Nastas, Lilia

Istoria : Conferinţe pentru elevi şi profesori : [resursă electronică] / Nastas Lilia, Uzicov Nina. – Ch. : Învăţătorul Modern, 2011. – 271 p. – (Pregătirea pentru BAC).

ISBN 978-9975-4268-0-0.

CD-rom : sd., col. ; în container, 13 x 13 cm.

Cerinţe sistem: Windows 98/2000/EXP, 32 Mb hard

94:37.091

N 24

ISTORIAISTORIAPREGPREGĂĂTIRE PENTRU BACTIRE PENTRU BAC

Nastas Lilia, Uzicov Nina

CONFERINŢA NR. CONFERINŢA NR. 66

Relaţia cauză-efect Relaţia cauză-efect (exerciţii)(exerciţii)

ISBN 978-9975-4268-0-0.

Obiectivele videoaplicaţiei practice:Obiectivele videoaplicaţiei practice:• Să distingă caracteristicile itemilor de tipul Să distingă caracteristicile itemilor de tipul

–relaţie cauză-efect şi interdependenţă;–relaţie cauză-efect şi interdependenţă;• Să identifice în itemi de tipul respectiv Să identifice în itemi de tipul respectiv

cauza şi efectul;cauza şi efectul;• Să realizeze în baza argumentării Să realizeze în baza argumentării

riguroase şi a baremului propus itemi de riguroase şi a baremului propus itemi de tipul respectiv;tipul respectiv;

• Să-şi dezvolte competenţa de realizare a Să-şi dezvolte competenţa de realizare a itemilor de tipul respectivitemilor de tipul respectiv

Barem de corectare

• Utilizarea limbajului de specialitate-3p.;Utilizarea limbajului de specialitate-3p.;

• Utilizarea a cel puţin două date cronologice -2p.;Utilizarea a cel puţin două date cronologice -2p.;

• Menţionarea a cel puţin a unei personalităţi Menţionarea a cel puţin a unei personalităţi implicate-1p.;implicate-1p.;

• Argumentarea consecinţelor cu efect Argumentarea consecinţelor cu efect regional/european/internaţional a evenimentelor regional/european/internaţional a evenimentelor invocate-2p.;invocate-2p.;

• Expunerea logică şi coerentă a relaţiei cauză- Expunerea logică şi coerentă a relaţiei cauză- efect -6p.efect -6p.

Exemple Exemple

InterdependenţăInterdependenţă

1.1. dintre fărîmiţarea feudală şi războaiele medievale;dintre fărîmiţarea feudală şi războaiele medievale;

2.2. dintre revoluţiile burgheze şi sistemul politic din epoca dintre revoluţiile burgheze şi sistemul politic din epoca modernă;modernă;

3.3. dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică şi dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică şi tendinţele de echilibru şi securitate europeană;tendinţele de echilibru şi securitate europeană;

4.4. dintre puterea politică şi biserică în societatea medievală.dintre puterea politică şi biserică în societatea medievală.

Relaţia cauză- efectRelaţia cauză- efect

1.1. dintre condiţiile geografice şi principalele ocupaţii în dintre condiţiile geografice şi principalele ocupaţii în OrientulAntic;OrientulAntic;

2.2. dintre războaiele macedoniene şidintre războaiele macedoniene şi fenomenul elenismului;fenomenul elenismului;

Exemple (continuare)Exemple (continuare)

3.3. dintre politica internă, promovată de Alexandru dintre politica internă, promovată de Alexandru Ioan Cuza şi abdicarea lui;Ioan Cuza şi abdicarea lui;

4.4. dintre unirea provinciilor româneşti la 1918 şi dintre unirea provinciilor româneşti la 1918 şi realizările economiei româneşti în perioada realizările economiei româneşti în perioada interbelică;interbelică;

Determinaţi relaţia cauză-efect dintre condiţiile Determinaţi relaţia cauză-efect dintre condiţiile geografice şi principalele ocupaţii în OrientulAnticgeografice şi principalele ocupaţii în OrientulAntic

• Între condiţiile geografice şi evoluţia economică a oricărui stat Între condiţiile geografice şi evoluţia economică a oricărui stat există relaţie cauză-efect, condiţiile geografice impunînd un există relaţie cauză-efect, condiţiile geografice impunînd un anumit caracter economiei, precum şi anumite ramuri anumit caracter economiei, precum şi anumite ramuri economice. Acest lucru este esenţial pentru economiile antice, economice. Acest lucru este esenţial pentru economiile antice, care erau mult mai dependente de condiţiile geogragice decît care erau mult mai dependente de condiţiile geogragice decît economiile din prezent. Putem demonstra cu elocvenţă acet economiile din prezent. Putem demonstra cu elocvenţă acet lucru în baza economiei Orientului Antic( Egiptul, lucru în baza economiei Orientului Antic( Egiptul, Mesopotamia, Asia Mică, China, India etc..) Pentru aceste Mesopotamia, Asia Mică, China, India etc..) Pentru aceste civilizaţii sunt caracteristice următoarele condiţii geoclimatice: civilizaţii sunt caracteristice următoarele condiţii geoclimatice: Climă tropicală şi subtropicală, aridă, ploi abundente în Climă tropicală şi subtropicală, aridă, ploi abundente în anumite perioade ale anului, de aici inundaţii. De asemenea anumite perioade ale anului, de aici inundaţii. De asemenea extrem de importatnt pentru civilizaţiile respective este extrem de importatnt pentru civilizaţiile respective este situarea lor în albiilor rîurilor: Egiptul antic- în valea rîului Nil, situarea lor în albiilor rîurilor: Egiptul antic- în valea rîului Nil, Mesopotamia-în interfluviul Tigru şi Eufrat, India-pe văile Mesopotamia-în interfluviul Tigru şi Eufrat, India-pe văile rîurilor Indus şi Gange, China- de-a lungul marilor cursuri de rîurilor Indus şi Gange, China- de-a lungul marilor cursuri de apă-Huanghe şi Yantze. În acest context aducem comentariile apă-Huanghe şi Yantze. În acest context aducem comentariile lui Diodor din Sicilia despre rolul Nilului în ocupaţiile economice lui Diodor din Sicilia despre rolul Nilului în ocupaţiile economice ale oamenilor menţionînd ,că fluviul uşurează mult munca ale oamenilor menţionînd ,că fluviul uşurează mult munca oamenilor, prilejuieşte înlesniri pentru agricultură oamenilor, prilejuieşte înlesniri pentru agricultură ..

Continuare

Factorii geografici enumeraţi mai sus au contribuit la faptul, Factorii geografici enumeraţi mai sus au contribuit la faptul, că agricultura extensivă, bazată pe irigaţii devine baza că agricultura extensivă, bazată pe irigaţii devine baza economică a statelor Orientului antic, încă de la apariţia lor economică a statelor Orientului antic, încă de la apariţia lor (sf mil. IV a.Cr.) În văile marilor fluvii se practică irigaţia (sf mil. IV a.Cr.) În văile marilor fluvii se practică irigaţia artificială. Muncile agricole erau bine organizate.Specialiştii artificială. Muncile agricole erau bine organizate.Specialiştii cunoşteau-după anotimpuri-cursul apelor, schimbările cunoşteau-după anotimpuri-cursul apelor, schimbările climei, măsura, înregistrau şi parcelau terenurile, făceau climei, măsura, înregistrau şi parcelau terenurile, făceau planurile şi calculele marilor construcţii agricole, planurile şi calculele marilor construcţii agricole, reglementau distribuirea apei.Deoarece anticii luau în calcul reglementau distribuirea apei.Deoarece anticii luau în calcul condiţiile geografice ei au reuşit să obţină o bună condiţiile geografice ei au reuşit să obţină o bună organizare a agriculturii. În Orientul Antic scoteau recolte organizare a agriculturii. În Orientul Antic scoteau recolte bogate de legume, cereale ( grîu, orez, susan), bogate de legume, cereale ( grîu, orez, susan), fructe(curmale, măslini, piersici). Aşa dar, în baza fructe(curmale, măslini, piersici). Aşa dar, în baza argumentelor aduse mai sus putem determina relaţia argumentelor aduse mai sus putem determina relaţia cauză- efect dintre condiţiile geogragice şi principalele cauză- efect dintre condiţiile geogragice şi principalele ocupaţii în Orientul antic.ocupaţii în Orientul antic.

Realizaţi relaţia cauză-efect dintre războaiele Realizaţi relaţia cauză-efect dintre războaiele macedonene şi fenomenul elenismului.macedonene şi fenomenul elenismului.

Aceste două mari fenomene ale antichităţii sunt legate între ele Aceste două mari fenomene ale antichităţii sunt legate între ele printr-o vădită relaţie cauză-efect, în care războaiele printr-o vădită relaţie cauză-efect, în care războaiele macedonene reprezintă cauza, iar elenismul -efectul. macedonene reprezintă cauza, iar elenismul -efectul.

Considerăm războaie macedonene războaiele duse de regele Considerăm războaie macedonene războaiele duse de regele macedonean Filip al II-lea ( 356-336 a. Cr.)şi în speţă macedonean Filip al II-lea ( 356-336 a. Cr.)şi în speţă războaiele duse de Alexandru Macedon (336-323 a. Cr.). În războaiele duse de Alexandru Macedon (336-323 a. Cr.). În urma acestor războaie au fost cucerite uriaşe teritorii –de la urma acestor războaie au fost cucerite uriaşe teritorii –de la Dunăre la nord pînă la hotarele Egiptului-la sud; de la Marea Dunăre la nord pînă la hotarele Egiptului-la sud; de la Marea Adriatică la vest pînă la fluviul Indus –la est. Acest teritoriu Adriatică la vest pînă la fluviul Indus –la est. Acest teritoriu enorm unit într-un tot întreg de personalitatea exepţională a enorm unit într-un tot întreg de personalitatea exepţională a lui Alexandru Macedon şi a forţei armatei sale a fost puternic lui Alexandru Macedon şi a forţei armatei sale a fost puternic influienţat de cultura greacă, superioară în multe privinţe influienţat de cultura greacă, superioară în multe privinţe culturilor autohtone. În urma simbiozei dinrtre cultura greacă culturilor autohtone. În urma simbiozei dinrtre cultura greacă şi cea orientală se formează o nouă cultură –cea elenistică. şi cea orientală se formează o nouă cultură –cea elenistică. Epoca elenistică durează în timp de la 336 a.Cr.-venirea la Epoca elenistică durează în timp de la 336 a.Cr.-venirea la putere a lui Alexandru Macedon pînă laputere a lui Alexandru Macedon pînă la

ContinuareContinuare

• cucerirea Egiptului de către romani în a. 30 a. Cr. Aşa dar, cucerirea Egiptului de către romani în a. 30 a. Cr. Aşa dar, războaiele macedonene au avut drept efect producerea războaiele macedonene au avut drept efect producerea fenomenului elenismului.fenomenului elenismului.

Determinaţi relaţia de interdependenţă dintre fărîmiţarea feudală şi războaiele medievale.

• Aceste două procese extrem de comAceste două procese extrem de compplexe sunt lexe sunt caracreristice Europei Apusene (sec. IX-XI)caracreristice Europei Apusene (sec. IX-XI). F. Fărîmiţarea ărîmiţarea feudală îşi are începuturile în tratatul de la Verdun a. feudală îşi are începuturile în tratatul de la Verdun a. 843, prin care nepoţii lui Carol cel Mare, Lothar, 843, prin care nepoţii lui Carol cel Mare, Lothar, Ludovic şi Carol, au împărţit între ei Imperiul Franc. Ludovic şi Carol, au împărţit între ei Imperiul Franc. Cauzele fărîmiţării feudale sunt multiple, dar printre Cauzele fărîmiţării feudale sunt multiple, dar printre ele în acest context, vom menţiona creşterea puterii ele în acest context, vom menţiona creşterea puterii economice şi politice a marilor feudali, care nu mai economice şi politice a marilor feudali, care nu mai doresc să se supună autorităţii statale şi se comportă doresc să se supună autorităţii statale şi se comportă pe domeniile proprii, ca adevăraţi suverani. Ei si-au pe domeniile proprii, ca adevăraţi suverani. Ei si-au transformat feudele, comitatele şi ducatele în domenii transformat feudele, comitatele şi ducatele în domenii ereditare, însuşindu-şi cele mai importante atribute ereditare, însuşindu-şi cele mai importante atribute ale suveranităţii: administrarea teritoriilor, împărţirea ale suveranităţii: administrarea teritoriilor, împărţirea dreptăţii, baterea de monedă, ridicarea de oaste. dreptăţii, baterea de monedă, ridicarea de oaste.

Continuare

• Organizarea şi întreţinerea propriilor armate aveau drept Organizarea şi întreţinerea propriilor armate aveau drept urmare declanşarea unor războaie cu vasalii infideli sau urmare declanşarea unor războaie cu vasalii infideli sau cu vecinii, pentru lărgirea pe această cale a propriilor cu vecinii, pentru lărgirea pe această cale a propriilor domenii. În urma războaielor feudale, marii feudali de domenii. În urma războaielor feudale, marii feudali de multe ori devin mai puternici în toate privinţele decît multe ori devin mai puternici în toate privinţele decît regii, care rămîn suverani supremi doar cu numele. ( de regii, care rămîn suverani supremi doar cu numele. ( de ex conţii de Burgundia, timp de secole au sfidat puterea ex conţii de Burgundia, timp de secole au sfidat puterea regală, luptînd deschis împotriva suveranului ) În felul regală, luptînd deschis împotriva suveranului ) În felul acesta războaiele feudale intensifică fărîmiţarea feudală acesta războaiele feudale intensifică fărîmiţarea feudală (De ex. în pămînturile germane în apogeul fărîmiţării (De ex. în pămînturile germane în apogeul fărîmiţării feudale existau peste 340 de state independente.) În felul feudale existau peste 340 de state independente.) În felul acesta demonstrăm că cele două procese-fărîmiţarea acesta demonstrăm că cele două procese-fărîmiţarea feudală şi războaiele medievale se află în relaţie de feudală şi războaiele medievale se află în relaţie de interdedependenţă.interdedependenţă.

Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre puterea Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre puterea politică şi biserică în societatea medievală. politică şi biserică în societatea medievală.

• Puterea politică şi biserica în evul mediu sunt două forţe principale, Puterea politică şi biserica în evul mediu sunt două forţe principale, care s-au influienţat reciproc, fiind în permanentă concurenţă pentru care s-au influienţat reciproc, fiind în permanentă concurenţă pentru întîietate, dar şi depinzînd una de alta. Obiectiîntîietate, dar şi depinzînd una de alta. Obiectivv acest lucru este acest lucru este detdeteerminat de faptul că monarhii deţineau puterea militară şi rminat de faptul că monarhii deţineau puterea militară şi puputteau să-şi apere supuşii de invazii şi să asigure condieau să-şi apere supuşii de invazii şi să asigure condiţţii pentru ii pentru supraviesupravieţţuire şi dezvoltare, iar biserica deşinea monopolul spiritual uire şi dezvoltare, iar biserica deşinea monopolul spiritual asupra societăţii. Astfel în evul mediu timpuriu în (sec V-XI), asupra societăţii. Astfel în evul mediu timpuriu în (sec V-XI), conducătorii laici, îşi asigurau autoritatea prin sprijinul bisericii conducătorii laici, îşi asigurau autoritatea prin sprijinul bisericii creştine- unica instituţie, ce a supraveţuit după căderea lumii creştine- unica instituţie, ce a supraveţuit după căderea lumii antice. (De ex. regele francilor Clovis la anul 500 s-a creştinat antice. (De ex. regele francilor Clovis la anul 500 s-a creştinat împreună cu poporul săuîmpreună cu poporul său,, sau kneazul Valdimir al Rusiei Kievene sau kneazul Valdimir al Rusiei Kievene realizează acelaşi lucru în anul 988 ). Deoarece biserica în evul realizează acelaşi lucru în anul 988 ). Deoarece biserica în evul mediu deţinea monopolul spiritual în societatea monarhii au fost mediu deţinea monopolul spiritual în societatea monarhii au fost nevoiţi să ia în consideraţie acest factor, să-i investească pe nevoiţi să ia în consideraţie acest factor, să-i investească pe demnitarii ecleziaştici cu cele mai mari distincţii şi feuduri, în demnitarii ecleziaştici cu cele mai mari distincţii şi feuduri, în acelaşi timp încercînd să supună şi să menţină biserica sub acelaşi timp încercînd să supună şi să menţină biserica sub autoritatea laică, ceea ce nu tot timpul s-a încununat de succes. autoritatea laică, ceea ce nu tot timpul s-a încununat de succes.

CContinuareontinuare

Exemplu elocvent în acest context poate servi conflictul dintre papa Exemplu elocvent în acest context poate servi conflictul dintre papa Grigore al VII-lea (1073-1085) , şi împăratul german Henric al IV-lea Grigore al VII-lea (1073-1085) , şi împăratul german Henric al IV-lea (1056-1106), care a izbucnit din cauza că monarhul respectiv a (1056-1106), care a izbucnit din cauza că monarhul respectiv a ripostat vehement împotriva pretenţiilor de întîietate a papei în ripostat vehement împotriva pretenţiilor de întîietate a papei în societate. Pînă la urmă papa a reuşit să-l impună pe împărat să-şi societate. Pînă la urmă papa a reuşit să-l impună pe împărat să-şi ceară cu umilinţă iertare. ceară cu umilinţă iertare.

Un argument forte în determinarea relaţiei de interdependenţă Un argument forte în determinarea relaţiei de interdependenţă dintre puterea laică şi cea eclesiastică pot servi numeroasele acorduri dintre puterea laică şi cea eclesiastică pot servi numeroasele acorduri dintre cele două forţe, cel mai cunoscut, fiind Concordatul de la dintre cele două forţe, cel mai cunoscut, fiind Concordatul de la Wormsc din a. 1122, care realiza un compromis dintre biserică şi Wormsc din a. 1122, care realiza un compromis dintre biserică şi puterea laică. Cu toate că în spaţiul ortodox răsăritean, lupta pentru puterea laică. Cu toate că în spaţiul ortodox răsăritean, lupta pentru supremaţie dintre monarhi şi biserică nu era atăt de evidentă, puterea supremaţie dintre monarhi şi biserică nu era atăt de evidentă, puterea laică asigurăndu-şi permanent autoritatea, Biserica juca un rol laică asigurăndu-şi permanent autoritatea, Biserica juca un rol important. Exemplu-ungerea la domnie în Ţările Române a important. Exemplu-ungerea la domnie în Ţările Române a domnitorilor de către mitropolit.domnitorilor de către mitropolit.

În felul acesta demonstrăm relaţia de interdependenţă dintre stat şi În felul acesta demonstrăm relaţia de interdependenţă dintre stat şi biserică în evul mediu. biserică în evul mediu.

Determinaţi legătura de interdependenţă dintre Determinaţi legătura de interdependenţă dintre revoluţiile burgheze şi sistemul politic din epoca revoluţiile burgheze şi sistemul politic din epoca modernămodernă

• Epoca modernă se caracterizeză prin apariţia, dezvoltarea şi Epoca modernă se caracterizeză prin apariţia, dezvoltarea şi stabilirea relaţiilor capitaliste. Menţionăm că regimul vechi si stabilirea relaţiilor capitaliste. Menţionăm că regimul vechi si adepţii săi nu doreau să cedeze uşor poziţiile sale înrădăcinate adepţii săi nu doreau să cedeze uşor poziţiile sale înrădăcinate de veacuri. Schimbările s-au produs ca rezultat al revoluţiilor de veacuri. Schimbările s-au produs ca rezultat al revoluţiilor burgheze de la începutul epocii moderne: din Anglia (1640 -burgheze de la începutul epocii moderne: din Anglia (1640 -1688), revoluţia americană (1775-1783), din Franţa (1789-1688), revoluţia americană (1775-1783), din Franţa (1789-1799).1799). De fapt, în cele relatate pînă acum se întrezăreşte relaţia De fapt, în cele relatate pînă acum se întrezăreşte relaţia de interdependenţă dintre revoluţiile burgheze şi sistemul de interdependenţă dintre revoluţiile burgheze şi sistemul politic care urma să fie instaurat. Mai elocvente în acest context politic care urma să fie instaurat. Mai elocvente în acest context ar fi argumentele ce urmează. Evenimentele evoluează de la ar fi argumentele ce urmează. Evenimentele evoluează de la sistemul politic feudal-absolutist la monarhii constituţionale în sistemul politic feudal-absolutist la monarhii constituţionale în Anglia şi Franţa, în SUA de la dependenţă la independenţă şi Anglia şi Franţa, în SUA de la dependenţă la independenţă şi recunoaşterea ei la 1783. Dar revoluţiile nu finisează aici, se recunoaşterea ei la 1783. Dar revoluţiile nu finisează aici, se constată că schimbările de moment în guvernare nu constată că schimbările de moment în guvernare nu satisfăceau pe toţi participanţii la revoluţii, ba mai mult ca atît, satisfăceau pe toţi participanţii la revoluţii, ba mai mult ca atît, îi transformă înîi transformă în

ContinuareContinuare

• oponenţi politici. În aşa fel revoluţia engleză a evoluat de la oponenţi politici. În aşa fel revoluţia engleză a evoluat de la republică la Protectoratul lui Cromwell (o formă de dictatură republică la Protectoratul lui Cromwell (o formă de dictatură militară), la o încercare de restaurare a absolutismului militară), la o încercare de restaurare a absolutismului (1660-1688), apoi la „revoluţia glorioasă” care realizează (1660-1688), apoi la „revoluţia glorioasă” care realizează compromisul cu burghezia, ce a avut din acel moment compromisul cu burghezia, ce a avut din acel moment acces la puterea politică . Aceeaşi relaţie de iterdependenţă acces la puterea politică . Aceeaşi relaţie de iterdependenţă se evidenţiază clar şi în revoluţia franceză: de la adoptarea se evidenţiază clar şi în revoluţia franceză: de la adoptarea Constituţiei şi instaurarea monarhiei constituţionale în Constituţiei şi instaurarea monarhiei constituţionale în 1791, la Republică în 1792, în continuare la dictatura 1791, la Republică în 1792, în continuare la dictatura iacobininilor (1793-1794) cu cele mai radicale transformări iacobininilor (1793-1794) cu cele mai radicale transformări antifeudale. În aşa fel am demonstrat legătura de antifeudale. În aşa fel am demonstrat legătura de interdependenţă dintre revoluţiile burgheze şi sistemul interdependenţă dintre revoluţiile burgheze şi sistemul politic care se instaurează ca rezultat al acestora şi care, politic care se instaurează ca rezultat al acestora şi care, desigur, se perfecţionează pe parcursul epocii moderne.desigur, se perfecţionează pe parcursul epocii moderne.

Stabiliţi relaţia de cauzalitate dintre politica internă Stabiliţi relaţia de cauzalitate dintre politica internă promovată de Alexandru Ioan Cuza şi abdicarea luipromovată de Alexandru Ioan Cuza şi abdicarea lui

• Într-o domnie de doar şapte ani, AL.I.Cuza a reuşit, printr-o Într-o domnie de doar şapte ani, AL.I.Cuza a reuşit, printr-o extraordinară voinţă politică, însoţită de o deosebită extraordinară voinţă politică, însoţită de o deosebită clarviziune asupra necesităţilor ţării, să pună bazele clarviziune asupra necesităţilor ţării, să pună bazele constituţionale şi economice ale României moderne. Deci, constituţionale şi economice ale României moderne. Deci, eforturile sale s-au îndreptat spre înfăptuirea marelui eforturile sale s-au îndreptat spre înfăptuirea marelui program de reforme interne: secularizarea averilor program de reforme interne: secularizarea averilor mănăstireşti (1863), Legea rurală (1864), reformele în mănăstireşti (1863), Legea rurală (1864), reformele în domeniul învăţămîntului, justiţiei şi armatei (1864), etc. domeniul învăţămîntului, justiţiei şi armatei (1864), etc. Dar reformele înfăptuite au decurs greu, deoarece a fost Dar reformele înfăptuite au decurs greu, deoarece a fost nevoie de respins opoziţia constituită din burghezia liberal-nevoie de respins opoziţia constituită din burghezia liberal-radicală şi boierii conservatori. Anume aici se vede legatura radicală şi boierii conservatori. Anume aici se vede legatura cauzală dintre reforme şi abdicare. Liberalii erau cauzală dintre reforme şi abdicare. Liberalii erau nemulţumiţi de ritmurile lente ale reformelor precum şi de nemulţumiţi de ritmurile lente ale reformelor precum şi de stilul autoritar de guvernare, iar conservatorii erau stilul autoritar de guvernare, iar conservatorii erau nemulţumiţi în special de reforma agrară, nemulţumiţi în special de reforma agrară,

ContinuareContinuare

• temîndu-se sa-şi piardă averile şi poziţia politică în stat. În temîndu-se sa-şi piardă averile şi poziţia politică în stat. În consecinţă aceştea-şi unesc forţele, creînd o alianţă consecinţă aceştea-şi unesc forţele, creînd o alianţă “monstruoasa coaliţie” impotriva lui Cuza. Conflictul dintre “monstruoasa coaliţie” impotriva lui Cuza. Conflictul dintre domnitor şi “monstruoasa coaliţie” atinge punctul domnitor şi “monstruoasa coaliţie” atinge punctul culminant în mai 1864 după publicarea Legii rurale, culminant în mai 1864 după publicarea Legii rurale, declanşînd o aprigă luptă parlamentară. Cuza este nevoit să declanşînd o aprigă luptă parlamentară. Cuza este nevoit să dizolve Adunarea care nu acceptă reforma, înfăptuind astfel dizolve Adunarea care nu acceptă reforma, înfăptuind astfel o lovitură de stat. În acelaşi scop, este adoptată o nouă o lovitură de stat. În acelaşi scop, este adoptată o nouă Constituţie care lărgea atributele puterii executive, întărea Constituţie care lărgea atributele puterii executive, întărea considerabil puterea domnitorului şi diminua drepturile considerabil puterea domnitorului şi diminua drepturile Adunării. Constatăm, deci, că reformele lui Cuza, fiind Adunării. Constatăm, deci, că reformele lui Cuza, fiind reforme de factură nouă, modernă nu puteau fi acceptate reforme de factură nouă, modernă nu puteau fi acceptate de grupările politice cu o viziune învechită asupra evoluţiei de grupările politice cu o viziune învechită asupra evoluţiei statului de aceea ei recurg la înlăturarea lui de la putere.statului de aceea ei recurg la înlăturarea lui de la putere.

Determinaţi legătura cauzală dintre unirea provinciilor Determinaţi legătura cauzală dintre unirea provinciilor româneşti la 1918 şi realizările economiei româneşti în româneşti la 1918 şi realizările economiei româneşti în perioada interbelicăperioada interbelică

• Economia de după unire, a avut perioade de refacere, stagnare Economia de după unire, a avut perioade de refacere, stagnare (1929-1933) şi prosperare. După unire două opţiuni de politică (1929-1933) şi prosperare. După unire două opţiuni de politică economică au prevalat: neoliberaliştii (Ş.Zeletin I.Gh.Duca) care economică au prevalat: neoliberaliştii (Ş.Zeletin I.Gh.Duca) care puneau accentul pe rolul industriei, ţărăniştii (C.Stere, puneau accentul pe rolul industriei, ţărăniştii (C.Stere, I,Mihalache)–pe agricultură. Constatăm relaţia de cauzalitate I,Mihalache)–pe agricultură. Constatăm relaţia de cauzalitate dintre unire şi realizări în domeniul economic prin următoarele dintre unire şi realizări în domeniul economic prin următoarele argumente: unirea a asigurat pieţei naţionale un caracter argumente: unirea a asigurat pieţei naţionale un caracter unitar, a determinat restructurări cantitative şi calitative unitar, a determinat restructurări cantitative şi calitative evidenţiate în integrarea sistemului industriei şi agriculturii, a evidenţiate în integrarea sistemului industriei şi agriculturii, a sistemului de transport şi de comunicaţii, s-a mărit masa sistemului de transport şi de comunicaţii, s-a mărit masa mijloacelor de producţie din fiecare ramură. Toate argumentele mijloacelor de producţie din fiecare ramură. Toate argumentele expuse cu referinţă la relaţia de cauzalitate dintre unire şi expuse cu referinţă la relaţia de cauzalitate dintre unire şi prosperare economică pot fi demonstrate prin exemplele ce prosperare economică pot fi demonstrate prin exemplele ce urmează. Provinciilor româneşti intrate recent în componenţa urmează. Provinciilor româneşti intrate recent în componenţa ţării, au cunoscut în această perioadă un proces ascendent de ţării, au cunoscut în această perioadă un proces ascendent de dezvoltare, dezvoltare,

ContinuareContinuare

• se înregistrează o creştere considerabilă a a producţiei de se înregistrează o creştere considerabilă a a producţiei de cereale, creşte rolulul indusrtiei în ansamblul economiei cereale, creşte rolulul indusrtiei în ansamblul economiei romăneşti. În domeniul transporturilor avem în această romăneşti. În domeniul transporturilor avem în această perioadă o reţea de şosele naţionale asfaltate, a luat fiinţă perioadă o reţea de şosele naţionale asfaltate, a luat fiinţă transportul aerian intern şi extern, s-a modernizat transportul aerian intern şi extern, s-a modernizat transportul pe calea ferată, se dezvoltă flota română. În transportul pe calea ferată, se dezvoltă flota română. În 1938, pentru prima dată în istoria României, ponderea 1938, pentru prima dată în istoria României, ponderea sectorului industrie-transport-construcţie a depăşit-o pe cea sectorului industrie-transport-construcţie a depăşit-o pe cea a sectorului agricultură- silvicultură, România a sectorului agricultură- silvicultură, România transformîndu-se într-o ţară agrar –industrială. Astfel transformîndu-se într-o ţară agrar –industrială. Astfel constatăm ,că unirea de la 1918 a creat condiţii favorabile constatăm ,că unirea de la 1918 a creat condiţii favorabile de dezvoltare a provinciilor unite cu ţara iar economia in de dezvoltare a provinciilor unite cu ţara iar economia in perioada interbelică a realizat succese considerabile. perioada interbelică a realizat succese considerabile.

Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre relaţiile Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică şi tendinţele de internaţionale în perioada interbelică şi tendinţele de echilibru şi securitate europeanăechilibru şi securitate europeană

• După fiecare conflict major, de regulă, statele învingătoare sau După fiecare conflict major, de regulă, statele învingătoare sau coaliţiile au impus lumii o formulă de organizare a păcii care, la coaliţiile au impus lumii o formulă de organizare a păcii care, la rîndul ei, a determinat o arhitectură a graniţelor şi a generat o rîndul ei, a determinat o arhitectură a graniţelor şi a generat o suită de instituţii politice şi politico-militare care să asigure suită de instituţii politice şi politico-militare care să asigure securitatea. Relaţiile internaţionale în perioada interbelică s-au securitatea. Relaţiile internaţionale în perioada interbelică s-au bazat pe tendinţa de echilibru şi securitate europeană, ele bazat pe tendinţa de echilibru şi securitate europeană, ele fiind într-o strînsă legătură de interdependenţă. Un prim fiind într-o strînsă legătură de interdependenţă. Un prim argument în acest context ar fi tratatele de pace de la argument în acest context ar fi tratatele de pace de la Versailles şi prevederile Pactului Societăţii Naţiunilor, care Versailles şi prevederile Pactului Societăţii Naţiunilor, care presupuneau un sistem de securitate postbelic şi care a evoluat presupuneau un sistem de securitate postbelic şi care a evoluat permanent prin semnarea multitudinii de tratate bilaterale şi permanent prin semnarea multitudinii de tratate bilaterale şi multilaterale. Acestea confirmau tendinţele de securitate şi multilaterale. Acestea confirmau tendinţele de securitate şi echilibru european: în 1925, la Locarno şi care asigura echilibru european: în 1925, la Locarno şi care asigura inviolabilitatea graniţilor franco-germano-belgiene, tratatele inviolabilitatea graniţilor franco-germano-belgiene, tratatele dintre Germania şi Polonia, Germania şi Cehoslovacia, care dintre Germania şi Polonia, Germania şi Cehoslovacia, care presupunea procedura arbitrajului în caz depresupunea procedura arbitrajului în caz de

ContinuareContinuare

• diferende. Micile state au creat alianţe regionale defensive cu diferende. Micile state au creat alianţe regionale defensive cu scopul menţinerii păcii, securităţii şi integrităţii statelor care scopul menţinerii păcii, securităţii şi integrităţii statelor care le compun (Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanică, ) ce le compun (Mica Înţelegere, Înţelegerea Balcanică, ) ce reprezenta un factor de pace şi stabilitate în Europa Centrală. reprezenta un factor de pace şi stabilitate în Europa Centrală. Relaţiile internaţionale şi securitatea erau lipsite de sens dacă Relaţiile internaţionale şi securitatea erau lipsite de sens dacă nu era definit agresorul şi condamnat războiul, acesta fiind un nu era definit agresorul şi condamnat războiul, acesta fiind un ultim argument dar nu mai puţin important de ultim argument dar nu mai puţin important de interdependenţă exemplificat prin: Convenţia de definire a interdependenţă exemplificat prin: Convenţia de definire a agresorului Londra,1933 ;Pactul Briand-Kellogg ,1928, agresorului Londra,1933 ;Pactul Briand-Kellogg ,1928, „Protocolul de la Moscova”, 1929 semnat şi de România, de „Protocolul de la Moscova”, 1929 semnat şi de România, de altfel, N.Titulescu a contribuit la aprofundarea noţiunii de stat altfel, N.Titulescu a contribuit la aprofundarea noţiunii de stat agresor şi a răspunderii pentru violarea legilor internaţionale. agresor şi a răspunderii pentru violarea legilor internaţionale. În aşa fel am demonstrat că relaţia de interdependenţă În aşa fel am demonstrat că relaţia de interdependenţă dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică şi dintre relaţiile internaţionale în perioada interbelică şi tendinţele de echilibru şi securitate europeană.tendinţele de echilibru şi securitate europeană.

Temă pentru acasăTemă pentru acasă

1.1. Stabiliţi relaţia de Stabiliţi relaţia de cauză-efectcauză-efect dintre condiţiile geografice şi dintre condiţiile geografice şi colonizarea greacă în lumea anticăcolonizarea greacă în lumea antică..

2.2. Stabiliţi relaţia de Stabiliţi relaţia de cauză-efect cauză-efect dintre războaiele lui Burebista şi dintre războaiele lui Burebista şi evoluţia statului geto-dacevoluţia statului geto-dac..

3.3. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre obştea sătească şi evoluţia Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre obştea sătească şi evoluţia societăţii medievalesocietăţii medievale..

4.4. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre oraşul medieval şi evoluţia Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre oraşul medieval şi evoluţia spirituală a societăţii medievalespirituală a societăţii medievale..

5.5. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre monarhiile absolutiste şi Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre monarhiile absolutiste şi evoluţia societăţii medievale.evoluţia societăţii medievale.

6.6. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre umanism şi relaţiile social-Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre umanism şi relaţiile social-politice medievale. politice medievale.

7.7. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre mişcările reformatoare din Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre mişcările reformatoare din Principatele Române şi evoluţia social- politică a spaţiului românesc Principatele Române şi evoluţia social- politică a spaţiului românesc modern. modern.

Tema pentru acasă (continuare)Tema pentru acasă (continuare)

8.8. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre doctrinele social - Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre doctrinele social - politice şi democratizarea vieţii politice din sec. XIX-lea. politice şi democratizarea vieţii politice din sec. XIX-lea.

9.9. Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre mişcările naţionale din Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre mişcările naţionale din secolul al XIX-lea şi afirmarea naţiunilor europene.secolul al XIX-lea şi afirmarea naţiunilor europene.

10.10.Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre politica colonială a Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre politica colonială a ţarismului şi situaţia etnodemografice a Basarabiei. ţarismului şi situaţia etnodemografice a Basarabiei.

11.11.Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre destrămarea Imperiului Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre destrămarea Imperiului Rus şi mişcarea naţională din BasarabiaRus şi mişcarea naţională din Basarabia

12.12.Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre activitatea organizaţiilor Stabiliţi relaţia de interdependenţă dintre activitatea organizaţiilor internaţionale şi tendinţele de menţinere a păcii în lume. internaţionale şi tendinţele de menţinere a păcii în lume.

13.13.. Determinaţi interdependenţa dintre „cursul nou” a lui Roosevelt . Determinaţi interdependenţa dintre „cursul nou” a lui Roosevelt şi ieşirea SUA din criza economică. şi ieşirea SUA din criza economică.

14.14.Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre criza politică din vara Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre criza politică din vara anului 1940 şi instaurarea regimului naţional legionar în România. anului 1940 şi instaurarea regimului naţional legionar în România.

Tema pentru acasă (continuare)Tema pentru acasă (continuare)

15.15. Determinaţi interdependenţa dintre încălcarea prevederilor Determinaţi interdependenţa dintre încălcarea prevederilor Sistemului de la Versailles şi începutul războiului II mondial. Sistemului de la Versailles şi începutul războiului II mondial.

16.16. Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre semnarea pactului Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre semnarea pactului Ribbentrop-Molotov şi începutul acţiunilor militare din iunie 1941. Ribbentrop-Molotov şi începutul acţiunilor militare din iunie 1941.

17.17. Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre ofensiva sovietică în cadrul Determinaţi relaţia de cauzalitate dintre ofensiva sovietică în cadrul operaţiei Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944 din operaţiei Iaşi-Chişinău şi lovitura de stat de la 23 august 1944 din Bucureşti. Bucureşti.

18.18. Determinaţi interdependenţa dintre deportările din 6 iulie 1949 şi Determinaţi interdependenţa dintre deportările din 6 iulie 1949 şi procesul de colectivizare a gospodăriilor ţărăneşti individuale. procesul de colectivizare a gospodăriilor ţărăneşti individuale.

19.19. Determinaţi interdependenţa dintre noua mentalitate politică şi Determinaţi interdependenţa dintre noua mentalitate politică şi sfârşitul „războiului rece”. sfârşitul „războiului rece”.

20.20. Determinaţi interdependenţa dintre destrămarea URSS şi crearea Determinaţi interdependenţa dintre destrămarea URSS şi crearea sistemului multipolar al relaţiilor internaţionale.sistemului multipolar al relaţiilor internaţionale.

2121.. Determinaţi raportul de cauzalitate dintre creşterea demografică şi Determinaţi raportul de cauzalitate dintre creşterea demografică şi schimbările în cadrul sistemelor naturale/ ecosistemelor. schimbările în cadrul sistemelor naturale/ ecosistemelor.