92 EYTEPTIH Alltntov oir6oooL pvfprlv cvOprilrrov ndvtrov incox6ovlq. pcd.rctc Lolrtbtctot €iar FcrKpQ r6v 61b dq 8rdftetpcv qn- r6pr1v. Tporrp 6i (616 tor@6e6ra1p6owar. oDppcri(oDor rpsir s iF6pa5 Erc(r6 prlvdg 6xdotou, Ep6torot 04pdrpevot tilv ir11- eirlv Kai. x),6opoor, vopi(ow€q cnd t6v tpeg6vtrrtv or,tirrlv rdadg rd6 votrcoogtoior avOpdrnorot yiv€o0crl Eioi piv 1op rci til,l,og Aiytntror p€r& AipDag tryrrp6ctotor novt6y &vOp<ix<rrv t6v rbp6o:v ipol 6or6erv eiverev, 6tt oi petcrl.ldo. ro oooor ci. 6pcrr 6v 1dp riol p€ropot'idr roCot cv0p/onorcr qi voOoor pc ,rotcl Tivovrcl, t6v te &l.l,rlv ncrvtrrrv rcl 6i1 rcl cdv tbp€<rlv p&l,rora. 'Aptorpcry6ouor Ei 6r r6v 6l.up6rov now0vteg cptoog, to\ Axeivor rr?'7'fptr"6 6vopd(o.ucr. Oivtp 6C €x rpr06ov nenorqp€vrp 6rcrlp6owcr ot 1dp cat sior iv rs tn l6pn riprcX,or. 'I1o{xov 6i ro\ piv rpdg {l,rov ciflvcrweq rbpo\ ort6ovtct, toi4 6C6( dl,pr6 tetcpr.ler:p6vooq. 6pvi0tov 6Arotq te dptulcg Kai rag vfpoo{ Kcrita op*pd t6v dpvr"Oir,:v rbpd ort6ovtcr npotcrptle{rocrvteg' cd 66 &},}"c 6oc fl 6pvi0rov fi i1O$olv ogi Eotr 616pevcr, ,((Dpig i 616oor orpr ipoi cno6e- zo661crtot, to\ Louto\ &rto\ rai 6q0otg ort6ovtcrt. 7a Ev 6t tflcr oovoocilor, toior et6cipoor ain6v, ineov crd Deinvot y6vcowar, neprg6per ovrlp verpdv iv copQ lthvov neztorrycvov, peptpqpcvov 6q rd pdLrotcr rcri 1pcrqfi rcri 3p1tp, p6ycr0og 6oov te rdwl mp6uaiov fl 8ilnytlv, 8etxvtg Ei Bxcottp s t6v ootrrnot6rov l.6yer' "'Eq roorov 6p6ov '!iv6 re Kdi repn€o' 6oecr yap &ro0ovdrv roro0iog.) Ta0ra pdv napo r& oDpn6otd tore0st. 79 flcrpfotot 6C lpedo;.tevor v6powr &l"l,ov ot66vc efttKrd)vtdt Toiot &l,l,c t€ &rtrr|d iot v6prpc Kdi 6ri Kai <6fl> &€r6pd 6v dctr, Aivog, 6g nep Ev te <Dorvirl coi8rpoq dotr xci iv Kdnp<p xci &11,1 Katd( p6wor E0veaot)\,oFa EIeL aqr96p€rdt s Dt <but\ etvst tdv oi "Ell"qveg Aivov 6wpcr(ovte€ deiDoodr' tbote nolld ptv rci &l,l,cr d:to0<opd(erv F€ rd)v nepi AiTDrrov t6warv, 6v 6C 6t1 xci tdv Aivov 6r6€ev Elcpov [td o$vopc] <Dcrtvowct 6! ci.ei xote tootov aeiDoweg. -Eotr 6i cilrntto{l ISTORII. CARTEA a II-a lmai multl decat toli oamenii amintirea tr€cuh.ui; mai ei (egiptenii) suntcu mult cei mai invala$din celi am ajuns IatAfelul deviati pe care-l duc:prin virsituri silite $ , securetS txeizilela rAnd in frecare lune,ciuten- s astfel de senebte. Credinla lor este ce toate bolile le vin oa- din hrana cu care se nutresc. De altfel, dupi libyenizs{, sunt cei mai senetosi oameni din lume,din pricina cli- cred eu, deoarece la ei nu se perinde anotimpurile. intr-ade- dau peste om din schimbir e de tot felul,mai alesale ro Ei menance paine ficAtrd-o din durah2e5 pe cane o Mlestis2s6. Beauo biuturi din orz; vi!5 devie nu au in . Peunii pegtiii minance cruzi, uscandu-i la soare, iar pe in saramurd. Dintrepesa4 mdnancicrude, darpuse la sare, prepelibe, rate si pisdri mici.Celelalte pisdri ts care se mai gdsescla ei, in afard de cele care trec drept le mdnincn ori fipte, ori frerte. nu-imaimaredec6t un cotsau doi. AretAttdu-i-o fieciruia omul ii indeamnd: ,Srunce-li ochii la aceasta, apois te veseleqte; dupa moartesi tu vei fi la fel". Asaobiqnuiesc la ospele. , tinendu-se numai de datinilelor strimofeqti, nu 79 altele. Au ei si alte datiniwednicede pome- maiales un cAntec unic,Linos, caresecAnti s.i in Fbnicia, cat si in altepa4i; canbcul poarte nume deosebiie de la neam2s, dar se pare ce este acelaEi pe carel cantes numele deLinos. intre mulle altelecare m-au minunat Egip! m-amintnebat deunde vor frluatei numele deLinos. petrecerile bogetatilo!,dupace ospaFl s-a lerminat un 78 e ocolul mesei cu o rach in car€ e o pepus,i delemn, lucra- | greviti atatdemestequgit ci inchipuie aidoma un mort2e8. , cA egiptenii l-au€ntat dintotdeauna. ,,Linos" in egiptea-
lmai multl decat toli oamenii amintirea tr€cuh. ui; maiei (egiptenii) sunt cu mult cei mai invala$ din celi am ajuns
IatA felul de viati pe care-l duc: prin virsituri silite $, se curetS txei zile la rAnd in frecare lune, ciuten- s
astfel de senebte. Credinla lor este ce toate bolile le vin oa-din hrana cu care se nutresc. De altfel, dupi libyenizs{,sunt cei mai senetosi oameni din lume, din pricina cli-
cred eu, deoarece la ei nu se perinde anotimpurile. intr-ade-dau peste om din schimbir e de tot felul, mai ales ale ro
Ei menance paine ficAtrd-o din durah2e5 pe cane o
Mlestis2s6. Beau o biuturi din orz; vi!5 de vie nu au in. Pe unii pegti ii minance cruzi, uscandu-i la soare, iar pe
in saramurd. Dintre pesa4 mdnanci crude, dar pusela sare, prepelibe, rate si pisdri mici. Celelalte pisdri ts
care se mai gdsesc la ei, in afard de cele care trec dreptle mdnincn ori fipte, ori frerte.
nu-i mai mare dec6t un cot sau doi. AretAttdu-i-o fieciruiaomul ii indeamnd: ,Srunce-li ochii la aceasta, apoi s
te veseleqte; dupa moarte si tu vei fi la fel". Asa obiqnuiescla ospele.
, tinendu-se numai de datinile lor strimofeqti, nu 79altele. Au ei si alte datini wednice de pome-
mai ales un cAntec unic, Linos, care se cAnti s.i in Fbnicia,cat si in alte pa4i; canbcul poarte nume deosebiie de
la neam2s, dar se pare ce este acelaEi pe carel cante snumele de Linos. intre mulle altele care m-au minunat
Egip! m-amintnebat de unde vor fr luat ei numele de Linos.
petrecerile bogetatilo!, dupa ce ospaFl s-a lerminat un 78e ocolul mesei cu o rach in car€ e o pepus,i de lemn, lucra- |greviti atat de mestequgit ci inchipuie aidoma un mort2e8. ,
cA egiptenii l-au €ntat din totdeauna. ,,Linos" in egiptea-
zo npog rqv 116 ctrdq o Nei),og &n6pyer), ro0ro 6d ro0'Hg(Iior()!ro ipov iOpuocroOcr ev crirri, dov p€ycr r€ Kdi, d<rannynrorc{o!
{
_\
I S T O R I I . C A R T E A Q l l ' a
fuviului, ci o iau de-a dreptul prin campie. Daca cineva ar merge
gg barca de la Naucratis33lr la Memfis, apuca chiar pe langd pira-
pide, deqi nu acesta este drumul obisnuit, ci prin varful Deltei, si
0e langd orasul Kercassoros. Iar de treci cu barca prin campie
spr€ Naucratis, venind de la mare si de la gura Canobicd, vei ajun- ro
ge la orasul AnthYllasl0 si la asa-zisul oras al lui Arhandros3{r.
Din acestea, Anthylla, un oras vestit, este hirizit totdeauna 98
sotiei celui ce domneste peste Egipt, pentru cheltuielile ei cu
bceltemintea. Aceasta se intample de cand Egiptul a cazut sub
persi. Celdtalt oraq, imi pare ci-si trage numele de la ginerele lui
Danaos, Arhandros, fiul lui Phthios al lui Ahaios, pentru ca se s
numeste Arhandropolisrr{2 Poate sA mai fie si un alt Arhandros,
oricum insd, numele nu este egiptean.Pdnd aci am povestit ceea ce am vezut, ce mi s-a perut si ce 99
am cerceLat eu insumi, dar de aici inainte incep sA povestesc isto-
ri e?giptene din auiite; Ia ele se va mai adauga si cate ceva din
cele vdzute de mine.Preotii spuneau cA Minj13, intaiul rege al Egiptului, a fiicut s
prima indiguire a orasului Memlis. [PAne Ia Minl, fluviul curgeape hnga muntele nisipos dinspre Libya. Min insi, stdvilindir{ mai
sus de Memfis, cale cam de o sutA de stadii, cotul dinspre miazdzial fluviului, i-a secat vechea albie si a silit fluviul sa curga dreptpfintre lanturile muntilor3as. Inca pand astezi acest cot al Nilului roesle cu mare grije linut de persi sa curgd departe de vechea matce,persii ridicand zagazuri in fiecare an. Daca fluviul, rupand cumvazigazurile, ar trece iarasi in vechea-i albie, intregul Memfis s-arslla in primejdia de a fi acoperit de ape. Dupi ce Min, primul lorIEge, a prelAcut in uscat partea zegazuite, a intemeiat chiar aici rs0rasul acesta, care acum poarte numele de Memfis. (Memfis'prin
urmare. se afla asezat ln partea rngusE a Egiptuluir. in afaraorasului, in partea dinspre rniazdnoapte $i asfintit, a mai sApat unl&c care respunde in fluviu (spre resarit, orasul e mdrginit chiarde Nil); tot in acest oras a mai durat acel templu al lui Hephais- :otos3'16, mare si wednic de pomenit peste mdsurd.
s colol,ouq €ivd.r dq ndocv oogiqv nl.rlv Aare6crxovitor,.toritotor 6i eivcr potrvoror o<,lgpovcoq 6oirvo.i re rcti 6e(co0Gr
ISTORII . CARTEA a IV-a
dosp€!ime strelucitoar€.'
Si scifii se feresc cumplit de obiceiuri straine30s, si de datinile ?6
db;;AmG;ar mai cu aeania-de-;le elinesti, cum s-a dovedit
grotAil cu Anacharsisso6 si a doua oari, cu SIryles. Anachanis, dupe
c€,a cutreierat multe firi si a dat nenumarab dovezi de inlelep-
ciune, s-a intors pe meleagurile scitice. Cum trecea cu corabia s
prin Hellespont, s-a oprit la Cyzicos; fiindcd ii gesi pe locuitorii
fin Clzicos linAnd cu mare alai o sarbatoare in cinstea Mamei
2silor307, Anacharsis i-a fAcut o fagdduinh sfdntd acestei zeite,
anume ca, dace se va intoarce teafer si sinatos acasd la el, ii va
aduce qi eljerlfe cum vcdca ca saversesc clzicieniisiva impaman- r0
tsni qi o noapte depriveghere. Ajuns ctlbine in Scitia, afundandu-se
i! aqa-numita Hylaia (un tinut de-a lungul ,,Cdii lui Ahile", din in-
tfiilplare impadurit in intregime cu copaci de toate soiurile30s) -
intrAnd deci in inima codrului, Anacharsis tinu toata renduiala
sfubatorii in cinstea zeitei, avand cu sine o tobe si niste statui ls
mirunte atarnate [pe pieptr0s. Un scit, vdzandu-l ce facea, se duse
del pari la regele Saulios; regele, mergand si el pane acolo, cum
vezu pe Anacharsis cu ce se indeletniceste, trase cu arcul si-l
ucise. Pana qi astdzi, daci cineva intreabe de Anacharsis, scitii
rdspund cd nuJ cunosc, din pricind ce a calAtorit prin Ellada si a zo
deprins obiceiuri straine. Dupe cate am aflat eu de la Tlmnes,
epitropul3l0 lui Ariapeithes, Anacharsis ii era unchi dupe tatd lui
Idanthyrsos, regele scitilor; totodate, era fiul lui Gnuros al lui
Lycos, al lui Spargapeithesslr. Daca, prin urmare, Anacharsis se
h[gea din neamul acesta, sa se stie ca a murit de mdna fratelui zs
sAu, caci Idanthyrsos era frul lui Saulios - si tocmai acest Saulioseste ucigasul lui Anacharsis.
Totusi, am auzit si o alte legende, povestitd de peloponesieni, 77ci Anacharsis, trimis de regele scililor, ar h ajuns sd invete in
Ellada; cAnd s-a intors acase, arfi spus in fata celui ce-l trimiseseel toti elenii nu mai ostenesc insusindu-si tot felul de invAtlturi'ihri de spartani, darceacestia erau singurii in stare sivorbeas- sei si sd rispundi cu masure. Aceasta poveste este inse curate
dscocire de-a elenilor insisi; omul nostru a pierit asa cum amdftat mai inainte.
Aqa a p4gtt4leSlersls il!,p494e_o!&gg4lgl{Iern9_$ a 78pgSturilor sale cu elenii; cu foarte mulli ani mai t6rziu, Slryles,trrl lui Ariapeithes, a avut aceeasi soarti.r Ariapeithes, regele scitilor, printre al{i fii, l-a awt Ei pe Slryles.
f€ acesta l-a nescut o femeie din Istriarr2, Ei nu o bestinasa; chiar sOama lui l-a invebt fimbe si carte elineasc53r3. Dupd o bucate detoeme, Ariapeithes se sfarsi, rf,pus de viclesugul lui Spargapei-tbes, regele agatirsilor. SMes mosteni si domnia, si pe sotia ta-6lui seu3r{, al carei nume era Opoia. Opoia era din partea loeuluiti nascuse qi ea lui Ariapeithes un fru, pe Oricos3rs. ro- Micar ci domnea peste sciti, lui Slryles nu-i era pe plac felullor de trai, ci tragea mai mult spre obiceiurile elines,ti, datoritaeducafiei in care fusese crescut. Iati ce obisnuia sd facd. Ori dedte ori ifi mAna oastea de scili spre cetatea borysthenitilor{borysthenitii acestia zic ci sunt milesieni)3!6, cum ajungea la ei, tsSdes iqi lisa grosul ostirii la marginea orasului, iar el, dupd ceinha in cetate si lporuncea] si se inchida portile, lepeda imbricd-mintea sciti si-si lua straie elinesti; imbrecat ca un elen, se plim-br prin piati, neinsotit de striji sau de altcineva Cntre timp porljleetEu bine pezite ca nu cumvavreunuldin sciti se-l vada in aseme- 20nea vesminte); si in alte privinte traia ca un elen si aducea zeilorlertte dupa datinile elene. Cand trecea o lunA, sau mai bine, pleca,hbracAnd iardsi straiele scite. Afa fdcea adesea, ba isi mai sidurase un palat la Borysthenes, unde tinea gi o sotie pe care oluase de pe acolo. 2s
Cum ii era scris se i se intample o nenomcire, ceasul rdu s-a 29Mtin urmetoaree imprejurare3r?. iiincolti dorinh sa fie initiat inclrltul lui Dionysos-Bacchus;tocmai se pregetea se inceapa cere-oonia inifierii, crind ii fu trimis un mare semn prevestitor. in ce-tatea borysthenitilor avea un palat mare qi bogat, despre cane am slomenit si ceva mai inainte, imprejmuitde toate pirlile cu sfincgi$i zgriptori de marmura albe. Pe acest palat Zeus iEi arunce trdz-
MEATIOMENH
l"i0ou o9i11eq te xci 1p0neq 6otcrocv' fg tcirtlv 6 0edgBv6oxlrye p6?'og' xcri I piv xcterdl ndoc, Erflqg Ei oi6ivto'6tou eivero fiooov inetdl.eoe tr\v teX.et{v. tKtocrr 6i toi
ptul, ;i palatul arse pani in temelii, dar, cu toate acestea, Slrylesgu-si intrerupse initierea.<, Scilii ii invinuiesc pe eleni pentru cinstirea lui Bacchus;ei spun r0
e6 este impotriva firii sa-!i inchipui un zeu care sa-i impinga pe
&imeni la nebunie3rs.
theniti se apucd sa cleveteasca in fata scililor zicand: ,,Voi, scitilox,gil luafi in rAs ci n6 hsam scoEi din minli la praznicul lui Dionysos rs
fi ci zeul pune stdpAmire pe noi; dar iati ca acum zeul l-a prins in
nr€aje qi pe regele vostru; qi el s-a hsat cuprins de waja lui
Bacchus si si-a pierdut minlile din pricina zeului. Dace nu-mi dali
ctrezare, urmati-me, si am sa vi-l aret". Fruntasii sci{ilor se luard
fupi el si borysthenitul, suindu-i pe turb pe un foisor, ii Esa acolo. 20Oeva mai tarziu, cand SMes trecu cu ceata lui Dionysos si scilii ilvlzurd cuprins de nebunia sfAnti g li se stranse inima de mahni-rc. Plecand din oras, spusere inhegii ostiri cele ce vazuserd.i Cand, dupe cele int6mplate, Slryles s-a intors la viata sa 80obisnuite, scitii, in frunte cu fratele s5u Octamasades, niscut dinfica I
' 1bres320, s-au rdsculat impotriv6-i. Regele, dtutdu-siseamade ce i se pregdteste si din ce pricini se feceau toate acestea, fugetl Tt'acia3zr. Octamasades, prinzand de veste, porni cu oastea im- spobiva Tlaciei. Dupa ce ajunse pe malul Istrului3zz, a fost intAmpi-nat de traci qi, cAnd era sa se incinge o inceierare, Sitalkes trimiseI solie la Octamasades si-i spuse asa: ,,La c€ bun se ne mesuremputerile? Ti,t es,ti frul sulorii mele Ei lii in puterea ta pe fratelemeu3$. De-mi-l inapoi pe fratele meu, iar eu !i-l dau pe Skyles. toNici eu, nici tu sd nu ne mai primejduim viata incercAnd noroculermelor". Aceste vorbe i le trimise Sitalkes prin crainic. Intr-ade-vir, un frate de-al lui Sitalkes pribegise la Octamasades. Octama-sades se invoi, il didu pe mana lui Sitalkes pe unchiul seu dinpartea mamei si-l dobandi in schimb pe fratele seu Skyles. Luan- rsdu-qi fratele cu sine, Sitalkes se indepdrE, iar Octamasades ii teiePe loc capul lui Slry!es324. Cu atata derzenie tin scitii la datinile lor
gi atAt de aspru ii pedepsesc pe cei care deprind obiceiuri strainej'
Cat se fie la numir neamul scitilor - mi-a fost cu neputinta se 81
allu intocmai; am auzit felurite vorbe despre numdrul lor. Ca sd
fie numai sciti, ori ieEeau prea multi la socoteah, ori prea putini3zs.rlbtusi, un lucru mi-au aritat qi mie sd-l vAd. intre fluviul Borys-
6enes qi Hypanis se intinde un petic de pimdnt, al cArui nume s
es0e Exampaios, despre care am pomenit pufin mai inainte326,
cind am spus ci aici se afli un izvor cu ape amara care, versan-
du-se in Hypanis, ii face apa rea de beut. in acest tinut este asezat
un vas de bronz3z? de sase ori mai mare decat craterul de la gura
Fontului, pe care l-a inchinat Pausanias, fiul lui Cleombrotos328. 10
Fentru cine ince n-a vezut craterul din-Pont, dau urmatoarele le-
muriri: invasul de bronz de la scili incap lesne sase sute de amfo-
tesze, iar bronzul este gros de sase degete. Vasul, dupe catepovestesc beqfinasii, a fost feurit din vArfuri de segeF. VrAnd regelelor, pe nume Ariantas, sa cunoasce numerul scitilor, a poruncit ca rsfiecare scit se aduce cate un varf de sageatd3so cel care nu vaaduce, va fr pedepsit cu moartea. S-a adus atunci o mare multimede vArfuri si regele a hoErat se facd un lucru wednic de lisaturmasilor spr€ amintirea lui: din vArfuri a turnat acest vas de bmnzqi l-a inchinat [zeilor] in acest linut, in Exampaios. Atata doar am zoallat despre numdrul scitilor.
Tara scitilor minunitii nu are, afari de faptul ce fluviile ei sunt 82cu mult cele mai mari si cele mai numemase ldin lume]. Voi maiadeuga ce este incA wednic de mirare, pe langa fluvii, si nesfarsitaintindere a stepei: ldngi fluviul Q'ras, oamenii arata, intiperite peo stanca, urmapiciorului lui Heracles33r, care seamene cu o urma sde picior omenesc. dar e lunga de doi coti.
Asa se infetifeaze aceaste urme. Se me intorc acum la firul
t,ovestirii pe care md pregeteam de la inceput sel depen$2.in timp ce Darius se pregatea impotriva scitilor Ei trimitea in 83
toate paftile soli cu porunce - pentru unii se-i adune pedestrime,pentru al{ii, se-i pregateascd corebii, iar pentru altii, se lege
Printr-un pod Bosforul tracic - Artabanos, fiul lui Hystaspes qi
