95841487 Bazele Contabilitatii m Busuioc v Grigore i Leca

7/29/2019 95841487 Bazele Contabilitatii m Busuioc v Grigore i Leca

1/164

Contabilitate generala

1

M. BOGDAN- coordonator

M. BUSUIOC, V. GRIGORE, I. LECA,

V. BUIANU, S. ION

CONTABILITATE GENERALA(BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITASBucuresti, 2005


2/164


2

Prof. univ. dr. ing. ec. M. BOGDAN- coordonator

Lector univ. dr.

Mihaela BUSUIOC

Lector univ. drd.

Violeta GRIGORE

Ing.

Irina LECALector univ. dr.Vergina BUIANU

Sia ION

CONTABILITATEGENERALA

(BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITASBucuresti, 2005


3/164


3

CURPINS

CAPITOLUL 1 ........................................................................................ 9

CONTABIL ITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA ASISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ............................. 9

1.1 Obiectul contabilitatii ..................................................................................................................... 9

1.2. Metoda contabilitatii .................................................................................................................... 13

1.3. Principiile contabilitatii ............................................................................................................... 18

1.4 Functiile contabilitatii .................................................................................................................. 22

CAPITOLUL 2 ...................................................................................... 24

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ................................ 24

2.1 Definire, structura ........................................................................................................................ 24

2.2 Structura activului patrimonial .................................................................................................. 27

2.3 Structura pasivului patrimonial .................................................................................................. 29

2.4 Veniturile si cheltuielile ................................................................................................................ 31

CAPITOLUL 3 ...................................................................................... 34

EVALUAREA........................................................................................ 34

3.1. Evaluarea procedeu al metodei contabilitatii ......................................................................... 34

3.2. Forme de evaluare ....................................................................................................................... 38

3.3. Inventarierea ................................................................................................................................ 40

CAPITOLUL 4 ...................................................................................... 43


4/164


4

DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DEINREGISTRARE CONTABILA ......................................................... 43

CAPITOLUL 5 ...................................................................................... 49

BILANTUL CONTABIL...................................................................... 49

5.1 Continutul si structura bilantului ................................................................................................ 49

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant ..................................................................... 51

5.3. Variatia posturilor bilantiere ...................................................................................................... 56

5.4. Functiile bilantului ....................................................................................................................... 61

5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si analiza a bilantului contabil ............................ 62

CAPITOL 6 ............................................................................................ 65

CONTUL PROCEDEU DE BAZA AL METODEICONTABILITATII ............................................................................... 65

6.1. Continut ........................................................................................................................................ 65

6.2. Functiile contului ......................................................................................................................... 66

6.3. Forma si structura contului ........................................................................................................ 67

6.4. Reguli de functionare a conturilor ............................................................................................. 69

6.5. Planul general de conturi ............................................................................................................ 71

CAPITOLUL 7 ...................................................................................... 73

CONTABILITATEA CAPITALURILOR ......................................... 73

7.1. Notiuni generale ........................................................................................................................... 73

7.2. Contabilitatea capitalului social ................................................................................................. 74


5/164


5

7.3. Contabilitatea primelor de capital .............................................................................................. 78

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare ................................................................................ 79

7.5. Contabilitatea rezervelor............................................................................................................. 80

7.6. Contabilitatea rezultatului reportat ...................................................................................... 81

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat .............................................................. 82

7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii ......................................................................... 83

7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate .............................................................................. 84

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli....................................................... 84

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni ................................................ 85

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu .................................................................. 87

7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii ...................................................................... 87

7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung ............................................................................. 87

CAPITOLUL 8 ...................................................................................... 89

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE ...................... 89

8.1. Delimitari si structuri .................................................................................................................. 89

8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ................................................................................. 90

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale ..................................................................................... 92

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare .................................................................................... 96

CAPITOLUL 9 ...................................................................................... 98

CONTABILITATEA STOCURILOR ................................................ 98

9.1. Generalitati................................................................................................................................ 989.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor ................................................................................ 99


6/164


6

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile ............................................................................. 100

9.5. Conturile privind obiectele de inventar ................................................................................... 103

9.6. Conturile de produse ................................................................................................................. 103

9.7. Conturi de marfuri .................................................................................................................... 105

CAPITOLUL 10 .................................................................................. 107

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII .................. 107

10.1. Generalitati ............................................................................................................................... 107

10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii ..................................................................... 107

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor ...................................................................... 109

10.4. Taxa pe valoarea adaugata ..................................................................................................... 111

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului ............................................ 113

CAPITOLUL 11 .................................................................................. 117

CONTURILE DE TREZORERIE .................................................... 117

11.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 117

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament ................................................................................... 118

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci ........ 119

11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar ............................................... 121

11.5. Credite bancare pe termen scurt ............................................................................................ 122

11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie .................................................................. 122

11.7. Viramente interne .................................................................................................................... 123

CAPITOLUL 12 .................................................................................. 125


7/164


7

CONTABIL ITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR .... 125

12.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 125

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .............................................................................. 126

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare.................................................................................... 129

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ................................................................................ 131

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele ............................................... 132

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare ................................................................................ 133

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare...................................................................................... 135

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale .................................................................................. 137

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane ...................................................... 13812.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului ....................... 139

CAPITOLUL 13 .................................................................................. 141

BALANTA DE VERIFICARE .......................................................... 141

13.1. Continut si clasificare .............................................................................................................. 141

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare ................................................................................ 142

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor ...................................................................................... 143


8/164


8

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initiezein contabilitate, si in mod deosebit studentilor.

Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare,contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitorexaminandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intreempirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia deuniversal si nevoia de specific, intre juridic si economic.

Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punctde referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicitpractica in domeniu.

Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele

teoretice si metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea eaofera idei, concepte, teze si solutii privind organizarea si functionareacontabilitatii.

Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei deContabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibilaobiectul si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiilemetodei bilant, documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare,balanta de verificare, inventarierea.

Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai

eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor decontabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta sideprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile inactivitatea unitatiii patrimoniale

Autorii


9/164


9

Capitolul 1Contabilitatea - componenta principala a sistemului

informational economic

1.1 Obiectul contabilitatii

Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Eaare ca obiect stiinta conturilor, conturi prin care se efectueaza evidentavalorilor in miscare, inclusiv a unitatilor fizice, cand valorile suntexprimate si prin acestea.

Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare, tratare siinterpretare a informatiei, aplicata faptelor materiale, juridice sieconomice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice caindivid, firma, intreprindere.

Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. Eaa evoluat mult, in prezent ea este un mijloc de calcul economic si uninstrument de gestiune.

Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. C.G.Dumitrescu inIstoria contabilitatii arata ca, grecii au imprumutat tehnica contabila de

la egipteni si ei au trecut-o romanilor. Dar se pare ca evidentele contabilesunt mult mai vechi in istoria omenirii. Codul lui Hamurabi arata caasiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activsi Pasiv, multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din OrientulMijlociu, reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple.Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Grecii au avut evidente pentruactivitatile economice. Romanii au avut organizare contabila atat pentrupatrimoniul public, cat si pentru patrimoniul particular. Bancherii romaniintocmeau periodic si balanta de verificare. Operatiile iregistrate in

contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori.


10/164


10

Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practiciicontabililor din Venetia si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descriecontabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie.Dupa aparitia acestei lucrari, aplicarea contabilitatii in partida dubla se

raspandeste in tarile Europei.In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania,mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, incare erau si reguli de aplicare a contabilitatii. Este de retinut ca inMonitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structuracursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii.Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania,Moldova, Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul 1913 se infiinteazaAcademia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti.Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determinapublicarea unor lucrari de contabilitate.

Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze,idei, concepte, teorii, principii si standarde cu privire la continutulcontabilitatii. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic decontroverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor decunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurseloreconomice ale societatii. Mai importante sunt doua conceptii: primatrateaza contabilitatea ca teorie stiintifica, iar cea dea doua ca tehnica deculegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a informatiilor.

Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt autentice.Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o

teorie si metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitateareprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza,iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee, instrumenteprin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii,separate ca utilitati patrimoniale.

In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitateaeste o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de

studiu, metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiinteloreconomice.


11/164


11

Totusi, pe plan mondial, s-au conturat trei conceptii cu privire ladelimitarea si definirea obiectului contabilitatii, respectiv:

1. Conceptia administrativaconsidera ca obiectul contabilitatiiil constituie reflectarea si controlul, in expresie valorica, a

faptelor administrative, in vederea sprijiniriimanagementului (conducerii), pentru a obtine un minim deeforturi (cheltuieli), maximul de efecte economice(rezultate-venituri).

2. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii ilformeaza patrimoniul unui subiect de drept (agenteconomic), prin prisma relatiilor juridice, adica a drepturilorsi obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizicesau juridice, in corelatie cu obiectele, adica cu bunurile sivalorile corespunzatoare.

3. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectulcontabilitatii il constituie circuitul capitalului, privit atat subaspectul destinatiei lui, cat si sub forma modului dedobandire, respectiv, sub forma de capital propriu si capitalstrain.

In Romania, actele normative de baza care reglementeaza organizareasi conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt:- Legea contabilitatii nr. 82/1991;

- Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind aprobarea Regulamentuluide aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991;

- Ordonanta Guvernului nr. 22/1996, privind actualizarea sicompletarea regimului general al contabilitatii.Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994

s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene, inspecial din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationalecare au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti.

Ca structura, un plan contabil general cuprinde trei parti:1. Generalitati, in structura carora sunt incluse:


12/164


12

- Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii,registrele de contabilitate (instrumentele de lucru alecontabilitatii), reguli de inregistrare in conturi;

- Terminologia contabila recomandata;

- Planul de conturi;2. Contabilitatea financiara, numita si generala, in care se inregistreazatoate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre adetermina rezultatele financiare ale acestuia, prin:- Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor

financiare;- Gruparea conturilor din contabilitatea financiara;- Documentele de sinteza contabila.

3. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitateaexploatarii, are ca obiect doar calculatia costurilor.

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem observa calegiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului ilconstituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si siimobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cupotential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare,drepturile si obligatiile agentilor economici, precum si miscarile simodificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate,cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestia.

Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta adoua conditii de baza:

- Un titular de patrimoniu (subiect de drept);- Bunurile si valorile economice, privite ca obiecte de drepturi si

obligatii precum si titularul de patrimoniu.

Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si stareabunurilor economice, a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent

economic asupra acestor bunuri.


13/164


13

Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analizatemeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale aleoricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta deinformatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor

informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental alcontabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilormenite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare sia rezultatelor obtinute.

1.2. Metoda contabilitatii

Contabilitatea ca disciplina stiintifica, avand un obiect propriu decercetare, are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectuluisau. Datorita complexitatii obiectului de studiu, metoda contabilitatiireuneste mai multe procedee tehnice de lucru. Deci nu se pune egal intremetoda si procedeu.

Metodaeste o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop,iar procedeul este numai o maniera de a atinge scopul.

Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflateintr-o stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar, in vedereastabilirii normelor si principiilor cu caracter special pe care sefundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul caroracerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilorpatrimoniale.

Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de

metodele de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica, economiapolitica, stiintele economice de ramura, cibernetica economica, de la care


14/164


14

a preluat si utilizeaza diferite categorii si procedee. Principalele trasaturiale ale obiectului de studiu al contabilitatii constau in reflectareapatrimoniului unitatilor economice si sociale, atat sub aspectul utilitatii sifunctionalitatii bunurilor economice care il compun, adica destinatiei

economice al acestora, cat si sub aspectul raporturilor de proprietate incadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de drepturi siobligatii, adica al provenientei lor, sau in plan financiar al surselor definantare a bunurilor respective.

Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniuluiunitatilor economice si sociale a constituit trasatura esentiala de bazacare determina continutul metodei contabilitatii.

Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice =drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dubleireprezentari.

Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si socialeprin stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteiaconduce la amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizatede contabilitate, la dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice.

Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se aflaintr-o continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic,

ramanand totusi intr-un echilibru permanent. Acest echilibru esteevidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale delucru si anume dubla inregistrare.

Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dublareprezentare, prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor,elementele de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect, alunitatii si functionalitatii lor, adica al destinatiei economice si alprovenientei, respectiv al modului de dobandire. Raportul de echivalentaeste prezent atat in cazul maririi concomitente a bunurilor si surselor, cat

si in cel al micsorarii lor.


15/164


15

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul camiscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuituluieconomic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-ostare si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta. In acest

circuit in care contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-ostare sau forma in alta, reflectarea valorii economice se face de doua ori,deci, apare dubla inregistrare a operatiunilor in cauza.

Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentrucontabilitate prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupraexactitatii inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prinrelatia de echilibru.

O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea afolosirii unor procedee care sa permita inregistrarea numerica, cifrica, aexistentei si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale inexpresie valorica. Generalizand, se poate spune ca metoda contabilitatiireprezinta totalitatea procedeelor interdependente, pe care le folosesteaceasta in scopul cunoasterii situatiei partimoniului si a rezultatelorobtinute.

Procedeele metodei contabilitatii

Pentru realizarea obiectului contabilitatii, metoda acesteiafoloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu

privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrulunitatii. Aceste procedee sunt:

1. procedee comune tuturor stiintelor;2. procedee specifice metodei contabilitatii;3. procedee ale metodei contabilitatii, comune si altor discipline

economice.

1. Procedee comune tuturor stiintelorDintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda

contabilitatii pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate:observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza.


16/164


16

Observatia este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu aloricarei stiinte. Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentrucunoasterea operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe carele reflecta cifric, numeric, cu ajutorul procedeelor sale specifice.

Rationamentul se aplica de metoda contabilitatii, pentru ca pebaza de judecati logice, pornind de la fenomenele si procesele economicecare intra in obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. Pe baza derationament s-a ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul, pentruca intre mijloacele economice si sursele de finantare a acestora exista oegalitate perfecta.

Comparatia se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea adoua sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprimavaloric, cu scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele, caastfel sa se traga o serie de concluzii. Se foloseste frecvent comparatiapentru a se compara veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilescrezultatele finale.

Clasificarea este actiunea de impartire, distribuire, repartizaresistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie deasemanarile si deosebirile dintre ele. Asemanarile le apropie si leincadreaza in aceeasi clasa, iar deosebirile le diferentiaza si le distribuiein clase diferite.

Analiza reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unuiintreg, a unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element

component in parte.Sinteza ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se

bazeaza pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compuspentru a se ajunge la generalizare.

2. Procedee specifice metodei contabilitatii, utilizate pentru cercetarea sistudierea obiectului sau, sunt: bilantul, contul, balanta de verificare.

Bilantul este cel mai reprezentativ procedeu al metodeicontabilitatii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului

societatii. Se prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la oanumita data, in expresie valorica, sub dublul sau aspect: sub aspectul


17/164


17

destinatiei economice si sub aspectul surselor de procurare. Bilantulfurnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica sifinanciara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati. Bilantuleste completat de o serie de situatii anexa prin care se explica si se

detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-financiare ale unitatii.Contul se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectareafiecarui element din patrimoniu din punct de vedere al destinatieieconomice si al sursei de finantare, precum si a fiecarei pozitii noi pecare o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungulfazelor circuitului economic. Aceste conturi au legaturi reciproce atatintre ele cat si cu bilantul. Contabilitatea dispune de un sistem de conturiin care reflectarea operatiilor rezultate din miscarea elementelorpatrimoniale are la baza dubla inregistrare.

Legatura dintre cont, care furnizeaza informatiile de detaliu asuprafiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii, si bilant carefurnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu aunitatii, se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodeicontabilitatii numit balanta de verificare.

Balanta de verificare asigura in contabilitatea dubleireprezentari, dublei inregistrari, garantia exactitatii inregistrarilorefectuate in conturi. Datele balantei de verificare stau la baza intocmiriibilantului. Balanta de verificare indeplineste atat o functie de control catsi o functie economica, constituind puntea de legatura intre cont si bilant.

3. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor disciplineeconomice

Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alteprocedee comune mai multor discipline economice. Dintre acestea celemai importante sunt: documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea.

Documentatia orice operatie economica si financiara referitoarela existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fieconsemnata in documente care fac dovada infaptuirii lor. Documentele

au o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor decontabilitate, intrucat cu ajutorul lor se verifica justetea operatiilor


18/164


18

economice, controlul gestionar asupra valorilor materiale si banesti,precum si respectarea disciplinei contractuale.

Evaluarea este procedeul prin care datele contabilitatii suntreprezentate printr-o singura unitate de masura, creand posibilitatea

centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cuajutorul bilantului. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturalein unitati monetare cu ajutorul preturilor.

Calculatia este strans legata de evaluare ca procedeu al metodeicontabilitatii. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga indomeniul calculatiei costurilor de productie.

Inventarierea se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala apatrimoniului reflectat in contabilitate, si trebuie sa se verifice existentafaptica, directa a tuturor elementelor sale, in scopul descopeririineconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de peteren.

1.3. Principiile contabilitatii

Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei

financiare si a rezultatelor obtinute, trebuie respectate cu buna credintaregulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principiicontabile cum sunt:

Principiul prudentei potrivit acestuia, nu sunt admisesupraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectivsubevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont dedeprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurareaactivitatii unitatii. Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni

si in special a transferului de proprietate cu efecte posibile asupraexercitiului sau a celor parcurse deja, intrucat asupra lor nu se mai poate


19/164


19

interveni din punct de vedere contabil. La incheierea fiecarui exercitiufinanciar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile.

Principiul permanentei metodelor presupune continuitatea

aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea incontabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelorasigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Acestprincipiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente, stucturi, domenii deactivitate, a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. Aceasta excludeschimbarea metodelor in cursul exercitiului. Modificarea metodelor de laun an la altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie, cum arfi modificarea unor acte normative, stabilirea unor reguli generale deevaluare noi.

Potrivit principiului continuitatii activitatii, se presupune caunitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-unviitor previzibil, fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila aactivitatii. Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire.Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datelede incepere si de incetare a activitatii. Respectarea acestui principiupermite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raportcu terte persoane, inclusiv cu bugetul statului.

Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea intimp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimonialepe masura angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiuluila care se refera. Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea canu se mai poate interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare(aprobarea consiliului de administratie, inregistrare la organelefinanciare, la registrul comertului).

Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, conform

caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cubilantul de inchidere a exercitiului precedent.


20/164


20

Conform principiului neconpensarii, elementele de activ si de

pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,nefiind admise compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale

bilantului. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru fiecareelement patrimonial cu substanta materiala, pentru orice resursa carereflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis, in contabilitate cate uncont nou. Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificareaprevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Valorile rectificative suntevidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente patrimonialecuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau ramasa.Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii, de obiectele deinventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seamaprovizioanelor.

Alte principii rezultate din logica contabila sunt:

Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxonasi se regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imaginefidela.

Imagine fidela =Sinceritate +Regularitate

Sinceritatea =aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilorprofesionale ale domeniului contabil a legii, standardelor si procedeelorcontabile.

Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie esteconforma cu regulile si procedurile in vigoare.


21/164


21

Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial degestiune al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert,si anume bilantul contabil. Numai prin acesta putem dobandi o imaginefidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Se

distinge din aceasta cerinta rolul si locul procedeului bilant din cadrulansamblului procedeelor metodei contabilitatii.Principiul autonomiei unitatea este o entitate patrimoniala

distincta fata de proprietarii ei. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cutoate celelalte persoane fizice sau juridice participante la actul economicsau social. Ea trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar inspiritul legii.

Principiul stabilitatii unitatii monetareconform caruia mentinerease intampla in economia stabila, iar reevaluarea in economiileinflationiste.

Principiul costului istoric orice valoare economica inscrisa incontabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) saudin afara (achizitie), asa cum rezulta din documentele justificative carementioneaza aparitia fiecarui element patrimonial.

Principiul periodizarii observarea fenomenelor si proceseloreconomice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna, trimestru, an inraport cu necesitatile de inregistrare a costurilor.

Principiul verificarii toate operatiile economico-financiareaferente unui patrimoniu trebuie verificate. Verificarea nu trebuie

confundata cu controlul chiar daca are ca rezultat un control sau serealizeaza ca urmare a efectuarii acestuia. Verificarea trebuie inteleasa,in acest caz, ca un mijloc de asigurare asupra corectitudinii aplicarii unortehnici sau procedee de lucru. In acest sens putem vorbi de necesitateaintocmirii balantelor, a bugetelor de cheltuieli si venituri.


22/164


22

1.4 Functiile contabilitatii

Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale

a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare asistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului, situatieifinanciare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de contabilitate cuun singur circuit si cu doua circuite.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza conturileintr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital aprovizionare fabricatie vanzare realizare, atat pentru operatiile ce privescrelatiile cu tertii, cat si pentru cele ale gestiunii interne.

Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturileastfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiectinregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate deschimburile si relatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare, si intr-un alt circuit conturile care inregistreaza productia, costurile sirentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor executate.

Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poateprezenta schematic, astfel:

CONTABILITATEA DE GESTIUNEZONA INTERNA

CONTABILITATEA FINANCIARAZONA DE CONTACT CU MEDIUL

EXTERIOR

BANCA

FURNIZORII

INVESTITORIICLIENTII


23/164


23

In conditiile contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia selocalizeaza in fiecare circuit, astfel:Contabilitatea financiara:- Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in

scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatuluiglobal;

- Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor);- Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala;- Functia de instrument de gestiune a intreprinderii;

- Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelormacroeconomice;

- Functia de informare pentru analize financiare;

Contabilitatea interna de gestiune:- Functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de

activitate;- Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe

produse si activitati;

- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborariibugetelor si costurilor previzionate;

- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinateactualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord alunitatii economice;

- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurariiperformantelor la nivelul sectoarelor si pe produse, lucrari si servicii.

STATUL pt impozite si taxe


24/164


24

Capitolul 2Patrimoniul agentilor economici

2.1 Definire, structura

La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta puspatrimoniul.Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei

persoane fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi siobligatii. Pentru ca patrimoniul sa existe sunt necesare doua elementeinterdependente, unul in persoana fizica sau juridica, ca subiect dedrepturi si obligatii si altul in bunurile econmice, ca obiect de drepturi si

obligatii.In sensul cel mai larg, patrimoniul agentilor economici este formatdin totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza,precum si din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si leasuma, in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda.

Majoritatea specialistilor considera ca in centrul preocuparilor stiinteicontabile, adica obiectului de studiu al contabilitatii il constituiepatrimoniul agentilor economici.

Agent economic(Titularul de patrimoniu)

Patrimoniul

Bunuri si valori economice = Drepturi si obligatii


25/164


25

Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avandin vedere si continutul categoriilor economice de: avere, capital, resurseeconomice (mijloace economice). Desi, fiecare din aceste categoriieconomice poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului

contabilitatii, fiecare in parte are unele limite de interpretare.Averea - desi reprezinta totalitatea bunurilor si valoriloreconomice de care dispune un agent economic, ea nu exprima in moddirect drepturile si obligatiile patrimoniale ale agentului economic, maiexact raporturile de proprietate.

Capitalul este o categorie economica, care din punct de vederecontabil, se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispuneun agent economic, cat si la relatiile de proprietate ale acestuia, inlegatura cu bunurile de care dispune, fara a include insa si relatiile dedatorii, de obligatii, privind unele bunuri procurate pe baza acestora.

Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor,acea categorie economica ce se refera la modul concret de investire aacestora si relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor.

Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate, rezulta unechilibru, o realitate perfecta, intre valoarea bunurilor economice aleunei persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acestale are, in legatura cu procurarea si utilizarea lor.

Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea:

Bunuri cuvaloare

economica=

Drepturi cuvaloare economica

+Obligatii cu valoare

ecnomica

Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala apatrimoniului, ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu

factorii de productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului saude activitate.


26/164


26

Drepturile si obligatiilereflecta raporturile de proprietate in cadrulcarora se produc si se administreaza bunurile si valorile economice.

Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza

patrimoniul, atat din punct de vedere economico-financiar, cat si dinpunct de vedere juridico-administrativ.

Abordat din punct de vedere economico-financiar, patrimoniuleste o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale,corporale si financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si careintra sub incidenta cadrului juridic ce functioneaza intr-o economienationala.

Din punct de vedere juridico-administrativ, patrimoniul reflectatotalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a uneipersoane fizice sau juridice, exprimate in etalon banesc.

Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectivbunurile si valorile economice constituie structura de activ apatrimonilui sauactivul patrimonial.

Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectivdrepturile si obligatiile cu valoare economica constituie structura depasiva patrimoniului saupasivul patrimonial.

In consecinta, ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitatipoate fi scrisa sub forma:

Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P)

Activul si pasivul sunt structuri globale, specifice relatiilor deinvestiri si finantari a elementelor patrimoniale, iar cele de cheltuieli sivenituri sunt specifice relatiilor de transformari a elementelor depatrimoniu, in cadrul proceselor economice. Cuantumul activitatiiunitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul devalorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Astfel,

mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata maimare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul


27/164


27

mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data sicare trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct devedere al criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determinastucturile de activ si de pasiv in continuare.

2.2 Structura activului patrimonial

Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite subaspectul utilitatii si functionalitatii, valorificarii lor in activitatea unitatiieconomice si sociale. Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau

modul de folosire a fondurilor.Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a

doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate alemijloacelor economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de douacategorii: unele care au o durata mai mare de functionare, care seconsuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri defunctionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiescreinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al criteriilormentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ

in continuare.

Strtucturi de activ1. Active fixe imobilizari necorporale

- imobilizari corporale- imobilizari financiare

2. Active circulante stocuri si productie in curs de executie- mijloace circulante de decontare- mijloace circulante banesti

3. Active de regularizare si asimilate


28/164


28

Activele fixe numite si imobilizari, cuprind acele categorii debunuri care au existenta durabila. In cadrul acestora se cuprind:imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale, imobilizarilefinanciare.

- imobilizarile corporalecuprind acele bunuri materiale (tangibile) careparticipa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare deutilitate dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupranoilor produse; ca valori de utilitate, imobilizarile corporale se impartin doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe;

- imobilizarile necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizari care nu seconcretizeaza in bunuri, ci intr-un document juridic sau comercialcare atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. Imobilizarilenecorporale cuprind: cheltuielile de constituire a societatii,cheltuielile de cercetare- dezvoltare, concesiuni, brevete, marci defabrica, alte drepturi si valori similare, programele informatice,fondul comercial;

- imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma departicipatii la capitalul permanent al altor societati, precum si titlurilede credit pe termen lung.

Active circulanteIn functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o

indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart

in: mijloace circulante materiale, mijloace circulante in decontare,mijloace circulante banesti.- mijloace circulantemateriale, reprezinta acele valori economice care

imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale,productia in curs de executie, produse finite, marfuri si ambalaje. Maisunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata.

- mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie sidisponibilitatile banesti, sunt acele valori economice care imbracaforma sau indeplinesc functia de bani. Structural, ele se pot gasi sub

forma de plasamente de trezorerie, disponibilitati banesti si altevalori.


29/164


29

- mijloace circulante in decontare, numite si creantele intreprinderii,reprezinta valori economice avansate temporar de titularul depatrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza saprimeasca echivalent valoric.

Active de regularizare si asimilatedin aceasta categorie fac parte:- cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in

exercitiile viitoare- decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate,

cheltuieli de judecata- prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta

dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare aobligatiunilor.

2.3 Structura pasivului patrimonial

Prin componenta sa, reflecta modul de finantare al mijloaceloreconomice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare.

Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire

economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu.Pentru procurarea de mijloace economice, o intreprindere folosestefinantare proprie si finantare straina. Corespunzator celor doua categoriide finantari, sursele proprii de finantare se impart in surse permanente siin surse curente. Sursele permanente sunt formate din surse proprii sisurse straine pe termen lung, iar sursele curente sunt corespunzatoaredatoriilor pe termen scurt.

a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. Din structuraacestuia fac parte: capitalul propriu, subventiile de capital,

primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele,fondurile, profitul, provizioanele.


30/164


30

b)Sursele straine denumite datorii, obligatii sau capital strain,exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti. Acesteacuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii decreditare, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de

decontare ale unitatii. Din structura surselor straine fac parte :credite bancare, imprumuturi pe baza de titluri, datoriilecomerciale, datoriile fiscale, datoriile salariale si datoriile fatade asociati si actionari.

Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere,natura, provenienta, exigibilitate, in:

1. datorii;2. provizioane pentru riscuri si cheltuieli3. venituri in avans4. capital si rezerve

1. DatoriiO datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce decurgedin evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se reazulte oiesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare, ocaracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimonialaare o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri siservicii primite, credite, impozite si taxe datorate. Datoriile rezuta din

tranzactii sau alte evenimente trecute. Datoriile se concretizeaza inresuse straine atrase temporar in circuitul economico financiar alunitatii patrimoniale. Potrivit destinatiei, datoriile pot fi:a. financiare;b. comercialec. fiscaled. salarialee. socialef. fata de actionari sau asociati

g. creditori diversi


31/164


31

2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieliSunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderipotentiale sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare, precum siprovizioane pentru pensii. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul

exercitiului in scopul acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectareaunui element din activ. Ele reprezinta o categorie de resurse intermediareintre datorii si capitaluri proprii. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse siprovizioanele pentru deprecieri in special a activelor.

3. Venituri in avansSunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar dinnecesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de altepasive aferente altor exercitii. In aceasta categorie se include:- venituri in avans- subventiile- subventiile pentru investitii.

4.Capital si rezerveReprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionarisi asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de aobtine profit. Capitatalul are un caracter stabil, in sensul ca asigurafinantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de unan. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii, se modifica prin

cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si selichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct de vedere al surseide finantare, capitalul imbraca doua forme distincte: capital prirpiu sicapital strain.

2.4 Veniturile si cheltuielile


32/164


32

Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneazaraporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrulproceselor interne. Cheltuielile acopera angajarea, consumul si platileprivind factorii de productie natura, munca si capitalul.

Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortulfacut de unitatea economica in vederea realizarii obiectivului deactivitate.

Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala, oricat dediverse ar fi, se diferentiaza in functie de natura activitatilor care legenereaza, in cheltuieli de expluatare, cheltuieli financiare, cheltuieliexceptionale.

Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are osursa de finantare sau este producatoare de rezultat. In plan economic sifinanciar, pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si arezultatului obtinut se utilizeaza notiunea de venit.

Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniuca rezultat al activitatii proprii. Veniturile pot fi delimitate si evidentiatein contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului, avansarearezultatului si incasarea rezultatului.

Veniturile, in functie de activitatile care le genereaza, se impart invenituri din activitatea de exploatare, venituri financiare si venituriexceptionale.

In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca

structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

Cheltuieli Venituri Rezultate1. Cheltuieli de

exploatareVenituri din activitateade exploatare

Rezultate dinactivitatea deexploatare

2. Cheltuieli financiare Venituri financiare Rezultate finanaciare3 =1 +2 Rezultate curente4. Cheltuieli

exceptionale

Venituri exceptionale Rezultate exceptionale

5 =3 +4 Total cheltuieli Total venituri Rezultat brut


33/164


33

6. Impozit pe profit7 =5 6 Rezultat net

In functie de cele doua structuri de baza cheltuieli si venituri,

rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare,rezultate financiare si rezultate exceptionale.

Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent, rezultatulexceptionalsi impozitul pe profit.


34/164


34

Capitolul 3Evaluarea

3.1. Evaluarea procedeu al metodei contabilitatii

Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatilepatrimoniale se face folosind exprimarea baneasca (valorica), decievaluarea.

Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legatade celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimareavalorica a operatiunilor economice. Fara evaluare nu se poate realizacontabilitatea unitatii patrimoniale. Contabilitatea foloseste evaluareaatat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor economice, cat si pentrucentralizarea si generalizarea datelor sale informationale.

Evaluarea este operatiunea de cuantificare, de masurarea inexpresie valorica a resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilorde munca inmagazinate in produse sau in servicii.

Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosireacategoriilor economice generate de actiunea legii valorii. Contabilitateanu poate lucra decat cu valori, adica dupa ce diversitatea structurilor

patrimoniale este adusa la acelasi numitor, pe care il reprezintaexprimarea in bani.

Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceputin contabilitatea financiara si ccea manageriala. De aceea este necesarafixarea unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura.

Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers. El trebuie interpretatsi utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Din interior,obiectul evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale, din exterior

evaluarea poate avea caobiect anumite componente sau anumitemodalitati de coantiifcare, cum ar fi evaluarea fiscala.


35/164


35

Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folositain masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. In contabilitateaceasta unitate de masura o reprezinta banul. La noi in tara unitatea demasura este leul care sta la baza sistemului monetar national.

In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului, a situatieifinanciare si a rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respectaurmatoarele principii:a. Principiul stabilirii obiectului evaluarii prin obiect al evaluarii se

intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii.b. Principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniele se

evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real.c. Principiul alegerii formei de evaluare in functie de scopul urmarit.d. Principiul prudentei cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale

sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibileinregistrate ca urmare a activitatii desfasurate, si nu se admite nicisupraevaluarea sau subevaluarea acestora.

e. Principiul permanentei metodelor presupune continuarea aplicariinormelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare.

Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimonialesupuse evaluarii, exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate inpreturi, tarife, costuri.

Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in

vederea obtinerii produselor, lucrarilor sau serviciilor. Ele se folosescatat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii cost deachizitie - cat si pentru cele fabricate in unitate cost de productie sicostul complet.1. Costul de achizitiese compune din:

- pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de lafurnizor;

- eventualele cheltuieli de transport, aprovizionare suportate decumparator;

- unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare defunctionare a unor bunuri;


36/164


36

- eventuale taxe nedeductibile.2. Costul de productiea unui bun se compune din:

- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate;- cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii

in produs finit.3. Costul complet sau costul de desfacerecuprinde:- Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor ;- Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate.Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru

bunurile vandute. Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intreagentii economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurilecatre populatie).

Tarifele sunt elemente banesti, asemanatoare preturilor, cu ajutorulcarora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum simunca depusa de personalul unitatii.

Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vedereaevaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoricdenumit si valoare contabila. Evaluarea elementelor patrimoniale se facela diferite momente ale desfasurarii activitatii economice, si anume:- La intrarea in patrimoniu;- La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum;- La inventariere;- Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar.

La intrarea in patrimoniu a bunurilor, evaluarea se face in functie demodul de dobandire:1. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in

actul de evaluare, numita valoare de aport;2. bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea

de utilitate in functie de pretul pietii, starea sau amplasarea bunurilor;3. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de

achizitie;

4. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimonialaevaluate la costul de productie efectiv;


37/164


37

5. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominalainscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptulde creanta.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prinutilizarea urmatoarelor metode:1. metoda primul intrat- primul iesit FIFO (first in- first out) potrivit

careia costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primeiiesiri;

2. metoda ultimul intrat primul iesit LIFO ( last in first out) adicapentru iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversaintrarilor;

3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecareintrare, dupa formula:

)+

)+=

intrataCantitateainitialstoculdina(Cantitate

intrariiValoareainitialstocului(ValoareaCMP

CMP X =Cantitatea iesita Valoarea materialelor iesite

4. metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic deinregistrare a iesirilor, de obicei pretul ce corespunde surseiprincipale de aprovizionare.

Evaluarea la inventariere. Cu ocazia inventarierii, elementelepatrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate, denumita sivaloare de invertar. Cu acest prilej, valoarea de intrare se pune de acordcu rezultatele inventarierii. In comparatie pot rezulta plusuri sauminusuri de valoare. Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila sivaloarea de inventar se solutioneaza diferit pentru active, respectivpentru pasive.1. In cazul elementelor de activ:


38/164


38

- Diferentele constatate in plus nu se inregistreza, iar activele sementin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare saucontabila.

- Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de

intrari reprezinta o depreciere.2. In cazul elementelor de pasiv;- Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui

provizion, iar pasivele respective se mentin in contabilitateacurenta la valoarea lor de intrare sau contabila.

- Diferentele constatate in minus nu se inregistreza.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar. La sfarsitulperioadelor de gestiune, cu prilejul inchiderii exercitiului financiar,evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea deintrare sau contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.Diferentele cantitative in plus sau in minus, constatate pe teren fata desituatia faptica, se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord curealitatea.

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza uneidispozitii legale (de obicei o hotarare a guvernului). Noua valoarestabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila vechebazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei

preturilor. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unordiferente din reevaluare.

3.2. Forme de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopulurmarit se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica.


39/164


39

Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor

economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii deexpluatare, finantare sau exceptionale, inclusiva celei de dezvoltare.

Evaluarea curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentelejustificative primite de la persoanele fizice sau juridice cu care entitateapatrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale.

Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa deprovenienta a bunurilor si de natura acestora.

Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreazadistinct in contabilitate, pe baza actelor de constitire a societatii si adocumentelor justificative privind varsamintele de capitatal.

Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea deintrarea care poate fi:- costul de achizitie la intrarea cu titlu oneros;- costul de productie in cazul constituirii sau producerii in unitatea

proprie;- valoarea actuala la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere

Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie,adica la pretul de cumparare.

Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,marfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza

la costul de achizitie.Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,

obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitateapatrimoniala se evalueaza la costul de productie.

Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul deachizitie daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productiedaca sunt rezultatul propriei activitati.

Evaluarea periodicase efectueaza in doua momente:

1. la inventarierea elementelor patrimoniale evaluare de inventar;2. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil evaluare bilantiera


40/164


40

Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala numita sivaloare de inventar. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actualeeste estimata in functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea

de utilitate care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. Pentrucreante si datorii valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoareaprobabile de incasat, respectiv de platit.

La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se vealueaza sise reflecta in bilantla valoarea de intrare in patrimoniu (valoarecontabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea deutilitate aplicand principiul prudentei.

La numite perioade, pe baza unor dispozitii legale este posibilareevaluarea elementelor patrimoniale. In cadrul acestei actiuni valorilecontabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie depreturile pietei sau cu noile valori de utilitate.

3.3. Inventarierea

Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu,atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea

este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloaceloreconomice, a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct devedere cantitativ, calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeuinventarierea ofera capacitatea de a furniza informatii si date realeputand fi scoase astfel la iveala neconcordantele ce pot apare intre dateledin contabilitate si realitatea din teren.

Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a LegiiContabilitatii, inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, dedepozitare sau pastrare a bunurilor, prin cantarire, masurare, numarare

sau alte mijloace de determinare a bunurilor.Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.


41/164


41

Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel:- inventarieri periodice- inventarieri anuale- inventarieri ocazionale

- inventarieri inopinante.

Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting:- inventarieri generale- inventarieri partiale

Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi:- totale- prin sondaj.

Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilireasituatiei patrimoniale, inventarierea presupune parcurgerea urmatoareloretape:1. pregatirea inventarierii consta in luarea unor masuri organizatorice

si execuatrea unor lucrari contabile de forma:- stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere- constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de

gestiuni ce urmeaza a fi inventariate

- sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in carese efectueaza inventarierea

- oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune- gruparera bunurilor pe sortimente, categorii- verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura

2. efectuarea inventarierii etapa principala a inventarierii al careicontinut il reprezinta constatarea, descrierea si evaluarea elementelorsupuse inventarierii.

3. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii presupune

determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urmainventarierii. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere


42/164


42

impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora,nominalizarea vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnatde conducatorul unitatii. Procesul verbal constituie baza efectuariiregularizarii rezultatelor inventarierii. In principiu, plusurile se

inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputapersoanelor vinovate.

In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelorcontabile in cazul plusurilor, diminuarea lor in cazul lipsurilor, astfelincat in final soldurile conturilor sa corespunda cu realitatea fapticastabilita cu ocazia inventarierii.


43/164


43

Capitolul 4Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, este specializata inreflectarea situatiei nete a patrimoniului, a situatiei financiare si arezultatelor obtinute.

Dupa cum s-a putut observa, contabilitatea realizeaza intregul fluxde informatii privind perioadele de gestiune, reflectate in mod separat, siexercitiul economico-financiar, in ansamblul sau.

De regula, realizarea fluxului de informatii contabile curentepresupuneparcurgerea mai multor etape, dintre care cele mai importante

sunt:- Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economico-

financiare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune.- Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in

contabilitate- Contabilizarea, respectiv inregistrarea efectiva a datelor in

contabilitateContabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent

de informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind

operatiile economico financiare, care au loc in cursul unei perioade degestiune si consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalonbanesc, in ordine cronologica, in momentul si la locul efectuarii lor.

Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numescdocumente contabile primare, constituind baza legala (juridica) aefectuarii operatiilor respective. Documentele contabile primare permitcontrolul asupra realitatii operatiilor economico financiare realizate, alrespectarii disciplinei financiar contabile de catre agentii economici,stabilirea raspunderii materiale privind gestionarea patrimoniului.

Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatieiconsemnate. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit


44/164


44

intelegerea operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care leintocmesc, respectiv de catre cei care le utilizeaza. Aceste exprimari auun caracter comun, adica se refera la toate categoriile de documente sauau un caracter specific

Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprindaurmatoarele elemente:- denumire document- denumirea si sediul unitatii care emite documentul- numarul de ordine al documentului- data si locul emiterii documentului- partile care participa la operatia economica- descrierea operatiei economico financiare efectuate concis, clar,

astfel incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta- datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate- semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea

documentelor conform dispozitiilor legaleCaracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se

regasesc numai in acel document, de exemplu in factura se fac referiri lanumele delegatului care a preluat marfa.

Functiile documentelor sunt urmatoarele:a. functia de consemnare, cantitativa si valorica, in cifre si litere a

operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimonialeb. functia de document justificativ, care sta la baza inregistrarii in

contabilitatec. functia de control, indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si

scopul propusd. functia de asigurare a integritatii patrimoniale, atat din punct de

vedere al existentei ca atare a bunurilor economice, nasteriidrepturilor si obligatiilor, cat si din punct de vedere alresponsabilitatii administrarii patrimoniului

e. functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelorf. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii

Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuariiei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,


45/164


45

dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele carestau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspundereapersoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat incontabilitate.

Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii, si anume:1. dupa modul de prezentare- tipizate sunt cele care au un text si o forma prestabilita,

fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori dineconomia nationala

- netipizate reprezentate de documente specifice unor ramuride activitate sau unor tipuri de institutii

2. dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala- documente obisnuite- documente cu regim special

3. dupa locul unde se intocmesc si circula- documente interne- documente externe

4. dupa natura operatiei pe care o reflecta- documente de dispozitie- documente de executie- documente combinate- documente contabile

Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si

contabila, precum si nomele metodologice privind intocmirea siutilizarea acestora se aproba prin dispozitii legale cum ar fi: HotarareaGuvernului nr. 831/1997 si publicata in Monitorul Oficial.

Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizareainregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.

Din cadrul documentelor contabile fac parte:- registru jurnal- registru inventar- cartea mare

- balanta de verificare


46/164


46

Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care seinregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic operatiilepatrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupadata de intocmire sau dupa data de intrare a acestora in unitate. Se

intocmeste de catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar.Inainte de utilizare se numeroteaza, snuruieste, certifica si parafeaza. Seintocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, farastersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscareapatrimoniului unitatii. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unuiregistru jurnal general, iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare.

Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care seinregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate infunctie de natura lor conform posturilor din bilant, inventariate potrivitnormelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar aula baza listele de inventariere. Se intocmeste la sfarsitul anului, farastersaturi si fara spatii libere, se numeroteaza si se snuruieste. Acestregistru se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii, laincetarea activitatii unitatii sau in cazul epuizarii filelor din registru,pentru deschiderea unuia nou. Registrul inventar se arhiveaza de catreunitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele

justificative ce au stat la baza intocmirii lui.

Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriulunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarileefectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectivsoldul initial, rulajele debitoare si creditoare, si soldurile finale. Registrulcartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza lacompartimentul financiar-contabil.

Balanta de verificare este un document care serveste la intocmireabilantului contabil. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru

conturile sintetice cat si pentru cele analitice. Prin intermediul balantei


47/164


47

de verificare se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturileanalitice.

Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor

adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatiipatrimoniale. Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizateaprobate conform normelor legale pentru activitatea financiar-contabila.Gestiunea documentelor reprezinta actiunea de utilizare rationala ainscrisurilor in vederea asigurarii tinerii contabilitatii in mod corect si lazi, cu scopul pastrarii integritatii patrimoniului.

Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecareoperatiune sa se foloseasca documentul adecvat, urmarindu-secompletarea tuturor rubricilor specifice documentului, inscriereainformatiilor fara stersaturi, modificari, completari ulterioare.

Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritorialepentru inregistrare registrul jurnal si registrul inventar, numerotate sisnuruite. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, chiar sidupa inceperea unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar.

Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelorjustificative care sau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum sipentru tinerea la zi a contabilitatii, dispozitiile legale prevad intocmireade catre conducatorul compartimentului financiar contabil a graficelor decirculatie a documentelor care se aproba de conducatorul unitatii.

Graficul de circulatie a documentelor este necesar sa contina: denumireadocumentelor prelucrate, inregistrate; persoanele care poarta raspundereaintocmirii lor; termenele predarii documentelor; numarul de exemplare sidestinatia acestora.

Pastrarea documentelor presupune doua aspecte:- pastrare curenta- pastrare de durata

Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuituldocumentului respectiv si consta in retinerea documentelor de catre


48/164


48

compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare, urmand saargumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sauexecutata. Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi prin sortareadocumentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in cadrul

fiecarui compartiment.

Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivelestatului.

La inchiderea exercitiului financiar, documentele pastrate in cadrulcompartimentelor se predau la arhiva unitatii, pe domenii si in ordinecronologica. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin actenormative si difera in functie de natura si importanta documentului. Deexemplu, registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de ladata inchiderii exercitiului , statul de salarii si bilantul se pastreaza 50ani.

Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot dinarhiva unitatii si se predau la arhivele statului, daca nu mai prezintainteres.


49/164


49

Capitolul 5Bilantul contabil

5.1 Continutul si structura bilantului

Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza alcontabilitatii, care consta in prezentarea sub aspect dublu alpatrimoniului, din doua puncte de vedere: material si al provenientei.Prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului este data de necesitateacunoasterii situatiei nete si a rezultatului activitatii unitatii patrimoniale.Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei patrimoniale se folosestebilantul.

Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc bilancia (adicacu doua talere), simbolizand astfel o balanta cu doua talere, valori demarime egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc.

Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezintamarimea valorica a bunurilor economice, iar in partea dreapta se prezintamarimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. Bunurileeconomice constituie activul bilantului, iar sursele de finantareconstituie pasivul bilantului. De asemeni, in bilant este consemnatrezultatul sub forma de profit sau pierdere: pierderea in activul

bilantului, si exprima marimea capitalului consumat in urma desfasurariiactivitatii economice care nu a putut fi acoperit din veniturile proprii, iarprofitul in pasivul bilantului, reprezentand surse de finantare proprie aactivelor create ca excedent al veniturilor proprii fata de cheltuieli. Sepoate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus in pasivulbilantului.

Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel:


50/164


50

Bilant contabil incheiat la data deActiv Pasiv

1. Specificarea in expresie valorica abunurilor (mijloacelor) economice folositein activitatea unui titular de patrimoniu.

1. Specificarea marimii valorice a surselorde finantare a bunurilor economice.

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	aurash
View:	232 times
Download:	2 times

95841487 Bazele Contabilitatii m Busuioc v Grigore i Leca

Documents