› files › docu › ... R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ...Ordinul M.A.I 102 din...

R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

În conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2002, privind Statutul poliţistului şi ale Ordinului ministrului nr. 140/2016, privind activităţile de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, ambele cu modificările şi completările ulterioare;

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, cu sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Geniului, nr. 42C, sector 6, organizează CONCURS Pentru ocuparea funcţiei şef serviciu la Serviciul Fonduri Dedicate - Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, prevăzută la poziţia 250 din statul de organizare al inspectoratului general, cu personal recrutat din sursă internă din rândul ofiţerilor Ministerului Afacerilor Interne care îndeplinesc condiţiile legale.

1. Pentru a participa la concurs, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii stabilite de actele normative în vigoare:

a) să fi absolvit studii universitare de lungă durată/studii universitare de licenţă, ciclul I de studii universitare şi studii postuniversitare sau studii de masterat/studii universitare de masterat – ciclul II de studii universitare în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei sau în domeniul management;

b) să nu fie cercetat disciplinar, să nu fie sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta să nu fi fost pusă în mişcare acţiunea penală în condiţiile Legii nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, iar cadrele militare să nu fie puse la dispoziţie sau suspendate din funcţie, în condiţiile art. 89 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare;

c) să fi obţinut calificativul de cel puţin "bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu pentru poliţişti, respectiv „foarte bun” la aprecierea de serviciu pentru cadrele militare (conform art. 3 din Legea nr. 152/2016, în situaţia în care, prin acte normative, calificativele obţinute la evaluările anuale reprezintă o condiţie, iar perioada luată în calcul include anul 2015, această condiţie se consideră îndeplinită. Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în situaţia în care evaluarea de serviciu anuală, pentru anul 2015, a fost finalizată până la data de 8 decembrie 2015.);

d) să fie declarat „apt medical” şi „apt” la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

e) să deţină gradul minim profesional de inspector principal de poliţie; f) să deţină certificat sau autorizaţie de acces la informaţii clasificate; g) să aibă 3 ani vechime în muncă din care 3 ani vechime în Ministerul Afacerilor

Interne; h) să aibă 3 ani vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează

concurs/examen;

i) să aibă 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei; Înscrierile candidaţilor la concurs se vor face pe bază de cerere de înscriere

adresată inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, care va fi depusă la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră - Direcţia Resurse Umane - Compartimentul Secretariat, până la data de 18.11.2016, ora 16.00.

2. Dosarul de recrutare în vederea participării la concurs va fi depus la Direcţia Resurse Umane - Serviciul Personal şi Coordonare Structuri de Resurse Umane, până în data de 25.11.2016, ora 16.00, şi va conţine următoarele documentele:

a) cererea de înscriere şi CV Europass; b) copii ale actului de identitate şi ale documentelor care atestă nivelul şi

specializarea studiilor impuse de cerinţele postului; c) adeverinţă care conţine rezultatul ultimului examen medical de bilanţ eliberată de

medicul de unitate, sub semnătura directorului Direcţiei Medicale a M.A.I.; d) declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare; e) adeverinţă eliberată de unitatea din care face parte candidatul, din care să rezulte

elementele stabilite la punctul 1 lit. b), c), e), f), g) h) şi i). Copiile documentelor prevăzute la lit. b) se realizează de compartimentul cu sarcini

de recrutare, se certifică pentru conformitate şi se semnează de persoana desemnată şi de candidat. Originalul documentelor prezentate se restituie candidatului după realizarea copiilor.

Documentele vor fi depuse într-un dosar cu şină.

Proba de concurs/examen constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale (care se înregistrează audio şi/sau video) şi se va desfăşura la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră din bd. Geniului, nr. 42C, sector 6, Bucureşti, în data de 13.12.2016, ora 10.00.

Nota de promovare a probei de concurs este minimum 7,00. Candidaţii care au promovat proba sunt declaraţi „admis”, iar cei care nu au

promovat sunt declaraţi „respins”. Aprecierea rezultatului final al interviului pe subiecte profesionale se face cu note de

la 1 la 10. Este declarat "admis" candidatul care obţine nota cea mai mare şi este notat cu cel puţin nota 7,00.

În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.

În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs este declarat "admis" candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs. Eventualele contestaţii cu privire la rezultatul probei de concurs se depun în termen de 24 de ore de la afişare, la Compartimentul Secretariat al Direcţiei Resurse Umane din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră. Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.

Relaţii privind participarea la concurs pot fi obţinute la telefon 021.316.25.98, interior 19341; 19324.

- T E M A T I C A Ş I B I B L I O G R A F I A1 -

1. MANAGEMENT - Funcțiile procesului managerial. - Principiile procesului managerial. - Organizarea managerială – Postul. - Conducerea subordonaților – Managerul lider și stilul de conducere. - Controlul managerial – Principiile și atributele controlului organizațional - Comunicarea în activitatea managerială – Specificul comunicării manageriale. - Managementul rezolvării conflictelor – Sursele conflictelor, principalele

modalități de manifestare, strategii de rezolvare a conflictelor.

2. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE 1. Organizarea și funcționarea Poliției de frontieră Române. 2. Reglementări privind frontiera de stat a României. 3. Agenda europeană privind securitatea: pilonii acțiunii UE, prioritățile securității

europene și acțiuni imediate. 4. Obiective (general, specifice, operaționale) și acțiuni eligibile în cadrul

instrumentului de sprijin financiar Fondul pentru Securitate Internă. 5. Programele naționale: obiective în cadrul instrumentului de sprijin financiar

Fondul pentru Securitate Internă. 6. Reguli de eligibilitate, categorii de cheltuieli, perioada de eligibilitate în cadrul

Fondului pentru Securitate Internă. 7. Sistemul de management şi control în vederea gestionării Fondului de Securitate

Internă frontiere şi vize din cadrul financiar multianual 2014-2020 domeniul Afaceri Interne - Autoritatea responsabilă, Autoritatea delegate financiară, Autoritatea delegată FSI, Autoritatea de audit, Beneficiarii, Managementul financiar al fondurilor, Programarea bugetară a fondurilor .

8. Sistemul decizional şi de coordonare pentru implementarea programelor naționale și pentru gestionarea asistenței financiare aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne – structuri, atribuții.

9. Verificarea activității autorității responsabile FSI: modalități și mijloace, instrumente, reexaminarea desemnării.

10. Prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor – Definire termeni, reguli generale și principii.

11. Abateri de la respectarea normelor în materie de achiziţii pentru care se aplică reduceri procentuale/corecţii financiare.

12. Acțiunile multianuale, Fazele procesului execuției bugetare: angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice.

13. Echipa de proiect şi criteriile de acordare a claselor de salarizare. 14. Executarea contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru: conflictul de

interese, subcontractarea, modificarea contractului.

1 Se studiază legislaţia actualizată, cu toate evenimentele legislative intervenite

BIBLIOGRAFIE

1. O.U.G. nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de

Frontieră Române, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Regulamentul (UE) nr 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16

aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE.

3. Regulamentul delegat (UE) nr. 1042/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 cu privire la desemnarea și la responsabilitățile de gestionare și control ale autorităților responsabile și cu privire la statutul și la obligațiile autorităților de audit.

4. Strategia reînnoită de securitate Internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020. (Strasbourg, 28.4.2015 COM(2015) 185 final - Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda europeană privind securitatea; Bruxelles 10 iunie 2015 9798/15 Proiectul de concluzii ale Consiliului privind Strategia reînnoită de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020.

5. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

6. Hotărârea Guvernului nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.

7. Hotărârea Guvernului nr. 48/2015 privind stabilirea sistemului de management și control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, domeniul afaceri interne, cu modificările și completările ulterioare.

8. Hotărârea Guvernului nr. 962/2014 privind desemnarea autorității responsabile pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, domeniul Afaceri Interne, cu modificările și completările ulterioare.

9. Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice. 10. HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului - cadru din Legea 98/2016 privind achizițiile publice.

11. Ordinul MAI nr. 74 din 9 iulie 2015 privind supravegherea autorității responsabile pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, și reexaminarea desemnării acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

12. Ordinul MAI nr. 76 din 9 iulie 2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă și Fondului pentru azil, migrație și integrare, cu modificările și completările ulterioare.

13. Ordinul M.A.I 102 din 21.06.2016 pentru modificarea și completarea Ordinului M.A.I nr 76 din 9 iulie 2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului pentru securitate internă și Fondului pentru azil, migrație și integrare.

14. Ordinul MAI nr. 77 din 9 iulie 2015 privind sistemul decizional și de coordonare pentru implementarea programelor naționale și pentru gestionarea asistenței financiare aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne, cu modificările ulterioare.

15. Legea 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

16. Ordinul nr. 1.792 din 24 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor

publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale, cu modificările şi completările ulterioare

17. Legea-cadru nr. 284 din 28.12.2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

18. Codul controlului intern managerial al entităților publice, aprobat prin O.s.g.G nr. 400/2015, cu modificările și completările ulterioare.

19. Managementul organizațional al Poliției – Fundamentele teoretice, Costică Voicu, Ștefan – Eugen Prună, Editura MEDIAUNO, 2007.

R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ

Graficul de desfăşurare a concursului organizat pentru ocuparea funcţiei de şef serviciu la Serviciul Fonduri

Dedicate - Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră

Publicarea anunţului 10.11.2016 Depunerea cererilor de înscriere la concurs 10-18.11.2016, ora

16.00 Planificarea pentru examinarea psihologică 21.11.2016 Depunerea dosarelor de recrutare Cel târziu 25.11.2016,

ora 16.00 Verificarea de către comisia de concurs a dosarelor de recrutare 06.12.2016

Desfăşurarea interviului pe subiecte profesionale 13.12.2016, ora 10.00 Afişarea rezultatelor obţinute 13.12.2016 Depunerea contestaţiilor (în termen de 24 de ore de la afişare) şi soluţionarea acestora (în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere)

15.12.2016

Afişarea rezultatelor finale 15.12.2016

M. A. I.

Bucureşti 2016

GHID ADRESAT STRUCTURILOR M.A.I.

PENTRU ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII

GHID adresat structurilor M.A.I. pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții

M.A.I.

Direcția Fonduri Externe Nerambursabile

[email protected]

2

CUPRINS

Introducere

1. România – Fonduri Europene Structurale și de Investiții 2014-2020

1.1. Cadrul instituţional

1.2. Acordul de Parteneriat RO-UE 2014-2020

1.3. Programele Operaţionale

2. Surse de finanţare din fonduri structurale și de investiții pentru structurile MAI

2.1. Identificarea sursei de finanţare

- Cum identific o sursă de finanţare?

- Cum analizez sursele de finanţare existente?

- Ce documente trebuie să analizez în această etapă?

2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada 2014 - 2020

- Programul Operaţional Infrastructură Mare

- Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

- Programul Operaţional Competivitate

- Programul Operaţional Regional

- Programul Operaţional Capital Uman

- Programul Operaţional Capacitate Administrativă

- Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

2.3. Analiza programelor de cooperare teritorială europeană pentru perioada 2014-2020

A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră

B. Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020

C. Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014-2020

D. Programul Interreg V-A România - Bulgaria 2014-2020

E. Programul Interreg V-A România - Ungaria 2014-2020

F. Programul Transnațional Dunărea 2014-2020

G. Programul Interreg IPA CBC România – Republica Serbia 2014-2020

H. Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-

2020

3. Cum completez o cerere de finanţare?

4. Cum asigur managementul proiectului?

4.1. Achiziţii publice

Concluzii

Surse bibliografice

Anexa 1 – Glosar de termeni

Anexa 2 – Date de contact ale Autorităţilor de Management ale Programelor Operaţionale


M.A.I.


[email protected]

3

Introducere

Într-o lume aflată în permanentă schimbare, Uniunea Europeană (UE) dorește să devină o

economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc

și sunt în măsură să ajute UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de

muncă, de productivitate și de coeziune socială.

În 2 decembrie 2013, Consiliul UE a aprobat Regulamentul 11791/7/2013, care stabilește

Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 și reflectă prioritățile UE pentru

această perioadă. Adoptarea Regulamentului a reprezentat punctul de plecare pentru noile programe

de finanțare ale UE, permițând Uniunii Europene să cheltuiască până la aproape 960 de miliarde de

euro în angajamente și peste 908 miliarde de euro în plăți pe parcursul următorilor 7 ani.

Cadrul financiar multinanual pentru 2014-2020 definește prioritățile în materie de cheltuieli

care sunt orientate către creștere economică durabilă, locuri de muncă și competitivitate, în

conformitate cu strategia UE de creștere economică, „Europa 2020”.

Strategia își propune îmbunătățirea prestației UE în următoarele domenii: educație

(încurajarea procesului de învățare și de îmbunătățire a competențelor), cercetare și inovare (crearea

de noi produse și servicii care să genereze creșterea economică și noi locuri de muncă și să ajute în

fața provocărilor de ordin social), societatea digitală (utilizarea tehnologiilor informației și

comunicațiilor).

OBIECTIVELE UE STABILITE PENTRU CELE TREI PRIORITĂȚI:

O ECONOMIE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII

Obiectivele UE pentru o creștere inteligentă – ținta 2020

un nivel al investițiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul UE;

condiții mai bune pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și

64 de ani, până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special

pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali);

rezultate mai bune pe plan educațional, în special: reducerea abandonului școlar la mai puțin

de 10%, creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau

echivalente în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani.

Pentru a asigura o creștere economică durabilă trebuie să avem în vedere următoarele: să

dezvoltăm o economie mai competitivă, cu emisii scăzute de CO2, care să utilizeze resursele în

mod eficient și durabil; să protejăm mediul, să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să

stopăm pierderea biodiversității; să profităm de poziția Europei ca lider în dezvoltarea de noi

tehnologii și metode de producție ecologice; să introducem rețele electrice inteligente și

eficiente; să valorificăm rețelele europene pentru a le acorda întreprinderilor (în special

micilor producători) un avantaj competitiv suplimentar; să îmbunătățim mediul de afaceri, în

special pentru IMM-uri; să-i ajutăm pe consumatori să aleagă produse și servicii, în cunoștință

de cauză.


M.A.I.


[email protected]

4

Obiectivele UE pentru o creștere durabilă – ținta 2020:

reducerea cu 20%, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990.

UE este dispusă să reducă emisiile chiar și cu 30%, cu condiția ca și alte țări dezvoltate să își

asume angajamente similare iar țările în curs de dezvoltare să contribuie, în măsura

posibilităților, în cadrul unui acord global,

creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%,

creșterea cu până la 20% a eficienței energetice.

Creșterea favorabilă incluziunii presupune: o rată mai mare de ocupare a forței de muncă -

locuri de muncă mai bune și mai numeroase, în special pentru femei, tineri și lucrători de peste

55 de ani; creșterea capacității de anticipare și gestionare a schimbării prin investiții în formare

profesională și îmbunătățirea competențelor; modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de

protecțe socială; garantarea accesului tuturor la beneficiile creșterii economice.

Obiectivele UE pentru o creștere economică favorabilă incluziunii – ținta 2020:

rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și

64 de ani până în 2020 (prin crearea de condiții favorabile inserției profesionale, în special

pentru femei, tineri, persoane în vârstă sau necalificate și imigranți legali),

rezultate mai bune pe plan educațional, în special, reducerea abandonului școlar la mai puțin

de 10%,

creșterea până la cel puțin 40% a ponderii absolvenților de studii superioare sau echivalente

în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani,

reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere

de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

CELE 5 OBIECTIVE MAJORE ALE STRATEGIEI EUROPA 2020

1. Ocuparea forţei de muncă - o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul

populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani;

2. Cercetare şi dezvoltare - alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare;

3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei - reducerea cu 20% a emisiilor de

gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990,

creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%, creşterea cu 20% a eficienţei

energetice;

4. Educaţie - reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii, creşterea la peste 40% a

ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani;

5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale - reducerea cu cel puţin 20 de milioane a

numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

INIȚIATIVE MAJORE PENTRU STIMULAREA CREȘTERII INTELIGENTE,

DURABILE ȘI FAVORABILE INCLUZIUNII – ȚINTA 2020

Inițiative majore pentru stimularea creșterii inteligente:

1. O agendă digitală pentru Europa, prin care își propune să creeze o piață digitală unică, bazată pe

internet rapid și ultrarapid și pe aplicații interoperabile: acces universal la internet în bandă largă


M.A.I.


[email protected]

5

până în 2013, acces universal la internet mult mai rapid (cel puțin 30Mbps) până în 2020, o viteză a

internetului de peste 100 Mbps în peste 50% din locuințele din Europa până în 2020.

2. O Uniune a inovării, prin care își propune să reorienteze politica în materie de cercetare,

dezvoltare și inovare către domenii care prezintă provocări majore pentru societate (schimbări

climatice, utilizarea eficientă a energiei si a resurselor, schimbări demografice, sănătatea populaței

etc) și să consolideze toate verigile din lanțul inovării, de la cercetarea fundamentală la

comercializare.

3. Tineretul în miscare, prin care își propune să ajute studenții stagiarii să studieze în străinătate, să

pregătească mai bine tinerii pentru piața muncii, să îmbunătățească performanțele universităților

europene și să le facă mai atractive pe plan internațional, să amelioreze toate aspectele legate de

educație și formare (excelență academică, egalitate de șanse etc).

Inițiative majore pentru stimularea creșterii durabile:

1. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Pentru a trece la o economie

care utilizează resursele în mod eficient și emite mai puțin CO2, trebuie să reducem dependența

cresterii economice de resurse și energie, în special prin: reducerea emisiilor de CO2, îmbunătățirea

securității energetice, reducerea cantității de resurse utilizate.

2. O politică industrială adaptată erei globalizării. UE are nevoie de o politică industrială care să

sprijine întreprinderile, în special pe cele mici, în eforturile lor de adaptare la globalizare, de

depăsire a crizei economice și de trecere la o economie cu emisii scăzute de CO2: sprijinind spiritul

antreprenorial, pentru ca întreprinderile europene sădevină mai performante și mai competitive;

acoperind toate elementele lanțului valoric din ce în ce mai globalizat, de la accesul la materii prime

la serviciile post-vânzare.

Inițiative majore pentru stimularea creșterii favorabile incluziunii:

1. O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă prin care își propune: să ajute cetățenii să

dobândească noi competențe, să se adapteze la schimbările de pe piața muncii și să se

reorienteze profesional; să modernizeze piețele muncii, pentru a spori productivitatea muncii și

rata de ocupare a forței de muncă, pentru a reduce somajul și pentru a asigura durabilitatea

modelelor sociale europene.

2. Platformă europeană de combatere a sărăciei, prin care își propune: să asigure coeziunea

economică, socială și teritorială, să garanteze respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor

care suferă de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale și să le asigure acestora un trai demn și un rol

activ în societate, să sprijine măsurile care favorizează integrarea în comunitate, formarea și inserția

profesională și accesul la protecție socială.

Arhitectura Politicii de Coeziune a UE reprezentată grafic – Obiective – Ținte - Fonduri

2007 - 2013 2014 - 2020

Obiective Fonduri Ținte Categorii de regiuni Fonduri

Convergența FEDR FSE FC

Investiții pentru dezvoltare și locuri de muncă

- Regiuni mai puțin dezvoltate; - Regiuni în tranziție.

FEDR FSE FC


M.A.I.


[email protected]

6

Bugetul Politicii de Coeziune 2014 - 2020

Uniunea Europeană a propus pentru perioada 2014 - 2020 un buget de 1.025 miliarde euro, dintre

care 376 miliarde euro sunt alocați instrumentelor politicii de coeziune 2014 - 2020, 40 miliarde

euro pentru facilitatea Conectarea Europei care finanțează proiectele transfrontaliere de energie,

transport și tehnologia informației, iar 649 miliarde către politica de agricultură, cercetare, externe,

etc.

Competivitate și

ocuparea forței de

muncă

FEDR FSE

- Regiuni mai dezvoltate. FEDR FSE

Cooperare

teritorială

europeană FEDR

Cooperare teritorială europeană

FEDR


M.A.I.


[email protected]

7

1. ROMÂNIA – FONDURI STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII 2014-2020

1.1. Cadrul instituţional

Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 pune la dispoziție până la 366,8 miliarde

EURO pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a Europei. Acesta este principalul

instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de

muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a

dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta contribuie și definirea

mai bună a priorităților-cheie ale Fondului European de Dezvoltare Regională, cum ar fi sprijinul

pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de

miliarde EUR pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene care

stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă

rezervă de performanță. În fine, în cadrul politicii de coeziune, al dezvoltării rurale și al fondului

pentru pescuit, eficiența va fi corelată, de asemenea, cu guvernanța economică pentru a încuraja

respectarea de către statele membre a recomandărilor UE din cadrul semestrului european.

În ceea ce privește sistemul de implementare a fondurilor europene la nivel național, acesta

este mult mai eficient datorită simplificării structurii instituţionale. În acest sens, sistemul este mai

bine coordonat, fiind stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere:

Ministerul Fondurilor Europene este autoritate de management pentru: Programul

Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul

Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asistență Tehnică;

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice este autoritate de management

pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate Administrativă,

respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritate de management pentru

Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru

Pescuit și Afaceri Maritime.

Coordonarea fondurilor nerambursabile ține cont de lecțiile învățate în perioada 2007-2013

și va urmări eficientizarea procesului de implementare și reducerea poverii administrative. Totodată,

concentrarea tematică a fondurilor va asigura obținerea unui impact semnificativ al investițiilor,

respectiv continuitatea intervențiilor sustenabile din actuala perioadă de programare.


M.A.I.


[email protected]

8

Principalele caracteristici ale procesului de programare 2014-2020:

concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere

inteligentă, durabilă şi incluzivă”, transpusă în Cadrul Strategic Comun (CSC) la nivel european;

un cadru unic de programare la nivelul fiecărui Stat Membru – numit Contract /Acord de

Parteneriat (C/AP) 2014-2020 (care să înlocuiască fostul Cadru Strategic Naţional de Referinţă

2007-2013) şi care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi

pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social

European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime); aceste fonduri,

programate prin CSC, vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii privind o creştere

inteligentă, durabilă şi incluzivă;

posibilitatea de a putea elabora programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor

structurale;

oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării;

un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor;

orientarea specifică a cheltuielilor către realizarea priorităţilor Uniunii şi delimitarea clară a

sumelor alocate în acest scop;

impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru

accesarea/cheltuirea fondurilor;

simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.

Pentru perioada 2014 - 2020 România va avea la dispoziție aproximativ 39,887 miliarde de

euro, fonduri europene, dintre care 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale și de coeziune.

Programul Operațional Alocarea financiară pentru perioada

2014-2020

Programul Operaţional Infrastructură Mare 9,41 mld. euro

Programul Operaţional Regional 6,7 mld. euro

Programul Operaţional Capital Uman 4,22 mld. euro

Programul Operaţional Competitivitate 1,33 mld. euro

Programul Operaţional Capacitate Administrativă 0,55 mld. euro

Programul Operaţional Asistență Tehnică 0,21 mld. euro

Programul Operaţional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 0,17 mld. euro

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 8 mld. euro

Facilitatea “Connecting Europe” 1,23 mld. euro

Programele de cooperare teritorială 0,45 mld. euro

Plăţi directe în agricultură 10 mld. euro


M.A.I.


[email protected]

9

1.2. Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020

Acordul de parteneriat este documentul elaborat de către fiecare stat-membru în parteneriat

cu actorii interesați, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe niveluri, care

stabilește strategia, prioritățile și modalitățile de utilizare eficientă și eficace a fondurilor structurale

și de investiții, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Uniunii pentru o creștere

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Acordul de Parteneriat România-Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 este

documentul care stabilește orientările strategice naționale finanțabile din Instrumente Structurale –

Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, cu

excepția celor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială.

La baza elaborării Acordului de Parteneriat au stat atât regulamentele europeane adoptate

pentru perioada 2014-2020 cât și documentele strategice de referință pentru această perioadă.

Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului

de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin tratarea următoarelor

provocări:

I. Competitivitatea

II. Oamenii și societatea

III. Infrastructura

IV. Resursele

V. Administrația și guvernarea.

Aceste 5 provocări sunt abordate prin intermediul a 11 Obiective Tematice stabilite în

Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014 – 2020 (art. 9 - Reg. UE nr.1303/2013):

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării

FEDR FSE FC FEADR EMFF TOTAL

973.404.255 93.523.400 1.066.927.655

2. Îmbunătățirea accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor, precum și

îmbunătățirea utilizării și a calității acestora


531.914.894 531.914.894

3. Sporirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol (pentru

FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru EMFF)


744.680.851 2.287.993.961 84.210.685 3.116.885.497

4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele


3.248.063.830 159.574.468 486.170.372 3.368.427 3.897.186.096

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum și a prevenirii și gestionării

riscurilor



M.A.I.


[email protected]

10

478.723.404 1.536.222.695 2.014.946.099

6. Conservarea și protejarea mediului și promovarea eficienței resurselor


926.404.255 2.892.443.785 1.115.224.800 37.052.701 4.971.125.541

7. Promovarea unui transport durabil și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

rețelelor majore


2.728.208.359 3.404.255.320 6.132.463.679

8. Promovarea sustenabilității și a calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității

lucrătorilor


101.063.830 1.563.930.485 529.921.367 33.684.278 2.228.599.960

9. Promovarea incluziunii sociale, precum și combaterea sărăciei și a oricărei forme de

discriminare


521.276.596 1.133.855.426 1.752.959.222 3.408.091.244

10. Investiții în educație, instruire și învățământ vocațional pentru competențe și învățare pe

tot parcursul vieții


361.702.128 1.257.101.071 35.270.500 1.654.073.699

11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesante și o

administrație publică eficientă


265.957.447 531.063.830 797.021.277

Asistență tehnică


323.404.255 288.085.106 178.368.085 10.105.280 799.962.736

TOTAL ALOCĂRI FONDURI


10.726.080.699 4.774.035.918 6.934.996.977 8.015.663.402 168.421.371 30.619.198.367

Pentru o înțelegere comprehensivă a planificării intervențiilor fondurilor structurale pe perioada

2014 – 2020 prezentăm obiectivele tematice în funcție de provocarea în materie de dezvoltare și

pentru fiecare dintre acestea nevoile de dezvoltare, prioritățile și rezultatele.


M.A.I.


[email protected]

11

Provocare în materie

de dezvoltare

Obiectiv tematic

COMPETITIVITATE ȘI

DEZVOLTARE

LOCALĂ

1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării

2. Îmbunătățirea accesului la tehnologia informației și comunicațiilor, a

utilizării și a calității acesteia

3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol și a

sectorului pescuitului și acvaculturii

8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și

sprijinirea mobilității forței de muncă

POPULAȚIE ȘI

ASPECTE SOCIALE



8. Promovarea ocupării durabile și de calitate a forței de muncă și

sprijinirea mobilității forței de muncă

9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme

de discriminare

10. Investiții în educație, formare și formare profesională pentru

dezvoltarea competențelor și învățare pe tot parcursul vieții

11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților

interesate și o administrație publică eficientă

INFRASTRUCTURĂ



7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din

infrastructurile rețelelor importante

RESURSE

4. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon în

toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și

gestionarea riscurilor

6. Conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a

resurselor

7. Promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor din

infrastructurile rețelelor importante

GUVERNARE




M.A.I.


[email protected]

12

Provocare în materie

de dezvoltare

Obiectiv tematic

11. Creșterea capacității instituționale a autorităților publice și a părților

interesate și o administrație publică eficientă

Procesul de elaborare a acestui document programatic a fost coordonat de către Ministerul

Fondurilor Europene. În acest scop au fost înființate Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea

Acordului de Parteneriat (CIAP), care au avut ca principal scop validarea diverselor etape ale

elaborării Acordului de Parteneriat și a Programelor Operaționale, precum și o serie de Comitete

cosultative ca secțiuni ale CIAP-ului pe 10 domenii disticte.

În baza obiectivelor tematice menționate, urmare a unui proces amplu de consultare a tuturor

factorilor interesați, derulat în perioada august 2012 – februarie 2014, a fost elaborat Acordul de

Pateneriat (AP). Prima versiune oficială a Acordului de Parteneriat a fost prezentată în data de 7

octombrie. Cea de-a doua variantă a Acordului de Parteneriat a fost publicat pe site-ul MFE în 10

februarie 2014, reprezentând varianta actualizată, pe baza contribuţiilor ministerelor de linie, în

cuprinsul căruia sunt prezentate propunerile de alocări indicative la nivelul programelor

operaționale.

În data de 26 martie 2014 Acordul de Parteneriat 2014–2020 a fost aprobat în ședința de

Guvern și transmis de către Ministerul Fondurilor Europene, pe cale oficială, către Comisia

Europeană.

După parcurgerea acestor pași importanți de programare a noului cadru financiar 2014-2020,

autoritățile responsabile s-au concentrat în elaborarea documentelor programelor operaționale.

1.3. Programe Operaţionale

Programele Operaționale sunt documente de programare la nivel sectorial/ teritorial, care

succed în mod logic Acordului de Parteneriat și sunt elaborate de către ministerele de linie care

coordonează programele și în cadrul cărora sunt organizate Autoritățile de Management.

Programele Operaționale au fost dezvoltate pe logica celor 11 Obiective Tematice ale

Politicii de Coeziune și abordate în Acordul de Parteneriat.

Principalele Programe Operaționale aferente Cadrului financiar multianual 2014-2020 sunt:

1. Programul Operațional Regional (POR) coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice, cu o alocare financiară de 6,47 mld. Euro.

2. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), coordonat de Ministerul Fondurilor

Europene, cu o alocare financiară de 9,07 mld. Euro.

3. Programul Operațional Competitivitate (POC), coordonat de Ministerul Fondurilor

Europene. Acesta are alocate fonduri cu o valoare de aproximativ 1,33 miliarde de euro, din

care vor fi finanțate proiecte care vor sprijini consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice

și inovării, dar și îmbunătățirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și

comunicațiilor, pe regiuni de dezvoltare ale României încadrate în două categorii:

regiuni mai dezvoltate (Regiunea București-Ilfov, ce include capitala București)


M.A.I.


[email protected]

13

regiuni mai puțin dezvoltate (celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României, respectiv

Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru).

4. Programul Operațional Capacitatea Administrativă (POCA), coordonat de Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Suma alocată pentru acest program pentru

perioada 2014-2020 este de 659,540,397.00 Euro, din care din Fondul Social European

553,191,489.00 euro și 106,348,908.00 Euro – cofinanțare națională.

5. Programul Operațional Capital Uman (POCU), coordonat de Ministerul Fondurilor

Europene. Acesta are o are o alocare financiară de aproximativ 4,77 miliarde de Euro (4,061

mld contribuție din partea Uniunii și 0,71 mld contribuție națională), sumă din care vor fi

finanțate proiecte care vor încuraja ocuparea și mobilitatea forței de muncă, în special în

rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale

și combaterea sărăciei, alături de susținerea educației, dezvoltarea competențelor și

încurajarea învațării pe tot parcursul vieții.

6. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT), coordonat de Ministerul Fondurilor

Europene, alocarea financiară fiind de 0,3 mld. Euro.

De asemenea, pentru perioada 2014-2020, sunt definite 12 Programe de Cooperare

Teritorială (PCT):

2 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de coeziune (România –

Bulgaria, România –Ungaria);

1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de extindere a UE prin IPA

(România –Republica Serbia);

4 Programe de Cooperare Teritorială aferente politicii de vecinătate (România -

Moldova, România-Ucraina, Ungaria-România-Slovacia- Ucraina, Bazinul Mării

Negre);

1 Program de Cooperare Teritorială aferent politicii de coeziune Dunărea;

4 Programe de Cooperare Teritorială - programe de cooperare interregională.

Totodată, prin instrumentele finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime s-au dezvoltat programe din domeniul

dezvoltării rurale și pescuit, respectiv se finanțează Programul Național pentru Dezvoltare Rurală și

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, programe care sunt gestionate

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala (FEADR), acordată Romaniei pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare

Rurală 2014 – 2020 este de 8.015,6 mil. Euro.

Programele operaționale au fost aprobate de către Comisie, astfel:

1. Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), la data de 18 decembrie 2014,

2. Programul Operațional Competitivitate (POC), la data de 18 decembrie 2014,

3. Programul Operaţional Capital Uman (POCU), la data de 25 februarie 2015,


M.A.I.


[email protected]

14

4. Programul Operațional Regional (POR), la data de 18 martie 2015,

5. Programul Operaţional Capacitate Administrativă, la data de 25 februarie 2015,

6. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), la data de 24 septembrie 2015,

7. Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM), la data de 2

decembrie 2015.


M.A.I.


[email protected]

15

2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE ȘI

DE INVESTIȚII PENTRU STRUCTURILE M.A.I.

2.1. Identificarea sursei de finanţare

Cum identific o sursă de finanţare?

În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice

aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi:

a. Stabilirea ideii de proiect pentru care se dorește obţinerea finanţării

În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor elemente:

o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect;

o Definirea scopului proiectului;

o Definirea obiectivelor proiectului;

o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect.

b. Analiza surselor de finanţare existente

În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape:

o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în raport cu

obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale, Ghidul programului, Condiții

generale, Ordinele de cheltuieli eligibile. În funcţie de rezultatul analizei se va identifica

legătura directă dintre obiectivele acestor documente şi obiectivele ideii de proiect a

aplicantului;

o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe între

obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant pentru ideea sa

de proiect.

Cum se analizează sursele de finanţare existente?

Aşa cum se poate observa şi în introducerea acestui Ghid, documentele prin care Comisia

Europeană a aprobat finanţare pentru România au o ierarhie clară şi un nivel de complexitate

diferit.

Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru ideea

de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă următoarele etape în

analizarea unui Program Operaţional:

1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional – se va

verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se încadrează sau

corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului Operaţional; în urma analizei pot

apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele Programului Operaţional

→ se va analiza un alt Program Operaţional;

b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele Programului Operaţional → se

va trece la etapa numărul 2.


M.A.I.


[email protected]

16

2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor specifice – dacă obiectivele generale ale

Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit, obiectivele axei

prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă. În cadrul acestei etape, potenţialul

aplicant va verifica dacă obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe

prioritare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivele axei prioritare → se va

analiza o altă axă prioritară;

b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare → se va trece la

etapa numărul 3.

3. Identificarea obiectivului specific – în această etapă potenţialul aplicant va identifica dacă

obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai bine cu obiectivele unui obiectiv specific.

Ca şi structură, obiectivele specifice operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară.

Astfel, fiecare obiectiv specific va defini un sector clar şi restrâns pentru care oferă finanţare. În

urma analizei, pot apărea două situaţii:

a. Obiectivele ideii de proiect nu corespund cu obiectivul specific → se va analiza un

alt obiectiv specific;

b. Obiectivele ideii de proiect corespund cu obiectivul specific → se va trece la etapa

numărul 4.

4. Identificarea operaţiunilor sau acțiunilor - în cadrul unor obiective specifice pot fi

definite mai multe operaţiuni sau acțiuni care particularizează tipul de obiective şi activităţi

finanţabile; în această etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de

operaţiuni sau acțiuni în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor

orientative se va trece la etapa nr. 5.

5. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil - în această

etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din care face parte (şi în

numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată eligibilă. Astfel, în analiza

documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care orice Autoritate de Management

defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public sau privat care pot primi finanţare. După

verificarea eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să

verifice dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat

eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între seminificaţia

celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil.

Beneficiar eligibil = aplicantul, în calitate de instituţie de drept public sau privat, poate

beneficia de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea:

administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi mici şi

mijlocii, etc).

Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin

proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această categorie

pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu statut special, grupuri

defavorizate – precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc).


M.A.I.


[email protected]

17

Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că

beneficiari eligibili sunt administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării

Științifice şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot

beneficia de finanţare din acel Program Operaţional.

Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi că

grup ţintă eligibil sunt funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu statut

special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia în mod direct de

activităţile finanţate prin acel Program Operaţional.

Ce documente trebuie să analizez în această etapă?

Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze

principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează viziunea

strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente fac parte:

De ce este importantă analiza acestor documente?

Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care performează

potenţialul aplicant.

Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea unor

probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant.

Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar

scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de toate

documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice potenţial

aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind posibil doar prin

realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante pentru sectorul de activitate în

care îşi derulează activitatea.

După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare pentru

fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze următoarele tipuri de

documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare:

o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi desfăşoară

activitatea potenţialul beneficiar;

o Ghidul privind condițiile generale aferent Programului Operaţional respectiv;

o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru

proiectele finanţate din acel Program Operaţional;

o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise;

o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea aplicanţilor în

redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare.

o Programul de Guvernare;

o Strategii sectoriale de activitate;

o Documente de politici publice;

o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de activitate;

o Planuri strategice.


M.A.I.


[email protected]

18

2.2. Analiza Programelor Operaţionale naționale pentru perioada 2014-2020

Obiectivele Programului Operaţional

Obiectivul general al POIM este de a a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României

identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi

Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene.

Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu

Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-

se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de

carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin

promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a

resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului

general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări

de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele.

POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia

mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi

eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă

şi favorabilă incluziunii.

POIM beneficiază de o alocare financiară de cca. 11,8 mld. Euro, din care:

6,94 mld. Euro Fond de Coeziune

2,48 mld. Euro Fond European de Dezvoltare Regională

2,46 mld. Euro cofinanțare

Axe prioritare şi Obiective specifice

Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a transportului cu

metroul

Suma alocată - 3.404.255.320,00 Euro

Obiective specifice:

1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală;

1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală;

1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T

centrală;

1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în București-Ilfov.

Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi

eficient


Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)


M.A.I.


[email protected]

19


2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală;

2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T;

2.3. Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor;

2.4. Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi;

2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi reducerea

impactului transporturilor asupra mediului;

2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională;

2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar.

Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al

resurselor



3.1 Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclare

a deşeurilor în România;

3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de

asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei.

Axa prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea

calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric

Suma alocată - 425.531.915,00 Euro


4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor

degradate;

4.2. Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin

dezvoltarea instrumentelor de monitorizare;

4.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric.

Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor



5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate

principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune

costieră;

5.2 Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de

intervenție.

Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii

unei economii cu emisii scăzute de carbon



M.A.I.


[email protected]

20


6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz,

geotermal);

6.2 Reducerea consumului de energie la nivelul consumatorilor industriali;

6.3 Reducerea consumului mediu de energie electrică la nivelul locuinţelor;

6.4 Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă prin cogenerare de înaltă

eficienţă.

Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de

termoficare în oraşele selectate



7.1 Creşterea eficienţei energetice în sistemele centralizate de transport şi distribuţie a energiei

termice în oraşele selectate;

7.2 Creşterea eficienţei energetice în sistemul centralizat de furnizare a energiei termice în

Municipiul Bucureşti.

Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi

gazelor naturale

Suma alocată - 68.026.596.00 Euro


8.1 Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din

resurse regenerabile;

8.2 Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu

alte state vecine.

Analiza detaliată a fiecărui obiectiv specific

Axa Prioritară 1 “Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T și a

metroului” vizează Obiectivul Tematic 7 „Promovarea sistemelor de transport sustenabile și

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore” din Regulamentul 1303/2013,

urmărind sprijinirea investiţiilor din sectorul transporturi pentru creşterea accesibilităţii regiunilor

și populației prin construcția /modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la

nivelul rețelei TEN-T, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene,

creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație. Aceasta axă

prioritară este corelată cu Axa Prioritară 2 Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal,

de calitate, durabil şi eficient, deoarece ambele axe vizează Obiectivul Tematic 7, fapt pentru

care obiectivele specifice ale fiecărei axe sunt corelate între ele, în vederea creării unui cadru

unitar de dezvoltare.

Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T

și a transportului cu metroul.


M.A.I.


[email protected]

21

În cadrul acestei axe prioritare, se asigură şi sprijinul necesar pentru finanţarea pregătirii

portofoliului de proiecte aferente, prin măsuri distincte, cât şi managementul/monitorizarea/

supervizarea/evaluarea/auditul etc. proiectelor de investiţii, ca parte integrantă din cheltuielile de

proiect.

Întărirea capacităţii administrative a principalilor beneficiari din sectorul transporturilor, în

special CNADNR şi CNCFR, reprezintă deziderate majore pentru sporirea capacităţii de

implementare a proiectelor.

Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii

Prin POIM se urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua

TEN-T centrală, prin completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de

programare 2007-2013 şi a celor care vor fi stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în

continuare a rețelei definite.

Acesta va conduce, în primul rând, la economii de timp în transportul rutier de mărfuri şi

călători între regiunile României și Europa Centrală, de Vest și de Sud ca urmare a eliminării

blocajelor pe rutele vizate, asigurând creșterea mobilității. Aceste rezultate vor contibui la

promovarea competitivităţii economice, prin îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de

mărfuri şi călători, şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic

prin reducerea duratelor de transport.

Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală urmăreşte

extinderea infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua TEN-T centrală, prin

completarea tronsoanelor a căror construcţie a fost demarată în perioada de programare 2007-2013

şi a celor care au fost stabilite prin MPGT, asigurând dezvoltarea în continuare a rețelei definite.

Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 1.1 este:

• Economii de timp în parcugerea distanțelor rutiere amplasate pe rețeaua TEN-T centrală.

Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe

reţeaua rutieră TEN-T și cu obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o

conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T.

a. Tipuri de acțiuni specifice

Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport rutier amplasate pe reţeaua

TEN-T centrală (noi şi fazate), în cadrul OS 1.1., se vor face prin promovarea

următoarelor tipuri de acțiuni:

Construcţia / modernizarea rețelei rutiere TEN-T centrale (conform standardului

definit prin MPGT: autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale), inclusiv

construcţia de variante de ocolire aferente reţelei (conform clasificaţiei tronsonului

aferent); investiţiile prevăzute în cadrul acestui obiectiv vizează, cu precădere,

creşterea standardului tronsonului finanţat;

Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe

reţeaua rutieră TEN-T centrală.


M.A.I.


[email protected]

22

proiecte fazate de reabilitare/modernizare a infrastructurii de trabsport rutier situate

pe reţeauau TEN-T centrală.

Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte pentru perioada

2014-2020 şi post-2020. Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a

politicilor publice în ministerele de linie şi în administraţia publică locală.

Acţiunile ce vor fi finanţate vor conţine toate tipurile de lucrări necesare construcţiei-

modernizării secţiunii de reţea rutieră.

b. Potențiali beneficiari

Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional, desemnat

conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Pentru perioada 2014-2020 bugetul total alocat (alocare UE + cofinanțare publică

națională) pentru Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală

este 1.920.000.000 euro.

Proiectele aferente OS 1.1. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie

de implementare mai mare de 6 ani.

Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii:

Prin POIM vor fi promovate cu prioritate acțiunile orientate spre finalizarea coridorului

feroviar Rin-Dunăre (legătura între granița cu Ungaria și Constanța) şi darea sa în exploatare. Alte

componente de pe rețeaua feroviară TEN-T centrală vor fi dezvoltate, ştiut fiind că infrastructura

feroviară este marcată de indivizibilitate, iar avantajele sunt vizibile doar după finalizarea integrală

a coridorului. Totodată, se va asigura continuitatea unui transport feroviar de calitate către marile

capitale ale Europei şi reducerea semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier

pe rute alternative, prin oferirerea unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și

mărfurilor cu un grad de siguranță și securitate sporit față de alte moduri de transport.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 1.2 se referă la

economia de timp în parcurgerea distanțelor pe rețeaua feroviară redusă, în condiţii standard

stabilite prin regulamentele europene pentru transportul feroviar.

Rezultatele obţinute în materie de timp vor asigura creşterea eficienţei financiare a

investiţiei care nu poate fi obţinută decât după finalizarea unor coridoare.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează obținerea de economii de timp în

transportul feroviar de mărfuri şi călători între marile capitale ale Europei, precum şi reducerea

semnificativă a emisiilor de noxe şi a congestiei traficului rutier pe rute alternative, prin oferirerea

unor alternative ecologice care asigură transportul pasagerilor și mărfurilor cu un grad de siguranță

și securitate sporit față de alte moduri de transport.

Obiectivul Specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală


M.A.I.


[email protected]

23

Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea

disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea

cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare.

Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul Specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi

calităţii transportului feroviar.


Proiecte de modernizare a infrastructurii de transport feroviar amplasate pe reţeaua

TEN-T centrală (noi şi fazate) cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T

centrală;

Achiziția sistemului ERTMS aferent infrastructurii feroviare modernizate;

Dezvoltarea de terminale intermodale cu impact major asupra valorificării

transportului feroviar pe reţeaua TEN-T centrală.

Studii pentru linia de cale ferată de mare viteză de la vest la sud-est, conectată la linia

de mare viteză de pe teritoriul Ungariei.

Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post

2020 (după caz), corelat cu prioriotizarea din MPGT.

Achiziția materialului rulant ce vizează atât obiectivul specific 1.2 cât și obiectivul

specific 2.7.


Administratorul infrastructurii de transport feroviar, desemnat conform legislaţiei în

vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii;

Parteneriate cu alţi potenţiali beneficiari;

Ministerul Transporturilor;

Alte structuri desemnate prin ghidul solicitantului.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.2

„Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală” este de - 1.408.000.000 Euro, din care

1.056.000.000 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 352.000.000 cofinanțare națională.

Proiectele aferente OS 1.2. finanțate în cadrul AP1 sunt proiecte majore, cu durata medie

de implementare mai mare de 6 ani.


Obiectivul vizează creşterea calităţii serviciului oferit operatorilor de transport naval prin

realizarea de investiţii în şenalul navigabil, precum şi modernizarea infrastructurii porturilor

Obiectivul specific 1.3. Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a porturilor

situate pe reţeaua TEN-T centrală


M.A.I.


[email protected]

24

dunărene şi maritime situate pe TEN-T centrală. Aceste acțiuni vor crește numărul de zile de

navigabilitate în cursul unui an, contribuind la creșterea atractivității transportului pe apă.

Astfel, se vor crea, treptat, premisele pentru creşterea cotei de piaţă a transportului naval,

pe teritoriul României, prin oferirea posibilității de a transporta cantități semnificative de mărfuri

prin utilizarea unui mod de transport sustenabil, la o viteză acceptabilă și prin oferirea unor

condiții adecvate de manipulare a mărfurilor în terminale portuare.

Totodată, condiții mai bune de navigație și un volum mai mare de marfă transportat va crea

condițiile pentru exploatarea potențialului de dezvoltare a porturilor fluviale și maritime,

conducând în timp la o poziționare mai bună a transportului naval de mărfuri în raport cu alte

moduri de transport.

Acțiunile vizate în sectorul naval vor urmări promovarea obiectivelor Strategiei Dunării de

a crește transportul de marfă pe Dunăre cu 20% în 2020 față de 2010.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 1.3 vizează creșterea

volumului de mărfuri transportat pe căile navigabile.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează creşterea cotei de piaţă a

transportului naval, pe teritoriul României, prin oferirea posibilității de a transporta cantități

semnificative de mărfuri prin utilizarea unui mod de transport sustenabil, la o viteză acceptabilă și

prin oferirea unor condiții adecvate de manipulare a mărfurilor în terminale portuare.




Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 2.4. „Creşterea volumului de

mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi”.


Proiecte de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre şi pe canalele navigabile

ale Dunării, precum şi în interiorul porturilor situate pe TEN-T centrală, inclusiv

achiziţia de echipamente şi nave multifuncţionale pentru asigurarea navigabilităţii pe

Dunăre, cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și pe canalele navigabile

interioare;

Creșterea adâncimilor de navigație în bazine și canale portuare;

Achiziția de echipamente și nave multifuncționale pentru asigurarea navigabilităţii

pe Dunăre.

Proiecte de modernizare și dezvoltare a capacității porturilor situate pe rețeaua TEN-

T centrală, inclusiv componente aferente transportului intermodal, cu următoarele

tipuri de subacțiuni:

Dezvoltarea capacității feroviare și rutiere situate în interiorul porturilor;

Extinderea și modernizarea infrastructurii utilitare (gaz, canalizare, electrice, de

căldură, etc.);


M.A.I.


[email protected]

25

Realizarea de lucrări specifice de apărări de maluri;

Modernizarea/Dezvoltarea infrastructurii portuare (dane, docuri, chei, terminale de

mărfuri, conexiuni intermodale etc.);

Construcția/Modernizarea componente aferente transportului intermodal (terminale

RO-RO, RO-LA, etc.);

Construcție/Modernizare terminale pasageri.


2020 (după caz), corelat cu prioriotizarea din MPGT.


Administratorii canalelor navigabile şi administratorii porturilor maritime şi fluviale,

desemnaţi conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de

investiţii;

Ministerul Transporturilor.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.3.

„Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi” este de

256.000.000 Euro, din care 192.000.000 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 64.000.000

cofinanțare națională.

În cadrul obiectivului specific 1.4 „Creşterea gradului de utilizare a transportului cu

metroul în Bucuresti-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor aferente”, investiţiile

dedicate sectorului transport vor fi orientate spre continuarea investiţiilor demarate în perioada

2007-2013, având ca obiectiv principal definitivarea coridoarelor de pe reţeaua TEN-T, prin

realizarea tronsoanelor lipsă, precum şi dezvoltarea şi modernizarea reţelei naţionale de drumuri

care asigură conectarea la reţeaua TEN-T şi modernizarea reţelei de căi ferate, prin electrificare şi

dotarea cu material rulant a sectoarelor construite/reabilitate. Investiţiile în sectorul de transport

vizează, totodată, şi dezvoltarea celorlalte moduri de transport (naval şi aeroportuar), contribuind

astfel la crearea premiselor pentru dezvoltarea economică locală şi regională, precum şi măsuri cu

caracter orizontal, cum ar fi protecţia mediului, siguranţa pe toate modurile de transport,

eficientizarea serviciilor de transport şi dezvoltarea terminalelor intermodale. Obiectivele în acest

domeniu sunt corelate cu Master Planul General de Transport (MPGT), iar proiectele finanțabile

sunt cele prioritizate după testarea în cadrul Modelului Naţional de Transport dezvoltat în MPGT.

În contextul noii politici europene în domeniul transporturilor, ce prevede realizarea unei

reţele europene integrate orientată spre dezvoltarea unei reţele centrale, cu termen de finalizare

2030, şi a unei reţele globale ce va susţine reţeaua centrală, cu termen de finalizare 2050, România

va trebui să continue investițiile în infrastructura de transport, orientate spre dezvoltarea

coridoarelor multimodale transnaţionale care traversează România, Rin-Dunăre si Orient/Est-

Mediteranean, şi corelat cu priorităţile naţionale specifice.

Obiectivul Specific 1.4. Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în

Bucuresti-Ilfov prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor aferente


M.A.I.


[email protected]

26

În cadrul MPGT a fost elaborat MNT ca instrument de analiză a optiunilor de investitie şi

politicilor de intervenţie, prin modelarea transportului intern şi international, atât pentru pasageri

cât şi pentru mărfuri, luând în considerare problemele actuale ale sistemului de transport şi

prognozele privind variaţiile cererii de transport şi condiţiile de operare a reţelelor pentru 2020.

Obiectivul specific 1.4 vizează îmbunătăţirea condiţiilor de transport urban şi periurban

prin promovarea transportului cu metroul, ca o alternativă la transportul public de suprafaţă.

Astfel, se asigură creşterea gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător şi reducerea

duratelor de călătorie. Totodată, metroul asigură implicit şi îmbunătăţirea traficului rutier şi

reducerea emisiilor poluante în regiune.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor îl reprezintă creșterea gradului de

utilizare a transportului cu metroul în transportul de pasageri în Regiunea Bucureşti.


Prin Obiectivul specific 1.4. vor fi finanțate următoarele tipuri de acţiuni ce vizează

dezvoltarea infrastructurii de metrou:

Construirea de noi tronsoane, inclusiv staţiile aferente, conform strategiei de

dezvoltare a transportului urban cu metroul în Bucureşti-Ilfov;

Achiziția de mijloace de transport public de mare capacitate şi viteză (material

rulant), modernizarea instalaţiilor pe reţeaua de metrou existentă, pentru creşterea

gradului de confort şi siguranţă pentru publicul călător şi reducerea duratelor de

călătorie;

Achiziția și instalarea de echipamente pentru accesul călătorilor în staţiile de

metrou şi în sisteme moderne de siguranţă a circulaţiei.

Proiectele finanțate vor fi atât cele noi, cât și cele fazate, care asigură continuarea

investiţiilor aprobate în perioada 2007-2013 prin POS Transport şi nefinalizate până la finalul

anului 2015, aprobate ca proiecte fazate prin decizie a Comisiei Europene.


Solicitantul unic eligibil în cadrul OS 1.4. este METROREX SA, care funcţionează în

prezent sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 1.4 se

ridică la 682.666.667 Euro, din care 512.000.000 Euro reprezintă finanţare din FC, iar

170.666.667 Euro cofinanţare naţională.


M.A.I.


[email protected]

27

Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi

eficient vizează Obiectivul Tematic 7 „Promovarea sistemelor de transport sustenabile și

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore” din Regulamentul 1303/2013,

urmărind sprijinirea investiţiilor din sectorul transporturi pentru creşterea accesibilităţii regiunilor

și populației prin construcția /modernizarea rețelei rutiere, la standarde europene, în special la

nivelul rețelei TEN-T, prin reabilitarea şi modernizarea reţelei feroviare la standarde europene,

creşterea atractivității transportului naval prin îmbunătăţirea condiţiilor de navigație și a mobilităţii

pe reţeaua TEN-T central, precum şi investiţii în infrastructura portuară.

Acest obiectiv specific completează investiţiile menite să asigure creşterea mobilităţii la

nivelul infrastructurii rutiere aferente rețelei TEN-T. Mobilitatea obținută prin investițiile finanțate

din FC la nivelul rețelei rutiere va fi sporită suplimentar prin proiecte care asigură atât un standard

ridicat al drumurilor, inclusiv la nivel de autostradă, cât și prin asigurarea unei conectivități optime

între diversele regiuni și centre urbane ale României. aferente reţelei TEN- T.

Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.1. va fi reprezentat de

economia de timp în parcugerea distanțelor rutiere amplasate pe rețeaua TEN-T.

Obţinerea rezultatului scontat va contribui la promovarea competitivităţii economice şi la

îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de mărfuri şi călători şi la reducerea emisiilor

poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic prin reducerea duratelor de transport.

Obiectivul specific 2.1 este corelat cu Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin

dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală și cu obiectivul specific 2.2

Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T.


Construcţia / modernizarea rețelei rutiere TEN-T centrale (conform standardului

definit prin MPGT: autostrăzi / drumuri expres /drumuri naţionale), inclusiv

construcţia de variante de ocolire (conform standardului tehnic adecvat), în

completarea investiţiilor din Fond de Coeziune; investiţiile prevăzute în cadrul

acestui obiectiv vizează, cu precădere, creşterea standardului tronsonului finanţat;

Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte eligibile din POIM.

Intervenţiile vizând dezvoltarea reţelei TEN-T vor fi promovate, după caz, prin acţiuni

integrate care vor conţine, pe lângă construcţia/modernizarea tronsonului vizat, elementele

necesarece impun asigurarea unui serviciu de transport cu o calitate sporită şi în parametrii

Obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T centrală

Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de

calitate, durabil şi eficient.


M.A.I.


[email protected]

28

adecvaţi de siguranţă (sistemele telematice ITS, iluminat public, perdele forestiere şi alte măsuri

de siguranţă, infrastructura verde prevăzută prin acordul de mediu – după caz).


Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes naţional, cu atribuţii în

dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Pentru perioada 2014-2020 bugetul total alocat (alocare UE + cofinanțare publică

națională) pentru Obiectivul specific 2.1. Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T este

1.224.696.567 euro.

Proiectele aferente obiectiv specific sunt proiecte majore, cu durata medie de

implementare mai mare de 6 ani.

Obiectivul specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la

infrastructura rutieră a TEN-T urmăreşte extinderea infrastructurii de transport rutier de interes

naţional în vederea asigurării conexiunii la reţeauau TEN-T, a zonelor deficitare din punct de

vedere a oportunităților de transport în vederea asigurării accesibilităţii la oportunități de muncă.

Se vor avea în vedere finalizarea proiectelor demarate în perioada 2007-2013 şi a celor care

vor fi fundamentate prin MPGT.

Scopul finanțării de proiecte în cadrul acestui obiectiv specific este creșterea gradului de

accesibilitate a populației la oportunități de angajare din zonele deficitare în conexiuni de transport

cu cca. 7,7% față de 2011, indicând faptul că mai mulți angajați vor avea un acces mai rapid spre

locurile unde sunt oportunități de angajare. Obţinerea rezultatului scontat va contribui la

promovarea competitivităţii economice şi la îmbunătăţirea condiţiilor în transportul rutier de

mărfuri şi călători şi la reducerea emisiilor poluante prin eliminarea/ reducerea blocajelor de trafic

prin reducerea duratelor de transport.

Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.2. este:

• Accesibilitate crescută a regiunilor cu o conectivitate redusă.

Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin

dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală și cu Obiectivul specific 2.1

Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T globală.


Modernizarea/dezvoltarea reţelei rutiere, inclusiv construcţia de variante de ocolire

(conform standardului definit prin MPGT: autostrăzi/drumuri expres/ drumuri

naţionale / trans-Regio şi Euro Trans) care asigură o conexiune adecvată la rețeauau

TEN-T sau creşterea accesibilităţii regionale;

Sprijin pentru beneficiari în pregătirea portofoliului de proiecte eligibile din POIM

Obiectivul specific 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la

infrastructura rutieră a TEN-T


M.A.I.


[email protected]

29


Administratorul infrastructurii de transport rutier de interes european şi naţional,

desemnat conform legislaţiei în vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de

investiţii.

Pentru perioada 2014-2020 bugetul total alocat (alocare UE +cofinanțare publică națională)

pentru Obiectivul specific 2.2. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la

infrastructura rutieră a TEN-T este 127.794.424,00 euro.

În cadrul acestui obiectiv specific vor fi promovate atât proiecte majore, cât și proiecte

non-majore, în acord cu fundamentarea din MPGT.

Obiectivul specific 2.3 „Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor”

vizează modernizarea aeroporturilor, situate atât pe reţeaua TEN-T, cât şi în afara acesteia,

contribuind la obiectivele de creştere a accesibilităţii şi mobilităţii regionale, prin investiţii în

infrastructura aeroportuară şi în infrastructura care asigură conexiunea acestora la reţeaua terestră

rutieră şi feroviară, în condiţii de siguranţă şi în acord cu obiectivele de protecţie a mediului.

Scopul acestui obiectiv specific își propune să asigure centrelor regionale un mijloc rapid

de acces spre capitala țării și alte centre regionale, prin intensificarea conexiunilor între

principalele oraşe, cât şi cu pieţele europene şi internaţionale, contribuind în acest fel la

dezvoltarea econonomică naţională şi regională.

Rezultatul așteptat prin implementarea acţiunilor din cadrul OS 2.3. este:

• Volum crescut al pasagerilor tranzitaţi prin aeroporturi.


Investiții în infrastructura aeroportuară, constând în:

Construcţie / extindere / modernizare terminale;

Reabilitare / modernizare / extindere piste, căi de rulare, platforme etc.;

Măsuri de protecție a mediului.


Administratorii infrastructurii aeroportuare.


ridică la 53.247.677 Euro, din care 39.935.758 Euro reprezintă finanţare din FEDR, iar 13.311.919

Euro cofinanţare naţională.

În cadrul acestui obiectiv specific vor fi promovate atât proiecte majore, cât și proiecte

non-majore, în acord cu fundamentarea din MPGT.

Obiectivul specific 2.3. Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la

infrastructura rutieră a TEN-T


M.A.I.


[email protected]

30

Obiectivul specific 2.4. vizează consolidarea la nivel naţional, în corelare cu politicile UE

în materie, a unei reţele eficiente de terminale pentru transfer intermodal, prin realizarea de

investiţii în infrastructura terminalelor intermodale şi în instalaţii şi echipamente moderne de

manipulare a unităţilor de transport intermodal, precum şi investiţii în porturi, altele decât cele

situate pe rețeaua TEN-T centrală.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează îmbunătăţirea mai multor

aspecte, precum reducerea decalajului dintre valorile indicatorilor naţionali de transport şi ţintele

incluse în Cartea Albă a Transporturilor (2011), respectiv transferul a peste 30% din transportul de

marfă de peste 300 km către alte moduri de transport sustenabile până în 2030 și reducerea

efectelor negative asupra mediului prin scăderea emisiilor de carbon şi a consumului de resurse

energetice, prin reducerea blocajelor la transferul intermodal, precum şi încurajarea transportului

combinat de tip RO-LA, RO-RO etc. Totodată, investițiile în porturi vor asigura o creștere a

utilizării acestora atât pentru transportul de mărfuri, dar și pentru populația unde transportul naval

reprezintă un mod important de deplasare.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.4 este creșterea

volumului de mărfuri containerizate manipulat în unităţi intermodale şi porturi.

Acest obiectiv specific este corelat cu Obiectivul Specific 1.3. „Creşterea gradului de

utilizare a căilor navigabile și a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală”.


Proiecte de modernizare/dezvoltare de terminale intermodale şi modernizare a

instalaţiilor şi echipamentelor de transfer intermodal,

Proiecte de modernizare/dezvoltare a infrastructurii portuare, altele decât cele situate

pe rețeaua TEN-T centrală, cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Dezvoltarea capacității feroviare și rutiere situate în interiorul porturilor;

Extinderea și modernizarea infrastructurii utilitare (gaz, canalizare, electrice, de

căldură, etc.);

Realizarea de lucrări specifice de apărări de maluri;

Modernizarea/Dezvoltarea infrastructurii portuare (dane, docuri, chei, terminale de

mărfuri, conexiuni intermodale etc.); Construcția/Modernizarea componente

aferente transportului intermodal (terminale RO-RO, RO-LA, etc.);

Construcție/Modernizare terminale pasageri.


2020 (după caz).


Administratorii porturilor maritime şi fluviale, desemnaţi conform legislaţiei în

vigoare, cu atribuţii în dezvoltarea proiectelor de investiţii.

Obiectivul specific 2.4.: Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale

intermodale şi porturi


M.A.I.


[email protected]

31

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS 2.4.

„Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi” este de

95.419.836 Euro, din care 71.568.877 Euro reprezintă finanțare din FEDR, iar 23.854.959 Euro

cofinanțare națională.

Obiectivul specific. 2.5. vizează implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea

siguranței traficului și securității transporturilor, în conformitate cu strategiile naționale în

domeniu și cu planurile de dezvoltare urbană.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează îmbunătăţirea sistemului de

management al infrastructurii rutiere şi a condiţiilor de siguranţă, soluții specifice de siguranță și

securitate pentru pentru toate modurile de transport. O siguranţă îmbunătăţită pe toate modurile de

transport se va realiza, în special prin reducerea numărului de puncte critice („negre”) pentru

siguranţa circulaţiei şi securitatea transporturilor pentru fiecare mod de transport prin intervenții pe

termen mediu şi scurt, asigurând astfel reducerea accidentelor în reţeaua naţională multimodală

(structuri deficitare/ neconforme ale reţelei).

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.5 este reprezentat

de reducerea numărului de decese înregistrate în urma accidentelor rutiere la un milion de

locuitori. Deși se prevăd intervenții de siguranță și securitate pentru toate modurile de transport,

având în vedere faptul că cele mai mari probleme se reflectă la nivelul siguranței rutiere, prin

măsurile propuse se așteaptă o reducere cu 20% a numărului de decese înregistrat în urma

accidentelor rutiere, precum şi contribuţia la realizarea obiectivului stabilit la nivelul MPGT de

reducere cu 50% a ratei accidentelor.


Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului şi securităţii transporturilor pentru

toate modurile de transport,

Proiecte noi de siguranță:

Implementarea mijloacelor de semnalizare orizontală şi verticală;

Implementarea unor măsuri specifice în localităţile liniare de-a lungul drumurilor

europene şi naţionale (semnalizarea trecerilor de pietoni, benzi de viraj, stații de

autobuz laterale, parcări, etc.);

Construcția unor bariere de tip New Jersey pe toate drumurile naționale cu 4 benzi

fără protecție între sensurile de mers;

Trecerea la un profil de 2+1 benzi alternativ pe sensurile de mers pe toate drumurile

naţionale cu profil periculos (tip „2 x 1.5” benzi) prin implementarea sistemelor de

transport inteligente (ex. ERTMS, VTMIS, Ro-RIS) şi a interfeţelor între diverse

moduri de transport STI, acolo unde nu au fost implementate ca parte a

intervenţiilor la nivelul infrastructurii, pentru creșterea siguranței la nivelul

acțiunilor de control a traficului;

Obiectivul specific 2.5. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de

transport şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului


M.A.I.


[email protected]

32

Treceri la nivel rutier/feroviar îmbunătăţite;

Extinderea sistemelor mobile și fixe de monitorizare a traficului și de supraveghere

automată, pe toate modurile de transport;

Perdele forestiere, panouri parazăpezi sau alte soluții echivalente de protecție în

vederea asigurării protecţie a căilor de comunicaţie împotriva înzăpezirii/altor

calamități naturale (pentru infrastructura existentă, unde nu se prevăd investiții

integrate prin POIM din alte OS);

Achiziţionarea de echipamente de pe şenale - canal navigabil şi alte tipuri de

echipamente cu rol în asigurarea siguranţei şi securităţii transporturilor indiferent de

modul de transport;

Alte acţiuni cu rol de creşterea a siguranţei pe toate modurile de transport.

Proiecte fazate constând în acțiuni de îmbunătățire a siguranței pe toate modurile de

transport

Măsuri destinate protecţiei mediului, la nivelul tuturor modurilor de transport (ex:

instalarea de panouri de protecţie împotriva zgomotului, covoare astfaltice fonoabsorbante,

perdele forestiere, achiziţia de nave multifuncţionale PSI şi asistenţa în activităţile de

depoluare pe căile navigabile şi maritime); alte activități ce contribuie la protecția

mediului.


Administratori de infrastructură de transport pentru toate modurile (inclusiv

parteneriate cu alte instituţii publice);

Autorităţile publice locale care gestionează infrastructura din interiorul localităţilor/

infrastructură rutieră de tip drum naţional care face legături interurbane;

Poliția Rutieră și Poliția Transporturi, individual sau în parteneriat sau cu aplicantul

pentru proiectele de siguranţă şi securitate.


ridică la 85.196.283 Euro (90.812.531 Euro inclusiv rezerva de performanță), din care 63.897.212

Euro reprezintă finanțare din FEDR, 21.299.071 Euro cofinanțare națională.

c. Categorii de cheltuieli eligibile

cheltuieli aferente contribuției în natură

cheltuieli cu amortizarea

cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite

cheltuieli de leasing

cheltuieli cu închirierea

cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport

cheltuieli de informare și publicitatea pentru proiect, care rezultă din obligațiile

beneficiarului

cheltuieli cu auditul pentru proiect

cheltuieli generale de administrație

cheltuielile de personal


M.A.I.


[email protected]

33

cheltuielile cu servicii

cheltuieli cu achiziția de active fixe, obiecte de inventar, furnituri de birou,

materiale consumabile

cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

cheltuieli pentru investiția de bază

cheltuieli cu organizarea de șantier

cheltuieli cu organizarea de șantier

cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe, costul creditului

cheltuieli diverse și neprevăzute

cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar

cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar

d. Ce structuri din Ministerul Afacerilor Interne pot aplica?

Obiectivul specific. 2.6. vizează fluidizarea traficului la punctele de trecere a frontiere și la

alte puncte de ieșire din țară (ex. porturile) relevante pentru reţeaua TEN-T, contribuind la

optimizarea procesului de trecere a frontierei, inclusiv a operațiunilor de realizare a controlului

vamal.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investiţiilor este reprezentat de reducerea

timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională, în special a transportatorilor de

marfă.

Scopul finanțării de proiecte în cadrul acestui obiectiv specific urmărește reducerea

timpilor de staționare în punctele de trecere a frontiere și la alte puncte de ieșire din țară (ex.

porturile) relevante pentru reţeaua TEN-T. Atingerea rezultatului propus va completa economiile

de timp obţinute prin dezvoltarea infrastructurii justificate prin MPGT.


Dezvoltarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei/ de ieșire din

țară şi în vamă, constând în:

Construcţia / modernizarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a

frontierei, inclusiv în vamă;

Crearea, extinderea şi modernizarea infrastructurii de control vamal şi rutiere în

birourile vamale, inclusiv a clădirilor aferente;

Obiectivul specific 2.6. Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare

transnaţională


M.A.I.


[email protected]

34

Achiziţia de echipamente specifice activităţii de control vamal nedistructiv, inclusiv

achiziţionarea de echipamente de scanare;

Achiziţia de instrumente şi echipamente aferente activităţii de monitorizare

dinamică a perimetrului şi dirijare a traficului;

Sprijin pentru identificarea cauzelor întârzierilor în punctele de trecere a frontierei

și pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte.

Proiectele promovate vor avea, după caz şi unde este posibil, un caracter integrat vizând,

pe lângă construcţia/modernizarea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei,

inclusiv în vamă, și elementele necesare ce vor contribui la optimizarea procesului de trecere a

frontierei, inclusiv a operațiunilor de realizare a controlului vamal.


ANAF;

Ministerul Transporturilor;

Operatorul de infrastructură la punctul de trecere a frontierei desemnat în

conformitate cu legislația în vigoare;

Poliţia rutieră / Poliția Transporturi / Poliţia de Frontieră, după caz.


ridică la 21.299.071 Euro, din care 15.974.303 Euro reprezintă finanţare din FEDR, iar 5.324.768

Euro cofinanţare naţională.

Valoarea totală a cheltuielilor eligibile nu depășesc 75.000.000 Euro.

c. Categorii de cheltuieli eligibile:

Cheltuieli pentru amenajarea terenului;

cheltuieli pentru amenajarea terenului pentru protecţia mediului şi aducerea la

starea iniţială;

cheltuielile pentru obținerea terenului, necesar obiectivelor de investiție;

cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivelor de investiție;

cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică inclusiv pentru servicii de audit

independent pentru proiect și pentru servicii pentru îmbunătăţirea capacităţii

instituţionale a beneficiarilor;

cheltuieli pentru investiţia de bază; cheltuieli pentru organizare de şantier care

cuprind cheltuieli necesare contractantului/ supervizorului în vederea creării

condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj/respectiv de

supervizarea lucrărilor;

cheltuieli pentru cote legale; cheltuielile diverse şi neprevăzute, în conformitate cu

legislația în vigoare; cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la

beneficiar; cheltuieli pentru pregătirea documentelor oficiale şi a altor documente-

suport, cu excepţia celor de la pct. 5 care trebuie, în mod obligatoriu, să însoţească

cererea de finanţare a proiectului; cheltuieli pentru informare şi publicitate;

cheltuieli aferente procurării de bunuri necesare funcţionării unităţilor de

implementare a proiectului de la nivelul beneficiarului, în limita echivalentului în


M.A.I.


[email protected]

35

lei a maximum 10.000 euro, în funcţie de complexitatea proiectului, cu respectarea

legislației în vigoare, a obiectivelor POIM și să fie evidențiate în anexă la cererea

de finanțare;

cheltuieli cu leasingul, dacă sunt îndeplinite prevederile art. 2 şi 9 din Hotărârea

Guvernului nr. 399/2015 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în

cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi

completările ulterioare;

cheltuielile cu asigurările, respectiv costurile cu garanțiile bancare ce sunt emise cu

scopul desfășurării contractului/proiectului.

Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii

Calitatea slabă a serviciilor, slaba eficiență economică la nivelul managementului rețelei au

condus la o scădere vertiginoasă a preferinței transportului feroviar pentru pasageri, de la 16,3% în

2000 la 11,4% în 2005 și la 4,9% în 2012. MPGT a identificat cauzele acestui declin şi a definit un

pachet integrat de reformă, în deplină corelare cu obiectivele europene de promovare durabilă a

modurilor prietenoase de transport, cuprinzând o serie de măsuri de reformă și investiţii orientate

spre eficientizarea, comercializarea și competitivizarea transportului feroviar.

Obiectivul specific 2.7. „Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar” este

orientat pe implementarea pachetului integrat de reformă a sectorului de transport feroviar

identificat în cadrul MPGT, în deplină corelare cu obiectivele europene de promovare durabilă a

modurilor prietenoase de transport, cuprinzând o serie de măsuri de reformă și investiţii orientate

spre eficientizarea, comercializarea și competitivizarea transportului feroviar.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în cadrul OS 2.7 sunt:

• Grad ridicat de utilizare a reţelei feroviare;

• Sustenabilitate crescută a reţelei feroviare;

• Competitivizarea serviciilor de transport de calatori.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează creşterea atractivităţii

transportului feroviar pentru utilizatori prin: servicii optimizate (infrastructură reabilitată care

asigură obţinerea de economii de timp coroborată cu un management îmbunătăţit al operaţiunilor

pe calea ferată) şi condiţii de călătorie de calitate (prin servicii competitive și comerciale, mers de

tren cu frecvenţă atractivă materialul rulant modern şi gări modernizate).




Acest obiectiv specific este corelat cu obiectivul specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe

reţeaua feroviară TEN-T centrală.

Obiectivul specific 2.7. Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar


M.A.I.


[email protected]

36


Proiecte de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport feroviar, cu accent

pe dezvoltarea reţelei TEN-T (noi şi fazate), cu următoarele tipuri de subacțiuni:

proiecte noi de modernizare a infrastructurii de transport feroviar ce vizează

eficientizarea sectorului feroviar pe magistralele prioritare, conform MPGT:

Reabilitarea / Modernizarea infrastructurii feroviare aflate pe reţeaua TEN-T;

Eficientizarea sectorului feroviar (electrificarea liniilor, eficiență energetică

etc.), conform prioritizării din MPGT, respectiv TEN-T central.

proiecte fazate de reabilitare/modernizare a infrastructurii de transport feroviar.

Proiecte integrate orientate spre îmbunătățirea rapidă a calității serviciilor pe

magistralele prioritare, cu următoarele tipuri de subacțiuni:

Îmbunătățirea mersului de tren (frecvență mai mare, mers cadențat);

Modernizarea gărilor, prioritare fiind cele situate pe rețeaua TEN-T centrală (corelat

cu prioritizarea MPGT);

Eliminarea restricțiilor de viteză cu cost redus (e.g. înlocuirea schimbătoarelor, etc.);

Implementarea altor măsuri care asigură îmbunătăţire serviciilor.

Proiecte ce vizează implementarea pachetului de reformă, cu următoarele tipuri de

subacțiuni:

Studii de fundamentare a măsurilor de reformă;

Pregătirea de către ARF/autoritatea responsabilă cu realizarea reformei, a licitaţiilor

pentru contractele de servicii publice (analiza de opţiuni, cadrul legislativ,

inventarierea şi transferul activelor relevante de la CFR Călători, documentaţiile de

licitaţie, inclusiv contractele de servicii publice, pregatirea sistemului de monitorizare

al performantei serviciilor in ARF, etc.);

Realizarea unui audit exhaustiv al activelor, costurilor şi eficienţei operatorilor CFR

SA şi CFR Călători;

Identificarea, implementarea şi monitorizarea măsurilor de reducere a costurilor şi

eficientizare a activităţilor derulate la nivelul CFR Infrastructură și CFR Călători;

Studii și investiții în eficientizarea calității serviciului oferit;

Alte studii identificate de MT/ARF/ autoritatea responsabilă cu realizarea reformei ca

fiind necesare pentru realizarea reformei

Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și

post 2020 (după caz).

Achiziția materialului rulant ce vizează atât obiectivul specific 2.7. cât și obiectivul

specific 1.2.


Administratorul infrastructurii de transport feroviar de interes naţional;

Ministerul Transporturilor, alte categorii de beneficiari relevante;


M.A.I.


[email protected]

37

Autoritatea responsabilă cu realizarea reformei feroviare (Ministerul

Transporturilor/ Autoritatea de Reformă Feroviară)

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din OS

2.7„Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar” este de 447.280.485 Euro, din care

335.460.364 Euro reprezintă finanțare din FEDR, iar 111.820.121 Euro cofinanțare națională.

Axa Prioritară 3 vizează Obiectivul Tematic 6 „Conservarea și protecția mediului și

promovarea eficienței utilizării resurselor”, urmărind promovarea investiţiilor în sectorul de mediu

în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin

sectorul de mediu, respectiv: managementul deşeurilor, prin obiectivul specific 3.1. şi sectorul de

apă şi apă uzată, prin obiectivul specific 3.2.

Prin obiectivul specific 3.1- Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea

gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România se promovează acțiuni ce contribuie

la conformarea cu angajamentele din Tratatul de Aderare şi cu Directiva cadru privind deşeurile,

prin urmare, România trebuie să îndeplinească o serie de cerințe pe acest domeniu

Prin implementarea investiţiilor vizând creşterea capacităţii sistemelor de management

integrat al deşeurilor municipale în concordanţă cu ierarhia deşeurilor se urmăreşte dezvoltarea

infrastructurii la nivelul judeţelor necesare pentru obținerea următoarelor rezultate:

Cantitate de deşeuri biodegradabile redusă la depozitare la 35% faţă de nivelul din 1995,

conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare în vederea implementării Directivei

99/31/EC privind depozitarea deșeurilor;

Depozite neconform închise; conform obligaţiilor asumate prin Tratatul de aderare în

vederea implementării Directivei 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor, România trebuie

să închidă 240 depozite urbane neconforme;

Pondere crescută a deşeurilor reciclate/valorificate în totalul cantităţii de deşeuri

municipale colectate, ca urmare a investițiilor ce asigură pregătirea pentru reciclare şi

reutilizare a deșeurilor menajere și similare de 50% conform Directivei Cadru a deșeurilor

(2008/98/EC).

Totodată, investiţiile continuate vor avea ca rezultat sistarea activităţii depozitelor

neconforme în conformitate cu prevederile directivelor europene şi cu angajamentele asumate prin

Tratatul de Aderare şi închiderea acestora, extinderea colectării selective şi crearea capacităţilor de

compost/tratare şi staţii de transfer necesare îndeplinirii obiectivelor legate de creşterea ponderii

deşeurilor reciclate/valorificate în totalul cantităţii de deşeuri colectate, prin crearea infrastructurii

necesare.

Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de

management eficient al resurselor

Obiectivul specific 3.1.: Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului

de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România


M.A.I.


[email protected]

38


Proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management

al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare,

reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare), închiderea și

reabilitarea de depozite neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite,

implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și

valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală

şi staţii de tratare mecano-biologică:

Proiecte fazate integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de

management al deşeurilor;

Proiecte noi a căror pregătire a fost derulată în perioada 2007-2013, dar nu au fost

finalizată în timp pentru demararea implementării.

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor la nivelul

municipiului Bucureşti;

Consolidarea capacităţii instituţionale a beneficiarilor în domeniul sistemelor

integrate de management al deşeurilor, ca parte integrantă aproiectelor individuale;


2020 (după caz).


Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene care au depus cerere

de fazare în cadrul POS Mediu;

Municipiul Bucureşti;

Pentru perioada 2014-2020, fondurile alocate pentru finanțarea proiectelor din Axa

Prioritară 3, Obiectivul Specific 3.1 ”Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea

gradului de pregătire pentru reciclare a deşeurilor în România” a POIM se ridică la aproximativ

351.857.279 Euro, din care 299.078.687 Euro reprezintă finanțare din FC, iar 52.778.592 Euro

cofinanțarea națională.

Obiectivul specific 3.2. promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din

Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă şi apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor

anterioare, finanțate prin ISPA și POS Mediu 2007 – 2013.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate

vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate

(91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE) sunt:

Obiectivul specific 3.2. Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane,

precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei


M.A.I.


[email protected]

39

ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile)

pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e.,

serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii de

siguranţă şi protecţie a sănătăţii, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează cu prioritate consolidarea și

extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, aria de

acoperire a proiectelor regionale va crește prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară (constituite în baza HG nr. 855/2008) a localităților mai mici, și extinderea, astfel,

a ariei de operare a operatorilor regionali (înființați înainte de 2012) care sunt beneficiarii vizați de

politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. În procesul investițional se va acorda

prioritate aglomerărilor de peste 10.000 l.e., precum și finalizării proiectelor fazate.

Investițiile din POIM vor fi complementare celor finanțate din Programul Național de

Dezvoltare Rurală (PNDR).

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul

de proiecte dezvoltate de către Operatorii Regionali pe baza investițiilor prioritare identificate la

nivelul Master Planurilor județene actualizate.




În cadrul obiectivului specific 3.2. este finanțată și dezvoltarea unui laborator național care

să asigure monitorizarea substanţelor deversate în ape, în special substanţelor periculoase şi a

calităţii apei potabile.


Proiecte integrate de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată (noi şi fazate)

proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată ce constau

în extinderea spre mediul rural a ariei de operare, în vederea conformării noilor

aglomerărilor vizate

proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată ce constau

în extinderea spre mediul rural a ariei de operare, în vederea conformării noilor

aglomerărilor vizate cu următoarele tipuri de subacțiuni:

o Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a

apelor uzate (cu treaptă terţiară de epurare, acolo unde este cazul) care

asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în

aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu

peste 10.000 l.e.;

o Implementarea şi eficientizarea managementului nămolului rezultat în

cadrul procesului de epurare a apelor uzate;

o Reabilitarea şi construcţia de staţii de tratare a apei potabile, împreună cu

măsuri de creştere a siguranţei în alimentare şi reducerea riscurilor de

contaminare a apei potabile;


M.A.I.


[email protected]

40

o Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a

apei;

o Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de

alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale fazate integrate de

consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor;

Laborator național pentru îmbunătăţirea monitorizării substanţelor deversate în ape

şi a calităţii apei potabile;


2020 (după caz).


Asociaţiile Operatorii Regionali din sectorul de apă (OR) înființați în baza Legii nr.

51/2006 și Legea nr. 241/2006;

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională

”Apele Române” și Ministerul Sănătății.


ridică la 2.846.845.261 Euro, din care 2.419.818.471 Euro reprezintă finanţare din FC, iar

427.026.790 Euro cofinanţare naţională (370.089.885 buget de stat și 56.936.905 buget local/alte

surse publice).

Axa Prioritară 4 „Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității,

monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric” vizează Obiectivul

Tematic 6 „Conservarea și protecția mediului și promovarea eficienței utilizării resurselor”,

urmărind promovarea investiţiilor în sectorul de mediu în vederea conformării cu prevederile

acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu, respectiv măsuri de

conservare a biodiversității prin obiectivul specific 4.1 “Creșterea gradului de protecție şi

conservare a biodiversităţii prin măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor

degradate”.

Obiectivul specific 4.1 promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea obiectivelor

Strategiei UE pentru Biodiversitate 2020 şi ia în considerare nevoile concrete de protecţie a

biodiversităţii din România.

Axa prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a

biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor

poluate istoric

Obiectivul specific 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii prin

măsuri de management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate


M.A.I.


[email protected]

41

Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific vizând implementarea unor

măsuri de management specifice nevoilor de protecţie a ariilor naturale protejate şi ecosistemelor

naturale, se urmărește obținerea următoarelor rezultate:

Stare de conservare îmbunătăţită a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară,

conform prevederilor Directivei 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale

și Directivei 2009/147/EC privind protecția păsărilor sălbatice

Ecosisteme degradate refăcute, în acord cu obiectivele Strategiei UE pentru

biodiversitate

Aceste rezultate va contribui şi la stoparea deteriorării stării speciilor şi habitatelor vizate

de legislaţia UE privind natura şi realizarea unei îmbunătăţiri semnificative şi cuantificabile a

situaţiei acestora, până în 2023, în comparaţie cu evaluările curente şi totodată, va contribui la

menţinerea şi ameliorarea ecosistemelor şi a serviciilor furnizate de către acestea.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează continuarea realizării unui

management eficient al ariilor naturale protejate, prin elaborarea şi implementarea planurilor de

management/ seturilor de măsuri de conservare/planurilor de acțiune pentru ariile naturale

protejate și pentru speciile de interes comunitar, cu accent pe măsurile de conservare şi ameliorare

a biodiversităţii, inclusiv reconstrucţia ecologică a ecosistemelor din interiorul ariilor naturale

protejate, şi refacerea ecosistemelor naturale degradate din afara ariilor naturale protejate.


Elaborarea planurilor de management/seturilor de măsuri de conservare / planurilor

de acțiune pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și

pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare, cu accent pe:

Elaborarea studiilor pentru monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a

speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară;

Inventarierea speciilor sălbatice de interes comunitar în vederea determinării

măsurilor pentru menţinerea/îmbunătăţirea stării de conservare a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară, fie la nivel naţional, fie la nivel de sit;

Alte activități necesare specifice elaborării planurilor de management.

Implementarea planurilor de management / seturilor de măsuri de conservare/

planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes

comunitar aprobate (inclusiv mediu marin), în special:

Măsuri pentru menţinerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor şi

habitatelor de importanţă comunitară, inclusiv reconstrucţia ecologică a

ecosistemelor de pe suprafaţa ariilor naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura

2000;

Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de

importanţă comunitară;

Reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice la nivelul cursurilor de apă în

vederea protecţiei biodiversităţii (pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de


M.A.I.


[email protected]

42

barare transversală a cursului de apă, restaurarea zonelor umede, restaurarea albiei

și a reliefului din lunca inundabilă a corpurilor de apă, etc);

Crearea şi menţinerea coridoarelor ecologice, crearea și menţinerea coridoarelor de

migraţie a speciilor, conservarea conectivităţii şi funcţionalităţii ecologice,

menţinerea şi/sau îmbunătăţirea conectivităţii pentru reţeaua de arii protejate,

inclusiv a reţelei Natura 2000;

Alte tipuri de măsuri similare, conform planurilor de management.

Acţiuni de completare a nivelului de cunoaştere a biodiversităţii şi ecosistemelor

(monitorizarea şi evaluarea speciilor şi habitatelor, cunoaşterea factorilor de presiune

exercitaţi asupra biodiversităţii, inclusiv a speciilor invazive etc.);

Menținerea și refacerea ecosistemelor degradate şi a serviciilor furnizate (împăduriri,

coridoare ecologice etc.), situate în afara ariilor naturale protejate, în acord cu

obiectivele europene în domeniu, inclusiv în mediul marin pregătirea portofoliului de

proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post 2020 (după caz).


Custozi/ administratori ai ariilor naturale protejate care au personalitate juridică (ONG-

uri, universități institute de cercetare, muzee, autorități ale administrației publice

centrale/ locale, alte autorități în coordonarea/subordonarea autorităților centrale/

locale)

Autoritățile cu competențe în domeniul protecției mediului, pentru ariile naturale

protejate care nu au structură de administrare constituită sau custode

ONG-uri, care să aibă prevăzut în actul constitutiv atribuții de protecția mediului și/sau

protecția naturii și care să fie constituite în conformitate cu prevederile OG nr. 26/2000

cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare.

Universități

Institute de cercetare

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,

Administrația Națională ”Apele Române”

Obiectivul specific 4.2. promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerințelor

Directivei 2001/81/CE privind Plafoanele Naționale de emisii pentru anumiți poluanți, ale

Directivei 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea

Europeană (INSPIRE) și ale Directivei 2008/50/CE privind calitatea aerului.

Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific vizând îmbunătățirea

sistemului național de evaluare și monitorizare a calității aerului, se urmărește obținerea

următoarelor rezultate:

Obiectivul specific 4.2. ”Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la

nivel național”


M.A.I.


[email protected]

43

• Monitorizarea îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților responsabile de politica

publică în domeniu

• Îmbunătățirea capacității de prognoză pe termen scurt și mediu

• Crearea premiselor pentru comunicare și protejarea populației

În vederea monitorizării calităţii aerului, în România a fost înfiinţată Reţeaua Naţională de

Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). RNMCA cuprinde 142 stații de monitorizare continuă

a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor

poluanţi atmosferici: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2/NOX), monoxid de carbon (CO),

ozon (O3), pulberi în supensie (PM10 si PM2.5), benzen (C6H6) metale grele (plumb, cadmiu,

nichel, arsen, mercur), hidrocarburi aromatice policiclice. Poluanţii monitorizati, metodele de

măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare precum şi criteriile de amplasare a

punctelor de monitorizare sunt stabilite de legislaţia naţională privind calitatea aerului armonizată

cu reglementările europene.

Operaţiunile se vor realiza pe baza nevoilor identificate de către Ministerul Mediului,

Apelor și Pădurilor în vederea completării sistemului de monitorizare a calităţii aerului pentru

conformarea cu cerinţele Directivei 2008/50/C și creşterii capacităţii de evaluare şi monitorizare a

calităţii aerului la nivel naţional prin următoarele tipuri de intervenţii:

– Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului

(RNMCA);

– Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului;

– Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer,

prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE.


Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin

achiziționarea de echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în

amplasamente noi și achiziția de echipamente de monitorizare a unor poluanți noi,

pentru care până în acest moment nu există determinări:

o Evaluarea situației actuale privind monitorizarea calității aerului la nivel național

pentru a se putea identifica eventualele lipsuri/nevoi și stabilirea punctelor noi de

măsurare;

o Măsurarea concentraţiilor de Cd şi Ni din pulberile colectate pe filtre, în paralel cu

determinările de Pb, pentru toate staţiile în care are loc colectarea fracţiei PM10 pe

filtre;

o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru măsurarea

concentrațiilor de pulberi în suspensie fracția PM2,5;

o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru

determinarea concentraţiilor de As şi Hg din pulberile colectate pe filtre;

o Dotarea staţiilor de monitorizare cu echipamente (prelevatoare) pentru măsurarea

concentraţiilor de PAH din pulberile colectate pe filtre;


M.A.I.


[email protected]

44

o Dotarea stațiilor de monitorizare cu sisteme de colectare a depunerilor standardizate

care să permită analiza depunerilor de As, Cd, Ni, Hg şi PAH, în conformitate cu

cerinţele legislaţiei în vigoare;

o Dotarea staţiilor de monitorizare a calității aerului cu echipamente pentru

determinarea concentrațiilor de black carbon (funingine).

Dezvoltarea unui sistem de prognoză și inventariere a emisiilor de poluanți în aer:

o Crearea unui sistem de prognoză a calității aerului;

o Crearea unei interfețe web de prognoză a calității aerului, inclusiv achiziţia

echipamentelor necesare

Dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE,

privind inventarierea poluanților emiși în aer:

o Crearea unei baze de date unice privind inventarierea poluanților emiși în aer

o Crearea bazei de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază de date

inventarul activităților și inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare în

parte pe diferite categorii de instalații și operatori economici așa cum prevăd

directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE; baza de date unică

trebuie să respecte formatul cerut de Directiva INSPIRE, pentru a transforma datele

existente în „informații”, astfel încât acestea să poată fi vizualizate, realizând în

același timp și participarea publicului la luarea deciziei și asigurând suport pentru

autoritatea de mediu în luarea deciziei).


Solicitantul eligibil în cadrul obiect 4.2. Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare

a calității aerului la nivel național, pentru categoriile de acțiuni finanțate, este

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Obiectivul specific 4.3. promovează acţiuni care continuă proiectele demarate prin

Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, măsuri similare pentru alte situri contaminate

şi abandonate deţinute de autorităţile publice sau pentru care acestea au responsabilitate în

procesul de decontaminare.

Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific se urmărește în principal

reducerea numărului de situri contaminate poluate istoric și monitorizarea calității aerului.

Investiţiile propuse spre finanţare se vor concentra pe diminuarea riscului existent pentru

sănătatea umană şi pentru mediu cauzat de activităţile industriale desfăşurate în trecut şi instituirea

de măsuri adecvate pentru atenuarea riscurilor identificate, astfel încît să se atingă riscul

acceptabil.

Astfel, se vor finanţa într-o primă etapă proiecte care vor cuprinde activităţi de

decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv refacerea ecosistemelor naturale şi

asigurarea calităţii solului în vederea protejării sănătăţii umane.

Obiectivul specific 4.3.: Reducerea suprafeţelor poluate istoric


M.A.I.


[email protected]

45

Utilizarea infrastructurii verzi va fi considerată o opțiune prioritară pentru acțiunile de

decontaminare (bio-decontaminarea siturilor poluate).


Măsuri de decontaminare şi ecologizare a siturilor poluate istoric, inclusiv

refacerea ecosistemelor naturale şi asigurarea calităţii solului în vederea

protejării sănătăţii umane;

Pregătirea portofoliului de proiecte.

Operațiunile ce urmează a fi dezvoltate în cadrul acestui obiectiv specific vor finanța

următoarele activități orientative:

activităţi specifice de reabilitare şi ecologizare a siturilor contaminate istoric (eliberare

suprafaţă contaminată şi decontaminare a solului), cu accent pe bio-decontaminare;

remediere amplasamente facilităţi, cum ar fi batale explorare și producție,

amplasamente aferente rafinăriilor, depozite marketing, parcuri/facilităţi E&P.

Activitățile constau în eliminarea/ reducerea contaminării (existentă în sol, apa

subterană şi/sau apa de suprafaţă) de pe amplasamente,în scopul aducerii terenului la

starea iniţială în conformitate cu prevederile legale în domeniul protecţiei mediului

şi/sau cerinţele specifice privind pragurile concentraţiilor de poluanţi care trebuie atinse

în urma decontaminării;

activităţi specifice de închidere/ecologizare/reabilitare/conservare a zonelor miniere, în

vederea reabilitării şi ecologizării terenurilor contaminate, inclusiv

eliminarea/depozitarea conformă a materialelor rezultate din implementarea acestor

activităţi;

activități legate de elaborarea aplicaţiei de finanţare, inclusiv documente suport (Studiu

de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Analiza Instituţională, Evaluarea Impactului

asupra Mediului etc);

elaborare documentaţie/documentaţii de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări

şi furnizare echipamente asistență din partea proiectantului pe perioada executării

lucrărilor, conform Legii nr. 10/1999.


Solicitanții eligibili în cadrul OS 4.3. Reducerea suprafețelor poluate istoric, pentru

categoriile de acțiuni finanțate sunt autorităţile publice sau alte organisme publice,

inclusiv structuri subordonate acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în

proprietate sau puse la dispoziţia acestora de către proprietar în vederea implementării

proiectului.


M.A.I.


[email protected]

46

Axa Prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea

riscurilor vizează Obiectivul Tematic 5„Promovarea adaptării la schimbările climatice,

prevenirea şi gestionarea riscurilor”, urmărind promovarea investiţiilor pentru consolidarea

capacităţii de reacţie în caz de dezastre pentru a diminua pierderile umane şi materiale, precum şi

creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi autorităţilor în legătură cu riscul producerii

dezastrelor prin obiectivul specific 5.1 Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei

cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice,

în principal de inundaţii şi eroziune costieră și obiectivul specific 5.2 Creșterea nivelului de

pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la dezastre a echipajelor de intervenție.

Axa prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității,

monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric

Obiectivul specific 5.1 promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea cerințelor

Directivei 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, transpuse și în

Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020.

Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific ce vizează prevenirea și

reducerea consecințelor inundațiilor, precum și reducerea efectelor negative ale unor fenomene

determinate de schimbările climatice, cum ar fi eroziunea costieră, urmărindu-se obținerea

următoarelor rezultate:

Reducerea daunelor economice cauzate de producerea riscurilor accentuate de schimbările

climatice, în principal a celor provocate de inundații și eroziune costieră;

Atenuarea impactului efectelor negative generate de schimbările climatice;

Sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climatice.

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează cu prioritate măsuri specifice

infrastructurii verzi, și doar acolo unde acestea se dovedesc insuficiente, vor fi promovate măsuri

structurale. Deși în Acordul de Parteneriat sunt identificate principalele riscuri care au afectat

România în ultimul deceniu, întrucât în prezent nu există o evaluare națională a riscurilor, vor fi

finanțate în etapa inițială măsuri de prevenire a riscului la inundații și eroziune costieră, unde

fundamentarea este justificată pe baza analizelor existente, indiferent de rezultatele evaluării

naționale a riscurilor. În același timp, investițiile propuse pentru aceste măsuri vor contribui la

limitarea efectelor altor fenomene specifice schimbărilor climatice, de exemplu, seceta sau

alunecările de teren.

Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea

şi gestionarea riscurilor

Obiectivul specific 5.1. Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de

fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în

principal de inundaţii şi eroziune costieră


M.A.I.


[email protected]

47


Acțiuni pentru prevenirea inundațiilor, cu următoarele subacțiuni:

o Utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea

soluțiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de

creșterea incidenței evenimentelor extreme (zone umede, cu efect asupra prevenirii

inundaţiilor şi deşertificării, stabilirea unor zone inundabile controlat şi măsuri

bazate pe ecosisteme, torenţi şi desecări ș.a);

o Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică

pentru managementul barajelor;

o Abordare intersectorială la nivel de bazin hidrografic (dezvoltare coordonată şi

management integrat al activităţilor privind apa, terenurile şi resursele);

o Modernizarea infrastructurii de monitorizare şi avertizare a fenomenelor hidro-

meteorologice severe în vederea asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale

o Măsuri care asigură eficacitatea intervențiilor de prevenire a inundațiilor sub forma

infrastructurii verzi, precum sisteme de prevenire anticipată și de management al

bazinelor în timpul inundațiilor

o Realizarea de măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, acolo

unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea

infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme.

Acestea vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/devierea apelor provenite

de la inundaţii, dar şi regularizări de albii şi consolidări de maluri

o Alte tipuri de acţiuni specifice gestiunii riscului la inundaţii, conform celor

prevăzute în Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen

lung mediu şi lung sau în planurile de management al riscului la inundaţii

o Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și


Pentru prevenirea eroziunii costiere

o Acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra

plajelor, şi activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări

artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de

stabilizare a plajelor; lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin; ş.a;

o Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și


Măsuri de prevenire şi protecţie împotriva altor riscuri

o Măsuri de promovare a infrastructurii verzi specifice riscurilor identificate prin

evaluarea naţională şi/sau prin planul de acţiune de adaptare la schimbări climatice;


M.A.I.


[email protected]

48


Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţiile Bazinale de Apă /

instituţie desemnată să implementeze şi să monitorizeze PMRI

Alte organisme cu atribuţii în prevenirea şi managementul la nivel național a riscului de

inundaţii (ex. Administrația Națională de Meteorologie) sau alte riscuri identificate pe

baza evaluării naţionale (după ce rezultatele acesteia vor fi disponibile)

Parteneriate între instituțiile publice centrale cu rol în prevenirea inundațiilor, precum și

cu ONG-urile și alte structuri cu o anumită specializare în domeniul ecologic, care pot

să asigure expertiza necesară pentru implementarea măsurilor de tip non-structural.

Obiectivul specific 5.2 ”Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă

la dezastre a echipajelor de intervenție” vizează promovarea investiţiilor pentru consolidarea

capacităţii de reacţie în caz de dezastre pentru a diminua pierderile umane şi materiale, precum şi

creşterea gradului de conştientizare a populaţiei şi autorităţilor în legătură cu riscul producerii

dezastrelor.

Pentru realizarea obiectivelor vizate de obiectivul tematic 5 „Promovarea adaptării la

schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor”, Comisia Europeană a impus României

realizarea, până la 31.12.2016, a condiționalității ”Prevenirea şi gestionarea riscurilor:

Existenţa evaluărilor naţionale sau regionale ale riscurilor pentru gestionarea dezastrelor,

luând în considerare adaptarea la schimbările climatice”, aflată în gestiunea Ministerului

Afacerilor Interne prin Inspectoratul General al Situațiilor de Urgență. Conform, criteriilor impuse

efectuarea evalării naționale sau regionale a riscurilor trebuie să includă următoarele elemente: o

descriere a procesului, metodologiei, metodelor şi datelor nesensibile utilizate la evaluarea

riscurilor, precum şi a criteriilor bazate pe riscuri pentru prioritizarea investiţiilor.

Prin proiectele promovate în cadrul acestui obiectiv specific sunt vizate măsuri de sprijin

pentru dotarea și pregătirea autorităților publice responsabile cu managementul situațiilor de

urgență nu răspunde nevoilor de intervenție la un nivel adecvat, cooordonat și eficient, urmărindu-

se realizarea unor răspunsuri în timp util și eficient al autorităţilor la dezastre.

Pentru acest obiectiv specific au fost stabilite 2 tipuri de apeluri, și anume apelul dedicate

proiectelor de tip no-regret pentru care s-a alocat un buget de 60.000.0000 euro și apeluri de

proiecte pentru intervențiile și măsurile ce vor rezulta ca urmare a implementării conditionalității

ex- ante.

În cadrul proiectelor de tip no regret se vor finanța acțiuni care cuprind doar activități

multi-risc (de exemplu, achiziționare echipamente sau formare profesională care răspund pentru

cel puțin trei tipuri de riscuri, din care unul dintre riscurile acoperite sunt inundațiile) și care

acoperă zone unde există dovezi (prin documente de tipul hărților de hazard/de risc sau prin date

statistice) că riscurile finanțate au incidență mare.

Proiectele de tip no regret trebuie să demonstreze faptul că acțiunile propuse spre finanțare

trebuie implementate indiferent de rezultatele evaluării naționale a riscurilor, urmând ca după

Obiectivul specific 5.2. Creșterea nivelului de pregătire pentru o reacție rapidă și eficientă la

dezastre a echipajelor de intervenție


M.A.I.


[email protected]

49

definitivarea acestora să fie finanțate și măsurile rezultate.

Acțiuni care vizează un singur tip de risc vor putea fi finanțate doar ulterior finalizării

evaluării naționale a riscurilor, pe baza prioritizării investițiilor.

În situaţiile în care prin evaluarea naţională a riscurilor vor fi identificate proiecte vizând

capacitatea de răspuns a serviciilor voluntare, proiectele vor fi depuse în parteneriat, de către

IGSU, ca lider de proiect, şi autoritatea locală responsabilă.


Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică,

mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în

caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie,

creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului,

Achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea unor baze operaţionale

regionale pentru a facilita intervenţiile integrate în caz de dezastre naturale sau accidente

tehnologice, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente

Dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de

urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi poligoanelor specializate de

pregătire în domeniile CBRN, căutarea-salvarea din medii ostile şi asanarea de muniţie.

Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în vederea

asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de

urgenţă.

Pentru proiectele de tip no regret vor fi finanțate următoarele activități:

Dotarea serviciilor profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă cu tehnică,

mijloace şi echipament de intervenţie care să permită reducerea timpului de intervenţie în

caz de dezastre, răspunsul în caz de dezastru major, protecţia personalului de intervenţie,

creşterea eficienţei răspunsului şi protejarea mediului, prin achiziționarea de echipamente

și mijloace de intervenție specifice pentru intervenții de tip multi-risc;

Achiziţionarea de echipamente specifice, atât pentru dezvoltarea unor baze operaţionale

regionale pentru a facilita intervenţiile integrate în caz de dezastre naturale sau accidente

tehnologice, cât şi pentru îmbunătăţirea dotării bazelor judeţene existente se va realiza în

funcţie de specificul diferitelor zone (expunere la cutremure, inundaţii, alunecări de teren

ş.a.), prin achiziționarea de echipamente și mijloace de intervenție specifice și de suport

logistic pentru intervenții de tip multi-risc;

Dezvoltarea infrastructurii aferente sistemului de pregătire a personalului din serviciile de

urgenţă profesioniste şi voluntare prin dezvoltarea bazelor şi poligoanelor specializate de

pregătire în domeniile CBRN, căutarea-salvarea din medii ostile şi asanarea de muniţie,

prin:

Construcția/ reabilitarea unor centre și poligoane de pregătire a personalului din

serviciile de urgență pentru intervenții de tip multi-risc;

Dotarea cu echipamente și materialele cu caracter permanent a centrelor şi

poligoanelor specializate de pregătire construite/ reabilitate în domeniile de


M.A.I.


[email protected]

50

competență a IGSU – stingerea incendiilor, căutare – salvare din medii ostile vieţii,

salvare de la înălțime, prim-ajutor calificat, CBRN și asanare pirotehnică.

Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT asociate, în vederea

asigurării interoperabilităţii structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de

urgenţă, prin amenajarea și dotarea dispeceratelor și centrelor de conducere și coordonare

a intervenției și achiziționarea sistemelor de comunicații și a echipamentelor aferente

acestora;

Alte tipuri de activăți:

Activități vizând creşterea gradului de conştientizare în legătură cu riscul producerii

dezastrelor, ca parte integrantă a proiectelor de investiții, și al căror buget să nu

depășească 5% din cheltuielile investiționale;

Managementul de proiect, ca parte integrantă a proiectelor de investiții;

Activitățile de informare și promovare a proiectului, conform regulilor de informare

și publicitate.


Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţiile aflate în subordine

Instituţii specializate care pot interveni pentru gestionarea unor situații de urgență

specifice, numai în parteneriat cu IGSU.

c. Categorii de cheltuieli eligibile

- cheltuieli cu achiziția imobilelor deja construite

- cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport

- cheltuieli cu auditul achiziționat de beneficiar pentru proiect

- cheltuieli de informare, comunicare și publicitate

- cheltuieli aferente managementului de proiect

- cheltuieli cu taxe/abonamente/cotizații/acorduri/ autorizații necesare pentru implementarea

proiectului

- cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

- cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

- cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

- cheltuieli pentru investiția de bază

- cheltuieli cu organizarea de șantier

- cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe, costul creditului

- cheltuieli diverse și neprevăzute

- cheltuieli pentru probe tehnologice și teste și predare la beneficiar.

d. Ce categorie de structuri din MAI pot aplica:

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi instituţiile aflate în subordine


M.A.I.


[email protected]

51

Axa Prioritară 6 vizează Obiectivul Tematic 4„Sprijinirea tranziţiei către o economie cu

emisii scăzute de carbon în toate sectoarele”,promovarea investiţiilor în sectorul de energie curata

și eficiență energetică în vederea asigurării contribuției la obiectivele Strategiei Europa 2020

(20/20/20) privind consumul final de energie provenită din resurse regenerabile și creșterea

eficienței energetice, respectiv: producția de energie regenerabilă, prin obiectivul specific 6.1.

”Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz,

geotermal), consumul de energie în industrie”, prin obiectivul specific 6.2. ”Reducerea

consumului de energie la consumatorii industriali promovează acțiuni orientate spre

implementarea de sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la consumatorii industriali”,

consumul de energie în gospodării, prin obiectivul specific 6.3. ” Reducerea consumului mediu de

energie electrică la nivelul locuinţelor”, şi energia prin cogenerare de înaltă eficiență, prin

obiectivul specific 6.4. ”Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă in sisteme

de cogenerare de înaltă eficienţă”.

Obiectivul specific 6.1 promovează acțiuni orientate spre creșterea producției de energie

regenerabilă, cu accent pe resursele regenerabile mai puțin exploatate, respectiv: biomasă, biogaz

și geotermie, dar și acțiuni de sprijin pentru întărirea rețelei de distribuție pentru a prelua energie

produsa din surse regenerabile.

Principalul rezultat urmărit este reprezentat de majorarea producţiei energiei din surse

regenerabile mai puţin exploatate.

Acest rezultat va contribui şi la:

creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca

rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi

termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate.

reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea

unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz

natural).

Proiectele finanțate în cadrul obiectivului specific 6.1 se încadrează în două categorii:

proiecte de producție de energie din RES

proiecte de distribuție a energiei produse din RES

Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în

vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon

Obiectivul specific 6.1. Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin

exploatate (biomasă, biogaz, geotermal), consumul de energie în industrie


M.A.I.


[email protected]

52


Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice și/sau

termice din biomasă şi biogaz

Realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe

bază de energie geotermală

NOTĂ !

Realizarea de capacități de producție vizează crearea de instalații noi de producție, acolo

unde nu au existat până în prezent.

Modernizarea de capacități de producție se referă la investiții legate de lucrări la nivelul

unei instalații existente, care are ca scop crearea unei capacități suplimentare de producție

(considerata instalatie nouă)

Pentru energie termică pe bază de biomasă / biogaz si resurse geotermale se au în vedere

proiecte integrate are să asigure distribuţia cât mai aproape de consumator, inclusiv prin finanţarea

dezvoltării/modernizării reţelei de distribuţie a energiei termice pentru facilitarea evacuării

căldurii.


Unităţi administrativ teritoriale, definite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și

completările ulterioare

Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară constituite conform prevederilor Legii nr.

215/2001, cu modificările şi completările ulterioare

Societăţi comerciale, constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare,sau conform legislației specifice dintr-un alt stat

membru, care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.ri de

conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a

siturilor poluate istoric

Obiectivul specific 6.2. promovează acțiuni orientate spre economii în consumul de

energie și capacitarea producătorilor industriali pentru a implementa măsuri de eficiență.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea proiectelor în cadrul acestui obiectiv

specific sunt:

Economii în consumul de energie și evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul

societăților comerciale sprijinite.

Capacitate întărită a producătorilor industriali de a identifica și implementa măsuri de

eficiență energetică prin introducerea de sisteme de monitorizare.

Alte rezultate secundare la nivelul consumatorilor industriali care vor implementa aceste

măsuri sunt:

Obiectivul specific 6.2. Reducerea consumului de energie la consumatorii industriali

promovează acțiuni orientate spre implementarea de sisteme de monitorizare a consumurilor

de energie la consumatorii industriali.


M.A.I.


[email protected]

53

Contorizare avansată în interiorul proceselor tehnologice, pe toate fluxurile de energie

(electrică, termică, apă, aer comprimat, etc.) în vederea cunoașterii pierderilor de energie şi

a potenţialului de economisire şi de localizare a punctelor de aplicare pentru maximizarea

eficienţei pentru măsurile de creştere a eficienţei energetice ce pot fi aplicate ulterior

consumatorului.

Promovarea unui instrument de măsură on-line a efectelor pozitive ale aplicării măsurilor

de eficienţă energetică şi un efect de încurajare a multiplicării acestor aplicaţii la nivelul

industriei.


Implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie la

consumatorii industriali


Societăţile comerciale din industrie, constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, mari consumatoare de energie (cu

consumuri de peste 1.000 tep/an), pentru care este necesară implementarea unor sisteme de

monitorizare în vederea identificării rapide de soluţii pentru reducerea consumurilor

tehnologice şi pentru care trebuie să existe un instrument de cuantificare a efectelor

pozitive ale aplicării măsurilor de creştere a eficienţei energetice.

Obiectivul specific 6.3. promovează acțiuni orientate spre implementarea sistemelor de

măsurare inteligentă a energiei electrice la nivelul locuințelor.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea proiectelor în cadrul acestui obiectiv specific

este:

Aplicarea unui sistem de măsurare inteligentă pentru mai mulţi consumatori conectaţi la

reţele inteligente, respectiv cca. 10.000 de consumatori preponderent casnici în cadrul

fiecărei regiuni deservite de către cei 8 operatori de distribuţie concesionari (proiecte

demonstrative).

Alte rezultate secundare în urma implementării acestei măsuri sunt:

Consum mediu de energie electrică redus la nivelul locuinţelor prin modificarea

comportamentului utilizatorilor de sisteme de măsurare inteligentă;

Acces extins al utilizatorilor la servicii de măsurare inteligentă;

Contribuția proiectelor la realizarea viitoarelor rețele inteligente de distribuție a energiei

electrice.


Implementarea distribuţiei inteligente într-o zonă omogenă de consumatori casnici

de energie electrică (proiecte demonstrative la nivelul regiunilor acoperite de

operatorii de distribuție concesionari).

Obiectivul specific 6.3. Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de

carbon în toate sectoarele


M.A.I.


[email protected]

54

NOTĂ!

Zona omogenă este o zonă care are consumatori preponderent casnici a caror alimentare

este asigurată din unul sau mai multe posturi de transformare. Într-o zonă de consumatori de

energie electrică pot fi atât consumatori casnici (în număr preponderent) dar și consumatori

noncasnici mici (de ex. birouri, minimarket-uri, etc) alimentați din aceeați rețea de joasă tensiune.

Zona omogenă are o locație unică, urbană sau rurală.

Proiectele demonstrative vor fi propuse pentru planul național de implementare a

sistemelor de măsurare inteligentă 2016-2020, cu specificația că se vor finanța din fonduri

nerambursabile și surse proprii la secțiunea Surse de finanțare.


Operatorii de distribuţie concesionari ai serviciului public de energie electrică, care se

supun obligaţiilor de implementare a contorizării inteligente în proporţie de 80% până în

2020 (conform Ordinului ANRE nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de

măsurare inteligentă a energiei electrice).

Planul financiar al PO DCA pentru perioada 2007-2013

Obiectivul specific 6.4. promovează acțiuni de reducere a emisiilor de carbon și de creștere

a eficienței energetice prin instalarea de noi capacităţi / modernizarea capacităţilor de cogenerare

de înaltă eficienţă.

Cogenerarea reprezintă metoda cea mai eficientă de reducere a consumurilor de

combustibili fosili, cu impact direct asupra reducerii emisiilor de carbon. Directiva nr. 27/2012

privind eficienţa energetică confirmă potenţialul semnificativ de economisire a energiei primare

prin cogenerarea de înaltă eficienţă. Promovarea cogenerarii de înaltă eficiență în centrale de

cogenerare având capacitatea electrică instalată mai mică de 8 MWe contribuie la stimularea

producerii distribuite de energie cu efect direct asupra reducerii consumului de energie primară.

Principalele rezultate ale acțiunilor propuse în cadrul obiectivului specific 6.4 sunt

obținerea de:

Economii în consumul de combustibili / energie primară prin procese de cogenerare de

înaltă eficienţă;

Evitarea emisiilor de carbon aferente combustibililor fosili (efect de cogenerare).

Rezultatul final al implementării obiectivului va fi, pe de o parte, creşterea puterii instalate, iar

pe de altă parte diminuarea ponderii gazului natural în totalul combustibililor consumaţi de aceste

instalaţii prin favorizarea, acolo unde este posibil, a utilizării biomasei şi a gazelor reziduale

provenite din procese industriale.


Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă

(maximum 8 MWe) pe gaz natural şi biomasă la nivelul întreprinderilor.

Obiectivul specific 6.4. Creşterea economiilor în consumul de energie primară produsă in

sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă


M.A.I.


[email protected]

55

Realizarea / modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficienţă

care utilizează gaze reziduale provenite din procese industriale la nivelul

întreprinderilor.

NOTĂ!

În cadrul proiectelor vor fi finanţate toate acele activităţi care asigură şi contribuie la

implementarea sistemelor de cogenerare de înaltă eficienţă.

Modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență se referă la investiții

legate de lucrări la nivelul unei instalații existente, care au ca scop crearea unei capacități

suplimentare de producție (considerate instalații noi).


Societăţile comerciale din industrie (conform codului CAEN eligibil) constituite conform

prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care

înregistrează consumuri energetice de peste 200 tep/an și care pot dovedi un necesar util

de energie termică pentru procesele industriale cu o durată de minim 4.000 h/an.

Reprezentantul desemnat al unui parc industrial, entitate cu personalitate juridică

constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990, care înregistrează consumuri

energetice de peste 200 tep/an și care poate dovedi un necesar util de energie termică

pentru procesele industriale cu o durată de minim 4.000h/an, pentru investițiile privind

producția de energie prin cogenerare de înaltă eficiență, și care poate fi:

administratorul parcului, entitate cu personalitate juridică constituită conform

prevederilor Legii nr. 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor

industriale, dacă prin contractul de administrare și servicii conexe încheiat cu

rezidentul parcului are obligația furnizării energiei termice pentru rezidenții

parcului, sau

distribuitorul de energie al parcului industrial (operatorul, titular al unei licenţe de

distribuţie a energiei termice, care asigură distribuţia energiei termice pentru

încălzire şi/sau pentru prepararea apei calde de consum de la o stație termică la

utilizatorii de energie), dacă există un contract de furnizare a energiei termice între

administratorul parcului și distribuitorul de energie al parcului.

Axa Prioritară 7 vizează Obiectivul Tematic 4„Sprijinirea tranziţiei către o economie cu

emisii scăzute de carbon în toate sectoarele”, promovează investiţiile în eficiența energetică a

sectorului de termoficare în vederea reducerii pierderilor în rețelele de transport și distribuție a

agentului termic, prin OS 7.1 ”Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemelor

centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate” și OS 7.2 ”Creşterea

Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului

centralizat de termoficare în oraşele selectate


M.A.I.


[email protected]

56

eficienţei energetice prin modernizarea sistemului centralizat de furnizare a energiei termice în

Municipiul Bucureşti”.

Obiectivul specific 7.1. promovează, împreună cu obiectivul specific 7.2., acțiuni ce

contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor centralizate de termoficare în

orașele selectate și în municipiul București.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investițiilor în domeniul energiei și

eficienței energetice urmăresc reducerea pierderilor în sistemele de transport și distribuție a

energiei termice şi implicit atât creșterea eficienței energetice, cât şi reducerea emisiilor de

carbon, acționând complementar la nivel teritorial, ambele intervenţii realizându-se prin

reabilitarea reţelelor termice de transport / distribuție a agentului termic.

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte.


Proiecte integrate de termoficare în cele 7 orașe selectate (Botoșani, Oradea, Iași,

Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, Focșani) pentru continuarea investițiilor

începute în perioada 2007-2013 prin POS Mediu 2007-2013, în vederea asigurării

sustenabilității investițiilor inițiale orientate spre îmbunătățirea calității aerului și

luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor

urbane.

Proiectul major de termoficare al municipiul București.


Autoritățile publice locale din localitățile selectate (unități administrativ teritoriale definite

prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare) care au implementat

proiecte în cadrul POS Mediu 2007-2013 în cadrul AP 3

Municipiul București

Obiectivul specific 7.2. promovează, împreună cu obiectivul specific 7.1., acțiuni ce

contribuie la îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul sistemelor centralizate de termoficare în

orașele selectate și în municipiul București.

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul

de proiecte dezvoltate de către municipalități în cele 7 orașe selectate și municipiul București, pe

baza investițiilor prioritare identificate la nivelul Master Planurilor actualizate.

Obiectivul specific 7.1. Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemelor

centralizate de transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate

Obiectivul specific 7.2. Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemului

centralizat de furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti.


M.A.I.


[email protected]

57


Proiecte integrate de termoficare în cele 7 orașe selectate (Botoșani, Oradea, Iași,

Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, Focșani) pentru continuarea investițiilor

începute în perioada 2007-2013 prin POS Mediu 2007-2013, în vederea asigurării

sustenabilității investițiilor inițiale orientate spre îmbunătățirea calității aerului și

luând în considerare evoluțiile în domeniul eficienței energetice la nivelul centrelor

urbane.

Proiectul major de termoficare al municipiul București.


Autoritățile publice locale din localitățile selectate (unități administrativ teritoriale definite

prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare) care au implementat

proiecte în cadrul POS Mediu 2007-2013 în cadrul AP 3.

Municipiul București

Axa Prioritară 8 vizează Obiectivul Tematic 7 „Promovarea sistemelor de transport

durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore”,urmărind

„Îmbunătățirea eficienței energetice și a securității aprovizionării prin dezvoltarea unor sisteme

inteligente de distribuție, stocare și transport al energiei și prin integrarea descentralizării

.producției de energie din surse regenerabile”, prin cresterea capacitatii SEN de preluare în

siguranță a producției de energie electrică din resurse regenerabile, prin obiectivul specific 8.1.

”Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea energiei produse din resurse

regenerabile”, cât și prin creșterea capacității de transport a SNT inclusiv prin dezvoltarea

conexiunilor cu sisteme din tari vecine, prin obiectivul specific 8.2. „Creşterea gradului de

interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine”.

Obiectivul specific 8.1 promovează investiții pentru consolidarea Sistemului Național de

Transport al energiei electrice în vederea preluării energiei suplimentare produsă din resurse

regenerabile, pe fondul creșterii capacităților de producție din RRE susținute prin sistemul

certificatelor verzi și a altor programe de finanțare nerambsurabilă.

Principalul rezultat asteptat al acțiunii propuse în cadrul obiectivului specific 8.1 constă

într-o:

Capacitate crescută a sistemului de a prelua producţia de energie din resurse

regenerabile în condiții de siguranță în SEN.

Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei

electrice şi gazelor naturale

Obiectivul specific 8.1. Creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional pentru preluarea

energiei produse din resurse regenerabile


M.A.I.


[email protected]

58


Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice

aeriene şi staţii).

Dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale prin

construcţia unor noi conducte si îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a

interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine.

b. Potențiali beneficiari:

Operatorul de transport şi de sistem conform Legii nr. 123/2012, Compania Nationala de

Transport al Energiei Electrice, TRANSELECTRICA S.A.

Obiectivul Specific 8.2 ” Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional

de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine”” promovează investiții pentru

cosecurizarea transportului de gaze naturale pe conexiunile transfrontaliere, creşterea flexibilităţii

echilibrării SNT în vederea eficientizării serviciilor furnizate şi creşterea eficienţei energetice a

SNT şi asigurarea protecţiei mediului.

Principalul rezultat așteptat al acțiunii propuse în cadrul obiectivului specific 8.2 constă

într-o:

Capacitate de transport a SNT crescută, inclusiv prin dezvoltarea conexiunilor cu

sisteme din ţări vecine.


Realizarea şi/sau modernizarea reţelelor electrice de transport (linii electrice

aeriene şi staţii).

Dezvoltarea/modernizarea Sistemului Național de Transport Gaze Naturale prin

construcţia unor noi conducte si îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a

interconectărilor cu sistemele de transport ale statelor vecine.


Operatorul de transport şi de sistem conform Legii nr. 123/2012, Societatea Națională

de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ”- S.A.

Obiectivul specific 8.2. Creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de

Transport a gazelor naturale cu alte state vecine


M.A.I.


[email protected]

59


Obiectivul general al POAT este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru

o eficientă coordonare, gestionare şi control al intervenţiilor finanţate din Fondurile

Europene Structurale şi de Investiţii, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi

corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului

Operaţional Competitivitate (POC).

Strategia POAT este corelată cu documentele strategice relevante la nivel european şi

național, respectiv cu prevederile specifice domeniului de AT reieşite din Strategia Europa

2020, Planul Naţional de Reformă 2013-2014, precum şi cu Strategia pentru consolidarea

capacității administrației publice din România 2014-2020. POAT 2014-2020 este proiectat

ţinând cont de noua arhitectură a sistemului de coordonare, gestionare şi control al FESI,

cu patru autorităţi de management în cadrul MFE și își propune să sprijine aspectele

orizontale pentru toate PO finanțate din FESI, iar pentru cele trei programe finanțate din

FEDR/FC aflate în directa gestionare a MFE (POIM, POC și POAT), să acorde asistenţă

aspectelor specifice implementării acestora.

POAT finanţează activităţi care vizează capacitarea administrativă a beneficiarilor în

vederea pregătirii și implementării proiectelor finanțate din FESI și informarea și

comunicarea referitoare la FESI şi cultura partenerială în gestionarea și implementarea

FESI. 2; capacitatea administrativă și asigurarea instrumentelor necesare pentru

coordonarea, managementul și controlul FESI, inclusiv prin asigurarea funcției de evaluare

și a funcționării SMIS, resursele umane implicate în coordonare, gestionare și control

pentru proiectele finanțate FESI – inclusiv formarea personalului din aceste structuri.

POAT beneficiază de o alocare financiară de cca. 212 765 958 Euro, din care:

200 510 639 EUR (FEDR - Regiuni mai puțin dezvoltate);

12 255 319 EUR (FEDR - Regiuni mai dezvoltate).


Axa prioritară 1: Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa proiecte

finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri

Suma alocată:

73.839.812,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate,

4.795.200,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată).


1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a pregăti şi implementa

proiecte

1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE

Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)


M.A.I.


[email protected]

60

Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

Suma alocată:

60.424.471,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

3.924.000,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)


2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru coordonarea și

implementarea FESI

2.2. Dezvoltarea și menținerea unui sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și

întărirea capacității utilizatorilor săi

Axa prioritară 3: Creșterea eficienței și eficacității resurselor umane implicate în sistemul de

coordonare, gestionare şi control al FESI în România

Suma alocată:

60.424.471,00 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate

3.924.000,00 Euro pentru Regiunea București-Ilfov (regiune mai dezvoltată)


3.1 Dezvoltarea unei politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să asigure

stabilitatea, calificarea și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de

coordonare, gestionare și control al FESI;

Axa Prioritară 1 urmărește capacitarea beneficiarilor, dezvoltarea componentei de

informare și comunicare referitoare la FESI, precum și dezvoltarea culturii parteneriale în

gestionarea și implementarea FESI, prin OS 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte

finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte, OS 1.2. Asigurarea transparenței și

credibilității FESI și a rolului Politicii de Coeziune a UE, precum și OS 1.3. Dezvoltarea unei

politici îmbunătățite a managementului resurselor umane care să asigure stabilitatea, calificarea

și motivarea adecvată a personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare,

gestionare și control al FESI.

O.S. 1.1. vizează asigurarea spriijinului orizontal pentru beneficiarii FESI și asistență

specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC și sunt avute în vedere următoarele grupe de

acțiuni:

1.1.1. Instruire orizontală pentru potențialii beneficiari și beneficiarii FESI și

instruire specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, atât în faza de identificare și

Axa prioritară 1 Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și

implementa proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind

aceste fonduri

Obiectivul specific 1.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a

pregăti şi implementa proiecte


M.A.I.


[email protected]

61

elaborare a proiectelor, cât și în faza de implementare a acestora, care se va realiza pe bază de

analize pentru identificarea nevoilor de formare.

Solicitanţi eligibili

MFE prin Autoritatea de management pentru POAT

MFE prin Autoritatea de management pentru POIM

MFE prin Autoritatea de management pentru POC

Oranismul Intermediar pentru Energie

Organismul Intermediar pentru Cercetare

Organismul Intermediar pentru Promovarea

Societății Informaționale

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

Ministerul Afacerilor Interne

a. Tipuri de acțiuni specifice:

Instruirea orizontală pentru beneficiarii (potențiali) ai fondurilor ESI, inclusiv pentru

beneficiarii români ai PO CTE, în faza de identificare și elaborare, dar și de implementare a

proiectelor, care se va realiza pe bază de analize pentru identificarea nevoilor de formare.

Dezvoltarea unui mecanism de selectare a participanţilor de la nivelul beneficiarilor

fondurilor ESI

Realizarea de analize de impact a formării de a căror rezultate se va ține cont în elaborarea

programele de formare ulterioare

Modernizarea metodelor de formare prin promovarea utilizării TIC, transferul de

cunoștințe/managementul cunoașterii, elaborarea și monitorizarea planului/planurilor de

formare, promovarea bunelor practici, inovării și networking-ului

Instruirea specifică beneficiarilor POAT, POIM și POC inclusiv pentru personalul din

unităţile de management/implementare de proiecte de la nivelul acestora, pe teme identificate în

analiza nevoilor de formare,

Instruirea specifică beneficiarilor (potențiali) POIM (domeniul energie) și POC, având în

vedere intenția punerii în aplicare a unor instrumente de finanţare a investiţiilor

Realizarea de analize a nevoilor de formare.





Oranismul Intermediar pentru Energie


Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

Ministerul Afacerilor Interne


M.A.I.


[email protected]

62

1.1.2. Asistență orizontală pentru beneficiarii fondurilor ESI și asistență specifică

pentru beneficiarii POAT, POIM și POC prin sprijinirea pentru dezvoltarea şi punerea în

practică de asistenţă orizontală pentru beneficiarii FESI prin realizarea de activități care conduc la

dezvoltarea capacităţii de management de proiecte cum ar fi: elaborarea și îmbunătățirea

ghidurilor de bune practici; help desk și asistență pentu implementarea proiectelor etc. Totodată,

în cadrul acestei acțiuni se va acorda asistenţă specifică pentru beneficiarii POAT, POIM și POC,

în principal pentru help desk și asistență pentru identificare, pregătirea și implementarea

proiectelor, precum și sprijin pentru dezvoltarea portofoliilor de proiecte, prioritate având

beneficiarii proiectelor majore și strategice din POIM care vizează infrastructura de mediu,

protecţia mediului și managementul riscurilor. Se va acorda de asemenea sprijin pentru

coordonarea implementării strategiilor Investitițiilor Teritoriale Integrate și planurilor integrate de

dezvoltare ale polilor de creștere.


Sprijinul orizontal pentru beneficiarii fondurilor ESI, inclusiv pentru beneficiarii români ai

POCTE, prin realizarea de activități ce conduc la dezvoltarea capacităţii de management

deproiecte.

Realizarea de analize și studii prin care să se identifice cele mai adecvate metode de sprijin

orizontal pentru beneficiarii fondurilor ESI și punerea în practică a acestora.

Help desk și asistență pentru identificare, pregătirea și implementarea proiectelor pentru

beneficiarii POAT, POIM și POC.

Sprijin pentru dezvoltarea portofoliilor de proiecte și pentru managementul strategic,

pentru beneficiarii POAT, POIM și POC, inclusiv prin utilizarea expertizei IFI, prioritate având

beneficiarii proiectelor majore și strategice din POIM care vizează infrastructura de mediu,

protecţia mediului și managementul riscurilor.

Întărirea capacității de pregătire, implementare și management al portofoliului de proiecte,

la nivelul principalilor beneficiari POIM, POC și POAT care gestionează un portofoliu de

proiecte, inclusiv sprijin în managementul proiectelor și în procesul decizional, asistență juridică,

analiza și evaluarea sistemelor de management, asistență pentru îmbunătățirea lor și asigurarea

unui bun management financiar, asistență pentru modernizarea sistemului de gestiune și arhivare

a documentelor.

Sprijin pentru coordonarea implementării strategiilor Investițiilor Teritoriale Integrate

(ITI)


MFE prin Direcția Generală Coordonare de Sistem și Monitorizare




Organismul Intermediar pentru Energie


Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale


M.A.I.


[email protected]

63

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

Asociaţia pentru Dezvoltarea Intercomunitară ITI Delta Dunării

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Ministerul pentru Societatea Informațională

a.Tipuri de acțiuni specifice OS 5.2.:

O.S. 1.2. vizează asigurarea coordonării tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale

Autorităţilor de Management şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei

mesajului transmis şi vizibilităţii PO:

Prin intermediul acestei axe prioritare se urmărește comunicarea şi publicitatea la nivel

orizontal privind FESI, precum și la nivel specific privind POIM, POC și POAT.

În cadrul acestui obiectiv specific vor fi avute în vedere următoarele acțiuni:

1.2.1. Activități de diseminare a informaţiilor şi de informare şi publicitate cu privire

la FESI și la POAT, POIM și POC, care vizează finanțarea acţiunilor de informare şi promovare

pentru lansarea perioadei de programare post 2020, atât pentru Acordul de Parteneriat, cât și

pentru viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de POIM și POC. Totodată,

se va acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei teritoriale formată din 41 de

puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua de informare va fi utilizată

pentru operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM‐uri care va oferi informații

comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și

consiliere întreprinzătorilor.


Coordonarea tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale AM-urilor şi organizarea de

acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO.

Desfăşurarea acţiunilor de informare și publicitate se va realiza prin determinarea tipurilor

de materiale informative necesare, dezvoltarea acestora pentru tipuri de beneficiari FESI și pe

diverse tipuri de suporturi pentru a fi distribuite în timpul campaniilor de informare și

evenimentelor de comunicare organizate.

Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare și publicitate se va efectua

prin organizarea de campanii la nivel naţional și regional/local prin intermediul TV, radio-ului şi

a altor mijloace media, organizarea de evenimente (conferințe, seminarii, focus-grupuri etc.),

activități de promovare/comunicare FESI destinate diferitelor categorii de public țintă,

Organizarea de campanii pentru oferirea de informații relevante privind tipurile de

finanțări disponibile, scopul global al Politicii de Coeziune și importanța sa pentru dezvoltarea

economică și socială a României și a tuturor regiunilor sale, precum și campanii de informare în

domeniul luptei împotriva fraudei, neregulilor, conflictului de interese și incompatibilităților.

Realizarea de sondaje de opinie necesare pentru evaluarea impactului campaniilor și

activităților de informare și publicitate realizate.

Obiectivul specific 1.2. Asigurarea transparenței și credibilității FESI și a rolului Politicii de

Coeziune UE


M.A.I.


[email protected]

64

Realizarea de seminarii și alte acțiuni de promovare pentru mass-media în ceea ce privește

cerinţele instrumentelor de finanţare specifice Politicii de Coeziune în scopul îmbunătăţirii

comunicării instituţionale între actorii din sistemul FESI şi mass-media şi al bunei informări a

opiniei publice.

Dezvoltarea în continuare a site-ului www.fonduri-ue.ro, ca site public unic care oferă

informații și acces la toate PO din România, precum și actualizarea/modificarea sa. Site-ul

reprezintă un instrument deosebit de util în asigurarea unei informări și promovări

corespunzătoare privind fondurile europene și, valorificarea la maxim a potențialului pe care îl

deține.

Sprijinirea Centrului de Informare privind FESI și rețeaua teritorială formată din 41 de

puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE și care formează

împreună Rețeaua de informare. (ITI)

Operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM-uri prin utilizarea Rețelei de

informare. Prin intermediul acesteia se vor oferi IMM-urilor informații comprehensive și

accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest

sens.


MFE prin Unitatea de Comunicare Publică și Informare privind Instrumentele

Structurale,

Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

1.2.2. Activități destinate dezvoltării culturii parteneriale pentru coordonarea și

gestionarea FESI, care vizează sprijinul organizarii și funcționării mecanismului de coordonare

instituțională pentru Acordul de Parteneriat (Comitetul de Coordonare pentru Managementul

Acordului de Parteneriat, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru

funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor fi înființate pentru

tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene și naționale.


Consolidarea capacității instituţionale a partenerilor implicați în programarea şi

implementarea Acordului de Parteneriat și Programelor Operaționale.

Furnizarea de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea culturii parteneriale în coordonarea şi

gestionarea FESI va urmări susţinerea activităţilor privind asigurarea parteneriatului cu actorii

socio-economici în implementarea Acordului de Parteneriat, conform prevederilor

Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014 şi se va realiza prin organizare de seminarii, mese

rotunde, ateliere de lucru, sesiuni de formare, platforme care să faciliteze comunicarea în reţea în

etapele de implementare şi monitorizare a AP/PO, precum şi promovarea de exemple de bună

practică, inclusiv prin organizarea de vizite la faţa locului pentru actorii cheie relevanți

(autorități publice, reprezentanți mass-media etc.).

Organizarea și funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru AP

(Comitetul de Coordonare pentru Managementul AP, Subcomitetele de coordonare tematice și

Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete/grupuri de lucru/rețele care vor fi

înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare


M.A.I.


[email protected]

65

europene și naționale. Se are în vedere întărirea capacității acestor (sub)comitete/grupuri de

lucru, pentru creșterea implicării membrilor acestora în pregătirea și implementarea AP și PO.

Asigurarea de sprijin orizontal pentru activarea și întărirea capacității și schimbului de

bune practici a CM-urilor, în vederea eficientizării activității și întăririi capacității partenerilor

socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de monitorizare a PO, cu precizarea că

sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea și funcționarea CM pentru fiecare PO

în parte se va realiza de către fiecare PO.


MFE prin Direcția Generală de Analiză, Programare și Evaluare,

MFE prin Direcția Coordonare de Sistem și Monitorizare.

Axa Prioritară 2 urmărește capacitarea structurilor cu competențe în coordonarea,

gestionarea şi controlul FESI, prin O.S 2.1. Îmbunătățirea cadrului de reglementare, strategic şi

procedural pentru coordonarea și implementarea FESI, OS 2.2. Dezvoltarea și menținerea unui

sistem informatic funcțional și eficient pentru FSC, precum și întărirea capacității utilizatorilor

săi.

O.S. 2.1. vizează asigurarea coordonării tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale

Autorităţilor de Management şi organizarea de acţiuni comune pentru creşterea coerenţei

mesajului transmis şi vizibilităţii PO:

Prin intermediul acestei axe prioritare se urmărește comunicarea şi publicitatea la nivel

orizontal privind FESI, precum și la nivel specific privind POIM, POC și POAT.

În cadrul acestui obiectiv specific vor fi avute în vedere următoarele acțiuni:

2.2.1. Activități de diseminare a informaţiilor şi de informare şi publicitate cu privire

la FESI și la POAT, POIM și POC, care vizează finanțarea acţiunilor de informare şi promovare

pentru lansarea perioadei de programare post 2020 atât pentru Acordul de Parteneriat, cât și

pentru viitoarele programele operaționale aferente domeniilor vizate de POIM și POC. Totodată

se va acorda sprijin Centrului de Informare privind FESI și rețelei teritoriale formată din 41 de

puncte de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ). Rețeaua de informare va fi utilizată

pentru operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM‐uri care va oferi informații

comprehensive și accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și

consiliere întreprinzătorilor.

Axa prioritară 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI

Obiectivul specific 2.1. Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte finanțate din FESI de a

pregăti şi implementa proiecte


M.A.I.


[email protected]

66


Coordonarea tuturor acţiunilor de informare şi publicitate ale AM-urilor şi organizarea de

acţiuni comune pentru creşterea coerenţei mesajului transmis şi vizibilităţii PO.

Desfăşurarea acţiunilor de informare și publicitate se va realiza prin determinarea tipurilor

de materiale informative necesare, dezvoltarea acestora pentru tipuri de beneficiari FESI și pe

diverse tipuri de suporturi pentru a fi distribuite în timpul campaniilor de informare și

evenimentelor de comunicare organizate.

Diseminarea informaţiilor şi derularea activităţilor de informare și publicitate se va efectua

prin organizarea de campanii la nivel naţional și regional/local prin intermediul TV, radio-ului şi

a altor mijloace media, organizarea de evenimente (conferințe, seminarii, focus-grupuri etc.),

activități de promovare/comunicare FESI destinate diferitelor categorii de public țintă.

Organizarea de campanii pentru oferirea de informații relevante privind tipurile de

finanțări disponibile, scopul global al Politicii de Coeziune și importanța sa pentru dezvoltarea

economică și socială a României și a tuturor regiunilor sale, precum și campanii de informare în

domeniul luptei împotriva fraudei, neregulilor, conflictului de interese și incompatibilităților.

Realizarea de sondaje de opinie necesare pentru evaluarea impactului campaniilor și

activităților de informare și publicitate realizate.

Realizarea de seminarii și alte acțiuni de promovare pentru mass-media în ceea ce privește

cerinţele instrumentelor de finanţare specifice Politicii de Coeziune în scopul îmbunătăţirii

comunicării instituţionale între actorii din sistemul FESI şi mass-media şi al bunei informări a

opiniei publice.

Dezvoltarea în continuare a site-ului www.fonduri-ue.ro, ca site public unic care oferă

informații și acces la toate PO din România, precum și actualizarea/modificarea sa. Site-ul

reprezintă un instrument deosebit de util în asigurarea unei informări și promovări

corespunzătoare privind fondurile europene și valorificarea la maxim a potențialului pe care îl

deține.

Sprijinirea Centrului de Informare privind FESI și rețeaua teritorială formată din 41 de

puncta de informare (câte unul la nivelul fiecărui județ), gestionate de MFE și care formează

împreună Rețeaua de informare (ITI).

Operaţionalizarea mecanismului “ghişeu unic” pentru IMM-uri prin utilizarea Rețelei de

informare. Prin intermediul acesteia se vor oferi IMM-urilor informații comprehensive și

accesibile privind posibilitățile de finanțare din FESI și alte fonduri, precum și consiliere în acest

sens.


MFE prin Unitatea de Comunicare Publică și Informare privind Instrumentele

Structurale,

Departamentul pentru Luptă Antifraudă.

2.2.2 Activități destinate dezvoltării culturii parteneriale pentru coordonarea și

gestionarea FESI, care vizează sprijinul organizarii și funcționării mecanismului de coordonare

instituțională pentru Acordul de Parteneriat (Comitetul de Coordonare pentru Managementul

Acordului de Parteneriat, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru


M.A.I.


[email protected]

67

funcționale), precum și pentru alte comitete, grupuri de lucru, rețele care vor fi înființate pentru

tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare europene și naționale.


Consolidarea capacității instituţionale a partenerilor implicați în programarea şi

implementarea Acordului de Parneriat și Programelor Operaționale.

Furnizarea de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea culturii parteneriale în coordonarea şi

gestionarea FESI va urmări susţinerea activităţilor privind asigurarea parteneriatului cu actorii

socio-economici în implementarea Acordului de Parteneriat, conform prevederilor

Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014, şi se va realiza prin organizare de seminarii, mese

rotunde, ateliere de lucru, sesiuni de formare, platforme care să faciliteze comunicarea în reţea în

etapele de implementare şi monitorizare a AP/PO, precum şi promovarea de exemple de bună

practică inclusiv prin organizarea de vizite la faţa locului pentru actorii cheie relevanți (autorități

publice, reprezentanți mass-media etc.).

Organizarea și funcționarea mecanismului de coordonare instituțională pentru AP

(Comitetul de Coordonare pentru Managementul AP, Subcomitetele de coordonare tematice și

Grupurile de lucru funcționale), precum și pentru alte comitete/grupuri de lucru/rețele care vor fi

înființate pentru tematici cu impact asupra FESI sau coordonării instrumentelor de finanțare

europene și naționale. Se are în vedere întărirea capacității acestor (sub)comitete/grupuri de

lucru, pentru creșterea implicării membrilor acestora în pregătirea și implementarea AP și PO.

Asigurarea de sprijin orizontal pentru activarea și întărirea capacității și schimbului de

bune practici a CM-urilor, în vederea eficientizării activității și întăririi capacității partenerilor

socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de monitorizare a PO, cu precizarea că

sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea și funcționarea CM pentru fiecare PO

în parte se va realiza de către fiecare PO.


MFE prin Direcția Generală de Analiză, Programare și Evaluare,

MFE prin Direcția Coordonare de Sistem și Monitorizare.


M.A.I.


[email protected]

68

Programul Operațional Competitivitate (POC), aprobat prin Decizia de punere în aplicare

a Comisiei nr. 10233 din 19.12.2014, reprezintă un document strategic care contribuie la strategia

Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și la realizarea

coeziunii economice, sociale și teritoriale fiind unul dintre cele 8 programe operaționale prevăzute

în Acordul de Parteneriat 2014-2020.

POC se implementează de către Autoritatea de Management din cadrul Ministerului

Fondurilor Europene.

Pe parcursul perioadei de programare 2014 - 2020, POC va beneficia de o finanțare de

1.329 milioane Euro prin FEDR.

POC susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus

al competitivității economice, în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru cercetare,

dezvoltare și inovare (CDI) și infrastructura subdezvoltată de TIC și implicit servicii slab

dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie și

societate, de natură să antreneze creștere și sustenabilitate.

Alăturarea celor doi vectori – Cercetare‐Dezvoltare‐Inovare și Tehnologia Informaţiei

şi a Comunicaţiilor – în cadrul aceluiași program operațional este justificată strategic de rolul

multiplicator al acestor domenii și de sprijinul direct prin care acestea contribuie la obiectivele de

specializare inteligentă si promoveaza noi oportunități de creștere, în special într‐un număr limitat

de domenii prioritare concentrate pe avantajele comparative ale României.


Obiectivul general al POC este de a contribui la realizarea obiectivului global al

Acordului de Parteneriat prin susținerea Cercetării, Dezvoltării, Inovării (CDI) şi Tehnologiei

Informației şi Comunicațiilor (TIC) pentru competitivitate și dezvoltare.

Prin intervențiile sale, Programul contribuie la creșterea competitivității și la dezvoltarea

economică prin îmbunătățirea accesului, securității și utilizării TIC și prin consolidarea CDI.

Totodată, POC contribuie, în mod indirect, la reformarea unor domenii precum educația, sănătatea

și cultura, dar și la incluziune socială sau reducerea sărăciei.

Conform recomandării specifice de țară 7 (SWD(2014) 424 final), POC va susține de

asemenea eforturile naționale de consolidare a capacității administrației publice, în special prin

îmbunătățirea eficienței gestionării resurselor umane, a instrumentelor decizionale și a

coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative.

Axe prioritare şi obiective specifice

În cadrul POC sunt finanțate 2 axe prioritare:

Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul

competitivităţii economice și dezvoltării afacerilor


1.1. Creșterea capacității științifice în domeniile de specializare inteligentă și sănătate;

Programul Operaţional Competitivitate (POC)


M.A.I.


[email protected]

69

1.2. Creșterea implicării în cercetarea la nivelul UE;

1.3. Creșterea investiţiilor private în CDI;

1.4. Creșterea transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI între

mediul public de cercetare și cel privat

Axa prioritară 2: Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală

competitivă


2.1 Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în bandă largă de mare viteză

2.2 Creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea economică

2.3 Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare

2.4 Creșterea gradului de utilizare a Internetului

Analiza detaliată a obiectivelor specifice relevante pentru aplicanţii din M.A.I.

Axa prioritară 1 – CDI se implementează de către Organismul Intermediar pentru

Cercetare din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare în baza

Acordului de Delegare dintre Autoritatea de Management POC și Organismul Intermediar pentru

Cercetare.

Alocare financiară: 798 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR).

Ce se poate finanța prin Axa prioritară 1 – CDI ?

Structura programatică a Axei prioritare 1 – CDI s-a stabilit pe baza priorităților de

investiții predefinite pentru fiecare obiectiv tematic (cf. art. 5 din Regulamentul (UE) nr.

1301/2013 privind FEDR) cărora li s-au asociat obiective specifice și acțiuni cu tipuri de proiecte,

orientate în scopul susținerii OT1- Dezvoltarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării.

Priorităţi de investiţii:

PI 1a. Îmbunătățirea infrastructurilor de C&I și a capacităților de excelență;

PI 1b. Promovarea investițiilor în C&I, dezvoltarea de legături și sinergii între

întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior.

M.A.I. poate depune cereri de finanţare pentru ambele axe.

Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în

sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor


M.A.I.


[email protected]

70


Crearea de infrastructuri CD cheie pentru sprijinirea dezvoltării competitive a

întreprinderilor.


Acțiunea 1.1.1 - Mari infrastructuri de CD

Tipuri de proiecte:

1. Investiții pentru departamentele de CD ale întreprinderilor (secţiunea A din

Ghidul solicitantului AP 1)

2. Proiecte pentru clustere de inovare (secţiunea B din Ghidul solicitantului AP 1):

Valoarea finanțării publice nerambursabile, pentru un proiect, este cuprinsă între

4.500.000 lei şi 30.000.000 lei (max. 20.000.000 lei dacă proiectul conține activități de

inovare pentru cluster).

Valoarea finanțării publice nerambursabile nu va depăși echivalentul în lei a

7.500.000 euro sau, în cazul în care care proiectul conține activități de inovare pentru

cluster, echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

Durata proiectelor: maximum 60 de luni.

Solicitanţi eligibili:un membru oficial al clusterului desemnat prin Decizie a

organizației clusterului să participe la competiția organizată pentru proiectele de tip

„Cluster inovativ” în numele și pentru organizația clusterului, căruia i se deleagă

atribuții de administrare și exploatare a clusterului, înregistrat în România și constituit

conform legislației relevante în vigoare ca institut naţional de cercetare-dezvoltare sau

instituţie de învăţământ superior de stat acreditată (inclusiv structurile de cercetare-

dezvoltare ale acesteia, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei

universitare) conform Ordonanței nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi

dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare.

Activităţi eligibile:

a) Investiții în facilități CD comune ale clusterului:

achiziţionarea de teren;

construcţie / modernizare / extindere / consolidare / modificare / schimbare destinație

clădiri destinate unor institute/centre/laboratoare CD;

achiziţionarea de active fixe corporale pentru CD: clădiri şi/sau spaţii, instalații,

utilaje, echipamente pentru cercetare - dezvoltare etc;

achiziționarea de active fixe necorporale pentru CD.

b) Activități de inovare în cluster (eligibile dacă și numai dacă organizația clusterului și

solicitantul, acolo unde acesta e o entitate diferită, respectă definiția IMM):

Obiectivul specific 1.1. Creșterea capacității științifice în domeniile de specializare

inteligentă și sănătate.


M.A.I.


[email protected]

71

obţinerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale care aparțin

organizației clusterului;

detașarea de personal cu înaltă calificare la solicitant;

achiziționarea de servicii de consultanță în domeniul inovării;

achiziționarea de servicii de sprijinire a inovării;

c) Activități de exploatare a clusterului:

animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea

sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi;

promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau

organizații și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;

gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare;

organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini

schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională.

Cheltuieli eligibile:

a) Cheltuielile eligibile pentru investiții în facilitați CD comune în clustere de inovare

sunt cheltuielile cu investiții în active corporale (clădiri, instalații, echipamente, instrumente etc.

pentru cercetare - dezvoltare) și în active necorporale necesare pentru departamentele/centrele

/laboratoarele de cercetare - dezvoltare comune ale clusterului.

1. Cheltuielile pentru achiziţia de teren (eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor

eligibile ale proiectului),

2. Cheltuieli cu lucrări de construcție/ modernizare/ extindere/consolidare/ modificare/

schimbare destinație clădiri (eligibile în limita a max. 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale

proiectului),

3. Cheltuieli pentru achiziţie de active fixe corporale pentru CD,

3.1. Echipamente IT şi pentru comunicaţii,

3.2. Instalaţii, echipamente şi instrumente independente pentru cercetare-dezvoltare,

4. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale pentru CD,

4.1 Aplicaţii informatice, brevet,

4.2 Drepturi de utilizare (licenţă, cesiune),

5. Cheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri și spații (eligibile in limita a 40% din totalul

cheltuielilor eligibile ale proiectului).

b) Pentru activitățile de inovare sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli (dacă și

numai dacă organizația clusterului și solicitantul, acolo unde acesta este o entitate diferită,

respectă definiția IMM):

1. Cheltuieli aferente obținerii, validării și protejării brevetelor și altor active necorporale

care aparțin organizației clusterului;

2. Cheltuieli pentru detașarea în cadrul solicitantului de personal cu înaltă calificare de la o

organizație de cercetare sau de la o întreprindere mare. Sunt eligibile toate costurile de personal


M.A.I.


[email protected]

72

aferente detașării şi încadrării în muncă a personalului cu înaltă calificare, inclusiv indemnizaţia

de deplasare pentru personalul detaşat;

3. Cheltuieli pentru achiziția de servicii de consultanță în domeniul inovării;

4. Cheltuieli pentru servicii de sprijinire a inovării.

c) Cheltuielile eligibile pentru activitățile de exploatare în clustere de inovare sunt:

1. Cheltuieli cu personalul (salariale și de deplasare),

2. Cheltuieli de regie reprezentând 15% din cheltuielile cu personalul,

3. Alte tipuri de cheltuieli administrative necesare strict pentru activitățile de exploatare a

clusterului.

Cheltuielile de la categoria c) sunt eligibile pentru următoarele activități:

(a) animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea

sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi;

(b) promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizații

și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;

(c) gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare;

(d) organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini

schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională.

Cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, aferentă cheltuielilor

eligibile efectuate în cadrul proiectelor este eligibilă.

3. Proiecte de investiții pentru instituții publice de CD/universități (secţiunea F din

Ghidul solicitantului AP 1):

Valoarea finanțării publice nerambursabile pentru un proiect va fi cuprinsă între

4.500.000 lei și 90.000.000 lei.

Valoarea totală a proiectului (costuri eligibile şi neeligibile) nu poate depăşi

225.000.000 lei (50 milioane euro).

Solicitanții eligibili: instituțiile de drept public cu personalitate juridică, care fac parte

din sistemul național de cercetare-dezvoltare conform art. 7 al OG nr. 57/2002 privind

cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, și respectă definiția de organizație de

cercetare din Cadrul comunitar pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și

inovare (2014/C 198/01).

Activități eligibile:

achiziționarea de teren;

construcţie/modernizare/extindere/consolidare/modificare/schimbare destinație clădiri

destinate unor institute/centre/laboratoare CD;

achiziţionarea de active corporale pentru CD: clădiri şi/sau suprafețe în cadrul clădirilor,

instalații, utilaje, echipamente pentru cercetare etc;

achiziționarea de active necorporale pentru CD;

management de proiect;

activităţi de informare şi publicitate privind proiectul.


M.A.I.


[email protected]

73


1. Cheltuieli pentru achiziţia de teren în vederea construirii unei clădiri destinate

activităților de CD sunt eligibile în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului

numai dacă costul de achiziţie al terenului a fost certificat de un evaluator independent autorizat,

care confirmă că valoarea acestuia nu excede valoarea de piaţă,

2. Cheltuieli cu lucrări de construcție/ modernizare/ extindere/ consolidare/

modificare/ schimbare destinație clădiri,

3. Cheltuieli pentru lucrări care sunt exceptate de la autorizare (dacă este cazul),

4. Cheltuieli pentru achiziţie de active corporale,

4.1. Echipamente IT şi pentru comunicaţii;

4.2. Instalaţii, echipamente şi instrumente independente pentru cercetare.

5. Cheltuieli pentru achiziţia de active necorporale (max. 10% din totalul

cheltuielilor eligibile ale proiectului),

5.1 Aplicaţii informatice,

5.2 Licenţe.

6. Cheltuieli pentru achiziţionarea de clădiri,

7. Cheltuieli de informare și publicitate pentru proiect,

8. Cheltuieli generale de administrație,

9. Cheltuieli aferente managementului de proiect.

Acțiunea 1.1.2 - Dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional şi

racordate la reţele europene şi internaţionale de profil și asigurarea accesului

cercetătorilor la publicații științifice și baze de date europene și international.


Creşterea participării organizaţiilor de cercetare şi întreprinderilor (în special IMM-

uri) din România la Orizont 2020


Acțiunea 1.1.3 - Crearea de sinergii cu acţiunile de CDI ale programului‐cadru

ORIZONT 2020 al Uniunii Europene şi alte programe CDI internaționale

Tipuri de proiecte (secţiunea H din Ghidul solicitantului AP 1):

1. Proiecte de cercetare-inovare atât pentru organizaţii de cercetare cât şi pentru

întreprinderi.

a) CO-ECSEL: proiect pentru co-finanțarea activităților CD și de inovare eligibile ale

participanților din România pe proiectele selectate la finanțare de către Inițiativa Tehnologică

Comună ECSEL Joint Undertaking în cadrul apelurilor pentru care România contribuie la

finanțare împreuna cu programul-cadru Orizont 2020.

Obiectivul specific 1.2. Creșterea implicării în cercetarea la nivelul UE


M.A.I.


[email protected]

74

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate din partea României pe un

proiect ECSEL unui participant din România nu va depăşi 1.000.000 lei.

Durata unui proiect este în principiu durata propunerii de proiect finanțată de ECSEL,

dar fără să se depășească data de 31 decembrie 2022.

b) COMPLEMENT: proiecte pentru finanțarea activităților CD și de inovare

complementare cuprinse în proiectele finanțate în cadrul Initiațivelor Tehnologice Comune (JTI)

ale Orizont 2020, care sunt în afara planului de lucru al JTI (deci ne-eligibile pentru finanțare din

fondurile programului-cadru Orizont 2020), dar sunt complementare activităţilor din planul de

lucru și contribuie la atingerea obiectivelor JTI. Pentru a fi eligibil la finanțare prin prezenta

acțiune, pachetul de activități CDI adiționale/complementare trebuie să primească din partea

evaluatorilor JTI o etichetă de sinergie de tipul „Synergy Label” (CLEANSKY2) sau echivalent.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 4.500.000 lei.

Durata unui proiect este în principiu durata propunerii de proiect finanțată de Initiațiva

Tehnologică Comună, dar fară să depașească data de 31 decembrie 2022.

c) RO-EIT: proiecte CDI pentru pentru consolidarea participării entităților din România la

activitățile finanțate de Institutul European pentru Inovare și Tehnologie (EIT). Orice entitate din

România care este partener al unei Comunități pentru Cunoaștere și Inovare (EIT KIC) sau al unei

scheme regionale de inovare a EIT (EIT RIS) finanțate prin Orizont 2020 poate aplica pentru acest

tip de proiect.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 4.500.000 lei.

Durata unui proiect nu poate depăși data de 31 decembrie 2022.

d) RO-ERIC: proiecte CDI pentru consolidarea participării entităților din România ca

parteneri în infrastructuri pan-europene de cercetare de tip European Research Infrastructure

Consortium (ERIC). Orice organizație de cercetare din România care reprezintă România într-o

infrastructură pan-europeana organizată legal ca ERIC prin Regulamentul Consiliului (EC)

723/2009, poate aplica în cadrul acestei acțiuni pentru finanțarea unor activități CDI care au ca

scop dezvoltarea facilităților și laboratoarelor de cercetare cu care participă la ERIC.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de maximum 9.000.000 lei.

Durata unui proiect nu poate depăşi data de 31 decembrie 2022.

2. Proiecte de cercetare-inovare pentru intreprinderi mici și mijlocii.

3. Proiecte suport pentru organizații de cercetare

a) CENTRE-SUPORT: Proiecte pentru crearea unor Centre Suport pentru Proiecte CD

Internaţionale în acele organizaţii de cercetare care pot demonstra o participare constantă cu

propuneri de proiecte la programele-cadru ale UE (FP6, 7 și Orizont 2020) sau la alte programe

CDI cu finanțare din străinătate pentru a creşte rata de participare și de succes a acestora.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile nu poate depăşi 4.500.000 lei.

Durata proiectelor este de maximum 60 de luni.


M.A.I.


[email protected]

75

4. Proiecte de investiții in infrastructura CD pentru organizații de cercetare

a) CATEDRE-ERA: proiectele pentru catedre ERA ale Orizont 2020 - „ERA Chairs”

(ERA=Aria Europeană a Cercetării) cu scopul de a atrage cadre universitare și cercetători de

renume în instituții care prezintă potențial de cercetare de excelență, pentru a sprijini aceste

instituții să-și deblocheze potențialul, creând în felul acesta o bază pentru CDI în ERA.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 20 milioane lei.


b) TEAMING: proiecte între instituţii de cercetare puternice și instituţii de cercetare cu

potenţial de excelenţă din Romania, care vor conduce la îmbunătățirea centrelor de excelență din

tara noastra. Orizont 2020 va finanţa faza pregătitoare a proiectului (inclusiv dezvoltarea unui

plan de afaceri) în vederea dezvoltării capacităţii de CD printr-un proces de teaming cu o instituţie

performantă dintr-un alt Stat Membru. Fondurile structurale vor interveni în faza a doua de

teaming pentru finanţarea investiţiilor în dezvoltarea infrastructurii CD.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi 20 milioane lei.


Valoarea totală a oricărui tip de proiect din cadrul acestei acțiuni (costuri eligibile şi

neeligibile) nu poate depăşi echivalentul în lei a 50 milioane euro.

Solicitanţi eligibili:

a) Organizaţii de cercetare

Din această categorie fac parte instituţii de drept public sau privat, care au în obiectul de

activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art.7 sau art.8 din Ordonanţa

Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin

Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Organizaţie de cercetare înseamnă o

entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic sau de

modul său de finanţare, al cărei scop principal este de a realiza în mod independent cercetare

fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă

rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în

care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților

economice respective trebuie să fie contabilizate separat.

b) Întreprinderi cu obiect de activitate cercetare-dezvoltare


c. Pentru proiectele de cercetare – inovare (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT,

RO-ERIC) sunt eligibile următoarele tipuri de activităţi:

· activități de cercetare fundamentală;

· activităţi de cercetare industrială;

· activităţi de dezvoltare experimentală;

· activități privind realizarea de studii de fezabilitate pregătitoare pentru activitățile CD;


M.A.I.


[email protected]

76

· activităţi pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrial

(numai pentru organizații de cercetare si IMM-uri);

· activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de

cercetare);

· management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare).

d. Pentru proiectele CENTRE-SUPORT sunt eligibile următoarele tipuri de activităţi:

· activități de documentare și informare necesare pentru întocmirea unor propuneri de

proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la competiții finanțate prin Orizont 2020;

· activități de diseminare de informații și de căutare de parteneri din țară și străinătate

pentru întocmirea unor propuneri de proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la

competiții finanțate prin Orizont 2020;

· organizare de ateliere de lucru pentru pregătirea unor propuneri de proiecte de cercetare

dezvoltare-inovare ce vor fi depuse la competiții finanțate prin Orizont 2020;

· asigurarea de suport administrativ pentru managementul proiectelor finanțate prin

Orizont 2020 la care participă instituția solicitantă;

· activităţi de informare şi publicitate pentru proiect;

· management de proiect.

e. Pentru proiectele de investiții (CATEDRE-ERA si TEAMING) sunt eligibile acele

tipuri de activităţi menționate la punctul 2.3 din secțiunea F a Ghidului solicitantului.

f. Pentru proiectele de cercetare – inovare (CO-ECSEL, COMPLEMENT, RO-EIT,

RO-ERIC) sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

A. Cheltuieli pentru

activităţile de cercetare

fundamentală/

industrială/ dezvoltare

experimentală

1. Cheltuieli de personal (cercetători, tehnicieni şi personal

auxiliar în măsura în care aceştia sunt angajaţi în proiectul de

cercetare)

- Cheltuieli salariale

- Cheltuieli de deplasare în scopul realizării proiectului*

2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de

inventar, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul

proiectului de cercetare (dacă aceste instrumente şi echipamente

au o durată de funcţionare mai mare decât durata proiectului de

cercetare, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata

proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile)

- Echipamente IT şi pentru comunicaţii

- Echipamente şi instrumente pentru cercetare

3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale

- Cunoştinţe tehnice

- Brevete

- Drepturi de utilizare


M.A.I.


[email protected]

77

4. Cheltuieli pentru achiziţia de servicii

- Servicii de cercetare

- Servicii de consultanţă şi servicii echivalente folosite exclusiv

pentru activităţile de cercetare fundamentală/

industrială/dezvoltare experimentală

5. Cheltuieli de amortizare pentru clădiri şi spaţii, în măsura şi pe

durata utilizării acestor clădiri şi spaţii pentru activităţile de

cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimentală

6. Cheltuieli pentru închirierea de teren în măsura în care serveşte

realizării activităţilor de cercetare fundamentală/


7. Cheltuieli pentru achiziţia de substanţe, materiale, plante,

animale de laborator, consumabile şi alte produse similare

necesare desfăşurării activităţilor de cercetare fundamentală/


B. Cheltuieli pentru realizarea studiilor de fezabilitate pregătitoare pentru activități CD

C. Cheltuieli pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate

industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare sau IMM)

D. Cheltuieli generale de administrație (regie) (sunt eligibile prin aplicarea unei rate forfetare

de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru

achiziția de servicii. În cazul solicitanților de tip întreprindere rata forfetară se va calcula la

valoarea grantului acordat luând în considerație intensitățile ajutorului pe fiecare activitate

eligibilă

E. Alte cheltuieli eligibile

numai pentru beneficiarii

tip organizații de cercetare

8. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect

9. Cheltuieli aferente managementului de proiect (eligibile în

limita a 10% din valoarea cheltuielilor eligibile directe ale

proiectului)

- Cheltuieli de personal pentru persoanele din echipa de

implementare care asigură managementul proiectului (salariale şi

de deplasare)

- Transport bunuri

- Birotică.

*) Cheltuielile de deplasare în scopul realizării proiectului includ și deplasările membrilor echipei

de implementare la manifestări științifice (conferințe, simpozioane etc) în vederea prezentării

exclusiv a rezultatelor obținute în cadrul activităților de cercetare – dezvoltare desfășurate în

proiect. Vor fi considerate cheltuieli eligibile în categoria cheltuieli de deplasare în scopul

realizării proiectului transportul, cazarea și diurna. Cheltuielile respective vor fi justificate cu

documente, în special că lucrările au fost prezentate în cadrul manifestării științifice și publicate și

conțin informații exclusiv legate de rezultatele activității desfășurate în cadrul proiectului.


M.A.I.


[email protected]

78

g. Pentru proiectele CENTRE-SUPORT sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

1. Cheltuieli de personal (salariale și de deplasare în scopul realizării proiectului);

2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de inventar pentru dotarea centrului

suport, în măsura şi pe durata utilizării acestora în cadrul proiectului (dacă acestea au o durată de

funcţionare mai mare decât durata proiectului, sunt eligibile doar costurile de amortizare pe durata

proiectului, calculate pe baza bunelor practici contabile suport). Acestea pot fi: echipamente IT și

pentru comunicații, mobilier, obiecte de inventar;

3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale necesare pentru derularea proiectului;

4. Cheltuieli pentru închirierea de spații pe perioada derulării proiectului;

5. Cheltuieli pentru achiziția de servicii necesare pentru derularea proiectului;

6. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect;

7. Cheltuieli aferente managementului de proiect (eligibile în limita a 10% din valoarea

cheltuielilor eligibile directe ale proiectului)

- cheltuieli de personal pentru persoanele din echipa de implementare care asigură

managementul proiectului (salariale şi de deplasare),

- transport bunuri,

- birotică;

8. Cheltuieli generale de administrație (regie) - sunt eligibile prin aplicarea unei rate forfetare de

25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru

achiziția de servicii.

h. Pentru proiectele de investiții (CATEDRE-ERA si TEAMING) sunt eligibile acele

tipuri de cheltuieli eligibile mentionate la punctul 2.4 din sectiunea F a a Ghidului

solicitantului.

i. Alte prevederi:

Cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, aferentă cheltuielilor

eligibile efectuate în cadrul proiectelor este eligibilă.

In vederea întocmirii bugetului proiectului, beneficiarul va semna o Declaraţie privind

eligibilitatea/ nedeductibilitatea TVA aferente cheltuielilor eligibile (anexa 2.4 la prezentul ghid).

În afara acestor cheltuieli eligibile, proiectul poate necesita o serie de alte cheltuieli care

nu sunt eligibile, dar sunt necesare pentru buna implementare a proiectului. Aceste cheltuieli se

suportă de către solicitant, fără a fi luate în considerare la determinarea asistenţei financiare

nerambursabile.

Acțiunea 1.1.4 - Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate pentru

consolidarea capacității CD

Tipuri de proiecte:

1. Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate (secţiunea E din

Ghidul solicitantului AP 1)

Proiectele vor fi conduse de către specialistul din străinătate, care va fi angajat ca

cercetător ştiinţific pe o perioada egală cel puţin cu durata proiectului, în instituţia gazdă.


M.A.I.


[email protected]

79

Acţiunea va urmări consolidarea capacității de CDI în vederea pregătirii pentru participarea la

Orizont 2020 sau la alte programe C&I europene.

Specialistul din străinătate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă cel puţin 5 ani vechime în activitatea de cercetare (titlul de doctor în ştiinţe este

obligatoriu);

b) să fi lucrat în cercetare (sau să fi fost la studii pentru doctorat sau post-doctorat) cel

puţin 3 ani în străinătate, în ultimii 5 ani.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile este de maximum 9.000.000 lei.

Valoarea asistenţei financiare nerambursabile acordate nu poate depăşi echivalentul în

lei a 2 milioane de euro.

Durata proiectelor: maximum 48 luni.


Organizaţii de cercetare

Din această categorie fac parte instituţii de drept public sau privat, care au în obiectul de

activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art.7 sau art.8 din Ordonanţa

Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată prin

Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Organizaţie de cercetare înseamnă o

entitate, precum o universitate sau un institut de cercetare, indiferent de statutul său juridic sau de

modul său de finanţare, al cărei scop principal este de a realiza în mod independent cercetare

fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă

rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în

care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților

economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o

influență decisivă asupra unei astfel de entități, de exemplu, în calitate de acționari sau asociați, nu

pot beneficia de acces preferențial la rezultatele generate de aceasta.


- activități de cercetare fundamentală;

- activităţi de cercetare industrială;

- activităţi de dezvoltare experimentală;

- activități privind realizarea de studii de fezabilitate pregătitoare pentru activitățile CD;

- activităţi pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate industrial

(numai pentru organizații de cercetare si IMM-uri);

- activităţi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaţii de

cercetare);

- management de proiect (numai pentru organizaţii de cercetare).


M.A.I.


[email protected]

80


A. Cheltuieli pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare

experimentală

1. Cheltuieli de personal;

2. Cheltuieli pentru achiziţia de active corporale și obiecte de inventar, în măsura şi pe

durata utilizării acestora în cadrul proiectului de cercetare:

- Echipamente IT şi pentru comunicaţii;

- Echipamente şi instrumente pentru cercetare;

3. Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale:

- Cunoştinţe tehnice,

- Brevete,

- Drepturi de utilizare.

4. Cheltuieli pentru achiziţia de servicii:

- Servicii de cercetare;

- Servicii de consultanţă şi servicii echivalente folosite exclusiv pentru activităţile de

cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimental;

5. Cheltuieli de amortizare pentru clădiri şi spaţii, în măsura şi pe durata utilizării acestor

clădiri şi spaţii pentru activităţile de cercetare fundamentală/industrială/dezvoltare experimental;

6. Cheltuieli pentru închirierea de teren în măsura în care serveşte realizării activităţilor de

cercetare fundamentală/ industrială/ dezvoltare experimental;

7. Cheltuieli pentru achiziţia de substanţe, materiale, plante, animale de laborator,

consumabile şi alte produse similare necesare desfăşurării activităţilor de cercetare fundamentală/

industrială/ dezvoltare experimental.

B. Cheltuieli pentru realizarea studiilor de fezabilitate pregătitoare pentru activități

CD.

C. Cheltuieli pentru obţinerea, validarea şi protejarea drepturilor de proprietate

industrială (eligibile numai pentru beneficiarii tip organizaţii de cercetare sau IMM).

D. Cheltuieli generale de administrație (regie) (sunt eligibile prin aplicarea unei rate

forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile

pentru achiziția de servicii).

E. Alte cheltuieli eligibile numai pentru beneficiarii tip organizații de cercetare

8. Cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect

9. Cheltuieli aferente managementului de proiect


M.A.I.


[email protected]

81


Creșterea cheltuielilor sectorului privat pentru CDI

Tipuri de acțiuni specifice OS 1.3.:

Acțiunea 1.2.1 - Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte

de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și

universități, în scopul inovării de procese și de produse în sectoarele economice care

prezintă potențial de creștere

Tipuri de proiecte:

1. Proiecte pentru întreprinderi inovatoare de tip start-up şi spin-off

(secţiunea C din Ghidul solicitantului AP 1)

2. Proiecte pentru întreprinderi nou înființate inovatoare care vizează inovare

de produs sau de process (secţiunea D din Ghidul solicitantului AP 1)

Acțiunea 1.2.2 - Credite, garanții și măsuri de capital de risc în favoarea IMM-

urilor inovative și a organizațiilor de cercetare care răspund cererilor de piață


Creșterea numărului de IMM-uri care accesează rezultatele și resursele organizațiilor

de cercetare pentru îmbunătățirea produselor și serviciilor

Tipuri de acțiuni specifice:

Acțiunea 1.2.3 - Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe

Tipuri de proiecte:

1. Parteneriate pentru transfer de cunoştinţe

Valoarea finanțării publice nerambursabile, pentru un proiect, este cuprinsă între

4.500.000 lei şi 13.500.000 lei.

Durata proiectelor: maximum 60 de luni.

Solicitanți eligibili: unitățile și instituţiile CD de drept public care fac parte din sistemul

național de CD conform art. 7 al OG nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea

tehnologică, cu modificările și completările ulterioare:

- institute naţionale de cercetare-dezvoltare;

- instituţii de învăţământ superior de stat acreditate sau structuri de cercetare-dezvoltare ale

acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;

- institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei Române

sau a academiilor de ramură;

Obiectivul specific 1.3. Creșterea investiţiilor private în CDI

Obiectivul specific 1.4. Creșterea transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu

competențe CDI între mediul public de cercetare și cel privat


M.A.I.


[email protected]

82

- alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice ori

de drept public;

- centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri

internaţionale;

- institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale,

companiilor naţionale şi regiilor autonome;

- alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetarea

dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite (de exemplu spitalele clinice de stat).


Tip A. Activități pentru stimularea transferului de cunoștințe:

A.1 identificarea și formularea ofertei de expertiză și rezultate a organizației de cercetare;

A.2 asistență directă acordată întreprinderilor, inclusiv acelora care nu au mai avut

activități împreună cu organizația de cercetare, să identifice din oferta de expertiză disponibilă a

organizației de cercetare ce se potrivește cu nevoile și cerințele afacerii pe care doresc să le

dezvolte și care sunt posibilitățile concrete de sprijin din partea organizației de cercetare;

A.3 organizarea de întâlniri individuale cu întreprinderile sau de evenimente tematice pe

baza unor planuri întocmite de organizația de cercetare ținând cont de cerințele întreprinderilor, la

care pot fi invitați reprezentanți de înalt nivel științific (profesori, cercetători) cu experiență în

derularea unor proiecte de cercetare de înalt nivel științific sau cu industria pentru:

– asistenţă tehnologică;

– consiliere pentru managementul inovării;

– consiliere și expertiză pentru validarea ideii/soluției (diagnostic pentru o afacere pentru

a se accesa și implementa soluțiile tehnice inovative potrivite);

– consiliere pentru obținerea, protejarea şi comercializarea drepturilor de proprietate

industrial;

– consiliere referitor la utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin;

– consiliere pentru acces la diverse surse de finanțare a CDI (inclusiv programe

naționale/europene și instrumente financiare).

A.4 instruirea personalului organizației de cercetare implicat în activitățile de tip A în

materie de transfer de cunoștințe;

A.5 identificarea de noi potențiali beneficiari ai transferului de cunoștințe inclusiv prin

solicitarea unor servicii ale unor centre de transfer tehnologic.

Tip B. Activități privind accesul întreprinderilor la facilitățile, instalațiile,

echipamentele organizațiilor de cercetare pentru realizarea de analize, testări, experimente,

caracterizări, etichetarea calităţii şi certificare pentru dezvoltarea unor produse/tehnologii/metode

noi sau îmbunătățite prin:

B.1 acces la infrastructură/laboratoare/echipamente CD (inclusiv instruire dacă e cazul);

B.2 accesare bănci de date şi biblioteci tehnico-științifice;

B.3 închiriere de spații de lucru pentru activitățile întreprinderii.


M.A.I.


[email protected]

83

Tip C. Activități de transfer de abilități/competențe de cercetare-dezvoltare și de

sprijinire a inovării:

C.1 activități de cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală contractuale,

executate pentru și în numele întreprinderii;

C.2 detașare de personal cu înaltă calificare, care efectuează activități de cercetare,

dezvoltare și inovare, din organizația de cercetare în întreprinderi, într-o funcție nou creată în

cadrul întreprinderii, fără să se înlocuiască alți membri ai personalului;

C.3 cercetări de piață realizate de organizația de cercetare pentru întreprinderi;

C.4 servicii de etichetare de calitate, testarea și certificarea calității furnizate de organizația

de cercetare.

Tip D. Activități de cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală realizate în

colaborare efectivă cu o întreprindere.

Tip E. Activități de management de proiect (inclusiv activităţi de informare şi

publicitate privind proiectul).


A. Pentru activități tip A sunt eligibile următoarele cheltuieli:

1) cheltuieli cu personalul implicat în activitățile de tip A ale proiectului, în măsura în care

acesta este angajat în proiect (cheltuieli salariale, de deplasare și de instruire în materie de transfer

de cunoștințe);

2) cheltuieli de informare şi promovare instituţională în scopul facilitării transferului de

cunoștințe;

3) cheltuieli cu organizarea de întâlniri individuale cu întreprinderile și de evenimente

tematice;

4) cheltuieli cu achiziționarea unor servicii ale unor centre de transfer tehnologic.

Cheltuielile aferente activităților de tip A sunt eligibile până la 20% din valoarea

eligibilă a proiectului.

B. Pentru activități tip B sunt eligibile următoarele cheltuieli:

1) cheltuieli pentru accesul întreprinderilor la infrastructură/laboratoare/echipamente CD și

instruire în utilizare (unde e cazul);

2) cheltuieli pentru accesul întreprinderilor la bănci de date şi biblioteci tehnico -științifice;

3) cheltuieli pentru închiriere de spații de lucru de către întreprinderi.

C. Pentru activități tip C sunt eligibile următoarele cheltuieli:

1) cheltuieli cu personalul aferente activităților tip C prestate la comanda întreprinderii;

2) cheltuieli pentru instrumente și echipamente (active corporale sau obiecte de inventar);

3) cheltuielile aferente serviciilor de cercetare, precum și serviciilor de consultanță și

serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitățile contractului cu întreprinderea;

4) cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale: cunoștințe tehnice, brevete

cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, folosite

exclusiv pentru activitățile contractului cu întreprinderea;


M.A.I.


[email protected]

84

5) alte cheltuieli de exploatare suportate direct ca urmare a contractului cu întreprinderea,

inclusiv pentru achiziția materialelor, consumabilelor și a altor produse similare.

Cheltuielile pentru activități tip C sunt eligibile dacă și numai dacă sunt aferente unor

contracte subsidiare cu întreprinderi.

D. Pentru activități tip D (cercetare industrială și/sau dezvoltare experimentală în

colaborare efectivă) sunt eligibile următoarele cheltuieli alocate unei categorii specifice de

cercetare dezvoltare:

1) cheltuieli cu personalul;

2) cheltuieli pentru instrumente și echipamente (active corporale sau obiecte de inventar);

3) cheltuielile aferente serviciilor de cercetare, precum și serviciilor de consultanță și

serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru activitățile contractului de colaborare;

4) cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale: cunoștințe tehnice, brevete

cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, folosite

exclusiv pentru activitățile contractului de colaborare;

5) alte cheltuieli de exploatare suportate direct ca urmare a contractului de colaborare,

inclusiv pentru achiziția materialelor, consumabilelor și a altor produse similare.

E. Pentru managementul de proiect sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

1) cheltuieli cu personalul implicat în managementul proiectului (salariale și de deplasare);

2) transport bunuri;

3) birotică;

4) cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect.

Cheltuielile aferente managementului de proiect sunt eligibile până la 10% din

valoarea eligibilă a proiectului. Se pot asigura din fonduri publice cheltuieli de personal de

management pentru max. 5 persoane.

F. Sunt eligibile și cheltuieli generale de administrație (de regie), suportate direct ca

urmare a proiectului. Pentru acest tip de cheltuieli asistența financiară nerambursabilă se

acordă ca finanțare forfetară în valoare de 25% din costurile directe eligibile ale proiectului

(cheltuielile tip A-E) aferente organizației de cercetare, exceptând costurile directe eligibile

pentru achiziția de servicii.

Durata proiectelor şi perioada de depunere

Perioada orientativă de depunere este 2014-2020.

Un potenţial aplicant trebuie să urmărească periodic liniile de finanţare deschise de

Autoritatea de Management, precum şi perioada pentru care se acceptă depunerea de proiecte. În

intervalul 2014-2020 pot fi deschise în mod repetat linii de finanţare sau cereri de proiecte, până la

contractarea tuturor alocărilor financiare.

Pentru această componentă structurile MAI beneficiare sunt cele care au în obiectul de

activitate cercetarea-dezvoltarea, organizate în conformitate cu art. 7 sau art. 8 din Ordonanţa

Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică aprobată

prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare.


M.A.I.


[email protected]

85

Axa prioritară 2 contribuie direct la implementarea Strategiei Naţionale Agenda Digitală

pentru România 2014-2020 şi susţine Acordul de Parteneriat 2014-2020, în special prin

contribuţia directă la realizarea obiectivului tematic 2 – Sporirea utilizării, calităţii şi a accesului la

tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Axa prioritară 2 – TIC se implementează de către Organismul Intermediar pentru

Promovarea Societăţii Informaţionale în baza Acordului de Delegare dintre Autoritatea de

Management POC şi Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale.

Alocare financiară: 531 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională

(FEDR), din care:

Pentru Acţiunea 2.1.1 - Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la

internet, alocarea FEDR este de 100.000.000 euro,

Pentru Acţiunea 2.2.2 – Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special

a cadrului de derulare a comerţului electronic, alocarea FEDR este de 4.000.000 euro,

Pentru Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor

informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa

cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a

comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data, alocarea FEDR este de 182.914.894

euro,

Pentru Acţiunea 2.3.2 - Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor

informatice, alocarea FEDR este de 30.000.000 euro,

Pentru Acţiunea 2.3.3 - Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC

sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură, alocarea FEDR

este de 165.000.000 euro.

Ce se poate finanţa prin Axa prioritară 2 – TIC?

Structura programatică a Axei prioritare 2 – TIC s-a stabilit pe baza priorităţilor de

investiţii predefinite pentru fiecare obiectiv tematic (conform articolului nr. 5 din Regulamentul

1303/2013) cărora li s-au asociat obiective specifice şi acţiuni cu tipuri de proiecte, orientate în

scopul susţinerii obiectivelor tematice.

Priorităţi de investiţii:

PI 2a. Extinderea conexiunii în bandă largă şi desfăşurarea reţelelor de mare viteză şi

sprijinirea adoptării noilor tehnologii şi reţele pentru economia digitală.

PI 2b. Dezvoltarea produselor şi serviciilor TIC, a comerţului electronic şi a cererii de

TIC.

PI 2c. Consolidarea aplicaţiilor TIC pentru e-guvernare, e-învăţare, e-incluziune, e-cultură,

e-sănătate.

Axa prioritară 2: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru o

economie digitală competitivă


M.A.I.


[email protected]

86


Creșterea gradului de penetrare a infrastructurii de comunicații in bandă largă de

mare viteză.


Acțiunea 2.1.1 - “Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la

internet”

Tipuri de proiecte:

Se finanţează intervenţii în zonele albe NGN/NGA care să dezvolte aria de acoperire

naţională a nodurilor de comunicaţii şi partea de transmisie a datelor (backbone şi blackhaul), prin

lansarea de noi scheme de ajutor de stat şi prin luarea de măsuri suplimentare pentru încurajarea

investiţiilor private în infrastructura în bandă largă de mare viteză.


Creșterea valorii adăugate generate de produsele și serviciile TIC în PIB

Creșterea nivelului utilizării comerțului electronic în România


Acțiunea 2.2.1 - “Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi

a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere”

Acțiunea 2.2.2 - “Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în

special a cadrului de derulare a comerţului electronic”

Tipuri de proiecte:

1. Dezvoltarea infrastructurii necesare procesului de monitorizare a tranzacţiilor on

line.

2. Acordarea de certificate de încredere magazinelor online, prin susţinerea

organismelor de piaţă de certificare.


Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare pentru 36 de evenimente din viața

cetățenilor și a mediului de afaceri

Obiectivul specific 2.1. Extinderea și dezvoltarea infrastructurii de comunicații în

bandă largă de mare viteză

Obiectivul specific 2.2. Creșterea contribuției sectorului TIC pentru competitivitatea

economică

Obiectivul specific 2.3. Creșterea utilizării sistemelor de e-guvernare


M.A.I.


[email protected]

87


Acțiunea 2.3.1 - “Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor

informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa

cetăţenilor şi 1întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a

comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data”:

Tipuri de proiecte:

E-guvernare se implementează conform obiectivelor Strategiei pentru Consolidarea

Administraţiei Publice (SCAP) şi în baza conceptului oferit de Agenda Digitală pentru România.

Se vor finanţa proiecte prin care se implementează servicii de tip Portal în administraţie

pentru integrarea mai multor tipuri de servicii publice şi autorităţi publice responsabile într-un

singur instrument (platformă şi interfaţă) structurat în jurul unor nevoi pre-stabilite ale cetăţenilor

şi întreprinderilor. Proiectele de e-guvernare vor susţine interoperabilitatea sistemelor informatice

la nivelul administraţiei publice, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor

existente.

Cloud computing guvernamental şi reţelele sociale în instituţiile publice

Proiectele ce se vor finanţa trebuie să vizeze crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri IT

sigure şi scalabile de Cloud guvernamental, comună pentru toate organizaţiile din sectorul public.

Proiectele ce vor fi finanţate pentru implementarea Cloud guvernamental vor avea în

vedere:

a) crearea/dezvoltarea infrastructurii IT specifice Cloud-ului, comună tuturor

organizaţiilor din sectorul public,

b) achiziţia/punerea în funcţiune a unor componente/servicii ce formează

infrastructura centrală,

c) consolidare/crearea platformelor de socializare online şi a centrelor de date,

d) furnizarea resurselor tehnologice în mediu virtual instituţiilor care nu dispun de

platforme hardware şi software (primăriile localităţilor mici),

e) consolidarea/centralizarea informaţiilor/sistemelor/datelor din diverse centre de

date,

f) migrarea datelor către/dinspre instituţiile centrale, pentru o structură uniformă de

informaţii în centrele de date insuficient/parţial conectate,

g) dezvoltarea platformelor de socializare la nivel naţional,

h) realizarea portalului web unic cu acces la toate serviciile publice de pe site-urile

instituţiilor publice,

i) implementarea opţiunii de feedback în timp real pe site-urile instituţiilor publice.

Open data şi Big data

Prin proiectele finanţate se va avea în vedere realizarea la nivel naţional a unei

infrastructuri/un sistem electronic de colectare/combinare/prelucrare a datelor relevante şi va fi

asigurată infrastructura de prelucrare/analiză a datelor astfel colectate.


M.A.I.


[email protected]

88

Proiectele ce vor fi finanţate vor trebui să realizeze următoarele:

Pentru open data:

a) Concentrarea într-o singură platformă la nivel naţional a datelor deschise

furnizate de instituţiile publice,

b) Dezvoltarea la nivel naţional a unui sistem electronic şi/sau fizic de colectare a

datelor relevante,

c) Asigurarea securităţii serverelor şi asigurarea unui backup.

Pentru Big Data:

a) Echipamentul hardware şi aplicaţiile software adecvate pentru comunicaţii

(preluare/stocare/analiză avansată a informaţiilor/raportare si emitere

alerte/avertizări),

b) Securitatea la nivelul echipamentelor hardware şi software.

Solicitanți eligibili:

Autorități ale administrației publice centrale care gestionează/coordonează servicii publice

ce vizează cele 36 de evenimente de viață predefinite, inclusive parteneriate intre aceste institutii

publice.


Creșterea accesului și a gradului de utilizare a sistemelor TIC integrate în educație,

incluziune, sănătate și cultură.


Acțiunea 2.3.2 - “Asigurarea securităţii cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor

informatice”.

Tipuri de proiecte:

Proiectele vor asigura dezvoltarea infrastructurii şi a capacităţii de gestionare a riscurilor

în domeniul securităţii cibernetice şi de reacţie la incidente cibernetice prin:

a) Constituirea şi operaţionalizarea sistemului de securitate cibernetică naţională;

b) Dezvoltarea infrastructurii cibernetice existente;

c) Dezvoltarea de aplicaţii destinate asigurării securităţii cibernetice a infrastructurilor

cibernetice de interes national;

d) Dezvoltarea de instrumente software destinate identificării vulnerabilităţilor la nivel de

software şi firmware;

e) Dezvoltarea entităţilor CERT în sectorul public şi privat;

f) Crearea cadrului necesar realizării de audituri de securitate.

Obiectivul specific 2.4. Creșterea gradului de utilizare a Internetului


M.A.I.


[email protected]

89

Solicitanți eligibili:

Entități CERT, autorități publice centrale cu responsabilități în domeniul securității

cibernetice.

Acțiunea 2.3.3 - “Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC

sistemice în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură”.

Tipuri de proiecte:

E-educaţie

Intervenţiile legate de TIC în educaţie vor viza activitatea curriculară din mediul

preuniversitar.

Proiectele vor urmări asigurarea infrastructurii TIC în şcoli prin:

a) Realizarea Platformei şcolare de e-learning/de învăţare, inclusiv a Bibliotecii şcolare

virtuale, realizarea/utilizarea la nivel naţional a catalogului electronic, precum și a altor

programe naţionale (reţele colaborative/platforme, tehnologii/instrumente digitale

educaţionale integrate care să permită managementul inovativ, atât la nivelul

procesului de predare - învățare – evaluare, cât şi la nivel instituţional şi al leadership-

ului);

b) Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte

pilot;

c) Îmbunătăţirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu

prioritate în şcolile gimnaziale.

E-incluziune

Proiectele vor urmări alfabetizarea digitală în comunităţile vulnerabile şi dezvoltarea

competenţelor digitale ca instrument de combatere a excluziunii.

E-sănătate

Proiectele vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea sistemului

informatic al sănătăţii şi telemedicinei, precum şi dezvoltarea unui sistem informatic integrat de e-

sănătate pentru dezvoltarea/consolidarea sistemelor informaţionale existente şi creşterea gradului

de interoperabilitate a acestora. Principalele componente ale sistemului informatic al sănătăţii ca

suport pentru procesul de luare a deciziilor va include: depozitul de date, instrumente analitice şi

de raportare, sistem de prezentare, sistem administrativ de suport operare.

Telemedicina asigură transferul electronic al datelor medicale prin sisteme de

telecomunicaţii asigurându-se:

a) Furnizarea de servicii medicale de specialitate ambulatorii post spitalizare pacienţilor

externaţi din spitale;

b) Facilitarea accesului populaţiei din zona rurală la servicii ambulatorii de specialitate.


M.A.I.


[email protected]

90

E-cultură

Acţiunile vor urmări asigurarea infrastructurii necesare pentru:

a) implementarea de instrumente de digitizare avansate şi uşor utilizabile (platforma

”culturalia.ro”, vocabulare controlate, aplicaţii specifice de expunere pe dispozitive

mobile);

b) digitizarea şi expunerea on-line de produse culturale analogice;

c) maximizarea volumului materialului cultural digitizat pentru contribuţia la Biblioteca

Digitală Europeană.

Forma de finanţare a proiectului:

Ajutorul se acordă sub formă de finanţare nerambursabilă:

- 100% din cheltuielile eligibile pentru solicitanţii finanţaţi integral de la bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale şi de sănătate;

- 98% pentru celelalte categorii de solicitanţi eligibili.

Pentru perioada 2014-2020, valoarea finanţării nerambursabile se constituie astfel:

Regiunile de dezvoltare FEDR BUGET DE STAT

Regiuni mai putin dezvoltate (Nord-

Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest

Oltenia, Vest, Nord-Vest şi Centru)

85% 15%

Regiuni mai dezvoltate (Bucureşti-

Ilfov, inclusiv capitala Bucureşti) 80% 20%

Durata maximă de implementare a unui proiect (inclusiv realizarea cheltuielilor şi

depunerea cererilor de rambursare) – până la 31.12.2023.

Pentru perioada 2014-2020, bugetele pe acţiuni (FEDR şi Buget de Stat) sunt următoarele:

Acţiunea FEDR BS Total finanţare

nerambursabilă

(euro) (euro) (euro)

Acţiunea 2.1.1 Îmbunătăţirea

infrastructurii în bandă largă şi a

accesului la internet

100.000.000 17.647.059 117.647.059

Acţiunea 2.2.2 Sprijinirea utilizării

TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în

special a cadrului de derulare a

comerţului electronic

4.000.000 742.648 4.742.648


M.A.I.


[email protected]

91

Acţiunea FEDR BS Total finanţare

nerambursabilă

(euro) (euro) (euro)

Acţiunea 2.3.1 Consolidarea şi

asigurarea interoperabilităţii

sistemelor informatice dedicate

serviciilor de e-guvernare tip 2.0

centrate pe evenimente din viaţa

cetăţenilor şi întreprinderilor,

dezvoltarea cloud computing

guvernamental şi a comunicării

media sociale, a Open Data şi Big

Data

182.914.894 33.960.302 216.875.196

Acţiunea 2.3.2 Asigurarea

securităţii cibernetice a sistemelor

TIC şi a reţelelor informatice

30.000.000 5.569.853 35.569.853

Acţiunea 2.3.3. Îmbunătăţirea

conţinutului digital şi a

infrastructurii TIC sistemice în

domeniul e-educaţie, e- incluziune,

e-sănătate şi e-cultură

100.000.000 18.566.176 118.566.176






25.000.000 4.641.544 29.641.544






30.000.000 5.569.853 35.569.853






10.000.000 1.856.618 11.856.618

Total 481.914.894 88.554.053 570.468.947


M.A.I.


[email protected]

92


Acţiunea Solicitant eligibil

Acţiune 2.1.1 - Îmbunătăţirea infrastructurii în

bandă largă şi a accesului la internet

Autoritatea publică centrală cu responsabilităţi

în domeniu TIC

Acţiune 2.2.2 – Sprijinirea utilizării TIC pentru

dezvoltarea afacerilor, în special a cadrului de

derulare a comerţului electronic

Autorităţi ale administraţiei publice centrale

cu responsabilitate în domeniul TIC şi alte

autorităţi publice cu atribuţii în reglementarea

în domeniul comunicaţiilor, protecţia

consumatorului, supravegherea prelucrării

datelor cu caracter personal

Acţiune 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea

interoperabilităţii sistemelor informatice

dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0

centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi

întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing

guvernamental şi a comunicării media sociale, a

Open Data şi Big Data


care gestionează/coordonează servicii publice

ce vizează cele 36 de evenimente de viaţă

predefinite, inclusiv parteneriate între aceste

institutii publice (în funcţie de logica

responsabilităţilor administrative şi eficienţa

operaţională)

Acţiune 2.3.2 - Asigurarea securităţii

cibernetice a sistemelor TIC şi a reţelelor

informatice

Entităţi CERT, autorităţi publice centrale cu

responsabilităţi în domeniul securității

cibernetice

Acţiune 2.3.3 - Îmbunătăţirea conţinutului

digital şi a infrastructurii TIC sistemice în

domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi

e-cultură

Autorităţile administraţiei publice cu

responsabilităţi în domeniile educaţie şi TIC;

autorităţile administraţiei publice centrale cu

responsabilităţi în domeniile incluziunii

sociale şi TIC; Autorităţile administraţiei

publice centrale cu responsabilităţi în

domeniile sănătate şi TIC; Autorităţile

administraţiei publice centrale cu

responsabilităţi în domeniile cultură şi TIC


Sunt eligibile toate activităţile specifice pentru implementarea proiectului şi necesare pentru atingerea

rezultatelor previzionate.


Sunt eligibile acele cheltuieli care au legătură directă cu atingerea obiectivelor acțiunilor din POC

pentru care a fost depus proiectul şi care respectă dispozițiile regulamentelor comunitare aplicabile şi

dispoziţiile naţionale de eligibilitate.

Rata de cofinanţare este de 100% pentru solicitanţii finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale si de sanatate şi de 98% pentru celelalte categorii de solicitanţi.


M.A.I.


[email protected]

93

Nr. Cheltuieli eligibile (inclusiv TVA aferent)

% din cheltuieli eligibile

solicitanţi finanţaţi

integral de la bugetul de

stat, bugetul

asigurarilor sociale si

de sanatate

celelalte

categorii

de

solicitanţi

eligibili

1.

1. Costurile investiţiilor în active corporale şi necorporale:

a. achiziţionarea de hardware IT şi a altor

dispozitive aferente (inclusiv cheltuieli de instalare,

configurare, punere în funcţiune), justificate din

punct de vedere al implementării proiectului;

b. cheltuieli de amenajare a data center în care se

vor instala echipamentele TIC achiziţionate prin

proiect, dacă clădirea în care se face investiţia este

liberă de orice sarcini sau interdicţii şi nu face

obiectul unor litigii aflate în curs de soluţionare la

instanţele judecătoreşti;

c. cheltuielile pentru achiziţionarea aplicaţiilor

software/licenţelor necesare implementării

proiectului, configurarea şi implementarea bazelor

de date, migrarea şi integrarea diverselor structuri

de date existente, realizarea unui website/portal şi

achiziţionarea numelui de domeniu, achiziţionarea

şi implementarea de soluţii de semnătură

electronică;

d. cheltuielile aferente materialelor consumabile şi

ale altor produse similare, necesare pentru

implementarea proiectului;

e. totalul costurilor directe de personal sau în rate

stabilite pe baza metodelor de calcul existente,

aplicabile în cadrul Uniunii Europene și aprobate

prin ordin al ministrului fondurilor europene.

2. Cheltuieli de informare şi publicitate - conform

prevederilor din Ghidul solicitantului şi a Manualului de

Identitate Vizuală

3. Cheltuieli cu servicii de consultanţă, avize, acorduri,

autorizaţii

a. Cheltuieli cu servicii de consultanţă pentru

elaborarea documentaţiilor necesare depunerii

100% 98%


M.A.I.


[email protected]

94

proiectului (inclusiv scrierea cererii de finanţare)

b. Cheltuieli cu servicii de consultanţă în domeniul

managementului proiectului, inclusiv elaborarea

documentaţiilor necesare implementării proiectului

şi servicii de asistenţă juridică pentru realizarea

achiziţiilor publice (elaborarea documentaţiei de

atribuire şi aplicarea procedurilor de atribuire a

contractelor de achiziţie publică)

c. Cheltuieli pentru obţinerea acordurilor, avizelor şi

autorizaţiilor aferente activităţilor eligibile ale

operaţiunii.

4. Cheltuieli pentru instruire / formare profesională

specifică:

a. Cheltuieli legate de pregătirea personalului care va utiliza

aplicaţia / serviciul software dezvoltat;

b. Cheltuieli legate de pregătirea personalului care va

asigura mentenanţa aplicaţiei / serviciului software

dezvoltat, dacă acesta este angajat al beneficiarului.

5. Cheltuieli pentru auditare intermediară/finală a

proiectului: auditare financiară (conform reglementărilor

naţionale) şi auditare tehnică (din perspectiva

corespondenţei rezultatului proiectului cu cererea de

finanţare şi obiectivele POC).

6. Cheltuieli aferente managementului intern de proiect

(doar dacă nu au fost acoperite în cadrul cheltuielilor de

management de proiect):

a. Cheltuieli salariale pentru personalul angajat al

beneficiarului finanţării;

b. Cheltuieli de deplasare pentru personalul angajat

al beneficiarului (diurnă, cazare, transport);

c. Cheltuieli cu transportul de bunuri, dacă se

justifică în cadrul proiectului;

d. Birotică – pentru echipa de management

(conform HG nr. 2139/30.11.2004, publicat în

Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005);

e. Achiziţia de echipamente TIC – numai pentru

echipa de management.


M.A.I.


[email protected]

95

Următoarele cheltuielile de informare şi publicitate vor fi rambursate în limitele stabilite mai jos:

Nr. Activitatea de informare si publicitate Nr. bucăţi maxim

decontat

Costuri eligibile

maxime decontate

(lei)

1. Anunţ/comunicat de presă privind începerea

proiectului - obligatoriu 1 3.000 lei/buc

2. Anunţ/comunicat de presă la finalizarea

proiectului- obligatoriu 1 3.000 lei/buc

3. Realizarea de panouri de informare

(obligatoriu pentru proiectele cu o valoare

mai mare de 500.000 Euro)

1

5.000 lei/buc

4. Realizarea de etichete autocolante pentru

echipamentele achiziţionate prin proiect –

obligatoriu

10% mai mult decât nr.

echipamente achiz. prin

proiect

5 lei/autocolant

5. Sigla Uniunii Europene, Sigla Guvernului

României şi sigla Instrumentelor Structurale

în România postate pe site-ul realizat prin

proiect - obligatoriu

- Nu se decontează

6. Un link către site-ul web al Instrumentelor

Structurale în România, www.fonduri-ue.ro

postat pe site-ul solicitantului – obligatoriu

- Nu se decontează

Link-uri utile:

www.fonduri-ue.ro/poc-2014

www.poc.research.ro

www.fonduri-ue.ro

http://www.fonduri-ue.ro/


M.A.I.


[email protected]

96

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente

Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale și de

investiții, în concret cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).

Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015.

În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Operațional Regional

(POR) 2014-2020 are la bază prioritățile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de

Dezvoltare Regională (PDR), sintetizate prin Strategia Națională de Dezvoltare Regională

(SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operaționale pentru acceași perioadă de programare

și/sau cu strategiile sectoriale/naționale în domeniile sale de intervenție, precum și cu alte

documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind creșterea inteligentă,

durabilă și favorabilă incluziunii).

Autoritatea de Management pentru POR: Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice.

Alocarea financiară:

În perioada de programare 2014-2020, Programului Operațional Regional îi sunt alocate

8,25 miliarde euro, din care 6,7 miliarde euro (inclusiv rezerva de performanță) reprezintă

sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), respectiv circa 1,5

miliarde euro contribuția națională (buget de stat, bugete locale).

Implementarea complementară prin POR 2014-2020 a unor strategii și instrumente de

dezvoltare teritoriale

POR 2014-2020 finanțează, de asemenea, investiții care contribuie la implementarea

complementară a unor strategii și instrumente de dezvoltare teritoriale, respectiv Strategia

Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Investiții Teritoriale Integrate (ITI)

Delta Dunării, dezvoltare urbană durabilă și dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii.

Alocarea financiară din partea Uniunii Europene (FEDR), acordată prin POR 2014-2020

pentru implementarea SUERD este în valoare de aproximativ 407,37 mil. euro.


Obiectivul general al POR 2014–2020 îl constituie creșterea competitivității economice

și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea

dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o

dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice

potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.

Axe prioritare şi obiective specifice

În cadrul POR sunt finanțate 12 axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic

Programul Operaţional Regional (POR)


M.A.I.


[email protected]

97


1.1. Creşterea inovării în firme prin susţinerea entităților de inovare şi transfer tehnologic în

domenii de specializare inteligentă

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii


2.1. Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domeniile competitive identificate în SNC şi

PDR-uri

2.2. Îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în

sectoarele competitive identificate în SNC

Axa Prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon


3.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de

iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari

3.2. Reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane bazate pe planurile de mobilitate urbană

durabilă

Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile


4.1. Reducerea emisiilor de carbon în municipiile reședință de județ prin investiții bazate pe

planurile de mobilitate urbană durabilă

4.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate

din muncipiile reședință de județ

4.3. Îmbunătățirea regenerării fizice, economice și sociale a comunităților marginalizate în

municipiile reședință de județ din România

4.4. Creșterea calității infrastructurii în vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie şi

sprijinirea participării părinţilor pe piaţa forţei de muncă

4.5. Creșterea calității infrastructurii educaționale relevante pentru piața forței de muncă

Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea

durabilă a patrimoniului cultural


5.1. Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului

cultural și a identității culturale

5.2. Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate

din orașele mici, mijlocii și municipiul București

Axa prioritară 6 -Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională


6.1. Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei

TEN-T prin modernizarea drumurilor județene


M.A.I.


[email protected]

98

Axa prioritară 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului


7.1. Creșterea numărului mediu de salariați în stațiunile turistice

Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infrastructurii de sănătate


8.1. Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare și a celor de nivel secundar, în

special pentru zonele sărace și izolate

8.2. Îmbunătățirea calității şi a eficienței îngrijirii spitalicești de urgență

8.3. Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale

Axa prioritară 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate

din mediul urban


9.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, prin măsuri

integrate

Axa prioritară 10 - Îmbunătățirea infrastructurii educaționale


10.1. Creșterea gradului de participare la nivelul educaţiei timpurii şi învăţământului obligatoriu,

în special pentru copiii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului

10.2. Creșterea gradului de participare la învăţământul profesional şi tehnic şi învăţare pe tot

parcursul vieţii

10.3. Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și

sectoarele economice competitive

Axa prioritară 11 - Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în

cadastru şi cartea funciară


11.1. Creşterea gradului de acoperire geografică și de înregistrare a proprietăților în Sistemul

Integrat de Cadastru și Carte Funciară

Axa prioritară 12 – Asistență tehnică


12.1. Sprijinirea implementării transparente și eficiente a Programului Operațional Regional

De interes pentru structurile MAI sunt: Prioritatea de investiţii 3.1 a Axei prioritare 3;

Prioritatea de investiţii 5.1 a Axei prioritare 5.


M.A.I.


[email protected]

99

Analiza detaliată a obiectivelor specifice relevante pentru aplicanţii din M.A.I.

Alocare financiară: 2.003,38 milioane Euro

Ce se poate finanța prin Axa prioritară 3?

Prioritatea de investiţii 3.1:

Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei

din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul

locuințelor


Rezultatele pe care statul membru caută să le obțină prin sprijinul din partea Uniunii Europene:

Reducerea consumului de energie în infrastructurile publice, respectiv sectorul locuințelor.

a. Tipuri de acțiuni specifice OS 3.1.1.:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre,

tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv

măsuri de consolidare a clădirii;

reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului

termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de

răcire pasivă, precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea

la sistemele de încălzire centralizată, după caz;

utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie

termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea

eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și

instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);

înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat

cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;

orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului

(înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a

instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);

realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2)

care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute

de carbon

Obiectivul specific 3.1.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile

publice și sistemele de iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri

energetice mari


M.A.I.


[email protected]

100

b. Beneficiari eligibili: autoritățile publice centrale, precum și autoritățile și instituțiile

publice locale.

Limitele minime si maxime a valorii totale eligibile a proiectului:

Eficiența energetica a clădirilor publice:

Valoare minimă eligibilă: 100 000 euro

Valoare maximă eligibilă: 25 milioane euro

Tipuri de proiecte:

1. Eficiența energetică a clădirilor publice:

- îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu

superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a

clădirii;

- reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei

calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv sisteme de răcire pasivă,

precum și achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de

încălzire centralizată, după caz;

- utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică

pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;

- implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței

energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor

inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);

- înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență

energetică ridicată și durată mare de viață;

- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea

lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și

echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.);

- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a CO2) care au

proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Alocare financiară: 394,49 milioane euro

Ce se poate finanța prin Axa prioritară 5 ?

Prioritatea de investiţii 5.1:

Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi

valorificarea durabilă a patrimoniului cultural


M.A.I.


[email protected]

101


Creșterea gradului de conservare pentru 45 de obiective de patrimoniu.


Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;

Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor,

picturilor murale exterioare;

Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie);

Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;

Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv

digitizarea acestuia, în cadrul proiectului.

Ce se poate finanța ?

POR va finanţa obiectivele care sunt incluse în:

• patrimoniul UNESCO, atât din mediul urban cât şi rural

• patrimoniul cultural naţional din mediul urban şi rural

• patrimoniul cultural local din mediul urban.

Complementar, PNDR va finanța obiectivele de patrimoniu cultural local din mediul rural.

Limitele minime si maxime a valorii totale eligibile a proiectului:

Valoare minimă eligibilă - 100 000 euro

Valoarea maximă a investiției privind conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului

cultural este de 5 milioane euro.

În cazul obiectivelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO, valoarea maximă a investiției

este de 10 milioane euro.

Tipuri de proiecte:

Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;

Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor

murale exterioare;

Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;

Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de


Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;

Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea

acestuia, în cadrul proiectului.

Activitățile eligibile:

• Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;

Obiectivul specific 5.1.1. Impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea și

valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale


M.A.I.


[email protected]

102

• Dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de


• Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;

• Activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea

acestuia, în cadrul proiectului.

Solicitanţii eligibili pot fi:

Unităţi administrativ-teritoriale


Unitățile de cult

ONG-uri

Parteneriate între aceste entități, respectiv:

- Unitate administrativ-teritorială, în calitate de lider în parteneriat cu altă unitate

administrativ-teritorială, cu o autoritate a administraţiei publice centrale, unitate de cult

sau ONG;

- Autoritate a administraţiei publice centrale, în calitate de lider, în parteneriat cu o unitate

administrativ-teritorială, o unitate de cult sau ONG.

Categorii de cheltuieli eligibile:

Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obiectivul de patrimoniu:

A. Cheltuieli pentru execuţia de lucrări aferente investiţiei de bază, incluisv

echipamente cu montaj

B. Cheltuieli pentru dotări şi mobilier

Capitolul 2 – Cheltuieli pentru spaţii/clădiri conexe obiectivului de patrimoniu:

C. Cheltuieli pentru execuţia de lucrări aferente investiţiilor conexe obiectivului de

patrimoniu

D. Cheltuieli pentru dotări

E. Servicii de consultanță / asistență aferente proiectului

F. Cheltuieli aferente implementării proiectului privind taxele și comisioanele

Link-uri utile:

www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala

www.inforegio.ro

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala

http://www.inforegio.ro/


M.A.I.


[email protected]

103


Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de intervenție ale

României în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale și educației.

POCU beneficiază de o alocare financiară de cca. 5 miliarde Euro, din care 4,3 miliarde

Euro contribuție UE.

Obiectivul major urmărit îl reprezintă dezvoltarea resurselor umane prin creșterea

accesului la un sistem de educație și formare profesională de calitate, stimularea ocupării,

cu precădere pentru tineri, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin facilitarea

accesului de servicii sociale și de sănătate.

POCU susține creșterea economică incluzivă, prin:

Încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a

persoanelor situate în afara pieței muncii;

Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

Susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul

vieții.


POCU sprijină operațiuni înscrise în 7 Axe Prioritare și 58 obiective specifice:

AXA PRIORITARĂ 1: Inițiativa „Locuri de munca pentru tineri”

O.S.1.1 Creșterea ocupării tinerilor şomeri (NEETs) cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia).

O.S.1.2 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor șomeri (NEETs) cu vârsta

între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile

(Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia).

AXA PRIORITARĂ 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET

O.S. 2.1 Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-

Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

O.S. 2.2 Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între

16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile

(București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

O.S. 2.3. Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU)


M.A.I.


[email protected]

104

AXA PRIORITARĂ 3: Locuri de muncă pentru toţi

O.S. 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă

durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de

educație.

O.S. 3.2 Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma.

O.S. 3.3 Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de

subzistență și semi-subzistență.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor inactive, cu

accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi,

persoanelor cu nivel redus de educație.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români aparținând

minorităţii roma.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural, în

special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.

O.S. 3.7 Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

O.S. 3.8 Creșterea numărului de angajați care beneficiază de instrumente, metode, practici, etc

standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru îmbunătățite în vederea

adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial competitive identificate

conform SNC/ și conform domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI;

O.S. 3.9 Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care urmează să fie

disponibilizați/concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement;

O.S. 3.10. Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea unor noi

instrumente/ sisteme/ proceduri/ servicii /mecanisme etc. privind nevoile pieței muncii/ corelarea

cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei

de date privind tinerii NEETs;

O.S. 3.11 Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor

oferite angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;

O.S. 3.12 Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe / competențe / aptitudini aferente sectoarelor

economice/ domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților.

AXA PRIORITARĂ 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei

O.S. 4.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma (acele comunități

în care populația aparținând minorității roma reprezintă minim 10% din totalul populației la

nivelul comunității), prin implementarea de măsuri integrate.

O.S. 4.2. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate (non-roma), prin implementarea de măsuri integrate.

O.S. 4.3. Îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunitățile dezavantajate prin

susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI(e-incluziune).


M.A.I.


[email protected]

105

O.S. 4.4. Reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile prin furnizarea unor

servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională adecvate nevoilor specifice.

O.S. 4.5. Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de instrumente/

proceduri/ mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din

sistem.

O.S. 4.6. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență socială la

nivelul comunității.

O.S. 4.7. Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială, serviciile electronice etc.)

în furnizarea serviciilor sociale.

O.S. 4.8. Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul medical.

O.S. 4.9. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii

orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru

principalele patologii.

O.S. 4.10. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de asistență medicală la


O.S. 4.11. Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicină etc.) în furnizarea

serviciilor medicale.

O.S. 4.12. Reducerea numărului de copii și tineri plasați în instituții prin furnizarea de servicii la


O.S. 4.13. Creșterea numărului tinerilor care părăsesc sistemul instituționalizat (cu vârsta de până

la 18 ani) pregătiți pentru a avea o viață independentă.

O.S. 4.14. Creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul comunității.

O.S. 4.15. Reducerea numărului persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități plasate în instituții

rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul comunității, inclusiv servicii

pe termen lung.

O.S. 4.16. Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o

manieră auto-sustenabilă.

AXA PRIORITARĂ 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

O.S. 5.1 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe

cele cu populație aparținând minorității roma, prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate

în contextul mecanismului de DLRC.

O.S. 5.2 Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin

implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.

AXA PRIORITARĂ 6: Educație și competențe

O.S. 6.1 Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

SPO care se reîntorc în educație în programe de tip a doua șansă, inclusiv în programe de formare

profesională inițială.

O.S. 6.2. Creșterea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar, în special a grupurilor

cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din

mediul rural.


M.A.I.


[email protected]

106

O.S. 6.3. Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de asigurare a

oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând

minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile dezavantajate socio-economic.

O.S. 6.4. Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat

educația obligatorie şi care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe

de tip a doua șansă și programe de formare profesională.

O.S. 6.5. Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea de competențe și pe

utilizarea de soluţii digitale de tip TIC în procesul de predare.

O.S. 6.6. Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în

vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei

școli incluzive.

O.S. 6.7. Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și non-universitare organizat în

cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special pentru cei care provin din grupuri

vulnerabile.

O.S. 6.8 Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar și non-universitar

organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a facilita adaptarea la

cerințele pieței muncii.

O.S. 6.9 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din învățământul terțiar

universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în

ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele de învăţare moderne şi flexibile.

O.S. 6.10 Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar universitar și non-

universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate corelate cu

nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate prin SNC şi SNCDI.

O.S. 6.11 Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru

elevii/ ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei

aparținând minorității roma.

O.S. 6.12 Creșterea participării la programele de formare profesională continuă, cu accent pe acei

adulți cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de peste 40 ani, din zone rurale

defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării dobândite în contexte

non-formale și informale.

O.S. 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și non universitar

care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de învățare la un potențial loc de

muncă / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate

conform SNC și domeniile de specializare inteligentăconform SNCDI.

O.S. 6.14 Creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor

din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu

potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă

conform SNCDI.

O.S. 6.15 Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a formatorilor, a

evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții în învățarea

la locul de muncă.

O.S. 6.16 Creșterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educație și formare profesională

adaptate la nevoile și tendințele de dezvoltare ale pieței muncii.


M.A.I.


[email protected]

107

O.S.6.17. Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru sectoarele economice

cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă

conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței

muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de formare și prin stimularea parteneriatelor cu

mediul de afaceri.

AXA PRIORITARĂ 7: Asistență Tehnică

O.S. 7.1. Îmbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi implementa în mod

eficient şi eficace programul operațional.

O.S. 7.2. Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în mod eficient şi eficace

proiecte de tip FSE.

O.S. 7.3. Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari POCU

privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune practici și

inițiative în domeniul FSE.

Analiza detaliată a fiecărei axe prioritare

Axa Prioritară 1 Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” vizează Obiectivul

Tematic 8 „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea mobilității

lucrătorilor”, acţiunile planificate în cadrul acestei axe urmând să fie implementate în cele trei

regiuni eligibile în care rata şomajului în rândul tinerilor depăşeşte 25%, şi anume: regiunea

Centru (31,7%), regiunea Sud-Est (31,3%) şi regiunea Sud Muntenia (30,2%), regiuni mai puțin

dezvoltate.

În concordanță cu AP 2014-20202, Recomandările Specifice de Ţară privind combaterea

şomajului în rândul tinerilor, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020,

Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri, Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014

- 2015, Strategia Națională pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții, obiectivele specifice vizate în

cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt:

creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud

Muntenia);

îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu

vârsta între 16-24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud

Muntenia).

Astfel, de măsurile prevăzute în cadrul acestei axe prioritare vor beneficia doar tinerii

NEETs șomeri, înregistrați la SPO direct sau prin intermediul acțiunilor de identificare a tinerilor

NEETs descrise la obiectivele specifice din cadrul AP 2. Pentru a obţine rezultatele anticipate,

Axa prioritară 1: Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”


M.A.I.


[email protected]

108

acțiunile vor fi finanţate din resursele „Iniţiativei Locuri de muncă pentru tineri” (ILMT) și vor

contribui la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în ILMT la nivelul UE.

Suma alocată totală prin Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”: 230.693.510 Euro

Activitățile ce pot fi finanțate în cadrul cererilor de propuneri de proiecte aferente O.S. 1.1

și O.S. 1.2. trebuie să includă obligatoriu dezvoltarea și furnizarea unor pachete integrate

personalizate pentru tinerii NEETs, incluzând în mod obligatoriu furnizarea unui card

professional, realizarea profilului individual, informare, orientare și consiliere și alte măsuri în

funcție de șansele de angajare ale fiecărui tânăr.

Pe lângă pachetul de bază vor trebui furnizate și alte măsuri, conform profilului individual al

tinerilor. Aceste măsuri pot acoperi:

- măsuri active de ocupare;

- îmbunătățirea nivelului de educație și competențe;

- facilitarea participării pe piața muncii;

- încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu;

- încurajarea mobilității forței de muncă.

Grupuri ţintă potenţiale: tineri NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

Serviciul Public de Ocupare cu rezidența în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia),

cu accent pe tinerii NEETs din mediul rural și cei aparținând minorității roma.

Beneficiari potenţiali:

- Entități relevante (furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi

certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/organizații de tineret etc.) în

parteneriat cu angajatori;

- SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități

relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi

certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.);

- Entităţile selectate/ desemnate pentru implementarea schemelor de grant global în

domeniul antreprenoriatului.

Axa Prioritară 2 Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET vizează

Obiectivul Tematic 8 „Promovarea unor locuri de muncă durabile și de calitate și sprijinirea

mobilității lucrătorilor”. În cadrul AP 2 sunt prevăzute 3 obiective specifice: în contextul primelor

2 obiective specifice vor fi vizate cele 5 regiuni care nu sunt eligibile în cadrul Inițiativei Locuri

Obiectivul specific 1.1. Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24

ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru,

Sud-Est şi Sud Muntenia).

Obiectivul specific 1.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și

certificarea competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al tinerilor NEETs

șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența

în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia).

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEET


M.A.I.


[email protected]

109

de Muncă pentru Tineri, respectiv regiunile București Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest

Oltenia, dat fiind faptul că nevoia de susţinere a tinerilor pe piaţa muncii a fost identificată în toate

regiunile.

Obiectivele specifice vizate în cadrul acestei priorităţi de investiţii vizează:

creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la

Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est,

Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia);

îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea

competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu

vârsta între 16 - 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în

regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia);

creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare.

Acțiunile prevăzute în vederea atingerii obiectivelor propuse vizează așadar atât tinerii

NEETs șomeri (OS 2.1, 2.2.), cât și tinerii NEETs inactivi (OS 2.3.). Intervenţiile preconizate în

cadrul acestei axe prioritare vor fi finanţate din FSE, intervențiile fiind similare și completând

acțiunile prevăzute în cadrul AP 1 și vizează tinerii NEETs șomeri din regiunile București- Ilfov,

Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, care nu sunt eligibile pentru ILMT, dar care se

confruntă cu probleme similare.

Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri şi facilitarea tranziţiei acestora către piaţa

muncii se realizează printr-o abordare multidimensională ce vizează oferirea unor oportunităţi de

formare sau ocupare (măsurile aferente domeniului educaţie pentru tinerii NEETs care optează

pentru întoarcerea în sistemul de educație se regăsesc în cadrul AP 6, PI 8.ii – măsuri de tip a doua

șansă. Includerea măsurilor de a doua șansă în cadrul AP 6 este justificată de necesitatea de a avea

o abordare integrată a tuturor măsurilor de tip a doua șansă la nivelul tuturor celor 8 regiuni la

nivelul unei singure axe prioritare).

Suma alocată totală:

408.572.233 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 26.535.106 Euro rezervă

de performanță

18.701.987 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 1.253.350 Euro rezerva de

performanță

Activitățile ce pot fi finanțate în cadrul cererilor de propuneri aferente O.S. 2.1 și O.S. 2.2

trebuie să includă obligatoriu dezvoltarea și furnizarea unor pachete integrate personalizate

Obiectivul specific 2.1. Creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24

ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile

(București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia).

Obiectivul specific 2.2. Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și

certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs

șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența

în regiunile eligibile (București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, SudVest Oltenia).


M.A.I.


[email protected]

110

pentru tinerii NEETs, incluzând în mod obligatoriu furnizarea unui card profesional, realizarea

profilului individual, informare, orientare și consiliere și alte măsuri în funcție de șansele de

angajare ale fiecărui tânăr.

Pe lângă pachetul de bază vor trebui furnizate și alte măsuri, conform profilului individual al

tinerilor. Aceste măsuri pot acoperi:

- măsuri active de ocupare;

- îmbunătățirea nivelului de educație și competențe;

- facilitarea participării pe piața muncii;

- încurajarea antreprenoriatului şi a ocupării pe cont propriu;

- încurajarea mobilității forței de muncă.

Beneficiari potenţiali pentru O.S. 2.1. și O.S. 2.2.:


certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/organizații de tineret etc.) în


- SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități

relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de ocupare/ evaluare şi

certificare a competenţelor, sindicate, patronate, etc.);

- Entităţile selectate/desemnate pentru implementarea schemelor în domeniul

antreprenoriatului;

Acest obiectiv specific vizează tipuri de acţiuni care îşi propun identificarea tinerilor NEETs

inactivi și înregistrarea acestora la SPO în vederea asigurării unei implementări eficiente a

schemelor de sprijin la nivelul întregii țări:

- Derularea de activități pentru identificarea tinerilor NEETs inactivi, cu accent pe cei cu

nivel scăzut de competențe și care au dificultăți în a se integra social, precum și pentru

transmiterea datelor relevante ale acestora la SPO în vederea înregistrării;

- Derularea de campanii de informare şi conştientizare dedicate tinerilor din categoria

NEETs;

- Extinderea si modernizarea sistemelor platforme de tip „bursa online a locurilor de

muncă”, instrumente de mediere pe piața muncii (job matching), în special cei aparținând

categoriilor vulnerabile;

- Monitorizarea măsurilor dedicate tinerilor NEETs.

Beneficiari potenţiali pentru OS 2.3 - MMFPSPV/ SPO (inclusiv unităţile cu personalitate

juridică din subordinea sa) în parteneriat cu entități cu activitate relevantă (inclusiv structuri ale

tinerilor).

Obiectivul specific 2.3. Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul

Public de Ocupare.


M.A.I.


[email protected]

111

Obiectivul specific vizat de prezenta prioritate de investiţii îl reprezintă îmbunătățirea

nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente sectoarelor economice/ domeniilor

identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților. Pentru atingerea acestui obiectiv specific vor

fi susținute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Acțiuni care vizează angajații:

Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel

2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și

perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice

cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare

inteligentă conform SNCDI. O atenţie deosebită va fi acordată participării la programe de

formare profesională a angajaţilor vârstnici;

Evaluare/ validare și certificare pentru recunoaşterea competențelor aferente cerințelor

locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform

SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.

Acțiuni care vizează angajatorii: Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă.

Suma alocată totală: 1.270.959.911 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 81.309.527 Euro

rezervă de performanță


performanță.

Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți

O.S. 3.1 Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de

lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu

nivel redus de educație.

O.S. 3.2 Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii roma.

O.S. 3.3 Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura

de subzistență și semi-subzistență.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al șomerilor și persoanelor

inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani),

persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al cetățenilor români

aparținând minorităţii roma.


competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al persoanelor din mediul rural,

în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență.


M.A.I.


[email protected]

112

Măsurile aferente acestor obiective specifice vor ține cont de profilul fiecărui grup țintă

vizat (inclusiv de nivelul de educaţie şi/ sau experienţă profesională) și vor implica acordarea unui

„pachet personalizat de măsuri” din acțiunile prezentate.



certificare a competenţelor, sindicate, patronate, ONG-uri/ organizații de tineret etc.) în


- MMFPSPV/ SPO (inclusiv unităţile cu personalitate juridică din subordinea sa) în

parteneriat cu entități relevante (angajatori, furnizori de formare, furnizori de servicii de

ocupare/ evaluare şi certificare a competenţelor, sindicate, patronate, camere de comerț

etc).

În cadrul acestui obiectiv specific activitățile vor putea viza atât diversificarea opțiunilor

de activare pe piața muncii (pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă) din zonele cu

posibilități reduse, lipsite de oportunități de dezvoltare, prin acordarea de sprijin pentru înființarea

de noi întreprinderi cu profil non-agricol în mediul urban, acțiunile vizând dinamizarea și

diversificarea activității economice, cât și dezvoltarea celor existente cu scopul de a crea noi

locuri de muncă. Sprijinul acordat va avea ca scop înființarea de noi întreprinderi în aceste zone și

creșterea ratei de supraviețuire a acestora. În vederea consolidării întreprinderilor nou create, pe

lângă sprijinul financiar propriu-zis, viitorii antreprenori vor putea beneficia de consiliere/

consultanță pentru inițierea și demararea afacerii, mentorat și formare profesională în domeniul

antreprenoriatului atât pentru înființarea afacerii şi ulterior înfiinţării, pentru dezvoltarea acesteia.

Pentru a atinge obiectivul specific prevăzut în cadrul acestei priorităţi de investiţii, anume

de a crește ocuparea prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană, vor fi

sprijinite prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:

- Sprijin acordat persoanelor fizice pentru deschiderea unei afaceri;

- Sprijin acordat IMM-urilor deja înființate (cu un istoric de funcționare până la un an)

pentru a crea noi locuri de muncă.

Beneficiari potențiali

- Administratorii schemei/ schemelor de antreprenoriat (în situația în care se optează pentru

acest mecanism de implementare);

- Pentru instrumente financiare, beneficiarii potențiali ar putea fi evidențiați prin analiza ex-

ante în conformitate cu art. 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

- Persoane fizice care intenționează să înființeze o afacere;

- IMM-uri non agricole din urban.

Obiectivul specific 3.7. Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-

agricol din zona urbană


M.A.I.


[email protected]

113

Pentru atingerea obiectivelor specifice 3.8 și 3.9 vor fi susținute din FSE următoarele tipuri

acţiuni:

Coaching/ formare profesională pentru managerii și antreprenorii din întreprinderi pentru

a-și îmbunătăți abilitățile antreprenoriale și manageriale;

Outplacementul lucrătorilor care urmează să fie disponibilizați/ concediați, realizat cu

sprijinul unor firme de consultanță care furnizează servicii de: orientare în carieră,

evaluarea carierei, întocmirea unui CV şi pregătirea pentru interviu, dezvoltarea de reţele,

abilităţi de căutare de locuri de muncă, inclusiv plasare pe locuri de muncă în contextul

restructurării companiilor şi sectoarelor economice;

Sprijin pentru îmbunătățirea activității de management al resurselor umane în companii

(ex. practici pentru integrarea/ adaptarea noilor angajați la locul de muncă, dezvoltarea de

instrumente pentru adaptarea muncii și a mediului de lucru la nevoile lucrătorilor vârstnici,

mecanisme de planificare prospectivă a ocupării forţei de muncă şi a competenţelor –

prognoze privind pensionările, fluctuația personalului, locuri de muncă vacante în prezent

și în perspectivă, schimbări la nivelul programelor și serviciilor din companii, specializări

necesare, elaborare de planuri de învățare și dezvoltare în carieră cu accent pe reducerea

sau eliminarea neconcordanțelor dintre competențele, abilitățile și cunoștințele lucrătorilor

din companie și cele necesare în perspectiva adaptării la schimbare etc., inclusiv programe

de formare pentru angajații din departamentele de Resurse Umane, campanii de

conștientizare a angajatorilor despre necesitatea participării angajaților la programe de

formare continuă;

Introducerea unor modele inovatoare de organizare a muncii, productive și "verzi" în

întreprinderi, practici care să asigure sănătatea și securitatea la locul de muncă, care

îmbunătățesc statutul profesional și de sănătate al angajaților, care asigură un tratament

egal la locul de muncă, inclusiv pentru nevoile lucrătorilor vârstnici;

Introducerea unor forme flexibile de ocupare (ex. muncă la domiciliu, teleworking,

program de lucru flexibil etc.);

Planificare strategică pe termen lung în companii, care anticipează schimbările.

Beneficiari potenţiali

Angajatori/ sindicate/ patronate etc. care își desfășoară activitatea în sectoarele

economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI, precum și a celor care intenționează să își

adapteze activitatea la aceste sectoare/ domenii.

Obiectivul specific 3.8. Creșterea numărului de angajați care beneficiază de instrumente,

metode, practici, etc. standard de management al resurselor umane și de condiții de lucru

îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice cu potențial

competitiv identificate conform SNC și conform domeniilor de specializare inteligentă

conform SNCDI.

Obiectivul specific 3.9. Creșterea șanselor de reintegrare pe piața muncii a lucrătorilor care

urmează să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement.


M.A.I.


[email protected]

114

Pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul acestei PI, vor fi sprijinite prin FSE

următoarele tipuri de acţiuni:

Dezvoltarea/ consolidarea unei baze de date integrate la nivel național privind tinerii

NEETs, pentru înregistrarea și monitorizarea situației acestora, precum și a indicatorilor POCU

(acolo unde este relevant), cu evidențierea în funcție de situația lor individuală (ex. cei ce au

părăsit timpuriu şcoala, cei care nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă după terminarea

educaţiei secundare, cu sau fără calificare, absolvenţi de învăţământ superior, persoanele aflate

în risc de sărăcie, persoane cu nivel de educaţie scăzut sau persoane de etnie romă etc.), precum

și pe zone de rezidență, conform cerințelor UE. În acest sens, baza de date integrată va colecta

informațiile referitoare la tinerii NEETs identificați în urma oferirii serviciilor prevăzute în

cadrul AP 2 și/ sau de la instituțiile relevante (ex. MENCS, MDRAP prin intermediul

autorităților locale) și va permite o monitorizare continuă a situației tinerilor NEETs

înregistrați, precum și a tipului de sprijin primit de aceștia (în contextul măsurilor furnizate în

cadrul AP1/ AP2 și AP6- PI 8ii). Un instrument utilizat pentru asigurarea funcționalității bazei

de date va fi cardul profesional, prin intermediul căruia vor fi accesate și valorificate, atât de

către angajatori, cât și de către persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, datele și

informațiile din bazele de date. Astfel, prin prezentarea cardului profesional la potențialul

angajator, acesta, prin accesarea portalului Card Profesional European pe adresa: www.card-

profesional.ro, poate să obțină informații cu privire la calificările și competențele profesionale

ale deținătorului de card, date care au fost inițial validate de către SPO. Aceste informații vor fi

folosite pentru realizarea evaluărilor în concordanță cu articolul 19 din regulamentul FSE.

Dezvoltarea de instrumente, precum și derularea de activități de colectare, analiză și

prognoză pentru a asigura o cunoaștere cât mai aprofundată a nevoilor în continuă schimbare

ale pieței muncii, inclusiv la nivel județean, pentru diferitele categorii de lucrători, precum și

pentru alți actori ai pieței (inclusiv prin implicarea Pactelor de Ocupare etc.) (ex.: prin

evidențierea necesităților angajatorilor din anumite sectoare ale economiei naționale). În acest

sens, vor fi încurajate acțiuni de colaborare/ dezvoltarea de platforme comune/crearea şi

consolidarea de parteneriate cu patronatele, sindicatele, angajatori privaţi, întreprinderi sociale

de inserție, furnizori de servicii de ocupare şi formare profesională, agenţii pentru muncă

temporară etc., pentru a creşte ocuparea forţei de muncă, precum şi oportunităţile profesionale

şi legăturile cu piaţa muncii, cu accent pe persoanele cu nivel redus de educație și persoanele

aparținând grupurilor vulnerabile.

Dezvoltarea și implementarea de modele locale/regionale de ocupare a forței de muncă cu

angajatorii, autorităţile locale şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, alţi actori

Obiectivul specific 3.10. Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin

introducerea unor noi instrumente / sisteme / proceduri / servicii / mecanisme etc.

privind nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă,

monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii

NEETs.

Obiectivul specific 3.11. Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de

cuprindere a serviciilor oferite angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă.


M.A.I.


[email protected]

115

relevanţi pe piaţa forţei de muncă în vederea reducerii disparităţilor regionale prin promovarea

mobilităţii geografice şi profesionale, servicii flexibile şi individualizate bazate pe cerere;

Îmbunătățirea portalului on-line de locuri de muncă astfel încât să conțină date relevante și

suficiente pentru susținerea activităților de sprijin individual pentru ocuparea posturilor

vacante, consolidarea registrului și stabilirea de obiective clare pentru completarea datelor din

portal atât în ceea ce privește persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și în ceea ce

privește posturile vacante. Înregistrarea în evidențele SPO a persoanelor care se află în căutarea

unui loc de muncă de ex. a tinerilor din categoria NEETs, a persoanelor de etnie romă, a celor

din mediul rural etc.;

Dezvoltarea cardului profesional în vederea implementării unei clasificări a competențelor

și a realizării medierii automate pe baza competențelor;

Elaborarea/ dezvoltarea unui catalog integrat de servicii furnizate clienților prin care să se

asigure monitorizarea serviciilor finanțate atât prin FSE, cât și din bugetul propriu;

Dezvoltarea activităților SPO dedicate angajatorilor cu scopul de a crește rata ocupării

posturilor vacante; oferirea de suport pentru ocuparea posturilor vacante; elaborarea unei

strategii de marketing;

Elaborarea unui model de profilare și segmentare al clienților care să ghideze furnizarea

serviciilor și a măsurilor oferite de SPO;

Acțiuni de creștere a capacității personalului din instituțiile de ocupare a forței de muncă

care ar putea viza: analiza nevoilor de competențe, abilități, cunoștințe pentru personalul din

instituțiile de ocupare a forței de muncă pentru a asigura furnizarea unor servicii de calitate atât

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și angajatorilor;

Dezvoltarea și furnizarea de acțiuni de formare în funcție de nevoile identificate, inclusiv

prin schimb de bune practici/ învățare reciprocă cu alte State Membre (ar putea implica

activități de inovare și/sau de cooperare transnațională) în vederea perfecționării și adaptării

practicii naționale privind furnizarea serviciilor specifice;

Asigurarea suportului material și tehnic necesar derulării în condiții optime a activității

SPO.

Beneficiari potenţiali

MMFPSPV/ instituţii ale SPO/ instituţii ale SPO în parteneriat cu parteneri sociali/ alte

entități relevante.

Acest obiectiv specific vizează angajații prin următoarele acțiuni:

Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de calificare de nivel

2-4 conform Cadrului Național al Calificărilor, cursuri de scurtă durată, de specializare și

perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele economice

cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare

inteligentă conform SNCDI;

Obiectivul specific 3.12. Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini aferente

sectoarelor economice/domeniilor identificate conform SNC şi SNCDI ale angajaților


M.A.I.


[email protected]

116

Evaluare/ validare și certificare pentru recunoașterea competențelor aferente cerințelor

locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform

SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI;

Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul de muncă.

Potențiali beneficiari:

Angajatori (cu activitate prezentă/ viitoare în domeniile/ sectoarele economice

identificate conform SNC şi SNCDI).


1.047.023.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 65.852.595 Euro

rezerva de performanță


performanță

Axa Prioritară 4 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul

obiectivului de competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a

intervenţiilor prevăzute, care se orientează, pe de-o parte, către cadrul general, prin conceperea şi

implementarea strategiilor la nivel naţional, şi, pe de altă parte, către specificul de la nivel local, în

funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia

regională a teritoriului.

Intervențiile din cadrul acestei PI îşi propun atingerea a patru obiective specifice:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din

comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității roma, prin

implementarea de măsuri integrate;

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din

comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri integrate;

îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate prin

susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune);

reducerea numărului de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile care au depăşit situaţia

de vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/formare

profesională etc. adecvate nevoilor specifice în vederea integrării socio-profesionale.

Axa prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei

Obiectivul specific 4.1. Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și

excluziune socială din comunitățile marginalizate în care există populație aparținând

minorității roma (acele comunități în care populația aparținând minorității roma

reprezintă minim 10% din totalul populației la nivelul comunității), prin implementarea de

măsuri integrate.


M.A.I.


[email protected]

117

În vederea atingerii OS 4.1 vor fi susţinute din FSE proiecte integrate (ex.

educație/formare profesională, ocupare, activități sociale/furnizare de servicii sociale/reabilitare

locuințe/spații publice/voluntariat etc) care vor include acțiuni care să vizeze nevoile specifice ale

comunității marginalizate, selectate din următoarele tipuri de acţiuni orientative:

Realizarea de analize complexe la nivel de comunitate (non-CLLD) care să evidențieze

nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv al mediului de afaceri local, profile de

resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor învecinate de pe piața forței de

muncă, identificarea de soluții viabile care să urmărească incluziunea socială a

comunităților vulnerabile, precum şi implementarea planurilor de acțiune subsecvente;

Acțiuni de facilitare și mediere pentru identificarea și consolidarea de parteneriate

pentru rezolvarea problemelor comunității printr-o abordare participativă;

Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/învățământ primar

și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate

(ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi

sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului

comunităţii etc.);



resurse umane și competențe, cererea locală/a zonelor învecinate de pe piața forței de






și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate




Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea

la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate,

inclusiv prin măsuri de acompaniere și alte tipuri de intervenții identificate ca fiind

necesare;

Furnizarea de servicii integrate pentru copii, tineri, adulți/ părinți etc (ex. măsuri active de

ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/ medicale,

consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-funcționale/punctelor unice de

acces la servicii/one-stop shop sau/și prin implicarea specialiștilor de la nivelul rețelei

teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor publice de asistență socială;

Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-propriu,

în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a

serviciilor de consiliere/consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de

sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare.


M.A.I.


[email protected]

118

Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul

întreprinderilor sociale de inserție;

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii în cadrul

centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție deosebită va fi acordată

încurajării abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi:

o Vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistență socială;

o Furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la

nivelul comunității (inclusiv prin scheme de ucenicie);

o Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale;

o Experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/sau

furnizorii privați de servicii şi partenerii comunitari;

o Pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa.

Campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii

discriminării, precum și pentru implicarea activă și/sau voluntariatul membrilor

comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.


Autoritățile publice locale şi centrale cu responsabilităţi în domeniu, în parteneriat cu

actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate;

ONG-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate;

Administratorii schemelor de tip grant global.

În vederea atingerii OS 4.2 vor fi susţinute din FSE proiecte integrate (ex. educație

/formare profesională, ocupare, activități sociale/furnizare de servicii sociale/reabilitare

locuințe/spații publice/voluntariat etc.) care vor include acțiuni care să vizeze nevoile specifice ale

comunității marginalizate, selectate din următoarele tipuri de acţiuni orientative:









și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate,





excluziune socială din comunitățile marginalizate (non-roma), prin implementarea de

măsuri integrate.


M.A.I.


[email protected]

119









și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate,




Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea

la programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate,


necesare;


ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/medicale,




Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-propriu,

în vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a



Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile în cadrul


Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul

centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție deosebită va fi acordată


o Vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială;

o Furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la nivelul

comunității (inclusiv prin scheme de ucenicie);

o Furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale;

o Experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/sau

furnizorii privați de servicii şi partenerii comunitari;

o Pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa.

Campanii de informare şi conştientizare/acţiuni specifice în domeniul combaterii

discriminării, precum și pentru implicarea activă/voluntariatul membrilor comunității în

soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.


M.A.I.


[email protected]

120


Autoritățile publice locale şi centrale cu responsabilităţi în domeniu, în parteneriat cu

actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate;

ONG-uri în parteneriat cu actori cu expertiză relevantă pentru acțiunile selectate;


În vederea atingerii OS 4.3 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni orientative:

Furnizarea de programe de formare profesională continuă a grupurilor dezavantajate,

programe de certificare competențe TIC etc.

Furnizarea de programe de formare formatori.

Punctele de Acces Public la Internet - PAPI (atât existente cât și cele care vor fi înființate

urmare a finanțării asigurate prin POCU) vor deveni centre de cunoaştere comunitară, centre

de resurse pentru dezvoltarea de noi proiecte, implementare, monitorizare şi evaluare, care

oferă o gamă diversificată de servicii electronice şi acces rapid către surse multiple de informaţie

etc.


Autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniu/autoritățile publice centrale

cu responsabilități în domeniu în parteneriat cu actorii relevanți pentru acțiunile

selectate (ex MCSI/ MMFPSPV).

În vederea atingerii OS 4.4 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni orientative,

în funcție de nevoile specifice:

Persoanele fără adăpost

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. cazare

temporară, servicii psiho-socio-medicale, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație,

furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-

profesională în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, măsuri de acompaniament

etc.) destinate persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin

utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.

Persoanele care suferă de forme de dependență (alcool, substanțe interzise, etc.)

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. tratament

medical de post-cură; tratamentul bolilor asociate consumului de droguri/alcool;

psihoterapie individuală şi de grup; consiliere familială; informarea familiei şi persoanei

dependente cu privire la fenomenul dependenţei şi riscurilor asociate consumului de

droguri/alcool; medierea cu instituţiile implicate în reintegrarea socială a persoanei

Obiectivul specific 4.3. Îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunitățile

dezavantajate prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (e-incluziune).

Obiectivul specific 4.4. Reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile

prin furnizarea unor servicii sociale/medicale/socio-profesionale/de formare profesională

adecvate nevoilor specifice.


M.A.I.


[email protected]

121

dependente, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, consiliere şcolară şi

vocaţională, orientare profesională; furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere,

formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinserției socio-

profesionale etc.) destinate persoanelor care suferă de forme de dependență (alcool,

substanțe interzise etc.) în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de

soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.

Campanii de informare şi conştientizare privind serviciile care pot fi accesate, precum şi

acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea inițiativelor de

voluntariat.

Victime ale violenței domestice


temporară, servicii de consiliere psiho-socio-medicală, consiliere juridică, continuarea/

reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere,

formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în vederea inserției/reinserției socio-

profesionale, măsuri de acompaniament etc.) destinate victimelor violenței domestice, în

concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea

serviciilor de bază.

Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare a opiniei publice privind prevenirea

și combaterea violenței în familie, precum şi acţiuni specifice pentru creşterea

responsabilităţii sociale şi promovarea inițiativelor de voluntariat.

Victime ale traficului de ființe umane

Identificarea victimelor traficului de ființe umane.


temporară inclusiv în centre de suport, servicii de consiliere psiho-socio-medicală,

consiliere juridică, continuarea/reintegrarea în sistemul de educație, furnizarea de măsuri

active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-profesională în

vederea inserției/reinsertiei socio-profesionale, măsuri de acompaniament, etc.) în

concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea

serviciilor de bază.

Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare privind prevenirea,

responsabilizarea grupurilor cu risc și combaterea traficului de ființe umane.

Persoanele private de libertate sau aflate în perioada de probațiune, foștii deținuți

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. servicii de

consiliere psiho-socio, consiliere juridică, continuarea/reintegrarea în sistemul de educatie,

furnizarea de măsuri active de ocupare, consiliere, formare, reinserție/acompaniere socio-

profesională în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, măsuri de acompaniament

etc.) în concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de soluții inovatoare în

furnizarea serviciilor de bază.

Campanii de informare, conștientizare și sensibilizare privind reintegrarea în societate a

acestora.


M.A.I.


[email protected]

122

Persoanele vârstnice şi persoanele cu dizabilităţi aflate în situaţii de dependenţă sau în risc

de excluziune socială

Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii/accesului la servicii integrate (ex. consiliere,

servicii psiho-socio-medicale, consiliere profesională, formare, continuarea/reîntoarcerea

în educație, în special pentru persoanele cu dizabilități sau în situații de dependență,

măsuri de acompaniament, etc.) în concordanță cu nevoile specifice, inclusiv prin

utilizarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor de bază.


Autoritățile centrale şi locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii

sociali relevanți;

ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii/Furnizori de servicii sociale/de ocupare a

forței de muncă;


În vederea atingerii OS 4.5 vor fi susţinute următoarele tipuri de activități:

Dezvoltarea mecanismului de identificare a nevoilor individuale ale persoanelor

vulnerabile cu nevoi speciale (persoane singure în situație de dependență) și

măsuri/proceduri de intervenție.

Dezvoltarea unui mecanism de monitorizare și evaluare a nevoilor de servicii sociale la

nivel local (inclusiv existența unor liste de așteptare în format electronic).

Elaborarea instrumentelor standard de intervenţie integrată, scheme de parcurs/de

intervenţie pentru beneficiarii de servicii integrate (sociale, medicale, de ocupare, de

educaţie, etc.) la nivel comunitar, în vederea incluziunii sociale, obligaţia realizării echipei

interdisciplinare şi interinstituţionale.

Consolidarea capacităţilor de colectare a datelor, analiză şi prognoză, etc., în domeniul

asistenţei/incluziunii sociale, inclusiv cele care vizează managementul proceselor de

dezinstituționalizare.

Activităţi de formare, calificare şi consiliere pentru personalul din instituțiile de asistență

socială, precum și al furnizorilor de servicii sociale, inclusiv activităţi de schimb de

experienţă (posibil în contextul cooperării trans-naţionale).


Autorități publice (centrale și locale) cu responsabilități în domeniul asistenței sociale;

Furnizori de servicii sociale;

ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale;

Institute de cercetare și universități.

Obiectivul specific 4.5. Creşterea calităţii sistemului de asistenţă socială prin introducerea de

instrumente/proceduri/mecanisme etc. şi prin îmbunătățirea nivelului de competențe al

profesioniștilor din sistem

Obiectivul specific 4.6. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de

asistență socială la nivelul comunității


M.A.I.


[email protected]

123


Sprijin pentru consolidarea reţelei publice de asistenţă socială comunitară prin furnizarea

de servicii sociale adaptate nevoilor populaţiei prin asigurarea resurselor umane adecvate,

inclusiv prin furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de

experienţă/schimburi de bune practici etc., inclusiv în contextul acţiunilor de cooperare

transnaţională.







Sprijin pentru operaționalizarea aplicării de soluții TIC: e-asistență socială, serviciile

electronice etc. (ex. schimb de bune practici/ furnizarea programelor de formare necesare

pentru personalul implicat în utilizarea noilor echipamente și tehnologii, elaborarea de

instrumente concepute în domeniul asistenţei sociale care să contribuie la monitorizarea

adecvată a serviciilor oferite în teritoriu şi, implicit, a performanţelor generale ale

programelor și proiectelor derulate/ în sectorul social în baza valorificării experienţei altor

SM în contextul cooperării transnaționale).

Dezvoltarea unei metodologii integrate de management al cazurilor prin utilizarea TIC.







Sprijin pentru creşterea capacităţii tehnice a personalului implicat în implementarea

programelor prioritare de sănătate la nivel naţionalşi local (nivel regional, județean) (ex.

medici, asistenţi, alt personal relevant implicat în asigurarea calităţii serviciilor etc.) prin

furnizarea de programe de formare, participare la schimburi de experienţă/ schimburi de

bune practici, inclusiv în contextul acţiunilor de cooperare transnaţionale.

Sprijin pentru creşterea capacităţii tehnice a profesioniştilor din specialităţile de sănătate

publică din autorităţile de sănătate publică, institutele şi instituţiile medicale, a celor ce

contribuie direct sau indirect la asigurarea calităţii serviciilor esenţiale, prin furnizarea de

Obiectivul specific 4.7. Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-asistență socială,

serviciile electronice etc.) în furnizarea serviciilor sociale

Obiectivul specific 4.8. Îmbunătățirea nivelului de competențe al profesioniștilor din sectorul

medical.


M.A.I.


[email protected]

124

programe de formare, participare la schimburi de experienţă/ schimburi de bune practici,

precum și pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente, soluţii sau mecanisme de

evaluare a nevoilor şi/sau a performanţei serviciilor la nivel de furnizor.


Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cele din autorităţile de sănătate publică,

institutele şi instituţiile medicale) singure sau în parteneriat cu actori relevanți

(universităţi, ONG-uri, etc.).

Administratorii schemelor de tip grant global (posibil a fi utilizate pentru

implementarea programelor de screening), în situația în care se optează pentru acest

mecanism de implementare.


Sprijin pentru furnizarea unor servicii preventive/de diagnosticare precoce pentru mamă şi

copil, inclusiv prin formarea personalului implicat în îngrijirea gravidei şi copilului (ex.

medici, asistente, alt personal relevant), actualizarea cadrului metodologic, monitorizarea,

evaluarea nevoilor, în condițiile unui profil defavorabil al mortalității materno-infantile.

Sprijin pentru furnizarea unor programe şi servicii de sănătate esenţiale cu o componentă

puternic orientată către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament

precoce al patologilor prioritare (ex. boli cardio-vasculare, cancer, diabet, BPOC, boli

renale cronice, hepatită cronică, tuberculoza, HIV-SIDA etc.), inclusiv prin formarea

profesioniştilor implicaţi şi dezvoltarea cadrului metodologic.

Intervenţii şi activităţi de informare, educare, conştientizare, comunicare la nivel de

individ, grup şi/sau comunitate cu accent pe grupurile vulnerabile, în condițiile în care

accesul la servicii depinde de adresabilitatea populaţieişi de gradul de conştientizare al

propriilor nevoi legate de sănătate şi de drepturile la servicii de sănătate.


Ministerul Sănătății/ autorități publice (inclusiv cei din autorităţile de sănătate publică,


(universităţi, ONG-uri, etc.);





Sprijin pentru consolidarea reţelei de asistenţă medicală comunitară (asistenţi medicali

Obiectivul specific 4.9. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de

sănătate și de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și

tratament precoce pentru principalele patologii.

Obiectivul specific 4.10. Creșterea numărului de persoane care beneficiază de servicii de

asistență medicală la nivelul comunității.


M.A.I.


[email protected]

125

comunitari) prin furnizarea de servicii medicale comunitare adaptate nevoilor populaţiei,

inclusiv prin furnizarea de programe de formare adaptate nevoilor acestora.


Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cele din autorităţile de sănătate publică,







Sprijin pentru operaționalizarea aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicina etc.) în

sectorul medical (ex. schimb de bune practici/furnizarea programelor de formare necesare

pentru personalul implicat în utilizarea noilor echipamente și tehnologii (sistemul e-

sănătate, servicii integrate de asistenţă medicală primară la nivelul comunității cu ajutorul

soluţiilor TIC, precum telemedicina etc.), elaborarea de proceduri etc.), inclusiv în baza

valorificării experienţei altor SM în contextul cooperării transnaționale.


Ministerul Sănătății/autorități publice (inclusiv cei din autorităţile de sănătate publică,







Furnizarea de servicii integrate de sprijin în vederea asigurării tranziţiei de la servicii de

îngrijire instituţionalizate către servicii la nivelul comunităţii, inclusiv în

complementaritate cu FEDR/FEADR (ex. pachetul minim social, locuințe protejate,

locuinţe sociale, apartamente de tip familial, case de tip familial pentru tinerii de peste 18

ani, servicii de îngrijire la domiciliu, servicii comunitare de sănătate și asistență socială

integrate, centre de tip respiro, etc.). O atenţie specială va fi acordată măsurilor de

facilitare a integrării pe piața muncii prin furnizarea de servicii de consiliere şi orientare

profesională, de formare profesională sau de reîntoarcere în sistemul educaţional etc.;

Orice alte măsuri care vin în sprijinul dezinstituționalizării și al furnizării de servicii la

nivelul comunității pentru grupurile țintă vizate prin acest obiectiv specific (de ex.

implementarea unui pachet minim social, care să cuprindă un pachet de servicii sociale și,

Obiectivul specific 4.11. Creșterea utilizării/aplicării de soluții TIC (e-sănătate, telemedicină

etc.) în furnizarea serviciilor medicale.

Obiectivul specific 4.12. Reducerea numărului de copii și tineri plasați în instituții prin

furnizarea de servicii la nivelul comunității


M.A.I.


[email protected]

126

după caz, venitul minim de inserție, în vederea susținerii prevenirii separării copiilor de

propria familie, pachet minim de servicii pentru reintegrarea în familia naturală a copiilor

instituționalizați, asistență maternală diversificată, pentru copiii de vârstă mică și pentru

copiii cu nevoi speciale, etc.).


Autorități publice centrale şi locale cu responsabilităţi în domeniu;

Furnizori de servicii sociale în condițiile legii;

Administratorii schemelor de tip grant global, în situația în care se optează pentru acest



Sprijin pentru furnizarea programelor de asistență tinerilor (cu vârsta până în 18 ani sau

până la 26 ani dacă urmează programe de educație/ formare) din instituțiile de tip

rezidențial în vederea pregătirii pentru a avea o viață independentă prin dezvoltarea de

programe complexe și de integrare socio-economică la nivelul comunității, care să

promoveze inclusiv cooperarea cu mediul de afaceri local (ex. locuințe protejate, locuinţe

sociale, apartamente de tip familial, case de tip familial pentru tinerii de peste 18 ani,

servicii de îngrijire la domiciliu, servicii comunitare de sănătate și asistență socială

integrate, centre de tip respiro, etc.), inclusiv în complementaritate cu FEDR/FEADR. O

atenţie specială va fi acordată măsurilor de facilitare a integrării pe piața muncii prin

furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională, de formare profesională sau

de reîntoarcere în sistemul educaţional (inclusiv în programe de tip a doua şansă).

Furnizarea de servicii si măsuri preventive și de intervenție timpurie pentru copii în

vederea prevenirii separării copilului de familie și a instituționalizării.






În vederea realizării OS 4.14 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Sprijin pentru dezvoltarea rețelei de asistenți sociali și a celei asistenți maternali la nivelul

comunității, inclusiv prin furnizarea de programe de formare şi de schimb de experienţă;

dezvoltarea cu prioritate a asistenței maternale pentru copiii cu dizabilități; sprijin pentru

dezvoltarea serviciilor de plasament familial.



Obiectivul specific 4.13. Creșterea numărului tinerilor care părăsesc sistemul

instituționalizat (cu vârsta de până la 18 ani) pregătiți pentru a avea o viață independentă

Obiectivul specific 4.14. Creșterea numărului de asistenți maternali și sociali la nivelul

comunității


M.A.I.


[email protected]

127




În vederea realizării OS 4.15 vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Furnizarea de servicii integrate de sprijin în vederea tranziţiei de la servicii de îngrijire

instituţionalizate către servicii la nivelul comunităţii, inclusiv în complementaritate cu

FEDR/FEADR (ex. locuințe protejate, locuinţe sociale, apartamente de tip familial,

servicii de îngrijire la domiciliu, centre de îngrijire de zi, servicii comunitare de sănătate și

asistență socială integrate, centre de tip respiro, etc.).






În vederea realizării obiectivului specific 4.16, vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de

acţiuni:

Sprijin (ex. formare profesională, consiliere, consultanță în domeniul antreprenoriatului,

identificarea de piețe de desfacere, dezvoltarea capacității și abilităților în diferite domenii

etc.) pentru înfiinţarea de noi întreprinderi sociale și dezvoltarea celor existente, inclusiv

acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor;

Crearea şi consolidarea parteneriatelor cu actorii relevanţi de pe piaţa muncii, din sistemul

de învăţământ/de asistenţă medicală/de asistență socială sau din administraţia locală/

centrală în vederea creșterii implicării în furnizarea de servicii pentru grupurile

vulnerabile;

Crearea unor reţele de sprijin şi de cooperare, stabilirea de parteneriate, pentru diseminarea

de bune practici și informații, activităţi de consolidare a capacităţii şi transferul de know-

how cu alte comunităţi şi cu actorii relevanţi la nivel de ţară sau din alte state membre;

Accesibilizarea locurilor de muncă în vederea desfăşurării activităţii în cadrul

întreprinderilor sociale de inserţie;

Dezvoltarea instrumentelor pentru o mai bună cunoaștere a sectorului și îmbunătățirea

vizibilității economiei sociale - inclusiv inițiative de promovare a mărcii sociale și de

conștientizare a formelor specifice de acțiune ale economiei sociale.


Entități de economie socială existente/nou înființate;

Obiectivul specific 4.15. Reducerea numărului persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități

plasate în instituții rezidențiale, prin furnizarea de servicii sociale și medicale la nivelul

comunității, inclusiv servicii pe termen lung

Obiectivul specific 4.16. Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a

funcționa într-o manieră auto-sustenabilă


M.A.I.


[email protected]

128

Administratorii schemei de grant global (pentru măsurile care vizează acordarea de sume

nerambursabile) în situația în care se optează pentru acest mecanism de implementare;

În situația utilizării instrumentelor financiare, beneficiarul acțiunii poate fi fondul

fondurilor/entitatea implicată în implementarea mecanismului de instrumente financiare.


206.392.106 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 13.287.556 Euro rezervă

de performanță;

5.586.112 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 364.329 Euro rezervă de

performanță.

Intervențiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii sunt menite să contribuie la:

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste 20.000 locuitori, cu

accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin implementarea de măsuri/

operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC;

reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din

comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000

locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de

DLRC.

AP 5 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul obiectivului de

competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a intervenţiilor prevăzute,

care se orientează către adaptarea la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi grupurilor

sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia regională a teritoriului.

Măsurile planificate vor contribui, în principal, la îndeplinirea obiectivului-ţintă asumat în cadrul

PNR, acela de reducere cu 580.000 a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie şi

excluziune socială până în 2020, precum și la obiectivele asumate în domeniul ocupării forței de

muncă, educației și al sănătății.

Sprijinul acordat va viza, pe de o parte, elaborarea strategiilor de dezvoltare locală (în cazul

intervențiilor FSE-FEDR), inclusiv identificarea și dezvoltarea proiectelor relevante pentru

soluționarea problemelor comunităților vizate și pe de altă parte, sprijin pentru implementarea

efectivă a strategiilor locale (atât în cazul intervențiilor FSE-FEDR, cât și în cazul intervențiilor

FSE- FEADR).

Intervenţiile susţinute în cadrul acestei priorităţi vor beneficia de sprijin din POCU, cât și din POR

(AP 9: Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban),

respectiv PNDR (Măsura 19 – Dezvoltarea locală a LEADER) şi vor fi puse în aplicare conform

metodologiei stabilite conform Secțiunii 8 – Coordonarea dintre fonduri, FEADR, FEPAM și alte

fonduri naționale și ale uniunii și cele ale BEI.

Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

(DLRC)


M.A.I.


[email protected]

129

În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Sprijin pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală (doar pentru intervențiile FSE-

FEDR care vizează orașe cu peste 20.000 locuitori;

Activități de dezvoltare comunitară integrată – realizarea de analize cuprinzătoare la nivel

de comunitate care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv a

mediului de afaceri, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor

învecinate de pe piața forței de muncă, care să urmărească incluziunea socială a

persoanelor/ grupurilor/ comunităților vulnerabile; elaborare de strategii de dezvoltare a

comunității și planuri de acțiune/dezvoltare comunitară pentru rezolvarea problemelor

comunității printr-o abordare participativă; campanii de conştientizare şi acţiuni specifice

pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active (inclusiv prin

valorizarea modelelor de succes din rândul comunităților țintă prin combaterea tuturor

formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse); informare, consiliere, formare/

dezvoltare profesională (inclusiv prin schimbul de bune practici, activităţi de consolidare a

capacităţii şi transfer de know-how cu alte comunităţi şi cu actori relevanţi la nivel de ţară

sau din alte State Membre);

Proiecte soft integrate finanțate prin POCU (proiectele de infrastructură vor fi finanțate

prin PNDR pentru zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori, respectiv

POR pentru orașe cu peste 20.000 locuitori):

o Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/ învățământ

primar și secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor

pachete integrate, (ex. costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul

la servicii medicale şi sociale, măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere,

adaptate nevoilor și specificului comunităţii etc.).

Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la

programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate,


necesare;


ocupare, formare profesională, de inserție socio- RO 187 RO Prioritate de investiții 9vi -

Strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității profesională,

servicii sociale/ medicale, consiliere psihologică etc.) prin intermediul centrelor multi-

funcționale/ punctelor unice de acces la servicii/one-stop shop sau/si prin implicarea

specialiștilor de la nivelul rețelei teritoriale a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor

publice de asistență socială;


excluziune socială din comunitățile marginalizate (roma și non-roma) din orașe cu peste

20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității roma, prin

implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC.


M.A.I.


[email protected]

130

Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în

vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a

serviciilor de consiliere/ consultanță formare profesională antreprenorială şi alte forme de

sprijin (de exemplu, mentorat) atât în faza de înființare a afacerii, cât și post înființare și

sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în cadrul întreprinderilor

sociale de inserție;

Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii sociale/ furnizarea de servicii în cadrul

centrelor comunitare integrate medico-sociale. O atenție importantă va fi acordată


o vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială

o furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la

nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie);

o furnizarea de servicii de către echipe mobile multi-funcționale ;

o experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/ sau

furnizorii privați de servicii sociale şi partenerii comunitari;

o pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa.

Campanii de informare şi conştientizare/ acţiuni specifice în domeniul combaterii

discriminării, precum și pentru implicarea activă/ voluntariatul membrilor comunității în

soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea


Autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali relevanți/

GAL;


Administratorul/ administratorii schemei/ schemelor de tip grant global în situația în care

se optează pentru acest mecanism de implementare.

În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Activități de dezvoltare comunitară integrată – realizarea de analize cuprinzătoare la nivel

de comunitate care să evidențieze nevoile locale, potențialul de dezvoltare, inclusiv a

mediului de afaceri, profile de resurse umane și competențe, cererea locală/ a zonelor

învecinate de pe piața forței de muncă, care să urmărească incluziunea socială a

persoanelor/ grupurilor/ comunităților vulnerabile; elaborare de strategii de dezvoltare a

comunității și planuri de acțiune/dezvoltare comunitară pentru rezolvarea problemelor

comunității printr-o abordare participativă; campanii de conştientizare şi acţiuni specifice

pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active (inclusiv prin

valorizarea modelelor de succes din rândul comunităților țintă prin combaterea tuturor


excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de

până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul

mecanismului de DLRC.


M.A.I.


[email protected]

131

formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse); informare, consiliere, formare/

dezvoltare profesională (inclusiv prin schimbul de bune practici, activităţi de consolidare a

capacităţii şi transfer de know-how cu alte comunităţi şi cu actori relevanţi la nivel de ţară

sau din alte State Membre);

Proiecte soft integrate finanțate prin POCU (proiectele de infrastructură vor fi finanțate

prin PNDR pentru zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori, respectiv

POR pentru orașe cu peste 20.000 locuitori);

Sprijin pentru creşterea accesului și participării la educaţia timpurie/ învățământ primar și

secundar şi reducerea părăsirii timpurii a școlii prin acordarea unor pachete integrate, (ex.

costuri de transport şi masă, materiale educaţionale, accesul la servicii medicale şi sociale,

măsuri de prevenție, măsuri de acompaniere, adaptate nevoilor și specificului comunităţii

etc.);

Sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la

programe de ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate,


necesare;


ocupare, formare profesională, de inserție socio-profesională, servicii sociale/medicale,




Susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în

vederea creării de noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a



Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în cadrul


Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii sociale/furnizarea de servicii în cadrul centrelor

comunitare integrate medico-sociale. O atenție importantă va fi acordată încurajării

abordărilor inovative în furnizarea acestor servicii, cum ar fi:

o vouchere pentru beneficiarii de servicii sociale/beneficii de asistenţă socială o

furnizarea serviciilor sociale prin promovarea utilizării forței de muncă de la

nivelul comunității (inclusiv scheme de ucenicie);

o furnizarea de servicii de către echipe mobile multifuncționale;

o experimentarea unor noi relații de tip contractual între autoritățile locale și/ sau

furnizorii privați de servicii sociale şi partenerii comunitari;

o pachet minim social de servicii destinat prevenirii separării copilului de familia sa;

o Campanii de informare şi conştientizare/ acţiuni specifice în domeniul combaterii

discriminării, precum și pentru implicarea activă/ voluntariatul membrilor

comunității în soluționarea problemelor cu care se confruntă comunitatea.


M.A.I.


[email protected]

132


Autoritățile locale cu responsabilități în domeniu, în parteneriat cu actorii sociali

relevanți/Furnizori de servicii sociale în condițiile legii;

Administratorul/ Administratorii schemei/ schemelor de tip grant global în situația în care

se optează pentru acest mecanism de implementare.

Suma alocată totală :

1.393.631.965 Euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate din care 89.680.233 Euro

rezervă de performanță;

85.004.079 Euro pentru Regiunea București-Ilfov din care 5.526.743 Euro rezervă de

performanță.

AP 6 va viza toate regiunile, inclusiv regiunea Bucureşti-Ilfov, eligibilă în cadrul obiectivului de

competitivitate. Această abordare a fost aleasă datorită naturii specifice a intervenţiilor prevăzute,

care se orientează, către adaptarea la nivel local, în funcţie de nevoile comunităţilor şi a grupurilor

sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia regională a teritoriului. O astfel de abordare creşte

eficienţa şi eficacitatea politicii de coeziune prin utilizarea unei abordări unitare şi prin orientarea

fondurilor către comunităţile cu cele mai mari nevoi şi, în acelaşi timp, contribuie la satisfacerea

cerinţelor privind concentrarea tematică asociate utilizării fondurilor UE, după cum este prevăzut

în regulamentele UE aplicabile.

Acțiunile aferente acestei Priorități de Investiții vor viza OS 6.2-6.6. În vederea îndeplinirii OS

6.2. vor fi finanțate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu

risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor din mediul rural.

În vederea îndeplinirii OS 6.3. vor fi finanţate prin FSE următoarele tipuri de acţiuni:

Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile,

cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile

dezavantajate socio-economic;

Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii.


Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au

finalizat educația obligatorie. În vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi finanţate prin FSE

următoarele tipuri de acţiuni:

Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru

învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea

de competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi

secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC;

Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția

competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu;

Axa prioritară 6: Educație și competențe


M.A.I.


[email protected]

133

Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit

(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul

resurselor educaționale deschise;

Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile

competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii

dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități.


Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul

preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în

procesul de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe

nevoile elevilor, a furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru

prevenirea și reducerea timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative

de educaţie bazate pe noul curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în

special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile,

inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile

dezavantajate socioeconomic;

Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin

prin rute alternative de formare;

Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu

programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele

mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea

completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în

cadrul AP6, în cadrul PI;

Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei

PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria

elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului

revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului

măsurilor privind creșterea accesului la educație etc).

În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de

activități:

Reintegrarea în cadrul sistemului de învățământ în vederea completării/finalizării studiilor

prin măsuri de tip a doua șansă, inclusiv prin participarea la programe de formare

profesională inițială;

Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivului specific stabilit în cadrul acestei

PI (ex. consiliere și orientare adresate tinerilor NEETs șomeri și părinților cu scopul de a

crește nivelul de conștientizare a avantajelor participării la programe de tip a doua șansă,

Obiectivul specific 6.1. Creșterea numărului de tineri NEETs șomeri cu vârsta între 16 -

24 ani, înregistrați la SPO care se reîntorc în educație în programe de tip a doua șansă,

inclusiv în programe de formare profesională inițială


M.A.I.


[email protected]

134

măsuri care promovează educația interculturală, stima de sine, abordări didactice adaptate

categoriilor dezavantajate, implicarea mediatorului școlar, sprijin individualizat pentru

prevenirea absenteismului și abandonului, inclusiv prin activități de cooperare

transnațională și transfer de bune practici, măsuri de acompaniament etc.).

Asigurarea resurselor umane calificate roma pentru învățământul preșcolar, inclusiv prin

încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate profesională,

asigurarea unor programe de mentorat.


Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS);

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV);

Agenţii, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MEN/MMFPSPV şi alte

organisme publice cu atribuţii în domeniul formării profesionale;

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic;

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurile teritoriale ale acesteia cu

personalitate juridică;

Membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică;

Organizaţii sindicale;

Patronate;

Asociaţii profesionale;

Furnizori de servicii de consiliere și orientare profesională/ pentru carieră;

Furnizori de servicii de ocupare;

Camere de comerț, industrie și agricultură;

ONG-uri.

În vederea atingerii acestui obiectiv specific vor fi susţinute din FSE următoarele tipuri de

activități:

Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar și preșcolar în special a grupurilor cu

risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a celor

din mediul rural prin:

Învățământul ante-preșcolar

o Sprijinirea participării la învăţământul ante-preșcolar, furnizarea de servicii de

informare și consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de

acompaniere și de asigurare de sprijin financiar;

o Asigurarea resurselor umane calificate pentruînvățământul ante-preșcolar, inclusiv prin

încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate profesională,

asigurarea unor programe de mentorat;

o Asigurarea/dezvoltarea și utilizarea de noi servicii şi materiale de învăţare pentru copiii

din învățământul ante-preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității roma și

Obiectivul specific 6.2. Creșterea participării la învățământul ante-preșcolar și preșcolar, în

special a grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cu accent pe copiii aparținând

minorității roma și a celor din mediul rural


M.A.I.


[email protected]

135

copiii cu dizabilități;

o Promovare de bune practici în aria facilitării accesului la ECEC, valorificând

rezultatele unor proiecte/programe iniţiate/dezvoltate în parteneriat, inclusiv la nivel

transnațional;

o Dezvoltarea unui cadru instituţional coerent pentru educaţia şi îngrijirea copiilor ante-

preşcolari (cadrul de management instituţional, asigurarea calităţii la nivel de sistem şi

furnizori de servicii, cadrul curricular naţional, promovare de bune practici

educaţionale pentru ECEC etc.).

Învățământul preșcolar

o Sprijinirea participării la învăţământul preșcolar, furnizarea de servicii de informare și

consiliere a părinţilor, programe de educație parentală, inclusiv măsuri de acompaniere

și de asigurare de sprijin financiar;

o Asigurarea resurselor umane calificate minorității roma pentru învățământul preșcolar,

inclusiv prin încurajarea mobilităţii personalului didactic prin scheme de mobilitate

profesională, asigurarea unor programe de mentorat;

o Asigurarea/dezvoltarea și utilizarea de noi servicii şi materiale de învăţare pentru copiii

din învățământul preșcolar, în special pentru copiii aparținând minorității roma și copiii

cu dizabilități, inclusiv prin încurajarea utilizării TIC;

o Promovare de bune practici în aria facilitării participării la învățământul preșcolar,

valorificând rezultatele unor proiecte/programe iniţiate/dezvoltate anterior/ în

parteneriat, inclusiv la nivel transnațional (ex. Comenius, e-Twinning, etc).


MECS și agenții, structuri/ alte organisme aflate în subordinea/ coordonarea MECS și alte

organisme publice cu atribuții în domeniul educației și formării profesionale, inclusiv

asigurarea calității în învățământul preuniversitar;

Instituții de învățământ (ISCED 0) acreditate, publice și private, din rețeaua școlară

națională;

Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere școlară și servicii alternative, publici

și privați;

Parteneri sociali din învățământul preuniversitar (ex. organizații sindicale);

Instituții de cult și asociații religioase;

Instituții/ agenții guvernamentale cu atribuții în domeniul incluziunii sociale.

Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educației de nivel preuniversitar;

ONG-uri.


Activități menite să reducă riscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu

accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul rural/ comunitățile

Obiectivul specific 6.3. Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de

prevenire și de asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor

vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/

comunitățile dezavantajate socio-economic


M.A.I.


[email protected]

136

dezavantajate socio-economic, astfel:

o Promovarea măsurilor integrate de prevenire (inclusiv prin acordarea de burse de

studii), inclusiv prin programe de tip zone prioritare de educație, informare, consiliere

şi mentorat destinate elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii, cât şi părinţilor

acestora, programe de tip școală după școală, programe care promovează activitățile

extra-curriculare cu accent pe dobândirea de competenţe cheie, măsuri care vizează

desegregarea școlară, acțiuni care contribuie la creșterea stimei de sine, educație

interculturală etc.;

o Măsuri de asigurare a oportunităților egale pentru copiii cu risc de abandon școlar, în

special prin programe de sprijin individualizat și adaptare curriculară, formarea

cadrelor didactice în aria dezvoltării de măsuri de prevenire a absenteismului și

abandonului școlar pentru copiii cu risc ridicat de abandon, dezvoltare de resurse şi

materiale noi de învăţare;

o Formarea echipelor manageriale de la nivelul școlilor în domeniul elaborării și

monitorizării strategiilor locale de prevenire (ex. identificare timpurie a riscului de

abandon, planuri de remediere individualizate, dezvoltarea de activități extra-

curriculare la nivel de școală, dezvoltarea de parteneriate la nivel local, utilizarea

indicatorilor de monitorizare etc);

o Dezvoltarea de mecanisme de prevenire și monitorizare a segregării în școli.

Activităţi suport menite să conducă la creșterea calității educaţiei obligatorii:

o Studii/ analize cu valoare de diagnoză şi prognoză pe termen mediu, cu accent pe

evidențierea cauzelor performanțelor scăzute la testele naționale și internaționale (tip

PISA, TIMSS, PIRLS, PIAAC, ECES ,ICCS, ICILS etc.), pe dezvoltarea de

mecanisme de anticipare a competenţelor, precum și pe identificarea de soluții pentru

îmbunătățirea situației actuale, inclusiv prin valorizarea de exemple de bune practici în

domeniu din alte state europene.


MENCS și agenţii, structuri/ alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi

alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv

asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;

Instituţii de învăţământ (ISCED 1-3) acreditate, publice şi private, din reţeaua şcolară

naţională;

Furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici

şi privaţi;

Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex organizaţii sindicale);

Instituţii de cult şi asociaţii religioase;

ANP şi instituţii subordonate;

Instituţii/agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale;

Autoritățile publice locale cu atribuții în domeniul educaţiei de nivel preuniversitar;

ONG-uri.


M.A.I.


[email protected]

137


Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți care nu și-au

finalizat educația obligatorie;

Implementarea programelor integrate destinate tinerilor care au abandonat școala și adulților

care nu și-au finalizat educația obligatorie, programe care vizează cu precădere persoanele

aparținând grupurilor vulnerabile, în special cele aparținând minorității roma, a celor din

zonele rurale/comunitățile dezavantajate, cum ar fi:

o Furnizarea de programe de tip ”A doua șansă” cu accent pe zonele rurale și

comunitățile dezavantajate din punct de vedere socio-economic ;

o Sprijin pentru dezvoltarea programelor de tip ”A doua șansă” inclusiv a programelor de

formare profesională prin susținerea elaborării de materiale noi de învățare, învățământ

alternativ orientat către obținerea de competențe cheie;

o Asigurarea programelor de formare profesională în cadrul programului ”A doua șansă”,

în special în vederea creșterii șanselor de integrare pe piața muncii absolvenților de

învățământ secundar inferior;

o Consiliere și programe de educație parentală pentru membrii familiilor copiilor și

adulților care se află în afara sistemului educațional;

o Studii, analize care să vizeze participarea la educație, în special a copiilor și tinerilor

aparținând minorității roma, a celor care provin din medii dezavantajate socio-

economic, din mediul rural, precum și a copiilor/tinerilor cu dizabilități;

o Dezvoltare profesională a personalului de sprijin cu un rol important pentru elevii care

au abandonat școala (ex. mediatori școlari, consilieri, cadre didactice de sprijin);

o Acțiuni și campanii de conștientizare destinate creșterii ratelor de menținere în sistemul

inițial de învățământ și pentru a asigura înțelegerea beneficiilor pe care o oferă educația

în relație cu oportunitățile de angajare;

o Alte măsuri în sprijinul atingerii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei PI (ex:

crearea de rețele pentru incluziune socio-educațională, care pun accent pe nevoile

grupurilor țintă (copii/tineri „hard to reach/hard to motivate”), în special în etape de

tranziție între nivele de școlarizare, susținerea motivației individuale pentru participare

școlară etc.).


MEN și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MEN şi alte

organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv



naţională;


Obiectivul specific 6.4. Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți

care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și

formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională.


M.A.I.


[email protected]

138

şi privaţi;

Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex. organizaţii sindicale);

Instituţii de cult şi asociaţii religioase;


Instituţii/agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale;


ONG-uri.


Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului naţional şcolar obligatoriu (inclusiv pentru

învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în vederea orientării pe formarea de

competențe cheie şi pe nevoile de dezvoltare ale elevilor pentru învăţământul primar şi

secundar, inclusiv prin utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC;

Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină achiziția

competențelor cheie ale elevilor din învățământul obligatoriu;

Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului revizuit

(ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în special cele de tipul

resurselor educaționale deschise;

Realizarea de studii tematice privind aplicarea curriculumului revizuit și achizițiile

competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea roma, copii din medii

dezavantajate socio-economic, din mediul rural și copii/tineri cu dizabilități.


MENCS și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi

alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale;

Administratorul schemei de grant global (în eventualitatea în care se optează pentru acest

mecanism de implementare);

Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex. organizaţii sindicale).


Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul

preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale noi, a utilizării TIC în procesul

de predare, a promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor, a

Obiectivul specific 6.5. Creșterea numărului de oferte educaționale orientate pe formarea

de competențe și pe utilizarea desoluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare

Obiectivul specific 6.6. Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul

pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe

nevoile elevilor și a unei școli incluzive


M.A.I.


[email protected]

139

furnizării unor programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și reducerea

timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ-participative de educaţie bazate pe noul

curriculum centrat pe competenţe cheie şi pe nevoile elevilor, în special în cazul personalului

care lucrează cu copiii aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv copii aparținând minorității

roma, copii cu nevoi speciale, copii din comunitățile dezavantajate socioeconomic;

Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul de sprijin prin

rute alternative de formare;

Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de exemplu, cu

programul Erasmus +). Sunt avute în vedere intervenții care valorifică rezultatele

mobilităților anterioare ale personalului didactic (susținute din ERASMUS+) în vederea

completării perfecționării continue a acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în

cadrul AP6, în cadrul PI;

Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în cadrul acestei

PI (ex activități de formare care promovează incluziunea, activități de formare în aria

elaborării de resurse educaționale deschise pentru facilitarea implementării curriculumului

revizuit, activități de formare pentru echipele manageriale în aria monitorizării impactului

măsurilor privind creșterea accesului la educație etc).


MENCS și agenţii, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS şi

alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv



naţională;


şi privaţi;

Parteneri sociali din învăţământul preuniversitar (ex organizaţii sindicale);



ONG-uri.

În vederea îndeplinirii OS 6.7. vor fi finanţate următoarele tipuri de activități:

Acţiuni pentru creșterea participării la învăţământulterţiar universitar și non-universitar

organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate, în special pentru cei care

provin din grupuri vulnerabile, cu accent pe populația roma, cei din mediul rural și

cursanții/studenții netradiționali sunt următoarele:

o Instituirea şi utilizarea unor pachete integrate de măsuri de asistenţă educațională și

sprijin financiar care să includă, de exemplu: burse de studii, mobilități, constituirea de

Obiectivul specific 6.7. Creșterea participării la învăţământul terțiar universitar și non-

universitare organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate în special

pentru cei care provin din grupuri vulnerabile


M.A.I.


[email protected]

140

reţele şi comunităţi virtuale de studii la distanţă etc., a căror acordare va fi condiționată

de absolvirea studiilor terțiare/ continuarea studiilor, în vederea creşterii numărului de

cursanţişi de absolvenți din învăţământul terţiar;

o Sprijinirea accesului la învățământul terțiar prin activități comune derulate cu elevi,

studenți și personal didactic (ex. activități de consiliere, activități de informare,

organizarea unor vizite la universități etc.), precum şi campanii de conştientizare în

vederea creşterii ratei de participare la învăţământul terţiar şi pentru asigurarea

înţelegerii beneficiilor pe care le oferă educaţia de nivel superior cu privire la şansele

de ocupare a unui loc de muncă;

o Alte acțiuni inovative care sprijină participarea la învăţământul terțiar, inclusiv

activități de cooperare transnațională.


Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice;

Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MEN şi alte organisme publice cu

atribuţii în domeniul învăţământului superior;

Instituţii de învăţământ superior acreditate, publice şi private;

Parteneri sociali din învăţământul superior;

ONG-uri, inclusiv asociaţiile studenţeşti.


Acţiuni pentru creşterea calităţii învățământului terțiar universitar și non-universitar

organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate:

o Actualizarea sistemului naţional de asigurare/evaluare externă a calităţii inclusiv prin

implicarea partenerilor sociali și analizarea și valorificarea rezultatelor studiilor/

analizelor anterioare privind inserția-socio-profesională a absolvenților;

o Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe

promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională, cu un accent pe

dobândirea de abilităţişicompetenţe relevante pentru piaţa muncii;

o Alte acțiuni inovative care sprijină accesul la învățământul terțiar, inclusiv activități de

cooperare transnațională.


Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și autoritățile din subordinea sa;

Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MENCS şi alte organisme publice cu

atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul

calităţiişi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior;


Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale)/Parteneri sociali/

sindicate/comitete sectoriale/instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și

Obiectivul specific 6.8. Implementarea de măsuri sistemice în învățământul terțiar universitar

și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate pentru a

facilita adaptarea la cerințele pieței muncii


M.A.I.


[email protected]

141

Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială;

ONG-uri, inclusiv asociaţiilestudenţeşti.


Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din învățământul terțiar

universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior

acreditate în ceea ce priveşte conţinutuleducaţional inovator şi resursele de învăţare

moderne şi flexibile, inclusiv prin parteneriate cu agenți economici, stagii de pregătire la

agenți economici, programe de schimb de experienţă şi diseminare de bune practici;

Valorificarea rezultatelor programelor anterioare de mobilitate ale personalului didactic

susținute din ERASMUS+ în vederea completării formării inițiale/continue a acestuia în

relație cu domeniile de formare stabilite în cadrul prezentei PI. Acțiunile avute în vedere se

bazează inclusiv pe consultări cu rețele internaționale de cercetare și de afaceri, în

completarea celor de la nivel național;

Alte acțiuni inovative, inclusiv prin activități de cooperare transnațională în domeniile

formării, cercetării și inovării.


Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și autoritățile din subordinea sa;


Agenţii, structuri aflate în coordonarea/subordonarea MENCS şi alte organisme publice cu

atribuţii în domeniul învăţământului superior, inclusiv în asigurarea şi managementul

calităţiişi a Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior;

Parteneri sociali din învăţământul superior (ex. organizaţii sindicale).


Dezvoltarea de oferte educaționale cu conţinut inovator în învăţământul terțiar universitar și

non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior acreditate care

să promoveze experienţe de învăţare de calitate (ex: resurse de studiu moderne şi flexibile,

promovarea educației antreprenoriale etc.) prin corelarea cu nevoile pieţei muncii din

sectoarele economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC şi din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI.



Obiectivul specific 6.9. Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic din

învățământul terțiar universitar și non-universitar organizat în cadrul instituțiilor de

învăţământ superior acreditate în ceea ce priveşte conţinutul educaţional inovator şi resursele

de învăţare moderne şi flexibile

Obiectivul specific 6.10. Diversificarea ofertelor educaționale în învățământul terțiar

universitar și non-universitar tehnic organizat în cadrul instituțiilor de învăţământ superior

acreditate corelate cu nevoile pieței muncii din sectoarele economice/ domeniile identificate

prin SNC şi SNCDI


M.A.I.


[email protected]

142

Parteneri pentru învăţământul superior din medii publice și private și non-guvernamentale.


Sprijin pentru participarea la programele de FPI, în special pentru copiii și tinerii care

provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității

roma, precum: burse de studii, mobilități, constituirea de rețele și comunități virtuale de

studii de la distanță etc., a căror acordare va fi condiționată de absolvirea studiilor și

ocuparea unui loc de muncă/ continuarea studiilor în termen de 6 luni de la absolvire;

Suport pentru participarea la programe de ucenicie pentru persoanele care optează pentru

acest tip de formare profesională la finalizarea învățământului obligatoriu;

Dezvoltarea și furnizarea de servicii de consiliere și tutorat pentru elevi pentru stimularea

participării la programele FPI adecvate opțiunilor lor profesionale și corelate cu tendințele

de evoluție ale pieței muncii;

Acțiuni de informare, îndrumare și orientare (evenimente de informare/vizite la școli FPI

/vizite la agenți economici/grupuri de discuții etc.) adresate elevilor și părinților, cu scopul

de a crește nivelul de conștientizare a avantajelor participării la formare profesională și,

implicit, de a crește participarea la FPI;

Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FPI (ex. sprijin educațional

individualizat etc.), inclusiv prin activități de cooperare transnațională și transfer de bune

practici.


MENCS;

MMFPSPV;

Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/ MMFPSPV și alte

organisme publice cu atribuții în domeniul formării profesionale;

ANOFM și structurile teritoriale ale acesteia cu personalitate juridică;

Unități de învățământ;

Instituții de învățământ superior;

Membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale;

Organizații sindicale;

Patronate;

Asociații profesionale;


Furnizori de servicii de ocupare;


ONG-uri.

Obiectivul specific 6.11. Creșterea participării la programele de formare profesională inițială,

în special pentru elevii/ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul

rural și cei aparținând minorității roma

Obiectivul specific 6.12. Creșterea participării la programele de formare profesională

continuă, cu accent pe acei adulți cu un nivel scăzut de calificare și persoanele cu vârsta de

peste 40 ani, din zone rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea

rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale


M.A.I.


[email protected]

143


Sprijin pentru participarea la programele de FPC prin măsuri integrate și flexibile cum ar fi:

programe care vizează îmbunătățirea abilităților de bază și transversale, atât profesionale,

cât și non-profesionale, precum și a competențelor antreprenoriale;

Acțiuni de consiliere profesională și tutorat pentru grupul țintă vizat pentru încurajarea

participării la programele de FPC, inclusiv în legătură directă cu susținerea proceselor de

validare a rezultatelor învățării dobândite în contexte non-formale și informale, dezvoltarea

carierei și căutareade noi oportunități pentru locuri de muncă;

Acțiuni de evaluare, recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în contexte

non-formale și informale;

Organizarea de campanii/acțiuni de informare și conștientizare pentru promovarea

importanței formării profesionale și participării la programele de FPC;

Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FPC și oferirea unui sprijin educațional

individualizat, inclusiv prin activități de cooperaretransnațională și transfer de bune practici.


MENCS;

MMFPSPV;

Agenții, structuri subordonate sau aflate în coordonarea MENCS/MMFPSPV și alte


Autoritatea Națională pentru Calificări;

Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic;




Patronate;


Centre publice sau private de validare/certificare a învățării anterioare;

Furnizori de FPC autorizați, publici șiprivați;



ONG-uri.

Obiectivul specific 6.13. Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar

și non universitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de

învățare la unpotențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice

cu potențial competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă

conform SNCDI


M.A.I.


[email protected]

144


Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat pentru facilitarea

tranziției de la educație la un loc de muncă prin instituirea unui sistem funcțional de stagii

de practică la un potențial angajator, programe de internship/programe de învățare la locul

de muncă etc., adresate studenților și cursanților colegiilor organizate la nivelul instituțiilor

de învățământ superior (ISCED 4-7), inclusiv prin încurajarea implicării angajatorilor în

programe de învățare la locul de muncă;

Organizarea și derularea de programe de învățare prin experiență practică, furnizarea de

servicii de consiliere și orientare profesională axate pe dobândirea de competențe

transversale corelate cu necesitățile pieței muncii, formarea de competențe antreprenoriale

prin întreprinderea simulată, în special in sectoarele economice cu potențial competitiv

identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform

SNCDIadresate studenților (ISCED 4-8);

Sprijin pentru consolidarea parteneriatelor dintre universități și actorii din domeniul

cercetării și inovării pentru stimularea dezvoltării de noi programe de studii doctorale și

postdoctorale cu aplicații directe în economie, cu atenție deosebită acordată sectoarelor

economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI, inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar pentru

doctoranzi și sprijinirea cercetătorilor pentru a se implica în cercetarea post-doctorală,

inclusiv prin acordarea de burse și sprijinirea mobilității interne și transnaționale;

Activități de cercetare și de colaborare în rețea pentru tinerii cercetători în scopul creării de

sinergii intre cercetare și inovare, în special in ceea ce privește complementaritatea cu

sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI, în sprijinul internaționalizării învățământului

terțiar;

Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/ sectorul

privat către instituțiile de învățământ superior privind nevoile lor de instruire, precum și de

la instituțiile de învățământ către întreprinderi, pentru a răspunde nevoilor sectorului privat

la nivel regional/local.


MENCS și structuri/agenții/organisme relevante, subordonate/ coordonate;

Agenții, structuri, organisme aflate în subordinea/coordonarea MENCS și alte organisme

publice cu atribuții în domeniul învățământului superior și cercetării științifice;

Instituții de învățământ superior publice și private, acreditate;

Școli doctorale și graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și

sectorul privat/ centre de CDI;

Institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei

Române;

Academia Română;

Angajatori;


M.A.I.


[email protected]

145


Camere de comerț și industrie;

Instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru

Ocupare și Incluziune Socială.


Sprijinirea încheierii unor parteneriate sustenabile cu sectorul privat, în special cu entități

din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile

de specializare inteligentă conform SNCDI, pentru facilitarea tranziției de la educație la un

loc de muncă prin instituirea unui sistem de stagii de practică la un potențial angajator, prin

organizarea de programe de internship/traineeship etc., inclusiv prin încurajarea implicării

angajatorilor în programe de învățare la locul de muncă;

Organizarea și derularea programe de învățare la locul de muncă (internship/ traineeship,

stagii de practică, stagii de ucenicie etc.), inclusiv prin învățământ dual, formare de

competențe antreprenoriale prin firma de exercițiu, furnizarea de servicii de consiliere și

orientare profesională axate pe dobândirea de competențe corelate cu necesitățile pieței

muncii. Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la

companii/sectorul privat către rețeaua unităților de învățământ privind nevoile lor de

instruire, precum și de la unitățile de învățământ către întreprinderi, pentru a răspunde

nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii la nivel regional /local.


MENCS;

Furnizori autorizați, publici și privați, care asigură formarea teoretică în cadrul

programului de formare prin ucenicie la locul de muncă;

Angajatori;


Camere de comerț și industrie;

Organizații sindicale și organizații patronale;

ONG-uri;


Ocupare și Incluziune Socială;

Instituții și organizații membre ale consorțiilor și parteneriatelor regionale și locale în

domeniile ocupării, educației și formării profesionale;

Furnizori publici și privați de orientare și consiliere profesională.

Obiectivul specific 6.14. Creșterea participării la programe de învățare la locul de muncă a

elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe

sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI

Obiectivul specific 6.15. Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic,

a formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din

întreprinderi cu atribuții în învățarea la locul de muncă


M.A.I.


[email protected]

146


Programe de dezvoltare profesională a personalului didactic (inclusiv prin stagii de pregătire

la agenți economici), a formatorilor din FPI și FPC, a tutorilor din întreprinderi, maiștrilor

de ucenicie, a evaluatorilor de competențe profesionale, în special pentru dezvoltarea și

implementarea deprograme de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv prin stagii la agenții

economici (la nivel sectorial, regional etc.);

Susținerea participării la competiții profesionale regionale, naționale și internaționale, cu

scopul asigurării schimbului de know-how și experiențe didactice relevante.


MENCS;



CNDIPT;




Patronate;



Furnizori de FPC autorizați, publici și privați;

Unitățile de învățământ acreditate/autorizate;

Camere de comerț, industrie și agricultură.


Dezvoltarea și implementarea unui sistem de anticipare a nevoilor de formare profesională

pe termen scurt, mediu și lung, precum și demonitorizare a tranziției de la educație și

formare profesională la piața muncii;

Revizuirea calificărilor și a curriculei, precum și elaborarea de calificări noi (cu accent pe

competențele antreprenoriale și sectoarele economice prioritare identificate prin SNC);

Extinderea mecanismelor de recunoaștere și validare/ certificare a competențelor și

calificărilor dobândite în context non-formal și informal, pentru sistemul de formare

profesională (FPI și FPC);

Elaborarea/validarea/ implementarea unui sistem de asigurare a calității la nivel de sistem și

furnizori de FPC și învățare la locul de muncă;

Dezvoltarea unui cadru instituțional coerent pentru ÎPV, inclusiv prin pilotarea de noi centre

Obiectivul specific 6.16. Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a

formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu

atribuții înînvățarea la locul de muncă


M.A.I.


[email protected]

147

comunitare de învățare permanentă, la nivel regional și comunități zonale din medii rurale

defavorizate (ex. cadrul de management instituțional, asigurarea calității la nivel de sistem și

furnizori deservicii, promovare de bune practici educaționale etc.);

Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la FP, inclusiv activități de cooperare

transnațională.


MENCS;

MMFPSPV;



Autoritatea Națională pentru Calificări;

CNDIPT;




Patronate;



Furnizori de FPI și FPC autorizați, publici și privați;




Ocupare și Incluziune Socială;

Instituții și organizații membre ale consorțiilor și parteneriatelor regionale și locale în

domeniile ocupării, educației și formării profesionale.


Dezvoltarea și implementarea de programe de formare profesională care vizează

îmbunătățirea abilităților de bază și transversale atât profesionale, cât și non profesionale,

calificarea, specializarea, perfecționarea profesională, formarea de competențe în domeniul

antreprenorialului ca alternativăde carieră și oportunitate de integrare/ menținere pe piața

muncii;

Dezvoltarea și implementarea de programe de recunoaștere și validare/certificare a

competențelor și calificărilor dobândite în context non-formal și informal;

Obiectivul specific 6.17. Creșterea numărului de programe de formare profesională pentru

sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de

specializare inteligentă conform SNCDI bazate pe un sistem de anticipare a nevoilor și

tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii prin investiții în capacitatea furnizorilor de

formare și prin stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri


M.A.I.


[email protected]

148

Sprijin pentru dezvoltarea și implementarea de programe în sistem partenerial între

furnizorii de formare și angajatori (planuri comune de acțiune,dezvoltare materiale de

învățare, dezvoltare curriculum local, etc.);

Alte acțiuni inovative pentru creșterea participării la formarea profesională, inclusiv în

contextul cooperării transnaționale.


Furnizori de FPI și FPC;

MENCS;

MMFPSPV;





Patronate;



Camere de comerț, industrie și agricultură.


286.276.051 Euro pentru regiunile mai puţin dezvoltate;

18.590.933 Euro pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov.

În vederea asigurarii unui cadru coerent şi unitar de funcţionare a instituţiilor responsabile cu

gestionarea Fondului Social European în perioada 2014-2020, axa de asistenţă tehnică din cadrul

POCU va acoperi nevoile de finanţare pentru implementarea în bune condiţii a Programului

Operaţional Capital Uman, prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.

Axa Prioritară „Asistență Tehnică” va viza toate regiunile. Această abordare a fost aleasă datorită

naturii specifice a activităților susținute în cadrul acestei Axe, care urmărește atât acțiuni la nivel

național, cât și acțiuni la nivel regional sau local, care să răspundă nevoilor comunităţilor şi

grupurilor sprijinite, fără condiţionări legate de distribuţia teritorială.

În acest sens, axa de Asistenţă Tehnică a POCU va acţiona în complementaritate cu Programul

Operaţional Capacitate Administrativă şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică în ceea ce

priveşte aranjamentele procedurale, respectiv existenţa unei grile de salarizare unice pentru

personalul implicat în managementul şi controlul FESI, existenţa unor criterii comune de recrutare

a personalului etc.

Axa prioritară 7: Asistenţa Tehnică

Obiectivul specific 7.1. Îmbunătăţirea capacităţii AM și OI ale POCU de a gestiona şi

implementa în mod eficient şi eficace programul operațional


M.A.I.


[email protected]

149

Acțiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii AM/OI/alte structuri ale POCU de a gestiona şi

implementa în mod eficient şi eficace programul operațional:

Sprijinirea Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare ale POCU (ex.

costuri de personal, sprijin logistic și organizatoric etc.) pentru implementarea diferitelor

etape ale POCU, inclusiv identificarea şi elaborarea de proiecte, selecţia, monitorizarea,

evaluarea, controlul şi audit;

Sprijin logistic pentru funcționarea AM/OI-urilor POCU și a altor organisme cu atribuții

delegate în implementarea acestui PO, inclusiv cheltuieli de funcţionare, costurile legate

de organizarea de reuniuni, întâlniri şi evenimente, asigurarea materialelor consumabile și

de birou, mobilier, arhivare, a echipamentelor TIC și soft-uri specializate necesare

desfășurării eficiente a implementării POCU (precum soft-uri contabile, legislative etc.),

dezvoltarea și întreținerea sistemelor și infrastructurii TIC (cu excepția activităților

indicate la obiectivul specific 2.2 din PO AT), participarea personalului la

reuniuni/evenimente/întâlniri/conferințe/grupuri de lucru/rețele/comitete etc. legate de

problematică sau cu impact asupra POCU etc.

Sprijin specific POCU care trebuie acordat pentru implementarea diverselor aspecte ex.

opțiuni simplificate privind costurile, elaborarea/actualizarea unor scheme de ajutor de

stat sau documente de notificare pentru operaţiunile finanţabile din POCU; sprijin pentru

AM/OI în implementarea operaţiunilor aferente instrumentelor financiare prevăzute în

POCU, precum și analiza ex-ante pentru dezvoltarea de instrumente financiare post 2020;

Sprijin pentru activarea și întărirea capacității și a schimbului de bune practici pentru

membrii Comitetului de Monitorizare, în vederea eficientizării activității și întăririi

capacității partenerilor socio-economici de a contribui semnificativ la procesul de

monitorizare al POCU, inclusiv sprijinul specific pentru întărirea capacității, organizarea

și funcționarea CM pentru POCU (sub forma de programe de formare care să acopere

temele de interes pentru eficientizarea activității CM, sesiuni de instruire dedicate,

participarea la alte activități de instruire/diseminare cu privire la POCU, noile

regulamente, etc.) ;

Realizarea de evaluări, studii şi analize specifice necesare pentru a permite implementarea

eficientă și eficace a acțiunilor finanțate prin POCU. Astfel, vor fi sprijinite activitățile

precum: realizarea evaluărilor prevăzute în planul de evaluare al POCU, inclusiv

actualizarea acestui plan, formarea profesională a actorilor relevanți implicați în evaluarea

POCU;

Asigurarea mecanismelor în vederea gestionării schemelor de grant global, implementării

CLLD, instrumentelor financiare și ale altor mecanisme necesare pentru implementarea

intervenţiilor planificate ale POCU;

Sprijinirea activităților Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare

(inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea Programului Operațional

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013;

Sprijin comprehensiv în procesul de pregătire pentru intervențiile aferente finanțate din

perioada de programare post-2020.


M.A.I.


[email protected]

150

Sprijinirea funcționarii Punctului Național de Contact pentru Romi în vederea coordonării

politicilor de incluziune socială pentru romi prin susținerea următoarelor acțiuni:

Campanii de conștientizare/de informare si raportare;

Dezvoltarea de ghiduri/studii/analize/baze de date în folosul comunităților de romi, ONG-

urilor, autorităților locale;

Schimburi de bune practici;

Facilitarea de parteneriate între autoritățile publice și societatea civilă;

Încurajarea dezvoltării active a formelor transnaționale de cooperare prin inițierea de

politici, proiecte bilaterale sau multilaterale;

Reprezentarea instituțională la nivel național și internațional în cadrul dialogului regulat

dintre punctele naționale de contact din celelalte state membre UE, în cadrul cooperării

dintre diverse organizații internaționale și în cadrul parteneriatelor, cu referire la politica

de incluziune (entități și parteneriate, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE, Strategia

Dunării, FRA, UNA);

Consolidarea si medierea diverselor parteneriate pentru rezolvarea problemelor

comunității;

Crearea de mecanisme pentru monitorizarea raporturilor dintre comunitățile de romi,

prevenirea tensiunilor, discriminării.

Activități pentru îmbunătățirea capacității beneficiarilor/a potențialilor beneficiari de a

implementa cu succes proiecte de tip FSE:

Sprijinirea beneficiarilor POCU pentru pregătirea şi implementarea proiectelor finanțate

prin POCU (Notă: activitățile de instruire orizontală pentru beneficiarii/ potențialii

beneficiari ai POCU în domeniul temelor orizontale, de ex. management de proiect,

achiziții publice, derularea contractelor de finanţare, ajutorul de stat, evaluarea impactului

proiectelor asupra mediului, prevenirea neregulilor și fraudei, conflictul de interese,

egalitatea de şanse între femei și bărbați și egalitatea de şanse pentru persoanele cu

dizabilităţi, dezvoltarea parteneriatelor şi integrării sectoriale şi teritoriale etc. vor fi vizate

prin POAT);

Instruire pentru potențialii beneficiari și beneficiarii POCU pentru elaborarea și

implementarea de proiecte finanțate din POCU.

Activități pentru creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor beneficiari

POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și implementarea de bune

practici și inițiative în domeniul FSE:

Obiectivul specific 7.2. Îmbunătăţirea capacităţii beneficiarilor POCU de a implementa în

mod eficient şi eficace proiecte de tip FSE

Obiectivul specific 7.3. Creșterea gradului de informare a beneficiarilor și potențialilor

beneficiari POCU privind activitățile care pot face obiectul FSE, valorizarea și

implementarea de bune practici și inițiative în domeniul FSE


M.A.I.


[email protected]

151

Elaborarea și implementarea strategiei și a planului de comunicare pentru POCU, a

campaniilor de comunicare;

Sprijin pentru activităţile de comunicare referitoare la intervenţiile aferente POCU,

inclusiv derularea activităţilor de publicitate şi informare (ex. realizarea şi distribuirea

materialelor informative şi publicitare, organizarea de conferinţe, forumuri, prezentări,

caravane de informare etc.). Vor fi vizate inclusiv acţiunile de informare şi promovare

pentru lansarea perioadei de programare post 2020.

Beneficiari potențiali:

Structurile din cadrul MFE/ OI-uri ale AM POCU;

Administratorii schemelor de grant global din POCU, ai schemelor de instrumente

financiare etc.;

Alte structuri relevante ex Punctul Național de Contact pentru Romi etc..

Cheltuieli eligiblile

Cheltuieli eligibile directe, care pot fi atribuite unei anumite activităţi individuale din

cadrul proiectului şi pentru care este demonstrată legătura cu activitatea în cauză.

Cheltuieli eligibile indirecte, efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a proiectului şi nu

pot fi atribuite direct unei anumite activităţi. Aceste cheltuieli includ și cheltuieli generale

de administrație, aceste cheltuieli nefiind proporţionale cu mărimea indicatorului de

realizare. Spre exemplu, fără a se limita la acestea, tipuri de cheltuieli indirecte eligibile

sunt cheltuieli indirecte de personal, cheltuielile administrative, utilități, cheltuieli pentru

audit financiar, cheltuieli pentru expertiză contabilă, cheltuieli pentru informarea și

publicitatea aferentă proiectului etc..

Cheltuieli de personal, care decurg dintr-un acord între angajator și angajat. Cheltuielile de

personal includ remunerația totală plătită personalului în schimbul muncii efectuate de

acesta în cadrul operațiunii finanțate prin POCU. Cheltuielile de personal pot fi directe sau

cheltuieli indirecte;

Cheltuieli neeligibile

subcontractele (externalizările) care determină o creștere a costului de executare a

operațiunii;

subcontractele (externalizările) în temeiul cărora plata se definește în procente din costul

total al proiectului;

taxa pe valoarea adăugată recuperabilă;

dobânda debitoare, cu excepția celor referitoare la granturi acordate sub forma unei

subvenții pentru dobândă sau pentru comisioane de garantare;

contribuția în natură;

achiziţia de echipamente second-hand;

amenzi, penalităţi şi cheltuieli de judecată;

costurile pentru operarea obiectivelor de investiţii;

cheltuielile cu fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;


M.A.I.


[email protected]

152

achiziționarea de infrastructuri, terenuri și bunuri imobiliare pentru o contribuție din partea

Fondului Social European, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile art. 98 alin.

(2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

orice cheltuieli care depășesc plafoanele stabilite prin ghidurile specifice sau prin

instrucţiuni speciale care vizează instituirea de plafoane specifice unor anumite categorii

de cheltuieli.

Acest program poate fi accesat de structurile MAI care se ocupă cu integrarea grupurilor

vulnerabile (ANA, ANITP) și a celor care se ocupă cu formarea continuă (Academia de Poliție).

Autoritatea de management pentru Programul Operaţional Capital Uman este organizată în

cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Link-uri utile:

www.fonduri-ue.ro

www.fonduri-ue.ro/pocu-2014


M.A.I.


[email protected]

153

Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020 va promova crearea

unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin

intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de calitate, contribuind

astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României. Alocarea

financiară a programului din Fondul Social European pentru perioada 2014-2020 este de 553,19

milioane de euro.

Bugetul POCA 2014-2020 este structurat pe 3 axe prioritare, după cum urmează:

Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o alocare financiară de 326,38 de

milioane de euro (59%);

Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, cu o alocare

financiară de 187,70 de milioane de euro FSE (33,93%);

Asistență tehnică, cu o alocare financiară de 39,11 de milioane de euro (7,07%).

Obiectivele specifice ale Axei prioritare 1 sprijină măsuri ce vizează adaptarea structurilor,

optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane pentru realizarea și punerea în aplicare a

politicilor publice bazate pe dovezi, corelarea planificării strategice cu bugetarea pe programe,

simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative, consolidarea capacității autorităților

și instituțiilor publice pentru implementarea transparentă și eficientă a achizițiilor publice precum

și îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar. POCA susține eliminarea principalelor puncte slabe

din administrația publică și sistemul judiciar și creează premisele pentru implementarea cu succes

a reformelor.

În vederea îndeplinirii OS 1.1 vor fi finanţate următoarele tipuri de activități:

Planificarea strategică și bugetarea pe programe la nivel central:

o elaborarea, actualizarea procedurilor, metodologiilor privind planificarea strategică

și bugetarea pe programe;

o elaborarea documentelor strategice la nivelul ministerelor prioritare enumerate în

AP 2014-2020 și a instituțiilor publice care au în responsabilitate condiționalități

ex-ante;

o susținerea implementării bugetării pe programe în special la nivelul ministerelor

prioritare enumerate în AP 2014-2020;

Programul Operaţional Capacitate Administrativă (PO CA)

Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente

Obiectivul specific 1.1: Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în

administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de

afaceri în concordanță cu SCAP

.


M.A.I.


[email protected]

154

o dezvoltarea și implementarea de mecanisme de coordonare în cadrul și între

diferitele niveluri administrative, de cooperare și consultare între actorii relevanţi;

o dezvoltarea de instrumente/mecanisme pentru eficientizarea cheltuielilor publice și

a sistemului de colectare a veniturilor și taxelor;

o colaborarea cu instituții de învățământ superior acreditate și instituții de cercetare

pentru identificarea și implementarea de concepte și metode inovative.

Dezvoltarea de sisteme și instrumente de management:

o realizarea de analize, studii în vederea identificării și dezvoltării de mecanisme și

instrumente de îmbunătățire a proceselor decizionale;

o realizarea de ghiduri, manuale, organizarea de acțiuni de identificare, promovare și

diseminare a bunelor practici (ex. benchmarking/bench-learning), a inovării și

networking-ului în administrația publică.

Îmbunătățirea politicilor publice și creșterea calității reglementărilor:

o realizarea de studii, analize de impact (inclusiv testul IMM, după caz) și evaluări

sistemice ale cadrului de reglementare pe domenii specifice, pentru fundamentarea

politicilor publice și creșterea calității reglementărilor;

o realizarea de studii, analize, instrumente pentru clarificarea mandatelor, rolurilor și

competențelor, atât la nivelul aceluiași palier administrativ, cât și între palierele

administrative;

o realizarea de mecanisme de coordonare, monitorizare și evaluare a exercitării

competențelor autorităților și instituțiilor publice;

o dezvoltarea și implementarea de sisteme, proceduri și mecanisme pentru

coordonare și consultare cu factorii interesați privind implementarea, monitorizarea

și evaluarea politicilor și strategiilor;

o susținerea elaborării standardelor minime pentru fundamentarea procesului

decizional de la nivel local;

o elaborarea/actualizarea standardelor de cost și de calitate pentru serviciile publice,

cu precădere în domeniile gestionate de ministerele prioritare din AP 2014-2020.

Dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile

publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic) pentru susținerea

acțiunilor din cadrul acestui obiectiv specific; schimburi de experiență/networking cu

autorități/instituții/organisme ale administrațiilor publice naționale și internaționale.

Cheltuieli eligiblile

Cheltuieli pentru consultanţă şi expertiză;

Onorarii (pentru persoana fizică autorizată/neautorizată)/cheltuieli salarizare/venituri

asimilate salariilor pentru experții cooptați;

Cheltuieli de personal pentru echipa de management a proiectului, respectiv cheltuielile

pentru plata salariilor și contribuțiilor aferente;


M.A.I.


[email protected]

155

Cheltuieli cu deplasarea membrilor din echipa de management a proiectului (personal

propriu), personalului AM și personalului din cadrul MDRAP care asigură activități suport

necesare gestionării POCA, precum și a altor persoane care participă/contribuie la

realizarea activităților proiectului (pentru toate cazurile în care deplasarea nu face obiectul

unui contract de servicii pentru organizare de evenimente);

Cheltuieli pentru închirieri, leasing şi asigurări aferente;

Cheltuieli generale de administraţie;

Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru proiect/program (conform

Regulamentului (UE) nr. 1303/2013);

Cheltuieli pentru servicii de tipărire, multiplicare și distribuire a materialelor realizate în

cadrul proiectului (altele decât cele publicitare);

Cheltuieli cu achiziţionarea de publicaţii în format tipărit şi/sau electronic şi abonamente

pe durata de implementare a proiectului/programului;

Cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente;

Cheltuieli pentru servicii privind organizarea/participarea la evenimente de genul

conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi

transnaţionale pentru persoanele din grupul țintă/personalul intern și extern al AM implicat

în gestionarea POCA/membrii CM, precum și a altor persoane care participă/contribuie la

realizarea activităților proiectului (la care se pot adăuga persoanele din echipa de

management, în situația în care nu fac parte din grupul țintă, lectorii/experții cooptați

pentru realizarea activităților proiectului.


autorități și instituții publice centrale;

autorități administrative autonome;

ONG-uri;

parteneri sociali;

instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare;

Academia Română;

autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și municipiilor;

autorități și instituții publice locale beneficiare ITI;

instituțiile din sistemul judiciar.

Durata proiectelor şi perioada de depunere:

Durata maximă de implementare a proiectului este de 36 luni. Pentru proiectele cu o durată mai

mare de 18 luni, prin care se creează premisele pentru depunerea altor proiecte, în special a

proiectelor ce urmează a fi depuse în cadrul obiectivului specific 2.1 din POCA, se va avea în

vedere etapizarea obținerii rezultatelor.

Valoarea eligibilă a proiectelor şi finanţarea acestora:

Proiectele depuse în cadrul acestui domeniu trebuie să fie de minim 1.850.000 lei (valoarea totală

a proiectului, fără TVA). Valoarea maximă acceptată poate varia în funcţie de obiectivele

urmărite de Autoritatea de Management la deschiderea unei noi cereri de proiecte.


M.A.I.


[email protected]

156

Valoarea finanţării acordate este de maxim 98% din totalul cheltuielilor eligibile, în timp ce

solicitantul trebuie să contribuie cu un procent de minim 2%.


Identificarea şi/sau crearea de metode inovative de asigurare a managementului resurselor

umane;

Simplificarea proceselor de recrutare, selecţie, evaluare, formare, perfecţionare, evidenţă

în sistemul administraţiei publice;

Dezvoltarea sistemului de monitorizare şi control al politicilor de resurse umane în mod

unitar şi coerent;

Elaborarea şi implementarea de standarde ocupaţionale/de competenţă.


Dezvoltarea/realizarea de analize/ evaluări/ strategii/ instrumente/mecanisme/ proceduri

etc., precum şi formarea profesională a personalului din cadrul instituţiilor din sistemul

judiciar;

Formarea profesională a personalului de la nivelul sistemului judiciar;

Elaborarea de ghiduri, manuale, diverse materiale documentare etc.


Măsuri care urmăresc să îmbunătățească cadrul legal și instituțional în domeniul

achizițiilor publice;

Sprijin pentru măsuri care să vizeze îmbunătățirea pregătirii și managementului

procedurilor de achiziții publice, și asigurarea executării corecte a contractelor;

Dezvoltarea competențelor și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile

publice (inclusiv decidenți politici).

Obiectivele specifice ale Axei prioritare 2 vor sprijini susținerea unui management performant la

nivelul autorităților și instituțiilor publice locale, creșterea transparenței, eticii și integrității la

nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și îmbunătățirea accesului și a calității

Obiectivul specific 1.2: Dezvoltarea și implementarea de politici și instrumente unitare și

moderne de management al resurselor umane

Obiectivul specific 1.3: Dezvoltarea și implementarea de sisteme standard și instrumente

moderne și eficiente de management la nivelul instituțiilor din sistemului judiciar

Obiectivul specific 1.4: Creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții

publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor de achiziții publice și reducerea

neregulilor în acest domeniu

Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și

transparente


M.A.I.


[email protected]

157

serviciilor furnizate de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparențe și integrități

sporite la nivelul acestuia.


Identificarea şi implementarea de măsuri de îmbunătăţire a proceselor interne și a

procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionării furnizării serviciilor publice;

Aplicarea standardelor de cost și de calitate pentru toate serviciile publice;

Dezvoltarea și promovarea implementării sistemelor de ghișeu unic;

Promovarea bunelor practici în administraţia publică şi încurajarea schimbului de

experienţă, a networking-ului între entităţile publice cu privire la gestionarea furnizării

serviciilor publice.


Îmbunătăţirea cadrului legal și operaţional care reglementează regimul incompatibilităţilor,

conflictul de interese și a normelor deontologice pentru personalul din autorităţile și

instituţiile publice;

Creșterea transparenţei privind atât obligaţiile și drepturile instituţiilor publice, cât și

drepturile și obligaţiile beneficiarilor privind serviciile publice (ex. carta serviciilor

publice, ghiduri pentru beneficiarii serviciilor publice);

Dezvoltarea și implementarea de măsuri privind reducerea corupţiei (ex.organizarea de

campanii de educaţie publică, realizarea de sondaje privind percepţia publică în materie de

corupţie, analize, studii etc.);

Măsuri de creștere a transparenței în administrația publică;

Dezvoltarea și implementarea de măsuri, proceduri și instrumente pentru identificarea,

managementul, publicarea și diseminarea unor seturi de date și informații gestionate de

autoritățile și instituțiile publice (de exemplu, din perspectiva autorităților și instituțiilor

publice, a serviciilor publice gestionate de acestea și a utilizării datelor cu caracter

personal);

Dezvoltarea și implementarea de standarde relevante pentru prezentarea datelor și

informațiilor de către autoritățile și instituțiile publice centrale (de exemplu,

disponibilitatea datelor, actualitatea lor și ușurința folosirii);

Dezvoltarea și implementarea unor cursuri de formare, materiale suport și materiale

suplimentare (ghiduri, colecții de bune practici etc.) privind managementul datelor și

informațiilor de interes public, adresate în special, personalului autorităților și instituțiilor

publice;

Obiectivul specific 2.1 : Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni și mediul de

afaceri la nivel local

Obiectivul specific 2.2 : Creșterea transparenţei, integrităţii și responsabilităţii la nivelul

autorităţilor și instituţiilor publice


M.A.I.


[email protected]

158

Mecanisme administrative:

o actualizarea/dezvoltarea și implementarea instrumentelor, metodologiilor și

procedurilor de îmbunătățire a activității de audit și de control, în special în

instituțiile prioritare pentru AP 2014-2020;

o elaborarea de analize și evaluări ale sistemului de control managerial intern și

simplificarea acestuia în vederea aplicării mai eficiente;

o cursuri de formare pentru personalul din structurile de audit și control

intern/integritate/comisii de disciplină.

Cheltuieli eligibile


Onorarii (pentru persoana fizică autorizată/neautorizată)/cheltuieli salarizare/venituri

asimilate salariilor pentru experții proprii și/sau cooptați;

Cheltuieli de personal pentru echipa de management a proiectului;

Cheltuieli cu deplasarea;

Cheltuieli pentru închirieri, leasing şi asigurări aferente;

Cheltuieli de tip FEDR. În această categorie se includ cheltuieli pentru:

o achiziţia mijloacelor fixe (mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte

care se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are o valoare

de intrare mai mare decât limita stabilită prin H.G. nr.276/2013 privind stabilirea

valorii de intrare a mijloacelor fixe (începând cu 01.07.2013 valoarea stabilită prin H.G.

este de 2.500 lei fără TVA) și au o durată normală de utilizare mai mare de un an);

o achiziția de autovehicule sau alte mijloace de transport indispensabile implementării

proiectului, indiferent de modalitatea de dobândire a acestora (cumpărare sau

exprimarea opțiunii de cumpărare la finalul leasingului, în perioada de implementare a

proiectului) în limita a 15.000 euro fără TVA pentru fiecare autovehicul sau alt mijloac

de transport.


Alte cheltuieli necesare implementării proiectului:

o Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru activităţi de

conştientizare;

o Cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la evenimente.


Secretariatul General al Guvernului/Cancelaria Primului Ministru;

Ministerul pentru Societatea Informaţională;

Ministerul Finanțelor Publice;

Curtea de Conturi a României.

Durata proiectelor și perioada de depunere:

Durata maximă de implementare a proiectului este de 36 luni.


M.A.I.


[email protected]

159

Valoarea totală a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor eligibile si neeligibile fără

TVA la care se adaugă cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora.

Valoarea eligibilă a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor eligibile la care se adaugă

cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și nerecuperabilă aferentă

acestora.

Valoarea neeligibilă a proiectului se compune din valoarea cheltuielilor neeligibile (inclusiv

TVA aferentă) la care se adaugă TVA aferentă cheltuielilor eligibile, pentru toate cazurile în care

aceasta este deductibilă.

Pentru a fi eligibilă, cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și

nerecuperabilă, trebuie să fie aferentă unor cheltuieli eligibile efectuate în cadrul operațiunilor.

În vederea stabilirii eligibilității taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, și

nerecuperabilă, beneficiarul are obligaţia completării anexei 3, la cererea de finanțare - Declaraţie

privind eligibilitatea TVA aferente cheltuielilor ce vor fi efectuate în cadrul proiectului propus

spre finanţare din instrumente structurale.

În cazul în care proiectul acoperă mai mult de o categorie de regiune, sprijinul Uniunii și

cofinanțarea națională sunt defalcate pe categorie de regiune cu o rată separată de cofinanțare

aferente fiecărei categorii de regiune.

Valoarea finanţării acordate este diferențiată pe cele două categorii de regiuni astfel:

o pentru regiunea mai dezvoltată, maxim 80%;

o pentru regiunea mai puțin dezvoltată, maxim 85%

din totalul cheltuielilor eligibile, iar solicitantul trebuie să contribuie cu un procent stabilit de

legislația națională.


Îmbunătăţirea sistemului de asistenţă juridică prin dezvoltarea şi aplicarea de politici

îmbunătăţite de acordare a asistenţei judiciare şi de evaluare a calităţii asistenţei;

Îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în mediul on-line, îmbunătăţirea accesului la

dosarele de judecată (e-file), îmbunătăţirea continuă a aplicaţiilor informatice existente;

Organizarea de campanii de informare, educaţie juridică şi conştientizare a justiţiabililor,

elaborarea de ghiduri/materiale informative cu privire la prevederile noilor coduri,

drepturile justiţiabililor etc.

Cheltuieli eligibile


Cheltuieli de personal;

Cheltuieli cu deplasarea;

Cheltuieli pentru traduceri şi interpretariat;

Cheltuieli aferente tipăririi şi multiplicării de materiale;

Obiectivul specific 2.3 : Îmbunătăţirea accesului și a calităţii serviciilor furnizate de sistemul

judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparenţe și integrităţi sporite la nivelul acestuia


M.A.I.


[email protected]

160

Cheltuieli pentru închirieri şi leasing;

Cheltuieli cu achiziţia de materiale consumabile;


Cheltuieli pentru dotări care pot intra în categoria mijloacelor fixe sau a obiectelor de

inventar;

Cheltuieli pentru achiziţia de active fixe necorporale;

Cheltuieli pentru servicii informatice şi de comunicaţii, taxe;

Cheltuieli aferente procedurilor de achiziţie publică;

Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru proiect;

Cheltuieli pentru informare, comunicare şi publicitate pentru activităţi de conştientizare;

Cheltuieli cu achiziţionarea de publicaţii în format tipărit şi/sau electronic şi abonamente

pe durata de derulare a proiectului;

Cheltuieli privind achiziţionarea serviciilor de audit;

Cheltuieli aferente garanţiilor bancare, cheltuieli pentru organizarea şi/sau participarea la

evenimente de genul conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de

instruire, activităţi transnaţionale.

Scopul măsurilor vizate prin intermediul axei prioritare 3 este de a sprijini punerea în aplicare a

structurilor necesare și a capacității administrative care sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor

definite, fiind condiții prealabile pentru implementarea eficientă și cu succes a PO CA. Asistența

tehnică va avea ca scop, de asemenea, să sprijine continuu procesele de management, pregătirea,

punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, managementul financiar, publicitatea, controlul și

protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene și cele naționale, urmărind atingerea

obiectivelor programului operațional.

Exemple de acțiuni:

Asigurarea suportului necesar Autorităţii de Management pentru implementarea

diferitelor etape ale PO CA;

Activităţi de publicitate și informare specifice PO CA

Link-uri utile:

www.fonduri-ue.ro

www.mdrap.ro/administratie/poca

Axa prioritară 3: Asistență Tehnică


http://www.mdrap.ro/administratie/poca


M.A.I.


[email protected]

161

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 este

finanțat prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM). Acesta este unul

dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care se completează

reciproc și își propun să creeze condițiile necesare redresării economice a UE, generând creștere și

locuri de muncă. Fondul sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile

din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri de

muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei, facilitează accesul la

finanțare.

Strategia Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-

2020 își propune în principal creșterea producției în acvacultură și procesare. De asemenea, îşi

propune creșterea profitabilității operatorilor, conservarea biodiversității și protecția mediului,

menținerea și crearea de locuri de muncă, în special în zonele pescărești.

Suma alocată total : 168 421 371 Euro.

În cadrul POPAM au fost selectate 6 masuri prioritare spre a fi finanțate:

PU1-Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din punctul

de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere

Principalele interventii strategice (conform cu măsurile selectate) sunt următoarele:

1. Creşterea competitivităţii flotei de pescuit (marin şi interior) odată cu protejarea biodiversităţii

şi a stocurilor de peşti prin sprijinirea implementării acţiunilor care vor asigura conformitatea cu

obligaţia de debarcare a întregii capturi, eficienţă energetică, control şi trasabilitate, îmbunătăţirea

punctelor de prima vânzare în porturi de pescuit şi locuri de debarcare.

2. Creşterea venitului pescarilor, inclusiv din pescuitul intern, odata cu reducerea impactului

pescuitului asupra ecosistemelor prin sprijinirea diversificării veniturilor pescarilor prin activităţi

complementare şi restaurarea biodiversităţii şi reducerea efectelor pescuitului fantomă prin

colectarea deşeurilor marine.

3. PO pune accent pe sprijinirea pescarilor în ce priveşte conformitatea cu cerinţele cadrului

administrativ şi legislativ, prin consolidarea organizaţiilor de producători, şi implementarea

inovării - toate fiind realizate prin transferul de cunoştinţe prin servicii de consultanţă în domeniul

economic sau de protecţia mediului.

PU2-Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din

punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere

Pentru a întări acvacultura naţională, principalele acţiuni strategice selectate sunt următoarele:

1. Sprijin pentru întărirea dezvoltării tehnologice, inovare şi transfer de cunoştinţe, care va

permite dezvoltarea cunoştinţelor tehnice, ştiinţifice sau organizaţionale în fermele de acvacultură,

diversificarea producţiei cu specii cu potenţial bun de piaţă, îmbunătăţirea semnificativă a

produselor, proceselor şi sistemelor organizaţionale la nivelul fermei;

studierea fezabilităţii tehnice şi economice a produselor şi proceselor inovative.

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)


M.A.I.


[email protected]

162

2. Creşterea competitivităţii întreprinderilor de acvacultură, inclusiv îmbunătăţirea condiţiilor de

siguranţă şi de lucru, în particular pentru IMM.

3. Protecţia şi refacerea biodiversităţii acvatice şi îmbunătăţirea ecosistemelor legate de

acvacultură şi promovarea acvaculturii eficiente din punct de vedere a resurselor prin investiţii

care să conducă la creşterea eficienţei energetice şi a resurselor, reducerea utilizării apei şi a

substanţelor chimice, şi tranziţia de la acvacultura tradiţională la acvacultura ecologică.

4. Promovarea acvaculturii cu un nivel înalt de protecţie a mediului, şi promovarea sănătatii şi

bunăstării animale, îmbunătăţirea calităţii apei, zonele umede şi biodiversitatea acvatică prin

furnizarea de servicii de mediu prin ferme care fac obiectul cerințelor specifice de management

rezultate în urma desemnării zonelor Natura 2000.

PU3-Încurajarea punerii în aplicare a PCP

POPAM va contribui la următoarele direcţii strategice:

1. îmbunătăţirea şi furnizarea de cunoştinţe ştiinţifice ca şi îmbunătăţirea colectării şi

managementului datelor;

2. asigurarea de sprijin pentru monitorizare, control şi sancţionare, prin creşterea capacităţii

instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice, fără creşterea poverii administrative.

PU4-Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale

POPAM va contribui la urmatoarele direcţii strategice:

1. creşterea numărului de locuri de muncă, atât directe, pentru pescari şi acvacultori, cât şi

indirecte (marketing, procesare, IT, asigurări etc.);

2.diversificarea către activităţi alternative şi complementare (cum ar fi eco-turismul) care vor

sprijini întărirea economiilor locale, furnizând în acelaşi timp un nivel mai ridicat al protecţiei

mediului.

PU5-Stimularea comercializării şi prelucrării

Principalele direcţii strategice pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

1.îmbunătăţirea organizarii de piaţă pentru produsele din pescuit şi acvacultura.

2. încurajarea investiţiilor pentru modernizare în sectoarele de procesare şi

marketing.

PU6-Politica Maritimă Integrată

Obiectivul strategic principal în cadrul PU6 este acela de a consolida mediul pentru schimbul de

informaţii (CISE) pentru domeniul supravegherii maritime al UE. Acest demers este susținut și

prin finanțări PO Capacitate Administrativă, pe componente specifice. Finanţarea realizării CISE

în cadrul PU6 va avea în vedere asigurarea interoperabilității între bazele de date.

Această prioritate prezintă interes pentru MAI.

Măsurile specifice de politică maritimă, cum ar fi planificarea spațială sau îmbunătățirea

cunoașterii mediului marin şi a supravegherii maritime contribuie la crearea unor condiţii

structurale mai bune pentru a fructifica beneficiile oferite de Marea Neagră. Această activitate este

realizată în strânsă colaborare cu ţări terţe, valorificând prin paşi mărunți ceea ce există deja.


M.A.I.


[email protected]

163

Eficacitatea punerii în aplicare a SMI, în contextul protejării mediului marin (în conformitate

cu DCSMM), va fi condiţionată de:

implementarea CISEROM;

consolidarea instituţională a agenţiilor responsabile, inclusiv platformele trans-sectoriale

de guvernare electronică);

sprijinul acordat pentru obţinerea calificărilor profesionale;

instruirea actorilor implicaţi; promovarea importanţei protejării mediului marin;

consolidarea comunicării şi planificării comune la nivelul părţilor interesate din sectoarele

public şi privat;

abordarea iniţiativelor aferente Natura 2000, managementului integrat al zonelor costiere

şi planificării spaţiale maritime.

În anul 2009, potrivit prevederilor Memorandumului nr.1770, aprobat de Guvernul României, a

fost înfiinţat Comitetul inter-ministerial pentru coordonarea implementării politicii maritime

integrate a U.E., a cărui activitate este coordonată de un preşedinte la nivel de secretar de stat din

Ministerul Transporturilor.

Ca etapă finală a implementării la nivel naţional a Foii de Parcurs – CISE între instituţiile cu

atribuţii incidente domeniului maritim, se are în vedere dezvoltarea și implementarea platformei

naţionale de interoperabilitate în domeniul PMI, pentru realizarea unui mediu comun de

comunicare.

Măsurile finanțate în cadrul PU6 contribuie la îndeplinirea OT 6 – Conservarea și protejarea

mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prin asigurarea resurselor, instrumentelor

și mecanismelor necesare implementării în România a PMI, cu efecte în ceea ce privește:

creșterea protecției mediului;

reducerea efectelor negative ale pescuitului asupra mediului marin;

reducerea capturilor nedorite etc.

Obiectivul principal este realizarea mediului comun pentru schimbul de informaţii (CISE) destinat

supravegherii domeniului maritim al UE. Acest demers este susținut și prin finanțări PO

Capacitate Administrativă, pe componente specifice. Finanţarea realizării CISE în cadrul PU6 va

avea în vedere asigurarea interoperabilității între bazele de date.

În conformitate cu COM 584/2010, arhitectura CISE trebuie să ia forma unei interconexiuni

rentabile și descentralizate de niveluri de informare distincte care să sporească eficiența sistemelor

de supraveghere maritimă prin remedierea deficiențelor de informare existente, evitând totodată

duplicarea datelor.

În dezvoltarea efectivă a sistemului se va ține seama și de oportunitatea utilizării unor portaluri

deja consacrate (rețeaua EMODNetwork), acolo unde este posibil, în vederea direcționării

anumitor categorii de date prin intermediul acesteia.

SMI, implementarea CISEROM, precum şi contribuţiile POPAM care duc la implementarea

DCSMM trebuie tratate ca aspecte transversale ale implementării PMI cu privire la Marea Neagră.

Valoarea adăugată a supravegherii maritime integrate constă în îmbunătățirea datelor și


M.A.I.


[email protected]

164

informațiilor actuale în materie de mediu marin aparţinând comunităţilor sectoriale de utilizatori,

prin punerea la dispoziţie a unor date suplimentare relevante privind supravegherea intersectorială

şi transfrontalieră, furnizate în funcţie de nevoia de a cunoaşte, precum şi de necesitatea şi

responsabilitatea de a face schimb de informaţii.

Pe măsură ce integrarea diferitelor programe va crește, va fi nevoie de contribuţii şi intervenţii din

partea mai multor instituţii şi autorităţi. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă

administraţia se referă la coordonarea de o manieră eficientă şi eficace a diferitelor activităţi și

entități implicate. Conexiunile puternice dintre MMAP, ANPA, ICDEAPA şi INCDM constituie

baza de desfăşurare a activităţilor ce vizează strategiile de monitorizare şi supraveghere pentru

Marea Neagră, contribuind în mod direct la implementarea Planului de Acţiune pentru DCSMM.

Programe de cooperare la graniţele externe ale Uniunii Europene

A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră 2014-2020

B. Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova 2014-2020

C. Programul Operaţional Comun România-Ucraina 2014-2020

D. Programul Interreg IPA CBC România – Republica Serbia 2014-2020

Programe de cooperare la graniţele interne ale Uniunii Europene

E. Programul Interreg V-A România - Bulgaria 2014-2020

F. Programul Interreg V-A România - Ungaria 2014-2020

G. Programul Transnațional Dunărea 2014-2020

Programe de cooperare la graniţele externe și interne ale Uniunii Europene

H. Programul de Cooperare Transfrontaliera ENI Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina

2014-2020

2.3 Analiza programelor de cooperare teritorială europeană aflate în

implementare în România pentru perioada 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

165

Bugetul total este de 49 milioane Euro, din care 39 milioane Euro provin din Instrumentul

European de Vecinătate (ENI) şi 10 milioane Euro din Instrumentul de Asistență pentru

Preaderare (IPA II) pentru participarea Turciei.

Aria eligibilă a programului:

România: Regiunea Sud- Est

Bulgaria: Regiunile Severoiztochen, Yugoiztochen.

Grecia: Regiunile Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia, Thraki.

Rusia: Regiunile Rostov, Oblast, Krasnonodar Krai, Adygea Republic.

Turcia: TR10 (Istanbul), TR21 (Tekirda, Edirne, K rklareli), TR42 (Kocaeli, Sakarya,

D zce, Bolu, Yalova),TR81 (Zonguldak, Karab k, Bart n), TR82 (Kastamonu, ank r ,

Sinop), TR83 (Samsun, Tokat, orum,Amasya) and TR90 (Trabzon, Ordu, Giresun, Rize,

Artvin, G m hane)

Ucraina: Oblasturi Odessa, Mykolaiv, Kherson, Zaporoshye şi Donetsk, Republica

Crimeeea şi Sevastopol.

Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova: toate regiunile.

Obiectivul general

Ȋmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere

sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

Obiective tematice

1. Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre

2. Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni comune a

deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre

Priorităţi

1.1 Promovarea în comun a afacerilor şi antreprenoriatului în sectoarele turism şi cultură

Activităţi orientative :

Promovarea dezvoltării şi comercializării comune a produselor de turism transfrontalier şi

a itinerariilor tematice (ex. culturale, religioase, rutele comerciale antice, agricole);

promovarea diversificării şi a integrării turismului de coastă şi intern;

Promovarea patrimoniului istoric şi sprijinirea conservării acestuia prin dezvoltarea

turistică sustenabilă (ex. Investiţii la scară mică, marketing);

Ȋncurajarea sinergiilor, reţelelor şi conectivităţii între părţile interesate din turism şi cultură

şi operatorii de turism din cadrul Bazinului Mării Negre (ex. reţea specifică pentru

A. Programul Operaţional Comun Marea Neagră


M.A.I.


[email protected]

166

turismul maritim, etc.); promovarea instrumentelor electronice de marketing şi a

informaţiilor logistice transfrontaliere în evenimentele culturale, de exemplu;

Schimbul de experienţă şi/sau dezvoltarea în comun a unor pachete de turism destinate

anumitor pieţe (ex. Persoanele în vârstă); schimb de experienţă pentru a promova

produsele turistice de o mai bună calitate şi mai inovatoare (ex. Parcuri arheologice

submarine, eco-tourism, turism cultural, turism medical );

Promovarea în comun a produselor culturale (artizanat, opere de artă, etc) şi evenimente

(festivaluri, târguri);

Consolidarea în comun a deschiderii Regiunii Mării Negre către turismul internațional şi

non-european (ex. Marketingul comun, campanii de comunicare şi promovare, dezvoltarea

brandurilor Bazinului Mării Negre);

Încurajarea networking-ului, a schimbului de bună experienţă în consolidarea industriilor

culturale şi creative (muzică, multimedia, etc.);

Schimbul de bune practici în dezvoltarea strategiilor de turism ecologice (ex.

îmbunătăţirea eficienţei resurselor, prevenirea/gestionarea deşeurilor şi a poluării în zonele

turistice, orientări privind diminuarea efectelor asupra biodiversităţii şi amplificarea

beneficiilor turismului în zonele protejate);

Ȋmbunătăţirea serviciilor turistice şi promovarea perfecţionării competenţelor prin

programele de schimb între instituţiile de învăţământ (ex. pentru tineri profesionişti), sau

prin crearea în comun a unor cursuri deschise online bazate pe cele mai bune experienţe

din domeniu.

1.2 Creşterea oportunităţilor comerciale transfrontaliere şi modernizarea sectorului agricol şi a

celor conexe

Activităţi orientative :

Promovarea relaţiilor comerciale internaţionale, a reţelelor sectoriale şi transsectoriale şi a

parteneriatelor (ex. forumuri de afaceri) în cadrul Bazinului Mării Negre şi sprijinirea

internaţionalizării schimburilor (ex. dezvoltarea capacităţii);

Consolidarea conexiunii la internet, a sistemelor de afaceri transfrontaliere de schimb de

informaţii, a informaţiilor de piaţă şi de logistică, cu o mai mare utilizare a tehnologiilor de

informaţii şi comunicaţii (TIC);

Schimbul de bune practici în marketing modern şi inovator şi de strategii comerciale,

instrumente de marketing electronice şi elaborarea strategiilor comune de marketing (ex.

branding regional);

Sprijinirea inovaţiei, cercetării şi cooperării, inclusiv pentru dezvoltarea logisticii, în

industria agricolă, dezvoltarea în comun şi punerea în aplicare a bunelor practici în

producerea de produse agricole de calitate;

Introducerea de tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea sectorială (produse organice/bio,

acvacultură sustenabilă), incluzând schimbul de experienţă şi investiţiile la scară mică în

proiecte-pilot;


M.A.I.


[email protected]

167

Sprijinirea culturii antreprenoriale prin învăţarea şi pregătirea tinerilor ce lucrează în

sectorul agricol şi în sectoarele conexe; schimbul de bune practici în acest domeniu.

Schimbul experienţei de bune practici în introducerea în practică a standardelor (ex.

siguranţa alimentară);

Acţiuni în comun pentru sprijinirea folosirii productive a transferurilor băneşti în

modernizarea agriculturii/acvaculturii/industriei alimentare.

2.1 Îmbunatățirea sistemului de monitorizare în comun a mediului

Activităţi orientative:

Consolidarea monitorizării comune şi compatibile la nivel transfrontalier, a sistemelor de

evaluare şi informare, a instrumentelor şi capacităţii de prevenire şi control a poluării

transfrontaliere (inclusiv prin investiţiile la scară mică);

Îmbunătăţirea colaborării transfrontaliere pe termen lung, a capacităţii de informare şi

cercetare (inclusive tehnologii inovatoare) pentru abordarea transformării ecosistemului,

monitorizării biodiversităţii şi migraţiei speciilor;

Consolidarea în comun a colaborării între ştiinţă, industrie, părţile interesate relevante şi

factorii de decizie pentru a aborda problemele de management integrat al litoralului şi

pentru a armoniza monitorizarea, evaluarea mediului marin şi furnizarea de date;

Ȋmbunătăţirea disponibilităţii şi a interoperabilităţii transfrontaliere a datelor de acces

public online actualizate şi a produselor de date (ex. hărţi) pentru Marea Neagră, astfel

încât industria, autorităţile publice, ONG-urile şi cercetătorii să le utilizeze în mod eficient;

Promovarea cooperării transfrontaliere între autorităţile maritime responsabile pentru

activităţi precum navigarea sigură sau controlul pescuitul, pentru a putea face schimb de

informaţii asupra riscurilor şi ameninţărilor (supraveghere maritimă integrată);

Îmbunătăţirea cooperării la nivelul monitorizării mediului între părţile interesate implicate

în prevenirea si gestionarea dezastrelor;

Consolidarea contactului între ţări şi schimbul de bune practici privind sistemele de

prevenire timpurie care permit populaţiei expuse la pericole să ia măsurile corespunzătoare

pentru a evita/reduce riscurile şi pentru a pregăti răspunsuri eficiente; îmbunătăţirea

disponibilităţii informaţiilor legate de mediu pentru populaţie, în special privind riscul de

producere a cutremurelor, inundaţiilor şi incendiilor de pădure.

2.2 Promovarea în comun a unor acţiuni având ca scop conştientizarea privind deşeurile

maritime şi riverane

Activităţi orientative:

Sensibilizarea şi educarea în comun a publicului în ceea ce priveşte problemele constituite

de deşeurile din râuri şi din mare, valoarea biodiversităţii şi protecţia mediului (campanii

mass-media, producţia de instrumente educaţionale şi orientări pentru o „cetăţenie

responsabilă‟ pentru diferite sectoare, pentru publicuri-ţintă, cum ar fi copiii şi studenţii,

turiştii, autorităţile municipale, companiile de transport naval şi echipajele navelor);

Schimbul şi promovarea bunelor practici şi a tehnologiilor de gestionare a mediului

(inclusiv prin investiţiile la scară mică) referitoare la tratarea şi eliminarea deşeurilor,


M.A.I.


[email protected]

168

reducerea depozitării ilegale a acestora şi a gropilor de gunoi de pe ţămurile râurilor şi de

pe ţărmurile mării şi prevenirea efectelor adverse ale acestora;

Promovarea în comun a practicii celor „3 R‟ (redu, refoloseşte, reciclează) pentru deşeuri,

precum şi folosirea deşeurilor pentru producerea de energie;

Consolidarea acţiunii comunităţii, promovarea şi organizarea campaniilor transfrontaliere

de curăţare a zonelor de coastă ale Bazinului Mării Negre şi a râurilor (implicând şcoli,

studenţi şi voluntari) şi schimbul de bune experienţe în acest domeniu;

Ȋncurajarea implicării şi a parteriatelor între ONG-uri şi societatea civilă, sectorul privat

(ex. în sectoarele de turism, transport naval şi pescuit) şi autorităţile locale/regionale şi

serviciile de colectare a gunoiului pentru a combate deşeurile din râuri şi deşeurile marine;

Schimbul de experienţă pentru a îmbunătăţi infrastructura porturilor şi serviciile de

colectare a gunoiului de pe nave (ex. pregătirea de orientări/manuale pentru dezvoltarea

unui plan de gestionare a deşeurilor portuare în concordanţă cu cerinţele Organizaţiei

Maritime Internaţionale/UE şi promovarea implementării acestui plan în porturile de la

Marea Neagră).

Eligibilitatea proiectelor

În conformitate cu art. 39 din Regulamentul nr. 897/2014, proiectele pot primi contribuţii

financiare din fondurile alocate programului dacă îndeplinesc condiţiile următoare:

1. Să aibă un impact evident și să aducă beneficii pentru cooperarea transfrontalieră, să

demonstreze valoarea adăugată pentru strategiile şi programele Uniunii;

2. Să fie implementate în zona vizată de program;

3. Să se încadreze în una din următoarele categorii:

Proiecte integrate, în cadrul cărora fiecare beneficiar implementează o parte din

activităţile proiectului pe teritoriul ţării sale;

Proiecte simetrice, în cadrul cărora activităţi similare sunt implementate în paralel pe

teritoriul ţărilor participante;

Proiecte care se desfăşoară într-o singură ţară: acestea sunt proiecte implementate,

parţial sau integral, în una din ţările participante, care aduc, însă, beneficii tuturor sau

anumitor ţări participante, având un impact şi beneficii transfrontaliere.

Eligibilitatea aplicanților

În conformitate cu documentul de programare ENI CBC, partenerii care implementează

proiecte vor reprezenta în primul rând nivelurile administrative regionale şi sub-naţionale,

precum şi organizaţiile societăţii civile aflate în zona geografică eligibilă a programului.

Se va acorda prioritate autorităţilor locale şi regionale, societăţii civile, camerelor de comerţ şi

comunității academice şi educaţionale. precum şi alor actori eligibili aflaţi în zona geografică

eligibilă a programului şi care sunt importanţi pentru realizarea obiectivelor programului.

Partenerii de proiect trebuie să fie efectiv stabiliţi în zona geografică a programului sau, în cazul

organizaţiilor internaţionale, să aibă o bază de operaţiuni în zona geografică a programului. O

grupare europeană de cooperare teritorială poate constitui un partener de proiect, indiferent de

locaţia sau sediul acesteia, cu condiţia ca acoperirea sa geografică să fie în cadrul zonei

programului.


M.A.I.


[email protected]

169

Condiţiile pentru implicarea altor organizaţii vor fi definite în Ghidul Solicitantului elaborate

pentru fiecare apel pentru propuneri de proiecte.

În mod orientativ, pot fi eligibili:

în cadrul obiectivului Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în cadrul

Bazinului Mării Negre:

o Agenţiile de dezvoltare regională şi a turismului, asociaţiile industriei turismului,

asociaţii/instituţii culturale şi arheologice, autorităţi locale/regionale, universităţi şi

instituţii de învăţământ, parcuri naturale şi organisme de gestionare a zonelor

protejate, asociaţii de afaceri locale, asociaţii de fermieri şi ONG-uri;

o Camere de comerţ, agenţii de sprijin al afacerilor şi agenţii de dezvoltare regională,

asociaţii de fermieri şi asociaţii agro-industriale, asociaţii de IMM-uri, asociaţii de

afaceri, asociaţii de acvacultură şi pescuit, asociaţii de emigranţi, autorităţi

regionale/locale şi agenţii şi institute de cercetare.

în cadrul obiectivului Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin

acţiuni comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre:

o Agenţii ştiinţifice (oceanografice, hidrografice, meteorologice, seismice) şi

instituţii/centre de cercetare/universităţi, autorităţi de coastă/maritime şi portuare,

autorităţi şi agenţii locale/regionale, asociaţii de pescuit, ONG-uri din domeniul

mediului, parcuri naturale şi zone protejate (inclusiv zona marină), organisme de

management şi şcoli şi instituţii de învăţământ;

o Autorităţi locale/regionale şi serviciile de gestionare şi control al deşeurilor, ONG-

uri din domeniul mediului şi organizaţii ale societăţii civile, şcoli şi instituţii de

învăţământ, asociaţii din industria turismului, asociaţii de pescuit şi autorităţi

portuare.

Link-uri utile:

www,mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572/-1233

www.blacksea-cbc.net/index.php?/eng/News/News-Archive/ENI-CBC-Black-Sea-

Basin-Programme-2014-2020-approved-by-the-Joint-Programming-Committee

http://mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572/-1233

http://www.blacksea-cbc.net/index.php?/eng/News/News-Archive/ENI-CBC-Black-Sea-Basin-Programme-2014-2020-approved-by-the-Joint-Programming-Committee



M.A.I.


[email protected]

170

Bugetul total este de 89.1 milioane euro dintre care 81 milioane finanțate de UE prin

Instrumentul European de Vecinătate – ENI și 8.1 milioane euro cofinanțare asigurată de statele

partenere

Aria eligibilă a programului

România - 4 judeţe - Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galați

Republica Moldova - întreg teritoriul

Centre majore - București, Suceava, Bacău şi Piatra Neamț

Obiectivele şi priorităţile programului

Obiectivul 1: Dezvoltarea educaţiei si sprijin pentru cercetare și inovarea la nivelul

ariei programului prin facilitarea cooperarii la nivel local regional și central

o Prioritatea 1.1 - Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea

creșterii accesului la educație și a calității acesteia

o Prioritatea 1.2 – Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare

Obiectivul 2: Prezervarea patrimoniului cultural și istoric în zona eligibilă, sprijin

pentru dezvoltarea culturii locale, identităților cultural specifice și a dialogului

cultural

o Prioritatea 2.1 – Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric

Obiectivul 3: Îmbunătățirea sistemelor de transport public, infrastructura cooperare

TIC si networking

o Prioritatea 3.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi a

infrastructurii TIC

Obiectivul 4: Provocări comune în domeniul acessului la sănătate, managementul

riscurilor naturale și antropice si a situatilor de urgență, securitatea transfrontaliera

prin proiecte comune

o Prioritatea 4.1 – Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a accesului la

sănătate

o Prioritatea 4.2 – Sprijin pentru activităţi comune în vederea prevenirii dezastrelor

naturale şi antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de urgenţă

o Prioritatea 4.3 – Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea

poliţiei

Beneficiari eligibili

Autorități publice

ONG-uri


Instituţii educaţionale

B. PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMUN ROMÂNIA-

REPUBLICA MOLDOVA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

171

Alte asociaţii/organizaţii relevante pentru fiecare prioritate

Proiecte mari de infrastructură

În cadrul programului vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură atribuite prin încredințare

directă (Direct Award). Selecţia acestora a fost realizată de către o structură comună de lucru

româno-moldovenească. Alocarea maximă pentru proiectele mari de infrastructură este de 30%

din contribuţia UE la Program. Lista proiectelor este inclusă în program, dar documentaţia tehnică

aferentă acestora urmează să fie aprobată în două etape de Comisia Europeană în perioada

următoare (2016-2017).

Link-uri utile:

www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572/-9278

www.ro-ua-md.net/romania-republica-moldova-3/

http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-4970/-7572/-9278

http://www.ro-ua-md.net/romania-republica-moldova-3/


M.A.I.


[email protected]

172

Bugetul total este de 66 milioane euro dintre care 60 milioane finanțate de UE prin Instrumentul

European de Vecinătate – ENI și 6 milioane euro cofinanțare asigurată de statele partenere.

Aria eligibilă a programului :

România, judeţele: Botoşani, Suceava, Tulcea, Maramureş, Satu-Mare

Ucraina, oblasturile: Odessa, Ivano-Frankivsk, Zakarpatska, Cernăuţi

Centre majore: (eligibili: beneficiarii implicaţi în proiecte mari de investiţii)

România: Bucureşti

Ucraina: Kiev

Regula de flexibilitate:

10% din bugetul Programului poate fi utilizat după cum urmează:

- de către beneficiari localizaţi în afara ariei programului, cu condiția ca participarea lor să fie

necesară implementării proiectului şi să respecte criteriile de eligibilitate definite pentru fiecare

procedură de selecţie;

- de către beneficiari, inclusiv lideri de proiect, localizaţi în aria programului, sau de către

beneficiari ai Proiectelor Majore de Infrastructură (PMI) pentru implementarea unor activităţi

necesare realizării obiectivelor proiectului în afara ariei programului.

Obiectivele şi priorităţile programului

Obiectivul 1 : Dezvoltarea educaţiei și sprijin pentru cercetare și inovare la nivelul ariei

programului prin facilitarea cooperării la nivel local regional si central

Prioritatea 1.1 - Cooperare instituțională în domeniul educațional în vederea creșterii accesului la

educație și a calității acesteia

Prioritatea 1.2 – Promovare și sprijin pentru cercetare și inovare

Obiectivul 2: Prezervarea patrimoniului cultural și istoric în zona eligibilă, sprijin pentru

dezvoltarea culturii locale, a identităților cultural specifice și a dialogului cultural

contribuind la cresterea atractivității zonei eligibile

Prioritatea 2.1 – Promovarea și conservarea patrimoniului cultural și istoric

Obiectivul 3: Îmbunătățirea sistemelor de transport public, infrastructură, cooperare TIC și

networking

Prioritatea 3.1 – Dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier şi instrumentelor TIC

Obiectivul 4: Provocări comune în domeniul acessului la sănătate, managementul riscurilor

naturale și antropice și a situațiilor de urgență, securitatea transfrontalieră prin proiecte

comune

Prioritatea 4.1 – Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate şi a accesului la sănătate

Prioritatea 4.2 – Sprijin pentru activităţi comune în vederea prevenirii dezastrelor naturale şi

antropice, precum şi acţiuni comune în timpul situaţiilor de urgenţă

C. PROGRAMUL OPERAŢIONAL COMUN ROMÂNIA-

UCRAINA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

173

Prioritatea 4.3 – Prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi cooperarea poliţiei

Tipuri de Beneficiari eligibili


ONG-uri




Proiecte mari de infrastructură

În cadrul programului vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură atribuite prin încredințare

directă (Direct Award). Selecţia acestora a fost realizată de către o structură comună de lucru

româno-ucraineană. Alocarea maximă pentru proiectele mari de infrastructură este de 30% din

contribuţia UE la Program. Lista proiectelor este inclusă în program, dar documentaţia tehnică

aferentă acestora urmează să fie aprobată în două etape de Comisia Europeană în perioada

următoare (2016-2017).

Link-uri utile:


www.ro-ua-md.net/romania-ucraina-3/


http://www.ro-ua-md.net/romania-ucraina-3/


M.A.I.


[email protected]

174

Programul Interreg V-A România-Bulgaria 2014-2020 este unul din cele două programe de

coeziune teritorială ale Uniunii Europene care vizează România și are ca scop să sprijine

dezvoltarea zonei transfrontaliere, prin îmbunătățirea accesibilității, promovarea cooperării

instituționale, protejarea și dezvoltarea activelor regionale.

Bugetul total al programului pentru perioada 2014-2020 este de 258.504.125 Euro, din care

sprijinul FEDR alocat Programului se ridică la 215.745.513 Euro.

Axe prioritare și obiective specifice:

Axa prioritară nr. 1. “O regiune bine conectată”

Obiectiv specific 1.1: Sprijinirea procesului de planificare, dezvoltare și coordonare a

sistemelor de transport transfrontaliere în vederea asigurării unor mai bune conexiuni la

rețelele de transport TEN-T;

Obiectiv specific 1.2: Creșterea nivelului de coordonare privind siguranța transportului pe

căile navigabile și maritime.

Axa prioritară nr. 2. “O regiune verde”

Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea protecției şi utilizării durabile a resurselor şi

patrimoniului natural şi a patrimoniului cultural;

Obiectiv specific 2.2: Îmbunătățirea managementului durabil al ecosistemelor din zona

transfrontalieră.

Axa prioritară nr. 3. “O regiune sigură”

Obiectiv specific 3.1: Îmbunătățirea managementului comun al riscului în regiunea

transfrontalieră.

Axa prioritară nr. 4. “O regiune calificată și favorabilă incluziunii”

Obiectiv specific 4.1: Crearea unei zone transfrontaliere integrate în privința ocupării și

mobilității forței de muncă.

Axa prioritară nr. 5. “O regiune eficientă”

Obiectiv specific 5.1: Creșterea capacitații de cooperare şi a eficienței instituțiilor publice în

contextul cooperării transfrontaliere.


România 7 judeţe: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.

Bulgaria 8 districte: Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobric.

Beneficiari eligibili:

Autorităţi publice centrale (ex: ministere și structurile teritoriale ale acestora),

Autorităţi publice locale (ex: consilii judeţene, consilii locale, municipii),

D. PROGRAMUL INTERREG V-A ROMÂNIA-BULGARIA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

175

Organisme de drept public (ex. institute naţionale, universităţi publice),

Organizaţii non-profit ( ex. ONG-uri, asociaţii sau fundaţii, camere de comerţ, structuri

asociative ale administraţiilor publice, universităţi private etc.),

Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT).

Link-uri utile:

www.cbcromaniabulgaria.eu


www.facebook.com/RomaniaBulgariaCbcProgramme

twitter.com/ROBGProgramme

www.infocooperare.ro

http://www.cbcromaniabulgaria.eu/


https://twitter.com/ROBGProgramme/



http://www.infocooperare.ro/


M.A.I.


[email protected]

176

Programul Interreg V-A România-Bulgaria 2014-2020

Axă

prioritară

(AP)

Priorități de investiții

Buget

FEDR

2014-2020

(EURO)

Rata de cofinanţare

şi avans

Tip proiect

Valoare totală finanţare

nerambursabilă* (EURO

Perioadă implementare

proiect (luni)

minimă maximă minimă maximă

AP 1: O

regiune

bine

conectată

PI.7b:Stimularea

mobilității regionale

prin conectarea

nodurilor secundare și

terțiare la infrastructura

TEN-T, inclusiv a

nodurilor multimodale;

81.983.295

FEDR va finanţa

maxim 85% din

cheltuielile eligibile,

iar bugetele de stat

ale celor două ţări vor

furniza un supliment

de 13% entităţi

publice şi ONG-

urilor.

Contribuţia proprie

a partenerilor

proiectului este de

2% din valoarea

eligibilă a

proiectului, la care

se adăugă cheltuielile

neeligibile.

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

1.000.000

8.000.000

10.000.000

pentru

construcţii de

drumuri noi

Nu există 36 luni

SOFT

(servicii,

studii,

bunuri sub

50% etc.)

250.000 1.500.000 Nu există 24 luni

PI.7c:Dezvoltarea și

îmbunătățirea unor

sisteme de transport care

respectă mediul,

inclusiv a celor cu

zgomot redus și care au

emisii reduse de carbon,

inclusiv a căilor

navigabile interioare și a

sistemelor de transport

maritim, a porturilor, a

legăturilor multimodale

și infrastructurilor

aeroportuare, cu scopul

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

500.000 8.000.000 Nu există 36 luni

SOFT

(servicii,

studii,

bunuri sub

50% etc.)

250.000 2.000.000 Nu există 24 luni

* FEDR şi bugetul de stat al celor două ţări, datele sunt valabile pentru primul apel de proiecte.


M.A.I.


[email protected]

177

Axă

prioritară

(AP)


Buget

FEDR

2014-2020

(EURO)


şi avans

Tip proiect




proiect (luni)


de a promova

mobilitatea durabilă la

nivel regional și local;

AP 2:

O regiune

verde

PI 6.c: Conservarea,

protejarea, promovarea

și dezvoltarea

patrimoniului natural și

cultural

53.936.378

FEDR va finanţa

maxim 85% din


iar bugetele de stat ale

celor două ţări vor


de 13% entităţi

publice şi ONG-

urilor.

Contribuţia proprie a

partenerilor

proiectului este de

2% din valoarea

eligibilă a proiectului,

la care se adăuga

cheltuielile neeligibile.

Se acordă avans

pentru demararea

proiectelor în procent

de 60% din

cofinanţarea de la

bugetul de stat pentru

fiecare partener român

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

500.000 6.000.000 Nu există 36 luni

SOFT

(servicii,

studii, ,

bunuri sub

50% etc.)

250.000 1.500.000 Nu există 24 luni

PI 6.d: Protejarea și

refacerea biodiversității

și a solurilor, precum și

promovarea unor

servicii ecosistemice,

inclusiv prin Natura

2000 și infrastructuri

ecologice;

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

500.000 6.000.000 Nu există 36 luni

SOFT

(servicii,

studii,

bunuri sub

50% etc.)

250.000 1.500.000 Nu există 24 luni


M.A.I.


[email protected]

178

Axă

prioritară

(AP)


Buget

FEDR

2014-2020

(EURO)


şi avans

Tip proiect




proiect (luni)


AP 3:O

regiune

sigură

PI.5.b:Promovarea

investițiilor destinate

abordării unor riscuri

specifice, asigurarea

rezistenței în fața

dezastrelor și

dezvoltarea unor sisteme

de gestionare a

dezastrelor;

40.991.647

FEDR va finanţa

maxim 85% din





de 13% entităţi

publice şi ONG-

urilor.


a partenerilor

proiectului este de

2% din valoarea

eligibilă a


se adăuga cheltuielile

neeligibile.

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

500.000 6.000.000 Nu există 36 luni

SOFT

(servicii,

studii,

bunuri sub

50% etc.)

250.000 1.500.000 Nu există 24 luni

AP 4:

O regiune

calificată

și inclusivă

PI.8.i:Promovarea

sustenabilității și

calității locurilor de

muncă și sprijinirea

mobilității forței de

muncă prin integrarea

piețelor forței de muncă

transfrontaliere, inclusiv

mobilitatea

transfrontalieră,

inițiativele comune

15.102.186

FEDR va finanţa

maxim 85% din





de 13% entităţi

publice şi ONG-

urilor.

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

200.000

1.500.000

Nu există

24 luni

SOFT

(servicii,

studii, ,

bunuri sub

100.000 750.000 Nu există 24 luni


M.A.I.


[email protected]

179

Axă

prioritară

(AP)


Buget

FEDR

2014-2020

(EURO)


şi avans

Tip proiect




proiect (luni)


locale în domeniul

ocupării forței de

muncă, servicii de

informare și de

consiliere și formarea

comună


a partenerilor

proiectului este de

2% din valoarea

eligibilă a



neeligibile.

50% etc.)

AP 5:

O regiune

eficientă

PI.11.iv:Consolidarea

capacității instituționale

a autorităților publice și

a părților interesate și o

administrație publică

eficientă prin

promovarea cooperării

juridice și administrative

și a cooperării între

cetățeni și instituții

10.787.276

FEDR va finanţa

maxim 85% din





de 13% entităţi

publice şi ONG-

urilor.


a partenerilor

proiectului este de

2% din valoarea

eligibilă a



neeligibile.

HARD

(lucrări,

bunuri peste

50%)

200.000 1.500.000 Nu există 24 luni

SOFT

(servicii,

studii, ,

bunuri sub

50% etc.)

100.000 750.000 Nu există 24 luni


M.A.I.


[email protected]

180

Programul Interreg România-Ungaria 2014-2020 continuă finanțarea cooperării

transfrontaliere în zona de graniță româno-ungară, prin intermediul Fondului European de

Dezvoltare Regională, cu sprijinul Uniunii Europene și al guvernelor celor două state.

Bugetul total al Programului pentru perioada 2014-2020 este de 231.861.763 Euro, din care

189.138.672 Euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.


Axa Prioritară 1: ”Protejarea în comun și utilizarea eficientă a valorilor comune și

resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune și resurselor)”

Obiectiv specific 1.1: Managementul și protecția apelor transfrontaliere;

Obiectiv specific 1.2: Protecția și promovarea patrimoniului cultural, istoric și natural

comun ca destinații turistice.

Axa Prioritară 2: ”Îmbunătățirea mobilității transfrontaliere durabile și eliminarea

blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilității)”

Obiectiv specific 1.1: Managementul și protecția apelor transfrontaliere;

Obiectiv specific 1.2: Protecția și promovarea patrimoniului cultural, istoric și natural

comun ca destinații turistice.

Axa Prioritară 3: ”Îmbunătățirea ocupării forței de muncă și promovarea mobilității

forței de muncă transfrontaliere (Cooperare în domeniul ocupării forței de muncă)”

Obiectiv specific 3.1: Dezvoltarea integrată a creșterii ocupării forței de muncă în

teritorii specifice.

Axa Prioritară 4: ”Îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a sănătății (Cooperare în

domeniul sănătății și prevenției bolilor)”

Obiectiv specific 4.1: Dezvoltarea comună a îngrijirii sănătății;

Obiectiv specific 4.2 Dezvoltarea integrată a comunităților rurale și urbane

defavorizate;

Axa Prioritară 5: ”Îmbunătățirea prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor

(Cooperare în domeniul prevenirii riscurilor și gestionării dezastrelor)”

Obiectiv specific 5.1: Sprijin pentru dezvoltarea de intervenții de urgență comune și de

gestionare a dezastrelor.

Axa Prioritară 6: ”Promovarea cooperării transfrontaliere între instituții și

cetățeni (Cooperarea instituțiilor și comunităților)”

Obiectiv specific 6.1: Consolidarea colaborării instituționale transfrontaliere;

Obiectiv specific 6.2: Consolidarea cooperării transfrontaliere între oameni și

între comunități.


România 4 judeţe: Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare

E. PROGRAMUL INTERREG V-A ROMÂNIA – UNGARIA

2014-2020


M.A.I.


[email protected]

181

Ungaria 4 judeţe: Csongrád, Békés, Hajdú- Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg.

Beneficiari Eligibili:

Autorități/administrații locale și județene și instituțiile lor;

Ministere naționale și instituțiile lor specializate, birouri regionale ale acestora;

Administrații ale parcurilor naționale/natural;

Instituții pentru protecția mediului;

Instituții de învățământ superior;

Organizații neguvernamentale;

Asociații microregionale;

Organizații de management al Euroregiunilor;

Muzee, biblioteci, teatre;

Biserici;

Birouri ale patrimoniului cultural;

Camere de comerț;

Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT);

Organizații naționale responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii de transport.

Link-uri utile:


2014.huro-cbc.eu

www.brecoradea.ro


http://2014.huro-cbc.eu/

http://www.brecoradea.ro/


M.A.I.


[email protected]

182

Programul Interreg România-Ungaria 2014-2020

Axe Prioritare(AP) Fond

Baza de calcul a

sprijinului

acordat de

Uniune

(Costul total

eligibil sau

costuri eligibile

public)

Sprijin din

partea

Uniunii

(a)

Contribuția

națională

(b) = (c) + (d)

Defalcarea orientativă a

contribuției naționale

Finanțarea

totală(Euro)

(e) = (a) +

(b)

Rata de co-

finanțare

(f) = (a)/(e)

(2)

Finanțarea

publică

națională

(c)

Finanțare

a

națională

privată

(d) (1)

AP1.Protejarea în comun

și utilizarea eficientă a

valorilor comune și

resurselor (Cooperare în

domeniul valorilor

comune și resurselor)

FEDR Cost total eligibil 41 227 417 7 275 427 5 820 344 1 455 083 48 502 844 85%

AP2. Îmbunătățirea

mobilității transfrontaliere

durabile și eliminarea

blocajelor (Cooperare în

domeniul accesibilității)

FEDR Cost total eligibil 29 746 250 5 249 339 4 986 871 262 468 34 995 589 85%


ocupării forței de muncă

și promovarea mobilității

forței de muncă

transfrontaliere

(Cooperare în domeniul

ocupării forței de muncă)

FEDR Cost total eligibil 46 810 155 8 260 616 4 130 308 4 130 308 55 070 771 85%

AP 4. Îmbunătățirea

serviciilor de îngrijire a

sănătății (Cooperare în

domeniul sănătății și



M.A.I.


[email protected]

183

prevenției bolilor


prevenirii riscurilor și

gestionării dezastrelor

(Cooperare în domeniul

prevenirii riscurilor și

gestionării dezastrelor)


AP.6 Promovarea

cooperării transfrontaliere

între instituții și cetățeni

(Cooperarea instituțiilor și

comunităților)

FEDR Cost total eligibil 3 411 372 602 007 301 003 301 004 4 013 379 85%

AP. 7. Asistență Tehnică FEDR Cost total eligibil 11 348 320 11 348 320 11 348 320 0 22 696 640 50%

Total FEDR 189 138 672 42 723 091 35 575 489 7 147 602 231861 763 81,57%

Total Total

Fonduri 189 138 672 42 723 091 35 575 489 7 147 602 231 861 763 81,57%


M.A.I.


[email protected]

184

Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020 finanţează proiecte de cooperare

transnaţională în conformitate cu priorităţile Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea

Dunării (SUERD).

Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020 va finanța proiecte implementate de un

parteneriat transnațional extins și care vor avea ca obiectiv îmbunătățirea politicilor publice și

a cooperării instituționale.

Bugetul Programului Transnaţional Dunărea este de 262.989.835,60 euro din care

202.095.405,00 euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și

19.829.192,00 euro din Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), la care se adaugă

cofinanțarea națională a statelor member UE sau a statelor non-membre UE.


Axa Prioritară 1”Inovare și responsabilitate socială în Regiunea Dunării”

Obiectiv specific 1.1 Îmbunătățirea condițiilor cadru pentru inovare;

Obiectiv specific 1.2 Creșterea competențelor pentru inovarea în mediul social și mediul de

afaceri;

Axa Prioritară 2 ”Responsabilitatea față de mediu și cultură în Regiunea Dunării”

Obiectiv specific 2.1 Sprijinirea managementului transnațional al apelor și prevenirea

riscurilor produse de inundații;

Obiectiv specific 2.2 Utilizarea sustenabilă a patrimoniului și resurselor naturale și

culturale;

Obiectiv specific 2.3 Sprijinirea restaurării și managementului coridoarelor ecologice;

Obiectiv specific 2.4 Îmbunătățirea capacității de răspuns și managementul situațiilor

de urgență.

Axa Prioritară 3 ”Conectivitatea în Regiunea Dunării”

Obiectiv specific 3.1 Sprijinirea sistemelor de transport ecologice și sigure si a

accesibilității egale a zonelor rurale și urbane;

Obiectiv specific 3.2 Îmbunătățirea securității și eficienței energetic.

Axa Prioritară 4 ”O regiune a Dunării bine guvernată”

Obiectiv specific 4.1 Îmbunătățirea capacității instituţionale de a răspunde provocărilor

sociale;

Obiectiv specific 4.2 Sprijinirea guvernanţei şi implementării SUERD.

Aria eligibilă a programului cuprinde 14 state: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania

(landurile Baden-Wurttemberg și Bavaria), Ungaria, Romania, Slovenia, Slovacia, Bosnia și

Hertegovina, Muntengru, Serbia, Moldova și Ucraina (oblasturile Chernivetska, Ivano-

Frankiviska, Zakarpatska, Odessa).

F. PROGRAMUL TRANSNAȚIONAL DUNĂREA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

185

Excepții:

Instituțiile Germane și Ucrainene localizate în afara ariei eligibile (în sensul înregistrării

legale) sunt eligibile dacă:

Au competențe în aria eligibilă (e.g. ministere, agenții federale, instituții naționale de

cercetare înregistrate în afara ariei eligibile);

Îndeplinesc criteriile generale de eligibilitate;

Implementează activități care sunt în beneficiul ariei programului.


Autorități locale/ regionale/ naționale;

Organisme de drept public;

Grupări Europene de Cooperare Teritorială (GECT);

Organizații internaționale;

Organisme private, inclusiv IMM-uri.

Link-uri utile: www.interreg-danube.eu

www.southeast-europe.net/en/about_see/danubeprogramme/

www.mdrap.ro

www.danube-region.eu

http://www.interreg-danube.eu/

http://www.southeast-europe.net/en/about_see/danubeprogramme/

http://www.mdrap.ro/

http://www.danube-region.eu/


M.A.I.


[email protected]

186

Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020

Axe

Prioritare(AP)

Fond

Baza de

calcul

pentru

sprijinul

UE

Sprijinul UE Contribuție

Națională

Detaliere bugetară indicative a

contribuției naționale Finanțare

totală

Rata de

cofinanțare

Alte informații

Finanțare

Națională

Publică

Finanțare

Națională

Privată

Contribuție

din state

terțe

Contribuții

EIB FEDR

/IPA/

ENI

Total

costuri

eligibile

sau costuri

eligibile

publice

(a) (b)=(c)+(d) (c) (d) (e) = (a) + (b) (f)=(a)/(e)

AP1-Inovare și

responsabilitate

sociaă în

Regiunea

Dunării

FEDR total costuri

eligibile 56 586 713,00 9 985 891,00 8 987 302,00 998 589,00 66 572 604,00 85% 0,00 0,00

IPA total costuri

eligibile 5 459 759,00 963 487,00 867 138,00 96 349,00 6 423 246,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

AP 2-

Responsabilitatea

față de mediu și

cultură în

Regiunea

Dunării

FEDR total costuri

eligibile 64 670 530,00 11 412 447,00 10 271 202, 00 1 141 245, 00 76 082 977,00 85% 0,00 0,00

IPA total costuri

eligibile 6 239 725,00 1 101 128,00 991 015,00 110 113,00 7 340 853,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

A.P.3-

Conectivitatea în

Regiunea Dunării

FEDR total costuri

eligibile 42 440 035,00 7 489 418,00 6 740 476,00 748 942,00 49 929 453,00 85% 0,00 0,00

IPA total costuri

eligibile 4 094 820,00 722 616,00 650 354,00 72 262,00 4 817 436,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

AP4-Buna

guvernanță în

Regiunea

Dunării

FEDR total costuri

eligibile 26 272 403,00 4 636 307,00 4 172 677,00 463 630,00 30 908 710,00 85% 0,00 0,00

IPA total costuri

eligibile 2 534 888,00 447 334,00 402 600,00 44 734,00 2 982 222,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00


M.A.I.


[email protected]

187

Axe

Prioritare(AP)

Fond

Baza de

calcul

pentru

sprijinul

UE

Sprijinul UE Contribuție

Națională

Detaliere bugetară indicative a

contribuției naționale Finanțare

totală

Rata de

cofinanțare

Alte informații

Finanțare

Națională

Publică

Finanțare

Națională

Privată

Contribuție

din state

terțe

Contribuții

EIB FEDR

/IPA/

ENI

Total

costuri

eligibile

sau costuri

eligibile

publice

(a) (b)=(c)+(d) (c) (d) (e) = (a) + (b) (f)=(a)/(e)

AP5-Asistență

tehnică dedicată

finanțării

structurilor de

management ale

programului și

activităților

acestora

FEDR total costuri

eligibile 12 125 724,00 4 041 908,00 4 041 908,00 0,00 16 167 632,00 75% 0,00 0,00

IPA total costuri

eligibile 1 500 000,00 264 706,00 264 706,00 0,00 1 764 706,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

TOTAL

FEDR 202 095 405,00 37 565 971,00 34 213 565,00 3 352 406,00 239 661 376,00 84% 0,00 0,00

IPA 19 829 192,00 3 499 271,00 3 175 813,00 323 458,00 23 328 463,00 85%

ENI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Total

Fond

UE

221 924 597,00 41 065 242,00 37 389 378,00 3 675 864,00 262 989 839,00 84% 0,00 0,00


M.A.I.


[email protected]

188

Programul Interreg IPA CBC România – Republica Serbia 2014-2020 continuă

finanțarea cooperării transfrontaliere în zona de graniță româno-sârbă, prin intermediul

Instrumentului de Asistență pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene și al

guvernelor celor două state.

Bugetul total al Programului pentru perioada 2014-2020 este de 88.124.999 Euro, din care

74.906.248 Euro din Instrumentul de Asistență pentru Preaderare – IPA II.


Axa Prioritară 1: Promovarea ocupării forței de muncă și consolidarea serviciilor de

bază pentru o creștere a incluziunii pe piața forței de muncă.

Obiectiv specific 1.1: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere

favorabilă incluziunii, îmbunătăţirea disponibilităţii oportunităţilor de angajare, acces la

piaţa muncii şi oportunităţi de angajare în aria eligibilă a programului;

Obiectiv specific 2.1: Creşterea potenţialului ariei programului pentru o creştere

favorabilă incluziunii, pe baza îmbunătăţirii calităţii vieţii tuturor rezidenţilor de pe cele

două părţi ale graniţei prin acţiuni comune, în special pentru îmbunătăţirea accesului

populaţiei la servicii medicale, servicii sociale, servicii ce sprijină accesul la

învăţământul primar modern şi eficient;

Obiectiv specific 3.1: Creşterea potenţialului zonei programului pentru o creştere

favorabilă incluziunii, creşterea integrării sociale şi culturale în zona transfrontalieră

promovând servicii şi reţele inovatoare, reducând impactul constrângerilor datorate

izolării şi marginalizării din zonele de frontieră.

Axa Prioritară 2: Protecția mediului și managementul riscului.

Obiectiv specific 2.1: Creșterea gradului de protecție și valorificarea sustenabilă a

resurselor naturale, îmbunătățirea capacității instituțiilor abilitate și promovarea rețelelor

transfrontaliere pentru educație și studii privind resursele de mediu.

Obiectiv specific 2.2: Dezvoltarea capacității de a gestiona riscurile de mediu,

interoperabilitate transfrontalieră și acțiuni comune pentru sisteme inovatoare de

protecție a mediului, atenuarea și prevenirea accidentelor și dezastrelor de mediu, reacții

în situații de urgență, pregătirea şi conștientizarea urgențelor de mediu.

Axa Prioritară 3: Mobilitate și accesibilitate sustenabilă.

Obiectiv specific 3.1: Promovarea realizării unui standard îmbunătățit și omogen în

transportul public, în special în zonele izolate prin sustenabilitate îmbunătățită și

eficiența infrastructurii de transport și serviciilor de mobilitate în zona transfrontalieră și

integrarea zonei în principalele coridoare de transport din UE;

Obiectiv specific 3.2: Promovarea realizării unui standard de calitate îmbunătăţit şi

omogen în infrastructurile publice pentru servicii de bază, în special în zonele izolate,

prin acces îmbunătăţit şi extins la utilităţi publice moderne şi eficiente (inclusiv internet,

energie).

G. PROGRAMUL INTERREG IPA CBC ROMÂNIA-

REPUBLICA SERBIA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

189

Axa Prioritară 4: Creșterea atractivității turismului sustenabil.

Obiectiv specific 4.1: Dezvoltarea economiei turismului local de-a lungul graniței, pe

baza promovării unei valorificări sustenabile a patrimoniului local natural şi cultural,

promovarea creşterii cererilor naţionale şi internaţionale pentru servicii de turism,

crearea de atracţii turistice şi culturale integrative, îmbunătăţirea atractivității reţelelor şi

traseelor turistice transfrontaliere;

Obiectiv specific 4 2: Dezvoltarea economiei turistice locale pe baza dezvoltării calității

serviciilor turistice, valorificării sustenabile a patrimoniului natural și cultural, crearea

capacităților și competențelor pentru servicii turistice de o calitate superioară,

dezvoltarea unor produse inovative în rețele și parteneriate transfrontaliere,

îmbunătățirea calității și sustenabilității infrastructurii turistice.


România 3 judeţe: Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi

Republica Serbia: 6 districte Severnobanatski, Srednjebanatski, Južnobanatski, Braničevski,

Borski, Podunavski

Beneficiari Eligibili:

Autorități publice locale și regionale(Consilii județene, consilii locale, municipii, etc);

Autorități publice naționale/ regionale/ de la nivelul provinciilor funcționând în aria

eligibilă;

Alte instituții publice guvernate de dreptul public (Instituția Prefectului, instituții de

sănătate și îngrijire, instituții de educație);

Birouri – filiale ale autorităților publice naționale/ regionale active în domeniul axei

prioritare ( înregistrate și funcționând în aria eligibilă);

Instituții non – profit și ONG-uri;

Instituții religioase, legal constituite în acord cu legislația națională în vigoare;

Camere de Comerț;

Muzee, instituții culturale, sportive și de turism.

Link-uri utile:

www.romania-serbia.net


http://www.romania-serbia.net/



M.A.I.


[email protected]

190

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

Axe Prioritare(AP)

Baza de calcul a

sprijinului

acordat de

Uniune

(Costul total

eligibil)

Sprijin din

partea

Uniunii

(a)

Contribuția

națională

(b) = (c) +

(d)

Defalcarea orientativă a

contribuției naționale Finanțarea

totală

(e) = (a) +

(b)

Rata de co-

finanțare

(f) = (a)/(e) (2)

Finanțarea

publică

națională

(c)

Finanțarea

națională

privată

(d) (1)

AP 1.Promovarea ocupării forței

de muncă și consolidarea

serviciilor de bază pentru o

creștere a incluziunii pe piața

forței de muncă

18 188 970 15 460 624 2 728 346 2 364 566 363 780 18 188 970 85%

AP2.Protecția mediului și

managementul riscului

21 150 000 17 977 500 3 172 500 2 749 500 423 000 21 150 000 85%

AP3.Mobilitate și accesibilitate

sustenabilă 21 150 000 17 977 500 3 172 500 2 749 500 423 000 21 150 000 85%

AP4.Creșterea atractivității

turismului sustenabil 18 823 530 16 000 000 2 823 530 2 447 058 376 472 18 823 530 85%

AP5.Asistență tehnică 8 812 499 7 490 624 1 321 875 1 321 875 0 8 812 499 85%

Total Fonduri 88 124 999 74 906 248 13 218 751 11 632 499 1 586 252 88 124 999 85%


M.A.I.


[email protected]

191

Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria- Slovacia-România-Ucraina 2014-

2020 are ca obiectiv general intensificarea cooperării între regiunile Zakarpatska, Ivano-Frankivska

și Chernivetska din Ucraina și zonele eligibile ale statelor membre, cu scopul de a iniția progrese în

dificultățile existente în domeniile social, economic, de infrastructură și de mediu.

Bugetul total al programului pentru perioada 2014-2020 este de 81.347.200 EURO din care

73.952.000 EURO ENI+FEDER si 7.395.200 EURO confinanţare naţională.

Aria Eligibilă a programului:

România - 3 judeţe Maramureş, Satu Mare şi Suceava;

Ungaria - 2 judeţe Szabolcs-Szatmár-Bereg şi Borsod-Abaúj-Zemplén;

Slovacia - 2 regiuni Prešovský şi Košický;

Ucraina - 3 regiuni Zakarpatska, Ivan– Frankivska şi Chernivetska.

Obiective tematice şi priorități:

Obiectivul tematic 3: Promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric

Prioritatea 1: Promovarea culturii locale și a istoriei cu accentuarea funcţiei de turism;

Obiectivul tematic 6: Protecția mediului, atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice

Prioritatea 1: Utilizarea durabilă a mediului în zona transfrontalieră - conservarea resurselor

naturale, acțiuni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și poluare a râurilor;

Obiectivul tematic 7: Îmbunătățirea accesibilităţii în regiuni, dezvoltarea transportului şi

a reţelelor şi sistemelor comune de transport

Prioritatea 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în vederea îmbunătățirii mobilităţii persoanelor

și bunurilor;

Prioritatea 2: Dezvoltarea infrastructurii pentru tehnologiile de informare şi comunicare și schimbul

de informații;

Obiectivul tematic 8: Provocări comune în domeniul siguranței și securității

Prioritatea 1: Sprijinirea activităților comune pentru prevenirea dezastrelor naturale și antropice

precum și acțiuni comune în situațiile de urgență;

Prioritatea 2: Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate.



ONG-uri




H. PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ENI

UNGARIA- SLOVACIA-ROMÂNIA-UCRAINA 2014-2020


M.A.I.


[email protected]

192

Plan de finanțare indicativ al Programul de Cooperare Transfrontalieră ENI Ungaria- Slovacia-

România-Ucraina 2014-2020(euro)

Obiective

tematice

Contribuția UE

a.

Cofinanțare

b.

Rata de cofinanțare

(%)

c.

Total fonduri

d= a+b

Obiectivul

tematic 3 11 855 430 1 317 270 11,11% 13 172 700

Obiectivul

tematic 6 14 018 526 1 557614 11,11% 15 576140

Obiectivul

tematic 7 21 339 774 2 371 086 11,11% 23 710860

Obiectivul

tematic 8 19 343 070 2 149 230 11,11% 21 492 300

Asistență

tehnică 7 395 200 0 0,00% 7 395 200

Total 73 952 000 7 395 200 10,00% 81 347 200

Link-uri utile:

huskroua-cbc.net/en/news/draft-joint-operational-programme-for-the-hungary-slovakia-

romania-ukraine-european-neighbourhood-instrument-cross-border-cooperation-

programme-2014-2020-/225


http://huskroua-cbc.net/en/news/draft-joint-operational-programme-for-the-hungary-slovakia-romania-ukraine-european-neighbourhood-instrument-cross-border-cooperation-programme-2014-2020-/225





M.A.I.


[email protected]

193

3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANŢARE?

Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant trebuie să

completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere de finanţare.

Prin cererea de finanţare – al cărei format standard este definit în mod clar de Autoritatea de

Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor – se urmăreşte prezentarea într-o manieră clară,

logică şi concisă a ideii de proiect pentru care un aplicant solicită finanţare.

Cererea de finanţare depusă de aplicant va intra în procesul de evaluare organizat de Autoritatea

de Management, intrând în competiţie cu cereri de finanţare depuse de alţi potenţiali beneficiari.

În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de finanţare va

primi un punctaj, finanţarea fiind acordată în ordinea descrescătoare a punctajului.

Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi faptul că

fondurile alocate pentru o anumită linie de finanţare sunt limitate, este foarte important ca cererea

de finanţare să fie completată corect, astfel încât să reducem riscurile de a nu primi finanţare pentru

ideea noastră de proiect.

Etapele selecţiei proiectelor:

Verificarea conformităţii administrative

Verificarea eligibilităţii

Evaluarea tehnică

Evaluarea financiară

Conformitatea administrativă – exemple de condiţii:

Termenul limită pentru primirea cererilor de finanţare şi anexelor;

Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic etc.);

Cererea de Finanţare Înregistrarea cererilor

Conformitate administrativă &

eligibilitate

Evaluarea financiară Evaluarea tehnică

Raport de evaluare

Decizia oficială de aprobare a

proiectelor Înştiinţarea solicitanţilor


M.A.I.


[email protected]

194

Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard;

Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului.

Eligibilitate – criterii:

Solicitantul şi partenerii;

Tipul de activităţi pentru care se solicită finanţare;

Valoarea finanţării solicitate/ valoarea totală a proiectului ;

Elemente cum sunt: durata proiectului, locul de desfăşurare, grupul-ţintă/ beneficiarii

proiectului.

Evaluarea tehnică şi financiară – tipuri de criterii:

Relevanţa proiectului faţă de :

obiectivele programului de finanţare;

nevoile/ problemele identificate;

Metodologia proiectului;

Sustenabilitatea proiectului;

Bugetul proiectului;

Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul.

Evaluarea tehnică şi financiară - relevanţa proiectului:

Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/ axei

prioritare/ domeniului major de intervenţie?

Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor identificaţi?

Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare?

Evaluarea tehnică şi financiară - metodologia proiectului:

Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele proiectului?

Cât de bine sunt planificate activităţile?

Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri?

Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi evaluarea

proiectului?

Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod satisfăcător?

Evaluarea tehnică şi financiară - bugetul proiectului:

Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului?

Cât de realist sunt estimate costurile?

Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficiu în cadrul proiectului?

Evaluarea tehnică şi financiară - capacitatea operaţională a solicitantului/ partenerilor:

Au solicitantul/ partenerii :

resursele materiale?

resursele umane?

experienţa organizaţională?


M.A.I.


[email protected]

195

capacitatea financiară necesare implementării proiectului?

Tipuri de informaţii incluse în cererea de finanţare

Informaţii generale legate de ideea de proiect

În prima parte a cererii de finanţare aplicantul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:

Numele solicitantului: se va prezenta numele instituţiei (de ex. Ministerul Afacerilor Interne

precum şi numele structurii care aplică (de ex. Direcţia Fonduri Exterene Nerambursabile)

Titlul proiectului: se va alege un titlu relevant pentru ideea noastră de proiect; este important

ca titlul să fie expresiv, relevant, scurt ( pentru a putea fi uşor de reţinut ) şi să nu fie formulat ca un

obiectiv.

Axa prioritară: se va indica axa prioritară a Programului Operaţional în care se încadrează

obiectivele ideii noastre de proiect. În această rubrică se copiază cu exactitate numărul axei şi titlul

axei (exemplu: Axa prioritară 1 „Întărirea capacității beneficiarilor de a pregăti și implementa

proiecte finanțate din FESI și diseminarea informațiilor privind aceste fonduri”).

Obiectivul specific: se va indica obiectivul specific în care se încadrează obiectivele ideii

noastre de proiect. Este foarte important ca obiectivul specific să facă parte din axa prioritară

identificată mai sus (de ex. Obiectivul specific 1.1 - Întărirea capacității beneficiarilor de proiecte

finanțate din FESI de a pregăti şi implementa proiecte).

Acțiunea/Operațiunea: se va indica acțiunea sau operațiunea în care se încadrează obiectivele

ideii noastre de proiect. Este foarte important ca acțiunea sau operațiunea identificate să fie dintre

cele definite pentru obiectivul specific definit mai sus.

Identificarea şi completarea corectă a acestor informaţii influenţează modul în care va fi

evaluată şi apreciată ideea noastră de proiect. De aceea, încă de la definirea obiectivelor ideii

noastre de proiect este important să identificăm în mod corect Programul Operaţional, axa

prioritară, obiectivul specific şi acțiunea în care se încadrează cel mai bine.

Informaţii privind solicitantul şi partenerul

În acest capitol se solicită date de identificare despre solicitantul principal, precum şi despre

partener/parteneri (în cazul în care aceştia există).

Date despre solicitant

Date de identificare

În această rubrică se va completa numele solicitantului, codul de înregistrare fiscală, adresa

instituţiei, adresa oficială de e-mail, precum şi pagina web. Se vor completa doar acele informaţii

care există şi se aplică instituţiei din care faceţi parte. În cazul în care anumite informaţii solicitate

nu se aplică instituţiei dumneavoastră, veţi completa în rubrica respectivă “nu este cazul” sau “nu se

aplică”. Este foarte important ca toate rubricile să fie completate. În cazul în care o rubrică apare ca

fiind necompletată se va considera că aţi omis informaţiile respective, ceea ce poate atrage

depunctarea sau respingerea cererii de finanţare.

Statutul juridic al solicitantului

Această rubrică se va completa cu date în conformitate cu actul de înfiinţare şi temeiul legal.


M.A.I.


[email protected]

196

Reprezentantul legal

În această rubrică vor fi prezentate datele de contact ale reprezentantului legal. În cazul în care

persoana nominalizată aici nu este ordonatorul/principal/secundar/terţiar de credite se va anexa

acestei cereri actul administrativ prin care a fost desemnat/ i s-a delegat această calitate.

Persoana de contact

Vor fi trecute datele de contact ale persoanei nominalizate de către structura dumneavoastră ca

manager de proiect.

Descrierea solicitantului

În această rubrică vor fi trecute data de înfiinţare a organizaţiei precum şi principalele activităţi

desfăşurate. Este foarte important să treceţi datele referitoare la instituţie – adică ministerul din care

faceți parte – şi dupa aceea ale dumneavoastră ca şi structură de specialitate din cadrul instituţiei.

Date despre experienţa organizaţiei

În această rubrică se vor solicita date clare referitoare la alte proiecte desfăşurate în ultimii 5

ani, alte lucrări derulate, etc. Este important să furnizaţi toate datele solicitate în cererea de

finanţare.

Date despre partener

În cazul se depune cererea de finanţare în parteneriat cu altă organizaţie, aceleaşi date prezentate

mai sus vor trebui prezentate şi în legătură cu partenerul: date de identificare, descrierea

partenerului, experienţa similară desfăşurată în ultimii 5 ani, etc. În cazul în care nu sunt parteneri,

la aceste rubrici veţi completa cu formula “nu este cazul” sau “nu se aplică”.

În cazul în care sunt mai mulţi parteneri se vor compla toate rubricile pentru fiecare partener în

parte.

Date despre proiect

Începând cu această rubrică, vor trebui prezentate datele legate de ideea de proiect pentru care

solicitaţi finanţare.

Obiectivele proiectului

În această rubrică vor fi prezentate obiectivul general şi obiectivele specifice ale ideii de proiect

pentru care solicitaţi finanţare.

Pe lângă prezentarea obiectivelor, în această etapă trebuie să se prezinte legătura dintre

obiectivele ideii noastre de proiect şi scopul axei prioritare, precum şi rezultatele obiectivul specific

din Programul Operaţional din care se solicită finanţarea.

În momentul în care se concepe justificarea trebuie urmată următoarea ierarhie: obiectivele ideii

de proiect se încadrează în rezultatele obiectivului specific axei prioritare selectate precum şi în

scopul axei.

Scopul

axei

prioritare

Rezultatele

obiectivul

specific al

axei

prioritaer

Obiectivele

ideii de proiect


M.A.I.


[email protected]

197

Justificarea necesităţii implementării proiectului

În această rubrică trebuie prezentată problema pe care proiectul doreşte să o rezolve şi

trebuie justificată necesitatea proiectului.

Această rubrică este esenţială pentru a demonstra importanţa ideii de proiect. Din aceste

considerente trebuie să se acorde o importanţă deosebită tipului de informaţii incluse în această

secţiune.

Cum abordăm justificarea necesităţii?

Pentru început este important de ştiut că o idee de proiect primeşte finanţare dacă este

considerată necesară, urgentă şi importantă. Sunt preferate spre finanţare (primesc un punctaj mai

mare la evaluare) acele idei de proiecte a căror implementare imediată aduce o îmbunătăţire a stării

de fapt existente, conduce la eficacitate şi eficienţă şi a căror amânare ar genera costuri mai mari

pentru situaţia de fapt.

Din aceste considerente, în rubrica de justificare a necesităţii va fi inclusă mai întâi analiza

problemelor pe care dorim să le soluţionăm. Se va prezenta problema centrală, precum şi legătura

de tip cauză – efect dintre problemele care au condus la problema centrală. Este bine să se anexeze

cererii de finanţare chiar analiza arborelui problemelor sau analiza de tip „os de peşte” pe care am

desfăşurat-o anterior pentru identificarea problemei.

Paşii necesari:

Se analizează situaţia existentă relevantă pentru ideea de proiect

Se identifică problemele principale

Se structurează problemele identificate pe baza relaţiei cauză – efect

Se referă la o situaţie existentă

Se defineşte un aspect negativ

Se indică efectele negative pe care le generează

Se raportează la unul sau mai multe grupuri sau categorii bine determinate de persoane

fizice sau juridice, a căror situaţie e afectată de existenţa sa

Se va pune accent pe argumentarea problemelor identificate cu date oficiale, studii,

rapoarte etc.

Se va alege problema principală ţinând cont şi de problemele considerate de program ca

prioritare.

Scopul proiectului este reprezentat de schimbarea care trebuie realizată pentru rezolvarea

problemei principale.

Obiectivele proiectului sunt principalii paşi care trebuie realizaţi pentru a produce schimbarea

definită în cadrul scopului.

După prezentarea problemei centrale şi a efectelor generate de aceasta se va explica de ce

problema identificată este considerată majoră şi de ce rezolvarea acesteia este considerată necesară

şi urgentă.


M.A.I.


[email protected]

198

În cadrul acestor justificări vor fi folosite date statistice relevante rezultate din analiza

problemelor care să susţină necesitatea şi urgenţa rezolvării problemei, date extrase din rapoarte,

analize, studii, precum şi alte documente relevante.

În acelaşi timp, aplicantul trebuie să demonstreze că rezolvarea problemelor abordate prin

proiect este relevantă şi pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în Programul

Operaţional prin care se solicită finanţarea. Cu alte cuvinte, este important ca ideea de proiect

finanţată să fie necesară, importantă şi raportată la axa prioritară şi la domeniul de intervenţie.

În momentul în care se va concepe justificarea se va face referire şi la legătura directă dintre

problema identificată prin proiect şi problemele la care se raportează prin Programul Operaţional.

La finalul justificării, aplicantul va trebui să prezinte succint maniera în care doreşte să

rezolve problema identificată.

Scopul proiectului poate fi privit ca reformulare pozitivă a problemei principale, respectiv a

primului nivel de cauze identificate în cursul analizei problemelor.

Relevanţă

În această etapă aplicantul va justifica relevanţa ideii sale de proiect. Astfel, în cadrul rubricii

este necesar să fie prezentate următoarele aspecte:

explicarea modului în care proiectul contribuie la realizarea strategiilor Guvernului în

domeniul abordat. Vor fi incluse detalii referitoare la modul în care proiectul se încadrează

în strategia instituţiei, în strategiile locale, regionale sau naţionale; modalităţile în care

contribuie la realizarea obiectivului domeniului major de intervenţie al Programului

Operaţional în care se încadrează, precum şi modul în care interacţionează cu alte

programe/proiecte. Pentru această cerinţă vor fi identificate documentele strategice în care

se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect (de ex. Programul de Guvernare, Planul

Strategic Instituţional, etc.) şi se prezintă legătura dintre obiectivele (sau anumite secţiuni)

din aceste documente strategice şi obiectivele ideii de proiect prezentate. În acelaşi timp, se

explică relevanţa obiectivelor ideii de proiect pentru obiectivele domeniului de intervenţie

(se prezintă legătura dintre obiectivele ideii de proiect şi obiectivele domeniului major de

Exemplu:

Problema principală: starea deficitară sau incipientă a implementării standardelor de calitate în

cadrul MAI;

Scop: Îmbunătăţirea stadiului implemetării standardelor de calitate şi a certificării structurilor

din cadrul MAI;

Legătura dintre scop şi obiective trebuie să fie directă.

Exemplu:

Scopul: Îmbunătăţirea stadiului implementării standardelor de calitate şi certificării structurilor

din cadrul MAI

se va atinge prin următoarele obiective:

Dezvoltarea nivelului de pregătire a personalului MAI;

Îmbunătăţirea accesului la serviciile novatoare de tip IT;

Ameliorarea şi eficientizarea fluxului informaţional şi decizional în cadrul MAI.


M.A.I.


[email protected]

199

intervenţie). Nu în ultimul rând, se accentuează complementaritatea ideii de proiect cu alte

proiecte implementate de instituţie şi se justifică importanţa corelării dintre aceste obiective

pentru atingerea rezultatelor.

prezentarea opţiunilor de rezolvare a problemei (descrisă la justificarea necesităţii

proiectului) şi motivarea alegerii opţiunii pentru care se solicită finanţare prin cererea

depusă. Pentru această cerinţă, aplicantul va trebui să prezinte opţiunile pe care le-a luat în

calcul pentru rezolvarea problemei identificate în proiect (cel puţin 2 variante diferite

propuse în vederea soluţionării/rectificării problemei), să indice avantajele şi dezavantajele

fiecărei opţiuni (accentuând asupra aspectelor legate de impactul economic, social, de

mediu) şi să prezinte varianta aleasă de către aplicant pentru soluţionarea acelei probleme. În

această etapă, aplicantul va trebui să sublinieze de ce a ales acea variantă şi să justifice de ce

este considerată ca fiind cea mai avantajoasă opţiune. Este important ca în justificare să se

facă referire la aspectele legate de: relevanţă, urgenţă, eficacitate şi eficienţă şi să se facă

trimitere la contribuţia adusă prin proiect şi la îndeplinirea altor obiective strategice

superioare (exemplu: obiectivele din programul de guvernare, obiective din strategii

sectoriale, obiectivele din programul operaţional, etc).

Foarte important!

Se păstrează în structura finală a problemelor, scopului şi obiectivelor proiectului doar anumite

elemente, selectate pe baza unor criterii ca:

Nesuprapunerea cu proiecte aflate deja în derulare/deja derulate şi finalizate;

Capacitatea administrativă şi financiară a instituţiei/ solicitantului;

Posibilitatea acoperirii costurilor necesare;

Respectarea politicilor/ documentelor /strategiilor în domeniu.

Grup ţintă

În această rubrică vor fi descrise grupurile / entităţile care sunt vizate direct sau indirect de

implementarea şi de rezultatele proiectului precum şi implicarea lor în elaborarea/implementarea

proiectului.

În momentul în care se va completa această rubrică se va ţine cont ca grupul ţintă urmărit

prin ideea de proiect propusă să corespundă cu grupul ţintă pentru care domeniul de intervenţie din

Programul Operaţional oferă finanţare. Din aceste considerente, se va analiza cu mare atenţie

Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional, astfel încât grupul ţintă definit să

fie eligibil.

Mod de prezentare: se vor prezenta date legate de grupul ţintă (de ex. numărul, categoria din

care face parte, modalităţi şi criterii de selecţie, instituţia din care provine, etc.). În mod suplimentar

se pot prezenta şi beneficiarii indirecţi ai proiectului.


M.A.I.


[email protected]

200

NU UITAŢI!

Grupul-ţintă = grupul de persoane fizice şi/sau juridice asupra cărora trebuie

acţionat în cadrul proiectului pentru a produce schimbările dorite

Beneficiarii direcţi/ indirecţi= grupul de persoane fizice şi/sau juridice în favoarea cărora se

produc schimbările dorite

Exemple:

1. Grupul ţintă şi beneficiarii se pot suprapune în totalitate.

Exemplu:

Instruirea a 50 de funcţionari din 10 instituţii publice centrale în elaborarea de

propuneri de finanţare pentru accesarea de fonduri nerambursabile

Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de funcţionari din 10 instituţii publice (grup-

ţintă).

Proiectul va produce avantaje în favoarea celor 50 de funcţionari din 10 instituţii publice

(beneficiari direcţi), care vor putea accesa mult mai uşor finanţări nerambursabile.

2. Grupul țintă și beneficiarii se pot suprapune parţial.

Exemplu:

Sprijinirea a 50 de şomeri dintr-un sat aparţinător localităţii X în iniţierea şi

dezvoltarea de afaceri bazate pe meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut artizanal, realizarea de

“ciubere”/butoaie de vin)

Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de şomeri (grup-ţintă).

Proiectul va produce avantaje în favoarea întregii comunităţi, inclusiv asupra celor 50 de şomeri

(beneficiari direcţi), al căror nivel de trai va creşte, iar rata şomajului în satul aparţinător localităţii

urbane va scădea.

3. Grupul țintă și beneficiarii pot fi complet diferiți.

Exemplu:

Organizarea unei campanii de informare şi promovare a POCA

Prin proiect se va acţiona direct asupra persoanelor cu atribuţii în domeniul programării şi

implementării proiectelor ce pot fi finanţate din POCA (grup-ţintă).

Proiectul va produce avantaje în favoarea celorlalţi angajaţi ai MAI (beneficiari direcţi), care va

beneficia de o mai bună înţelegere şi (re)cunoaştere a beneficiilor implementării proiectelor cu

fiinanţare externă.

Activităţi şi graficul de implementare

În această rubrică vor fi descrise, în ordine cronologică, activitățile care au avut loc până la

momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în vederea

implementării proiectului.

Pentru fiecare activitate se vor prezenta: titlul activităţii, descrierea activităţii (în care vor fi

prezentate etapele activităţii, scopul urmărit, modul de desfăşurare, precum şi alte informaţii


M.A.I.


[email protected]

201

relevante), locul de desfăşurare, durata, costurile presupuse şi persoana responsabilă de

implementarea acelei activităţi. Astfel, există următoarele conexiuni:

Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate.

Mijloace: Resurse (intrări) materiale si nemateriale necesare pentru a desfăşura activităţile (cum ar

fi: personal, echipament şi materiale).

Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor identificate (mijloacelor).

Rezultate: Reprezintă “produse” obţinute ca urmare a desfăşurarii activităţilor, a căror combinaţie

va conduce la realizarea scopului proiectului.

Alături de această prezentare a activităţilor, va fi stabilit un calendar prin care se estimează

durata şi perioada de implementare a fiecărei activităţi. Este important ca acest grafic să fie cât mai

realist întocmit, astfel încât să va asiguraţi că activităţile sunt implementate integral în termenele

prevăzute de dumneavoastră. În funcţie de acest grafic se va face şi monitorizarea implementării

proiectului, în urma primirii finanţării.

Înainte de definirea şi prezentarea activităţilor este esenţial să verificaţi eligibilitatea acestor

activităţi. Este posibil ca ideea dumneavoastră de proiect să fie eligibilă, dar unele activităţi să nu

poată fi finanţate din domeniul de intervenţie pentru care aplicaţi. De aceea trebuie să verificaţi

aceste informaţii în Documentul Cadru de Implementare.

Durata de implementare a proiectului

La această rubrică va fi indicat numărul de luni necesare pentru implementarea proiectului.

La calcularea acestei perioade se va lua în calcul perioada de începere – reprezentată de data

semnării contractului – până la finalizarea ultimei activităţi prevăzute în graficul de implementare.

ATENŢIE! Evaluaţi corect durata de implementare a fiecărei activităţi, ţinând cont de

complexitatea acesteia (mărimea grupului ţintă cui ne adresăm, rezultatele ce trebuie a fi

atinse), costurile aferente, resursele ce urmează a fi implicate şi termenele legale ce

trebuie a fi respectate (de exemplu în cazul procedurilor de achiziţii publice).

Rezultate

Vor fi prezentate rezultatele directe aşteptate la sfârşitul implementării proiectului.

Aceste rezultate trebuie să fie clar definite, cuantificate şi legate direct de implementarea

ideii de proiect.

Este indicat să prezentaţi rezultatele urmărite corelat cu activităţile planificate.

Indicatori

Se vor completa indicatorii care măsoară atingerea rezultatelor, respectiv îndeplinirea

scopului proiectului.

Este foarte important ca indicatorii definiţi să fie măsurabili, să fie direct legaţi de

îndeplinirea scopului proiectului. Aceştia trebuie să fie împărţiţi în indicatori de output (care

măsoară gradul de îndeplinire a activităţilor şi rezultatelor proiectului) şi indicatori de rezultat (care

măsoară îndeplinirea scopului proiectului).

Este esenţial ca indicatorii definiţi în proiect să contribuie la realizarea indicatorilor

prevăzuţi în Documentul Cadrul de Implementare al Programului Operaţional şi chiar să cuprindă o

parte din indicatorii obligatorii solicitaţi prin Documentul Cadru de Implementare.


M.A.I.


[email protected]

202

Foarte important!

Să existe cel puţin un indicator pentru fiecare nivel al obiectivelor;

Indicatorul să poată fi măsurat in limita unor costuri rezonabile;

Indicatorii să fie independenţi unul de celălalt;

Indicatorii să fie menționați în dreptul rezultatelor și NU în dreptul activităților.

Riscuri

Vor fi prezentate riscurile care pot afecta îndeplinirea rezultatelor proiectelor şi vor fi

descrise măsurile pentru prevenirea şi/sau gestionarea acestora.

Pentru definirea riscurilor se vor analiza ameninţările şi factorii externi care pot avea un

impact în implementarea proiectului. Este important să se identifice măsuri clare de prevenire a

riscurilor.

Formularea riscurilor nu trebuie să fie generală (trebuie să indice un risc clar, direct,

relevant). De asemenea, riscurile nu trebuie să fie confundate cu punctele slabe (interne) care ţin de

organizaţia din care faceţi parte.

Sustenabilitate

În evaluarea cererii de finanţare, din perwspectiva evaluatorului este foarte important ca

ideea de proiect finanţată să poată avea continuitate şi să producă efecte şi după ce încetează

finanţarea. Din aceste considerente, aplicantul trebuie să prezinte modul în care va utiliza sau

continua rezultatele obţinute prin proiect după implementarea acestuia.

În cadrul acestei justificări aplicantul trebuie să prezinte metode şi mecanisme clare prin

care să demonstreze că rezultatele proiectului vor produce efecte şi după finalizarea finanţării, vor

putea fi folosite, îmbunătăţite şi continuate pe termen mediu.

Exemple

Exemplul 1: definire indicatori de output.

Activitatea definită prin proiect: susţinerea unui modul de curs în domeniul politicilor

publice, pentru 30 de beneficiari din MAI.

Rezultat: 30 de persoane instruite în domeniul politicilor publice

Indicatori - număr de persoane instruite în domeniul politicilor publice: 30

- număr de module de instruire desfăşurate: 1

Exemplul 2: definire indicatori de „result”

Scopul proiectului: îmbunătăţirea procesului de politici publice în MAI prin

implementarea de bune practici la nivelul structurilor strategice din instituţie;

Indicatori:

- numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din MAI

- numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice din MAI şi

avizate favorabil de Secretariatul General al Guvernului.


M.A.I.


[email protected]

203

Informare şi publicitate

Vor fi prezentate măsurile de informare şi publicitate ale proiectului. Acestea trebuie să fie

în conformitate cu prevederile din Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional

şi să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în acesta. Exemple de măsuri de informare

şi publicitate: conferinţe, anunţuri publicitare, participare la emisiuni, elaborarea şi distribuirea de

afişe, bannere, broşuri, creare şi utilizare de pagină web, etc.

Management

În procesul de evaluare a cererii de finanţare este important ca aplicantul să facă dovada

capacităţii de a implementa ideea de proiect pentru care solicită finanţare. Astfel, aplicantul trebuie

să completeze toate rubricile solicitate. Se va preciza locul de desfăşurare a activităţilor de

management a proiectului: ţara, regiunea, judeţul, localitatea.

Se va preciza care sunt persoanele implicate în implementarea proiectului prin prisma

rolurilor (atribuţiilor) pe care le vor avea. Este important ca managementul proiectului să fie definit

încă din această etapă, să fie prezentate rolurile şi atribuţiile îndeplinite de fiecare rol, precum şi

experienţa solicitată pentru fiecare rol în parte.

Alături de echipa de proiect se vor prezenta resursele materiale deţinute şi cele care urmează

să fie achiziţionate pentru implementarea şi managementul proiectului. Aceste date vor demonstra

faptul că aplicantul deţine capacitatea de a implementa ideea de proiect.

Ca ultimă cerinţă, se va solicita prezentarea metodologiei de implementare a proiectului,

inclusiv sistemele de monitorizare şi evaluare. Această cerinţă va demonstra faptul că aplicantul a

prevăzut anumiţi paşi operaţionali prin care se va asigura de implementarea corectă şi la timp a

proiectului. Astfel, se vor descrie cât mai clar sistemul de monitorizare, control şi de proceduri

aplicat în timpul implementării proiectului şi rezultatele urmărite prin aceste sisteme.

Concordanţa cu politicile şi legislaţia naţională

Dezvoltarea durabilă şi egalitate de şanse

Toate proiectele finanţate din instrumente structurale au componente obligatorii legate de

respectarea dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse. În aceste etape vor fi incluse cel puţin

prevederile obligatorii prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al Programului

Operaţional. Din categoria acestor măsuri, amintim:

pentru dezvoltare durabilă: măsuri de protecţie a mediului cum ar fi module de formare în

domeniu, utilizare de materiale reciclabile, reciclarea materialelor folosite, promovarea de

mesaje specifice, etc.

pentru egalitate de şanse: module de formare în domeniu, conferinţe şi dezbateri, respectarea

legislaţiei în domeniu, asigurarea accesului liber al grupului ţintă la activităţile din proiect,

etc.

Achiziţii publice

Pentru a se asigura transparenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare, încă din această etapă,

se solicită planificarea tuturor achiziţiilor publice care vor fi derulate pentru implementarea

proiectului.


M.A.I.


[email protected]

204

Tot în această etapă aplicantul va stabili perioada de timp în care se vor desfăşura procedurile

de achiziţii şi valoarea acesteia. Este important ca perioada indicată în această etapă să fie corelată

de graficul de implementare a activităţilor. De asemenea trebuie luate în calcul perioadele exacte

pentru derularea procedurilor de achiziţii, oferindu-vă suficient timp pentru: elaborarea caietului de

sarcini şi a documentaţiei aferente, obţinerea avizelor necesare pentru demararea procedurii,

perioada obligatorie de postare a anunţului de achiziţie, perioada necesară pentru evaluarea

ofertelor, precum şi termenele necesare pentru semnarea contractului.

Pachetul de finanţare al proiectului

La această secţiune va fi prezentat bugetul proiectului în formele solicitate de către Autoritatea

de Management.

Tipuri de bugete

buget pe categorii de cheltuieli – grupeazã veniturile şi cheltuielile pe categorii.

buget pe categorii de cheltuieli şi pe activitãţi – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe activitãţi, în

cadrul acelui proiect.

buget pe surse – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care participã cu

fonduri ( cine susţine bugetul şi în ce măsură).

Etape în realizarea bugetului:

Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse;

Calcularea resurselor pentru fiecare activitate şi subactivitate;

Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate şi subactivitate precum şi a celor totale;

Estimarea potenţialelor surse de venituri.

De ce trebuie să ţinem cont în definirea bugetului?

În definirea bugetului trebuie să se ţină cont de anumite aspecte esenţiale:

Verificaţi eligiblitatea cheltuielilor prevăzute; informaţiile prevăzute în buget trebuie să fie

eligibile, conform datelor prevăzute în Documentul Cadru de Implementare şi în Ordinul

prin care sunt aprobate cheltuielile eligibile pentru acel Program Operaţional.

Exprimaţi cheltuielile în lei, fără TVA;

Încadraţi cu atenţie cheltuielile în capitolele şi subcapitolele definite în formularul de buget

din cererea de finanţare;

În cazul în care aveţi cheltuieli neeligibile acestea vor fi prezentate distinct, în capitol

separat;

Întreg bugetul proiectului va trebui încadrat în forma pe capitole şi subcapitole precum şi pe

activităţi;

La prezentarea bugetului pe activităţi este important să definiţi corect preţul/unitate;

Definiţi în mod clar şi relevant unitatea de măsură (exemplu – persoană, zi, bucată, etc)


M.A.I.


[email protected]

205

În momentul în care stabiliţi preţul/unitate asiguraţi-vă că estimarea este corectă, conform

preţurilor existente pe piaţă;

La estimarea valorii TVA (care este cheltuială neeligibilă) se vor studia actele normative în

vigoare astfel încât să stabiliţi corect cotele de TVA specifice diverselor categorii de

cheltuieli (exemplu: TVA pentru cărţi – 5%; TVA pentru diurnă – 0; TVA pentru mobilier –

19%);

Defalcaţi în mod corect totalul cheltuielilor eligibile în funcţie de contribuţia fiecăruia

(exemplu: 85% finanţare nerambursabilă din FSE; 15% contribuţia din bugetul naţional).

Aceste cote se verifică în Documentul Cadru de Implementare precum şi în Ghidul

Solicitantului.

Recomandări:

Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeţi din timp ;

Asiguraţi-vă că organizaţia dumneavoastră poate susţine financiar proiectul;

Asiguraţi-vă că bugetul proiectului se va inter-corela cu bugetul organizaţiei;

Consultaţi, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în proiect.

4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI?

După depunerea ideii dumneavoastră de proiect la Autoritatea de Managment, aceasta intră

într-o etapă de evaluare pe baza unor criterii clar stabilite. De obicei aceste criterii de evaluare pot fi

consultate şi de către dumneavoastră în Ghidul Solicitantului al Programului Operaţional respectiv,

astfel încât să vă astimaţi singuri punctajul pe care îl veţi primi.

Ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare, ideea dumneavoastră de proiect poate fi: respinsă

de la finanţare, neîndeplinind punctajul minim necesar sau poate fi finanţată, caz în care Autoritatea

de Management vă notifică acest lucru.

În baza acestei notificări dumneavoastră va trebui să trimiteţi către Autoritatea de

Management următoarele documente necesare pentru semnarea contractului de finanţare:

Asumarea implementării proiectului finanţat de către reprezentantul legal al instituţiei;

Transmiterea specimenului de semnături utilizate în efectuarea plăţilor;

Transmiterea formularului de identificare financiară prin care indicaţi contul financiar

distinct utilizat de instituţia dumneavoastră pentru efectuarea plăţilor în procesul de

implementare al proiectului;

Transmiterea planificării achiziţiilor publice care trebuie să se deruleze în implementarea

proiectului;

Graficul estimativ de transmitere către Autoritatea de Management a cererilor de

rambursare.

În baza acestor documente se semnează contractul de finanţare al proiectului.


M.A.I.


[email protected]

206

Aşa cum reiese din lista documentelor prezentate mai sus, încă din faza de semnare a

contractului trebuie să stabiliţi o relaţie de colaborare distinctă cu structurile cu atribuții financiar-

contabile, logistice, achiziții și juridice, astfel încât să puteţi elabora într-o manieră coerentă

documentele solicitate de către Autoritatea de Management.

Important de reţinut! Data semnării contractului de finanţare reprezintă şi prima zi din

implementarea activităţilor din proiect. Excepţie fac situaţiile în care în contractul de finanţare se

precizează o altă dată ulterioară de începere a implementării proiectului.

Prin implementarea proiectului se urmăreşte:

realizarea activităţilor propuse, obţinerea rezultatelor anticipate şi atingerea obiectivelor

stabilite;

gestionarea resurselor disponibile în mod eficient;

desfăşurarea la termenele stabilite a activităţilor propuse.

Astfel, pentru a realiza acest scop, un manager de proiect, care deţine responsabilitatea pentru

îndeplinirea obiectivelor proiectului trebuie să îşi stabilească un plan detaliat prin care să clarifice

următorii paşi:

1. Analiza obiectivelor proiectului pentru a clarifica faza de proiectare;

2. Înţelegerea procedurilor de implementare pentru a determina nevoile de informaţii de la diferite

nivele ale structurii de management a proiectului şi de la structuri suport din cadrul instituţiei;

3. Înţelegerea indicatorilor utilizaţi în măsurarea realizării obiectivelor;

4. Înţelegerea formatelor de raportare, pentru a putea furniza structurii de management accesul în

timp util la informaţii relevante care să faciliteze o analiză cât mai uşoară;

5. Analiza planului de implementare şi revizuirea permanentă a acestuia;

Alături de aceste aspecte, managerul de proiect trebuie să stabilească în mod clar echipa de

implementare a proiectului, resursele necesare şi distribuirea acestora, precum şi metodologiile

utilizate pe parcursul procesului de implementare.

Stabilirea echipei de implementare a proiectului

Încă din faza de scriere a cererii de finanţare veţi fi puşi în situaţia de a defini echipa de

implementare a proiectului. Chiar dacă în această etapă nu este obligatorie nominalizarea unor

persoane cu responsabilităţi în echipa de proiect, trebuie definite rolurile de care aveţi nevoie şi

atribuţiile detaliate pentru fiecare rol.

Stabilirea rolurilor

În general se recomandă ca o echipă de implementare a proiectului să includă persoane care să

îndeplinească următoarele roluri:

o managerul de proiect: este recomandat ca managerul de proiect să fie ales dintre persoanele

care au contribuit la scrierea ideii de proiect, cunoaşte obiectivele şi rezultatele propuse şi

are abilităţi manageriale de implementare a acestora; în cazul în care managerul de proiect

este adus din afară sau nu cunoaşte proiectul care urmează să fie implementat, apare riscul

unor întârzieri în implementare generate în primul rând de lipsa coeziunii echipei şi

necunoaşterea ideii de proiect care trebuie implementată;


M.A.I.


[email protected]

207

o responsabilul financiar: în această situaţie se recomandă includerea în echipa de proiect a

unei persoane din structura cu atribuții financiar-contabile la nivelul aplicantului deoarece,

pe de o parte, angajaţii din aceste departamente deţin abilităţile necesare pentru îndeplinirea

acestui rol, iar pe de altă parte, deţin şi atribuţiile necesare în acest domeniu. În cazul în care

nu este posibilă includerea în echipa de proiect a unei persoane din departamentul financiar,

selectaţi din departamentul dumneavoastră o persoană cu specializare în acest domeniu, dar

este indicat stabilirea unui contact cât mai timpuriu al acestei persoane cu departamentul

specializat din structura cu atribuții financiar-contabile pentru familiarizarea cu procedurile

interne de lucru;

o responsabil tehnic: acest rol urmăreşte atragerea de persoane cu abilităţi şi cunoştinţe în

domeniul achiziţiilor publice, organizare, logisitică, etc. Se recomandă ca pentru această

poziţie să atrageţi o persoană cu specializare juridică sau tehnică.

Cele trei roluri prezentate mai sus sunt esenţiale pentru implementarea proiectului. Pe lângă

acestea mai pot fi incluse roluri distincte în domeniul comunicării, relaţiilor publice, promovării,

juridic. Alegerea acestor roluri se face în funcţie de natura activităţilor pe care le implementaţi în

proiect, cât şi de complexitatea acestora.

De asemenea, este important de reţinut că, pentru un singur rol – de exemplu cel financiar- se

poate nominaliza una sau mai multe persoane, cu condiţia ca atribuţiile fiecăreia să fie distincte și

detaliate. Alegerea numărului de persoane rămâne la latitudinea aplicantului dar justificarea trebuie

să se bazeze pe complexitatea activităţilor din proiect şi volumul de muncă presupus pentru fiecare

post din echipa de proiect.

Stabilirea fişelor de post

După primirea finanţării pentru ideea noastră de proiect, una din primele activităţi demarate

constă în definirea fişelor de post pentru rolurile desemnate în echipa de proiect, conform cererii de

finanţare.

Astfel, în calitate de manager de proiect, va trebui să parcurgeţi următorii paşi:

- Realizarea unei analize detaliate a posturilor;

- Stabilirea tipurilor de competenţe necesare pentru fiecare post;

- Detalierea atribuţiilor fiecărui post în funcţie de aceste analize;

- Includerea acestor date în fişa de post specifică rolului din echipa de proiect sau într-o anexă

cu valabilitate limitată;

- Realizarea unei separări clare a atribuţiilor specifice postului din cadrul instituţiei şi al

postului ocupat în echipa de proiect şi cuantificarea, în procente, a volumului de muncă

zilnic pentru fiecare tip de atribuţie.

Important de reţinut!

- în fişa de post se includ atribuţii cât mai exacte, astfel încât persoana care va îndeplini acel

rol să înţeleagă ce are de făcut;

- se vor evita suprapunerile de atribuţii pentru a nu difuza responsabilitatea;

- se vor stabili încă de la început relaţiile ierarhice între membrii echipei de proiect.


M.A.I.


[email protected]

208

Stabilirea procedurilor de management de proiect şi procesul de implementare

În această etapă trebuie utilizate cât mai mult analizele realizate în momentul elaborării

cererii de finanţare, de tipul: arborele problemei, analiza obiectivelor, alegerea strategiei de

implementare, planificarea activităţilor etc.

Astfel, pornind de la obiectivele incluse şi aprobate în cererea de finanţare şi a planului de

activităţi care decurge din acestea, trebui să fie realizate o serie de analize şi de planificări, astfel

încât să fie asigurate cele mai adecvate metode de implementare și de distribuire a resurselor pentru

atingerea indicatorilor.

Imediat după semnarea contractului de finanţare, în calitatea de manager de proiect, va trebui

să fie organizată o şedinţă cu echipa de proiect, în vederea stabilirii următoarelor elemente:

Care sunt activităţile proiectului?

- Defalcarea fiecărei activități în subactivităţi şi estimarea duratei de lucru pentru îndeplinirea

acestora;

- Stabilirea numărului de persoane necesar pentru îndeplinirea fiecărei subactivităţi şi a

abilităţilor necesare acestor persoane;

- Stabilirea interdependenţei dintre subactivităţi şi cea dintre activităţi, astfel încât să fie

posibilă identificarea din timp a elementelor critice ale proiectului;

- Stabilirea tipului de activităţi care pot fi demarate independent;

- Stabilirea altor tipuri de resurse necesare pentru implementarea fiecărei activităţi şi

subactivităţi.

În funcţie de rezultatul acestor analize se va stabili strategiia exactă de implementare a

proiectului: selectarea metodelor de implementare și a resurselor umane, planificarea în

timp a fiecărei activități şi subactivități.

! Important de reţinut – În momentul planificării activităţilor şi subactivităţilor şi în baza

analizelor realizate mai sus, se vor indica acele activităţi care permit realizarea unei

economii de timp. În această etapă, este important să existe o marjă de 2-3 săptămâni faţă de

termenul aprobat prin contractul de finanţare, pentru a gestiona din timp eventualele situaţii

neprevăzute.

De ce este importantă această analiză?

- Permite estimarea corectă şi alocarea eficientă a resurselor umane, materiale, tehnice, de

timp;

- Permite stabilirea atribuţiilor în cadrul echipei de implementare a proiectului;

- Permite stabilirea clară a responsabilităţilor în echipă şi evitarea suprapunerilor;

- Permite identificarea acelor activităţi esenţiale pentru implementarea proiectului, astfel încât

să fie alocate din timp resursele potrivite pentru implementarea acelor activităţi;

- Permite estimarea „drumului cel mai lung” şi „drumului cel mai scurt” pentru

implementarea proiectului, printr-o analiză şi planificare riguroasă a activităţilor în timp.

Care sunt riscurile care pot apărea şi cum vor fi gestionate?

- În baza analizei realizate mai sus sunt determinate principalele riscuri care pot influenţa

derularea proiectului;


M.A.I.


[email protected]

209

- Se realizează o listă cu aceste riscuri, cu identificarea activităţii în care pot apărea, precum şi

cu estimarea în timp a apariţiei acelui potenţial risc;

- Odată cu determinarea acestora, împreună cu echipa de proiect, se vor stabili măsurile de

evitare a riscurilor;

- Se va elabora un sistem de monitorizare al acestora şi vor fi desemnate persoanele cu

responsabilităţi în acest domeniu;

Principala responsabilitate de monitorizare şi gestionare a riscurilor revine managerului de

proiect.

Elaborarea planului de management al proiectului

Următorul pas în implementarea proiectului va fi reprezentat de elaborarea unei proceduri

specifice acestei etape în care vor fi stabilite în mod clar următoarele aspecte:

- Operaţionalizarea activităţilor din proiect şi modalităţile de implementare;

- Stabilirea programului de întâlniri/şedinţe/dezbateri ale echipei de proiect;

- Stabilirea sistemului de raportare şi monitorizare periodică a implementării proiectului: în

această etapă este important să se stabilească periodicitatea raportării, formatul raportării,

persoanele responsabile, domeniile supuse monitorizării (ex. financiar, achiziţii publice,

comunicare, etc);

- Stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect;

- Stabilirea indicatorilor pentru sistemul de monitorizare şi control exercitat de manager în

timpul implementării proiectului.

Important de reţinut!

La elaborarea documentelor specifice acestei etape este important să se țină cont de specificul

documentelor solicitate de Autoritatea de Management în procesul lor de monitorizare şi control. În

acest sens, se va studia manualul de implementare specific acelei Autorităţi de Management, astfel

încât să fie identificate următoarele:

- tipul de informaţii solicitate la raportări;

- tipul de documente care trebuie elaborate şi ataşate;

- formatul rapoartelor;

- tipul de indicatori urmăriţi;

- alte tipuri de formulare şi informaţii solicitate.

Pregătirea raportărilor de progres şi a cererilor de rambursare

Un element important în managementul proiectului îl reprezintă raportările şi cererile de

rambursare care sunt transmise către Autoritatea de Management.

Prin intermediul acestor instrumente Autoritatea de Management monitorizează, pe de o parte,

stadiul îndeplinirii indicatorilor şi a activităţilor din proiect, iar pe de altă parte, rambursează sumele

cheltuite deja prin proiect.

Din aceste considerente este importantă acordarea unei atenţii sporite acestor activităţi.

Tipuri de raportări

În relaţia cu Autoritatea de Management pot fi 3 tipuri de raportări: raportul tehnic de progres

(R1), raportul tehnic de progres (R2) şi raportarea finală.


M.A.I.


[email protected]

210

Raportul tehnic de progres trimestrial R1

Acest tip de raport este necesar în vederea prevenirii şi identificării din timp a oricăror

dificultăţi şi/sau probleme ce ar putea apărea pe perioada de implementare a proiectului, pentru a

contribui astfel la gestionarea eficientă a activităţilor prevăzute în contract şi la evitarea

eventualelor nereguli. De asemenea, raportul este necesar în vederea colectării, înregistrării şi

prelucrării datelor care relevă stadiul implementării, utile pentru întocmirea rapoartelor anuale şi a

celui final de implementare.

Raportul tehnic de progres trimestrial, completat după încheierea fiecărui trimestru

calendaristic, descrie activităţile realizate şi cele aflate în desfăşurare şi precizează valorile

indicatorilor pentru activităţile finalizate în trimestrul precedent.

Raportul tehnic de progres R2

Raportul R2 se va transmite împreună cu fiecare cerere de rambursare, conform graficului

estimativ de rambursare a cheltuielilor, cu excepţia cererii finale de rambursare, care va fi însoţită

de raportul final R3.

Raportul R2 va fi completat astfel:

La prima cerere de rambursare:

- cu activităţile cuprinse în cererea de finanţare şi acceptate de Autoritatea de Management în

urma evaluării tehnice şi financiare a Proiectului, desfăşurate înainte de semnarea

contractului de finanţare (acolo unde este cazul);

- cu activităţile derulate de la semnarea contractului de finanţare până în momentul raportării.

La următoarele cereri de rambursare: cu activităţile derulate de la data transmiterii cererii de

rambursare anterioare, până în momentul raportării.

c. Raportul final R3

R3 va fi transmis de către Beneficiar în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la

finalizarea perioadei de implementare a proiectului şi va însoţi ultima cerere de rambursare.

Raportul final R3 este necesar pentru evaluarea finală a proiectului şi are un rol esenţial în

identificarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, în vederea rambursării ultimelor sume.

R3 include activităţile desfăşurate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.

Raportul R3 împreună cu documentele justificative, formularele şi rapoartele aferente, vor fi

trimise de Beneficiar după finalizarea proiectului şi vor însoţi ultima cerere de rambursare.

4.1. ACHIZIŢII PUBLICE

Una din activităţile principale din implementarea proiectului, de care depinde în mare

măsură îndeplinirea obiectivelor propuse şi a indicatorilor urmăriţi, se referă la desfăşurarea

procedurilor de achiziţii publice.

Impactul major reprezentat de această activitate este determinat de următorii factori:

Necesitatea elaborării unor caiete de sarcini exacte, detaliate, clare şi complete, care să

exprime în mod clar voinţa Autorităţii Contractante, fără a lăsa loc de interpretări, neclarităţi

sau lacune;


M.A.I.


[email protected]

211

Definirea unor factori de calificare şi evaluare cât mai relevanţi în raport cu necesitatea

serviciilor care urmează să fie furnizate, clari, uşor de cuantificat şi raportaţi la cerinţele

stabilite în Caietul de Sarcini;

Termenele stabilite prin legislaţia în vigoare pentru derularea procedurilor de achiziţii

publice;

Termenele necesare pentru aprobarea documentelor interne necesare pentru demararea şi

derularea procedurilor de achiziţii publice (exemplu: note raport, documentaţia de atribuire,

semnarea contractului etc);

Necesitatea unie bune colaborări şi comunicări cu mai multe structuri de specialitate din

MAI, cu responsabilităţi în domeniile logistică, financiar-contabil, juridic, achiziții publice,

etc.

Având în vedere aceste elemente, este necesară o bună planificare a activităţilor de achiziţii

publice, astfel încât să fie reduse riscurile de întârziere a implementării proiectelor.

Pentru a putea planifica cât mai în detaliu activităţile care presupun derularea de proceduri

de achiziţii publice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:

Stabilirea necesarului de achiziții în cadrul proiectului. În această fază este necesară întocmirea

unei liste cu principalele bunuri şi servicii care vor fi achiziţionate în faza de implementare a

proiectului. Aceste bunuri şi servicii pot fi achiziţionate de sine stătător (ex. achiziţie de lectori, sau

achiziţie de computere personale) sau pot fi grupate în funcţie de natura lor (ex. achiziţie servicii de

consultanţă în cercetare şi dezvoltare, elaborare de studii şi asigurarea publicităţii, achiziţie de

echipamente IT, achiziţie de materiale consumabile). Pentru a identifica natura bunurilor şi

serviciilor care urmează să fie achiziționate şi pentru stabilirea obiectului contractelor de achiziţie

publică, se impune consultarea şi realizarea corespondenţei cu sistemul de grupare şi codificare

utilizat în Vocabularul Comun al Achiziţiilor Publice (CPV). Aceasta se realizează prin încadrarea

produsului, serviciului sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acurateţe acel

produs/serviciu/lucrare.

Tot în această etapă se stabileşte şi valoarea estimată a achiziţiei. Aceste informaţii sunt

necesare în primul rând pentru a fi incluse în cererea de finanţare, astfel încât să se asigure

principiile transparenţei, planificării şi eficientizării cheltuielilor, cât şi pentru programarea

achiziţiilor publice. Pentru o estimare cât mai corectă a valorii este indicată prospectarea pieţei şi

alegerea unei valori medir identificate pe piaţă pentru un anumit produs sau serviciu.

Programarea achiziţiilor publice. În momentul comunicării de către AM a rezultatului evaluării

cererii/fișei de proiect, se va realiza un plan al achiziţiilor publice care va fi transmis structurii

logistice sau de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru a fi inclus în Programul Anual al

Achiziţiilor Publice.

De ce este importantă parcurgerea acestei etape? În baza estimărilor trimise de fiecare

structură de specialitate din MAI, structura cu atribuții în domeniul logistică poate stabili valoarea

estimativă a achiziţiilor publice specifice unui anumit cod CPV pentru anul următor cât şi tipul

procedurilor de achiziţii publice aplicate pentru fiecare achiziţie care se va derula. În funcţie de tipul

procedurii de achiziţie publică determinată (ex. licitaţie deschisă, cerere de ofertă, achiziţie directă)


M.A.I.


[email protected]

212

se stabilesc şi termenele maxime de derulare şi finalizare a procedurii de achiziţie publică. Aceste

termene sunt legate în mod direct de implementarea la timp a activităţilor din proiect.

Elaborarea caietului de sarcini. Următorul pas care urmează să fie întreprins de beneficiarul

contractului de finanţare din fonduri externe este elaborarea caietului de sarcini.

Cum elaborăm caietul de sarcini? În caietul de sarcini, se vor descrie obiectiv

produsele/serviciile/lucrările (cerinţe, caracteristici tehnice etc.) în raport cu necesităţile de

implementare ale proiectului. Astfel, este foarte important ca informaţia să fie structurată cât mai

simplu, clar şi coerent, astfel încât orice ofertant să distingă fără echivoc ce anume trebuie să

furnizeze.

Ce trebuie să conţină specificaţiile tehnice dezvoltate în Caietul de Sarcini? Specificaţiile

tehnice descriu produsele sau serviciile solicitate, prin definirea, în general, a unor:

Caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă;

Cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător;

Dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare, etichetare,

marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului;

Sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu standarde

relevante sau altele asemenea;

Prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor;

Condiţii de recepţie.

În elaborarea Caietului de Sarcini trebuie să fie asigurate, prin cerinţele elaborate, accesul

liber al pieţei la procedură. În acelaşi timp, cerinţele formulate trebuie să acopere nevoile

instituționale. Din aceste considerente, raportat la achiziţia de servicii, în momentul definirii

cerinţelor din Caietul de Sarcini, se vor studia regulile stabilite de legislaţia românească precum şi

de alte documente strategice şi programatice de nivel naţional şi european în baza cărora ne

implementăm proiectul.

De exemplu: respectarea regulilor de vizibilitate şi publicitate ale proiectului, respectarea

cerinţelor referitoare la raportări care trebuie transmise către Autoritatea de Management sau alte

organisme de control, respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de cazare, transport şi

diurnă pentru personalul angajat în administraţiea publică, respectarea regulilor referitoare la plata

TVA, respectarea regulilor referitoare la efectuarea cheltuielilor eligibile şi documentele

justificative care trebuie să însoţească aceste plăţi. Astfel, în cazul în care prin legislaţia românească

se prevede că personalul angajat în administraţia publică nu poate deconta decât cazare în regim de

trei stele, în Caietul de Sarcini nu se va putea stabili un regim de cazare superior prevederilor legale.

Sau, în cazul în care, în momentul depunerii cererilor de rambursare, Autoritarea de Management

solicită înaintarea unui raport în care să fie analizate în detaliu cheltuielile efectuate până la acel

moment şi certificarea acestora de către un auditor financiar, în Caietul de Sarcini aferent achiziţiei

serviciilor de audit vor fi incluse toate cerinţele referitoare la acest raport, aşa cum sunt ele solicitate

în Manualul de Implementare sau Ghidul Solicitantului elaborat de către Autoritatea de

Management care finanţează proiectul.

Prin urmare, pentru această etapă este important să fie consultate și studiate următoarele

tipuri de documente:

Legislaţia românească referitoare la cheltuielile eligibile;


M.A.I.


[email protected]

213

Legislaţia invocată de o Autoritate de Management în implementarea propriului Program

Operaţional (din care se solicită finanţarea);

Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management;

Manualul de Implementare al Programului Operaţional din care se solicită finanţarea;

Alte documente strategice, metodologii, rapoarte în care sunt stabilite reguli de urmat pentru

implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe;

În cazul în care se optează pentru criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct

de vedere economic” trebuie să se acorde o mare atenţie definirii factorilor de evaluare. Astfel,

pentru derularea în condiţii bune a procesului de achiziţie publică trebuie să se ţină cont de câteva

elemente în momentul conceperii factorilor de evaluare, respectiv:

- Factorii de evaluare să fie definiţi în raport direct cu cerinţele formulate în caietul de sarcini

(adică orice element evaluat şi dezvoltat în oferta unui operator economic să îşi găsească

corespondent în caietul de sarcini);

- Factorii de evaluare să fie cunatificabili sau cât mai uşor de evaluat şi punctat;

- Factorii de evaluare să fie concepuţi astfel încât să fie aplicaţi individual fiecărei oferte

evaluate, raportaţi la cerinţele caietului de sarcini şi nu comparativ (este incorectă evaluarea

comparativă a ofertelor; acestea trebuie evaluate şi punctate doar în raport cu cerinţele

caietului de sarcini);

- Factorii de evaluare trebuie să exprime cât mai clar şi transparent modalitatea de punctare şi

de evaluare, fără a lăsa loc interpretărilor (factorii de evaluare trebuie detaliaţi cât mai

cunatificabil cu putinţă).

Iniţierea şi aprobarea Notei Raport pentru demararea procedurii de achiziţie publică.

Nota Raport privind demararea procedurii de achiziţie publică se întocmeşte de către structura

beneficiară.

Structurile beneficiare se vor asigura de faptul că achiziţia solicitată este prevăzută în

Programul Anual al Achiziţiilor Publice.

După întocmire, structura beneficiară transmite structurii organizatoare, următoarele:

Nota Raport avizată de către conducătorul structurii beneficiare,

Caietul de sarcini / documentaţia descriptivă, după caz,

Factorii de evaluare propuşi a se folosi în documentaţia de atribuire în cazul utilizării

criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”,

Criteriile de calificare propuse a se folosi în documentaţia de atribuire.

Structura organizatoare analizează documente primite în termen de maxim 15 zile lucrătoare

şi în situaţia în care nu constată neconcordanţe, avizează Nota Raport.

În cazul în care, urmare analizării documentelor din punct de vedere a respectării legislaţiei

achiziţiilor publice, structura organizatoare formuleză observaţii şi remite Nota Raport neavizată

structurii beneficiare, exprimând şi un punct de vedere motivat.

Structura beneficiară reface documentele de referinţă precizate mai sus ţinând cont atât de

observaţiile primite, cât şi de prevederile legale în vigoare din domeniul achiziţiilor publice şi

retransmite documentele structurii organizatoare, în termen de 2 zile lucrătoare de la înregistrarea în

unitate a adresei prin care sunt transmise observaţiile.


M.A.I.


[email protected]

214

După primirea documentelor refăcute, conducătorul structurii organizatoare avizează Nota

Raport privind derularea procedurii de achiziţie publică şi o transmite structurii beneficiare în

termen de 1 zi lucrătoare.

Responsabilitatea privind obţinerea tuturor avizelor înscrise pe Nota Raport revine structurii

beneficiare, care transmite şi urmăreste documentul pe circuitul de avizare.

Structura beneficiară promovează Nota Raport spre aprobare la ordonatorul principal de

credite, în termen de 1 zi lucrătoare de la avizarea documentului de către toate structurile cu

responsabilităţi în domeniu.

Ce informaţii trebuie să conţină Nota Raport?

Prin Nota Raport se solicită aprobarea ordonatorului principal de credite pentru derularea

procedurii de achiziţie publică.

În cadrul notei-raport trebuie incluse următoarele informaţii:

contextul în care este necesară derularea achiziţiei publice (ex. implementarea proiectului x)

obiectul achiziţiei;

valoarea în lei fără TVA a achiziţiei;

sursa de finanţare cu identificarea capitolului bugetar din bugetul MAI;

aprobarea plăţii TVA aferente achiziţiei.

Nota Raport va avea următorul circuit, fiind însoţită de următoarele documente:

1. Nota Raport semnată de conducătorul structurii iniţiatoare va fi transmisă mai întâi la strctura de

specialitate care va organiza procedura de achiziţii publice. Nota Raport va fi însoţită de caietul de

sarcini, criteriile de calificare şi criteriile de evaluare definite pentru achiziţia publică în cauză.

2. După obţinerea avizului structurii de specialitate care va organiza procedura de achiziţie publică,

nota-raport trebuie transmisă spre avizare la structura financiar-contabilă. În acest caz, Nota-Raport

va fi însoţită de extrase din bugetul proiectului (atât varianta pe tipuri de cheltuieli, cât şi varianta pe

activităţi) acolo unde sunt încadrate cheltuielile specifice pentru achiziţia pe care urmează să o

derulăm.

3. După obţinerea avizuluistructurii financiar-contabile, Nota Raport va fi transmisă spre avizare

Secretarului de Stat care vă coordonează activitatea;

4. Ultima etapă a circuitului presupune obţinerea avizului ordonatorului principal de credite.

După primirea de la ordonatorul principal de credite a Notei Raport aprobate, în termen de 1

zi lucrătoare structura beneficiară va transmite Nota Raport la structura organizatoare. În baza

acesteia precum şi a documentelor elaborate anterior (caiet de sarcini, criterii de calificare, criterii

de evaluare), structura organizatoare va elabora documentaţia necesară pentru demararea procedurii,

va obţine avizele necesare şi va publica anunţul de participare în Sistemul Electronic de Achiziţii

Publice.

Participarea în comisiile de evaluare a ofertelor.

Conform legislaţiei în vigoare, a actelor normative subsecvente şi a procedurilor interne

aprobate, structurile iniţiatoare ale procedurilor de achiziţii publice vor nominaliza membri în

comisiile de evaluare a ofertelor. În funcţie de criteriul de atribuire ales pentru o anumită procedură

de achiziţii publice, numărul membrilor diferă după cum urmează:

3 membri, dacă se optează pentru criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”

În acest caz mandatul membrilor structurii iniţiatoare constă în:


M.A.I.


[email protected]

215

- deschiderea ofertelor si a documentelor care le însoţesc;

- verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale, şi/sau respectarea standardelor de protectie

a mediului şi a standardelor de asigurare a calității, după caz;

- verificarea propunerilor tehnice în conformitate cu cerintele solicitate prin Caietul de sarcini

/documentaţia descriptivă, după caz;

- asigurarea asistenţei financiare în realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul

aplicãrii procedurilor de negociere;

- stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrãrii

ofertelor respective în aceasta categorie;

- stabilirea ofertelor admisibile;

- aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire şi

stabilirea ofertei/ofertelor câştigãtoare;

- în cazuri justificate conform prevederilor art. 209 din O.U.G. nr.34/2006 elaborarea unei

propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

- elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevãzut la art. 213 alin.

(2) din O.U.G. nr.34/2006.

4 membri, dacă se optează pentru criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din

punct de vedere economic”.

În acest caz mandatul membrilor structurii iniţiatoare constă în:

- deschiderea ofertelor si a documentelor care le însoţesc;

- verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de cãtre ofertanţi/candidaţi, în cazul în care

acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;

- realizarea selecţiei/preselecţiei candidaţilor, dacã este cazul;

- realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicãrii procedurii de dialog

competitiv;

- realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicãrii procedurilor de negociere;

- verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al modului în

care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia

descriptivă;

- verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanţi, din punctul de vedere al încadrãrii

în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie publica

respectiv, precum si, dacã este cazul, din punctul de vedere al încadrãrii acestora în situaţia

prevãzutã la art. 202 din ordonanţa de urgență;

- stabilirea ofertelor inacceptabile sau neconforme şi a motivelor care stau la baza încadrãrii

ofertelor respective în aceasta categorie;

- stabilirea ofertelor admisibile;

- în funcţie de Factorii de evaluare precizaţi în documentaţia de atribuire, acordarea

punctajului propunerii tehnice şi financiare, în conformitate cu prevederile art.76, alin.(3)

din H.G. nr.925/2006;

- aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire şi

stabilirea ofertei/ofertelor câştigãtoare;


M.A.I.


[email protected]

216

- în cazurile justificate conform prevederilor art. 209 din O.U.G. nr.34/2006 elaborarea unei

propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

- elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevãzut la art. 213 alin.

(2) din O.U.G. nr.34/2006.

În cazul în care departamentul aplicant este ordonator secundar de credite sau face parte din

categoria structurilor subordonate ale MAI, procedurile sunt simplificate şi adaptate sistemului

ierarhic propriu.


M.A.I.


[email protected]

217

Concluzii

Ghidul de faţă şi-a propus să ofere o imagine de ansamblu asupra oportunităţilor de finanţare

externă existente pentru MAI şi pentru structurile subordonate şi să îndrume totodată specialiştii în

procesul de elaborare a unei cereri de finanţare şi în implementarea efectivă a proiectelor.

Parcurgând informaţiile din Ghid, devenim conştienţi de faptul că MAI are la dispoziţie o

gamă relativ variată de oportunităţi de finanţare, unele cu caracter mai general, altele adresate în

mod direct anumitor structuri (cum ar fi Academia de Poliţie, Inspectoratul General pentru Situaţii

de Urgenţă, Inspectoratul General al Poliţiei Române, etc).

În momentul în care este conştientizată existenţa acestor surse este importantă decizia de la

nivel managerial, astfel încât aceste oportunităţi să fie concretizate în cereri de finanţare, în

contracte de finanţare şi nu în ultimul rând să fie implementate.

În urmărirea firului logic al acestui proces, orice potenţial beneficiar, trebuie să se focalizeze pe

următorii paşi:

identificarea surselor de finanţare;

analizarea surselor de finanţare;

stabilirea tipurilor de documente care trebuie analizate şi analizarea acestora;

completarea cererilor de finanţare;

asigurarea managementului proiectului.

Scopul principal urmărit prin prezentarea detaliată a etapelor incluse în Ghid nu constă în

scrierea de cereri de finanţare ci de îndeplinirea eficientă a obiectivelor strategice ale MAI prin

atragerea de surse alternative de finanţare.


M.A.I.


[email protected]

218

Surse bibliografice

1. Acord de Parteneriat România 2014 RO16M8PA001.1.2

2. Regulament al Consiliului nr. 11791/13 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru

perioada 2014-2020

3. Comunicare a Comisiei Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,

ecologică și favorabilă incluziunii (COM (2010) 2020 final)

4. Regulamentul 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor

dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social

european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul

european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții

generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul

de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

5. Ghid adresat structurilor MAI pentru accesarea surselor de finanțare europeană (2010)

Surse de referință online:

1. www.fonduri-ue.ro

2. www.fonduri-ue.ro/poc-2014

3. www.fonduri-ue.ro/pocu-2014

4. www.poc.research.ro

5. www.mdrap.ro

6. www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala

7. www.mdrap.ro/administratie/poca

8. www.inforegio.ro

9. www.blacksea-cbc.net/index.php?/eng/News/News-Archive/ENI-CBC-Black-Sea-Basin-

Programme-2014-2020-approved-by-the-Joint-Programming-Committee

10. www.ro-ua-md.net/romania-republica-moldova-3/

11. www.ro-ua-md.net/romania-ucraina-3/

12. www.cbcromaniabulgaria.eu

13. www.facebook.com/RomaniaBulgariaCbcProgramme14.

14. twitter.com/ROBGProgramme

15. www.infocooperare.ro

16. 2014.huro-cbc.eu

17. www.brecoradea.ro

18. www.interreg-danube.eu

19. www.southeast-europe.net/en/about_see/danubeprogramme

20. www.danube-region.eu

21. www.romania-serbia.net

22. huskroua-cbc.net/en/news/draft-joint-operational-programme-for-the-hungary-slovakia-

romania-ukraine-european-neighbourhood-instrument-cross-border-cooperation-

programme-2014-2020-/225

http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014


http://www.inforegio.ro/



http://www.ro-ua-md.net/romania-republica-moldova-3/

http://www.cbcromaniabulgaria.eu/

http://www.facebook.com/RomaniaBulgariaCbcProgramme14




http://www.infocooperare.ro/

http://2014.huro-cbc.eu/

http://www.brecoradea.ro/

http://www.interreg-danube.eu/

http://www.danube-region.eu/

http://www.romania-serbia.net/





M.A.I.


[email protected]

219

Anexa nr. 1

Glosar de Termeni

Acronime

ANOFM - AgențiaNaționala pentru Ocuparea Forței de Muncă

ANP - Administrația Națională a Penitenciarelor

AP - Acordul de Parteneriat

AP1,2,3... - Axa Prioritară “n”

ARF – Autoritatea Responsabilă cu Realizarea Reformei

BEI - Banca Europeană de Investiţii

C&I - Cercetare şi Inovare

C/AP- Contract /Acord de Parteneriat 2014-2020

CAEN - Cod CAEN/Clasificarea activităților din economia națională

CBC/PCT - Programe de Cooperare Teritorială/Cross-Border Cooperation

CDI - Cercetare, dezvoltare și inovare

CDS - Curriculare la decizia școlii

CFM - Cadrul Financiar Multianual

CIAP- Comitetul Interinstituțional pentru elaborarea Acordului de Parteneriat

CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale

CNCFR - Compania Națională Căile Ferate Române

CSC - Cadrul Strategic Comun la nivel European

DLRC/CLLD - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității/ Community Led

Local Development

ENI - European Neighbourhood Instrument

ERA - Aria Europeană a Cercetării

FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEPAM - Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime

FPC - Formare Profesională Continuă

FPI - Formare Profesională Individuală

GAL - Grup administrativ local

INSPIRE - Infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană

ISCED -International Standard Classification of Education

ITI- autorități și instituții publice locale beneficiare

ITS- sistemele telematice

MENCS –Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Științifice

MDRAP –Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice


M.A.I.


[email protected]

220

MMFPSPV –Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice

MNT – Modelul Național de Transport

MPGT– Master Planul General de Transport

NEETs– Young PersonNot in Education, Employment, or Training

OT – Obiectiv tematic

OS- Obiectiv specific

PAPI - Punctele de Acces Public la Internet

PCP - Pre-Commercial Procurement

PMI - Politica Maritimă Integrată

PNDR -Programul National de Dezvoltare Rurală 2014-2020

POAT - Programul Operațional Asistență Tehnică

POC- Programul Operațional Competitivitate

POCA- Programul Operațional Capacitate Administrativă

POCU- Programul Operațional Capital Uman

POIM- Programul Operațional Infrastructura Mare

POR- Programul Operațional Regional

POS – Programul Operațional Sectorial Transport 2007-2013

PSI – Protecție și Securitate în Incendii

PTS –Părasirea Timpurie a Școlii

PU 1,2,3..- Prioritatea Uniunii Europene 1,2,3….

RNMCA- Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului

SCAP- Strategiei pentru Consolidarea Administraţiei Publice

SEN- Sistemul Energetic Național

SFC -Structural Funds Communication

SNCDI –Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020

SNT- Sistemul Naţional de Transport

SPO -Serviciul Public de Ocupare

STI-Sisteme de transport inteligente

TEN-T -Trans-European Transport Network

Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă

pentru gestionarea unui Program Operaţional.

Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,

responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia

Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare

Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea transferului acestora către

https://fonduri2020.wordpress.com/2015/07/17/sncdi/

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/abouttent.htm


M.A.I.


[email protected]

221

beneficiari, precum şi a sumelor de pre-finanţare şi cofinanţare aferente acestora din fonduri

alocate de la bugetul de stat.

Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un grup

de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din priorităţile strategiei

dintr-un program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care sunt descrise şi au scopuri

specifice şi măsurabile.

Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia

proiectului, în urma aprobării cererii de finanţare.

Cerere de finanţare - formularul completat de către solicitant în vederea obţineriifinanţării.

Cerere de rambursare – cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către beneficiar, prin care

acesta solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate.

Comitetul de monitorizare – organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care

asigură coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţeişicalităţii implementării asistenţei

comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în

materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte un

comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional.

Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea proiectelor

finanţate, care pot fi finanţate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din bugetul de stat şi din

contribuţia proprie a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanţate prin programele de finanţare

rambursabilă sau nerambursabilă. Pentru a fi considerate eligibile în contextul proiectului,

cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie necesare pentru desfăşurarea

proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de finanţare şi să fie în conformitate cu

principiile unui management financiar solid; să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei

proiectului şi să respecte prevederile din Contractul de finanţare; să figureze în registrele contabile

ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să fie susţinute de originalele actelor de

plată justificative.

Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea proiectelor

depuse de solicitanţi în scopul finanţării.

Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului de

finanţareşi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului.

Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru

eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii

economice şi sociale.

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este fondul structural care sprijină

regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură,

educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform HG 497/2004).

Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii

Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane.

(conform HG 497/2004).

Fondul de Coeziune (FC) vizează reducerea disparităţilor economice şi sociale şi promovarea

dezvoltării durabile.


M.A.I.


[email protected]

222

Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în

ansamblu; mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea politicii de coeziune

economică şi socială. Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei financiare

nerambursabile primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin

intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondului Social European

(FSE) şi Fondului de Coeziune (FC).

Organism Intermediar – instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de autoritatea

de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din programele

operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea mecanismelor

de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de

acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru

îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilorfinanţate prin

instrumentele structurale.

Program operaţional/PO - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care

defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi, pentru a

cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la Fondul de

Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională; Document strategic de programare

elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia Europeană, prin care este stabilită o strategie de

dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente.

Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al

proiectului.

SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a Informaţiilor -

este un sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale.

TIC - ITC - IT&C - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice, responsabilă

pentru gestionarea unui Program Operaţional.


M.A.I.


[email protected]

223

Anexa nr. 2

Date de Contact ale Autorităţilor de Management ale Programelor Operaţionale

Program

Operaţional

Autoritate de

Management

Date de contact

POIM-Programul

Operațional

Infrastructură

Mare

Ministerul

Fondurilor

Europene

Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr. 15-17, Sector 1,

Bucureşti.

Tel: 0372 838 781, Fax: 0372 838 502,E-mail:

[email protected],Website: www.fonduri-ue.ro

POAT- Programul

Operațional

Asistență Tehnică

Ministerul

Fondurilor

Europene


Bucureşti.

Expert comunicare: Elena IONESCU,

Tel: 0372.838.896, Fax: 0372.838.502,

e-mail: [email protected],

Website: www.fonduri-ue.ro

POC- Programul

Operațional

Competitvitate

Ministerul

Fondurilor

Europene


Bucureşti.

Tel: 0372 838 781, Fax: 0372 838 502,

E-mail: [email protected] ,


POR- Programul

Operațional

Regional

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Str. Apolodor nr. 17, București, Sector 5

Tel:(+40 37) 211 14 09

E-mail: [email protected]

Website: www.mdrap.ro

POCU-

Programul

Operațional

Capital Uman

Ministerul

Fondurilor

Europene

Adresă: Tower Center, Bd. Ion Mihalache, nr 15-17, Sector 1,

Bucureşti.

Tel:0372614417, 0372614360, Fax: 0372.838.502,

E-mail: [email protected] ,


POCA-

Programul

Operațional

Capacitate

Administrativă

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Adresa: PiaţaRevoluţiei nr.1A, sector 1, București, intrarea D

(str.Cristian Popișteanu),Tel: 021 – 310 40 60 interior 11979

(secretariat),

Tel: 021 – 310 40 62 (helpdesk), Fax: 021 – 310 40 61,

Email: [email protected], SesizareNereguli: [email protected]

POPAM-

Programul

Operațional

Pescuit și Afaceri

Maritime

Ministerul

Agriculturii și

Dezvoltării

Rurale

SEDIUL CENTRAL - Direcția Generală Pescuit - Autoritatea

de Management

Adresa: B-dul Carol I nr. 24, sector 3, municipiul Bucureşti,

Tel: 021.307.98.02, Fax: 021.307.24.74

Programul

Operaţional

Comun Marea

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Direcția Generală Programe Europene

Direcția AM Programe Cooperare Teritorială Europeană

Manager program – Laura Bobârnac

Tel.: 0372 111 323

Fax: 0372 111 456

mailto:[email protected]













M.A.I.


[email protected]

224

Neagră e-mail: [email protected]

Programul

Operaţional

Comun România

– Republica

Moldova 2014-

2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice


Tel:(+40 37) 211 14 09



Programul

Operaţional

Comun România

– Ucraina 2014-

2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice


Tel:(+40 37) 211 14 09



Programul

InterregV-A

România -

Bulgaria 2014-

2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Strada Apolodor 17, Sector 5, 050741 București, Romania

www.mdrap.ro

Tel: +40 372 111 339

Email: [email protected]

Tel: +40 372 111 339


Programul

Interreg V-A

România -

Ungaria 2014-

2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, București, România


Serviciul Autoritatea Comună de Management România-

Ungaria

Tel.: 0372 111 326

Fax: 0372 111 456

e-mail: [email protected]

Programul

Transnațional

Dunărea 2014-

2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Ministerul Economiei Naționale din Ungaria


SECRETARIATUL COMUN

H-1051 Budapest, József NádorTér 2-4

Ungaria

Tel: +36 1 795 4082

CONTACT:

Autoritatea Națională pentru Programul Transnational Dunarea

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice


Unitatea Autorități Naționale pentru Programe Europene și

Puncte Naționale de Contact

Persoană de contact:

Responsabil program

Alina Mihalache

Telefon: 0372 111 305

Fax: 0372 111 456














M.A.I.


[email protected]

225

Programul

Interreg IPA CBC

România –

Republica Serbia

2014-2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice

Str. Apolodor nr. 17, Bucuresti, Sector 5

Tel:(+40 37) 211 14 09



Programul de

Cooperare

Transfrontalieră

ENI Ungaria-

Slovacia-

România-Ucraina

2014-2020

Ministerul

Dezvoltarii

Regionale şi

Administraţiei

Publice


Unitatea Autorități Naționale pentru Programe Europene

Persoană de contact:

Manager program

Robert Costeţchi

Tel.: +40372 111 318;

Fax: +40372 111 456;




mailto:%[email protected]

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

MASTERAT ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR

MANAGEMENTUL PROIECTELOR I

Note de curs, exemple și exerciții

2012-2013

Lect. Dr. Simona Bonghez, PMP

As. Dr. Loredana Radu, MBA

2

Cuprins

Tema Titlul

1 Introducere în managementul proiectelor

2 Proiectele și managerii de proiect

3 Identificarea și fezabilitatea propunerilor de proiecte

4 Fazele și ciclul de viață al unui proiect

5 Procese de management de proiect

6 Inițierea proiectelor

7 Managementul stakeholderilor în proiecte

8 Planificarea ariei de cuprindere a proiectelor

9 Planificarea calendaristică a proiectelor

3

Introducere în managementul

proiectelor Durata medie de studiu

individual: 2 ore Unitatea de învățare nr. 1

Obiective de

învățare:

Expunerea argumentelor pentru utilitatea

managementului de proiect în organizațiile

publice și private.

Prezentarea principalelor aspecte care țin de

profesionalizarea managementului de proiect.

Descrierea celor mai importante asociații

profesionale internaționale de managementul

proiectelor.

Managementul de

proiect – o miză

strategică

După cum observa un celebru specialist în managementul

proiectelor, după 1990 managementul de proiect a

început să devină o prezență din ce în ce mai firească în

multe organizații, inclusiv în cele care nu erau înclinate

să utilizeze proiectele ca pârghii de implementare a

activităților cheie. Mai mult, ”cunoștințele despre

beneficiile aduse de managementul de proiect au atins

toate nivelurile manageriale”, iar ”managementul de

proiect a ajuns să fie recunoscut drept un proces care are

un mare potențial de a crește valoarea organizațiilor”

(Kerzner, 2005, 1). Percepția conform căreia

metodologiile bune de management de proiect permit ca

activitățile să fie finalizate într-un timp mai scurt, cu

resurse mai puține și fără a prejudicia calitatea, a câștigat

teren nu numai în Statele Unite ale Americii (considerat

locul de naștere al managementului de proiect), ci și în

Uniunea Europeană (aflată în fața provocărilor impuse de

politici, programe și proiecte de dezvoltare și armonizare

4

socio-economică) sau în Asia (aflată în plină dezvoltare a

infrastructurii pe toate planurile).

Conștientizarea potențialului enorm al managementului

de proiect este evidentă și la nivel academic – publicistic,

unde Cristophe Bredillet (2006, 19) observa mutarea

accentului de pe componentele strict tehnice ale

proiectelor (alocare de resurse, planificare în timp,

gestionarea ciclului de viață al proiectului etc.) pe rolul

jucat de managementul de proiect în implementarea

strategiei organizaționale: ”The project management

field is still in a preparadigmatic stage. Among the main

trends, we can note the focus around the role of project

management in such strategic issues as management,

organizational issues, maturity, performance

management” (Bredillet, 2006, 2).

Pe măsură ce managementul de proiect a devenit un mod

tot mai utilizat de lucru, practicile de management de

proiect s-au schimbat într-un ritm accelerat, firmele

încercând să atingă excelenţa. Însă, simpla utilizare a

managementului de proiect, chiar şi pentru o durată lungă

de timp, nu conduce automat la excelenţă. Excelenţa în

managementul de proiect se poate atinge prin planficare

strategică. Planificarea strategică pentru managementul

de proiect se deosebeşte de alte forme de planificare

strategică prin aceea că se execută cel mai adesea la

nivelul managerilor de rang mediu, mai degrabă decât la

nivelul managerilor superiori. Conducerea de la vârf

rămâne în continuare implicată, predominant într-un rol

de susţinere, şi asigură fondurile necesare în paralel cu

aprobarea consumului de timp al angajaţilor. Implicarea

conducerii superioare va fi necesară pentru a avea

siguranţa că recomandările managerilor de rang mediu nu

vor duce la schimbări nedorite în cultura organizaţională.

5

Organizaţiile tind să facă planificare strategică pentru

noile produse şi servicii prin elaborarea unui plan bine

gândit şi apoi prin executarea planului cu precizie

chirurgicală. Din nefericire, planificarea strategică pentru

managementul de proiect, în caz că se face totuşi, se face

direct prin botezul focului. Totuşi, există modele a căror

utilizare poate ajuta firmele să desfăşoare o planificare

strategică structurată a managementului de proiect şi să

ajungă la maturitate si excelenţă într-o perioadă

rezonabilă de timp. Acestea sunt modelele de maturitate

în managementul proiectelor, despre care vom discuta

ulterior.

În România, managementul de proiect a luat amploare ca

răspândire în multe companii, practici şi metodologii

variate sunt deprinse, apoi aplicate, eventual adaptate

nevoilor specifice şi ulterior îmbunătăţite. La nivelul

marilor companii (multinaţionale), procedurizarea şi

standardizarea în managementul de proiect s-au făcut

automat, prin adoptarea culturii organizaţionale a

companiei-mamă. În schimb, la firmele mijlocii a fost

nevoie de un efort din partea companiei pentru a adopta

şi implementa astfel de practici.

De ce management

de proiect?

Datele statistice arată că, în lume, rata de succes pentru

proiecte (indiferent de domeniu) este destul de scazută:

din fiecare patru proiecte doar unul este de succes. Ceea

ce înseamnă o rată de 25% succes. O cifră care poate

pune pe gânduri orice executiv care se gandește să

înceapă un proiect.

Aflăm din diverse surse media despre proiecte care

esuează în a-și atinge unul dintre cele trei criterii: cost,

timp, performanțe. Care ar fi beneficiile unei companii

6

ale cărei proiecte ar satisface în totalitate cerințele legate

de cele trei criterii? Cât de mare ar fi avantajul

competitiv dat de reputația de a finaliza întotdeauna

proiectele în timpul și în cadrul bugetului alocat?

Daca ar fi să facem o lista cu cele mai frecvente cauze ale

eșecului proiectelor, pe primele 10 locuri am avea:

Planificare deficitară

Resurse inadecvate

Lipsa susținerii managementului superior

Comunicare deficitară

Conflicte între departamente sau indivizi

Definire deficitară a rolurilor și responsabilităților

Obiective neclare

Schimbări în sfera de cuprindere a proiectelor

Ignorarea semnalelor de atenționare

Așteptări nerealiste

Interesant este că majoritatea acestor motive de eșec

implică mai degrabă aptitudini interpresonale decat

cunoștințe tehnice. De fapt, proiectele rareori esuează din

motive tehnice: întotdeauna poate fi găsit expertul care să

rezolve problema tehnică ivită; ceea ce lipsește, însă, în

majoritatea cazurilor este lipsa de coordonare,

comunicare, abilitatea de a monitoriza și de a ține sub

control acele aspecte (de cele mai multe ori legate de

managementul resurselor umane) care pot genera – dacă

nu sunt tratate din timp – eșecul unui proiect.

Procesele și tehnicile managementului de proiect sunt

utilizate în coordonarea resurselor în vederea obținerii

rezultatelor așteptate. Trebuie totuși înteles de la bun

7

început că managementul de proiect nu este în totalitate o

știință și că nu există nici o garanție în ceea ce privește

succesul unui proiect. Implicând oameni, proiectele vor fi

întotdeauna caracterizate de complexitate și incertitudini

care nu pot fi controlate în totalitate. Ca urmare,

managementul de proiect este – cel putin parțial – o artă

care cere flexibilitate și creativitate în obținerea

succesului.

În concluzie, managementul de proiect este o ştiinţă

pentru că se bazează pe procese repetabile şi tehnici

testate pentru a obţine succesul unui proiect. Este o artă

pentru că se bazează pe conducerea şi relaţionarea cu

oamenii. Managerul de proiect trebuie să se poată baza

pe capabilităţile sale de a conduce oameni, pe bunul simţ,

pe aptitudinile interpersonale şi, uneori, chiar şi pe

intuiţie.

Jucatori importanti

în managementul

proiectelor:

IMPA si PMI

Există în momentul de faţă în lume mai multe asociaţii

internaţionale care promovează managementul de

proiect. Cele mai importante dintre ele sunt:

International Project Management Association

– www.ipma.ch – organizaţie mondială non-

profit, înfiinţată în 1965 în Elveţia. Iniţial un grup

de discuţii format din manageri de proiecte

internaţionale, se transformă în asociaţie şi are

primul congres internaţional, cu participarea a

peste 30 de ţări, în 1966 în Viena. Până în 1994,

numele asociaţiei a fost INTERNET.

Caracteristica cea mai importantă a asociaţiei este

încurajarea dezvoltării asociaţiilor naţionale

asociate, în spiritul cerinţelor specifice fiecărei

ţări, în limba ţărilor respective. Într-un cuvânt,

8

IPMA a devenit o reţea internaţională de asociaţii

naţionale de management de proiect. În

momentul de faţă, IPMA are afiliate asociaţii

naţionale din 42 de ţări, cu peste 25.000 de

membrii din Europa, Asia, America de Sud,

America de Nord şi Africa.

În România, IPMA este prezenţa prin Asociaţia Project

Management România – www.pm.org.ro, ai cărei aprox.

150 de membri (în septembrie 2009) sunt recunoscuţi ca

membrii ai IPMA.

Project Management Institute – www.pmi.org

– este organizaţie mondială non-profit, fondată în

Philadelphia în 1969. În cazul acestei asociaţii,

politica de afiliere este diferită, PMI acceptând că

membrii persoane fizice. PMI a reuşit să strângă

în jurul ei în momentul de faţă peste 265.000

membri din peste 170 ţări.

În România, PMI este prezent prin PMI Chapter

Romania – www.pmi.ro . Chapterul din România are în

prezent aprox. 300 de membri (septembrie 2009).

Certificări

internaționale în

management de

proiect

Certificarea oferită

Ambele organizaţii prezentate au propriul sistem de

certificare, certificare recunoscută internaţional. Modul

de abordare al procesului de certificare, testarea

cunoştinţelor precum şi durata procesului diferă în cazul

celor două organizaţii foarte mult. Elementul comun îl

reprezintă cerinţele minime de intrare în procesul de

certificare: experienţa în proiecte şi în conducerea

acestora, cursuri de specialitate.

IPMA certifică pe patru nivele, aşa cum se vede şi din

tabelul de mai jos:

9

de IPMA

Titlu Abilităţi Proces de certificare Validitate

Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3

Director proiect, certificat

(nivel A IPMA)

A

Opţional

De exemplu: workshop, seminar

De exemplu: workshop, raport

Raport de proiect

Interviu

3-5 ani Manager senior de proiect, certificat

(nivel B IPMA)

Competenţă = cunoştinţe + experienţă + comportament personal B

Solicitare de înscriere, curriculum vitae, autoevaluare, referinţe, listă de proiecte

Manager proiect, certificat

(nivel C IPMA)

C

Examen Perioadă limitată

Practician certificat în managementul proiectelor

(nivel D IPMA)

Cunoştinţe D

Formular de înscriere, curriculum vitae, autoevaluare Examen

Perioadă nelimitată

Opţional: perioadă limitată

Certificarea oferită

de PMI

Pentru certificarea de nivel C – Certified Project Manager –

durata certificării poate varia între 2-6 luni, timp în care se

pregăteşte dosarul complet al unui proiect ales de candidat,

proiect ce va fi ulterior prezentat şi în interviul cu

evaluatorul numit de IPMA. Cum certificările se pot face de

către asociaţiile naţionale afiliate, certificarea poate fi

susţinută în limba maternă a candidatului.

PMI pune şi el la dispoziţia specialiştilor mai multe tipuri de

certificări:

Project Management Professional (PMP®)

10

Certificarea PMP este cea mai răspândită şi

recunoscută certificare în management de proiect. Se

obţine în urma unui test grila, candidatul trebuie să

răspundă corect la minim 106 din cele 200 de

întrebări într-un interval de 4 ore. Examenul se

susţine în engleză sau în alte câteva limbi de largă

circulaţie (dar nu şi în limba romana). În urma

testului – în România, testele sunt susţinute la

centrele de testare Prometric – candidatul obţine

răspunsul pe loc. În momentul de faţă sunt peste

250.000 de PMP în 150 ţări, din care în jur de200

sunt din România. Numele lor pot fi găsite pe site-ul

PMI. Trebuie menţionat că statutul de PMP nu îl

presupune pe cel de membru al PMI. Sunt mulţi PMP

care nu sunt membri ai PMI.

Certified Associate în Project Management

(CAPM®), este un pas essential pentru membrii

echipei de proiect care se gândesc să înceapă o

carieră în management de proiect.

Cerificarea că Evaluator sau Consultant OPM3 -

Organizaţional Project Management Maturity Model

(OPM3®). Cele două certificări permit celor care le

obţin evaluarea şi sprijinirea organizaţiilor care

încearcă să-şi îmbunătăţească capabilităţile şi

maturitatea în domeniul managementului de proiect.

Program Management Professional (PgMP), este cea

mai nouă şi mai riguroasă certificare oferită de PMI.

Ea a fost lansată oficial în septembrie 2007 şi se

adresează specialiştilor în conducerea programelor.

11

Rețineți!

Metodologia și instrumentele specifice

managementului de proiect reprezintă o necesitate

pentru o dezvoltare socio-economică sustenabilă.

Utilizarea corectă a tehnicilor de management de

proiect poate crește cu aprox. 75% șansele de succes

pentru proiecte.

La ora actuală, există două asociații importante care

orientează discursul în domeniul managementului de

proiect – IPMA și PMI.

Fiecare dintre cele două asociații are propriul sistem

de certificare internațională a profesionștilor

managementului de proiect.

Standarde

internaționale de

managementul

proiectelor: ICB și

PMBoK

Pentru a fi recunoscută ca o profesie, disciplina

managementului de proiect trebuie să aibă standarde

riguroase şi linii directoare care să definească activitatea

personalului din managementul de proiect. Aceste cerinţe

sunt definite prin colectarea, procesarea şi instituţionalizarea

competentelor acceptate şi aplicate în managementul de

proiect.

ICB – IPMA Competence Baseline - conţine cunoştinţele,

experienţa şi atitudinile personale aşteptate din partea

managerilor de proiect şi a echipelor lor. ICB conţine

terminologia de bază, capabilităţile, funcţiile, şi anumite

cunoştinţe de specialitate, acolo unde sunt cerute, cunoştinţe

care se referă la practici inovative şi avansate folosite în

situaţii restrânse.

Evident, ICB este bază pentru programele de certificare ale

asociaţiilor naţionale afiliate la IPMA. Deoarece politica

IPMA impune acordarea posibilităţii dezvoltării acestor

asociaţii naţionale conform specificului fiecărei ţări, fiecare

12

PMBOK 4th edition

asociaţie naţională are obligaţia de a-şi stabili NCB –

National Competence Baseline, o documentaţie proprie în

care, pe lângă elementele obligatorii din ICB, poate include

elemente culturale sau de dezvoltare a managementului de

proiect specifice ţării respective.

ICB conţine 42 de arii de cunoştinţe şi experienţă, din care

28 sunt considerate arii principale iar restul de 14 arii

secundare. Pe lângă acestea există 8 arii legate de atitudini

personale şi 10 sub titulatura de ‘impresie generala’.

În paralel cu realizarea şi impunerea ICB-ului de către

IPMA, PMI-ul a elaborat propriul standard în management

de proiect. În 1983 este publicat primul standard în cadrul

unui raport numit “PMQ Special Report on Ethics Standards

and Accreditation “A Guide of the Project Management

Body of Knowledge” - referinţă majoră în domeniul

managementului de proiect apare în 1996, este rapid adoptată

de managerii de proiect de pe tot globul şi devine standard

naţional american în 1999 (ANSI/PMI 99-001-1999).

PMI revizuieşte standardele proprii din 4 în 4 ani, ca urmare

avem o a doua ediţie a PMBOK în 2000 (PMBOK® Guide

edition 2000), a treia în 2004 iar cea de-a patra a fost lansată

în decembrie 2008 (PMBOK® Guide 4th Edition).

PMBOK – Project Management Body of Knowledge

reprezintă suma cunoştinţelor din cadrul profesiei de Project

Manager. PMBOK® Guide 4th Edition include practici

tradiţionale recunoscute şi aplicate pe scară largă precum şi

practici inovative şi avansate cu utilizare limitată.

Organizarea este pe cele 9 arii de cunoştinţe şi cele 5 grupe

majore de procese din ciclul de viaţă al managementului de

proiect.

13

Standardul român de

management de

proiect

Aprobat în mai 2002 şi actualizat în 2008, standardul român

SR 13465 are ca scop crearea unui cadru pentru evaluarea

competenţei profesionale precum şi crearea unui sistem de

certificare a personalului implicat în managementul

proiectelor şi programelor. La elaborarea acestui standard a

fost utilizat standardul elaborat de IPMA (ICB).

Concluzii

Managementul de proiect a căpătat statutul de

profesie de sine stătătoare, fiind bazat pe un corp de

cunoștințe, teorii, concepte și, cel mai important, pe

un set coerent de instrumente de lucru.

Cele două asociații internaționale de managementul

proiectelor – PMI și IPMA – trasează orientările

teoretice și practice în managementul proiectelor.

Prin cele două standarde internaționale – ICB și

PMBoK – managementul de proiect a devenit o

profesie de sine-stătătoare, cu un sistem propriu de

certificare și calificare.

Întrebări de autoevaluare

1. PMI revizuiește standardele proprii din ___în___ ani.

2. La elaborarea standardului român de management de

proiect a fost utilizat standardul:

a. PMI

b. IPMA

c. Project Management România

3. Care este cea mai răspândită și mai recunoscută

certificare de management de proiect?

a. Certified Project Manager

b. Project Management Professional (PMP®)

c. Certified Associate in Project Management

(CAPM®)

14

4. IPMA are un sistem de certificare pe____nivele.

5. Care este cea mai riguroasă certificare oferită de

PMI?

a. Program Management Professional (PgMP)

b. Certified Project Manager

c. Project Management Professional (PMP®).

Răspunsuri corecte:

1. 4, 4

2. b

3. b

4. 4

5. a

Recomandări bibliografice:

*** A Guide to the Project Management Body of

Knowledge, PMBOK® Guide (4th ed.) (2008),

Project Management Institute.

Cleland, D. I., Ireland, Lewis R. (2006), „The

Evolution of Project Management“, în D. I. Cleland,

R. Gareis, eds. (2006), Global Project Management

Handbook. Planning, Organizing, and Controlling

International Projects (2nd ed.), New York, McGraw

Hill.

Gareis, R. (2005), Happy Projects, Viena, MANZ

Verlag.

Gareis, R., Füssinger, E., Bârgăoanu, A., Călinescu,

L. (2007), Final Report: Romania as a Project-

Oriented Nation, http://www.poi.pmgroup.at.

Kerzner, H. (2004), Advanced Project Management.

Best Practices on Implementation (2nd ed.),

Hoboken, John Wiley & Sons.

15

Proiectele și managerii de proiect

Durata medie de studiu


Obiective de învățare Clarificarea noțiunii de ”proiect”

Înțelegerea triplei constrângeri a managementului de

proiect – conținut – costuri – termene

Redarea principalelor aptitudini pe care trebuie să le

aibă managerul de proiect

Explicare factorilor care stau la baza succesului unui

proiect.

Ce este un proiect?

Există în literatură de specialitate mai multe definiţii pentru un

proiect, majoritatea au ca element comun faptul că un proiect

se caracterizează prin unicitate, prin obiective specifice

care trebuie atinse conform unui plan în limita resurselor

şi a unui buget disponibil. Pe baza acestor elemente, putem

defini proiectul ca fiind o serie de activităţi organizate,

desfăşurate în vederea atingerii unor obiective predefinite, care

necesită resurse şi efort şi care reprezintă o întreprindere unică

– şi, prin urmare, riscantă - pe baza unui buget şi a unui

program.

O definiţie mai aproape de perspectiva sistemică (Gareis,

2007) a proiectelor (perceperea unui proiect ca fiind un sistem

social) este cea prin care definim proiectul că o organizaţie

temporară înfiinţată în vederea realizării unui proces

complex, caracterizat printr-o relativă unicitate şi a cărei

importanta în cadrul companiei reclama o atenţie sporită

16

din punct de vedere al conducerii.

De cele mai multe ori, caracteristicile specifice ale unui proiect

ies în evidenţă prin compararea acestuia cu caracteristicile

activităţilor curente. Câteva dintre diferenţe se regăsesc în

tabelul de mai jos:

Proiecte Activităţi curente

Implică schimbări

semnificative

Eventualele schimbări sunt

mici şi treptate

Sunt limitate că amploare

şi că durată

Nu se sfârşesc niciodată

Unice Au un caracter repetitiv

Folosesc resurse temporare Folosesc resurse stabile

Sunt temporare Permanente

Managementul este

orientat spre atingerea unor

obiective

Management orientat spre

îndeplinirea unui rol

Caracterizat de risc şi

incertitudine

Caracterizat printr-un

sentiment de stabilitate

..... .....

Există 6 aspecte importante care fac diferenţa între activităţi şi

proiecte:

1. proiectul are un început şi un sfârşit clar definite:

parcurgerea unui proiect de la început până la

sfârşit implica o secvenţă bine definită de paşi sau

activităţi;

2. proiectele folosesc resurse (umane, timp şi bani)

care au fost alocate în mod special în vederea

realizării activităţilor pe proiect;

3. fiecare proiect produce un rezultat unic. Aceste

17

rezultate au obiective specifice de calitate şi

performanţă. Atunci când proiectul s-a finalizat,

ceva nou a fost creat, ceva ce n-a existat înainte;

4. proiectele urmăresc un plan, au o abordare

organizată pentru a satisface obiectivele stabilite;

5. un proiect implica în mod normal o echipă care să-l

ducă la final;

6. proiectele au întotdeauna un set unic de

stakeholderi care include: echipa de proiect,

clienţii, managerul de proiect, managerii executivi,

reprezentaţi ai guvernului, alte persoane interesate

de proiect. Stakeholderii au întotdeauna aşteptări

diferite asupra rezultatelor proiectului. Aceste

aşteptări trebuie urmărite, canalizate şi modelate

astfel încât, în final, proiectul să fie considerat un

succes.

Rețineți!

Una dintre caracteristicile fundamentale ale unui

proiect este unicitatea sa.

Un proiect se diferențiază de activitățile curente sau de

”munca obișnuită” dintr-o organizație prin caracterul

temporar, atingerea unor obiective clar definite și

delimitate în timp, risc și incertitudine.

Tripla constrângere:

performante – cost -

durata

Succesul unui proiect poate fi măsurat prin cât s-a apropiat

acesta de atingerea obiectivelor, cu respectarea parametrilor

referitori la buget şi termene. Aceste trei elemente:

performanţe, cost şi durata sunt cunoscute sub denumirea de

triplă constrângere, iar triunghiul desenat mai jos ilustrează

echilibrul pe care trebuie să-l urmărească orice proiect pentru a

fi considerat de succes.

18

Între cele trei elemente există a strânsă interdependenta, orice

modificare asupra uneia dintre ele afectează celelalte două: în

cazul unui proiect rămas în urmă în ceea ce priveşte termenele,

Managerul de Proiect va încerca să recupereze întârzierile

acumulate printr-o infuzie de resurse suplimentare pe proiect.

Aceste resurse se vor reflecta într-o creştere a bugetului

proiectului. O astfel de creştere a bugetului este nedorită în

orice proiect, iar modalitatea cea mai uzuală de stopare a

acestor creşteri este renunţarea la anumite cerinţe, reducerea

ariei de cuprindere a proiectului, cu alte cuvinte afectarea

performanţelor cerute iniţial.

Harold Kerzner, în Project Management (ed. a 8-a,2003),

adăugă acestui triunghi o nouă constrângere: acceptanța

clientului. Într-un final, că proiectul să fie considerat un

succes, este obligatoriu că el să satisfacă cerinţele clientului şi

acesta să fie mulţumit de rezultatul obţinut, astfel încât să

revină şi pentru alte proiecte...

Teoriile actuale aduc o serie de alte dimensiuni triplei

constrângeri, considerându-le azi la fel de importante:

calitatea, riscul, aşteptările părţilor interesate în proiect.

Aptitudinile unui

manager de proiect

Condiţia necesară – dar nu şi suficienţă – pentru a deveni un

bun manager de proiect o constituie existenta aptitudinilor de

19

management general. Ne referim aici la aptitudinile de

conducere şi de leadership, la abilităţile de comunicare,

negociere, de rezolvare a problemelor şi de influenţarea

organizaţiei.

Conducere şi leadership. Conducerea implica orientarea

spre producerea rezultatelor aşteptate de stakeholderi.

Leadership-ul implica dezvoltarea unei viziuni şi a strategiilor

de atingere a acestora, comunicarea viziunii către cei a căror

cooperare este necesară şi motivarea celor care vor contribui la

atingerea ei.

Comunicare. Este sarcina managerului de proiect să ofere

informaţii clare şi complete, la momentele oportune şi în

formatul optim, persoanelor care necesită respectivele

informaţii.

Negocierea apare în toate fazele unui proiect. Se negociază

conţinutul proiectului, costuri şi durate, schimbări, termeni şi

condiţii contractuale, resurse.

Rezolvarea problemelor implica aptitudini de identificare şi

definire a problemelor şi capacitatea de a lua decizii. Definirea

problemelor se referă la capacitatea de a face distincţie între

cauze şi simptome, pe când capacitatea de a lua decizii include

analizarea soluţiilor posibile pentru rezolvarea problemei

identificate şi alegerea uneia dintre ele. Odată luate, deciziile

trebuie implementate.

Influenţarea organizaţiei implică abilitatea de a face ca

lucrurile ’să se miște’ în sensul dorit. Influenţarea la nivel de

organizaţie implică înţelegerea mecanismelor puterii şi politica

(în sensul lor pozitiv).

20

În afara acestor abilităţi de management general, un bun

manager de proiect mai trebuie să aibă:

Entuziasm faţă de proiect

Abilitatea de a răspunde la schimbări

Atitudine tolerantă faţă de situaţiile ambigue

Abilităţi de team building

Orientarea spre client

Cunoaşterea industriei sau a tehnologiei din proiect

... şi multe altele...

Rețineți!

Un bun manager de proiect trebuie să aibă cunoștințe și

abilități de management general, dublate de o serie de

aptitudini cheie, precum: capacitatea de a crea și menține

coeziunea echipei de proiect, orientarea spre client/beneficiar,

cunoașterea industriei sau a tehnologiei.

Factorii de succes ai

unui proiect

Pentru a identifica factorii de succes ai unui proiect este

suficient să ne punem nişte întrebări. Ele rezultă din analiza

criteriilor discutate mai sus:

Şi-a îndeplinit proiectul obiectivele referitoare la

termene, costuri şi performante?

A satisfăcut proiectul cerinţele exprimate de client?

Ar putea rezultatele proiectului să-l determine pe client

să revină şi să solicite o nouă lucrare?

După încheierea proiectului, este capabilă organizaţia

să-şi continue activitatea ca şi până acum?

Cum putem şti dacă un proiect are sau nu şanse de reuşită?

Mai mulţi cercetători au stabilit un set de factori care, luaţi

împreună, pot indica dacă un proiect are sau nu o probabilitate

mare de succes.

Obiectivele proiectului - sunt clar definite în planurile

proiectului (şi se respectă întocmai prin activităţile

21

desfăşurate)

Personalul implicat în proiect - este competent

Susţinerea de sus - proiectul este susţinut de conducere.

Sprijinul conducerii poate fi obţinut dacă aceasta este

încredinţată caproiectul reprezintă un mijloc important

de îndeplinire a misiunii şi obiectivelor majore ale

organizaţiei.

Resursele - financiare, de timp, materiale şi de

personal trebuie să fie suficiente pentru realizarea

activităţii.

Comunicarea şi controlul - canalele de comunicare între

managerul de proiect şi conducere, între managerul de proiect

şi liderii echipelor şi membrii acestora, între grupul de proiect

şi client trebuie să funcţioneze şi să fie adecvate. Trebuie să

existe canale pentru furnizarea de feedback privind conţinutul

rapoartelor, privind produsele/serviciile livrate şi privind

calitatea. Mecanismele de control trebuie să existe şi să

funcţioneze. Punctele de delimitare trebuie comparate cu

graficul de execuţie. Rezultatele proiectului trebuie să fie

palpabile (chiar şi dacă sunt oferite sub formă de rapoarte) şi

să fie verificate în scopul asigurării calităţii.

Concluzii:

Un proiect poate fi definit drept o organizaţie

temporară înfiinţată în vederea realizării unui proces

complex, caracterizat printr-o relativă unicitate şi a

cărei importanta în cadrul companiei reclama o atenţie

sporită din punct de vedere al conducerii (Gareis, 2007)

Cele mai importante aspecte care diferențiază

proiectele de activitățile curente se referă la:

delimitarea clară în timp a proiectelor, unicitatea

proiectelor, resursele umane și deținătorii de interese

implicați.

Între cele trei elemente ale constrângerii

22

managementului de proiect – timp, costuri, performante

- exista o strânsă interdependență, orice modificare

asupra uneia dintre ele afectează celelalte două


1. Din perspectiva sistemică, proiectul este

organizaţie _______ înfiinţată în vederea realizării

unui proces _______, caracterizat printr-o relativă

_______ şi a cărei importanta în cadrul companiei

reclama o atenţie sporită din punct de vedere al

______.

2. Adevărat sau fals?

a. Proiectele implică schimbări mici și treptate.

b. Proiectele sunt unice.

c. Activitățile curente sunt caracterizate de risc și

incertitudine.

3. Care sunt elementele triplei constrângeri a

managementului de proiect?

a. Cost, calitate, termene

b. Cost, termene, conţinut

c. Cost, acceptanță, calitate

4. Care este cea de-a IV-a constrângere adăugată de

H. Kerzner triplei constrângeri?

a. Calitatea

b. Acceptantă clientului

c. Adaptabilitatea

5. Care sunt factorii de succes ai unui proiect?

a. Definirea clară a obiectivelor proiectului

b. Competența personalului implicat în proiect

c. Pregătirea în management a directorului

executiv

d. Resurse adecvate pentru realizarea obiectivelor

proiectului

23

e. Calitatea programului informatic de

managementul proiectelor utilizat

f. Comunicarea și controlul


1. temporară, complex, unicitate, conducerii

2. fals, adevărat, fals

3. b

4. b

5. a, b, d, f


Gareis, R. (2005), Happy Projects, Viena, MANZ

Verlag.

Kerzner, H. (2006a), Project Management. A Systems

Approach to Planning, Scheduling, and Controlling

(9th ed.), New Jersey, John Wiley and Sons.

Levine, H. (2005), Project Portfolio Management. A

Practical Guide to Selecting Projects, Managing

Portfolios and Maximizing Benefits, San Francisco,

John Wiley and Sons.

Ludwig, C. (2003), Extreme Project Management,

www.gantthead.com/article, 20 octombrie.

24

Identificarea și fezabilitatea

propunerilor de proiecte Durata medie de studiu


Obiective de învățare Familiarizarea cu modalitatea de utilizare a regulilor

decizionale pentru identificarea celor mai bune proiecte a

fi implementate pe termen scurt și mediu.

Trecerea în revistă a principalelor metode de analiză

financiară a proiectelor, cu precizarea avantajelor și

dezavantajelor fiecăreia.

Identificarea și

fezabilitatea

proiectelor

Reguli decizionale

În cadrul acestui capitol vom face o descriere sumară a regulilor

pentru evaluarea fezabilităţii financiare a proiectelor, astfel încât

identificarea acestora să fie realizată într-un mod structurat şi

eficient. Dacă în capitolele următoare vom aborda diferite aspecte

menite a ne ghida într-o implementare corectă a proiectelor

(„doing the projects right”), aici vom trece în revistă instrumentele

şi metodele necesare pentru pregătirea unor răspunsuri avizate la

întrebarea „What are the right projects to be done?”. Răspunsurile

vor fi formulate din prisma unui manager de organizaţie sau a unui

manager de proiect care doreşte să înţeleagă necesitatea de

business a propriului proiect şi mai puţin din perspectiva unui

analist sau expert financiar.

Atunci când se doreşte iniţierea unui proiect, o companie se

confruntă cu decizia de a investi sau nu într-un set de acţiuni

orientate către atingerea unui obiectiv. Propunerile de proiecte

necesită o evaluare financiară atentă pentru fundamentarea deciziei

investiţionale. Excepţie pot face proiectele sociale sau umanitare, a

căror iniţiere este motivată de obţinerea unor beneficii imateriale

25

sau beneficii materiale indirecte, precum incluziunea socială a

unor grupuri dezavantajate sau educarea unor copii

instituţionalizaţi.

În cele ce urmează, ne vom referi la proiectele care sunt demarate

pentru a aduce profituri nete şi care, prin urmare, necesită o

analiză financiară. Analiza financiară oferă o serie de valori, după

cum vom arăta în cele ce urmează, dar o bună decizie de a investi

trebuie să respecte o serie de reguli. Regulile decizionale ne permit

să formalizăm procesul şi ne indică ce condiţie sau condiţii trebuie

să fie îndeplinite pentru ca un proiect să fie demarat. Aswath

Damodaran (2001, 286) stabileşte caracteristicile unei bune

reguli decizionale:

1. o bună regulă decizională ar trebui să menţină un echilibru

între evaluarea subiectivă, bazată pe experienţa managerului

care analizează proiectul şi evaluarea raţională şi consistentă

rezultată dintr-o analiză financiară completă;

2. o bună regulă decizională ar trebui să maximizeze valoarea

organizației; proiectele acceptabile vor creşte valoarea companiei,

în timp ce proiectele care nu îndeplinesc cerinţele vor scădea sau

chiar distruge valoarea acesteia;

3. o bună regulă decizională ar trebui să se aplice unei game

variate de investiţii. Investiţiile pot fi generatoare de venit sau

reducătoare de costuri. Unele proiecte pot presupune o mare

investiţie iniţială, în timp ce alte proiecte necesită investiţii

eşalonate în timp – o bună regulă decizională va oferi răspunsuri

pentru toate aceste categorii de proiecte.

Fiecare companie îşi stabileşte propriile reguli decizionale. Spre

exemplu, o regulă decizională ar putea fi că vor fi demarate doar

proiectele care recuperează investiţia în mai puţin de 5 ani

financiari de la data investiţiei iniţiale. Care este numărul optim de

reguli decizionale pe care le va utiliza o companie? În mod uzual,

o companie va aplica mai multe reguli decizionale. Totuşi, o

26

regulă trebuie să primeze sau să fie utilizată pentru departajarea

mai multor propuneri de investiţii.

Există mai multe categorii de reguli de evaluare a fezabilităţii

financiare a proiectelor:

Categorie Indicatori financiari

1. reguli decizionale bazate pe venitul

contabil

- rentabilitatea contabilă medie sau average

accounting return AAR

- rentabilitatea capitalului (propriu şi

împrumutat) sau return on equity ROC

- rentabilitatea capitalului propriu sau return

on equity ROE

2. reguli decizionale bazate pe fluxul de

numerar

- cashflow ROC

- cashflow ROE

- metoda perioadei de recuperare a investiţiei

3. reguli decizionale bazate pe fluxul de

numerar actualizat

- metoda perioadei de recuperare a

investiţiei actualizată

- valoarea actualizată netă (VAN) sau net

present value (NPV)

- rata internă de rentabilitate (RIR) sau

internal rate on rentability (IRR).

În cele ce urmează, vom prezenta cele mai folosite metode pentru

evaluarea fezabilităţii financiare a proiectelor, respectiv: AAR,

metoda perioadei de recuperare, metoda perioadei de recuperare

actualizate, valoarea actualizată netă VAN, rata internă de

rentabilitate RIR

Rentabilitatea

contabilă medie sau

average accounting

return AAR

AAR = profit mediu contabil / valoarea medie contabilă a investiţiei

Regula decizională: AAR > costul capitalului = proiectul este

acceptat

AAR: exemplu de calcul

Investiţia iniţială 1000000 U.M. realizată pe parcursul a 2 ani

27

Costul de capital

Flux de numerar pe ani (U.M) 1 2 3 4 5 Profit net 200000 400000 500000 100000 -50000

Profit net mediu = (200000 + 400000 + 500000 + 100000 –

50000)/5 ani = 230000

Investiţia medie = 1000000/2 ani = 500000

AAR = 230000/500000 = 46%

Dacă valoarea AAR este mai mare decât costul capitalului, se ia

decizia de a se investi în acest proiect.

Costul capitalului poate fi definit ca rata de rentabilitate

estimată a capitalului propriu (Brealey, Myers, Allen, 2008,

239). Modul de calcul al costului de capital este complex. Fiecare

companie va lua deciziile de a investi pe baza unui cost de capital

stabilit pentru un portofoliu de valori mobiliare. Spre exemplu,

costul de capital poate fi dobânda medie obţinută pentru depozite

bancare sau rata de rentabilitate medie a proiectelor implementate

în domeniul respectiv. În literatura de specialitate este utilizată

noţiunea de „cost de oportunitate (al capitalului)” pentru a evalua

rentabilitatea capitalului care ar fi fost obţinută investind în

diferite valori mobiliare şi nu într-un proiect. Mai simplu spus,

costul de oportunitate reprezintă suma de bani „irosită” ca urmare

a alegerii unei investiţii în detrimentul alteia. Să presupunem că

cei 1000000 UM se pot constitui într-un depozit bancar cu o

dobândă anuală de 15%; în acest caz, AAR (46%) este mai mare

decât costul capitalului (15%), deci se va lua decizia de a se

investi. Prin urmare, costul de oportunitate este de 46% - 15% =

29%, adică am pierde 29% x 1000000 UM = 290000 UM dacă s-

ar lua decizia de a păstra banii în bancă sub forma unui depozit,

ceea ce înseamnă că este mai rentabil să investim în proiect.

AAR: avantaje şi dezavantaje

Avantaje Dezavantaje

- informaţiile contabile sunt - nu ia în consideră evoluţia valorii

28

disponibile şi uşor accesibile; în timp a banilor;

- uşor de calculat. - se bazează pe valori contabile, nu

pe fluxuri de numerar sau valori de

piaţă.

Metoda de recuperare

a investiției

Perioada de recuperare a investiţiei unui proiect măsoară

timpul în care fluxurile de numerar generate de proiect

acoperă investiţia iniţială. În mod intuitiv, proiectele care îşi

recuperează investiţia într-un timp mai scurt vor fi considerate mai

atractive.

Regula decizională: stabilită de managementul companiei. Spre

exemplu, pot fi companii care acceptă doar proiectele care vor

recupera investiţia iniţială în minim 3 ani financiari.

Metoda perioadei de recuperare: exemplu de calcul

Investiţia iniţială (an 0) 1000000 U.M.

Flux de numerar pe ani (U.M)

1 2 3 4 5

Profit net 200000 400000 500000 100000 -50000

Perioada de recuperare a investiţiei =

1000000 – (200000 + 400000 + 400000) = 0

an 1 an 2 an 3

Deci, perioada de recuperare este de aproximativ 3 ani, mai exact

de 2 ani şi 9,6 luni1 (500000 într-un an înseamnă un flux de

numerar lunar de 41666,66, prin urmare 400000 sunt realizaţi în

9,6 luni, adică 400000/41666,66).

Deşi metoda este simplă şi uşor de folosit, ea nu mai este relevantă

1 Perioada de recuperare este de 2 ani şi 9,6 luni dacă presupunem că fluxurile de numerar sunt constante în fiecare lună. Dacă, spre exemplu, 50% din fluxul de numerar pe anul 3 este obţinut în primele 2 luni, acest calcul nu ar fi corect.

29

când este confruntată cu alte metode mai exacte, precum valoarea

actualizată netă (VAN). În acest sens, prezentăm un exemplu mai

jos:

Proiect An 0 An 1 An 2 An 3 Perioada de recuperare VAN@8%

A -5000 2000 3000 10000 2 ani 7290 B -5000 2000 3000 0 2 ani -610 C -5000 0 5000 0 2 ani -750

Deşi perioada de recuperare este identică pentru cele trei propuneri

de proiecte, valoarea actualizată netă VAN diferă semnificativ.

Metoda perioadei de recuperare: avantaje şi dezavantaje


- uşor de înţeles şi aplicat; - nu ia în consideră evoluţia valorii în

timp a banilor;

- nu ia în considerare valorile fluxului

de numerar după perioada în care

investiţia a fost recuperată (a se vedea

exemplul de mai sus);

- nu prezintă relevanţă pentru proiectele

sau investiţiile cu un orizont de timp

mai extins;

- un proiect acceptat pe baza acestei

metode poate avea VAN negativ (a se

vedea exemplul de mai sus).

Utilizarea metodei perioadei de recuperare pentru evaluarea

financiară a proiectelor este riscantă, având în vedere

dezavantajele de mai sus.

Valoarea actualizată netă VAN

Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect reprezintă suma

valorilor prezente sau actualizate ale fluxurilor de numerar

30

Factori de actualizare

estimate pentru orizontul de timp al investiţiei. VAN porneşte de

la premisa că banii se devalorizează în timp (valoarea unui leu

anul acesta este mai mică decât valoarea unui leu anul viitor).

VAN = valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate (incl.

investiţia iniţială) pentru orizonul de timp al proiectului

Regulă decizională: dacă VAN > 0, atunci proiectul este

acceptat.

Dacă managementul este pus în situaţia de a alege între mai multe

alternative de a investi, propunerile de proiecte sunt ierarhizate în

funcţie de VAN, iar propunerea cu cea mai mare VAN este

implementată.

Dacă VAN > 0, înseamnă că rentabilitatea proiectului este mai

mare decât costul capitalului (propriu şi/sau împrumutat).

Fluxurile de numerar sunt actualizate prin aplicarea unui factor de

actualizare calculat după următoarea formulă:

1 (1+r)t

unde:

r = rata de rentabilitate dorită sau acceptată de investitor (rata de actualizare)

t = perioada de timp exprimată în ani

Factori de actualizare: exemplu de calcul pentru o rată de

rentabilitate de 10%

An Mod de calcul Factor de actualizare

0 1/(1+10%)0 1

Anul 0 este anul investiţiei iniţiale (anul prezent), când factorul de actualizare este întotdeauna 1.

31

Aspecte practice legate de utilizarea VAN

1 1/(1+10%)1 0,909

2 1/(1+10%)2 0,826

3 1/(1+10%)3 0,751

4 1/(1+10%)4 0,683

Rata de actualizare reprezintă rata la care sunt actualizate fluxurile

de numerar actuale şi prezente. Prin actualizarea fluxurilor de

numerar, aflăm valoarea prezentă a fluxurilor de numerar viitoare

sau estimate. Rata de actualizare este estimată pe baza inflaţiei

estimate şi/sau a coeficientului de risc asociat proiectelor /

investiţiilor similare. Cu cât inflaţia va fi mai mare şi/sau cu cât un

proiect este mai riscant, cu atât rata de actualizare va fi mai mare.

VAN: exemplu de calcul pentru un proiect cu o rată de

rentabilitate aşteptată de 10%

An Flux de numerar Factor de actualizare

Flux de numerar actualizat

0 -100000 1 -100000

1 35000 0,909 31815

2 50000 0,826 41300

3 25000 0,751 18775

4 -2000 0,683 -1366

VAN proiect = -100000 + 31815 + 41300 + 18775 – 1366 = - 9476

Câteva aspecte practice de luat în considerare la evaluarea

proiectelor utilizând metoda VAN (Damodaran, 2001, 300):

Când o companie ia decizia de a nu implementa un proiect

cu VAN negativă, pe baza fluxurilor de numerar estimate,

valoarea companiei va creşte cu valoarea negativă a VAN.

Spre exemplu, dacă firma X decide să închidă 10 magazine

neprofitabile care generau fluxuri de numerar negative şi

VAN de -10 milioane UM, valoarea companiei va creşte

cu 10 milioane UM. În mod similar, dacă o companie

acceptă un proiect cu VAN negativă, valoarea ei va scădea

cu suma respectivă.

32

VAN pentru proiecte care nu au o rată de

actualizare constantă

Când o companie vinde un activ propriu, preţul primit

pentru acel activ îi va afecta valoarea. Dacă preţul primit

este mai mare decât valoarea actualizată a fluxurilor de

numerar estimate pentru proiectul respectiv, valoarea

companiei va creşte. Spre exemplu, să presupunem că o

firmă decide să îşi vândă una dintre divizii pentru suma de

100 mil UM, iar VAN rezultat din păstrarea diviziei ar fi

de 80 mil UM. Valoarea firmei respective va creşte cu 20

mil UM prin vânzarea diviziei (100 mil UM – 80 mil UM).

Când o companie face o achiziţie la un preţ care depăşeşte

valoarea actualizată a fluxurilor de numerar estimate ale

companiei achiziţionate, înseamnă că ia o decizie

echivalentă cu acceptarea unui proiect cu VAN negativ.

Prăbuşirea preţului tranzacţionat pe bursă al companiilor

achizitoare, imediat după ce anunţă achiziţia, poate fi

judecată prin prisma faptului că piaţa consideră că preţul

oferit a fost prea mare.

Metoda VAN poate fi utilizată inclusiv pentru proiecte care nu au

o rată de actualizare constantă pentru întregul orizont de timp.

Formula de calcul a VAN pentru un proiect care foloseşte rate de

actualizare diferite este:

VAN = FN1/(1+r1) + FN2/(1+r1)(1+r2) +…..+FNn(1+r1)(1+r2)...(1+rn) –

investiţia iniţială

unde:

FN = flux de numerar

r = rata de rentabilitate dorită sau aşteptată de investitor

Spre exemplu, o companie decide să investească în dezvoltarea

unui nou software pentru managementul clienţilor. Investiţia

iniţială este de 100000 UM. Fluxurile de numerar estimate sunt

după cum urmează:

Ani

1 2 3 4

Flux de numerar 38000 40000 25000 17000

33

estimat

Având în vedere riscul asociat cu domeniul tehnologic, ratele de

actualizare vor creşte anual, respectiv:

Ani

1 2 3 4

Rate de actualizare 11% 11,5% 12% 13%

Valoarea actualizată a fluxurilor de numerar actualizate vor fi

calculate după cum urmează:

VA pentru fluxul de

numerar din anul 1

38000/1,11 34234,23

VA pentru fluxul de

numerar din anul 2

40000/(1,11 x 1,115) 32319,31

VA pentru fluxul de

numerar din anul 3

25000/(1,11 x 1,115 x 1,12) 18035,33

VA pentru fluxul de

numerar din anul 4

17000/(1.11 x 1,115 x 1,12 x 1,13) 10853,12

VANproiect = - 100000 + 34234,23 + 32319,31 + 18035,33 + 10853,12

= 6295,11

VAN > 0, deci proiectul va fi acceptat.

VAN este o bună

regulă decizională

VAN îndeplineşte multe dintre criteriile pentru a fi considerată

o bună regulă decizională:

- permite managerilor să apeleze la propria experienţă şi

judecată pentru luarea deciziilor de a investi;

- este o regulă „consecventă”, în sensul că aplică un

criteriu clar pentru a face diferenţa între o investiţie

bună şi una ineficientă (VAN trebuie să fie mai mare

decât 0);

- contribuie la creşterea valorii companiei - după cum am

arătat mai sus, proiectele cu VAN pozitivă cresc

valoarea companiei, în timp ce proiectele cu VAN

negativă scad valoarea companiei;

- poate fi aplicată pentru o gamă variată de proiecte:

34

proiecte generatoare de venituri, proiecte prin care sunt

economisite costuri, proiecte care presupun costuri

iniţiale foarte mari sau proiecte care au costurile

eşalonate în timp.

Probleme ale metodei

VAN

Indicele de

Având în vedere toate aceste avantaje, de ce VAN nu este

folosită întotdeauna de companii pentru a validarea deciziilor

investiţionale?! Cercetătorii de profil semnalează două

probleme asociate valorii actualizate nete – una de formă şi

alta de fond (Damodaran, 2001, 302):

- Problemă de formă: fiind o valoarea absolută şi nu o

valoare procentuală (aşa cum sunt, spre exemplu, AAR şi

RIR), managerii se pot simţi nesiguri pe deciziile lor. Spre

exemplu, pentru mulţi manageri este mai relevantă

afirmaţia conform căreia un proiect are o rentabilitate de

20% (fiind mai uşor de comparat cu costul de capital) decât

afirmaţia potrivit căreia valoarea actualizată netă a unui

proiect este de 5 milioane UM.

- Problemă de formă: regula conform căreia ar trebui

acceptate proiectele care au VAN > 0 se bazează pe

premisa că o companie are acces la capitalul necesar pentru

finanţarea investiţiilor rentabile. Totuşi, dacă firma are

acces limitat la capital, această premisă este nefondată.

Pentru această problemă există o soluţie: indicele de

profitabilitate (profitability index). Indicele de

profitabilitate este utilizat pentru ierarhizarea proiectelor

care au VAN pozitivă, astfel încât capitalul limitat să poată

fi utilizat într-un mod eficient. Vor fi alese proiectele care

au indicele de profitabilitate cel mai ridicat.

Indicele de profitabilitate IP se calculează simplu,

35

profitabilitate reprezentând raportul dintre VAN şi investiţia iniţială.

IP = VAN/I

Spre exemplu, o companie are la dispoziţie un capital de

12000 UM, pe care doreşte să îl investească în cele mai

rentabile proiecte. În tabelul de mai jos sunt date investiţia

iniţială, VAN şi IP pentru fiecare dintre cele cinci proiecte

între care compania trebuie să aleagă:

Proiect Investiţie VAN IP

A 1,000 600 0.6

B 4,000 2,000 0.5

C 6,000 2,400 0.4

D 2,000 400 0.2

E 5,000 500 0.1

După cum observăm, toate proiectele (A, B, C, D, E) au VAN

pozitive. Primele trei proiecte (A, B, C) au şi cel mai mare

indice de profitabilitate, ceea ce înseamnă că valoarea

companiei va fi maximizată prin implementarea acestora.

Valoarea agregată actualizată a acestor trei proiecte este de

5000 UM.

VAN: avantaje și

dezavantaje

VAN: avantaje şi dezavantaje


- utilizează fluxurile de

numerar şi nu veniturile

contabile;

- foloseşte toate fluxurile de

numerar estimate pentru

întregul orizont de timp al

proiectului;

- actualizează fluxurile de

numerar;

- poate fi aplicată unei game

variate de proiecte;

- permite ierarhizarea

proiectelor în funcţie de

- este o valoare absolută, nu una

procentuală;

- relativ dificil de calculat;

- se bazează pe o rată de

actualizare calculată în funcţie

de inflaţie, risc, rata medie a

dobânzii etc.

36

VAN;

- poate fi utilizată inclusiv

pentru rate de actualizare

diferite.

Rata internă de

rentabilitate RIR

Rata internă de rentabilitate RIR este rata de actualizare

sau de rentabilitate pentru care valoarea actualizată netă

este egală cu 0. Din acest motiv, RIR mai este cunoscută drept

inversul metodei VAN. RIR se bazează pe fluxurile de

numerar estimate pentru întregul orizont de timp al proiectului.

Regulă decizională:

RIR > costul de capital = proiectul este acceptat

RIR < costul de capital = proiectul nu este acceptat

Puşi în situaţia de a alege între mai multe proiecte cu un

coeficient de risc similar, managerii vor alege proiectul cu RIR

cea mai mare.

RIR: mod de calcul

Pentru a afla RIR al unui proiect care durează un număr de T

ani, trebuie să aflăm RIR din următoarea formulă:

NPV = Investiţia iniţială + FN1/(1+RIR) + FN2/(1+RIR)2 + FNT/(1+RIR)T

= 0

Calcularea RIR se face prin încercare şi eroare, cu excepţia

situaţiilor în care este utilizat un program informatic sau un

calculator cu funcţii financiare – economice.

Să presupunem că evaluăm fezabilitatea financiară a unui

proiect cu următoarele fluxuri de numerar estimate:

Exemplu: evaluarea fezabilității financiare a unui proiect prin utilizarea metodei RIR

37

Să presupunem că evaluăm fezabilitatea financiară a unui proiect cu următoarele fluxuri de

numerar estimate:

Ani

1 2 3 4 5 6

Flux de

numerar

- 200000 60000 60000 60000 60000 60000

Pentru început, se calculează VAN pentru o rată de 5%:

An Flux de numerar Factor de actualizare pentru o rată de 5% VAN

0 -200000 1,00 -200000

1 60000 0,95 57000

2 60000 0,90 54000

3 60000 0,86 51600

4 60000 0,82 49200

5 60000 0,78 46800

VAN la o rată de 5% = 58600

Între VAN şi RIR există un raport invers proporţional: pe măsură ce RIR creşte, VAN va

scădea. Prin urmare, pentru a ne apropia de VAN = 0, vom aplica o rată mai mare, spre

exemplu de 10%:


0 -200000 1,00 -200000

1 60000 0,90 54000

2 60000 0,82 49200

3 60000 0,75 45000

4 60000 0,68 40800

5 60000 0,62 37200

VAN la o rată de 10% = 26200

Pentru VAN mai mică, vom utiliza o rată superioară celei de 10% , spre exemplu de 15%:


0 -200000 1,00 -200000

1 60000 0,86 51600

2 60000 0,75 45000

3 60000 0,65 39000

4 60000 0,57 34200

5 60000 0,49 29400

VAN la o rată de 15% = -800

38

Pentru o rată de 15%, VAN este negativ, ceea ce înseamnă că pasul următor este să se reia

calculele utilizând o rată uşor mai mică decât 15%. Calculul se reia până când VAN = 0. În

cazul de faţă, VAN = 0 la o rată de 14,97%. Aceasta înseamnă că RIR a proiectului propus

este de 14,97%. Dacă această RIR este mai mare decât costul capitalului propriu sau

împrumutat, atunci proiectul va fi acceptat.

Relaţia dintre RIR şi VAN

-10000

010000

2000030000

40000

50000

60000

70000

0,00% 2,00% 4,00% 6,00% 8,00% 10,00% 12,00% 14,00% 16,00%

RIR

VA

N

Probleme ale metodei

RIR

RIR este cea mai utilizată metodă de evaluare a fezabilităţii

financiare a unui proiect bazată pe fluxul de numerar

actualizat. În ciuda acestui fapt, există câteva probleme de fond

asociate cu utilizarea RIR.

Problema nr. 1: RIR nu face diferenţa între capitalul investit

şi capitalul împrumutat (Brealey, Myers, Allen, 2008, 124).

Spre exemplu, să presupunem că avem de ales între două

proiecte – A şi B – care au următoarele date financiare:

Flux de numerar

RIR

VAN Proiect FN0 FN1

A -1000 +1500 +50% +364

B +1000 -1500 +50% -364

Fiecare proiect are RIR = 50%. Acest lucru înseamnă ambele

proiecte pot fi acceptate? În mod clar, răspunsul este „nu”. În

cazul proiectului A, rata de rentabilitate a unei investiţii proprii

VAN = 0 pentru RIR = 14,97%

39

iniţiale de 1000 UM este de 50%, deci rata de rentabilitate a

capitalului propriu este de 50%. În cazul proiectului B, rata

unui capital împrumutat de 1000 UM este de 50%. Atunci

când investim bani (propunerea A), vrem o rată de rentabilitate

mare, însă atunci când împrumutăm bani (propunerea B) vrem

o rată a dobânzii mică.

Problema nr. 2: valori multiple pentru RIR (Brealey, Myers,

Allen, 2008, 124).

Să presupunem că avem un proiect de creare a unui software.

Având în vedere dezvoltarea dinamică a tehnologiei, proiectul

va necesita o nouă investiţie majoră în anul 4. Rata costului de

capital la care ne vom raporta este de 10%, deci vor fi

acceptate proiectele cu RIR > 10%. Proiectul are următorul

flux de numerar:

Ani

0 1 2 3 4

Flux de

numerar

estimat

-1000

UM

800

UM

1000

UM

1300

UM

-2200

UM

Prin încercare-eroare vom calcula RIR pentru acest proiect:

RIR 5% 6,60% 10% 15% 20% 30% 35% 36,55% 40% VAN -18,02 0 27,8 48,71 52,47 28,54 7,31 0 -17

RIR multiple

5%

6,60%

10%

15% 20%

30%

35%36,55%

40%

-30-20-10

0102030405060

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

RIR

VA

N

40

După cum putem observa, RIR pentru acest proiect are două valori – 6,6% şi 36,55%. Atunci

când fluxul de numerar are o schimbare de semn (aşa cum este în cazul acesta investiţia din

anul 4), proiectul va avea valori multiple pentru RIR. După cum este indicat în figura de mai

sus, pentru proiecte care au o schimbare de semn în fluxurile de numerar, RIR va creşte

iniţial, după care va scădea.

Vom accepta sau nu acest proiect? Pentru a lua o decizie corectă, va trebui să calculăm VAN

pentru o rată a costului de capital de 10% - adică 27,8, după cum se poate observa în tabelul

de mai sus. Cum VAN > 0, proiectul va fi acceptat. Totuşi, dacă managementul are un capital

limitat şi, prin urmare, trebuie să selecteze între mai multe propuneri de proiecte, va fi selectat

proiectul cu VAN cea mai mare.

Problema nr. 3: VAN şi RIR pentru proiecte de scale diferite

care se exclud reciproc

Să presupunem că trebuie să alegem între două proiecte de

retehnologizare a unei fabrici de lapte. Proiecul A presupune o

investiţie iniţială mai mică, în timp ce proiectul B necesită o

investiţie mai mare:

Ani

0 1 RIR (%) VAN la 10%

Proiect A -10000 +20000 100 +8182

Proiect B -20000 +35000 75 +11818

Conform regulii RIR, ar trebui să acceptăm proiectul A.

Totuşi, VAN a proiectului B este mai mare decât VAN a

proiectului B. Mai simplu spus, dacă am accepta proiectul A

am avea o rată de rentabilitate de 100%, dar dacă am accepta

proiectul B am fi cu 11818 UM mai bogaţi. Cum ar trebui să

procedăm în această situaţie?!

Specialiştii recomandă utilizarea fluxurilor de numerar

incrementale (care rezultă din diferenţa între fluxurile de

numerar pentru B şi A) pentru a calcula RIR şi VAN. Astfel,

vom avea:

41

Ani

0 1 RIR (%) VAN la 10%

Proiect

B - A

-10000 +20000 50 +3636

RIR calculată la investiţia incrementală este de 50%, ceea ce

este, de asemenea, mult mai mult decât costul de oportunitate

al capitalului de 10%. Prin urmare, vom prefera proiectul B

proiectului A. Când avem de ales între proiecte de scale

diferite care se exclud reciproc, RIR este un indicator eficient

numai dacă vom analiza fluxurile de numerar incrementale.

Să luăm un alt exemplu (Damodaran, 2001, 308): o companie

doreşte să investească într-un proiect major de restructurare a

producţiei. În funcţie de tehnologia promovată, compania are

două posibilităţi: un proiect care presupune o investiţie iniţială

mai mică sau un proiect care necesită costuri iniţiale mai mari.

Fluxurile de numerar, RIR şi VAN aferente fiecărui proiect

sunt descrise mai jos:

Ani

0 1 2 3 4 VAN@15

%

RIR

Proiect 1 -1000000 +350000 +450000 +600000 +750000 +467937 +33,66%

Proiect 2 -10000000 +3000000 +3500000 +450000000 +6500000 +1358664 +20,88%

Similar exemplului prezentat anterior, este foarte dificil să alegem între cele două proiecte.

Dacă am da credit metodei VAN, ar trebui să acceptăm proiectul 2, dar, dacă am folosi

metoda RIR, am iniţia proiectul 2. Pentru ha lua o decizie bună, vom calcula RIR şi VAN

pentru fluxurile de numerar incrementale:

Ani

0 1 2 3 4 VAN@15% RIR

Proiect 2-1 -9000000 +2650000 +3050000 +3900000 +4750000

+1318813,33 +19,33%

RIR pentru investiţia incrementală este 19,33%, deci pozitivă costului de oportunitate al

capitalului. Acest lucru înseamnă că vom prefera proiectul 2 proiectului 1.

42

În acest context, care dintre cele doi indicatori – VAN sau RIR – conduce la o decizie mai

bună? Răspunsul depinde de accesul la capital al companiei. Astfel, practica ne indică

următoarele:

- dacă o companie are acces la capital, valoarea actualizată netă va furniza răspunsul

corect – în acest caz, ar trebui ales proiectul care, deşi presupune o investiţie mai mare,

conduce la un câştig superior;

- dacă o companie nu are acces sau are acces limitat la capital, rata internă de

rentabilitate va oferi răspunsul corect – acceptând o investiţie mai mare, este foarte posibil

să epuizăm capitalul necesar pentru demararea unor proiecte rentabile.

Problema nr. 4: valoarea ratei la care este reinvestit capitalul

VAN constă în actualizarea fluxurilor de numerar estimate la

rata de actualizare sau costul de capital, în timp ce RIR

presupune că fluxurile de numerar intermediare sunt investite

la RIR. Ca o consecinţă directă, cele două reguli pot conduce la

concluzii diferite, chiar și pentru proiecte de scale similare.

Spre exemplu, o companie are de ales între două proiecte care

au următoarele fluxuri de numerar și valori pentru VAN și

RIR:

Ani

VAN@15%

RIR 0 1 2 3 4

Proiect 1 -10.000.000 5.000.000 4.000.000 3.200.000 3.000.000 1.191.712 21,41%

Proiect 2 -10.000.000 3.000.000 3.500.000 4.500.000 5.500.000 1.358.664 20,88%

Conform VAN, proiectul care ar trebui implementat este

proiectul 2, iar RIR confirmă că este mai rentabil proiectul 1.

Care este decizia corectă?

Diferențele sunt generate de faptul că VAN presupune că

fluxurile de numerar intermediare sunt reinvestite la rata de

discontare sau costul de capital (@15%), iar RIR reinvestește

fluxurile de numerar la rata internă de rentabilitate (fiind

inversul metodei VAN). Cu alte cuvinte, utilizând RIR, o firmă

consideră în mod implicit că va continua să aibă la dispoziție o

paletă variată de proiecte la fel de rentabile din care să aleagă.

43

Concluzii:

Identificarea proiectelor este un aspect extrem de

important, care se desfășoare pe mai multe paliere:

strategic-programatic, financiar, cultural etc.

Regulile decizionale ne permit să formalizăm procesul

de identificare a proiectelor şi ne indică ce condiţie sau

condiţii trebuie să fie îndeplinite pentru ca un proiect să

fie demarat.

Dacă valoarea AAR este mai mare decât costul

capitalului, se ia decizia de a se investi în acest proiect.

Costul capitalului poate fi definit ca rata de rentabilitate

estimată a capitalului propriu (Brealey, Myers, Allen,

2008, 239).

Perioada de recuperare a investiţiei unui proiect

măsoară timpul în care fluxurile de numerar generate

de proiect acoperă investiţia iniţială.

Valoarea actualizată netă (VAN) a unui proiect

reprezintă suma valorilor prezente sau actualizate ale

fluxurilor de numerar estimate pentru orizontul de timp

al investiţiei. VAN porneşte de la premisa că banii se

devalorizează în timp (valoarea unui leu anul acesta

este mai mică decât valoarea unui leu anul viitor).

Rata de actualizare reprezintă rata la care sunt

actualizate fluxurile de numerar actuale şi prezente.

Rata internă de rentabilitate RIR este rata de actualizare

sau de rentabilitate pentru care valoarea actualizată netă

este egală cu 0.

Exerciții – evaluarea fezabilității financiare a

proiectelor

Exercițiul 1:

44

Exercițiul 2:

45

Exercițiul 3

46


Brealey, Richard, Myers, C. Stewart, Allen, Franklin

(2008). Principles of Corporate Finance. McGraw

Hill.

Damodaran, Aswath (2001). The Dark Side of

Valuation. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

47

Fazele și ciclul de viață al unui proiect



Obiective de învățare Aprofundarea ciclurilor de viață ale unui proiect:

o Ciclul de viață elementar al unui proiect

o Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare

o Ciclul de viață pe bază de prototip.

Fazele și ciclul de viață

al unui proiect

1. Pentru a putea fi mai uşor controlate, proiectele sunt

împărţite în faze mai uşor de urmărit şi care pot fi

legate de activităţile uzuale desfăşurate de organizaţie.

Totalitatea acestor faze este cunoscută sub numele de ciclu de

viaţă al unui proiect.

Realizarea fiecărei faze a unui proiect este marcată prin finalizarea

unuia sau a mai multor livrabile.

Un livrabil este un produs tangibil al proiectului: livrabil poate fi

un studiu de fezabilitate, un proiect de ansamblu, sau chiar un

prototip. La finalul fiecărei faze se analizează performanţele

obţinute, se ia decizia de continuare sau stopare a proiectului, se

identifica eventualele erori şi se iau acţiunile corective ce se

impun.

Sunt multe discuţii referitoare la existenţa unui singur model

"adevărat" al ciclului de viaţă al unui proiect. Numai că, de cele

mai multe ori realitatea este mult mai complexă şi mai haotică

decât modelele prin care încercăm să o definim, şi acest lucru este

valabil şi în cazul proiectelor. De fapt, nici nu este necesar să ne

propunem găsirea unui model universal valabil, ci doar a unuia

48

care să descrie cu acurateţe rezonabilă diferitele căi prin care un

proiect trece de la stadiul de început către cel de sfârşit, precum şi

fazele mari în care activităţile desfăşurate se schimbă de la un tip

la altul.

Nu există un singur ciclu de viaţă care să se poate aplica tuturor

proiectelor. În cele ce urmează, vă propunem spre analiză trei

tipuri diferite de cicluri de viaţă, care pot constitui modele ale unei

situaţii concrete, în funcţie de modul de abordare necesar.

Aceste trei tipuri de cicluri de viaţă sunt:

ciclul de viaţă elementar al unui proiect, adaptat după

modelul în cinci faze descris de Weiss şi Wysocki

(1994);

ciclul de viaţă bazat pe faze de dezvoltare (o înşiruire de

mini-proiecte), după Jordan şi Machesky (1990);

ciclul de viaţă pe bază de prototip.

Ciclul de viață

elementar al unui proiect

Ciclul de viaţă elementar al unui proiect poate fi defalcat în 5 faze:

definire, planificare, organizare, execuţie şi încheiere. Reţineţi că

unele activităţile din cadrul celor cinci faze pot varia în funcţie de

tipul proiectului şi de domeniul în care se desfăşoară său conform

metodologiei ce se aplică în proiectul respectiv.

Un ciclu de viaţă elementar este este ilustrat mai jos:

49

DEFINIRE

analiza cerintelor

studiul de fezabilitate

specificatiile functionale

dezvoltarea de scenarii

analiza cost-beneficiu

fixarea obiectivelor

compararea alternativelor

PLANIFICARE

identificarea sarcinilor

planificarea succesiunii

sarciniloridentificarea activitatilor critice

recrutarea personalului

estimarea timpului si costurilor

determinarea necesarului de

personal

ORGANIZARE

organizarea echipei

stabilirea instrumentelor de

control repartizarea lucrarilor

EXECUTIE

emiterea ordinelor de schimbare

analiza situatiei

proiectului instalarea produsului la client

rapoarte asupra proiectului

revizuiri asupra bugetelor si calendarelor de lucrari

INCHEIERE

obtinerea acordului clientului

intocmirea documentatiei

semnatura de receptie

audit post-implementare

mentenanta ‚lessons learned’

Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare

Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile de

determinare a cerinţelor, de evaluare a alternativelor, de stabilire a

specificaţiilor şi de implementare a proiectului sunt repetate de

mai multe ori. Prin urmare, fazele sunt o succesiune de "mini-

proiecte" (chiar dacă fiecare dintre ele poate avea dimensiuni

considerabile), strâns legate între ele, astfel încât, la sfârşitul

fiecăruia, utilizatorul implementează şi evaluează o anumită parte

a proiectului. Feedback-ul obţinut în urma evaluării este utilizat în

sprijinul determinării cerinţelor corespunzătoare următorului mini-

proiect.

În diagrama de mai jos aveţi o reprezentare a unui ciclu de viaţă pe

faze de dezvoltare:

50

Determinare cerinte Evaluare alternative Stabilire specificatii Implementare proiect Evaluare de catre utilizatori

Faza urmatoare Receptionarea de catre utilizator

Ciclul de viață pe bază

de prototip

Realizarea de prototipuri este o formă a dezvoltării în faze. Acest

tip de proiect presupune construirea rapidă a unui model sau

prototip al sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor

cu scopul de a obţine un feedback rapid. Modelul poate deveni sau

nu parte integrantă a sistemului final oferit utilizatorilor. Avantajul

folosirii prototipurilor este posibilitatea de a renunţa la un model

care are mai puţin succes, de a construi unul sau mai multe modele

potrivite şi de a perfecţiona modelul cel mai bun. Modelul poate

începe prin realizarea grosiera a unui sistem simplificat care apoi

poate fi treptat perfecţionat sau poate fi reconstruit la fiecare

iteraţie până devine sistemul său produsul funcţional aşteptat.

Avantajele ciclului de viaţă bazat pe prototipuri sunt similare cu

cele ale ciclului de viaţă bazat pe faze de dezvoltare. Ambele au

dezavantajul că este foarte dificil de estimat costurile şi termenele

implicate (datorită naturii experimentale a prototipurilor iniţiale)

şi, în plus, sunt şi foarte greu de controlat.

Rețineți!

Adoptarea unui model sau altul de ciclu de viaţă al unui proiect

(nelimitându-ne la cele trei descrise aici) este util pentru

planificarea proiectului, pentru stabilirea fazelor şi a rezultatelor

măsurabile (livrabilele) ce trebuie obţinute la finalul fiecăreia.

51

Concluzii:

Ciclul de viaţă elementar al unui proiect poate fi

defalcat în 5 faze: definire, planificare, organizare,

execuţie şi încheiere.

Dezvoltarea în faze este o strategie prin care activităţile

de determinare a cerinţelor, de evaluare a alternativelor,

de stabilire a specificaţiilor şi de implementare a

proiectului sunt repetate de mai multe ori.

Ciclul de viață pe bază de prototip presupune

construirea rapidă a unui model sau prototip al

sistemului propus şi prezentarea acestuia utilizatorilor

cu scopul de a obţine un feedback rapid.


1. Ciclul de viață elementar al unui proiect poate fi

defalcat în 5 faze: definire, _____, organizare,

______ și încheiere.

2. În cadrul cărui ciclu de viață fazele sunt o

succesiune de "mini-proiecte"?

a. Ciclul de viață elementar

b. Ciclul de viață bazat pe prototip

c. Ciclul de viață bazat pe faze de dezvoltare

3. Care este principalul dezavantaj al ciclului de viață

pe bază de prototip?

a. Termenele și costurile sunt foarte dificil de

estimat.

b. Aspectele legate de calitate sunt foarte dificil

de gestionat.

c. Este foarte dificil de recrutat un manager de

proiect potrivit.


1. planificare, execuție

52

2. c

3. a


Martin, P., Tate, K. (2001), Getting Started in Project

Management, New York, John Wiley and Sons.

Levine, H. (2005), Project Portfolio Management.

A Practical Guide to Selecting Projects, Managing

Portfolios and Maximizing Benefits, San

Francisco, John Wiley and Sons.

53

Procese de management de proiect



Obiective de învățare Descrierea și aprofundarea proceselor specifice

managementului de proiect.

Evidențierea interacțiunii dintre principalele procese de

management de proiect.

Procese de

management de

proiect vs. procese

orientate spre produs

Proiectele sunt compuse din procese. Acestea pot fi

definite că o serie de acţiuni care conduc la un rezultat şi

sunt de două tipuri:

Procese de management de proiect – descriu,

organizează şi realizează activităţile proiectului. Aceste

procese sunt aplicabile unei majorităţi largi a proiectelor,

în majoritatea cazurilor.

Procese orientate pe produs – descriu şi crează produsul

proiectului. Aceste procese sunt definite în ciclul de viaţă

al proiectelor, cicluri de viaţă de diferite tipuri în funcţie de

domeniul specific în care se realizează proiectul.

Pentru a face diferenţa între ciclul de viaţă al proiectelor şi ciclul

de viaţă al managementului de proiect, în acest curs vom face

referire la faze atunci când vom vorbi despre procesele orientate

pe produs (ciclul de viaţă al proiectelor prezentat în capitolul

anterior) şi la grupe de procese atunci când ne vom referi la

procesele de management de proiect.

Grupe de procese de

management de

Conform PMBoK Guide 4th ed., procesele de management

de proiect pot fi organizate în cinci grupe, fiecare

conţinând una sau mai multe procese:

54

proiect

1. Grupa proceselor de iniţiere - autorizarea unui proiect sau a

unei faze dintr-un proiect şi identificarea părţilor interesate în

proiect.

2. Grupa proceselor de planificare - definirea şi detalierea

obiectivelor şi selectarea strategiei optime de atingere a

acestora, integrarea şi coordonarea tuturor planurilor din

proiect în vederea creării unui document consistent şi coerent –

Planul de management al proiectului.

3. Grupa proceselor de execuţie - coordonarea resurselor

umane şi a celorlalte resurse din proiect conform Planului de

Management al proiectului.

4. Grupa proceselor de monitorizare şi control - asigurarea

atingerii obiectivelor proiectului prin monitorizarea şi

măsurarea continuă a progresului în vederea identificării

abaterilor de la plan şi prin acţiuni corective necesare atunci

când apar aceste abateri.

5. Grupa proceselor de închidere - închiderea formală a

proiectului sau a unei faze din proiect.

Aceste grupe de procese sunt legate prin rezultatele pe care le

produc – rezultatul sau ieşirile unui proces devin de cele mai multe

ori intrări ale altui proces.

Interacțiunea dintre

procesele de

management de

proiect

Procesele managementului de proiect nu sunt procese

discrete care se realizează doar o singură dată, ele se repetă

şi se suprapun în cadrul fiecărei faze din ciclul de viaţă al

proiectului respectiv.

Toate procesele listate mai sus şi interacţiunile dintre ele sunt

acceptate ca fiind posibil de aplicat unei majorităţi covârşitoare a

proiectelor. Totuşi, există şi cazuri în care, fie din cauza simplităţii

sau a anvergurii reduse, fie din cauza specificităţii proiectului

respectiv, anumite procese să nu fie necesare iar anumite

55

interdependente să nu se materializeze.

În cadrul fiecărei grupe de procese, procesele individuale sunt

interconectate prin intrările şi ieşirile lor. Ţinând cont de aceste

conexiuni, vom putea descrie fiecare proces prin:

Intrări – documente sau elemente ce pot fi documentate şi

care vor fi prelucrate în cadrul procesului

Instrumente şi tehnici – mecanismele cu ajutorul cărora

intrările sunt prelucrate în cadrul procesului în vederea

obţinerii ieşirilor

Ieşiri – documente sau elemente ce pot fi documentate

rezultate în urma procesului

În cele ce urmează, vor fi descrise unele dintre procesele de management de proiect privite din perspectiva rezultatelor lor, respectiv a documentelor de management de proiect obţinute. Vor fi descrise, de asemenea, metode folosite penbtru realizarea acestor documente.

Rețineți!

Adoptarea unui model sau altul de ciclu de viaţă al unui proiect

(nelimitându-ne la cele trei descrise aici) este util pentru

planificarea proiectului, pentru stabilirea fazelor şi a rezultatelor

măsurabile (livrabilele) ce trebuie obţinute la finalul fiecăreia.

Concluzii:

Conform PMBoK 4th ed., există cinci grupe de procese de

management de proiect: inițiere, planificare, execuție,

monitorizare și control, încheiere.

Fiecare proces de management de proiect poate fi descris prin

intrări (inputs), instrumente și tehnici (tools and techniques) și

ieșiri (outputs).

În cadrul fiecărei grupe de procese, procesele individuale sunt

interconectate prin intrările şi ieşirile lor.

56


1. Care sunt tipurile de procese din care sunt compuse

proiectele?

a. Procese de management de proiect și procese

orientate către produs

b. Procese de management și procese de marketing

c. Procese de calitate și procese de management de

proiect

2. Care sunt cele cinci grupe de procese de management

de proiect?

3. Fiecare proces de management de proiect poate fi

descris prin:

a. Intrări

b. Instrumente și tehnici

c. Ieșiri


1. a

2. inițiere, planificare, execuție, monitorizare și control,

încheiere

3. a, b, c



Knowledge, PMBOK® Guide (4th ed.) (2008), Project

Management Institute.

57

Inițierea proiectelor



Obiective de învățare Familiarizarea cu grupa proceselor de inițiere a

proiectelor (intrări, instrumente și tehnici, ieșiri)

Însușirea competențelor de realizare și utilizare a celui

mai important instrument specific proceselor de inițiere –

Carta proiectului.

Inițierea proiectelor

Iniţierea este procesul prin care se autorizează în mod formal un

proiect sau faza următoare dintr-un proiect aflat deja în

desfăşurare.

Această iniţiere formală leagă proiectul de activitatea desfăşurată

în mod curent de organizaţie. În unele cazuri, proiectele nu sunt

iniţiate până când nu se realizează o analiză a necesităţilor de

afaceri ale organizaţiei, un studiu de fezabilitate sau o oricare altă

formă de analiză care a fost iniţiată formal. Din acest motiv, în

procesul de iniţiere sunt considerate ca intrări atât descrierea

produsului ce se doreşte obţinut în urma implementării proiectului,

cât şi aspecte legate de strategia companiei şi criterii de selecţie ale

proiectelor.

Carta proiectului

Rezultatul major al acestui proces se numeşte Carta proiectului şi

reprezintă documentul formal de autorizare a proiectului. Carta

proiectului sau „Project Charter” este documentul care prezintă o

importanţă crescută din cel puţin două considerente:

1. autorizează formal demararea proiectului sau a unei faze – prin

semnătura managerului de organizatie sau a sponsorului /

58

finanţatorului proiectului;

2. permite numirea oficială a managerului de proiect, al cărui nivel

de autoritate este descris şi recunoscut ca atare.

Carta proiectului trebuie să includă, direct sau prin referinţe,

următoarele elemente:

numele proiectului şi descrierea sumară a acestuia;

obiectivele generale şi specifice ale proiectului şi

principalii factori de succes pentru atingerea acestora;

necesitatea de business în urma căreia a apărut ideea de

proiect, documentată, în general, prin studii şi analize de

specialitate, precum planuri de afaceri, studii de piaţă,

studii de fezabilitate, cerinţe legale etc.;

descrierea caracteristicilor produsului său serviciului ce va

fi creat ca rezultat al proiectului, nevoile esentţale care vor

fi satisfăcute;

numele managerului de proiect alocat şi nivelul de

autoritate al acestuia;

descrierea livrabilelor majore ale proiectului, planul

evenimentelor de referinţă la nivelul acestor livrabile;

buget estimat la nivel global;

alte informaţii relevante despre proiect (ipoteze,

constrângeri, părţi interesate, riscuri etc.);

semnătura sponsorului/managerului executiv.

Carta proiectului este autorizată de un factor de decizie exterior

proiectului, precum un sponsor/finanţator, director executiv,

manager general, preşedinte, comitet de coordonare a portofoliului

de proiecte etc, în funcţie de organizaţie sau de contextul

proiectului.

Identificând elementele care stau la baza necesităţii proiectului,

Carta leagă proiectul de strategia organizaţională. Astfel, sunt

59

evidenţiate elementele de sinergie între proiect şi organizaţia

iniţiatoare, dar şi între proiect şi alte acţiuni sau proiecte

planificate, demarate sau finalizate. După cum precizează şi prof.

Roland Gareis, strategia organizaţională constituie piatra de

temelie pentru definirea sau iniţierea unui proiect.

Carta poate fi pregătită de sponsor/finanţator/manager executiv, de

managerul de proiect, de project management office PMO sau de

consultanţi.

În cele ce urmează, redăm un exemplu de Cartă de proiect.

Rețineți!

Inițierea este o etapă foarte importantă a managementului

de proiect, în cadrul căreia are loc autorizarea formală a

proiectului și numirea oficială a managerului de proiect.

Carta proiectului este cel mai important document al etapei

de inițiere. Carta este piatra de temelie pentru planificarea

ulterioară a proiectului.

Pentru a căpăta caracter oficial, Carta trebuie semnată de

Studiu de caz – Carta proiectului pentru un proiect

de reabilitare a unui hotel

60

CARTA PROIECTULUI Data: 21.01.2010 Versiunea: 2 Realizator: M.I. Titlu și scurtă descriere

Modernizare si dezvoltare Hotel Renaissance Herculane Proiectul îsi propune sa transforme complexul hotelier de categoria o stea în complex hotelier de 3 stele. Pentru aceasta complexul trebuie adus în stadiul de a îndeplini Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice conform Anexelor 1.1.a) si 1.1.b) a Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 completat cu Ordinul Ministrului Turismului nr. 188/2003 corespunzatoare clasificarii de 3 stele. În acest scop, hotelul necesita lucrari de renovare si modernizare pentru zona de cazare cât si pentru zona de tratament balnear. Este necesara angajarea de personal calificat suplimentar si pregatirea acestuia si a echipei de management pentru implementarea unui nou sistem de management a serviciilor prestate potrivit standardului de 3 stele.

Inițiator SC TURISM HERCULANE SRL Justificarea proiectului

Conform ultimelor date furnizate de Institutul National de Statistica, în ultimii 5 ani numarul de turisti care au vizitat statiunea Baile Herculane a fost într-o continua scadere, ajungându-se ca în anul 2010 numarul acestora sa fie cu pâna la 20% mai mic decât în anul 2005. Principala cauza o constituie faptul ca o parte din hotelurile din statiune au fost vândute si scoase din circuitul turistic, precum si lipsa investitiilor necesare în statiune. Datele furnizate de primarul orasului statiune, vin de asemenea sa confirme problemele grave cu care aceasta statiune balneara se confrunta. În prezent, nu mai exista hoteluri cu capital de stat. Toate unitatile de cazare care au apartinut întreprinderilor de stat sunt acum în proprietatea unor societati cu capital privat. Lipsa investitiilor în întretinerea sau ridicarea gradului de confort al unitatilor acestor societati este vizibila, administratia locala încercând, prin mijloacele legale care-i stau la dispozitie, sa redreseze aceasta situatie. S-a apelat chiar si la masura aplicarii de amenzi contraventionale la legislatia referitoare la disciplina în constructii.

Obiective Obiectiv general Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic cu 1000 mp, în scopul cresterii numarului turistilor cu 50% fata de 2009, în localitatea Baile Herculane.

Obiective specifice 1. Modernizarea celor 89 camere duble si 36 camere single ale hotelului prin dotarea fiecarei camere si a grupului sanitar aferent la nivelul standardului de 3 stele conform Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002 ; 2. Introducerea unor servicii suplimentare fata de 2009 oferite de catre centrul Renaissance: securitate si paza, curierat, transport de bagaje etc. ; 3. Implementarea unui sistem informatic performant de management a activitatii hoteliere pentru marirea cu 20 % a randamentului fata de 2009; 4. Amenajarea spatiului de agrement prin marirea acestuia cu 400 mp si adaugarea unor servicii suplimentare: sauna, jacuzzi etc. ; 5. Suplimentarea personalului hotelului cu 15 angajati noi – calificati dintre care 6 cunoscatori a cel putin 2 limbi straine de circulatie mondiala.

Manager de proiect Alexandra Musat – Director de Dezvoltare, Departamentul de Vânzari si Dezvoltarea Afacerii

Nivel de autoritate poate acorda bonusuri si

recompensari pentru membrii echipei în functie de performante,

în valoare totala maxima de 10 000 EUR, dar care însa sa nu depaseasca 10% din salariul brut pe membru;

61

poate angaja sau concedia personal, numarul maxim de persoane fiind 20;

poate aproba marirea bugetului proiectului cu maxim 15 000 EUR;

poate depasi bugetul cu 10%; poate autoriza întarzieri ale

proiectului care sa nu depaseasca însa 5 zile lucratoare.

Etape ale proiectului

1) Etapa de proiectare si obtinere a autorizatiilor 2) Etapa de achizitionare a materiei prime 3) Etapa angajarii personalului calificat 4) Etapa renovarii si modernizarii zonei de cazare a hotelului si a zonei de tratament balnear 5) Etapa pregatirii echipei de management 6) Etapa promovarii hotelului prin mijloace media

Livrabile cheie autorizatii pentru proiect; materialele de constructie si

reamenajare resurse umane calificate angajate; complex hotelier de trei stele

complet modernizat; echipa de management calificată; hotel inaugurat prin campania de

promovare.

Constrângeri constrângeri de mediu în legatura cu tipul constructiei – zona Herculane obliga la

constructii în proportie de 78% caramida datorita umezitatii crescute din atmosfera;

constrângeri legislative: materialele si personalul necesare pentru ridicarea cladirii (experti tehnici autorizati, calitatea minimala a materialelor);

constrângeri legale legate de alcatuirea proiectului; constrângerile legate de calitate: implementarea proiectului trebuie

realizata sub ISO 9001, ceea ce se poate dovedi costisitor si dificil; constrângeri legate de racordul prost la utilitati existent: retea de curent

electric învechita - trebuie montati stâlpi suplimentari; constrângeri legate de infrastructura proasta existenta – necesitatea

reparatiilor la drumurile de acces. Buget total estimat 8 milioane Euro Semnătura directorului executiv

Alin Ion

Concluzii:

Etapa de inițiere permite încadrarea proiectelor în strategia

organizațională.

Carta proiectului este cel mai important instrument de inițiere

a proiectului.

Prin intermediul Cartei, este autorizat și atribuit în mod formal

proiectul.

62


1. Care este cel mai important instrument și document

de inițiere a proiectului?

a. Carta proiectului

b. Planul de proiect

c. Planul de management

2. În cadrul etapei de inițiere:

a. Se autorizează formal proiectul

b. Se atribuie proiectul către un manager de proiect

c. Sunt identificate și gestionate riscurile proiectului

3. Cine autorizează/semnează Carta proiectului?

a. Un factor de decizie exterior proiectului

b. Un factor de decizie exterior organizației

c. Un component al beneficiarilor proiectului


1. a

2. a, b

3. a





Wideman, M. (2006), Characteristics of Project

Management, posted November 14, 2006 at

http://maxwideman.com.

63

Managementul stakeholderilor în

proiecte Durata medie de studiu


Obiective de învățare Însușirea abilităților și competențelor necesare pentru

identificarea, analiza și gestionarea stakeholderilor

(deținătorilor de interese);

Identificarea metodelor de gestionare și comunicare cu

stakeholderii (comunicare de tip push sau comunicare de

tip pull).

Aprofundarea aspectelor legate de realizarea planului de

comunicare al proiectului.

Ce este un

stakeholder?

Acest curs numeste părţi interesate sau stakeholderi orice

persoană sau grupuri de persoane care au un interes într-un

proiect şi/sau care sunt afectaţi – pozitiv sau negativ – de

activităţile proiectului.

Stakeholderi sunt managerii din eşalonul superior care aprobă sau

nu schimbările din proiect, stakeholderi sunt membrii echipei de

proiect de ale căror performanţe depinde realizarea proiectului,

utilizatorii finali care pot sau nu să accepte rezultatele proiectului,

managerii de linie cu care managerul de proiect negociază

resursele necesare pentru buna desfăşurare a proiectului. În afara

acestor persoane sau grupuri direct implicate în proiect, mai sunt

grupuri şi persoane externe: reprezentanţi ai administraţiei locale,

guvern, publicul general, ONG-uri etc.

Stakeholderii nominalizaţi mai sus pot fi promotori şi suporteri

activi ai proiectului, pot fi neutri, pot fi împotriva acestuia, chiar

dacă nu într-un mod vizibil, iar atitudinea lor variază pe măsura ce

proiectul evoluează.

64

Identificarea

stakeholderilor

O identificare a stakeholderilor încă din faza de iniţiere a

proiectului şi o anticipare a reacţiilor acestora faţă de proiect

contribuie esenţial la evitarea unor posibile conflicte ulterioare

în proiect. Timpul folosit în acest fel face proiectul mai puţin

vulnerabil în faţa obstacolelor neaşteptate, iar echipa de proiect

poate să depisteze mai uşor care sunt aliaţii ei potenţiali şi

coaliţiile în care poate să intre şi poate înţelege mai bine poziţiile

diferitelor părţi implicate în proiect. De asemenea, identificarea

corectă şi timpurie a stakeholderilor are o mare importanţă şi în

definirea bugetului’ proiectului din cel puţin două perspective: a.

permite bugetarea costurilor presupuse de implementarea

măsurilor necesare pentru gestionarea stakeholderilor (spre

exemplu, costuri cu organizarea de şedinţe şi întâlniri, costuri cu

realizarea diferitelor materiale de informare etc) şi b. permite

evitarea materializării anumitor riscuri, ceea ce se reflectă în

buget, nefiind necesară implementarea măsurilor de răspuns la

risc.

Managerul de proiect – împreună cu echipa – se vor concentra pe

următoarele activităţi:

identificarea grupurilor care deţin o miză în realizarea

proiectului, a grupurilor de presiune şi a părţilor interesate;

evaluarea intereselor acestora şi a modului în care

interesele lor vor afecta modul în care gândesc şi

acţionează aceştia în legatură cu proiectul;

managementul relaţiilor cu aceştia – obţinerea sprijinului

lor, reducerea opoziţiei lor şi crearea unui climat favorabil

realizării proiectului.

Tehnica trasării unei "hărţi" a grupurilor de persoane ce au diverse

interese în desfăşurarea unui proiect este un instrument de

identificare foarte important, care îi permite managerului de

proiect să îşi dea seama ce fel de preocupari generează proiectul şi

65

ce fel de impact ar putea avea asupra lui.

PMBoK 4th Edition oferă un exemplu de hartă a părţilor

interesate, conjugând două elemente-cheie, respectiv: interesul şi

puterea fiecărei categorii de stakeholderi. Pentru a facilita fixarea

pe “hartă” a stakeholderilor, se poate utiliza o scară de la 1 la 10

pentru evaluarea interesului şi a puterii. Mai jos oferim un

exemplu.

Exemplu – harta stakeholderilor pentru un proiect de

protecția mediului

Evaluarea intereselor

stakeholderilor

Evaluarea intereselor se poate face într-un tabel ca cel prezentat

mai jos:

Persoanele sau grupurile de interese

Ce urmăresc?

Reacţiile lor în trecut

Comportament probabil

Schimbarea este pozitivă sau negativă pentru ei

Reacţii previzibile

Idei privind calea de urmat

Studiu de caz – analiza stakeholderilor pentru un

proiect de educare a liceenilor cu privire la un stil de

Mică 0

A fi gestionaţi cu atenţie

A fi informaţi A fi monitorizati (efort minim)

A le menţine gradul de satisfacţie

Putere 5

Mare 10

5 Interes

0 Scăzut

10 Ridicat

Media

ONG

Agentie Reg. Protectia Mediului

Locatari zona IOR

66

viață sănătos

Stakeholder Ce urmăresc Reacţii din trecut

Comportament probabil

Schimbarea este

poz/neg

Reacţii previzibile

Idei privind calea de urmat

Iniţiator Realizarea proiectului, rezultate

Scriere cerere de finanţare

Implicare implementare

proiect Pozitivă Continuare

proiect Prezentare interese

Parteneri

Realizarea proiectului, rezultate, imagine

Colaborare, parteneriate Implicare Pozitivă Continuare

proiect

Protocol de colaborare, comunicare permanentă, promovare

imagine

Parteneri Media

Subiecte, profit Pozitive Transmitere

informaţie Pozitivă Prezentarea

distorsionată a realităţii

Contracte ferme de colaborare,

promovare imagine

Colaboratori

Promovare imagine,

profit, obiec-tive comune

Colaborare Colaborare Pozitivă

Nerespectarea termenilor colaborării:

preţ, călitate, servicii

Protocol de colaborare ferm,

promovare imagine

Invitaţi

Notorietate, Publicitate, Schimb de

bune practici

Participare Participare Pozitivă Neparticipare

Corespondenţă permanentă şi

stabilirea clară a logisticii pentru

workshop

Echipa de proiect

Experienţă profesională Participare Participare Pozitivă Continuare

proiect

Stabilirea clară a sarcinilor în fişa postului şi re-tribuirea finan-

ciară corectă şi la timp a echipei de

proiect

Voluntari Experienţă şi dezvoltarea

cărierei Interes Participare Pozitivă

Pierderea interesului şi retragere din

activitate

Colaborare stransă cu echipa

de proiect

Finanţatori

Realizare obiective

program de finanţare

Finanţare Finanţare Pozitivă Neacordare/

întârziere finanţare

Respectarea cerinţelor

programului de finanţare

Autorităţi Imagine, obiective comune

Sprijin Sprijin Pozitivă

Retragerea sprijinului sau

crearea de obstacole

Promovare imagine

Grup ţintă activităţi recreative Participare Participare Pozitivă Neparticipare

Promovare eveniment, Premii

concurs, Implicare

evenimente

Furnizori servicii Profit Colaborare

contracte Colaborare contracte Pozitivă

Nerespectarea termenilor

contractelor: preţ, călitate.

Rezervări din timp, plăţi în

avans

Beneficiari finali

Informaţii specifice Colaborare Colaborare Pozitivă Colaborare Promovare

eveniment

Gestionarea

stakeholderilor

Managerul de proiect poate apoi să întreprindă câţiva paşi concreţi

în direcţia gestionării acestor stakeholderi. Problemele pe care va

trebui să le rezolve vor fi legate de posibilitatea de a influenţa

grupurile de interes, beneficiile pe care ar putea să le ofere şi

67

modul în care îi va putea convinge pe aceştia de existenţa acestor

beneficii.

Există mai multe tipuri de metode pentru comunicarea cu

stakeholderii. La un nivel general, aceste metode pot fi clasificate

în:

comunicare interactivă: are loc între două sau mai multe părţi,

permiţând un schimb multidirecţional de informaţii; este cea mai

eficientă cale pentru a asigura o înţelegere comună printre

stakeholderi a diferitelor aspecte legate de proiect; comunicarea

interactivă poate fi realizată prin: întâlniri, convorbiri telefonice,

conferinţe video etc.;

comunicare de tip “push”: prespune informarea mai mult sau

mai puţin pasivă a diferitelor categorii de stakeholderi; o

deficienţă majoră a acestui tip de comunicare este faptul că

transmiterea unei informaţii nu garantează şi recepţionarea

(corespunzătoare) a acesteia de către stakeholderi, comunicarea de

tip “push” poate fi realizată prin: scrisori, memo-uri, rapoarte,

email-uri, comunicate de presă etc;

comunicare de tip “pull”: este folosită pentru volume mari de

informaţii sau pentru audienţe largi şi presupune accesarea de către

stakeholderi a informaţiilor; comunicarea de tip “pull” poate fi

realizată prin pagini web (forum-uri), intranet, platforme de e-

learning.

Planul de comunicare

cu stakeholderii

În vederea gestionării stakeholderilor managerul de proiect

împreună cu echipa de proiect vor elabora un Plan de comunicare

cu stakeholderii. Acest plan conţine (enumerarea nu este

exhaustivă):

- descrierea detaliată a fiecărei categorii de stakeholderi (poate fi

utilizat un tabel ca cel prezentat mai sus);

- metodele de comunicare pentru fiecare categorie de stakeholderi:

comunicare interactivă, comunicare de tip “push”, comunicare de

tip “pull”;

68

- tehnicile şi canalele de comunicare utilizate: internet, întâlniri,

scrisori, materiale de informare, comunicate de presă etc;

- responsabilii pentru implementarea activităţilor de comunicare,

- termenele-limită pentru implementarea activităţilor de

comunicare;

- bugetul Planului de comunicare (acesta va fi inclus în bugetul

total al proiectului);

- metode pentru actualizarea Planului de comunicare;

- constrângeri de comunicare, eventual dictate politici

organizaţionale, tehnologie etc.

Rețineți!

Stakeholderii sau deținătorii de interese reprezintă persoanele,

grupurile de persoane sau organizațiile care sunt implicate

direct sau indirect în proiect și care sunt afectate – pozitiv sau

negativ- de activitățile proiectului.

Identificarea stakeholderilor încă din etapa de inițiere a

proiectului este deosebit de importantă pentru că:

o Permite evitarea materializării unor riscuri care țin de

relația cu unul sau mai multe tipuri de stakeholderi;

o Permite anticiparea/evitarea unor cheltuieli legate de

gestionarea stakeholderilor.

Harta stakeholderilor este un instrument foarte util de

management de proiect, oferind o privire de ansamblu asupra

căilor generale de urmat în privința stakeholderilor.

Concluzii:

Managementul stakeholderilor cuprinde trei etape

interrelaționate:

a. Identificarea și descrierea fiecărei categorii de

stakeholderi

b. Analiza stakeholderilor în funcție de cele două

variabile – interesul (față de proiect) și puterea (de a

influența proiectul)

c. Gestionarea stakeholderilor prin măsuri specifice

69

Planul de comunicare cu stakeholderii este un instrument util

de gestionare a stakeholderilor, cuprinzând activitățile de

comunicare, adaptate în funcție de stakeholder, responsabilii

cu implementarea măsurilor specifice, costurile presupuse de

implementarea măsurilor de comunicare.

În general, măsurile de comunicare cu stakeholderii pot fi

încadrate în: comunicare interactivă, comunicare de tip ”pull”,

comunicare de tip ”push”(conf. PMBoK, 4th ed.).


1. Cum poate fi definit un stakeholder?

a. Persoane, grupuri de persoane, organizații

afectate de implementarea proiectului

b. O entitate care are interese financiare în proiect,

dar nu este afectat propriu-zis de implementarea

proiectului

c. Asociații non-profit care monitorizeaza evoluția

proiectului

2. Comunicarea ________ are loc între două sau mai

multe părţi, permiţând un schimb multidirecţional de

informaţii.

3. Comunicare de tip ______ prespune informarea mai

mult sau mai puţin pasivă a diferitelor categorii de

stakeholderi.

4. Comunicare de tip ______ este folosită pentru

volume mari de informaţii sau pentru audienţe largi şi

presupune accesarea de către stakeholderi a

informaţiilor.

5. Ca manager de proiect, care este categoria de

stakeholderi cu care nu trebuie sa comunici?

a. nu trebuie sa comunici cu stakeholderii,

managerul de nivel superior se ocupa cu aceasta

relatie

b. trebuie sa comunici cu toate categoriile de

70

stakeholderi

c. managerii de linie

d. utilizatorii finali


1. a

2. interactivă

3. push

4. pull

5. b


Caupin, G., Knoepfel, H. et. al., ICB – IPMA Competence

Baseline, version 3.0, International Project Management

Association, The Netherlands, 2006, pp. 28 – 44.

Cleland, D., Project Stakeholder Management, Project

Management Journal, 17(4), pp 36-44, 1986.

Davis-Muffett, P., Communications as a Strategic PM

Function, LLC, 2004 PMI Global Congress Proceedings,

Prague, 2004.

71

Planificarea ariei de cuprindere a

proiectelor Durata medie de studiu


Obiective de învățare Crearea competențelor pentru identificarea și definirea

ariei de cuprindere a proiectelor.

Familiarizarea cu unul dintre cele mai cunoscute și

utilizate instrumente de managementul proiectelor –

Work Breakdown Structure (WBS) sau structura

defalcată pe activități a proiectului.

Însușirea abilităților de realizare și utilizare corectă a

WBS.

Ce este aria de

cuprindere a

proiectului?

Planificarea ariei de cuprindere este un proces ce îşi propune

definirea modului în care vor fi administrate conţinutul proiectului

şi schimbările asupra acestuia. Nu toate proiectele pot să îşi

respecte în totalitate – şi fără abatere – conţinutul definit la

începutul proiectului. Pentru anumite proiecte, este evident de la

bun început că vor exista fluctuaţii şi schimbări în ceea ce priveşte

aria de cuprindere (de exemplu, în cazul proiectelor de cercetare).

Rezultatul major al acestui proces este crearea Planului de

Management al Ariei de Cuprindere (al conţinutului proiectului),

plan ce nu descrie conţinutul acestuia, ci modul în care vom defini,

verifică şi controla conţinutul proiectului. Va trebui, de asemenea,

să includă aşteptările privind stabilitatea acestui conţinut.

Planul de Management al Ariei de Cuprindere devine parte

din Planul de Management al Proiectului.

Definirea ariei de Definirea ariei de cuprindere constă în descrierea livrabilelor

(rezultatelor) proiectului precum şi muncă necesară pentru

72

cuprindere a

proiectului

realizarea acestora. Prin acest proces, toate persoanele sau

grupurile de persoane implicate în proiect vor obţine o imagine

comună asupra proiectului şi a obiectivelor acestuia, a livrabilelor

şi graniţelor lui, iar echipa de proiect va fi în măsură – be baza

acestor informaţii – se realizeze o planificare detaliată.

Rezultatul procesului se concretizează în documentul de

descriere a ariei de cuprindere, document ce devine referinţă

pentru conţinutul proiectului, respectiv va permite evaluarea

schimbărilor cerute pentru conţinutul proiectului: sunt ele în

cadrul sau în afara graniţelor proiectului. Acurateţea cu care

sunt definite graniţele proiectului, munca inclusă, respectiv

exclusă din proiect, analiza ipotezelor şi a constrângerilor luate în

considerare în definirea preliminarea a ariei de cuprindere a

proiectului dau o imagine clară asupra abilităţii echipei de

management a proiectului de a planifica, conduce şi controla

execuţia proiectului.

Ce este WBS?

Crearea structurii defalcate a proiectului constă în divizarea

livrabilelor majore ale proiectului în componente mai mici, mai

uşor de urmărit.

Cea mai importantă ieşire a acestui proces este Structură defalcata

a proiectului (engleză: Work Breakdown Structure). Această

structură se concretizează într-o ierarhie a activităţilor necesare

realizării proiectului şi serveşte înţelegerii corecte a ceea ce

este cuprins şi ce nu în cadrul acestuia.

Un exemplu de realizare a unei structuri defalcate a lucrării este prezentat mai jos:

Exemplu – WBS pentru un proiect de informatizare

73

Cum se realizează

WBS?

WBS –ul se realizează cu ajutorul echipei. Ei fiind cei ce vor

efectua activităţile din WBS, sunt cei mai în măsură să

furnizeze informaţii în vederea realizării acestuia.

Modalităţile de realizare a WBS sunt:

Folosind standarde specifice companiei sau industriei

Folosind WBS-uri create deja pentru proiecte similare

Abordarea de sus în jos (tradiţionala)

Abordarea de jos în sus

Când se întocmeşte o structură defalcata a lucrării există anumite

linii de urmat:

WBS-ul se reprezintă că o structură arborescenta,

ierarhică (nu se reprezintă nici sub forma unei liste, nici a

unei diagrame Gantt2).

Descompunerea activităţii în "pachete" principale

trebuie să fie logica şi compatibilă cu descompunerea

utilizată pentru controlul costurilor şi raportare.

Trebuie să fie posibil să se testeze dacă un "pachet" de

lucru este complet.

La cel mai scăzut nivel, elementele activităţilor trebuie

2 Diagrama Gantt oferă o reprezentare a derulării în timp a activităților proiectului – a se vedea capitolul următor.

Proiect informatizare

2.1 Analiza surse date

1. Analiza cerinte

1.1 Intaniri cu managementul

2. Proiectare sistem 3. Constructie sistem

1.2 Document de analiza

2.2 Analiza infrastructura IT

2.3. Realizare document design

4. Management de proiect

3. Testare

74

Codul activităților

instituit prin WBS este

foarte important și

trebuie menținut în

planificarea ulterioară

a proiectului.

Activitățile de

să fie foarte bine definite că sarcini pe care trebuie să le

îndeplinească o persoană într-o perioadă rezonabilă de

timp. Nu există o regulă clară despre cât de mari sau mici

trebuie să fie pachetele de activităţi sau sarcinile de lucru.

PMBOK-ul are însă o precizare în acest sens: durata unei

activităţi trebuie să se încadreze între 8 şi 80 de ore.

S-ar putea ca în practică să fie imposibil să se respecte întocmai

aceste recomandări. Prin urmare, managerul de proiect trebuie să

cântărească posibilităţile pe care le are şi să decidă care mod de

descompunere urmează mai bine recomandările de mai sus.

În etapele timpurii ale planificării proiectului, orice schimbare la

nivelurile înalte ale WBS trebuie mai întâi aprobată şi apoi

protejată de alte modificări. Acest lucru permite lucrătorilor

individuali, echipelor sau departamentelor (sau contractorilor şi

subcontractorilor) să le utilizeze în pregătirea input-urilor pentru

estimările şi graficele de timp ale proiectului. S-ar putea ca

nivelurile cele mai de jos să nu fie completate decât mai târziu,

când în proiect apar şi alte informaţii mai detaliate.

Fiecare nivel al WBS este o detaliere a nivelului superior iar

fiecare element din WBS trebuie să aibă un cod identificator unic.

Structură pe niveluri de descompunere a activităţilor poate fi

menţinută într-un sistem de numerotare care poate oferi o

modalitate convenabilă de clasificare şi organizare a documentelor

ce rezultă din WBS. În exemplul nostru, am folosit un sistem

comun de numerotare, care aplica fiecărei activităţi de nivel înalt

numerele 1, 2, 3 etc. Activităţile de la nivelul următor vor fi

numerotate 1.1, 1.2, 1.3 etc. La al treilea nivel, activităţile sunt

numerotate 1.3.1, 1.3.2, 1.3.3 etc.

Activităţile de management de proiect trebuie să apară în mod

explicit în WBS. Acestea sunt consumatoare de timp, implică

75

management de

proiect trebuie să

apară în mod explicit

în WBS!

costuri şi riscuri, ceea ce înseamnă că vor trebui să fie estimate şi

tratate şi din punct de vedere al riscurilor. Toatre aceste activităţi

vor fi grupate sub o activitate de nivel superior numită

‘Managemenr de proiect’ şi care va include timpul necesar pentru

realizarea rapoartelor, a întâlnirilor şi şedinţelor, precum şi timpul

necesar obţinerii aprobaţilor necesare din partea stakeholderilor.

WBS-ul trebuie să fie în concordanţă cu descrierea ariei de

cuprindere a proiectului; el este de fapt instrumentul care duce la

înţelegerea ariei de cuprindere, la obţinerea unui consens între

stakeholderi privind conţinutul proiectului. Tot ce e în WBS e

parte din proiect, iar ceea ce nu se regăseşte în WBS este în afara

ariei de cuprindere a proiectului.

Rețineți!

WBS-ul este cel mai important instrument de planificare a

ariei de cuprindere a proiectului.

Tot ceea ce se află în WBS se regăsește în aria de

cuprindere a proiectului.

Activitățile de management de proiect trebuie să se

regăsească în mod distinct în WBS – ca fază separată, care

are durata egală cu cea a proiectului.

Concluzii

Planificarea ariei de cuprindere a proiectului indică

totalitatea activităților care vor fi implementate în vederea

atingerii obiectivelor proiectului.

Tot ceea ce nu se află în aria de cuprindere a proiectului,

nu va apărea în WBS, fiind considerat ”out of project

scope”.

WBS-ul se poate realiza în mai multe moduri: de jos în sus,

de sus în jos, pe baza standardelor industriei sau

companiei, pe baza proiectelor similare.

WBS-ul trebuie realizat cu ajutorul echipei în etapa de

76

planificare a proiectului.

Sistemul de numerotare al activităților proiectului, instituit

prin WBS, va fi menținut și va servi ca identificator al

activităților din proiect.


1. Care dintre urmatoarele afirmații despre WBS este

falsă?

a) WBS-ul se realizează cu ajutorul echipei

b) WBS-ul se poate realiza prin consultarea

standardelor specifice industriei

c) WBS-ul este o structură arborescentă

d) WBS-ul constă într-o listă de activități

2. Care este cea mai utilizată metodă de realizare a WBS-

urilor?

a) De sus în jos

b) De jos în sus

c) Cu ajutorul echipei

d) Cu ajutorul standardelor

3. Ce activitate trebuie inclusă în mod obligatoriu în

WBS?

a) Management de proiect

b) Managementul resurselor umane

c) Proiectarea

d) Consultanța

4. Conform PMBoK, care este durata minimă pe care

trebuie să o aibă o activitate pentru a apărea în WBS?

a) 8 ore

b) 80 de ore

c) 800 de ore

d) 5 zile calendaristice

5. Ce înseamnă că o activitate nu se află în aria de

cuprindere a proiectului?

a) Nu va fi realizată în proiect

77

b) Nu contribuie la realizarea obiectivului proiectului

c) Nu vor fi estimate riscuri pentru ea

d) Nu vor fi prevăzute costuri pentru implementarea ei

Răspunsuri corecte

1. adevărat, adevărat, adevărat, fals

2. a

3. a

4. a

5. a, b, c, d

Recomandări bibliografice




***Practice Standard for Work Breakdown Structures,

(2nd ed.) (2008), Project Management Institute

78

Planificarea calendaristică a proiectelor



Obiective de învățare Crearea competențelor pentru planificarea calendaristică

a proiectelor.

Familiarizarea cu principiile de planificare și stabilire a

interdependențelor dintre activități.

Însușirea abilităților de a utiliza în mod corect planurile

calendaristice ale proiectului: graficul Gantt, planul

evenimentelor de referință, diagramele de activități.

Planificarea

activităților

Pe baza activităților incluse în aria de cuprindere a proiectului

(conform WBS), se va realiza planificarea în timp a proiectului.

În vederea planificării temporale, managerul de proiect împreună

cu echipa va parcurge următorii pași:

1. Stabilirea dependențelor dintre activități.

2. Estimarea resurselor necesare pentru implementarea

activităților.

3. Estimarea duratelor pentru fiecare activitate

4. Stabilirea momentelor de început și încheiere pentru

fiecare activitate.

Stabilirea

dependențelor dintre

Acest proces implica identificarea şi documentarea

dependentelor între activităţile proiectului.

79

activități

Tipuri de relații între

activitățile unui

proiect

Tipurile de dependente care pot interveni sunt:

Dependente obligatorii: inerente date fiind condiţiile şi

natura activităţilor de executat

Dependente opţionale: bazate pe experienţă, preferinţe

Dependente externe: impuse de o terța parte, din afara

proiectului (spre exemplu, constrângeri de ordin juridic sau

administrativ).

Procesul de identificare a precedentelor activităţilor conduce la

realizarea reţelei proiectului.

Pot fi reprezentate patru tipuri de relaţii de dependenţă:

Sfârșit - început: activitatea succesoare poate începe

numai după ce activitatea precedentă s-a terminat

Sfârșit - sfârșit: finalizarea activităţii succesoare depinde

de finalizarea activităţii precedente

Început - început: activitatea succesoare poate începe

numai după ce începe şi activitatea precedentă

Început - Sfârșit: sfârşitul activităţii succesoare depinde

de începutul activităţii precedente.

Cel mai utilizat tip de dependenţa este cel sfârșit-început.

Estimarea resurselor

necesare pentru

implementarea

proiectului

Acesta este procesul prin care se estimează necesarul și tipul de

resurse necesare pentru implementarea activităților proiectului

(resurse umane, materiale, echipamente etc).

În vederea planificării în timp a activităților proiectului, este

necesar să se realizeze/analizeze calendarele de alocare a

resurselor (în special, alocarea resurselor umane). De asemenea, în

proiectele cu finanțare publică (ex: finanțare europeană), va trebui

să se aibă în vedere timpul necesar pentru derularea procedurilor

de achiziție publică.

80

Următoarele aspecte organizaționale influențează procesul de

estimare a resurselor:

1. Politici și proceduri privind alocarea personalului

2. Politici și proceduri cu privire la

închirierea/achiziționarea echipamentelor specifice

3. Informații istorice despre tipul și numărul resurselor

utilizate în proiecte sau activități similare.

PMBoK Guide descrie o serie de metode utilizate în estimarea

resurselor unui proiect:

1. estimarea realizată de experți: experții de conținut

vor face estimări cu privire la necesarul de resurse.

2. analiza alternativelor: analizarea și cântărirea cu

atenție a alternativelor de realizare a unei activități

(spre exemplu, se poate opta pentru închiriere în

favoarea achiziționării sau pentru utilizarea unor

experți junior în favoarea experților seniori).

3. date estimative publicate: periodic, anumite companii

publică date cu privire la costuri unitare de producție

pentru anumite tipuri de materiale.

4. defalcarea activităților pe unități mai mici, mai ușor

de estimat (estimarea de jos în sus).

5. utilizarea unei aplicații informatice pentru

managementul proiectelor, care are opțiuni de estimare

și nivelare a resurselor (fiind sincronizată, spre

exemplu, cu un software de gestionare a stocurilor sau

a resurselor umane).

Rețineți!

Dependențele dintre activități pot fi stabilite: opțional (pe

baza experienței celor care planifică), în mod obligatoriu

(pe baza logicii înșiruirii activităților), prin referire la o

terță parte (așa cum sunt constrângerile de ordin juridic).

Între activități pot fi mai multe tipuri de dependență: sfârșit

– început (cea mai frecventă), sfârșit – sfârșit, început –

81

început și început-sfârșit.

Planificarea resurselor umane și materiale utilizate în

proiect este esențială pentru planificarea calendaristică a

activităților proiectului.

Estimarea duratelor

activităților

Estimarea duratelor activităților poate fi realizată utilizând

următoarele tehnici:

Judecata de tip expert, bazată pe experiența acelor

membri ai echipei care au implementat activități de proiect

similare.

Estimare de tip analog, bazată pe proiecte similare.

Practic, această estimare utilizează parametrii de tip durată,

greutate, mărime, durată etc. pentru a face estimări pentru

proiectul actual.

Estimarea celor trei puncte:

o Cel mai probabil (most likely = tM): durata

activității, ținând cont de resursele care vor fi

alocate, dependențe, întreruperi.

o Optimist (optimistic = tO): durata activității bazată

pe scenariul optimist, în care activitatea este

implementată în cel mai scurt timp posibil.

o Pesimist (pessimistic = tP): durata activității bazată

pe scenariul pesimist, în care activitatea este

prevăzută a fi implementată într-un timp mai lung

(întârziată).

o Din media aritmetică a celor puncte va rezulta

durata estimată realist.

Stabilirea momentelor

de început și de

încheiere

Momentele de început și de încheiere sunt estimate pornind de la

toate aspectele menționate mai sus – dependențele activităților,

constrângerile de alocare a personalului și estimarea duratelor.

Diagrama Gantt Diagrama Gantt prezintă activităţile proiectului sub formă de bare

în funcţie de timp.

Diagramele Gantt au fost implementate în diverse programe de

82

calculator create pentru gestionarea proiectelor. În cazul acestora,

diagramele au fost mult îmbunătăţite, ele pot arăta precedente,

durate, resurse alocate. Pot urmări chiar şi costurile proiectului pe

diverse activităţi şi etape.

Exemplu – Gantt pentru un proiect de informatizare

Considerăm un proiect de instalare a echipamentelor de birotica într-un departament.

Activităţile necesare, precedentele şi duratele acestora au fost sintetizate în tabelul de

mai jos.

Identificator

activitate

Descriere Durata

activității

(zile)

Precedenta

activitate

A pregătire birouri 11 -

B procurare

echipamente

8 -

C proiectare teste 5 -

D instalare

echipamente

6 A, B

E testare sistem 6 C, D

F instruire utilizatori 5 C

Diagrama Gantt corespunzătoare proiectului descris va fi:

Id activitate Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

A pregătire birouri

B procurare echipamente

C proiectare teste

D instalare echipamente

E testare sistem

83

F instruire utilizatori

Planul evenimentelor

de referință

Un eveniment de referință marchează un moment important în

proiect, care poate fi legat de finalizarea unei etape sau a unui

livrabil important. Un eveniment de referință (sau un jalon) poate

fi semnarea unui contract important, finalizarea unei faze a unui

proiect de construcții (ex: turnarea temeliei) sau finalizarea unei

faze pilot de funcționare.

Planul evenimentelor de referință conține:

Identificatorul activității căreia îi este asociat evenimentul

de referință respectiv

Evenimentul de referință propriu-zis

Data planificată pentru finalizare

Data efectivă de finalizare.

Mai jos redăm un exemplu de plan al jaloanelor proiectului.

Exemplu: planul jaloanelor unui proiect de

reabilitare a unei pensiuni turistice

Cod WBS

Eveniment de referință (jalon)

Data planificată

Data actuală Deviație (data planificată – data actuală)

1.1. Proiectul tehnic 12.10.2009 1.11.2009 -18 zile 3.1. Primul nivel al construcției

finalizat 15.06.2010 1.06.2010 +15 zile

4.2. Construcția finalizată 15.10.2010 15.10.2010 0 zile 5.2 Centrul de agrement finalizat 15.10.2010 15.11.2010 -30 zile

Dezvoltarea

planificării în timp

Dezvoltarea programării în timp implica determinarea

momentelor de început şi de sfârşit ale activităţilor unui

proiect. Se analizează precedentele, duratele şi necesarul de

resurse şi, interativ, se obţine planificarea în timp a proiectului.

Pornindu-se de la reţeaua proiectului, având duratele estimate

pentru fiecare activitate şi ţinând cont de constrângerile şi

ipotezele de lucru, se retrasează reţeaua proiectului, calculându-se

84

de această dată şi durata proiectului şi eventualele marjele

existente.

De această dată, pornind de la tabelul cu duratele şi precedentele

activităţilor, vom obţine următoarele reţele (echivalente,

bineînţeles):

Identificator

activitate

Descriere Durata

activității

(zile)

Precedenta

activitate

A pregătire birouri 11 -

B procurare

echipamente

8 -

C proiectare teste 5 -

D instalare echipamente 6 A, B

E testare sistem 6 C, D

F instruire utilizatori 5 C

Pornind de la tabelul de precedențe, vom trasa rețeaua proiectului.

Exemplu – rețeaua proiectului

Legenda:

EST Durata EFT

Identificator activitate

LST Marja LFT

unde

EST – cel mai devreme moment de start

EFT – cel mai devreme moment de incheiere

LST – cel mai tarziu moment de start

LFT – cel mai tarziu moment de incheiere

85

Drum critic

Pentru calculul celor mai devreme momente de start şi de încheiere, se pleacă

de la 0 cel mai devreme moment de start al activităţilor fără precedente, se

parcurge reţeaua de la stânga la dreapta, completând astfel:

EFT = EST + durată

Pentru calculul celor mai târzii momente de start, respectiv încheiere, se pleacă

de la cel mai târziu moment de încheiere al proiectului. Se parcurge reţeaua în

sens invers şi se completează astfel:

LST = LFT – durată

Marja este marjă totală şi reprezintă timpul total cu care poate fi întârziată o

activitate fără a întârzia proiectul. Marja totală poate însă afecta marjele

activităţilor de pe acelaşi drum.

M = M totală = LFT – durata - EST

Marja liberă este marjă unei activităţi şi reprezintă perioada de timp cu care poate

fi întârziată activitatea respectivă fără să afecteze cel mai devreme moment de

start al activităţii succesoare.

M liberă = EST act.succesoare – durata – EST

(Veţi găsi în unele lucrări marjă tradusă ca rezervă de timp)

Date fiind duratele estimate pentru fiecare activitate, se poate calcula timpul

minim necesar pentru realizarea proiectului. Acesta este dat de durată celui

mai lung drum de la începutul şi până la sfârşitul proiectului, numit drum

11 6 17 D

11 0 17

0 11 11 A

0 0 11

0 8 8 B

3 3 11

0 5 5 C

13 12 17

5 5 10 F

18 13 23

17 6 23 E

17 0 23

86

critic. Drumul critic se mai caracterizează şi prin faptul că activităţile de

pe drumul critic au marjă minimă.

Rețineți!

Într-un proiect, putem utiliza mai multe instrumente de

planificare calendaristică. Indiferent de instrumentul ales,

câteva informații sunt foarte importante: durata

activităților, precedențele dintre activități, momentele de

început și finalizare.

Diagrama Gantt prezintă activitățile sub formă de bare. O

diagramă Gantt completă poate conține activitățile, relațiile

dintre activități, jaloanele sau evenimentele de referință.

Studiu de caz – diagrama Gantt complet explicitată

pentru un proiect real – secțiune

87

Lunile proiectului

Anul

Saptămâna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Livrabile important

Raport Final- versiunea preliminara

Raport Final - varianta finala

Raportul final

6 81 2 3 4 5 7

2.1.3 Susţinere sesiuni de training

Activitatea 2. Creşterea capacităţii de expertiză a personalului Birourilor Programare din cadrul OI şi AM în evaluarea proiectelor din domeniul protecţia naturii propuse spre finanţare din POS Mediu – Axa Prioritară

Faza de Implementare

Prezentarea rezultatelor proiectului

LEGENDA

Raportare

Raport initial

Rapoarte intermediare

Rapoarte lunare

Activitatea 3 - Consultare ”ad hoc”

Faza de Iniţiere şi mobilizare

1.2 Selectare experţi

2.1 Organizarea de sesiuni de instruire pentru OI şi AM

2.1.4 Evaluare sesiuni training

2.1.1 Analiza nevoilor de instruire

2.1.2 Programare, curricule, materiale training

2.2.1 Programare şi pregătire materiale

2.2 Organizare sesiuni de training pentru potenţialii beneficiari

2.2.2 Susţinere sesiuni de training

Activitatea 1. Evaluarea cererilor de finanţare pentru proiectele propuse spre finanţare în cadrul POS Mediu –Axa Prioritară 4

1.4 Gestionare contestaţii

ACTIVITATI 2009

1.1 Stabilire necesar experţi

1.3 Evaluarea tehnico-economică a cererilor de finanţare

Întâlnire preliminară cu părţile interesate, mobilizarea echipei de proiect

Şedinţa de lansare a proiectului şi şedinta Comitetului de Coordonare

Faza Finala

Interdependente intre activitati

2.3.1. Organizare sesiuni de training de 1 zi in procesul de evaluare2.3.2. Organizare sesiuni on-the-job training in perioada help/desk

Termene de livrare a rapoartelor

Activitatea 4 - Management de proiect

3.4 Furnizare consultări specifice

2.3 Organizare sesiuni de instruire şi „on-the-job” training

3.1 Sprijin pentru OI în redactarea de documente

3.2 Organizare bază de date

3.3 Pregătire documente de tipul FAQ

Concluzii

Tipurile de dependențe care pot interveni între activitățile

unui proiect sunt: opționale, obligatorii, impuse de o terță

parte.

Între activitățile unui proiect pot exista patru tipuri de

relații de dependență: sfârșit-început (cel mai utilizat tip),

început-început, sfârșit-sfârșit, început-sfârșit.

Pașii pentru planificarea calendaristică a proiectului sunt:

1. Stabilirea dependențelor dintre activități.

2. Estimarea resurselor necesare pentru

88

implementarea activităților.

3. Estimarea duratelor pentru fiecare activitate

4. Stabilirea momentelor de început și încheiere

pentru fiecare activitate.

Exerciții:

1.

Cerințe:

a. Dezvoltați planificarea în timp a proiectului prin rețea și

prin grafic Gantt.

b. Calculați pentru fiecare activitate marja totală.

c. Marcați drumul critic al proiectului.

2.

Întrebări de autoevaluare:

1.

Activitate Durată Precedenta A 3 zile - B 8 zile - C 2 zile A, B

În rețeaua construită conform tabelului de mai sus, ce valoare are

89

marja totală a activității A:

a. 5 zile b. 4 zile c. 0 zile d. -1 zi

2. Timpul total cu care poate fi întarziată o activitate fără a întarzia proiectul se numește:

a. Marja totală b. Marja liberă c. Întarziere d. Întarziere negativă

3.

Activitate Durata PrecedentaA 7 zile - B 3 zile A C 5 zile A

Pentru un proiect care contine activitățile A, B și C descrise în tabelul de mai sus, care va fi lungimea drumului critic?

a. 12 zile b. 10 zile c. 9 zile d. 0 zile

4. Perioada de timp cu care poate fi întârziată o activitate fără să afecteze cel mai devreme moment de start al activității succesoare se numește:

a. Fast tracking b. Marja libera c. Leveling d. Marja totală

5. Care dintre urmatoarele tipuri de dependențe nu pot interveni între activitățile unui proiect?

a. Dependențe interne b. Dependențe opționale c. Dependențe obligatorii d. Dependențe externe

Răspunsuri corecte

1. c

2. a

90

3. a

4. a

Recomandări bibliografice




***Practice Standard for Scheduling, 2007, Project

Management Instiute

MMaannaaggeemmeennttuull

CCiicclluulluuii ddee PPrrooiieecctt

M A N U A L

2003

a

2

Prima edi�ie a manualului PCM a fost elaborat� în 1993 de un grup de lucru al Comisiei, sub auspiciile Unit��ii de Evaluare �i cu consultarea Statelor Membre �i a exper�ilor ACP. A doua versiune, realizat� de Unitatea de Evaluare a EuropeAid Cooperation Office, cu contribu�ie din interiorul c�t �i dinafara Comisiei, a beneficiat de valoroasa asisten�� a firmei PARTICIP GmbH, care a realizat activitatea de preg�tire �i a participat la dezvoltarea acestui manual. Versiunea actual� a manualului are o structur� similar� celei ini�iale �i preia integral conceptele de baz� �i terminologia european�. In plus, aceasta adaug� unele explica�ii considerate necesare pentru corecta �i deplina în�elegere a metodologiei, exemple �i studii de caz inspirate. Manualul se adreseaz� în special unor utilizatori familiariza�i cu no�iunile de baz� ale Managementului Ciclului de Proiect, afla�i în situa�ia de a participa la elaborarea sau implementarea unui proiect. La realizarea acestui manual au contribuit : C�t�lin Dante� – pentru traducerea din limba englez� Gabriel Vârtopeanu – pentru complet�ri �i strandardizarea studiilor de caz Lucrarea de fa�� a fost elaborat� în cadrul proiectului Phare RO-0006.18.02 – Formarea func�ionarilor publici din administra�ia local� în afaceri europene �i managementul ciclului de proiect, implementat de Institutul European din România în colaborare cu human dynamics în anul 2003. Descrierea CIP a Bibliotecii N�ionale a României Managementul ciclului de proiect : manual – Bucure�ti Blueprint International, 2003 ISBN 973-86539-1-6 65.012.2

3

MANUAL MANAGEMENTUL CICLULUI DE PROIECT

C U P R I N S

1. INTRODUCERE 4 2. CICLUL PROIECTULUI 6 2.1 Defini�ii: Cele �ase faze ale ciclului de proiect 6 2.2 Principiile cheie ale PCM 9 2.3 Formatul de baz� sau structura documentelor proiectului sau programului 10 2.4 Programe sectoriale 11 3. CADRUL LOGIC 13 3.1 Ce este Cadrul logic? 13 3.2 Limitele Matricei Logice 14 3.3 Fazele construirii Cadrului logic 14 3.4 Cei patru pa�i ai analizei 17 3.4.1 Analiza factorilor interesa�i 17 3.4.2 Analiza problemei 18 3.4.3 Analiza obiectivelor 20 3.4.4 Analiza strategiilor 22 3.5 Faza de formulare 24 3.5.1 Construirea Matricei logice 24 3.5.2 Prima coloan�: Logica interven�iei 25 3.5.3 Coloana a doua: Indicatori de verificare a obiectivelor 27 3.5.4 Coloana a treia: Surse de verificare 27 3.5.5 Coloana a patra: Supozi�ii 27 3.5.6 Cum se identific� logica interven�iei 30 3.5.7 Cum se identific� supozi�iile 32 4. FACTORII CALIT��II 32 4.1 Ce sunt factorii calit��ii? 33 4.2 Cum se planific� pentru calitate 34 5.COMPLETAREA MATRICEI LOGICE 35 5.1 Cum se identific� indicatorii de verificare a obiectivelor (IVO) �i sursele de verificare (SV) 35 5.2 Cum se identific� mijloacele �i costurile? 40 5.3 Controlul final al calit��ii Matricei logice 40 6. UTILIZAREA CADRULUI LOGIC LA DEZVOLTAREA PLANURILOR DE ACTIVIT��I �I RESURSE 44 7. UTILIZAREA CADRULUI LOGIC LA PLANIFICAREA INTERVEN�IILOR COMPLEXE: INTERCONECTAREA MATRICILOR CADRU LOGIC 46 8. GLOSAR DE TERMENI 48

4

1. INTRODUCERE

In 1992, Comisia European� (CE) a adoptat « Project Cycle Management (PCM) », în traducere Managementul Ciclului de Proiect, care reprezint� un set de instrumente pentru elaborarea �i managementul proiectului, bazat pe metoda de analiz� a Cadrului Logic (Matricea Logic�), metod� care era deja larg folosit� de multe institu�ii/organiza�ii finan�atoare din lume, inclusiv din Statele Membre ale Uniunii Europene �i încurajat� de Comitetul de Asisten�� pentru Dezvoltare al Organiza�iei pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic� (OCDE). Obiectivul PCM vizeaz� îmbun�t��irea managementului proiectelor/programelor de toate tipurile prin luarea în considerare a tuturor aspectelor esen�iale �i a condi�iilor cadru, deopotriv� în elaborarea �i în implementarea proiectelor sau programelor. Aceste condi�ii sunt:

1. Obiective clare �i realiste pentru proiecte sau programe: � distinc�ie clar� între obiective �i mijloacele de realizare a acestora; � defini�ie clar� �i realist� a Scopului Proiectului, care trebuie s�

implice, întotdeauna, beneficii durabile pentru grupul(urile) �int� �i beneficiarii finali;

� supozi�ii �i pre-condi�ii: factorii externi, majori, ai proiectului care ar putea influen�a semnificativ succesul acestuia.

2. “FACTORI AI CALIT��II” care înt�resc beneficiile proiectului pe termen lung: � un cadru politic stabil �i ra�ional asumat de �ara beneficiar�, în special

pentru politicile sectoriale �i regionale; � alegerea tehnologiilor potrivite, utilizând, de exemplu, resurse locale

regenerabile; � respectul pentru valorile socio-culturale ale grupurilor implicate; � capacitatea de management a institu�iilor publice sau private care

implementeaz� proiectele �i programele; � viabilitatea economic� �i financiar� a proiectelor sau programelor �i

durabilitatea beneficiilor generate de acestea; � integrarea aspectelor de protec�ie a mediului; � considerarea diferen�elor dintre b�rba�i �i femei, ce trebuie

recunoscute, �i a tratamentului inechitabil între b�rba�i �i femei, ce trebuie eradicat;

3. Consecven�a cu, �i contribu�ia la, “realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii CE” prin proiecte �i programe:

PCM este strîns legat de cadrul mai larg al cooper�rii externe promovate de CE, în care reducerea s�r�ciei este obiectivul central.Ariile strategice care deriv� din Tratatul de la Maastricht sunt urm�toarele1:

o Dezvoltarea durabil�, în special prin promovarea unei dezvolt�ri echitabile a investi�iilor �i a politicilor de ocupare a for�ei de munc�, a dezvolt�rii sociale �i umane �i a protec�iei mediului;

1 Vezi COM (2000) 212, COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT: The European Community's Development Policy.

5

o Integrarea în economia mondial�, prin sprijin acordat cooper�rii �i integr�rii regionale;

o Lupta împotriva s�r�ciei; o Democra�ia, drepturile omului, statul de drept, men�inerea p�cii �i

prevenirea conflictelor. PCM abordeaz� aceste aspecte încercând s� se asigure c� proiectele �i programele sunt consecvente cu, �i contribuie la îndeplinirea acestor obiective generale ale politicii de cooperare extern� ale CE. Dup� anul 1993, utilizarea PCM s-a extins de la abordarea proiectului tradi�ional la programele sectoriale, pentru care principiile �i metodologia PCM sunt, în egal� m�sur�, aplicabile. La nivel opera�ional, metodologia PCM caut� s� aduc� îmbun�t��iri prin includerea studiilor de fezabilitate, ca �i prin monitorizarea, evaluarea, �i elaborarea documentat� a deciziilor în stadiile cheie ale elabor�rii �i implement�rii proiectelor �i programelor. PCM solicit� participarea activ� a factorilor interesa�i (grupuri �int�, beneficiari, institu�ii locale �i factori de decizie) de-a lungul întregului Ciclu de Proiect sau Program. În sfîr�it, PCM reprezint� o colec�ie de concepte �i instrumente, dezvoltate prin tehnici relativ simple, incluzând:

� conceptul de ciclu al proiectului � analiza factorilor interesa�i (factori interesa�i – stakeholders, în limba

englez�) � instrumentul de planificare “Cadrul Logic” (“Matricea Logic�” ) � indicatori cheie ai calit��ii � planuri de activit��i �i resurse � structuri standardizate, coerente pentru documentele cheie ale proiectului.

In terminologia PCM, utilizarea acestor concepte, instrumente �i documente standardizate de-a lungul duratei de via�� (ciclului) a unui proiect poart� numele de “abordare integrat�”. Eficacitatea PCM depinde în mare m�sur� de calitatea informa�iilor disponibile (în special de la beneficiari �i grupurile �int� vizate) �i de utilizarea cât mai corect� a conceptelor, tehnicilor �i instrumentelor specifice create pentru acest scop.

6

2. CICLUL PROIECTULUI Proiectele2 se realizeaz� într-o succesiune de etape, pornind de la un document strategic de dezvoltare din care se desprinde idea de proiect într-un anumit domeniu (ex. resurse umane, infrastructur�, mediu, turism, etc), care apoi este formulat�, implementat� �i în final evaluat�, cu scopul de crea condi�iile necesare pentru realizarea unor ac�iuni viitoare de dezvoltare.

2.1 Defini�ii: Cele �ase faze ale ciclului de proiect

Programarea Programarea este prima faz� a PCM care const� în stabilirea cadrului general de cooperare al UE cu o anumit� �ar� sau regiune a unei ��ri. Printr-un proces de consultare �i negociere între guvernul na�ional, donatori �i al�i factori interesa�i, urm�rind analiza problemelor �i a oportunit��ilor de dezvoltare ale ��rii sau regiunii în cauz� �i �inând cont în acela�i timp de priorit��ile UE �i ale ��rii beneficiare, ca �i de ac�iunile altor organiza�ii finan�atoare, de capacitatea financiar� a UE �i a ��rii sau regiunii receptoare, se convine acordarea sprijinului pe anumite domenii de activitate �i se schi�eaz� idei de programe. Rezultatul se reg�se�te într-un Document Strategic de �ar� sau Regional. In Documentul Strategic de �ar� sau regional (Exemplu: Planul Na�ional de Dezvoltare, Planul Na�ional de Dezvoltare Regional�, etc) sunt identificate �i prezentate domeniile de activitate care s� fie sprijinite de UE, la nivel na�ional sau regional. Red�m mai jos scurte extrase din Planul Na�ional de Dezvoltare al României, care fac referire la dou� domenii – turism �i sectorul IMM-urilor. Aceste dou� situa�ii vor fi folosite pe tot parcursul manualului de fa�� sub forma unor studii de caz inspirate din situa�ii reale, pentru exemplificarea practic� a no�iunilor teoretice prezentate.

Studiu de caz 1: Euroturism Planul Na�ional de Dezvoltare 2000-2002, precizeaz�, la cap.8.1.5.: „Proiectele care

vor fi finan�ate vor avea ca �int� investi�iile majore în dezvoltarea, modernizarea infrastructurii <hard> (drumuri, alimentare cu ap�, canalizare, …) în domeniul

turismului cât �i a infrastructurii <soft> (formare resurse umane, marketing, …) în perspectiva cre�terii competitivit��ii turismului românesc pe pia�a interna�ional�”.

2 În cuprinsul acestui manual termenul “proiect” reprezint� un grup de activit��i pentru realizarea unui scop într-un cadru de timp stabilit, iar cel de “program” – o serie de proiecte ale c�ror obiective contribuie împreun� la îndeplinirea unui obiectiv general comun, la nivel de sector, �ar� sau la nivel multi-na�ional.

a

Figura 1: Ciclul proiectului

7

Studiu de caz 2: Dezvoltarea Capacit��ii Manageriale Planul Na�ional de Dezvoltare 2000-2002, în cap.8.1.2., „Sprijin pentru dezvoltarea sectorului productiv IMM”, precizeaz� c�: „vor fi utilizate diferite instrumente pentru a sprijini IMM-urile productive, precum

��fonduri pentru constituirea capitalului de risc ��granturi pentru IMM-urile industriale (...) din zonele defavorizate �� înfiin�area unor centre de formare a resurselor umane, interregionale „

Identificarea Conform cadrului stabilit de Documentul Strategic de �ar� sau Regional se analizeaz� problemele (situa�iile dificile, care nu convin si pe care dorim s� le dep��im), nevoile �i interesele posibililor factori interesa�i �i se identific� acele idei de proiecte care urmeaz� s� fie aprofundate. In aceast� faz� se elaboreaz�, când este necesar, studii de pre-fezabilitate (SPF). Aceste studii ajut� la identificarea, selectarea �i analiza comparativ� a unor op�iuni specifice �i recomand� studiile ulterioare necesare pentru formularea proiectului. Rezultatul studiului d� indica�ii asupra oportunit��ii de a continua studiul pentru ideea de proiect aleas�. Exemple de SPF: pentru înfiin�area unui parc industrial, construc�ia unei sta�ii de epurare a apelor uzate, construc�ia unei autostr�zi, etc. Formularea3 In aceast� faz� se analizeaz� aspectele importante ale ideii de proiect, �inând cont de obiectivele generale �i priorit��ile Documentului Strategic de �ar� sau Regional, de indicatorii cheie de calitate �i de opiniile principalilor factori interesa�i. Beneficiarii direc�i ai proiectului �i al�i factori interesa�i în realizarea acestuia (ace�tia pot fi, dup� caz, autorit��i locale, furnizori de servicii, publice sau private, al�i agen�i economici, organiza�ii neguvernamentale, inclusiv asocia�ii profesionale, etc) trebuie s� participe activ la detalierea ideii, �i pentru aceasta se constituie o echip� de proiect. Echipa de proiect devine o structur� executiv�, iar consultarea cu beneficiarii direc�i �i factorii interesa�i se realizeaz� sub forma unor întâlniri periodice, în care se discut� între altele stadiul analizei, se cer informa�ii suplimentare �i dup� caz, studii de fundamentare, analiza riscului, etc. Relevan�a problemelor �i fezabilitatea sunt aspecte cheie în acest� faz�. Se elaboreaz� planuri detaliate de implementare a activit��ilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, incluzând Cadrul Logic (vezi cap. 3 ), cu indicatori privind rezultatele a�teptate �i impactul proiectului, precum �i planul de resurse �i implementare. In final, echipa de proiect ia decizia de a propune proiectul pentru finan�are. O propunere de proiect de interes local va fi sus�inut� de participan�ii la formularea ei, prin încheierea unui memorandum semnat de to�i ace�tia. Finan�area Propunerea de finan�are se elaboreaz� sub forma unei cereri de finan�are, care se completeaz� într-un formular standardizat (aplica�ie), diferit pentru fiecare tip de program de finan�are în parte. De regul�, aplica�ia este înso�it� de o serie de anexe, care fac parte

3 Uneori denumit� concep�ie (design), elaborare, preg�tire

8

integrant� din cererea de finan�are �i justific� cererea. Aplica�ia (cererea de finan�are) este depus� la Unitatea de implementare a programului (ex. Agentia pentru Dezvoltare Regional�, Biroul Regional SAPARD, etc) prin care se finan�eaz� proiectul propus. Comisia de evaluare a propunerilor de proiect evalueaz� cererea de finan�are �i decide dac� proiectul va fi sau nu va fi finan�at, pe baza unor criterii de selec�ie, acelea�i pentru toate cererile de finan�are depuse în cadrul programului de finan�are respectiv. În cazul deciziei de finan�are a proiectului propus, se semneaz� Contractul de finan�are între Autoritatea Contractant� �i Beneficiarul de sprijin financiar (aplicantul). In cazul programelor, contractul de finan�are se încheie între institu�ia specializat� a donatorului (Comisia European�, în cazul UE) �i �ara receptoare.

Implementarea Resursele materiale �i umane alocate implement�rii proiectului sunt utilizate pentru îndeplinirea scopului propus prin proiect (rezultatele propuse prin proiect se adreseaz� grupurilor �int� �i beneficiarilor), contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor generale ale proiectului. Activit��ile implementate în cadrul proiectului implic�, de regul�, încheierea unor contracte pentru realizarea de studii, pentru asisten�� tehnic�, achizi�ii de bunuri �i lucr�ri. Evolu�ia activit��ilor din proiect este urm�rit� (se monitorizeaz� progresul proiectului) �i, dup� caz, se propun ajust�ri impuse de schimbarea condi�iilor ini�iale. La sfâr�itul perioadei de implementare, se poate propune un nou proiect pentru continuarea sau extinderea activit��ilor proiectului.

Evaluarea Evaluarea reprezint� estimarea, cât mai sistematic� �i obiectiv� cu putin��, a unui proiect, program sau politic� în derulare sau finalizat�, în fazele de concep�ie �i implementare, precum �i a rezultatelor sale. Scopul evalu�rii este de a compara coeren�a rezultatelor proiectului cu obiectivele propuse, determinând astfel eficien�a, eficacitatea, impactul �i durabilitatea proiectului. Evaluarea trebuie s� furnizeze informa�ii credibile �i utile, permi�ând incorporarea de lec�ii înv��ate �i bune-practici în procesul de decizie, atât din perspectiva beneficiarilor de sprijin financiar (recipien�i) cât �i a organiza�iilor finan�atoare (donatori)4. Evaluarea poate fi f�cut� în perioada de implementare a proiectului sau programului (“evaluare intermediar�”), la sfâr�itul acesteia (“evaluare final�”) sau dup� perioada de implementare (“ex-post evaluare”), fie pentru a ajuta la o mai bun� direc�ionare a proiectului sau programului, fie pentru a desprinde lec�ii utile pentru viitoare proiecte/programe. Evaluarea ar trebui s� conduc� la decizia de a continua, revizui sau stopa un proiect/program, iar concluziile �i recomand�rile ar trebui luate în considerare în procesul de elaborare, respectiv implementare, a unor proiecte sau programe viitoare.

4 OCDE / DAC, 1991

9

��

��

��

��

��

Fig.2.Ciclul Proiectului: Principalele documente �i decizii

��

��

��

��

��

��!! ��"�� "��

�� "�� "��

��

#��#��$$��

a

��

2.2 Principiile cheie ale PCM In practic�, durata �i importan�a fiec�rei faze a PCM pot fi diferite, dar procesul de baz� este acela�i pentru toate proiectele �i programele, indiferent de domeniu (resurse umane, infrastructur�, agricultur�, mediu, turism, dezvoltare sector IMM-uri, etc). Principiile de baz� ale PCM sunt:

1. Folosirea Cadrului Logic (Matricii Logice) în elaborarea proiectului sau programului

2. Elaborarea, în fiecare faz�, a documentelor cheie de bun� calitate, pentru a asigura un proces de luare a deciziilor structurat �i bine fundamentat

3. Consultarea �i implicarea factorilor cheie interesa�i, cât de mult posibil 4. Formularea clar� a Scopului Proiectului, în termeni de beneficii durabile

pentru grupul(rile) beneficiarilor 5. Incorporarea, înc� din faza de formulare, a aspectelor cheie ale calit��ii.

PCM combin� principii moderne de management, instrumente �i tehnici analitice �i le aplic� în cadrul procesului structurat de decizie al ciclului de proiect/program, pentru a se asigura c�:

• Proiectele �i/sau programele respect� �i contribuie la realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii UE, cum sunt respectul drepturilor omului �i reducerea s�r�ciei, precum �i la compatibilitatea în sens larg �i relevan�a în leg�tur� cu aspecte subsidiare ale politicii comunitare, precum egalitatea �anselor dintre b�rba�i �i femei �i respectul pentru mediu;

• Proiectele �i/sau programele sunt relevante pentru strategia agreat� �i pentru problemele reale ale grupurilor �int� �i beneficiarilor finali;

• Proiectele �i/sau programele sunt fezabile, adic� obiectivele propuse sunt realiste (posibil de îndeplinit), având în vedere constrângerile mediului de lucru �i capabilitatea agen�iilor de implementare;

• beneficiile generate de proiecte/programe sunt durabile (au capacitatea de a se auto-între�ine �i reproduce, pe termen lung, dup� încheierea finan��rii proiectului �i/sau programului).

10

2.3 Formatul de baz� sau structura documentelor proiectului sau programului Formatul de baz� urm�re�te logica esen�ial� a Cadrului Logic (vezi cap. 3 ):

Tabelul 1 : Formatul de baz� al unui proiect 1. Sumar 2. Fundamentare: Obiectivele generale ale politicii UE �i ale

Guvernului/Regiunii de Dezvoltare, leg�turile cu programul sau strategia de �ar�/regional� a Comisiei, angajamentul Guvernului de realizare cuprinz�toare a obiectivelor politicii UE.

3. Analiza sectorial� �i a problemelor, incluzând analiza factorilor interesa�i (stakeholders)

4. Descrierea proiectului/programului, a strategiei �i a obiectivelor de atins � Include referiri la experien�a trecut� �i leg�tura cu activit��ile �i/sau

programele altor organiza�ii de finan�are (donatori) � Descrie interven�ia (sau ac�iunea) pe care o propune proiectul, pe

urm�toarea ax� logic�: obiective generale, scopul proiectului, rezultate, activit��i, principalii indicatori de verificare

5. Pre-condi�ii, Supozi�ii 6. Aranjamente/Condi�ii de Implementare

� Mijloace materiale �i umane � Proceduri de organizare �i implementare � Planul (graficul) de desf��urare/implementare � Bugetul proiectului/programului, co-finan�are � Condi�ii speciale �i m�suri suplimentare ale partenerilor (dac� este cazul) � Monitorizare �i Evaluare

7. FACTORI AI CALIT��II � Participarea beneficiarilor la proiect �i asumarea de c�tre ace�tia a

rezultatelor finale ale proiectului � Suportul politic � Tehnologia corespunz�toare � Aspecte socio-culturale � Egalitatea �anselor pentru b�rba�i �i femei � Protec�ia mediului � Capacit��i institu�ionale �i de management � Viabilitate financiar� �i economic�

Anexa: Matricea Logic�

Formatul de mai sus reflect� etapele parcurse pân� la faza de formulare a proiectului sau programului, inclusiv. In fazele de implementare, monitorizare �i evaluare (intermediar� sau final�), acest format nu sufer� modific�ri semnificative.

11

2.4 Programe Sectoriale

In ultimii ani s-au depus eforturi semnificative pentru ca programele �i proiectele s� devin� parte integrant� a unor politici na�ionale �i regionale coerente, �i pentru a se îmbun�t��i coordonarea organiza�iilor finan�atoare (donatorilor). Totu�i, aceast� abordare nu s-a dovedit suficient�, chiar �i în cazul ��rilor care au o bun� capacitate de a elabora �i implementa politici na�ionale �i regionale �i de a coordona activit��ile donatorilor. Aceasta a determinat comunitatea donatorilor s� se orienteze mai degrab� c�tre abord�rile sectoriale (programe sectoriale). Abordarea sectorial� urm�re�te extinderea impactului rezultatelor unui program sau proiect dincolo de scopul imediat al unui donator specific. Acest nou tip de abordare �inte�te realizarea unor programe cu finan��ri publice, ob�inute din resurse locale �i externe, în sprijinul dezvolt�rii �i implement�rii unor politici echitabile, bine echilibrate �i satisf�c�toare. Prin urmare, donatorii au evoluat de la sprijinul financiar acordat pentru activit��i specifice, la co-finan�area, împreun� cu �ara partener� �i al�i donatori, a unor politici de dezvoltare. Aceste eforturi, mult mai bine coordonate, vizeaz� obiectivele fixate de guvern în cadrul unui program sectorial coerent de cheltuieli publice. In aceste condi�ii, asisten�a extern� oferit� de institu�iile finan�atoare va fi tot mai mult armonizat� cu planurile de dezvoltare ale guvernului �i cu bugetul na�ional. Programele sectoriale au trei caracteristici principale:

1. Printr-un document politic sectorial sau un cadru strategic, guvernul preia responsibilitatea de a stabili priorit��ile �i standardele care se aplic� întregii activit��i publice în sectorul vizat, inclusiv pe cea finan�at� de donatori.

2. Toate finan��rile semnificative pentru sectorul vizat sprijin� o singur� politic� sectorial� �i sunt sus�inute de un program de cheltuieli, aflat sub coordonarea guvernului (care are la îndemân� pentru aceasta bugetul de cheltuieli sectorial �i bugetul anual).

3. Partenerii (donatori �i receptori) adopt� pozi�ii comune asupra sectorului �i pentru sub-sectoare, cu scopul de a co-finan�a ac�iunile specifice de dezvoltare.

Ciclul Programului Sectorial este comparabil cu ciclul proiectului, punctul de pornire fiind Documentul Strategic de �ar�:

1. In cadrul fazei de Programare, Documentul Strategic de �ar� identific� sectoarele care s� fie sprijinite de CE. Intr-un proces de consultare între guvern, donatori �i al�i factori interesa�i la nivel na�ional �i sectorial, sunt estimate situa�ia macro-economic� �i bugetar�, calitatea managementului finan�elor publice, politicile sectoriale, soliditatea obiectivelor la nivel sectorial �i sunt analizate cadrul de cheltuieli sectoriale �i coeren�a planurilor de lucru cu bugetele anuale. Rezultatul acestui proces este un acord privind sectoarele ce vor fi sprijinite.

2. In faza de Identificare are loc o estimare preliminar� a programului sectorial. Guvernul �i donatorii stabilesc un acord cadru asupra politicii/strategiei sectoriale (agreat� �i de al�i donatori). Rezultatul este

12

decizia de a continua sau nu cooperarea pentru programul sectorial respectiv.

3. In faza de Formulare, accentul este pus pe elaborarea detaliat� a programului sectorial �i realizarea unui acord asupra principiilor care vor guverna implementarea programului. Principiile se pot referi la alocarea echitabil� a resurselor între administra�ia local� �i central�, transparen�a aloc�rii bugetare �i a sistemului contabil de gestionare a banilor, implementarea de reforme administrative �i institu�ionale, etc. Sunt stabilite priorit��ile sectorului, reformele necesare �i investi�iile ce vor trebui f�cute prin program, având ca finan�atori guvernul �i ceilal�i donatori (organiza�ii finan�atoare). Rezultatul const� în decizia de a propune sau nu, spre finan�are, programul sectorial.

4. In faza de Finan�are se ia decizia privind finan�area programului �i se încheie Acordul de finan�are.

5. In cadrul fazei de Implementare, programul sectorial este însu�it de guvern ca parte integrant� a programului de cheltuieli publice. Prin acordul de finan�are se stabile�te c� urm�rirea cheltuielilor nu se limiteaz� doar la contribu�ia CE, ci aceasta se extinde la întreaga finan�are a programului sectorial, incluzând fondurile guvernului �i pe cele ale altor donatori. Indicatorii de verificare ai programelor sectoriale sunt adesea lega�i de obiectivele mai largi �inte stabilite la nivel european (de exemplu, în domeniul siguran�ei alimentare, s�n�t��ii, etc) sau interna�ional (de exemplu, în domeniul protec�iei mediului)5.

6. Faza de Evaluare se concentreaz� pe concluziile �i recomand�rile cu privire la rezultatele pe termen lung, precum �i asupra îmbun�t��irilor posibile ale programului �i ale politicii sectoriale în viitor.

5 OCDE / DAC - Scopurile Dezvolt�rii Interna�ionale

13

3. CADRUL LOGIC

3.1 Ce este Cadrul Logic? Cadrul Logic, ca instrument de abordare a unui proiect sau program, a fost creat în anii ’70, ajungând s� fie folosit pe scar� larg� de un num�r mare de institu�ii �i organiza�ii la nivel european �i mondial. Metoda prezint� rezultatele analizei unor probleme, numit� în cele de mai jos “situa�ie problematic�”. (ex. « Industria u�oar� în declin ») astfel încât din aceasta s� reias�, într-o manier� sistematic� �i logic�, obiectivele proiectului sau programului. Aceast� abordare reflect� rela�ia cauz�-efect pentru diferitele nivele ale obiectivelor, identificând totodat� modul în care se verific� realizarea acestora �i situa�iile care pot s� influen�eze succesul proiectului sau programului. Rezultatele analizei sunt sintetizate într-o matrice care prezint� cele mai importante aspecte ale unui proiect sau program într-un format logic (“Matricea Logic�”).

Fig 3. Matricea Logic�

��

� ��

��

� � � � ��

� � ��

� � � ��

��

��

��

Intre Cadrul Logic (Matricea Logic�) �i formatul propunerii de proiect (cererea de finan�are) exist� o leg�tur� strâns�, în special în ceea ce prive�te titlurile sec�iunilor, obiectivele generale, scopul proiectului sau programului, rezultate, activit��i, mijloace, costuri, indicatori de verificare, supozi�ii. Pe lang� fazele de analiz� (programare, identificare) �i formulare, Cadrul Logic este util, de asemenea, în faza de implementare, ca �i la evaluarea proiectului/programului, cu alte cuvinte, joac� un rol în fiecare faz� a PCM. Cadrul Logic trebuie folosit înc� din fazele de programare �i identificare, de�i nu poate fi completat integral în aceste stadii. El va fi completat gradual în fazele urm�toare. A�adar, Cadrul Logic devine instrument de management pentru fiecare faz� a Ciclului de Proiect �i un “director” pentru crearea altor instrumente ulterioare, cum ar fi planul de implementare al activit��ilor proiectului.

14

3.2 Limitele Matricei Logice Cadrul Logic �i-a dovedit utilitatea pentru cei care elaboreaz� �i implementeaz� proiecte sau programe, fiind de mare ajutor pentru structurarea �i formularea ideilor, într-un mod clar, coerent �i standardizat. Dac� abordarea proiectului sau programului este gre�it� (obiective generale, scop, rezultate, activit��i formulate gre�it) sau logica acestuia este defectuoas�, Cadrul Logic eviden�iaz� contradic�iile, dar el singur nu poate s� creeze automat o abordare mai bun�. Cadrul logic ofer�, prin urmare, un instrument �i o metod� pentru îmbun�t��irea elabor�rii �i implement�rii proiectului sau programului. Totu�i, un instrument, oricât de performant ar fi el, nu poate garanta singur succesul. Succesul unui proiect sau program este influen�at �i de al�i factori, în special de capacitatea managerial� a echipei sau organiza�iei responsabile pentru implementarea acestuia.

Fig.4. Factori de succes ai unui proiect

��

��

��

� ��

� � ��

��

��

! ��

" � ��

��

" � �� #� ��

De aceea, construirea unui Cadru Logic nu trebuie s� fie « un exerci�iu de form� », doar pentru a satisface o cerin�� a finan�atorului. E bine ca acesta s� fie rezultatul unei analize substan�iale, minu�ioase, a c�rei calitate depinde de anumi�i factori:

• Informa�ia disponibil� • Capacitatea de prelucrare a informa�iei • Consultarea real� a factorilor interesa�i, asigurând reprezentarea

echilibrat� a diferitelor interese, inclusiv la nivel de sexe • Evaluarea metodic� a lec�iilor înv��ate din experien�e anterioare, fie

proprii, fie ale altor organiza�ii care au realizat proiecte similare. Cadrul Logic trebuie v�zut, mai ales, ca un instrument dinamic, care necesit� reevaluare, revizuire, ajustare, urm�rind continuu evolu�ia proiectului �i a schimb�rilor privind condi�iile externe acestuia, care pot ap�rea pe durata implement�rii.

3.3 Fazele construirii Cadrului Logic Construirea unui Cadru Logic se face în dou� faze, parcurse progresiv în timpul etapelor de Identificare �i Formulare ale Ciclului de Proiect:

15

1. Faza de Analiz� este aceea în care se analizeaz� “situa�ia problematic�” (vezi mai jos « Poten�ialul turistic nedezvoltat », « Industria u�oar� în declin ») existent� la un moment dat (înainte de implementarea proiectului sau programului propus), ca punct de plecare pentru construirea unei noi situa�ii, îmbun�t��ite, respectiv ‘situa�ia dorit�’ în viitor (dup� implementarea proiectului). Proiectul este « un instrument » cu ajutorul c�ruia echipa de proiect realizeaz� « schimbarea » de la situatia problematic�, existent�, înainte de implementarea proiectului (ex-ante), la situa�ia îmbun�t��it�, dorit�, dup� implementarea proiectului (ex-post). De notat c� analiz�m o “situa�ie problematic�” �i nu “o problem�”, pentru c� situa�ia problematic� este generat� de mai multe probleme, acelea pe care trebuie s� le trat�m prin proiect. Esen�ial este ca, proiectele sau programele s� fie concepute pentru a trata problemele reale cu care se confrunt� grupurile �int� �i beneficiarii finali, în a�a fel încât s� r�spund� nevoilor �i intereselor acestora.

Studiu de caz 1: EUROTURISM Situa�ia problematic� - “Poten�ialul turistic nedezvoltat”

Poiana Izvoarelor este una dintre numeroasele comune situate în regiunea central� a Subcarpa�ilor Orientali. In anul 1998 s-a construit aici o nou� �osea, cu ajutorul c�reia se sper� o deschidere c�tre noi oportunit��i de afaceri în domeniul turismului �i implicit crearea de noi locuri de munc� atât de necesare oamenilor din comun�. Cu toate c� unii investitori str�ini au construit hoteluri în zon� �i ini�ial, num�rul turi�tilor care vizitau regiunea a crescut considerabil, statisticile regionale arat� c� de�i venitul mediu anual al locuitorilor a crescut cu pân� la 20 % în perioada construirii �oselei, a hotelurilor �i în urm�torii câ�iva ani, în momentul de fa�� este, în termeni reali, cu pu�in peste nivelul din 1993. Un studiu recent a condus la urm�toarea analiz� a situa�iei. Num�rul turi�tilor care au vizitat regiunea în cauz� în ultimii ani a sc�zut. Modul de promovare a turismului, realizat de Departamentul de specialitate, este caracterizat de o calitate redus�, s�r�cie în informa�ii, iar angaja�ii au experien�� i abilit��i limitate în organizarea unor campanii publicitare corespunz�toare. De asemenea, bugetul de care dispun nu este în acord cu necesarul de materiale �i activit��ile necesare. Exist� o comunicare foarte redus� între diferi�ii actori din industria hotelier�, proprietarii de hoteluri, tur-operatorii etc., iar Departamentul de Turism a f�cut prea pu�in pentru încurajarea acestei cooper�ri. Au început s� apar� câteva mici firme private care ofereau servicii de vân�toare �i eco-turism, dar cele mai multe dintre acestea au e�uat din cauza lipsei de credite bancare �i a unui management slab. Câ�iva me�te�ugari, cum ar fi produc�torii de co�uri de r�chit� sau creatorii de art� popular�, s-ar fi putut dezvolta pentru a oferi turi�tilor suveniruri, dar în prezent nu este organizat� nici o form� de cooperare între produc�tori �i promotori sau cei care dezvolt� programele de marketing. Nici una dintre aceste mici afaceri nu a primit nici un fel de ajutor din partea Departamentului de

16

Turism. In cadrul hotelurilor, în general, locurile de munc� pentru care sunt solicitate abilit��i specifice (cazul profesiilor de buc�tar sau contabil) sunt ocupate de oameni adu�i din alte comune sau ora�e. Inten�ia ini�ial� a fost ca Departamentul de Turism s� lucreze în strâns� colaborare cu Departamentul Educa�iei în perspectiva înfiin��rii unui centru de formare care s� ofere cursuri de formare profesional� în domeniul turismului, dar aceast� idee a fost abandonat�. Lipsa unor oportunit��i de formare profesional� în domeniul managementului hotelier �i al serviciilor de catering a condus la un deficit de aptitudini profesionale la nivel local. Deoarece turismul nu este un sector de tradi�ie în regiune, tinerii au re�ineri în ocuparea locurilor de munc� în domeniul turismului. De�i hotelurile se aprovizioneaz� �i cu produse locale, o mare parte din ceea ce se consum� este adus� din alte regiuni. Hotelurile se plâng c� acest lucru se datoreaz� fermierilor locali, care nu sunt capabili s� le aprovizioneze în mod constant, cu produse de calitate care s� satisfac� cerin�ele turi�tilor str�ini �i în cantit��i suficiente. In regiune nu exist� facilit��i de depozitare a produselor proaspete, perisabile �i nu exist� organiza�ii de promovare a produc�torilor de fructe �i legume.

Studiu de caz 2: Dezvoltarea Capacit��ii Manageriale Situa�ia problematic� - “Industria u�oar� în declin” În Regiunea A exist� un num�r de 9 întreprinderi mici �i mijlocii specializate în produc�ia articolelor din piele. În ultimii 10 ani, 30% din produc�ie a fost destinat� pie�ei externe, dar acest procentaj a început s� descreasc� an de an. Pia�a extern� p�rea aproape saturat�. Datorit� unei situa�ii economico-financiare nefavorabile în ultimele 20 de luni (instabilitate economic� �i legislativ�), diferitele proiecte destinate schimb�rii situa�iei au fost mereu amânate. Din fericire, acum pare s� se schimbe ceva. Ideea de a furniza consultan�� i instruire prin intermediul unui centru de afaceri se va concretiza. Diferi�i factori interesa�i au fost întreba�i despre cauzele care stau la baza acestei st�ri de fapt, pentru a elabora o strategie de dep��ire a situa�iei. Iat� rezumatul pozi�iilor lor: Autorit��ile locale au subliniat prezen�a unor tensiuni sociale datorate situa�iei economice incerte. Principala problem� împotriva c�reia trebuie luptat este �omajul. Persoanele f�r� loc de munc� reprezint� cca. 22 %. Un credit interna�ional a fost disponibil pentru investi�ii noi în întreprinderile mici �i mijlocii, dar a fost alocat altor zone geografice, datorit� lipsei de informa�ie la nivelul conducerii firmelor din regiunea A. Directorii întreprinderilor au fost de acord c� instabilitatea legislativ� �i nivelul sporit al fiscalit��ii au afectat pia�a intern�, care în loc s� creasc� produc�ia pentru pia�a regional� pentru a compensa sc�derea exportului, a p�strat-o la nivelul anului 1992. O stabilitate legislativ� sporit� va ajuta indubitabil tranzac�iile interne. Mai mult, echipamentul tehnologic fiind

17

dep��it moral, o reînnoire gradual� a acestuia va permite îmbun�t��irea calit��ii produselor. Ac�ionarii. Calitatea produc�iei nu mai este la fel de bun�, a�a cum era odat�, �inând seama �i de schimbarea gustului str�inilor, au argumentat de�in�torii de ac�iuni. Ei au sus�inut c� directorii firmelor ar fi trebuit s� identifice îmbun�t��irile necesare cu mult timp în urm�. Ei sunt nemul�umi�i atât de nivelul de motivare al directorilor cât �i de profesionalismul lor. Toate întreprinderile au fost de acord cu ideea înfiin��rii unui centru de afaceri în regiune, dar s-au plâns de accesul difícil la credite pentru investi�ii noi. Un func�ionar interna�ional intervievat a spus c� “Intreprinz�torii din aceast� zon� nu au bagajul de cuno�tin�e necesar �i nu îl vor avea niciodat� în actualele condi�ii”.

Faza de Analiz� se realizeaz� în patru pa�i:

� Analiza Factorilor interesa�i (stakeholders) � Analiza Problemelor (radiografia realit��ii, a situa�iei problematice

actuale – stadiul actual) � Analiza Obiectivelor (perspectiva unei situa�ii îmbun�t��ite – stadiul

viitor) � Analiza Strategiilor (compararea diferitelor op�iuni de îmbun�t��ire a

situa�iei actuale)

2. Faza de Elaborare/Planificare este aceea în care ideea proiectului este elaborat� practic, opera�ional, pentru a permite implementarea sa. In aceast� faz� se definitiveaz� Cadrul Logic (Matricea Logic�), se formuleaz� �i se planific� activit��ile �i resursele.

3.4 Cei patru pa�i ai analizei

3.4.1 Analiza factorilor interesa�i Factorii interesa�i (stakeholders) sunt defini�i ca persoane, grupuri de persoane, institu�ii, organiza�ii profesionale, companii, etc, care pot avea o legatur�, direct� sau indirect�, cu proiectul sau programul respectiv. Pentru a maximiza beneficiile sociale �i institu�ionale ale proiectului sau programului �i minimiza impactul negativ, în cadrul analizei factorilor interesa�i se identific� to�i acei factori care ar putea influen�a implementarea acestuia, fie pozitiv, fie negativ. Se impune ca analiza factorilor interesa�i s� aib� loc într-un stadiu incipient, respectiv în fazele de identificare �i formulare ale proiectului sau programului. In cadrul diferitelor comunit��i pot exista deosebiri între sexe în ce prive�te rolurile �i responsabilit��ile, privind accesarea �i controlul resurselor, precum �i cu privire la gradul de participare la luarea deciziilor. In general, în lume, femeile �i b�rba�ii nu au acces egal la serviciile publice (ex. s�n�tate, educa�ie) �i nu au �anse egale în via�a economic�, social� �i politic�. Inegalitatatea de �anse dintre b�rba�i �i femei împiedic� evolu�ia social� �i d�uneaz� dezvolt�rii. O tratare necorespunz�toare a diferen�elor între sexe poate afecta eficacitatea �i durabilitatea proiectelor �i programelor �i poate adânci inechit��ile existente. De aceea, este vital� identificarea diferen�elor �i a inegalit��ii de

18

�anse dintre b�rba�i �i femei acolo unde ele exist�, a intereselor, dificult��ilor �i poten�ialului specifice fiec�ruia dintre sexe, pentru a le lua în considerare în Analiza factorilor interesa�i ca pe dou� grupuri distincte. Ideal, proiectul sau programul ar trebui s� fie elaborat în cadrul unui seminar interactiv, cu participarea reprezentan�ilor principalilor factori interesa�i (ex. administra�ia public� local� sau central�, sectorul ONG, mediul de afaceri/sectorul IMM, organiza�ii sindicale, patronale, cet��enii, etc.) �i o reprezentare echilibrat� a intereselor femeilor �i b�rba�ilor. Ori de câte ori Cadrul Logic este revizuit, pe durata vie�ii unui proiect, analiza ini�ial� a factorilor interesa�i trebuie �i ea rev�zut�. Analiza factorilor interesa�i �i analiza problemelor sunt strâns legate între ele; f�r� a avea opinia oamenilor asupra unei probleme, nu vor fi clare nici cauza problemei, nici nevoile oamenilor �i nici solu�iile de rezolvare.

3.4.2 Analiza problemelor Analiza problemelor identific� aspectele negative ale unei situa�ii problematice actuale �i stabile�te rela�ia ‘cauz�-efect’ dintre problemele existente. Analiza implic� trei pa�i:

1. Definirea �i delimitarea clar� a cadrului analizei (situa�ia problematic� actual�) (ex: Poten�ialul turistic nedezvoltat, Industria u�oar� în declin) (vezi cap3.3 )

2. Identificarea problemelor majore definite ca st�ri, dificult��i, aspecte negative cu care se confrunt� grupurile �int�, beneficiarii �i factorii interesa�i (Este r�spunsul la întrebarea: care este/sunt problema/problemele?)

3. Vizualizarea problemelor în form� grafic�, numit� “arborele problemelor” sau “ierarhia problemelor”, pentru a stabili rela�iile cauz� – efect.

Analiza se prezint� sub forma unei scheme grafice, având în partea superioar� efectele problemei �i cauzele ei dedesubt. Analiza are ca �int� identificarea blocajelor reale, c�rora factorii interesa�i le acord� prioritate �i pe care caut� s� le înl�ture. Urmare a analizei situa�iilor problematice expuse anterior, prezent�m mai jos Arborele problemelor pentru fiecare dintre cele dou� cazuri alese.

19

S tu d iu d e ca z 1 : E U R O T U R IS M

A rb o rele p ro b lem elo r

N IV E L S C�ZU T D E D E ZV O LT A R E ÎN

T U R IS M

E F E C T E

C A U ZE

N IV EL S C�ZUT

D E C A LIFIC A R E

ÎN TUR IS M

LIP S � A B ILIT�� I

P R O FES IO NA LE ÎN TUR IS M

LIP S A

IN FO R MA� IEI

N IV EL S C�ZUT D E

O R GA N IZA R E ÎN

TUR IS M

D EFIC IT D E AB ILIT�� I

M AN AG ERIALE

MO D D E P R O MO VA R E

ÎN MUN C� N EC O RES P UN -

Z�T O R

LIP S A

S ER VIC IILO R

N UM�R

S C�ZUT D E TUR I� TI

�O MA J

C R ES C UT

N IV EL S C�ZUT A L

V EN ITUR ILO R D IN TUR IS M

IM P LIC A R E

S C�ZUT� LA N IV EL LO C A L

C O M UN IC ARE IN EF IC IEN T�

ÎN T RE AC T O RII LO C ALI

A C C ES R ED US LA C RED ITE

Studiu de caz 2: Dezvoltarea capacit��ii manageriale

Arborele Problemelor

C APACITATE TEHNIC� �I

MANAGERIAL� SC�ZUT�

EFECTE

CAUZE

MIG RA�IE RIDICAT� �

FOR�EI DE MUNC� NIVEL SC�ZUT AL

EXPORTURILOR

MARKETING NEPERFORMANT

PREGATIRE

PROFESIONAL� �I

MANAGERIAL� SC�ZUT�

INFORMA�II

INSUFIECINTE DESPRE PIA��

SOMAJ RIDICAT �OMAJ RIDICAT CALITATE SC�ZUT� A

PRODUC�IEI

LIPSA

CAPACIT��II DE ASOCIERE

INFRA-

STRUCTUR� SLAB�

LEGISLA�IE INSTABIL�

20

Odat� completat, Arborele problemelor prezint� imaginea complet� a unei situa�ii negative existente, pe care dorim s� o îmbun�t��im ca urmare a implement�rii proiectului. Impactul acestui tip de schem� logic� poate fi maxim dac� este elaborat� în cadrul unui seminar cu cei viza�i �i care cunosc situa�ia), condus de o persoan� care în�elege dinamica grupului �i are experien�� în utilizarea metodei (un moderator). Aceast� abordare poate fi combinat� cu altele, de tipul studiilor tehnice, economice sau sociale, ale c�ror rezultate ar putea completa analiza f�cut� în cadrul seminarului cu factorii interesa�i.

3.4.3 Analiza obiectivelor Analiza obiectivelor este o metod� conceput� s�:

• Descrie “situa�ia îmbun�t��it�” (stadiul viitor dorit), ca urmare a implement�rii proiectului;

• Verifice ierarhizarea obiectivelor; • Ilustreze grafic rela�iile “cauz�-efect “.

“Situa�ia negativ�” ilustrat� de Arborele problemelor este transpus� într-o “situa�ie îmbun�t��it�”, prin reformularea pozitiv� a problemelor identificate. De exemplu “produc�ia agricol� scazut�”, situa�ie negativ�, este reformulat� în “produc�ia agricol� ridicat�”, ca situa�ie pozitiv�. Aceste formul�ri pozitive devin astfel obiective. Ele se prezint� într-o alt� schem� logic� numit� Arborele obiectivelor. Arborele obiectivelor ofer� perspectiva clar� a situa�iei viitoare îmbun�t��ite. Red�m mai jos « Arborele obiectivelor » pentru cele dou� studii de caz, transformate din Arborele problemelor dup� tehnica descris� mai sus.

Studiu de caz 1: EUROTURISM

Arborele obiectivelor (1)

FINAL

MIJLOACE

NIVEL RIDICAT DE DEZVOLTARE ÎN

TURISM

NIVEL SPORIT DE

CALIFICARE ÎN TURISM

CIRCUIT INFORMA� IONAL

EFICIENT

NIVEL SPORIT DE

ORGANIZARE ÎN TURISM

ABILIT�� I

MANAGERIALE SPORITE

SISTEM DE PROMOVARE ÎN

MUNC� STIMULATIV

PROMOVARE EFICIENT� A SERVICIILOR

NUM�R RIDICAT

DE TURI�TI

IMPLICARE SPORIT� LA NIVEL

LOCAL

COMUNICARE EFICIEN��

ÎNTRE ACTORII LOCALI

ACCES SPORIT LA

CREDITE

NIVEL RIDICAT DE

VENITURI DIN TURISM

ABILIT�� I

PROFESIONALE SPORITE

�OMAJ SC�ZUT

21

Adesea, o asemenea schem� logic� prezint� fie un num�r prea mare de obiective, fie obiective de mare anvergur� (ex. fiscalitate redus�, scheme de creditare accesibile, cadru legal stabil) care nu pot fi îndeplinite ca urmare a implement�rii unui singur proiect, dar ar putea constitui obiective pentru un proiect mai mare, de interes na�ional sau chiar pentru un program sectorial, regional sau na�ional. Alte obiective apar drept nerealiste. În astfel de cazuri, se pot formula alte obiective posibil de îndeplinit în locul celor nerealiste, care trebuiesc abandonate complet. Spre exemplificare, în Studiul de caz 1 (Euroturism), obiectivele «Nivel sporit de calificare în turism» �i «Nivel sporit de organizare în turism» au fost abandonate ca fiind prea vagi, dar au fost avute avute în vedere la formularea unui nou obiectiv mai concret, anume realizarea unui «Centru de formare profesional� func�ional», posibil de îndeplinit cu ajutorul unor resurse materiale �i umane dimensionate corespunz�tor. Ca urmare, a fost elaborat� o nou� variant� simplificat� de «Arbore al obiectivelor», cu un num�r mai redus de obiective, realiste �i mai u�or de urm�rit în perspectiva implement�rii proiectului, dar care �intesc acela�i obiectiv central al proiectului: «Nivel ridicat de dezvoltare în turism».

Studiu de caz 2: Dezvoltarea capacit��ii manageriale

Arborele Obiectivelor

CAPACITATE TEHNIC� �I

MANAGERIAL� CRESCUTE

VOLUM DE EXPO RTURI CRESCUT

�O MAJ SC�ZUT COMPETITIVITATE CRESCUT�

FORTA DE MUNCA STABILIZATA

FOR�� DE MUNC�

STABILIZAT�

FINAL

MIJLOACE

MARKETING PERFORMANT

PREGATIRE PROFESIO-

NAL� �I MANAGE-

RIAL� CONFORM NEVOILOR

INFORMATII RELEVANTE,

SUFICIENTE �I ACTUALIZATE

CAPACITATE DE

ASOCIERE CRESCUT�

INFRA-

STRUCTUR� OPTIM�

LEGISLA�IE STABIL�

CENTRU DE

AFACERI FUNC�IONAL

22

Studiu de caz 1: EUROTURISM Arborele obiectivelor (2)

NIVEL RIDICAT DE DEZVOLTARE

A TURISMULUI

ABILIT��I PROFES IONALE

S PORITE ÎN TURIS M

CIRCUIT INFORMA- �IONAL

EFICIENT

ABILIT��I MANAGERIALE

CRES CUTE

S IS TEM DE PROMOVARE

ÎN MUNC� S TIMULATIV

NUM�R RIDICAT DE

TURI�TI

�OMAJ S C�ZUT

NIVEL RIDICAT AL

VENITURILOR DIN TURIS M

CENTRU DE FORMARE

PRO FESIO NAL� FUNC�IONAL

IMPLICARE S PORIT� LA

NIVEL LOCAL

COMUNICARE EFICIENT�


ACCES M�RIT LA CREDITE

3.4.4 Analiza strategiilor Pasul final al fazei de Analiz� const� în alegerea strategiei care va fi aplicat� pentru a îndeplini obiectivele propuse prin proiect. Alegerea strategiei const� în selectarea, din arborele obiectivelor, a unor obiective care vor fi incluse în proiect (obiective care vor fi îndeplinite sau par�ial îndeplinite ca urmare a implement�rii proiectului), a altor obiective care vor r�mâne în afara proiectului (obiective care nu vor fi îndeplinite prin proiectul propus) precum �i în alegerea obiectivului central – “scopul proiectului” (ex.: «Capacitate tehnic� �i managerial� sporit�» ) �i alegerea obiectivelor generale (ex.: «Num�r sporit de locuri de munc�», «�omaj sc�zut», «Nivel ridicat al veniturilor din turism»). Acest pas presupune:

• Stabilirea unor criterii clare pentru alegerea strategiei • Identificarea diferitelor strategii posibile pentru îndeplinirea total� sau

par�ial� a obiectivelor selectate pentru proiect • Alegerea strategiei proiectului

Grupurile de obiective înrudite, grupate pe vertical�, din “arborele obiectivelor”, se numesc strategii. Unul sau mai multe dintre aceste grupuri de obiective vor fi selectate ca strategie a proiectului propus. Strategia potrivit� se alege în raport de resursele materiale �i umane poten�ial utilizabile pe perioada de implementare a proiectului �i pe baza unui num�r de criterii, cum ar fi: priorit��ile factorilor interesa�i, �ansa de succes, bugetul,

23

relevan�a, timpul necesar implement�rii, contribu�ia la reducerea inegalit��ilor, inclusiv a inegalit��ilor de �anse dintre femei �i b�rba�i, etc. Strategia aleas� la Studiul de caz 1 - Euroturism, cuprinde, dup� cum se poate vedea în figura de mai jos, obiectivele generale («�omaj sc�zut, Nivel ridicat al veniturilor din turism, Num�r ridicat de turi�ti»), situate pe nivelul superior al arborelui obiectivelor, obiectivul central al proiectului («Nivel ridicat de dezvoltare în turism»), situat pe nivelul mediu al arborelui �i obiectivele imediate («Centru de formare profesional� func�ional, Abilit��i manageriale sporite, Abilit��i profesionale sporite în turism, Un circuit informa�ional func�ional, Mod de promovare corespunz�tor»), situate pe nivelul inferior al arborelui în partea stâng�. Obiectivele amplasate la nivelul inferior din partea dreapt� («Implicare sporit� la nivel local, Comunicare eficient� a actorilor locali, Acces sporit la credite»), sunt apreciate ca obiective de mai mare anvergur�, care nu pot fi îndeplinite cu mijloacele �i costurile posibil de alocat prin proiectul propus.Ca urmare, aceste obiective nu vor fi incluse în proiect, fiind astfel l�sate în afara strategiei alese pentru proiect.

Studiu de caz 1: EUROTURISM ALEGEREA STRATEGIEI

NIVEL RIDICAT DE DEZVOLTARE

A TURISMULUI

ABILIT��I PROFESIONALE

SPORITE ÎN TURISM

CIRCUIT INFORMA- �IONAL

EFICIENT

ABILIT��I MANAGERIALE

CRESCUTE

SISTEM DE PROMOVARE

ÎN MUNC� STIMULATIV

NUM�R

RIDICAT DE TURI�TI

�OMAJ SC�ZUT

NIVEL RIDICAT AL

VENITURILOR DIN TURISM

CENTRU DE FORMARE

PROFESIONAL� FUNC�IONAL

IMPLICARE SPORIT� LA

NIVEL LOCAL




OBIECTIVE ÎN

STRATEGIE OBIECTIVE ÎN AFARA

STRATEGIEI

24

In func�ie de amploarea �i dificultatea scopului (obiectivul central al proiectului) �i strategia aleas�, acum este momentul în care se poate opta pentru o singur� interven�ie, respectiv un singur proiect propus pentru implementare sau mai multe interven�ii, adic� un program compus din mai multe proiecte, de mai mic� amploare, care vizeaz� acela�i obiectiv general.

3.5 Faza de formulare

3.5.1 Construirea Matricei Logice Matricea Logic� prezint� substan�a unui proiect sau program ce se g�se�te într-un format coerent �i u�or de în�eles. Matricea Logic� este un instrument de lucru alc�tuit din patru coloane �i patru linii, cu ajutorul c�rora definim dou� concepte:

• Logica vertical� eviden�iaz� ceea ce urmeaz� s� se realizeze prin proiect, clarific� rela�iile cauz�-efect �i subliniaz� supozi�iile - aspecte exterioare proiectului care nu pot fi controlate de echipa de implementare;

• Logica orizontal� urm�re�te m�surarea efectelor proiectului �i a resurselor utilizate în perioada de implementare, prin precizarea unor

Studiu de caz 2: Dezvoltarea capacit��ii manageriale ALEGEREA STRATEGIEI

For�� de munc�

stabilizat�

�omaj sc�zut

Volum de exporturi

crescut

Competitivitate crescut�

Capacitate tehnic� �i managerial� crescute

Marketing performant

Preg�tire profesional�

�i managerial�

crescut�

Informa�ii relevante,

suficiente �i actualizate

Capacitate de asociere

crescut�

Infra-structur� optim�

Legisla�ie

stabil�

Centru de afaceri

func�ional

OBIECTIVE ÎN

STRATEGIE

OBIECTIVE ÎN AFARA

STRATEGIEI

25

indicatori de verificare a obiectivelor �i a surselor care permit identificarea acestor indicatori.

Fig.5. Logica vertical� �i orizontal�

$ � � �� $ � � ��

3.5.2 Prima coloan�: Logica interven�iei Prima coloan� a Matricii Logice este numit� “Logica interven�iei” (un proiect este considerat o “interven�ie”) �i stabile�te strategia de baz� ce fundamenteaz� proiectul, astfel:

• Activit��ile (al 4-lea rând, prima coloan�) se implementeaz� cu ajutorul mijloacelor materiale �i umane (“intr�rile” materiale �i umane ) mobilizate pe perioada de implementare;

• Urmare desf��ur�rii integrale a Activit��ilor, se ob�in Rezultatele (al 3-lea rând, prima coloan�)

• Rezultatele îndeplinite conduc la îndeplinirea Scopului (al 2-lea rând, prima coloan�);

• Scopul îndeplinit al proiectului contribuie la îndeplinirea (par�ial� a) Obiectivelor Generale (primul rând, prima coloan�).

In practica curent�, Rezultatele, Scopul �i Obiectivele Generale sunt denumite generic “obiective”. Cele patru niveluri ale obiectivelor din “Logica interven�iei” (rândurile 1,2,3,4, prima coloan� din Matricea Logic�) sunt definite astfel:

1. Obiectivele Generale ale proiectului/programului sunt obiective de amploare (ex.: Nivel ridicat de dezvoltare socio-economic�, �omaj sc�zut) �i vizeaz� beneficii importante �i pe termen lung pentru comunitate. Acestea fac leg�tura între proiect/program �i politicile na�ionale �i regionale sau sectoriale de dezvoltare ale guvernului �i ale donatorului, eviden�iind contribu�ia acestora la îndeplinirea obiectivelor politicii UE. Obiectivele generale propuse vor fi doar par�ial îndeplinite

26

prin proiectul propus, care va furniza o contribu�ie la atingerea lor. Obiectivele Generale pot fi îndeplinite ca urmare a implement�rii mai multor proiecte sau programe.

2. Scopul proiectului (ex.: Capacitate managerial� sporit�) este obiectivul central, care trebuie îndeplinit prin implementarea proiectului. Este de a�teptat ca scopul proiectului s� produc� efecte dup� încheierea proiectului. Scopul trebuie s� se adreseze problemei centrale �i s� fie definit în termeni de beneficii durabile pentru grupul (grupurile) de beneficiari. Scopul trebuie totodat� s� aduc� beneficii echitabile pentru femei �i b�rba�i din cadrul grupului (grupurilor) �int� �i ale beneficiarilor finali. Un proiect poate avea numai un singur Scop. Un proiect cu mai multe Scopuri ar fi un proiect excesiv de complex, care ar întâmpina dificult��i de management. Multiple Scopuri ale proiectului ar putea, de asemenea, s� indice obiective neclare sau aflate în conflict. Formularea clar�, concis� a Scopului unui proiect sau program poate contribui decisiv la succesul acestuia.

3. Rezultatele (ex.: Centru de afaceri func�ional) sunt “produsele” activit��ilor desf��urate în perioada de implementare a proiectului, iar realizarea lor conduce la îndeplinirea Scopului proiectului, ceea ce înseamn� c� încep s� apar� beneficiile durabile pentru grupurile �int� �i beneficiari;

4. Activit��ile (ex.: Reabilitare spa�iu, dotare, punere în func�iune tehnic� de calcul, organizare cursuri de formare) sunt ac�iuni care trebuiesc întreprinse, folosind resursele materiale �i umane (mijloacele), pentru a produce rezultatele propuse în cadrul proiectului sau programului. Activit��ile (cauza) se afl� în rela�ia cauz�-efect cu Rezultatele (efect).

Fig.6. Nivelul Obiectivelor� � � ��

�� !��

� ��

��

� � � � ��

� � �� "!� ��

! ��

%�� & ��

�� #� ��

'�� #��

'�� #��

27

3.5.3 Coloana a doua: Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO) IVO descriu, în termeni cantitativi �i calitativi, în ce m�sur� au fost îndeplinite 6 :

• Obiectivele Generale ale proiectului • Scopul Proiectului • Rezultatele proiectului

Mijloacele materiale �i umane (numite intr�ri sau «inputs» în limba englez�), sunt resursele necesare desf��ur�rii activit��ilor planificate în proiect �i se g�sesc plasate în rândul patru, coloana a doua. In aceast� caset� trebuie prezentat� estimarea resurselor necesare. De notat c� în Matricea Logic� nu exist� indicatori pentru activit��i.

3.5.4. Coloana a treia: Surse de verificare Sursele de verificare (ex.: Raportul anual al Camerei de Comer� �i Industrie, Rapoarte ale Agen�iei Jude�ene pentru Ocuparea For�ei de Munc�, etc) indic� unde �i sub ce form� pot fi g�site informa�iile despre îndeplinirea Obiectivelor generale, Scopului �i Rezultatelor (m�sura îndeplinirii acestora este dat� de Indicatorii de Verificare a Obiectivelor). Costurile �i sursele de finan�are (CE, Guvern, Banca Mondial�, USAID, BERD etc), conform bugetului proiectului, sunt plasate în rândul de la baza coloanei a treia a Matricii Logice.

3.5.5 Coloana a patra: Supozi�ii �i pre-condi�ii In Faza de analiz� constat�m c� implementarea unui singur proiect nu poate conduce la îndeplinirea tuturor obiectivelor identificate în Arborele obiectivelor. De aceea, conform strategiei de proiect alese (vezi Cap.3.4.4 - Alegerea strategiei), unele obiective, prezente în arborele obiectivelor, r�mân în afara proiectului, nefiind incluse în Logica interven�iei pentru proiectul propus (ex. Implicare sporit� la nivel local, Comunicare eficient� între actorii locali, Acces sporit la credite). Acestea ar putea îns� influen�a implementarea proiectului �i durabilitatea rezultatelor ce vor fi produse, dar se situeaz� în afara controlului echipei de management. Ca urmare, aceste obiective �i altele asem�n�toare lor, pot fi considerate drept condi�ii externe sau factori externi proiectului �i trebuiesc avute în vedere ca Supozi�ii, pentru ca propunerea de proiect s� aib� succes. Locul lor este în a patra coloan� a Matricii Logice. Supozi�iile reprezint� r�spunsul la întrebarea: “Ce factori externi nu sunt influen�a�i de implementarea proiectului, dar ar putea influen�a implementarea �i durabilitatea acestuia?”. Prezent�m, în continuare, pentru fiecare dintre cele dou� Studii de caz, Arborele obiectivelor în care sunt eviden�iate supozi�iile.

6 IVO descriu îndeplinirea obiectivelor proiectului în termeni de cantitate, calitate, grup(uri) �int�/beneficiari, timp, loc. Un bun IVO trebuie s� fie SMART, respectiv Specific, define�te clar ce este presupus s� se m�soare, M�surabil, Accesibil - la un cost acceptabil, Relevant cu privire la obiectivul privit �i încadrat într-un Timp adecvat.

28

Studiu de caz 1: EUROTURISM Eviden�ierea Supozi�iilor

NIVEL RIDICAT DE DEZVOLTARE A

TURISMULUI

ABILIT��I PROFESIONALE

SPORITE ÎN TURISM

CIRCUIT INFORMA�I-

ONAL EFICIENT

ABILIT��I MANAGERI-

ALE SPORITE

SISTEM DE PROMOVARE

ÎN MUNC� STIMULATIV

NUM�R

RIDICAT DE TURI�TI

�OMAJ SC�ZUT

NIVEL RIDICAT AL

VENITURILOR REALIZATE

DIN TURISM

CENTRU DE FORMARE PROFESIO-

NAL� FUNC�IONAL

IMPLICARE SPORIT� LA

NIVEL LOCAL




Obiectivele situate ÎN AFARA

ac�iunii proiectului sunt considerate

SUPOZI�II

Studiu de caz 2: Dezvoltarea capacit��ii manageriale Eviden�ierea supozi�iilor

For�� de munc� stabilizat�

Volum de exporturi crescut

�omaj sc�zut Competitivitate crescut�

Capacitate tehnic� �i managerial�

crescute

Centru de afaceri

func�ional

Marketing performant

Preg�tire profesional�

�i managerial�

crescut�

Informa�ii relevante,

suficiente �i actualizate

Capacitate de asociere

crescut�

Infra-structur� optim�

Legisla�ie stabil�

Obiectivele aflate ÎN AFARA

ac�iunii proiectului sunt considerate SUPOZI�II

29

În Matricea Logic�, la nivelul Obiectivelor Generale nu exist� supozi�ii. Absen�a lor este justificat� de faptul c� Obiectivele Generale, a�a cum s-a ar�tat mai sus, sunt identificate în fazele de Programare �i Identificare, când este avut� în vedere o viziune mult mai cuprinz�toare asupra comunit��ii, a c�rei construc�ie depinde de realizarea unui num�r mai mare de programe sau proiecte, decât cel în discu�ie. Prin urmare, ad�ugînd toate celorlalte interven�ii necesare pentru îndeplinirea integral� a Obiectivelor Generale, s-ar introduce un num�r mult prea mare de condi�ii �i factori externi, (dintre care mul�i nu au leg�tur� direct� cu interven�ia propus�), care ar face improbabil� implementarea proiectului propus. Pre-condi�iile, pozi�ionate în ultima caset� la baza coloanei a patra din Matricea Logic� �i în afara ei, reprezint� acele condi�ii ini�iale, independente de proiect, care trebuie s� fie deja îndeplinite înainte de începerea activit��ilor �i f�r� de care implementarea efectiv� a proiectului nu este posibil�. Pre-condi�iile r�spund la întrebarea: “Ce trebuie s� existe, astfel ca proiectul s� poat� începe?” De exemplu, în cazul unui proiect care propune reabilitarea unei cl�diri pentru a i se da o destina�ie social� (Centru de asisten�� social� pentru persoane în vârst�), pre-condi�iile ar putea fi :

• Existen�a cl�dirii în patrimoniul Consiliului Local, posibil de reamenajat �i dotat în scopul proiectului propus;

• Existen�a unei Hot�râri a Consiliului Local prin care cl�direa este destinat� scopului propus prin proiect

• Existen�a resurselor financiare locale pentru co-finan�area reabilit�rii cl�dirii.

Logica vertical� din Matricea Logic� se poate descrie în felul urm�tor:

• dac� pre-condi�iile sunt îndeplinite, activit��ile pot începe; • dac� activit��ile au fost desf��urate integral �i dac� supozi�iile de la acest

nivel (al activit��ilor) sunt îndeplinite, rezultatele propuse sunt ob�inute; • dac� rezultatele propuse prin proiect au fost ob�inute integral �i dac�

supozi�iile de la acest nivel (al rezultatelor) sunt îndeplinite, scopul proiectului este îndeplinit;

• dac� scopul proiectului a fost îndeplinit �i supozi�iile de la acest nivel (al scopului) sunt îndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea par�ial� a obiectivelor generale propuse în proiect.

30

Fig.7. Logica vertical�� !��

�� !��

� ��

��

� � � � ��

� � �� "!�

��

+

+

+

��

��

��

3.5.6 Cum se identific� Logica interven�iei? Dup� ce Factorii interesa�i au ajuns la un acord privind ideea de proiect (exemple: « Euroturism », « Dezvoltarea Capacit��ii Manageriale », etc) �i au convenit asupra formul�rii Scopului proiectului, Obiectivelor Generale, Rezultatelor �i Activit��ilor, aceste formul�ri se transpun în Matricea Logic�, pe prima coloan� a acesteia numit� Logica Interven�iei; este important s� se verifice c� aceste formul�ri sunt plasate în casetele de pe cele patru niveluri din coloana »Logica Interven�iei urmând logica cauz� - efect.

31

Tabel 2: Cum se identific� logica interven�iei? 1.Identificarea Scopului (obiectivul central) Se selecteaz� din Arborele obiectivelor acel obiectiv care produce beneficii durabile pentru grupul beneficiarilor, incluzând deopotriv� femeile si b�rba�ii. Pentru aceasta, este util s� se porneasc� de la baza arborelui. Avansând c�tre vârful arborelui, pot fi identificate obiectivele care reflect� beneficii durabile �i dintre acestea se va selecta, printr-un acord al factorilor interesa�i, obiectivul central care devine Scopul proiectului (Exemplu: Capacitate managerial� sporit�) 1. Identificarea Obiectivelor Generale Se selecteaz� din arborele obiectivelor unul sau mai multe obiective de la vârf, obiective globale (Exemplu: Nivel sporit de dezvoltare economico-social�, Nivel sc�zut al �omajului), a c�ror îndeplinire va genera beneficii pe termen lung pentru comunitatea local� sau pentru acel sector la a c�rui dezvoltare va contribui proiectul sau programul propus. Implementarea proiectului contribuie la îndeplinirea par�ial� a Obiectivelor Generale selectate. 2. Identificarea Rezultatelor Se selecteaz� din arborele obiectivelor, de la baza acestuia, acele obiective care – în rela�ia logic� “cauz�-efect”– dac� sunt îndeplinite, conduc la îndeplinirea Scopului identificat �i sunt, în consecin��, rezultate (Exemplu: Centru de afaceri func�ional). Se pot ad�uga �i alte rezultate care contribuie la îndeplinirea Scopului, urmare unei analize suplimentare a oportunit��ilor �i riscurilor situa�iei în discu�ie. 3. Identificarea Activit��ilor

• Se selecteaz� din Arborele obiectivelor, de la baza acestuia (în situa�ia unui arbore al obiectivelor construit în detaliu, stufos, cu multe obiective la baz�) acele obiective care, în rela�ia ‘cauz�-efect’, produc rezultatele prezentate �i aceste obiective sunt formulate ca Activit��i. Exemple de activit��i: «Organizarea �i desf��urarea unor cursuri de formare profesional�», «Dotarea cu tehnic� de calcul», «Punerea în func�iune a echipamentului tehnic»;

• Se pot ad�uga �i alte activit��i identificate dup� analiza suplimentar� a oportunit��ilor �i riscurilor situa�iei în discu�ie, analiz� realizat� prin studii adi�ionale, întâlniri suplimentare cu factorii interesa�i, acordând aten�ie intereselor specifice ale grupurilor slab reprezentate.

4. Dup� analize repetate ale rela�iilor “cauz�-efect” la nivelul Arborelui obiectivelor, pot fi identificate rezultate �i activit��i suplimentare care se pot încorpora în Logica interven�iei.

Not�: • In Matricea Logic� se includ numai activit��ile principale. • Activit��ile sunt numerotate, corespunz�tor rezultatelor la îndeplinirea c�rora

contribuie, atribuind numere fiec�rei activit��i (ex. :Activitatea 1.1, Activitatea 1.2, Activitatea 1.3 se refer� la Rezultatul 1; Activitatea 4.1, Activitatea 4.2, Activitatea 4.3 se refer� la Rezultatul 4, �amd ). Acest mod de numerotare a activit��ilor, corespunz�tor rezultatelor, reflect� rela�ia logic� cauz�-efect dintre activit��i �i rezultate.

32

3.5.7 Cum se identific� supozi�iile? Este necesar� o analiz� a probabilit��ii de îndeplinire a condi�iilor externe proiectului, numite supozi�ii, acestea având o leg�tur� direct� cu succesul proiectului. Unele condi�ii externe pot influen�a semnificativ succesul proiectului, în timp ce altele vor avea o importan�� marginal� la implementarea acestuia. Una dintre metodele de analiz� recomandate pentru proiecte cu complexitate ridicat� este Analiza riscului. O modalitate util� de analiz� a gradului de importan�� a supozi�iilor pentru succesul proiectului este redat� în schema de mai jos. Supozi�iile se identific�, a�a cum s-a ar�tat mai sus, dintre acele obiective care au r�mas în afara Strategiei alese, se formuleaz� în termeni pozitivi (Exemplu: Cadru legislativ stabil, Acces sporit la credite), apoi se transpun în coloana a patra a Matricii Logice la nivelurile corespunz�toare ale interven�iei.

Figura 8. Analiza Supozi�iilor

( � �� #�� )

% ��

��

* ��

+ � #� �� #�� $ � � ��

*��

� � � � �� ,�� #��, �� )

- � + �

+ � #� �� #�� $ � � ��

� � �� )

" �� ,�� .�� & ��

��

+ �

- �

5. FACTORII CALIT��II7 Un proiect este durabil dac� rezultatele pe care le-a produs sunt, pe termen lung, la îndemâna beneficiarilor, a�adar beneficiile pentru grupurile �int� �i beneficiari continu� s� se manifeste pe o perioad� îndelungat� de timp dup� încheierea perioadei de implementare a proiectului. E�ecul multor proiecte în privin�a beneficiilor pe termen lung furnizate beneficiarilor, poate fi explicat prin faptul c� au fost ignora�i factorii critici de succes. Calitatea nu trebuie luat� în considerare punctual, de regul� pu�in înainte de

7 Aici, “Calitate” înlocuie�te termenul DAC “Durabilitate”, pentru a sublinia diferen�a dintre calitate - un subiect ce opereaz� de la începutul concep�iei unui proiect/program, �i durabilitate - care se manifest� dup� încheierea duratei de via�� a unui proiect/program.

33

sfâr�itul unui proiect, ci pe toat� durata acestuia. Asigurarea calit��ii trebuie avut� în vedere înc� de la prima faz� a ciclului de proiect..

4.1 Ce sunt factorii calit��ii? Experien�a a demonstrat c� durabilitatea beneficiilor proiectului depinde de urm�torii factori:

1. Sentimentul de “Proprietate” al beneficiarilor asupra proiectului – m�sura în care grupurile �int� �i beneficiarii unui proiect sau program particip� la conceperea acestuia înc� din primele faze ale ciclului de proiect, devenind astfel “apar�in�tori de fapt” ai proiectului �i prin urmare, motiva�i s� acorde sprijinul lor la implementarea proiectului �i s�-�i asume responsabilit��ile ce decurg din proprietatea ulterioar�, pe termen lung, asupra beneficiilor ce decurg din rezultatele acestuia.

2. Sprijinul politicilor – Calitatea politicii de dezvoltare la nivel na�ional sau sectorial �i m�sura în care guvernul, partener al donatorului CE, dovede�te sprijinul s�u pentru continuarea activit��ilor rezultate din proiect, dup� încheierea perioadei de sprijin financiar acordat de organiza�iile finan�atoare (donatori).

3. Tehnologie corespunz�toare – dac� tehnologiile utilizate în proiect pot continua s� opereze pe termen lung (Exemplu: asigurarea cu piese de schimb �i servicii de între�inere �i repara�ii, suficien�a regulilor de siguran��, etc).

4. Aspecte socio-culturale – cum �ine cont proiectul de normele �i obiceiurile socio-culturale locale �i ce m�suri au fost luate pentru a se asigura c� toate grupurile beneficiare vor avea acces corespunz�tor la serviciile �i beneficiile proiectului, în timpul �i dup� implementarea sa.

5. Egalitatea �anselor dintre b�rba�i �i femei – cum �ine cont proiectul de nevoile �i interesele specifice ale femeilor �i b�rba�ilor, dac� acesta va conduce la accesul echitabil �i durabil al femeilor �i b�rba�ilor c�tre servicii �i infrastructur�, cum va contribui proiectul la reducerea inegalit��ii de �anse pe termen lung.

6. Protec�ia mediului – gradul în care proiectul urm�re�te s� protejeze �i nu s� deterioreze mediul ambiant �i, prin aceasta, s� sprijine dezvoltarea durabil�.

7. Capacitatea institu�ional� �i de management – abilitatea �i dedica�ia Contractantului de a implementa cu succes proiectul sau programul.

8. Viabilitatea economic� �i financiar� – dac� beneficiile proiectului sau programului cânt�resc în termeni socio-economici mai mult decât costurile, iar proiectul reprezint� o investi�ie profitabil� pe termen lung.8

Substan�a �i importan�a relativ� a acestor factori va depinde de context �i de aspectele specifice ale proiectului sau programului. Din practic� se cunoa�te c� dup� considerarea acestor aspecte ale calit��ii, pot ap�rea schimb�ri în concep�ia proiectului.

8 Manualul de Analiz� Financiar� �i Economic� (CE 1997) furnizeaz� o metodologie cuprinz�toare pentru utilizarea în diferitele faze ale Ciclului de Proiect.

34

4.2 Cum se planific� pentru calitate

Dup� ce au fost stabilite Logica Interven�iei �i Supozi�iile, se revizuie�te Matricea Logic� pentru a r�spunde la întreb�rile referitoare la calitatea proiectului/programului.

Tabelul 3: Intreb�ri de baz� privind calitatea proiectului

1. “Proprietatea” beneficiarilor

Ce dovad� exist� c� toate grupurile �int� �i beneficiarii (care includ deopotriv� femei �i b�rba�i) sprijin� proiectul? Cât de activi sunt/vor fi ei implica�i sau consulta�i, ca factori interesa�i în elaborarea �i implementarea proiectului? Cât de mult agreeaz� �i se angajeaz� ei in�i�i în îndeplinirea obiectivelor proiectului?

2. Sprijinul politicilor Exist� o politic� de dezvoltare sectorial�/regional� a Guvernului, coerent� �i relevant�, c�reia s�-i fie adresat proiectul/programul? Exist� dovada sprijinului suficient al autorit��ilor locale/centrale responsabile s� pun� în practic� politicile de sprijin �i s� aloce resursele necesare (umane, financiare, materiale) în timpul implement�rii proiectului/programului �i ulterior acesteia?

3. Tehnologie corespunz�toare

Exist� dovezi suficiente c� tehnologiile alese pot fi utilizate la un cost acceptabil �i c� exist� condi�iile de folosire a acestora, în termeni de personal calificat, disponibil local la nivelul utilizatorilor, în timpul implement�rii proiectului/programului �i ulterior acesteia?

4. Protec�ia mediului Au fost identificate efectele d�un�toare asupra mediului, care pot rezulta din utilizarea infrastructurii sau serviciilor (rezultatelor) generate prin proiect? Au fost luate m�suri pentru reducerea efectelor d�un�toare asupra mediului, dac� exist�, în perioada de implementare a proiectului �i ulterior acesteia?

5. Aspecte socio-culturale

Elaborarea/Implementarea proiectului se fac conform cu normele/atitudinile socio-culturale locale, ale grupurilor �int�/beneficiari vizate de proiect? Proiectul va promova o distribuire echitabil� a rezultatelor proiectului c�tre poten�ialii beneficiari?

6. Egalitatea de �anse dintre b�rba�i �i femei

S-au luat m�suri prin care s� se asigure c� proiectul va r�spunde deopotriv� nevoilor �i intereselor femeilor �i b�rba�ilor, va conduce la accesul echitabil �i de lung� durat� al femeilor �i b�rba�ilor la servicii �i infrastructuri generate de proiect �i va contribui la reducerea inegalit��ii de �anse pe termen lung?

7. Capacitatea institu�ional� �i de

Sunt suficiente dovezi c� autorit��ile de implementare vor avea capacitatea �i resursele (umane �i financiare) s� asigure

35

management managementul eficient al proiectului/programului? Ce m�suri au fost încorporate în proiect pentru a construi capacitatea necesar� în timpul implement�rii, în cazul în care aceasta lipse�te?

8. Viabilitatea economic� �i financiar�

Sunt suficiente dovezi c� beneficiile socio-economice ale proiectului vor justifica costurile implicate în implementarea proiectului �i c� proiectul reprezint� cea mai viabil� cale (activit��ile proiectului se pot auto-sus�ine financiar dup� implementarea proiectului, pe termen lung, �i vor continua s� r�pund� deopotriv� nevoilor/intereselor femeilor �i b�rba�ilor din grupurile �int�/beneficiari?

5. COMPLETAREA MATRICEI LOGICE

5.1 Cum se identific� indicatorii de verificare a obiectivelor (IVO) �i sursele de verificare (SV)?

Indicatorii de Verificare ai Obiectivelor reprezint� instrumente de m�sur� care fac posibil� cuantificarea, în termeni <SMART>, a nivelului atins de obiectivele propuse prin proiect sau program, ca urmare a implement�rii acestuia. Definirea �i utilizarea IVO permit controlul viabilit��ii obiectivelor �i formeaz� baza sistemului de monitorizare a proiectului. IVO trebuie s� fie m�surabili într-un mod sistematic �i posibil de ob�inut la un cost acceptabil. Sursele de Verificare sunt documente, rapoarte, sondaje, în general orice tip de surse oficiale, locale sau centrale, în care pot fi g�site informa�ii necesare identific�rii IVO, fie directe, fie prelucrabile. Definirea IVO, în termeni <SMART>, înseamn� c� indicatorii trebuie s� fie:

��(S) Specifici: furnizeaz� informa�ii despre caracteristicile specifice unui anumit obiectiv

��(M) M�surabili: prezint� aspecte cantitative �i calitative ale unui obiectiv care pot fi m�surate cu unit��ile de m�sur� cunoscute

��(A) Accesibili: posibil de g�sit la un cost acceptabil, pentru a fi folosi�i la verificarea stadiului atingerii unui obiectiv

��(R) Relevan�i: sunt semnificativi pentru obiectivul m�surat în contextul proiectului sau programului

��(T) încadra�i într-o perioad� de Timp: fac referire la un anumit interval de timp, bine precizat, privind stadiul atingerii obiectivului pe care îl verific�.

Adesea este necesar s� se identifice mai mul�i indicatori pentru un anumit obiectiv. Ace�tia pot furniza, împreun�, informa�ii complete referitoare la stadiul de îndeplinire al obiectivului. IVO trebuie defini�i înc� din fazele de Identificare �i Formulare ale Ciclului de proiect, dar uneori este nevoie ca ei s� fie detalia�i în faza de implementare, când sunt disponibile mai multe informa�ii despre obiectivele proiectului (obiective generale, scop, rezultate),

36

iar cerin�ele de monitorizare devin mai clare. Pentru verificarea Scopului proiectului, “obiectivul central” sau “centrul de greutate” al proiectului, trebuie avut grij� ca IVO s� încorporeze “beneficiile durabile pentru grupul �int� �i beneficiari”. De exemplu, în cazul unui proiect care propune reabilitarea unui drum de interes local, cu scopul de a cre�te gradul de mobilitate a locuitorilor comunit��ii, IVO pentru beneficii durabile ar putea fi definit ca “timp de acces la sta�ia de cale ferat� cea mai apropiat�, redus cu 20% fa�� de 2003, începând din septembrie 2004”.

Fig. 9. Exemplu de indicatori

� �� #�%��# �� $�� #� ��

% � �� #/ % � �� "!��#�0 � � � ��

� ��

/ % � �� "!��#�111� �� / % � �� !��"#�111 ��

/ % � �� #�111 ��!��"��#��/ % � �� & �� & � � �� # 111��$��

Odat� cu identificarea �i formularea indicatorilor, se specific� �i sursele de verificare (SV). Acestea ar trebui s� cuprind�:

• forma în care trebuie c�utat� informa�ia privitor la IVO (ex.: rapoarte de activitate, rapoarte financiare, rapoarte statistice oficiale, baze de date, documente specifice, etc.)

• institu�ia care poate furniza informa�ia privitor la IVO (ex.: Agen�ia Jude�ean� pentru Ocupare �i Formare a For�ei de Munc�, Camera de Comer� �i Industrie, etc)

• periodicitatea cu care trebuie furnizat� informa�ia (ex.: lunar, trimestrial, anual, etc.), acolo unde este cazul.

Sursele de verificare, din afara proiectului, ar trebui estimate dup� criterii ca accesibilitatea, credibilitatea �i relevan�a. Volumul de munc� �i costurile pentru colectarea informa�iilor pentru IVO ce urmeaz� s� fie alocate în timpul proiectului, trebuiesc estimate, iar mijloacele necesare trebuie puse la dispozi�ia proiectului. Adesea exist� o rela�ie direct� între complexitatea Sursei de Verificare �i costul informa�iei. Dac� se dovede�te c� un IVO este prea scump sau greu de g�sit, acesta poate fi înlocuit cu un IVO mai ieftin, dar adesea indirect. De exemplu, într-un proiect care urm�re�te cre�terea bun�st�rii fermierilor, în loc de “evolu�ia în detaliu a veniturilor din familiile fermierilor”, se pot estima “schimb�rile în cheltuielile familiale”. Aceste schimb�ri ar putea fi urm�rite, indirect, prin evaluarea vînz�rilor furnizorilor agricoli �i ale farmaciilor veterinare, ale furnizorilor de unelte agricole sau bunuri gospod�re�ti (sobe cu consum redus de energie, frigidere, ma�ini de sp�lat rufe, etc.).

Urmare celor prezentate în cap.3 �i 4, red�m mai jos exemple de Matrice Logic� corespunz�toare celor dou� Studii de caz :

37

Studiu de caz 1: Euroturism – Matricea Logic� (f�r� mijloace �i costuri)

Interven�ia Logic� Indicatori de verificare a obiectivelor Surse verificare Supozi�ii

Obiective Generale Num�r ridicat turi�ti �omaj sc�zut Nivel ridicat al veniturilor din turism

Num�r turi�ti cre�te cu x % dup� 2 ani Rata �omajului scade cu x % dup� 1 an Nivel salarizare în turism cre�te cu x % dup� 2 ani

Statistici na�ionale/locale jude�ene Dir. Jude�ean� de Statistic� Anuar statistic

Scopul Proiectului Capacitate managerial� crescut� în turism

Cifra de afaceri a localit��ii cre�te cu x % dup� 2 ani Num�rul de unit��i turistice nou înfiin�ate cre�te cu x % dup� 2 ani.

Rapoarte Camera de Comer� Rapoarte statistice

Acces sporit la credite Implicare sporit� a autorit��ilor locale

Rezultate Centru de formare profesional� func�ional Abilit��i manageriale sporite Abilit��i profesionale în turism sporite Sistem stimulativ de promovare în munc�

Cl�dire – suprafa�� construit� util� + dot�ri Num�r de afaceri nou create cre�te cu x % dup� 1 an Num�r de persoane nou angajate cre�te cu x % dup� 1 an Num�r de materiale promovare turism cre�te cu x % dup� 1 an X num�r de evenimente de promovare turism local, anual, dup� primul an

Proces verbal recep�ie centru Rapoarte, eviden�e ale centrului AJOFM Rapoarte statistice Rapoarte progres proiect

Comunicare eficient� a actorilor locali Sprijin al autorit��ilor locale Interes sporit al mediului de afaceri

Activit��i 1.1 Reabilitare cl�dire 1.2 Achizi�ionare de mobilier 1.3 Achizi�ionare tehnic� de calcul

�i echipamente tehnice 1.4 Punerea în func�iune a

echipamentelor achizi�ionate

Sprijin de la autorit��ile locale Sprijin din partea mediului de afaceri

2.1. Organizare �i desf��urare de cursuri specializate de managemnt 2.2. Organizare �i desf��urare de cursuri conexe (resurse umane, financiar-contabil, marketing, limbi str�ine) 2.3. Elaborare �i multiplicare suporturi de curs

Mijloace Costuri

Interes în mediul de afaceri

38

3.1. Organizare �i desf��urare de cursuri de instruire specifice pe meserii (recep�ioner, ghid turistic, administrator, buc�tar, etc) 3.2. Elaborare �i multiplicare suporturi de curs

Interes din partea poten�ialilor cursan�i

4.1. Elaborare �i editare buletin informativ, pliante, alte materiale promo�ionale 4.2. Multiplicare �i distribuire materiale promo�ionale

Sprijin din partea mass media

Pre-condi�ii Sus�inere factori de decizie Cl�dire existent�, Co-finan�are prin hot�râre a Consiliului Local Statut juridic al institu�iei

Studiu de caz 2: Dezvoltarea Capacit��ii Manageriale – Matricea Logic� (f�r� mijloace �i costuri)

Interven�ia logic� Indicatori de verificare a Obiectivelor

Surse verificare Supozi�ii

Obiective Generale For�a de munc� stabilizat� �omaj sc�zut

Num�r persoane emigrante scade cu x % dup� 1 an Rata somajului scade cu x % dup� 3 ani

Statistici na�ionale, regionale Eviden�e jude�ene - (AJOFM)

Scopul Proiectului Cifra de afaceri a localit��ii

Administra�ia Financiar�

Legisla�ie

39

Rezultate Centru de afaceri func�ional Marketing performant Preg�tire profesional� �i managerial� adecvat�

Informatii relevante suficiente �i actualizate

Cl�dire - suprafa�a construit� util� + dot�ri Num�r afaceri nou înfiin�ate cre�te cu x % dup� 3 ani X num�r de activit��i organizate de centru într-un an de la înfiin�are X num�r de zile/ore de curs organizate în primul an X num�r de participan�i la cursuri în primul an X num�r de certificate eliberate în primii doi ani X num�r de materiale de informare specializate în primul an

PV de recep�ie intermediar�/final�, devize Liste participan�i, liste certificate eliberate, eviden�ele centrului Contor site, dosar de pres�, dosar evenimente

Capacitate de asociere crescut� Sprijin de la autorit��ilelocale

Activit��i 1.1 Reabilitare cl�dire 1.2 Achizi�ionare mobilier 1.3 Achizi�ionare tehnic� de calcul

�i echipamente tehnice (instala�ii climatizare, copiator, fax, …)

1.4 Punerea în func�iune echipamente

1.5 Angajare personal

Avize favorabile �i în timp Respectare condi�ii calitate, cantitate, timp Exist� for�� de munc� calificat� Firmele au acces la Internet Interes pentru participare la evenimente din partea firmelor

2.1 Organizare �i desf��urare cursuri specializate marketing 2.2 Elaborare �i multiplicare suport de curs

Interes pentru participare din partea firmelor, sprijin de la mediul de afaceri

3.1 Organizare �i desf��urare cursuri de instruire specifice industriei u�oare 3.2 Elaborare �i multiplicare suport de curs

Sus�inere din partea mediului de afaceri Exist� interes din partea firmelor

4.1 Colectare date de pia�� intern�/extern�, poten�iali clien�i 4.2 Creare �i actualizare baze de date informa�ii specializate 4.3 Înfiin�are sistem de comunicare pe Internet

Mijloace Costuri

Surse de informare actualizate �i credibile Infrastructur� adecvat� Tehnic� de calcul

Pre-condi�ii: Sus�inere din partea factorilor de decizie Statut juridic corespunz�tor al institu�iei

40

5.2 Cum se identific� mijloacele �i costurile? In Matricea Logic�, casetele “Mijloace” �i “Costuri” înlocuiesc IVO �i SV la nivelul Activit��ilor. “Mijloacele” sunt resursele materiale �i umane necesare pentru derularea activit��ilor planificate �i de management din cadrul proiectului. “Costurile” reprezint� estimarea în termeni financiari a Mijloacelor identificate. Acestea trebuie s� fie prezentate într-un format special, care va specifica contribu�ia CE, a bugetului local sau na�ional, dup� caz �i a oric�ror altor p�r�i implicate, cum ar fi grupurile �int� �i beneficiarii. Prin urmare, activit��ile trebuie s� fie suficient de detaliate, astfel încât s� permit� estimarea cât mai corect� a mijloacelor necesare. Aceasta va include mijloacele �i costurile necesitate de activit��ile de management al proiectului, ca �i costurile de colectare a datelor despre IVO. Estimarea costurilor trebuie finalizat� la sfâr�itul fazei de formulare.

5.3 Controlul final al calit��ii Matricei logice

Odat� ce au fost stabilite mijloacele �i costurile, Matricea Logic� este complet�. Aceasta trebuie rev�zut� pentru a verifica dac�:

• logica vertical� este complet� �i corect�; • indicatorii �i sursele de verificare sunt accesibile �i de încredere; • precondi�iile sunt realiste; • supozi�iile sunt realiste �i complete; • riscurile sunt acceptabile; • probabilitatea de succes este rezonabil de mare; • aspectele calitative au fost luate în considerare �i, unde este cazul,

transpuse în activit��i, rezultate sau supozi�ii; • beneficiile justific� costurile; • este nevoie de studii adi�ionale.

Aceast� verificare trebuie efectuat� mai întâi la sfâr�itul seminarului de planificare, în timpul formul�rii, dar poate fi realizat� �i independent, de alte persoane decât acelea care au construit Cadrul Logic, în particular oficiali ai CE �i ai ��rii partenere.

41

Studiu de caz 1: Euroturism – Matricea Logic� complet�

Interven�ia Logic� Indicatori de verificare a Obiectivelor Surse verificare Supozi�ii

Obiective Generale Num�r ridicat turi�ti �omaj sc�zut Nivel ridicat al veniturilor din turism

Num�r turi�ti cre�te cu x % dup� 2 ani Rata �omajului scade cu x % dup� 1 an Nivel salarizare în turism cre�te cu x % dup� 1 an

Statistici na�ionale/locale jude�ene Dir. Jude�ean� de Statistic� Anuar statistic

Scopul Proiectului Capacitate managerial� crescut� în turism

Cifra de afaceri a localit��ii cre�te cu x % dup� 2 ani Num�rul de unit��i turistice nou înfiin�ate cre�te cu x % dup� 2 ani.

Rapoarte Camera de Comer� Rapoarte statistice

Acces sporit la credite Implicare sporit� a autorit��ilor locale

Rezultate Centru de formare profesional� func�ional Abilit��i manageriale sporite Abilit��i profesionale în turism sporite Sistem corespunz�tor de promovare în munc�

Cl�dire – suprafa�� construit� util� + dot�ri Num�r de afaceri nou create cre�te cu x % dup� 1 an Num�r de persoane nou angajate cre�te cu x % dup� 1 an Num�r de materiale promovare turism cre�te cu x % dup� 1 an X num�r de evenimente de promovare turism local, anual, dup� primul an

Proces verbal recep�ie centru Rapoarte, eviden�e ale centrului AJOFM Rapoarte statistice Rapoarte progres proiect

Comunicare eficient� a actorilor locali Sprijin al autorit��ilor locale Interes sporit al mediului de afaceri

Activit��i 1.5 Reabilitare cl�dire 1.6 Achizi�ionare de mobilier 1.7 Achizi�ionare tehnic� de calcul

�i echipamente tehnice 1.8 Punerea în func�iune a

echipamentelor achizi�ionate

Sprijin de la autorit��ile locale Sprijin din partea mediului de afaceri

2.1. Organizare �i desf��urare de cursuri specializate de managemnt 2.2. Organizare �i desf��urare de cursuri conexe (resurse umane, financiar-contabil, marketing, limbi str�ine) 2.3. Elaborare �i multiplicare suporturi de curs

Mijloace Cl�dire existent� destinat� Centrului prin Hot�râre a Consiliului Local Surse financiare pentru co-finan�are alocate prin Hot�râre a Consiliului Local

Costuri 177.000 Euro, buget total proiect compus din: 100.000 Euro grant 77.000 Euro co-finan�are Consiliul Local �i mediul de afaceri

Interes în mediul de afaceri

42

3.1. Organizare �i desf��urare de cursuri de instruire specifice pe meserii (recep�ioner, ghid turistic, administrator, buc�tar, etc) 3.2. Elaborare �i multiplicare suporturi de curs

Interes din partea poten�ialilor cursan�i

4.1. Elaborare �i editare buletin informativ, pliante, alte materiale promo�ionale 4.2. Multiplicare �i distribuire materiale promo�ionale

Sprijin din partea mass media

Pre-condi�ii Sus�inere factori de decizie Cl�dire existent�, cofinan�are prin hot�râre a Consiliului Local Statut juridic al institu�iei

Studiu de caz 2: Dezvoltarea Capacit��ii Manageriale – Matricea Logic� complet�

Interven�ia logic� Indicatori de verificare a Obiectivelor Surse verificare Supozi�ii

Obiective Generale For�a de munc� stabilizat� �omaj sc�zut

Num�r persoane emigrante din zon� scade cu x % dup� 1 an Rata somajului scade cu x % dup� 3 ani

Statistici na�ionale, regionale Eviden�e jude�ene - (AJOFM)

Scopul Proiectului Capacitate managerial� crescut�

Cifra de afaceri a localit��ii cre�te cu x % dup� 3 ani Num�rul de intreprinderi nou create cre�te cu x % dup� 1 an

Administra�ia Financiar� local� sinteze bilan� Camera de Comer� Registrul Comer�ului Eviden�e Prim�rie

Legisla�ie îmbun�t��it� �i stabil� privind exportul Infrastructur� optim� Exist� cerere pe pia�a extern� pentru exporturi

43

Rezultate Centru de afaceri func�ional Marketing performant Preg�tire profesional� �i managerial� adecvat�

Informatii relevante suficiente �i actualizate

Cl�dire - suprafa�a construit� util� + dot�ri Num�r afaceri nou înfiin�ate cre�te cu x % dup� 3 ani X num�r de activit��i organizate de centru într-un an de la înfiin�are X num�r de zile/ore de curs organizate în primul an X num�r de participan�i la cursuri în primul an X num�r de certificate eliberate în primii doi ani X num�r de materiale de informare specializate în primul an

PV de recep�ie intermediar�/final�, devize Liste participan�i, liste certificate eliberate, eviden�ele centrului Contor site, dosar de pres�, dosar evenimente

Capacitate de asociere crescut� Sprijin de la autorit��ilelocale

Activit��i 1.6 Reabilitare cl�dire 1.7 Achizi�ionare mobilier 1.8 Achizi�ionare tehnic� de

calcul �i echipamente tehnice (instala�ii climatizare, copiator, fax, …)

1.9 Punerea în func�iune echipamente

1.10 Angajare personal

Avize favorabile �i în timp Respectare condi�ii calitate, cantitate, timp Exist� pia�� de personal calificat Firmele au acces la Internet Interes pentru participare din partea firmelor la evenimente

2.1 Organizare �i desf��urare cursuri specializate marketing 2.2 Elaborare �i multiplicare suport de curs

Interes pentru participare din partea firmelor, sprijin de la mediul de afaceri

3.1 Organizare �i desf��urare cursuri de instruire specifice industriei u�oare 3.2 Elaborare �i multiplicare suport de curs

Sus�inere din partea mediului de afaceri Exist� interes din partea firmelor

4.1 Colectare date de pia�� intern�/extern�, poten�iali clien�i 4.2 Creare �i actualizare baze de date informa�ii specializate 4.3 Înfiin�are sistem de comunicare pe Internet

Mijloace Cl�dire existent� destinat� Centrului prin Hot�râre a Consiliului Local Surse financiare pentru co-finan�are alocate prin Hot�râre a Consiliului Local

Costuri 261.000 Euro, buget total proiect compus din: 200.000 Euro grant 61.000 Euro co-finan�are Consiliul Local �i mediul de afaceri

Surse de informare actualizate �i credibile Infrastructur� adecvat� Tehnic� de calcul

Pre-condi�ii: Sus�inere din partea factorilor de decizie Statut juridic corespunz�tor al institu�iei

44

6. UTILIZAREA CADRULUI LOGIC LA DEZVOLTAREA PLANURILOR DE ACTIVIT��I �I RESURSE

Cadrul Logic al unui proiect descrie destul de general, ce fel de activit��i trebuiesc întreprinse. Dup� ce Matricea fost completat�, în mod normal în timpul fazei de formulare, se trece la planificare, pentru a ad�uga detaliile opera�ionale. Planul de activit��i este metoda prin care se prezint� activit��ile unui proiect, ar�tând secven�a logic� de desf��urarea a acestora �i orice condi�ion�ri care exist� între ele. Planul este totodat� baza pentru atribuirea responsabilit��ii manageriale la fiecare activitate în parte. Având planul de activit��i preg�tit, poate începe detalierea mijloacelor �i planificarea costurilor. Planurile de activit��i �i resurse trebuiesc schi�ate în timpul realiz�rii studiului de fezabilitate, dac� proiectul necesit� aceast� analiz�.

Studiu de caz 1: Euroturism – Plan de activit��i

Luna Nr. crt.

Rezultate/Activit��i 1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

R.1 Centru de formare profesional� func�ional

A1.1 Reabilitare cl�dire IIII IIII IIII

A1.2 Achizi�ionare mobiler IIII IIII

A1.3 Achizi�ionare tehnic� de calcul, echipamente tehnice (inst. aer

condi�ionat, copiator, telefon,…….)

IIII IIII IIII

A1.4 Punerea in functiun/receptia echipamentelor achizitionate

IIII

R.2 Abilit��i manageriale sporite

A2.1 Organizare/desf��urare cursuri specializate de

management IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII

A2.2 Organizare/desf��urare de

cursuri conexe(resurse umane, finan�e-contabil., marketing,

limbi str�ine)

IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII

A2.3 Elaborare/multiplicare suport de curs


R.3 Abilit��i profesionale sporite în turism

A3.1 Organizare/desf��urare cursuri de instruire specifice pe meserii

(recep�ioner, ghid turistic, administrator, buc�tari, etc.)


A3.2 Elaborare/multiplicare suport de curs


R.4 Sistem corespunz�tor de promovare în munc�

A4.1 Elaborare/editare buletin

informativ, pliante, materiale promo�ionale

IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII

A4.2 Multiplicare �i distribuire materiale promo�ionale

IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII IIII

45

Dup� completarea Planului de activit��i se specific� mijloacele necesare realiz�rii acestora. Vor fi necesare informa�ii specifice privind costurile aferente. Structura de costuri a proiectului trebuie s� precizeze alocarea cheltuielilor c�tre poten�ialii finan�atori (pot fi unul, doi sau mai mul�i), astfel încât s� rezulte clar contribu�ia fiec�ruia.

Studiu de caz 1: Euroturism – Buget pe activit��i

Nr. crt. REZULTATE /ACTIVIT��I EURO

R.1 Centru func�ional de formare

profesional�

65.000

A1.1 Reabilitare cl�dire 30.000

A1.2 Achizi�ionare mobiler 15.000 A1.3 Achizi�ionare tehnic� de calcul �i

echipamente tehnice (inst. aer condi�ionat, copiator, telefon, fax)

15.000

A1.4 Punerea în func�iune/recep�ia echipamentelor achizi�ionate

5.000

R.2 Abilit��i manageriale sporite 60.000 A2.1 Organizare/desf��urare cursuri

specializate de management 25.000

A2.2 Organizare/desf��urare cursuri conexe (resurse umane, finan�e-contabilitate, marketing, limbi str�ine)

25.000

A2.3 Elaborare/multiplicare suport de curs 10.000 R.3 Abilit��i profesionale sporite în turism 30.000 A3.1 Organizare/desf��urare cursuri de

instruire specifice pe meserii (recep�ioner, ghid turistic, administrator, buc�tari)

25.000

A3.2 Elaborare/multiplicare suport de curs 5.000

R.4 Sistem corespunz�tor de promovare în munc�

22.000

A4.1 Elaborare/editare buletin informativ, pliante, materiale promo�ionale

15.000

A4.2 Multiplicare �i distribuire materiale promo�ionale

7.000

TOTAL 177.000

Odat� ce au fost calculate Costurile Totale, este important s� fie amintit c� institu�ia/organiza�ia de implementare va trebui s� acopere orice costuri recurente de sus�inere a furniz�rii serviciilor dincolo de via�a proiectului. Costurile Recurente pot fi acoperite (total sau par�ial) din veniturile generate prin activit��ile proiectului. Fie c� este sau nu acest caz, este important ca implica�iile costului recurent net al proiectului s� fie

46

clar specificate, astfel încât s� poat� fi determinat impactul viitor asupra bugetului institu�iei de implementare.

7. UTILIZAREA CADRULUI LOGIC LA PLANIFICAREA INTERVEN�IILOR

COMPLEXE. INTERCONECTAREA MATRICILOR LOGICE Interven�iile complexe, care constau în implementarea unui anumit num�r de proiecte, sunt denumite “programe”. Acestea pot fi programe la nivel sectorial, la nivel na�ional sau regional, vizând un num�r de sectoare. Principiile Analizei Cadrului Logic se aplic� deopotriv� �i acestor tipuri de interven�ii. Astfel, pentru a le planifica corespunz�tor, este necesar s� se parcurg� Faza de analiz� �i Faza de planificare a�a cum au fost prezentate anterior. In principiu, fiecare Cadru Logic poate fi descompus în mai multe Cadre Logice componente. Fiecare dintre acestea detaliaz� o component� a Cadrului Logic “principal”(“master”) la un nivel mai aprofundat. Sistemul de descompunere a Cadrului Logic principal (“master”) prezentat în figura 10 este util pentru a ilustra coeren�a componentelor dintr-un program sau proiect �i pentru a dezvolta fiecare component� în parte.

Fig. 10. Nivele de interven�ie: de la program la proiect

�� &

� ��

��

� � � � ��

� � ��

�� & � � ��

� ��

��

� � � � ��

� � ��

� ��

��

� � � � ��

� � ��

Când lucr�m cu Cadre Logice interconectate, trebuie s� avem o în�elegere foarte clar� a no�iunilor de Obiectiv, Scop sau Rezultat �i s� �tim s� identific�m corect grupurile �int� �i beneficiarii. Pentru definirea diferitelor nivele ale obiectivelor unui program sectorial la scar� na�ional�, este necesar s� �inem seama c� acesta trebuie s� fie capabil s� produc� urm�toarele tipuri de beneficii:

47

• La nivelul obiectivelor generale : Beneficii universal valabile, ce pot fi extinse la scar� na�ional� �i care conduc la realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii CE;

• La nivelul scopului: Beneficii durabile pentru toate grupurile �int� �i beneficiarii din sectorul respectiv la scar� na�ional�, inclusiv beneficii echitabile pentru femei �i b�rba�i; • La nivelul rezultatelor: Beneficii durabile pentru segmente ale grupurilor �int� �i beneficiarilor finali la nivel na�ional, sectorial sau regional. Pentru fiecare proiect din cadrul programului sectorial la scar� na�ional�, definirea obiectivelor în Logica interven�iei trebuie s� se fac� în acela�i mod în care a fost descris la capitolul 3.5.2., astfel ca proiectul s� fie capabil s� produc� urm�toarele tipuri de beneficii : • La nivelul obiectivelor generale: Beneficii durabile pentru toate grupurile �int� �i

beneficiarii din sectorul respectiv, la nivel na�ional, cu referire, acolo unde este aplicabil, la realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii CE, inclusiv egalitatea �anselor dintre femei �i b�rba�i;

• La nivelul scopului: Beneficii durabile pentru segmente ale grupurilor �int� din sectorul respectiv, fie la nivel na�ional, fie regional;

• La nivelul rezultatelor: Produse durabile ale activit��ilor întreprinse în proiect, la nivel na�ional, sectorial sau regional.

* * * * *

A�a cum s-a v�zut pe parcursul acestei lucr�ri, utilitatea Cadrului Logic, ca instrument de planificare �i management, este aceea�i, fie c� vorbim despre programe sectoriale sau regionale largi, fie c� vorbim despre proiecte mai mari sau mai mici. Fiind un instrument dinamic, Cadrul Logic trebuie reevaluat �i revizuit ori de cîte ori circumstan�ele ini�iale se schimb� �i pe m�sur� ce proiectele sau programele avanseaz�.

Fig. 11. Nivelele Obiectivelor pentru un program sectorial la scar� na�ional�

� � � �� !��

� ��

��

� � � � ��

� � �� "!�

� ��& � �� " � � � � �� & � � � �� '

�� 2�� 3

�� 2�� 3

�� 4��

�� 2�� 3��

( �� ) � & � �� "�"�� !��

5 1 & �� #��

6 1 � � ��

7 1 � �� # ��

& �� # �� #�� %

& �� # ��

/ " � � �� / ��

48

GLOSAR DE TERMENI FOLOSI�I ÎN METODOLOGIA PCM

Activit��i Ac�iunile (�i mijloacele) ce trebuiesc întreprinse pentru a produce rezultate.

Ele însumeaz� ce va fi întreprins prin proiect. Plan de Activit��i Un grafic Gantt, o reprezentare grafic� similar� cu un grafic bar�, stabilind

calendarul, succesiunea �i durata activit��ilor proiectului. Poate fi de asemenea utilizat pentru a identifica jaloanele importante pentru monitorizarea progresului �i pentru atribuirea responsabilit��ii în realizarea jaloanelor importante.

Analiza Obiectivelor

Identificarea �i verificarea beneficiilor viitoare dorite, c�rora beneficiarii le acord� prioritate. Rezultatul imediat al analizei obiectivelor îl reprezint� arborele obiectivelor �i ierarhia obiectivelor.

Analiza Strategiilor

Estimare critic� a c�ilor alternative de atingere a obiectivelor �i selec�ia unuia sau mai multora pentru includerea în proiectul propus.

Formulare (Appraisal*)

Intocmirea unui proiect �i analiza acestuia pentru a-i determina meritele �i acceptabilitatea în concordan�� cu criteriile stabilite. Acesta este pasul final înainte ca proiectul s� fie depus pentru finan�are. Verific� dac� proiectul este fezabil fa�� de situa�ia din teren, c� obiectivele stabilite r�mân corespunz�toare �i costurile sunt rezonabile. Termen adesea folosit sinonim: Sudiu de fezabilitate / Ex-ante Evaluare.

Faza de Formulare (Appraisal Phase*)

A treia faz� în ciclul proiectului. Implic� stabilirea detaliilor proiectului pe baza unui studiu de fezabilitate, urmat de o examinare de c�tre personalul CE, pentru aprecierea meritelor proiectului �i consisten�a cu politicile sectoriale.

Supozi�ii Factori externi care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului, dar asupra c�rora managerul proiectului nu are control direct. Ei formeaz� a patra coloan� a Matricei Cadru Logic �i sunt formula�i într-un mod pozitiv, ex.: “Reforma procedurilor penale implementat� cu succes”.

Grafic bar� Vezi “Grafic Gantt”. Beneficiari Sunt aceia care beneficiaz� în orice fel de pe urma implement�rii

proiectului. Trebuie f�cut� distinc�ie între: Parteneri de proiect / beneficiari direc�i: aceia care sunt sprijini�i prin fondurile CE în managementul conceperii �i implement�rii unui proiect, ex. de obicei: ministere, agen�ii de implementare;

Beneficiari intermediari: aceia care sunt sprijini�i în cadrul proiectului pentru a executa mai bine servicii c�tre grupul(rile) �int�, ex. personal agricol de suport, beneficiind de m�suri de instruire pentru a-�i executa mai bine serviciile de îndrumare pentru “femei �i b�rba�i, membrii familiilor de fermieri”;

49

Grup(uri) �int�: grupul / entitatea care va fi pozitiv afectat� de proiect la nivelul Scopului Proiectului �i cu care proiectul va lucra foarte strâns, ex. “ femei �i b�rba�i, membrii familiilor de fermieri”- în cazul men�ionat mai sus

Beneficiari finali: aceia care, dincolo de nivelul grupurilor �int�, beneficiaz� de proiect pe termen lung la nivelul larg al comunit��ii sau sectorului, ex. “copiii”, datorit� cheltuielilor crescute pentru s�n�tate �i educa�ie, “consumatorii” datorit� îmbun�t��irii �i desfacerii produc�iei agricole, sau “statul”, de exemplu, datorit� cre�terii veniturilor din export prin îmbun�t��irea marketingului �i a produc�iei agricole.

Comisia Comisia European�.

Angajament Un angajament este o decizie oficial� luat� de Comisie de a rezerva o anumit� sum� de bani pentru un anumit scop. Nici o cheltuial� nu poate fi efectuat� suplimentar fa�� de angajamentul autorizat.

Contractor Organiza�ia public� sau privat�, consor�iul sau persoana cu care autoritatea contractant� are un contract. Firma, persoana sau consor�iul c�ruia i se acord� un contract.

Costuri Costurile reprezint� transpunerea în termeni financiari a tuturor resurselor identificate (“Mijloace”).

Document Strategic de �ar� (Country Strategy Papers*)

Documentul Strategic de �ar� este un instrument pentru orientarea, managementul �i revizuirea programelor de asisten�� ale CE. Scopul s�u este de a furniza un cadru pentru programele de asisten�� ale UE, bazate pe obiectivele UE, agenda politic� guvernamental� a ��rii Partenere, o analiz� a situa�iei ��rii partenere �i a activit��ii altor parteneri majori. Sunt întocmite pentru toate ��rile ACP, MEDA (exceptând Cipru, Malta �i Turcia) �i ALA.

Strategia suport de �ar� (Country Support Strategy*)

Termen utilizat ca sinonim pentru Documentul Strategic de �ar� (CSP).

DAC Comitetul de Asisten�� pentru Dezvoltare al OCDE (Organiza�ia pentru Cooperare �i Dezvoltare Economic�).

Delegation Oficiul diplomatic reprezentând Comisia European�, acreditat în ��ri sau institu�ii interna�ionale la nivel de Ambasad�. Conduc�torul Delega�iei este adesea numit Delegat sau Ambasador.

Eficacitatea O apreciere a felului în care rezultatele au dus la atingerea scopului proiectului.

50

Eficien�a Gradul în care rezultatele au fost ob�inute la un cost rezonabil, în spe��, cât de bine au fost transformate Mijloacele �i Activit��ile în Rezultate de calitate.

Comisia European� Organismul executiv al Uniunii Europene. Ini�iaz� politica Uniunii Europene �i implementeaz� programe �i politici stabilite de autorit��ile legislative ale UE.

Evaluare O apreciere periodic� a eficien�ei, eficacit��ii, impactului, durabilit��ii �i relevan�ei unui proiect, în contextul obiectivelor declarate. Este întreprins� în mod uzual, ca o examinare independent� a contextului istoric, obiectivelor, rezultatelor, activit��ilor �i mijloacelor desf��urate, în vederea desprinderii de lec�ii care pot orienta viitoarea adoptare de decizii.

Faza de Evaluare

A �asea faz� a Ciclului de Proiect �i totodat� final�, în timpul c�reia proiectul este examinat în raport cu obiectivele �i lec�iile sunt utilizate pentru a influen�a ac�iunile viitoare.

Fezabilitatea Evalueaz� m�sura în care obiectivele proiectului pot fi într-adev�r atinse.

Studiu de Fezabilitate

Un studiu de fezabilitate, derulat în timpul fazei de Formulare, verific� dac� proiectul propus este bine fundamentat �i dac� este posibil s� satisfac� nevoile grupurilor �int� / beneficiarilor. Studiul trebuie s� prezinte proiectul în detalii opera�ionale complete, �inând cont de toate aspectele politice, tehnice, economice, financiare, institu�ionale, socio-culturale, de management, de mediu, privitoare la b�rba�i �i femei. Studiul va furniza Comisiei Europene �i guvernului partener suficiente informa�ii pentru a justifica aceptarea, modificarea sau respingerea proiectului propus pentru a fi finan�at.

Acord de Finan�are / Memorandum

Documentul semnat între Comisia European� �i �ara sau ��rile partenere, ulterior unei decizii de finan�are. Include o descriere a proiectului sau programului ce se finan�eaz�. Reprezint� angajamentul oficial al Uniunii Europene �i al ��rii partenere de a finan�a m�surile descrise.

Memorandum de Finan�are

Vezi “Acord de Finan�are”

Faza de Finan�are A patra faz� a Ciclului de Proiect în timpul c�reia proiectele sunt aprobate pentru finan�are.

Propunere de Finan�are

Propunerile de Finan�are sunt documente primare, înaintate Comitetului de Finan�are relevant de c�tre serviciile Comisiei pentru formularea unei opinii �i Comisiei pentru decizie. Propunerile descriu contextul istoric general, natura, scopul, obiectivele �i modalit��ile de realizare a m�surilor propuse �i indic� bugetul necesar. Dup� primirea opiniei favorabile a

51

Comitetului de Finan�are, aceste documente sunt subiectul deciziei de finan�are din partea Comisiei �i al Acordului de Finan�are care este semnat cu contractorul sau dup� caz, �ara partener� respectiv�.

Grafic Gantt O metod� de prezentare grafic� a informa�iilor utilizat� pentru planificarea activit��ilor. Similar� cu un grafic bar�.

‘Diferen�ele dintre b�rba�i �i femei’ (Gender*)

Diferen�ele sociale care sunt atribuite b�rba�ilor �i femeilor �i sunt înv��ate de ace�tia �i faptul c� acestea variaz� peste timp de la o societate (sau grup) la alta. Acestea difer� de sex, care se refer� la diferen�ele determinate biologic dintre femei �i b�rba�i.

Analiza ‘Diferen�elor dintre b�rba�i �i femei’ (Gender Analysis*)

Politica UE privind ‘diferen�ele dintre b�rba�i �i femei’ reflectat� în dezvoltarea cooper�rii pe baza valorilor larg împ�rt��ite, cere integrarea analizei “diferen�elor dintre b�rba�i �i femei” la nivel micro, intermediar �i macro, de-a lungul ciclclului proiectului. O analiz� a “diferen�elor dintre b�rba�i �i femei” permite identificarea �i integrarea dinamicii schimb�rii într-o situa�ie dat�, precum �i monitorizarea evolu�iei sale, în special privind disparit��ile dintre femei �i b�rba�i. Analiza acord� aten�ie la: diferitele roluri (productive, reproductive, luarea deciziilor) ale femeilor �i b�rba�ilor; accesul diferen�iat la resurse �i utilizarea acestora; nevoile, interesele �i problemele lor specifice; barierele particip�rii depline �i echitabile ale femeilor �i b�rba�ilor la activit��ile proiectului �i echitatea accesului la beneficiile ob�inute pentru femei �i b�rba�i.

Egalitatea de �anse dintre b�rba�i �i femei (Gender Equality*)

Promovarea egalit��ii de �anse dintre femei �i b�rba�i în rela�ie cu accesul lor la infrastructurile economice �i sociale �i la beneficiile dezvolt�rii este vital�. Obiectivul este reducerea disparit��ilor dintre femei �i b�rba�i, inclusiv în s�n�tate �i educa�ie, ocupare �i activitate economic�, ca �i în luarea deciziilor la toate nivelele. Toate programele �i proiectele ar trebui s� contribuie activ la reducerea disparit��ilor dintre b�rba�i �i femei în ariile lor de interven�ie.

Ierarhia Obiectivelor O reprezentare în form� de diagram� a interven�iilor proiectului propus, planificate logic, urm�rind o analiz� a problemei �i ar�tând rela�ia “mijloace- final”. Sinonim: Arborele Obiectivelor.

Faza de Identificare A doua faz� a Ciclului de Proiect. Implic� elaborarea ini�ial� a ideii de proiect în termeni de obiective, rezultate �i activit��i, pentru a decide dac� s� se continue sau nu cu un studiu de fezabilitate.

Impact

Efectul proiectului asupra mediului socio-economic sau mai larg, contribu�ia sa la obiectivele sectoriale mai largi sumarizate în Obiective Generale ale proiectului �i la realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii CE.

52

Faza de Implementare

A cincea faz� a Ciclului de Proiect în timpul c�reia proiectul este implementat �i este monitorizat progresul c�tre realizarea obiectivelor.

Perioada de Ini�iere Perioada de la începutul proiectului pân� la scrierea raportului de ini�iere, în mod uzual de dou� pân� la trei luni.

Raport de Ini�iere Primul raport produs la sfâr�itul periodei de ini�iere care actualizeaz� concep�ia proiectului �i/sau termenii de referin�� i stabile�te planul de lucru pentru restul proiectului.

Programe Cadru (Indicative Programmes*)

Acestea sunt preg�tite de Comisia European� în colaborare cu guvernele ��rilor partenere. Ele furnizeaz� îndrumare general� �i principii pentru cooperarea cu Uniunea European�, specific� sectoarele cheie �i temele pentru o �ar� sau regiune �i pot recomanda idei de proiecte.

Intr�ri, inputuri (Inputs*)

Vezi “Mijloace”.

Abordarea Integrat� Examinarea consecvent� a unui proiect de-a lungul tuturor fazelor Ciclului de Proiect, pentru a asigura c� aspectele relevan�ei, fezabilit��ii �i durabilit��ii r�mân în aten�ie.

Logica Interven�iei Strategia ce fundamenteaz� proiectul. Este descrierea narativ� a proiectului la fiecare dintre cele patru nivele ale ‘ierarhiei obiectivelor’ utilizate în matricea cadru logic.

Matricea Logic� (Logframe Matrix*)

Matricea în care sunt prezentate logica interven�iei, supozi�iile, indicatorii de verificare ai obiectivelor �i sursele de verificare ale proiectului.

Abordarea prin Cadrul Logic (Logical Framework Approach (LFA)*)

O metodologie pentru planificarea, managementul �i evaluarea programelor �i proiectelor, implicând analiza factorilor interesa�i, analiza problemei, analiza obiectivelor, analiza strategiilor, prepararea matricei cadru logic �i planurile de activit��i �i resurse.

Mijloace

Casetele “Mijloace” �i “Costuri” înlocuiesc IVO �i SV la nivelul Activit��ilor. Mijloacele sunt resurse fizice �i nefizice care sunt necesare pentru derularea activit��ilor planificate �i managementul proiectului. O distinc�ie poate fi f�cut� între resurse umane �i resurse materiale.

Jaloane importante (Milestones*)

Un tip de IVO furnizând indica�ii pentru obiective pe termen scurt �i mediu (în mod uzual activit��i) care faciliteaz� m�surarea realiz�rilor de-a lungul proiectului. Ele indic� de asemenea momentele când ar trebui luate decizii sau ar trebui finalizate ac�iuni.

Monitorizarea Colectarea, analiza �i utilizarea sistematic� a informa�iilor pentru luarea deciziei �i managementul proiectului.

53

Obiective Descrierea �intei unui proiect sau program. In sensul s�u generic se refer� la

activit��i, rezultate, scopul proiectului �i obiective generale.

Arborele Obiectivelor

O reprezentare în form� de diagram� a situatiei în viitor, odat� ce problemele au fost remediate, urmând o analiz� a problemei �i ar�tând o rela�ie “mijloace-final”.

Indicatori de Verificare ai Obiectivelor (IVO)

Indicatori care vor ar�ta dac� obiectivele au fost realizate sau nu la cele trei nivele ale matricei cadru logic. IVO furnizez� bazele pentru conceperea unui sistem de monitorizare.

Obiective Generale Ele explic� de ce proiectul este important pentru societate, în termeni de beneficii pe termen lung pentru beneficiarii finali �i beneficii mai largi pentru alte grupuri. Ele ajut� deasemenea la a ar�ta cum se integreaz� programul în politicile regionale/sectoriale ale guvernului / organiza�iilor respective �i ale CE, precum �i la realizarea cuprinz�toare a obiectivelor politicii CE de cooperare. Obiectivele Generale nu vor fi atinse doar prin proiectul în sine ( acesta va furniza doar o contribu�ie la realizarea Obiectivelor Generale), ci va necesita deopotriv� contribu�ia altor programe �i proiecte.

Ie�ire, rezultat imediat (Output*)

9Consecin�a imediat� �i concret� a m�surilor luate �i resurselor utilizate

Beneficiu (pe termen lung) (Outcome*)

9Rezultat pe termen lung la nivelul beneficiarilor, care include toate tipurile de beneficii ce vor decurge din rezultate.

Pre-condi�ii Condi�ii care trebuie satisf�cute înainte ca proiectul s� poat� începe, în spe��, pot începe activit��ile. Pre-condi�iile dac� sunt ata�ate la furnizarea ajutorului.

Studiu de pre-fezabilitate

Studiul de pre-fezabilitate, derulat în timpul fazei de identificare, identific� toate problemele, formuleaz� solu�ii alternative �i selecteaz� alternativa preferat� pe baza Factorilor Calit��ii. Studiul va furniza Comisiei Europene �i guvernului partener suficiente informa�ii pentru a justifica aceptarea, modificarea sau respingerea proiectului propus în vederea unei aprecieri suplimentare.

Analiza Problemelor O investiga�ie structurat� a aspectelor negative ale unei situa�ii pentru a stabili cauzele �i efectele acestora.

Arborele Problemelor

O reprezentare în form� de diagram� a unei situa�ii negative reliefând rela�ia cauz�-efect.

Program O serie de proiecte care au un obiectiv general comun.

54

Faza de Programare Prima faz� a Ciclului de Proiect, în timpul c�reia se preg�te�te Programul

Cadru.

Raport de Progres Un raport interimar privind progresul unui proiect, înaintat de contractorul proiectului organiza�iei partenere �i Comisiei, la un anume interval de timp. Include sec�iuni privind performan�a tehnic� �i financiar�. In mod obi�nuit este înaintat trimestrial.

Proiect O serie de activit��i cu obiective fixate, conceput s� produc� un rezultat specific într-un cadru de timp delimitat.

Ciclul Proiectului Ciclul proiectului urm�re�te via�a unui proiect de la ideea ini�ial� pân� la finalizare. Furnizeaz� o structur� prin care se asigur� cadrul în care sunt consulta�i factorii interesa�i, c� sunt definite deciziile cheie, cerin�ele de informare �i responsabilit��ile în fiecare faz�, astfel încât deciziile luate s� fie documentate la fiecare faz� din via�a unui proiect. Se încheie prin evaluare, pentru a formula lec�iile înv��ate din aceast� experien��, ce vor ajuta la conceperea viitoarelor programe �i proiecte.

Managementul Ciclului de Proiect

O metodologie pentru preg�tirea, implementarea �i evaluarea proiectelor �i programelor, bazat� pe abordarea integrat� �i pe abordarea prin Cadrul Logic.

Scopul Proiectului Obiectivul central al proiectului. Scopul trebuie s� se adreseze problemei centrale �i s� fie definit în termeni de beneficii durabile pentru grupul(urile) �int�. Scopul trebuie totodat� s� exprime beneficii echitabile pentru femei �i b�rba�i în cadrul grupului(rilor) �int�. Un proiect poate avea un singur Scop.

Factori ai Calit��ii Criterii care au fost verificate de-a lungul timpului c� au avut un impact semnificativ asupra durabilit��ii beneficiilor generate de proiecte �i care trebuie s� fie luate în considerare în conceperea �i implementarea fiec�rui proiect (anterior: “Criterii de Durabilitate”): ‘proprietatea’ beneficiarilor, sprijinul politicii, factori economici �i financiari, aspecte socio-culturale, egalitatea dintre b�rba�i �i femei, tehnologie corespunz�toare, aspecte privind mediul, capacitatea institu�ional� �i de management.

Costuri recurente Costuri pentru operare �i între�inere a rezultatelor proiectului care vor continua s� se produc� dup� încheierea perioadei de implementare.

Relevan�a Coresponden�a obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile �i priorit��ile grupurilor �int� �i ale beneficiarilor c�rora se presupune c� se adreseaz� proiectul, precum �i cu mediul fizic �i politic în care acesta opereaz�.

Plan de Resurse Detalierea bugetului proiectului, astfel încât mijloacele �i costurile s� fie

55

conforme cu activit��ile pe o perioad� de timp.

Rezultate “Produsele” activit��ilor întreprinse, prin combina�ia c�rora se atinge Scopul proiectului, respectiv începutul ob�inerii beneficiilor durabile pentru grupurile �int�.

Riscuri Vezi �i “Supozi�ii”. Factori �i evenimente externe care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului �i care nu au o probabilitate mare de producere. Se formuleaz� printr-un enun� negativ, ex. “Reforma procedurilor penale e�ueaz�”.

Surse de Verificare Formeaz� a treia coloan� a matricei Cadru Logic �i indic� locul �i în ce form� pot fi g�site informa�iile despre realizarea Obiectivelor Generale, Scopului Proiectului �i Rezultatelor (descrise de indicatorii de verificare a obiectivelor).

Analiza Factorilor Interesa�i (Stakeholder Analysis*)

Analiza factorilor interesa�i implic� identificarea tuturor grupurilor de factori interesa�i, respectiv acele grupuri ce pot fi afectate (pozitiv sau negativ) de interven�ia propus�, precum �i identificarea �i analiza intereselor, problemelor �i a poten�ialului specifice acestora. Concluziile acestei analize sunt apoi integrate în concep�ia proiectului.

Factori interesa�i (Stakeholders*)

Orice persoane, grupuri de persoane, institu�ii sau firme care pot avea o rela�ie cu proiectul/programul, sunt defini�i ca factori interesa�i. Ei pot – direct sau indirect, pozitiv sau negativ – afecta sau pot fi afecta�i de proces �i de produsele finale ale proiectelor sau programelor. In mod obi�nuit se iau în considera�ie diferitele sub-grupuri.

Perioada de Pornire Perioda implement�rii proiectului imediat dup� sosirea contractorului sau asisten�ei tehnice.

Durabilitate (Sustainability*)

Continuarea ob�inerii beneficiilor produse de proiect, dup� terminarea perioadei de suport financiar �i tehnic extern.

Criterii de durabilitate (Sustainability Criteria*)

Vezi “Factori ai Calit��ii”.

56

Analiza SWOT (SWOT Analysis*)

Analiza punctelor tari (S) �i a punctelor slabe (W) ale unei organiza�ii, a oportunit��ilor (O) �i amenin��rilor (T) cu care aceasta se confrunt�. Un instrument care poate fi utilizat în timpul tuturor fazelor Ciclului de Proiect.

Grup(uri) �int� Grupul/entitatea care va fi afectat� pozitiv de proiect la nivelul Scopului proiectului, cu care �i pentru care proiectul va lucra foarte strâns.

Asisten�a Tehnic� Speciali�ti, consultan�i, traineri, consilieri, etc, contracta�i pentru transferul de ‘know-how’, de abilit��i �i pentru crearea �i înt�rirea institu�iilor.

Termeni de Referin�� Termenii de Referin�� definesc sarcinile cerute unui contractor �i indic� contextul �i obiectivele proiectului, intr�rile �i ie�irile a�teptate, bugetul, calendarul �i descrierea sarcinilor.

Plan de lucru Plan care stabile�te activit��ile �i resursele necesare pentru ob�inerea rezultatelor �i atingerea scopului unui proiect.

* versiunea original� în limba englez� 9 Defini�ie pe baza indicatorilor de dezvoltare ai OCDE preluat� din versiunea original� a “Project Cycle Management Handbook”

57

Date post:	26-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

› files › docu › ... R O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ...Ordinul M.A.I 102 din...

Documents