulu d'in commun'a lanc'a (plas'a Baltii) ardta co : acsta communa se afla situatape ua costa aurOpe de laculu Padinei; in acista communa nu se afla nici unu lucru vechiu; anse spremidia-nOpte de acesta communa se afia nisce gropi in pamenta, undo dicu co a fostu siliste pe tim-pulu Tatariloru, si s'au spartu de acolo si au venitu nude se afla astadi. In mosiPa acestei communespre mdia-mipte, se ails nisce maguri cart sant in sira si trecu presto tOte mosiiele celoru-l-altecommune de pe aprOpe; totu in sirulu acestoru maguri, in dreptuk acestei conumme este ua ma-gura, care dim co este scOsa do Jidovi d'in pamentu, si care se chiama si Maattea Jidov'a, cociloculu cu grpa de unde au scos'o se cunnOsce si astadi, care este spre resarita de dins'a; acea grO-pa de unde este scOs'a magur'a este fOrte inare si se cunnOsee si loculu perguriloru, uncle au pusu deau scos'o. Acesta magura este in form's unui cams trunchiatu. Diametru la base are 7 stanjeni, siinaltimea ei este de 4 stanjeni. (subsc. I. Predesca).

(12), De la comun'a Grojdibodula tplasa Baltii) ni se spune co este: 1 . una magura, care pOrtanumirea de Busanisc'a si care se alla spre resaritu de acista communa, ea 650 stanjeni, si este asie-diata pe loon sietiu, fiindu pamentulu ei negru, coprindiendu 9 stanj. inaltime, si 42 stanj. ocolulu,ero verfulu ascutitu; 2. un'a idem, care pOrta numirea de Magur'a mare, care coprinde 9 stan-jeni inaltime, si 42 ocolulu ; verfulu rotnnan, iiindu asiediata pc ken sietiu. Acsta magura se aflain capulu communei despre resaritu ;-3. un'a idem fora nici na numire, spre appusu de capulncommunei si care coprinde Pli stanjenn naltime, si 12 ocolulu : verfulu rotundu, fiindu asiediatape ken sietin. AcOs'a magura s'a sapatu de maiorulu Papazoglu in =lulu expiratu .1867, dor() eefelu de obiecte s'au gasitu intr'ins'a nu ainu pututu constatd;-4. un'a idem pe mosiPacare pinta numirea de Pereina d'in timpurilo vechi, Oro acumu se numesce Magur'a Cazaciloru,care coprinde 5 stanjeni naltime, si 45 ocolulu, verfulu rotundu, Iiindu asiediata pe unu

ni

Oslo

--

,Bisl

11

PI O1ttiuli

CHARTA ARCHEOLOGICAA

JUDETIULUI ROMANATIJud_e ulku Voic

PSC

PI Oltulu de susu%tyro

Gar 111 t41.: t SLATINA

44,-

C RAI OV5kPopendiats

,

,) tlisihrgr-loieldu.; ti44`. 21aoga Atirttrig

Vitcaletii liadDini -11= \ Dioscio CARACAL

.,-,

;FMarotimilu de gustrT RedeaCI) )Ghtzdavescii..:1.00.esaais4 ,/....- Zvciorsca ....

oAmarescii de's4Se

'Ida) /4 P1 B al t'a 1i

1

Vadastrit.%i Vadastritiitoii-Paindenv,

o lanc.'aCepr

cytt01(1'''I'll

P1 Ocolulutarthili

`114rescii de josti

s.tweniGostavetidC"' /e,

Bab' \

Sk.PlavieeniiOzisiatadzi

Brastavetiuluo P1 01-tulude josu4i

acd(L)T:50

0Moesia (Bulgaria)

kah-Statriet 4

-41

12

nel , (13) Orlea, Celei , Gareovulu, (14) Corabi'a si in fine terguletiulu Islazulu incoltiulu versaturei Oltului, pe acsta sprincna de dlurivediu mari maguri insiratein grupe, candu de trei, candu de cinci, candu de siese-spre-diece si mai multe.

In trei puncturi differite, la Grojidibodu(15) la Celei si la Islazu(16) sunt si urinede cetati,'unde se gasescu bani si petre scrise d'in timpulu Uriasiloru. Uriasii, domni-loru, vorbiau latinesce coci latinesce, sunt scrisi acolo si banii si petriele. La Celei (17)Acesta magura se afla ca 150 stanjeni spre appusu de commun'a Hotarulu, care este invecinata cucommun'a Grojdibodulu;-5. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire de Temp'a si se afiaintre communele Grojdibodulu si Hotarulu, si coprinde 5 sytuj. naltime, si 29 ocolulu, verfulu ro-tundu, flinda asiediata pe locu sietiu; 6. un'a idem pe mosii'a Bistriti'a, care perta numire deAscutita si se afla spre mdia-nepte de commun'a Hotarulu, ca 350 stanj., si coprinde 9 stanj. naltime,si 45. stanj ocolului; verfulu ascutitu, fiindu asiediata pe ben sietiu. (subsc. N. Popescu).

(13) La Gur' a Padinei (plas'a Baltii) se afla : vre-ua ld maguri si anume spre resaritu, Maga-r'a Utsei, Gletoru, Cazaciloru, Dragoiu, Slanuui, Nicolici ; spre media-nepte Magur'aVoini, Manea, Boldu-mare, Boldu-micu, .Neicai, Floriloru, Strechia, Istrate; spre appususunt trei, ale carom nume nu sunt cunnoseute. (subse. Ionu Vladescu).

(14) D'in commun'a Garcovulu (plas'a Oltulu de josu) avemu sciintia co : spre media-nopte de va-tr'a communei, care este asediata pe malulu stingu alu Dunarei, in departare ea de 400 stanjeni,sant patru movile si a-nume : 1. Magur'a Titiri; 2. Magur'a Verde ; 3. Magur'a Cio-lacului ; si 4. Magur'a Tigai; asiediate camu in linia drepta, avendu directiunea de la mesa-ritu spre appusu si in departare ea de 400 stanj. un'a de alt'a , ro un'a a cincea magura, numitaMagur'a Ciganului, esi-e asiediata pe malulu Dunarei, spre appusu de communa si in departare cade 500 stanj., cari, si acest'a, nu se scia de midi' si de eine sant facute. (Subsc. .N. Dimitrescu)

(15) La Grojdibodu s'au afiatu la 1838 eel duoe tabelle de bronzu, alu carom istoricu flu vedemuin rapportulu dlui maioru Papazoglu, citatu la Annex'a nOstra D. Aceste tabelle s'au publicatumai anteiu de Joseph Arneth, in Zwlf rmische militar-diplome. Wien. 1843, Nr. VII, cu repro-ductiuni litografice; apoi in Neugebauer, Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums "Kronstadt. 1851. p. 117. Ackner und Muller. Die. rmische Inschriften Dacien." Wien 1865.p. 173,Mommsen. Corpus Inscriptionum latinarum" Berolini, 1873. t. III. p. 2. pag. 876;Tim.Cipariu, in, Archivula pentru filologia si istoria". Nr. XVII d'in 10 augustn 1868. Negresitu coacestu monumentu se afla reprodusu in nou'a opera a (Pa Lion Bignier d'in Paris, asupr'a Tabel-leloru de liberare din serviciulu militarn honesta missio"; dim n'amu vediutu ancoacea carte. Vomureproduce elueiclarea monumentului, de pre venerabilu nostru collegu Tim Cipariu in Annex'a F.

(16) Invetiatorulu de la Izlazu (plas'a Oltului de josu) referre eufnu-co : in arondismentulu a-cestei commune, precumu si in vecinatatea ei s'au gasitu duoecetatiui de pamentu, imprejmuite cusiantiu ; un'a in mahalao'a Bacoviteet si alt'a i Verde'a. Cea d'in mahalao'a Racoviti'a este des-

- pre resaritu si media- nopte, la locu sietiu, pe malulu unei garle numita Racoviti'a, uncle astadi seafla biseric'a cea vechia. Ero cea de-a-duo'a se afla intreVerdea si Izlazu, pe malulaDunar i, despremidia-nepte, fiindu facuta pe dela despre mdia-di si pe valle despre media-nepte Ele an trei sian-tiuri paralele, cari mergu cu capetele spre resaritu si appusu, d'in cari cele duoe despre media-di auua distantia in departare unulu de altulu ca 2 stanjeni; ero cola lie alu 316, ca do unu pogonu; lungi-mea loru este de 72 stanjeni, ro aduncimea acestoru siantiuri este astadi ea de 2 palme. Betraniilocului au auditu de la mosii lora despre flinti'a vecbia a acestoru cetati he pamentu. Totu in a-cesta communa s'a gasitu in annuli./ 1872, in piati'a ScOlei si a Primariei, ua tinichra ea de uajumetate de oat cu banuti mici d'in vechime, de cotra unn copillu ca de 7 anni, aflame Iona alu lo-cultorului d'in acista communa Calinu Floritia. (subs. F. Popescu)..In Annex'a G. vomu relaticele spuse de dhl Bolliacu despre anticuitatile de la lzlazu.(17) D'in Celei (plas'a Oltulu lie josu) avemu armaterele communicatiuni : In cuprinsulu acestei

commune se afla ua cetate, unu drumu de ptra si piciar'ele unui podu ruivatu, ce se afla inDunare. Cetatea este de ptra si caramida de Antra; si porta numirea de cetatea ,Sicibida(?)

:

:

,

13

mai cu deosebire, resaru d'in apa pe malulu Dunarei si pici6rele de p6tra ale unuipodu pe Dunare.

D6ro de ad in susu merge spre Recic'a ua calle impetrita pe care o constita incommun'a sa, si invetiatorulu de la Brestavetiu, (18) carele attesta despre existenti'aunei cetati cu vechi oseminte pe siesulu d'intre Caracalu si Ce lei, pe uncle se vedu simovile, anume la Deveselu. (19)

lja alta calle, si mai bine insemnata pe tiermulu stingu alu Oltului, apnea de laIciosu in susu spre Carpati si trece priu a-mare, prin Potlogeni, prin Rusanesci,prin Scarisir'a, prin Gostavetiu, priu Slaveni, prin Stoenesci, prin Farcasie, prinDobroslaveni, prin Faicoin, prin Raduleni, prin Sioperliti'a, prin Brancoveni,prin Rtr'a si lenusiesci, prin SlatiOre si Dranovetiu, si apoi psa in susu d'in Ro-manati in Valcea.

D'a lungulu acestei cai, domnileru, sunt respaudite si maguri si vechi cetati. Lamare,(20) Oltulu e cuprinsu intro ruinele a duoe vechi asiediaminte; la Potloge-

ni (21) este ua magura mare, totu asia de mare, ca cei'a pe care a deschis'o in Rusa-Drumulu este de petra si pOrta numirea de Sioseoa jut Traianu, si piciOrele podului ce se afla inap'a Dunarei, sunt de ararna (?) si se numesce podulu lui Traianu. (?) Cetatea este spre media-di de cotnmuna si este asiediata pe delu, si nutnirea locului uncle se afla cetatea nu este eunnoscuta;,,sioso'a merge prin mijloculu communei spre N., ro piderele podului cadu spre media-di de com-muna. Cetatea e rotunda in forma de circomferentia si spatiulu occupatu e ca la 4 pogene; zidulucetatii este formatu de lespedi de petra cioplita si caramida do Antiva in forma patrata, avendu inn-gime de 3 palme si grosime de 4 degete. Intrebaudu pe betrani, pe preoti si altii, au spususi dinsii

co cetatea, drumulu si piciOrele podului ruinatu in Dunare, le au pomenitu si dinsii d'in betrani. Incuprinsulu acestei commune s'au gasitu urcidre si banuti de argintu si ua ptr a mare in forma pa-trata culittere slavone (?) de-pre timpulu imperatiiei lui Commodu, si unu stelpu de ptralimpedein forma cilindrica, care s'an deseoperitu de curendu. (subsc. M. Pasguakscu). RelatiunileBolliacu, pe care le damn in Annex'a 11 voru lamurf mai bine cele relatate ad.

(18) D'in commun'a Brestavetiulu (plas'a Baltii) ni se communica co : despre resaritu de com-muna si in departare ca la 1590 stanjeni, se afla drumulu lui, Traianu si pe acelu drama se Alapetrisiu. Despre mdia-npte de communa si in departare de dins'a ea la 1700 stanjeni, in laturide drumulu Caracalului, en 150 staujeni spre resaritu4 si in alaturare cu balt'a communei Crttsiovulusi in delimitirea communei Brestavetiulu, s'arn fi afiandu ua cetate si se dice co s'aru fi gasitu ca-ramidi, petrOie si alte unelte. Despre media-di de communa in departare s'aru fi aflan du ua bise-rica serbsca, si in departare de 150 stanjeni de communa s'aru fi gasitu Ose de Omeni. (subsc.C. V. Popescu).

(10) D'in commun'a Deveselulu Comanea ( plas'a Ocolulu) priimimu sciintiele urmatere : Acstacommuna se afla situata pe loot sietiu, invecinandu-se la, appusu ea commun'a Redea , si la norducu Caracalulu, ero despre media-di cu commun'a Radil'a. Dupo cercetadle facute prin betraniicommunei despre vechile asiediaminte, ce se crede a fi remase de la stramosii ,nostri Romani, nuamu pututu afla altu decatu co la media-di de acesta connnuna se afla duoe ca de 6 stan-jeni inaltimea, si 20 stanj. largimea, si ua alta movila la media-upte de acsta communa, in inal-time, largime si departare totu ea cele-l-alte movile aratite mai susu. (subsc. Diaconescu).

(20) De la Tii'amare (plas'a Oltului do josu) suntemu informati co : cla media-di de acsta com-muna, care se invecinesce la appusu cu Visiina, la nordu en Potlogenii, la resaritu cu IJd'a si despremedia-di cu Donea-mare, se afla, peste Oltu, duoe cetati ca do siopte-dieci stanjeni largimea si indepartare de acsta communa ea de 400 stanjeni. (subsc. Th. Pasculescu.)

(21) De la Potlogeni (plas'a Oltului de josu) ni se spune co 83 ada : ua ntagura forte mare, si-

Tiea

d-lui

1.

mouile,

14

nesci (22) collegulu nostru d-lu Sturdza, la 1872. Totu d'in Rusanesci este si frums'a stele cu duoi lei culcati pe frontonulu ei, pe care socii'a si libertuln Fortunatuau ridicat'o lui Aelius Valens, unulu d'in cele mai mari monumente lapidarii ale mu-seulni nostru si unulu d'in Cele d'in urma venite inteinsulu. (23)

La Scarisior'a (24) sunt alte trei movile mai mici; ro la Gostavetiu, (25) dru-mulu celu mare alu Romaniloru, callea lui Traianu despintecata, arkta ochiloru cal-letorului latele sale caramidi cu semne originali, pe care d-lu Sturdza a avutu ingri-jire a le clesemnk. Mai spre nordu, la Slaveni, (26) alaturi cu callea lui Traianu, esteua cetate patrata cu siantiu intreitu si cu unu turnu lunga dins'a, asiediate dreptu

tuata spre appusu de acasta communa, in departare ca de 700 stanjeni in campia, anse fora sa sescia de cine este facuta seu pentru ce." (subsc. I. .Dadulescu).

(22) Rusanescii (plas'a Oltului de josu) este loculu exploratu de d-lu Sturdza. De acolo invetiato-ruin ne amintesce co : se afla duce maguri, d'intre cari un'a este situata in partea despre appusu acommunei Rusanescii-de-josu, pe locu sietiu, in distantia de 1700 stanjeni, alu carui conturnu me-sOra 43 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Rusanescii, proprietatea d-lui Alexandru G. Golescusi se numesce Magur'a Ieni. Acasta magura s'a taiatu in patru la 1872 si s'a gasitu de desubtuluei unu scbeletu de omu completn, care, de pe cumu se spune, a fostu la marime ca si eenenii d'in vre-mile de acumu. A duo'a magura se afla situata in parte'a despre appusu a communei Jiienii, ye.cina cu Rusanescii, pe ben sietiu, in distantia de 1500 stanjeni, alu carui conturnu mesra 40 stanj.;naltimea megra 8 stanj.; are forma conica; este pe mosii'a Jiienii a d-lui Stefanu Jiianu si se nume-sce Magur'a lui lona Ciobanulu. Acsta magura s'a taidtu in patru la 1865 si s'a gasitu de de-subtulti ei na cruce de petra a carui marime, de pre cumu se dice, era de 12 palme lungime, 4 latime si 3 grosime, pe care se aflau desemnati duoi lei selbatici, unulu pe faci'a si altulu po dosulu ei.Se spume co avei si inscriptiia necunnoscuta, care s'a si luatu de autoritatile administrative. (subsc.Const. Vasilescu). Crucea de care e vorba act este invederatu stel'a pe care o vomu descri mai cu de-ameruntulu in Annex'a I.

(23) Vedi la Annex'a I descrierea acestui interesantu monumentu.(24) D'in Scartisir'a (plas'a Ocolulu) ni se arata co in coprinsulu communei se afla : maguri de

pamentu cafi se vedu a fi facute d'in vremile vechi, dro nu de inginerii de astadi, si anume : Ma-gur'a cu cruce, pe mosii'a Plavicanc'a; Magur'a lui Gardu pe mosii'a communei SearisiOr'a; Magu-r' a lui Stoianu , pe mosii'a Brancovanu. Cea d'anteiu e spre sudu-vestu de communa; a dou'a spre vestu

si a trei'a spre nordu-vestu. Ele sunt nalte ca de 7 stanjini si in ocolu ca de 30 stanj. Spre amddide Magur'a lui Garda spunu betranii co mai de demultu s'ani fi gasitu lespedi,de caramida mare,cari se vede co erau facute d'in vremile vechi... (subsc. I. Dodea).

(25) D'in Gostavetiu (plas'a Ocolulu) ni se relatidia co :mai vedu si acumu numai remasitiele,unei vechi siosele ce se dice co aru fi fostu facuta de Iinperatorulu Traianu, avendu directiune dela Dunare spre munti, fo a a mai fi, ad in communa, alte locuri inseinnate .de felulu acest'a. mix)in commun'a Slavenii, ce se inveciudia spre mdia-nOpte cu commun'a nstra Gostavetiulu, dense-bitu de urmele sioselei daspre care se verb( mai susu, se mai vedu si urmele unei vechi cetati ro-mane, ce se afla in centrulu acelei commune si care nu se scia de candu este zidita. Reticule, ea in-scriptiuni forte vechi s'au gasitu ades de locuitori pe acestu loon. (subsc. D. Visinescu).

(26) Eto acumu informatiunile ce ne venira de la Slaveni (plas'a Ocolulu) : In acsta communaSlavenii se afla in centrulu sou, ruinele unei echi cetatinie, care, de pre cercetarile facute prinbetranii communei, nu se afia de candu si de eine este zidita, ale carii siantiuri se vedu a fi fostunumai de pamentu, ro nu de pdtra sea caramida. Barnett Cu inscriptiuni forte vechi s'au gasituadesd de locuitori pe ruinele acestei cetati. Se mai afla anco prin acsta communa, ruinatu, mmdrum asternutu cu petra merunta, avendu directiune de la madia-nOpte spre madia-di prin com-,,muna, care se dice a fl fostu facutu de Imperatorele Traianu (subsc. P. Ionescu.)

15

pe malulu inaltiatu alu Oltului. In rip'a de sub cetate si sub curtea d-lui Murga-sianu, s'a deschisu la 1837, ua bolta subterrana, d'in care s'au scosu mai multe ta-blitie de ptra, sculptate cu icOnele dieului Mithra, si cu inscriptiuuile : sum. IN-VICTO. MJTIIRAE., si unu altaru purtandu cuvintele ARA. 501,15. Vladimiru de Blaremberg,in articolii citati, si apoi academiculu francesu Felix Lajard, in memoriile Institutu-lui d'in Paris, au publicatu si au commentatu aceste mouumente, d'in cari pose-demu adi in Muieulu Nationalu abi cate-va fragmente. (27)

Acsta descoperire ne intaresce numai in convingerea co zon'a de anticuitati pecare o percurgemu, este cu adeveru compusa d'in remasitie ale soldatiloru lui Traianu,cari d'in Asia addusera negresitu in Oltenia cultulu pbrsieu alu dieului solaru Mithra.

La Stoenesci, permiteti'mi, domnilorn, a ve i_mpartasi d'a-dreptulu chiaru cuvin-tele d'in rapportulu invetiatorului :

eIn acsta communa Stoeneseii trece unu drumu asternutu cu ptra merunta, cevine de la Celei spre Romuiculu-Valcei, adico in lungulu Oltnlui. Numirg a o p6rtade Drunmlu iui Traianu. Acestu drumu trece prin centrulu communei, in care nuose pole cunu6sce decatu prin sapaturile siantiuriloru si ale caseloru ce 'si facu lo-cuirorii re elu. Are ua latimo ca de cinci stanjeni, ua grosime ca de ua palma sijumetate. fn partea de sudu a communei este mancat.1 de ap'a Oltului ca de 150 st.;otrecendu acsta mancatura, so cumnisee atatu in maln catu si prin villa ce au lo-ocuitorli pre marginea Oltului, mergendu spre commun'a Slavenii, printre duoe ron-oduri de maguri, pone se finesce Or)si prin mancatur'a Oltului, lunga catunulu Fon-otanelile, la Na distantia ea de 300 stanjeni. In partea despre nordu de communase cunn6sce fOrte bine, si circula Pe elu locuitorii pone in cornmun'a Farcasiele, uaodistautia ea de 400 stanjeni. De acestu drumu se povestesee de locuitori co a am-oblatu pe elu Doninulu de Rouu, car a avutu arnanta la munti, si plecandu de a-ocolo spre Cele), la resiediuti'a sa, nOptea,fiindu-co numai noutea putea, amb16,, caounulu co e) !ormatu d'in roua,l'a apucatu si, resarindu 86rele, l'a topitu, sipa loculu undo l'a topitu s'a formatu satu ci i s'a datu numirea de Potopini, careeste si pens in dio'a de astadi. (28)

Despre Craiulu de Rona si despre drumulu seu de 'Ara, mesuratu in metri (8 inlatime si 1 i nalti me) si attribuitu lui Traianu imperatorele Romaniloru, co se pream-

(27) Notiti'a lui Felix Lajard perta titlulu : Additions au mimoire sur deux bas-reliefs mithria-Tues qui ont iti trouves en Transylvanie, sea la decouverte du Mithraeum de Slavini en Valachie.Ea este publicata in MC:noires de l'Academie des Inscriptions et Belles Lettres de Trance", t. XIV(1830) p. 178-185, precumu si in : Nouvelles Annales publiCes par la Section franaise de l'In-stitut Archologique de Rome, t. H, 1838, p. 7 85. Vomu reproduce, tradusu pe romanesce, acestuniemoriu in Annex'a J, impreuna cu stampele ce'lu insociescu. Baso-relievurile elate in mithreuluide la Slaveni s'au rasipitu d'in collectiunea lui Michalache Ghica, undo erau arlunate; abie deco re-gasimu uncle din ele in collectiunile actuale d'in tirra.

(28) AcCsta relatiune a invetiatorului d'in Stoenesci (plas'a Ocolulu) este subscrisa 1. Stanescu.Sa adaugemu aci ui notitia despre drat-truth lui Traianu, d'in rapportulu invetiatorului de la

Farcasie (plas'a Ocolului) : Drumulu.lui Traianu se gosesce prin acsta commulia trecutu, carea avutu comnaunicatiia de la Dunare spre rnuntii Carpati. (subsc. I. Elliescu).

(jio'a

.

16

,bla nuroai *tea pe dinsulu d'in muntii Carpati si pene la Ce lei", ne vorbescu si in-vetiatorii d'in Faleoiu(29), d'in Dobrosloveni (30), si apoi si cei d'in Osida-de-susu(31)si d'in Sioperliti'a(32). Miro ael, si a-nume incatunulu Vladulenii, nu departe

(29). De la Falcoiu (plas'a Ocolulu) : Pe totu territoriulu acestei commune, curriu si cele inveci-nate, nu se afla nici unu lucru insemnatu d'in vechime, decatu numai unu drumu de petra, careiea numirea de Traianu; elu cade in parted communei despre appusu si este asiediatu pe unu delu,ce se numesce delulu Yiiloru. Acestu drumu se afla in departare de commune ca la 4 kilometri;bare na latime ca 8 metri si inaltimea ca 1 metru. Se dice de cotra botrani co aru fi fostu facutu deTraiann Imperatore le Romaniloru, ce se preamble numai neptea pe dinsulu, d'in muntii Carpati sipane la Celei, flindu-co acolo se spune co a fostu cetate. (subse. St. Triculescu).

(30). De la Dobroslaveni (plas'a Ocolulu): Este numai ua siosea vohia, numita drumulu de petrasi drumulului Traianu, care drumu venindu de cotra Reciea, intra in hotarulu catunului Poto-pinu, la partea despre media-di si merge spre mdia-nOpte cotra commun'a Falcoiu; anse este pa-rasitu si mimai pe alocure se pote ved in stare buna. (subsc. N. Deconescu).

(31). Rapportuln provenitu d'in Osic'a-de-susu (plas'a Oltulu de susu) ne procure elemente de to-pografia archeologica mai variate, pe care le voma reproduce tote ad indata : Se face cunnoscutuco imprejurulu acestei commune aunt trei dluri, d'intre care unulu este spre resaritu de commune

,,si se intinde spre appusu intr'ua lungime nedeterminata (?) spre nordu ; ro unuIu se intinde spreappusu intr'ua lungime nedeterminata (?), carele se desparte totu d'in celu-l-altu ce se intinde sprenordu; ero coin d'alu treil este la media-di de commune si se intinde spre appusu intr'ua lungime ne-determinata(?).Se mai face cunnoscutu.co riulu Oltetiulu trece pre lunge temeli'a acestei commune,,si se versa in Oltu d'in colo de commun'a Falcoiulu, peste care se afla si podu statatoru de lomnu fa-cutu acumu d'in non. Se face cunnoscutu co in dlulu care se intinde spre nordu, se gasescu tronuricu se intr'insele, si fora ea sa se Vita constati de pre ce timpuri aunt acele tronuri cu oseminte, earlse gasescu in acelu dln. Se mai face cunnoscutu co drumulu marelui Imperatore Traianu trece pedespre resaritu de commune, prin catunulu Vladulenii, ce appartine totu communei Osic'a, si co eluse transporta si prin alte commune ale Romaniei d'in ap'a Dunarei in susu ,si trece in Transilvani'apreste muntii Carpati, precumu si noulu drumu ce se face acumu si carele este pusu Ia mai multe locuritotu pe alu Imperatorelui Traianu.Se mai gasescu oseminte, precumu si tronuri, spre resaritu decommune, in marginea drumului d'in vechime alu Jmperatorelui Traianu, la aduncime ca de 7 pal-nine, fora ca sa se Oa constati de cine-va ca de pe ce timpi sa fia acele oseminte si tronuri, decatud'in vremurile vechi. Se mai deslusiesce co spre nordu de commune este unu troianu ce pOrtanumele de Brazd'a lui Novacu si este strabatutu prin mai multe commune ale Romaniei, si care,,este on unu caputu la resaritu, ro cele-l-altu la appusu, si are ua largime ca de unu stanjenusi jumetate, si naltimea ca de duoi si jumetate stanjoni, si este trunchiatu la verfu, fiindu pa-mentulu trasu spre media-di, si care se dice d'in mosi stramosi co este facutu seri trasu d'in vre-mile vechi, de pe timpulu marelui Imperatore Traianu. Tote ce se mita prin acestu respunsusunt forte bine constatite co sunt de pe vremile vechi si nu de acumu, pentru co nu se ga-sesce macaru unu singuru omu, care sa scia su celu pucinu sa fi auditu pe mosii nostri vorbindudespre acele oseminte si tronuri aflate in acelu dCIu, precamu si cele d'in marginea aratetuluidrumu d'in vechime, si cari sunt totu in aceiasi directiune unele cu altele, ea la ua distantiade 100 stanjini uncle de altele. (subsc. D. Poppescu)

(32), D'in rapportulu venitu de la invetiatorulu d'in Sioperliti'a (plas'a Oltulni de susu) extra-gemu aci numai puncturile 3, 5 si 6, attingetere de materra ce ne occupa de ua-camu data sireservemu restulu, care este de celu mai viu interesu, pentru a'lu reproduce niai la valle : 3. Totuin coprinsulu acestei commune, pe delulu d'intre Oita si Oltetiu, pe ua campia forte frumOsa,spre mdia-nopte de commune, sunt mai ntulte maguri mari de pamentu; un'a este chiaru incommune ; la largimea circonferentici este ca 11-12 stanjeni; inaltimea, ca 3 stauj.; verfulusascutitu. Aceste maguri se dice co aru fi facute de Daci, candu au avutu resbelu cu Traianu.

-

17

de sat& Grecii, callea romana a lui Traianu clca d'asupr'a unui altuvallu de pamentu,ce'lu bate in cOsta d'a-curmedisiulu. Ace lu nou vallu este Brazd'a lui Novucu, des-pre care vomu yorbi indata. Acumu anse, ea sa manamu callea romana pene la ho-tarulu judetiului Valcea, sa o mai constatamu anco strabatendu commun'a Branco-venii (33); apoi destainuindu-se sapatoriloru caiei ferate, cari acumu duoi anni sur-pau malulu stingu alu luncei Oltului, in communele Pte a (34) si Ienusiescii (35);5. Totu in coprinsulu acestei commune spre niedia-nopte, este brazd'a sea vanula lui Traianu;este ca de 4 stanjenilargime, si 3 stanj. aduncime; parnentulu este scosu spre mdia-di; este trasade la resaritu spre appusu; lungimea nu'i o potu cunnOsce betranii, coci trece si prin ap'a 01-tului." (Negresitu co este ad vorba de Brazd'a lui Novacu). 6. Totu in vecinatatea acesteicommune este si drumulu ui Traianu, asternutu cu ptra, care trece de la media-di spre me-dia-nOpte, pe uncle astadi se face siosdo'a judetiana. Petea de pe dinsulu este in marime ca sia nOstra de astadi; largimea ii este ca 4 stanjeni. (subsc. Preotulu I. Ionescu).

(33) Asemeni d'in rapportulu invetiatorului d'in Brancoveni (plas'a Oltului de susu) consem-namu de ua camu data numai notitiele despre Callea romana si despre Brazd'a lui Novacu : Celemai vechi asiediaminte aflate in acesta communa sunt : 1. Sioso'a de pltra, spre appusu desatulu Brancovenii; iea de la nordu, indreptandu-se spre sudu la Dunare. Acesta siosea se cue-nem forte bine in unele bonn, dro in altele este acoperita de pamentu. Preste acesta siosea se con-struesce acumu, in unele parti, sioso'a judetiana numita drurnulu Sarii, fiind u-co pe ad' se tran-sporta sarea de la salinele d'in districtulu Valcea. Traditi'a verbale o numesce sioso'a sdu dru-mulu bui Traianu, si alta traditia, de pre altii, o numesce sioseo'a Domnului de Roua. 2. Spresudu de acesta cow:Liana, prin proprietatile Parscbvenii, Sioperliti'a si Grecii, este unu siantittcu ua largime de llls stanjenu. Inaltimea pamentului scosu d'in elu se 'mite socoti de unu stan-jenu. Pamentulu scosu d'in elu este aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu dearaturi; em tine de la vesta, morgendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime intr'astu-feludespre acestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu Brazd'a lui Novacu vine tocmai de undoappune sOrele si se sfersiesce la resaritulu serelui. Novacu a trasu cu plugulu acesta brazda, a-vendu injugati duoi bivoli albi, can i. trasu brazd'a chiaru prih Oita, mai adaugindu co 01-tulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acest'a brazda., (subsc. T. .Marinescu).

(34) D'in Pitect (plas'a Oltului de susu) : .gIn acesta communa sett in communele vecinenu se afla alte asiediaminte sem locuri insenanate d'in vechime, decatu numai in commun'a vecinaIenusiescii, pe uncle trece lini'a ferata, sapandu-se mm capu de dlu, aduncime de unu stanjenu,s'au gasitu mai multe tiduri de petra mica si caramida forte mare S'au gasitu tote in aceluloot si cioburi do Ole forte marl si grOse ca de duoe degete. De ad se intiellege co acelu bena fostu vre unu asiediamentu stramosiescu seu de pe vremile candu cu Uriasii ori cu Jidovii;anse nu Orb, nici ua numire d'in vechime , fiindu pene acumu necumiescutu de emeniiexistenti. Acelu locu cade spre resaritu , la marginea unei mabalale a communeiEste asiediatu pe muchi'a unui dOle, uncle a fostu ua mica padure, care s'a taiatu de lini'aferata si se numesce astadi ditulu lenusiesciloru. Acele ziduri suutu facute de petra mica sicaramida mare; Vitra este asternuta cu materii asie, de tari incatu fia-care se pet sparge, drode deslipitu nu se 'mite deslipi un'a de alt'a. Parte d'in acele ziduri s'au taiatu de lueratori inbucati enor me, pe unde a ajunsu lini'a ferata si , retezandu-se cu ciocanele , s'au prestegulitusingure in valle , uncle stau tocmai ca nisce lespedi de ptra intregi. Marimea aceloru zidurieste : inaltime de unu stanjenu si grosime de ua jumetate de stanjenu. Marimea caramideice s'a gasitu in uncle ziduri este : lungimea de 2 palme si 5 degite; latimea de I palma 5 de-gite, si grosimea de 5 degite. Acele ziduri inchipuiescu a fi fostu locuintia de Omeni; anse nu secunnOsce bine, coci se intindu cotra commun'a Petra spre sudu, si cele-l-alte capete ale lora nus'au vediutu, ca sa se scia catu sunt de lungi. Pentru acelu locu nu ,s'au pastratu spuse sOnpovesti d'in vechime betranesci, fiindu-co nimene nu scie, ce aru fi fostu acelu locu, coci a fostula toti invidibilu pene astadi, (Nesubscrisu).

au

Ienusiescii.

18

apoi in fine o vedemu trecenclu pro lunga magur'a mare de la Slatire(36), pe laDranovetiu(37), si continuandu'si asttrnulu seu do ptra merunta si de late cara-midi , prin pamenturile rnostenesci ale boieriloru Buzesei , la hotarole Valcei siRomanatiloru.

Pone a nu perdo d'in vedere asiediamintele romane d'in acestu tinutu, aru trebufsa no oprimu in-de-lungu in cetatea care astadi anco p6rta numele imperatului An-toninu Caracala, si in imprejrn: irile ei, asia bogate in ruine antice; dro asemene cer-cetari, ce s'aru cad sa le iutemeiemu pre t6te notele archeologice si epigrafice cullesdo colonelulu Blaremberg, de ingeuierulu Popovici, de cl-lu Laurianu, de maioruluParazoglu si de d-lu Bolliacu (38), 'rni aru Id, '1)1.6 multu d'in timpulu de carepotu sa dispunu acumu dinaintO d-loru-vOstro, corendu-vilu mai cu gala spa, a ca-racterisa, respunsurile ce mi au venitu la Cestionariulu men archeologicu.

Fia clOro atat'a numai constatatu co insisi invetiatorii satesci, rasipiti prin com-munelo d'in Romanati, no facu sa urmarimu Cetatile antice si Movilele funerarii depre malulu Dunarii, si apoi Callea de Ora a lui Traianu, Craiulu de Roua d'in po-vesto, urcandu d'alungulu Oltului in susu, cu siruri de Movile si cu Cetati proba-bile antice statiuni sOu mansiones, presarate in juru'i; si apoi anco ua alta Callecare de la Celei, strabatendu siesulu centralu alu judetiului, man& la cetatea capi-tale, la acea vechia Antonina sOu Antina, ruinele Recicai de astadi, fOrte invecinato cuorasiulu Caracalulu.

Abatendu-ne acumu d'in sfer'a auticuitatiloru netagaduitu romane, vomu reveui

(35) Aceleasi sunt confirmete in relatiunea de la Ienusiescie (plas'a Oltulni de susu) : Se aflape unde trece drumulu de feru, pe cest'a co esto situata intre commune (Ionusiescii si Petra),unu zidu grosu ca de trei panne approximativu, ero in-la-intru ca de 10 metri in tote partile,si pamentulu crescutu d'asupr'a ca de unu metru. Acestu zidu este chiaru in centrulu commu-nei, situatu pe ua muchia de Mu; eh este patrunghiularu si coprinderea lui in la-intru esteca de 100 metri patrati.) (subsc. Gr. Georgeseu). De pre acesta descriptiune s'aru crede co incentrulu communei Ienusiescii, pe unu dlu, s'aru aflo, ua cladire antica patrata, cei'a ce este forteposibilu; cei'a ce ause amu pututu constati insu'mi d'in vedere, trecendu rapide cc convoiuln pecallea ferata, este co in dilulu ce marginesce spre resaritu lunc'a Oltului, se presenta invede-rata ochiloru ua sectiune forte distincta a caii romane , construita cu straturi de petrisiu si cuintarituri si pardosila de caramidi late.

(36) De la Slatire (plas'a Oltului de susu) aflarnu co : gin partea despre resaritu de acstacornmuna, nu a ski in departare si aprOpe do riulu Oltului, se afla ua Magm.a de pamentu, a-vendu cereultulu sou imprejuru, approximativu de 30 stanjeni, Oro inaltimea sa de la suprafaci'apamentului camu de l'is stanj. Intrebandu pe locuitorii mai betrani ce sciu despre acesta ma-gura, mi au declaratu co nu sciu de este facuta de mans: seu de este provenita d'in vre unnartificiu naturalu, decatu, de pre spusele betranilcou, fiindu pre vechia, se dice co acsta emu-mina a .fostu incorporata cu Slatina, de la care 'mite isi trage si numele. (Nesubscrisu).

(37) De la Dranovetiu (plas'a Oltulu de susu) : gD'in vechinre este drumulu mi Traianu, fa-cutu in planu de siosea, care trece prin mijloculu acestei commune si merge de la midia-nOptespre media-di, ero altu ceva nu se afla nimic'a. (subsc. Preotulu halm Demetrescu).

(38) In annexele A, B, C, D se coprindu note despre diffe ite exploratiuni facute si infer-matiuni cullese la Recic'a si Caracalu. Ero in annex'a K, amu cuprinsu eele ce a scrisu maiimportantu d-lu C. Bolliacu despre aceste localitati.

.

-

19

de indata la acelu vallu, numitu Brazd'a lui Novaeu, si printre rapporturile venitedin Osic'a-de-susu, d'in Sioperliti' a, d'in Brancoveni, d'in Dobrunu,(39) d'in Vii-siOr'a (40) si din Popendialesci (41) cari tete mentioneclia despre acest.. brazda, cetdia in duoe siesulu d'intre Carpati si Dunare, me voiu marginf a cit descriptiunealui, facuta de invetiatorulu de la Brancoveni

Spre sudu de acesta communa, prin proprietatile .Parscovenii, Sioperliti'a sieGrecii, este unu siantiu cu ua largime de unu stanjenu si jumetate. Inaltimea pa-cmentului scosu d'in elu se p6te socotf de unu stanjenu. Pamentulu scosu d'in elueste aruncatu spre sudu. In mai multe locuri este stricatu de araturi. Elu vine deda vestu mergendu spre ostu. Traditii'a poporana se exprime inteastu-Mu despreacestu siantiu, numitu Brazd'a lui Novacu : Brazd'a lui Novacu vine tocmai decunde appune sOrele si se sfersiesce la resaritulu srelui. Novacu a trasu cu nlu-cgulu acesta brazda, avendu injugali duoi bivoli albi, earl au trasu brazd'a chiarueprin Oltu, mai adaugindu co Oltulu face si acumu valluri pe unde a trecutu acestabrazdal..

Se insiga d6ro reu acei d'in in vetiatorii satesci cari dicu Troianu acestei mythicebrazde, dandu-o pe sem'a imperatului Traianu; si despre acesta ne incredintiamu simai bine d'in faptulu, constatatu mai anteiu de ingenierulu Popovici, co drumuluromanu de pe malulu Oltului inclleca, lunga satulu Grecii, vallulu, de siguru an-terioru, ce perta adi numele de 13razd'a lui Novacu.

De eine a fostu facuti acesta brazda, si pentru ce ea porta numele enigmaticu alului Novacu, carele id Romania mica, s'a pastratu ca ua denumire geografica in pla-iulu Novaciloru d'in nordulu judetiului Gorjiu, Oro aiur6 intro romanime ph a fi si-nonimu cu epitetulu de Uriasiu 2 Acestea suntu lestiuni pe cad abi decoconstatari archeologice, purtate priu Vote tierrile de la Dunarea de josu, le voru putevre-odiniera elucid. Ne multiumim u acumu a stabili faptulu cumu-co vallulu

(39) Notiunile despre Brazd'a mi Novacu, venite de la Osic'a-de-susu, Sioperliti'a si Brancovonise aila in notele precedenti sub No. 31, 32 si 33. Ero d'in Dobrunu (plas'a Oltului-de-susu) ne-au ve-nitu cele unnatre : In mosii'a boieriloru Bratashthi, sub unu piscu de Ulu, in marginea Oltetiu-,lui, in vecinatate cu commun'a Dobrunulu, se afla in faci'a pamentului remase ziduri de case....,Se ails brazd'a ce se numesce Brazd'a lui Novacu.... ea vine pe ua muchia de dela d'asupea coin-munei Dobrunulu, coborindu pene in mijloculu commuuei si merge spre resaritu la commun'a Sio-perlitra. (subsc. Preut. Diana. Ioniachescu).

(40) De la Viisir'a (plas'a Ocolulu) a vemu scire co : in cuprinsulu communei Viisir'a, proprie-tate a Statului, s'a gasitu ua magura vechia,' asiediata in centrulu communei, pe locu potrivitu;are fonn'a unui ovalu; mosurandu-se pl'a magurei josu, a fostu de 480 stanjeni; la eapulu de laappusu are naltime de 48 stanj., la inijlocu 44 si la capulu de la resaritu 34 stanj. Si s'a maigasitu si Brazd'a lui Novacu, ce vine dreptu de la appusu si merge spre resaritu; are largulu de2 stanj. si naltulu de 1 stanj. (subsc. Drosu Constantino).(41) De la Popendialesci (plas'a Oltetiulc) avemu informatiuni co : Tan despre resaritu,

,,in departare de acdsta communa la 3000 stanjini, luati approximativu, so afla lea brazda ce vinede la resaritu si merge spre appusu su vice-versa, care betranii o numescu Brazd'a lui Novacu."(subsc. George Gavrileseu).

20

transversalu este mai vechiu de catu caile romane, cu data mai multu sett mai pu-cinu precisa.

Mai vechia decatu dinsele, mai vechia decatu Dacii, decatu Getii si decatu ori copop6re en nume istoricu, este de voinu credo nu numai entusiastele descriptiuni,dero si vasele de lutaria grosolana si aschiile de cremene ale d-1ui Bolliacu, addusede Pa dintr'ua curiesa localitate, ce occupa centrulu vastei campii d'intre Caracalusi Celei este, dicemu, cetatea pe care ne o infacisiedia invetiatorulu localu caexistente in commun'a Vadastea. (42)

D-lu Bolliacu a sapatu in doue trei ronduri in acea localitate si d- no affirma cumu-co la Vadastea a fostu, in mijloculu unei balti, ua statiune preistorica, ai carii lo-cuitori se serviau cu arme de ptra nelustruita si de osu, cu vase de lutu lucrate cuman'a fora r6ta, cu totu primitivuhi apparatu alu epocei paleolithice d'in timpii preis-torici. Ei, ca semintiile lacustre ale Elvetioi, isi ingropau mortii pe cest'a invecinata,mandu scoici , melci si roduri paduretie ale pamPntului; nu cuunosceau nici unumetallu si abie deco intr'ua regiune mai latudsia a vechiei silisti preistorice, &lid agasitu unu obiectu de arama nativa. (43) Noi suntemu obligati a erode pe Bol-liacu in attril,airea asiediaminteloru d'in Vodastr'a unei epoce mai vechia decatutotu ce s'a gasitu pene acumu la noi in tierra, mai allesu candAt vedemu minunat'acollectiune de grosolane vase de pa mentu pe care d-85 le a publicatu sub numirea deCeramica dacica d'in Vadastea preistorica, collectiune.in care s'a strecuratu,sprea ne camu pune la banuiala despre deplin'a ei autenticitatP, vre ua siese sieptelulelle de formele cele mai realiste.

Dreptulu lui Dumuedieu, invetiatorulu d'in Vadastr'a nu no face nici ua mentiunedespre aceste curiese sprcimene preistorice.

(42) Eto ce cullegemu d'in rapportulu invetiatorului satescu d'in Vadaste a (plas'a Baltii) : Incuprinsulu communei Vadastr'a se afia ua eetate si mai mune maguri. Cetatea este de pamentu,,calcarosu si pOrta numirea de Seulieni, ro magurile sant de pamentu, dintre cari, un'a prtanumirea de Maguea feteloru, ro cele-l-alte n'an name cunnoscute. Cetatea cade spre appusude communa si este asiediata pa locu sietiu, ro Magur'a feteloru se afia in marginea comma-nei, intro sudu si vestu, uu'a in centrulu commuuei, ere spre mdia-nOpte de acstacommuna , tote asiecliate. pe lomri inalte. Cetatea aro form'a uhIui pentagonu, avendu lar-gimes de 1600 stanjeni patrati seu unu pogonu si SO/roo dintr'unu pogonu, inaltimea de 3 stan-jeni, verfulu rotunda, incunjurata imprejuru cu min perriu de apa, avendu latime ca de 3 stan-jeni; ro Magur'a fetelorn are la base form'a uuei circumfereutie, largimea de 225 stauj. patrati;inaltimea ii este de 5 stanj., ero verfulu are form'a unai conu cu capetciulu taiatu. Maga-r'a ce se afla in centrulu communei asemeni are la base form'a unei circumferentie ; largimeai este 625 stanj. patr., inaltimea de 6 stanj., verfulu rotunda; ro cele-l-alte maguri ce se arta,,in vecinatatea communei an totu acea marime. Intrebandu pe betrani, au spusu co cetateasi magurile aratrite le au pomenitu d'in vechime si se vorbesce de acele maguri co au fostuca pichete seu centruri de apardre in contr'a barbarilora. In coprinsulu acestei communeWail gasitu sulitie, lanci, topOre, vase de pamentu, banuti si ua multitne de anelte de cremenne. (subsc. A. Marineseu).

(43) Venni mai a reproduce in Annex'a L cele mai importanti d'in descriptiunele datede d-lti Bolliacu despre localitatoa Vadastr'a si despre descoperirile co d-sa a facutu acolo.

d-lu

eele-l-alte

21

Ira cestiune interesante, care se lga de acesta localitate, este negresitu si nu-mole ei. Impreuna cu d4u Bolliacu, nu putemu credo co dins'a aru provenf de la unuastronomu latinu, carele de acolo vedea astrele pe ceru. Sa fia ua numire de originsslavona, derivata de la Rom, apa, si OCTPII1, rapide, ero nu ne vine a crede, de ora-ce nici apa asid de totu rapide nu este pe acolo, si nici compuuerea ordinaria a cu-vinteloru slavone nu permitte ua asemene combinatiune cu postpunerea cualificati-

Remane a se intrebd deco nu cumu-va uumirea Vadastra n'aru ave vre uainrudire Ode de aprOpe, in sinulu vocabulariului limbeloru thraco-getice,eu numelevechiei eetati macedonice Chalastra, cu acel'a alu anticei mutatiuni T.ostale Bal-lunstra d'in Sirmiu; apoi si cu denumirile locali ale mariloru riuri d'in orienteleEuropei : Danubiulu, numitu ad. Ister, si Nistrulu seu Tyras, carui'a i s'a disu odi-ni6ra si Danaster; in fine chiaru cu terminulu Tatastra, prin care, de pre spus'a me-dicului grecu Dioscoride, Dacii insernnau dovlecii. (44) Pete co ua radicala comma-

ne a acelei limbi perdute d'in teta peninsul'a Ilc mului, identiea in adeveru la sr..-netu cu suffixea latina care ne a inzestratu limb'a nestra de adi en dieeri ca : fiiu-stra, colastra, ferstra. :, a lasatu ultimele sale urme pe sietitilu romanatianu, decou si in cate-va rani cuvinte ale poporului nostril.

Gratiia Bolliacu, amu aflatu "pe eampi'a d'in centmlu acestuijudetiu unufelu de oasis preistorica, infundata in mlastin'a de la Yadastr'a, si d'asupea cari'aan venitu a se superpune constructiuni d'in epoce posteriori, i oinane , ha chiantipote-si medievali.

Gratiia invetiatoriloru d'in satele appusane ale aceluiasi tinutu, situate camu perazorulu judetiului Doljiu, si anume : a celoru d'in Zang'a (45), d'in communele

(44) Cetatea Chakistra, la gurele riului Axios (Vardarulu) in provinci'a Mygdoniei, figuredia,cu variantele Xcadtarpa, X caftrcpij si XaXodatpa, in Strabane, V II fig. 24; Berodotu, VII, 123,Plutarchu, vit. Alex.; Pliniu, IV, 10;. XXXI, 10 Nitrum Chelastricum, eic. Se afla in local--tatea Kulakia de astadi. gMutatio Ballanstra), intre Translitis si Meldia, e citata in Itine-rarium a Burdigala Hierusalem usque, pe callea d'intre cetatea Sirmium (Mitrovitz) si ceta-tea Serdica (Sofia ?); se crede a fi fostu lunga Sribnitz. Despre numirea Bister a Dunareide josu, gasimu, intre altii, in Iordanis de Getaruni sive Gathorum origine", urmatrea indicatiu-ne : Dannbius.... qui in lingua Bessorum Hister vocatur".--Totu Iordanes, V, precumu si Am-mianu Marcellinu, XXXI, 3, 2 si altii clan riului Tyras, numirea de Danastris. In tracta-tulu lui Discoride , opt 13)074 EUptaljC, printre alte dennmiri de plante, reproduse in differitelimbi vechi, citimu si acestca lioXcany9ig, Pollarot xouxolipfrgra atXPottma, Arixoc TOD-TekaTpa.>)Aceiasi terminatiune astra aflamu in cuventulu romanescu fiiastra, carele totusieste invederatu latinesculu filiaster, filiastra, ce se presenta in inscriptiuni (Orelli. Inscrip. la-tin. selec. 6206, 6207, etc.), precumu si in termenulu tierranescu Colastra, remasu pene astadila bacii Carpatiloru chiaru acelasi ca la pastorii Latiiului, etc..

(45) D'in Zang'a (plas'a Ocolului) ni se arta co sunt : ,,trei magure co Bunt in hotainlu acesteicommune un'a despre resaritu de communa si se numesce Magur'a lui Capatina; este inalta de3 staujeni si in lunghne de 40 stanj. si in verfu de duoi stanj.;a duo'a este despre appusu, se nu-mesce Magur'a mare, este inalta do 4 stanj., in largime de 50 stanj. si in verfu de 2 stanj.; atrei'a este camu la media-di de communa, se numesce totu Magur'a mare si este in marime totuasemen. (subsc. Preut. M. Stanescu).

;

0-101

22

forte alaturate Cacdetii (46) , si Radomirulu (47); Oro, mergendu totu mai in(46). D'in Cacaleti (plas'a Ocolului) avemu scire : co la mdia-di de communa se afla unu locu

wide a fostu biserica vechia de la stramosi, asiediata fiindu pe ua costa, lunga tia apa care merge,,pe vallea Giorocului-mare ; totu pe acestu locu si lunga acsta apa este si siliste de satu vechiu;ro de candu on cium'a s'a spa rtu d'in acestu locu, ero paste totu acestu locu se gasescu cioburi sille vechi si forte grOse la faptura. Totu la media-di de commun'a nostra se afla si uamovila marede pamentu, inalta de 5 stanjini, Oro lungimea adeco ocolulu ei este 27 stanj. si verfulu ii estetrunchiatu Totu in acesta parte de locu se afla adico se de Jidovi, olane care curge ap'a pe elede lutu; adico candu da ploui se gasescu de acestea, adico olane si ose. Magnea disa mai susu pOrtanumele de Magur'a Turcului. La mdia-nopte de commun'a nestra sunt in numeru de diecemovile : un'a, numita Magur'a mare, are inaltime de 4 stang., ro ocolulu de 24 stanj.;altanumita Magura mica, are ua inaltime 3 stanj., ocolulu 18 stanj.;alt'a , numita Magur'a,,Corni, are inaltime 4 stanj., ocolulu 15 stanj.;alt'a, numita Magur'a Bardiei, are inaltimenGijs stanj., ocolulu 34 stanj.;alt'a, numita Magur'a Pureeli, are inaltime 4 stanj., ocolulu 17 stan-jeni. TOte acestea au verfulu trunchiatu si sunt asiediate pe pamentu limpede. La media-di decommun'a nOstra, pe nisce deluri si prin nisce ripe, se gasescu arme vechi, precumu pusci, pis-tole; de acestea se gasescu si acumu in presentu. (subsc. D. Ionescu).

(47) D'in Radomiru (plas'a Ocolului) avemu informatiunile urmattire :Se afla mai multe maguriin hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deosebi si in

,,ce parte de leen a communei cade, dupe cumu se insemnedia la valle : Un'a magura, spre mdia-dide communa, cu numele Magur'a dela Stancila, care se mai dice si Magur'a de la viile Hagiiului,asiediata intr'unu piscu de dlu, numitu dlulu Stancilei, avendu form'a circumferentiei; ocolulu labase este de 31 stanjini, si inalta de 2 stanj., cu verfau trunchiatu. Si spre appusu de acea magurase cumnisce urmele unui siantiu de cele betranesci, care este in departare ca de 40 stanj., si estein lungime de 60 stauj., largulu 1 sta.ni. si aduncimea Oro 1 stanj., si pamentulu aruncatu spre re-,saritu dintr'insulu, fiindu'i unu capu :6pre mdia-nopte si unu capu spre mdia-di. Un'a maguraspre mdia-nOpte de commun'a, cu numele Magur'a Dolani, avendu form'a totu a celei de susu; o-colulu la base este de 35 stanj. si naltimea de 2 stanj., cu verfulu camu tiuguiatu, asiediata pe unudlu numitu dlulu Dolani, lunga drumulu celu mare, numitu drumulu Alboti, despre mdia-nOptede drumu. Un'a magura spre mediadi de cea de susu.si totu spre mdia-nopte de communa, cunuinele Magur'a Dumbravi, asiediata pe unu delu, numitu dlulu Dumbravi, lunga drumulu Za-nOgei, spre mdia-di de drumu, totu in form'a celeru de mai susu; ocolulu la base este de 30 stanj.;si naltulu de 2 stanj., cu verfulu trunchiatu. Un'a magura, spre resaritu de communa, intro ho-tarulu mosiiei catunului Vijulescii ce depende de acesta communa, cu numele znagur'a Maiugului,care se mai dice si onagur'a Aparatre, in form'a piramidei, cu verfulu trunchiatu, avendu ocolulu,la base de 40 stanj. si naltulu de 3 stanj.; asiediata pe unu piscu de dlu, numitu dlulu Obogeanu-lui, si se cunnoscu gropi vechi de cele stramosiesci pe lunga acea magura si pe acelu dlu si sian.turi vechi, cari spunu betranii co au fostu siliste vechia de la mosi stramosi. Asemene spre ap-pusu de acsta communa se mai cunnoscu ruinc de cele betranesci, cari spun u betranii co an fostuorasiu vechiu de candu cu Tatarii si Jidovii, de unde s'au scosu, la annulu 1860, Disco caramidi, depluguri lie pe acelu bon, candu s'a arthu anteiu, cari caramidi au fostu de 2 palme in lungime siMulti asemen, anse grosimea de 5 degite, avendu form'a patratului; si acumu acele caramidi s'ausferamatu de pluguri, arandu-se mai de multe ori acelu locu, si s'au gasitu mai multe feluri de re-masitie de la locuitorii d'in vechime pe acelu bon, precumu : urcire, lle si strachini, si loculn a-cel'a in care sunt mine si grepi si uncle s'au gasitu acele caramidi si c.l. pOrte numele de livadi'aboiersca, care se mai dice si Stupin'a S'au gasitu in pamentulu acestei commune, la media-ntipte de eriommuna, la annulu 1865, ua sferamatura de imbracaminte de zea, ca de 2 pahne si uasabia de ()ultra, de cotra mm locuitoru, care sabia a facut'e secera warn seceea graului, si s'augasitu si banuti vechi in multe feluri de remasitie de la locuitorii d'in vechime, si de la care ruine,se cunnoscu si gropi pe acelu len; si loculu acel'a in care s'au gasitu aceste obiecte pOrta numireade dlulu Furciturilorn. (subsc. M. Ditiulescu).

23

josu, d'in Diosci (48), d'in Marotinu (49), d'in ambii Arnarasci (50), si d'in Ghiz-(48) In commun'a Diosci (plas'a Ocolului) id se semnaldia cele urmatere : Se afla mai multe

maguri in hotarulu mosiiei acestei commune, d'in vremile vechi, cu numele ce pOrta fia-care in deo-sebi, de pre cumu se spune la valle Un'a magura, numita magur'a Diosceniloru, despre media-di de communa, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu ei la base 41 staujini, cu verfulutrunchiatu; asiediata pe ben sietiu, lunga drumulu Baracescii. Un'a magura in partea despremdiamOpte de communa, cu numele magur'a Harca, asiediata intr'unic piscrt de dlu lunga dru-multi Cocanescii, ce merge la Caracalu si Craiova, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu labase de 18 stanjini; en verfulu totu trunchiatu ca si alu celei d'antei. Un'a magura in parteadespre media-nopte de communa, cu numele magur'a Basicuti'a, asiediata intennu piscu de (Mulimp vallea elesteului ce'i dice si vallea Bratici, in form'a unei circumferentie, avendu ocolulu labase de 9 stanj., en verfulu trunchiatu Spec media di de acsta communa se mai cunnoscu ruinede uabiserica, care spunu betranii co a fostu acolo biserica de la mosi stramosi, care s'a ruinatu detotu, si se vede si acumu acolo ua cruce de petra scrisa cu litters necunnoscute. Si dicu co si a-cumu se vede loculti mule a fostu santulu prestolu in altaru, acoperitu cu pucinu pamentu pe d'a-supea, si acumu este ardtu loculu pe acolo, si se afia in departure de acesta communa ca de 1200stanj., spre media-di, ce'i dice acolo si mule este crucea si loculu prestolului. S'au gasitude cotra locuitori nisce sparturi de Ole intr'unu locu uncle a fostu in vremea vechia nnu satn, ce'idice acolo uncle, a fostu satulu, delulu Nuciloru, si unii d'intre locuitorii acestei communi au gasitubanuti vechi; depre cumu spunu mill co a gasitu unu locnitorn cu numele Joan zetu Nitiu, banutivechi, dro acest'a nega gasirea aceloru banuti. (subsc. ill. Michaiescu).

(49). D'in commun'a Marotinulu-de-susu (plas'a Balt'a) avemu informatinnile urmatre : In co-prinsulu acestei commune se afla mai multe locuri insemnate, precumu : gunoiulu Batisies, te-fulu Moti, ua magura,"unu grindu, drumulu Lupenului,laculu GalesiuluisiDabdi'a. Gunoiulu-Batisiei este loon insemnatu d'in vechime care este facutu ca unu felu de magura, fiindu-co a fostuthiaru siliste in acelu locu, care siliste se numici Marotinulu-de-susu, si de pre numele acelei siliste,i s'a datu si communoi totu numirea de Marotinulu-de-susu. Alu duoile, urmedia Teiulu Moti,locu inseulnatu d'in vechime ce'si are numirea de pe numele Motea si desparte mosii'a locuitorilorude mosii'a Ghizdavesciloru. Alu treile urmedia Magur'a Turcului, care acesta magura este fa-cuta d'in vechime de la mosi stramosi si i se da numirea de pre numele unui turcu ce sieded ea lo-cuinti'a in verfulu acelei magure. Alu patrule urinedia Grindulu Tursanului, de pre numele u-nnui'a, Tursanu. Mu cincile urmedia Drumulu Lupnului, Aln siesile urmedia Dabdi'a de prenumele lui Dabu; si alu sieptele, Laculu Galesiului de pre numele lui Gali, care dinteacestn lacu sesuite pesce, ken insemnatu d'in vechime ea dreptu semnu de hotaru, cc desparte mosii'a locuitori-lora de mosii'a communei Marsianii. Gunoiniu Batisiei este spre media-nOpte de commnna sieste asiediatu pe valle; Teiulu Moti, in capulumosiiei despre india-nOpte, co se desparte en Ghizda-vescii, asiediatu pe delu; Magur'a Turcului, in capulu silistei spec appusu, asiediata pe (Mk; Grin-dulu Tursanului, la media-di de communa in capuln mosiiei, asiediatu pe Mu; Drumulu Lupenulu,totu la media-di, semnu de hotaru, ce desparte mosii'a locuiterilm u de Sohotesci si merge en mincalm la media-di si CU unulu la media-nOpte; Dabdi'a, la media-nOpte in hiturile mosiiei, asiediatape valle; Laculu Galesiului, spre appusu, asiediatu pe Gunoiulu Batisiei este de trei stun-jini naltu, diece ocolulu lui si este on verfulu rotundu; Magur'a Turcului, este de 15 stanj. nalta,60 stanj. ocolulu ei si este cu verfulu tiuguiatu; Grindtau Tursanului, 12 stanj. ocolulu lui, 8 stun-jini naltu si este cn verfulu trunchiatu. O11anii, arme, unelte, scule, bannti, idoli, chipuri si altefeluri de lucruri de pe vremile vechi nu s'au gasitu. (subsc. G C. Marinescu).

(50) D'in Amarescii7de-susu (plaS'a Baltii) sunt sciintiele ce urmedia : In cuprinsuln acestei com-mune si in vecinatate se Mid unu satu en numele Polovinele, care s' a surpatn de candu cu Tatariipe la annii 101 (?) dupo Christosu, care se gasesce iu a Mu ken de satn, cuptdre de cenusia si Ca-ramidi; ua tabera en numele Bucinilu, de candu cu Tatarii si cu Uriasii, undo a fostu lasboin,

Motea,

valle.

24

davesei(51), in fine d'in Apele-vii (52), afiamu in imprejmuirile reslatidte ale acestei,,pe acea vreme si de acei'a i s'a datu.nurnirea de tabera, care se gasesce in acea tabera suntie, arcede feru; si ua siliste care a fostu rosi satu, dro anse nu se scia de candu este spartu; dro se ga-sescu inteinsulu gropi, siantiuri, caramidi de Antina, feru si onarii; se mai afla unu locu de bi-serica, care a fostu facuta cu caramida mare de Antina; se mai afla ua magura, care pOrta numi-rea de Magur'a sapata. Ero loculu unde so afla silistea si biseric'a se numesce Bascelele. Sa-tulu Polovinele si taber'a Eucinisiodu, cadu despre resaritu de satu, pe locu sietiu, in de