Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

STUDIU În ce domenii vor să se angajeze liceenii

Studiu: Peste 500 de mii de copii, elevi și studenți au emigrat din România

între 2007 și 2017. Capacitatea guvernului de a produce bunăstare pentru

cetățeni contribuie semnificativ la decizia de a migra

Andronescu, despre plagiat: Dezavuez această practică; prin legislaţia pe care

o vom promova trebuie să întărim exigenţa universităţilor

Cum ajungi masterand în Politici de Securitate Internaţională la New York:

cazul unei românce

7 IANUARIE 2019

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

STUDIU În ce domenii vor să se angajeze liceenii

Aproape două treimi dintre elevii de

clasele a XI-a şi a XII-a din România şi-ar

alege, după finalizarea studiilor, un loc de

muncă în IT (32%) sau medicină (31%),

arată rezultatele unui sondaj de opinie,

realizat de INACO - Iniţiativa pentru

Competitivitate, în cadrul proiectului

'Ghidul Meseriilor Viitorului'.

În acelaşi context, 13% dintre cei

chestionaţi au menţionat că domeniul

economic, al managementului şi al

antreprenoriatului este atractiv pentru un

viitor job, iar 8% ar opta pentru un loc de

muncă în domeniul juridic (avocat, jurist,

procuror, judecător).

"Interesant este că, pentru tineri, un loc de muncă în poliţie sau armată (6%) este de două ori mai atractiv

decât în educaţie sau sport. Interesul pentru meseria de profesor este exprimat de elevi în proporţie de doar

3%. Printre meseriile 'exotice' menţionate în răspunsurile la chestionare regăsim: pilot de drone şi miner

spaţial. Unu din doi elevi consideră că noile meserii ale viitorului vin din domeniul roboticii, inteligenţei

artificiale şi al calculatoarelor, 16% din imprimarea 3D, 14% din realitatea virtuală, 13% din internetul tuturor

lucrurilor şi 6% din blockchain", arată rezultatele sondajului citat.

În plus, elevii au fost atraşi de marketingul digital în proporţie de 17%, iar apoi, în procente aproape

egale, de meserii ca programatori de roboţi şi inteligenţă artificială (15%), ghid turistic spaţial (14%) şi arhitect

de spaţii virtuale şi dezvoltator de avatare (câte 13%).

Totodată, 9% dintre elevii intervievaţi au optat pentru biomedicină sau biotehnologii sau pentru a fi analist

de baze de date mari/specialist în protecţia datelor. Într-un procent de 3%, aceştia par interesaţi să devină

inovatori de energii alternative.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi dintre elevi (61%) au apreciat că vor face între două şi cinci schimbări

în decursul carierei, în timp ce 22% cred că vor schimba "macazul" în viaţa lor profesională doar o dată. Restul

de 17% mizează pe flexibilitate profesională şi cred că vor face peste cinci schimbări în cariera proprie.

În ceea ce priveşte părerea părinţilor şi cadrelor didactice faţă de viitorul loc de muncă al copiilor,

rezultatele sondajului converg tot spre domenii precum IT. Astfel, circa jumătate dintre cei chestionaţi

(44%) consideră că IT-ul este domeniul de viitor (programare, robotică, inteligenţă artificială), un procent

semnificativ mai mare decât în cazul elevilor (32%). Pe locul doi se află medicina cu un procent de 28%.

Perspectiva meseriei de profesor în rândurile părinţilor şi ale cadrelor didactice este atractivă în viitor

pentru doar 5% dintre respondenţi, respectiv 2% pentru domeniul juridic (avocat, jurist, procuror,

judecător). Domeniul economic şi al afacerilor este atractiv pentru 11% dintre părinţii şi profesorii care au

răspuns la acest chestionar, în timp ce 6% consideră psihologia un domeniu atractiv în viitor.

De asemenea, aproape o treime dintre respondenţi consideră robotica şi inteligenţa artificială ca

sursă principală pentru noile meserii ale viitorului, în timp ce doar 6% au optat pentru blockchain. Restul de

opţiuni sunt relativ echilibrate între: calculatoare (17%), imprimare 3D (17%), internetul tuturor lucrurilor

(16%) şi realitate virtuală (14%).

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Pe de altă parte, părinţii mizează pe flexibilitatea profesională a propriilor copii mai mult decât elevii.

Mare parte dintre respondenţi (83%) mizează pe mai mult de de trei schimbări ale locului de muncă pentru

copiii lor, iar 7% cred că acest lucru se va întâmpla doar o dată.

Sondajul de opinie al INACO a fost realizat, în perioada septembrie - noiembrie 2018, pe un eşantion de

peste 1.300 de elevi, părinţi şi profesori din Bucureşti, Timişoara şi Piteşti, în cadrul proiectului 'Ghidul

Meseriilor Viitorului'.

SURSA: ADEVĂRUL - https://adevarul.ro/educatie/scoala/studiu-In-domenii-vor-angajeze-liceenii-

1_5c2de08cdf52022f752ca010/index.html

Studiu: Peste 500 de mii de copii, elevi și studenți au emigrat din România între 2007 și

2017. Capacitatea guvernului de a produce bunăstare pentru cetățeni contribuie semnificativ

la decizia de a migra Numărul studenților, elevilor și copiilor din grupa de vârstă 0-19 ani care au emigrat din România între

2007 și 2017 este de 484.753 de persoane, potrivit

unei lucrări publicate în Revista Română de Statistică.

Dacă îi punem și pe cei de până la 21-22 de ani, vârsta

studenției, atunci numărul emigranților temporari și

definitivi depășește 500 de mii din totalul de 2.613.477

persoane contabilizate ca emigranți de către INS în

perioada respectivă. În lucrarea numită Analiza statistică a migraţiei

externe după aderarea României la Uniunea Europeană,

autorii dr. Ciprian Iftimoaei, lector la Universitatea „Al.

I. Cuza” din Iaşi și angajat al Direcţiei Judeţene de

Statistică Iaşi, și dr. Ionuţ Cristian Baciu, tot de la

Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, au analizat perioada

2007-2017 din punctul de vedere al impactului migrației asupra pieței forței de muncă și demografiei.

Pe vârste, grupa 0-19 ani are peste 484 de mii de emigranți, potrivit datelor prezentate de autori. Aceștia

susțin că dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai

importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani şi din grupa 30-39 ani. Migraţia

ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă

şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice

datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei.

Autorii analizează și corelația dintre creșterile salariale și migrație. Astfel, pornind de la un salariu

nominal mediu net lunar de 1042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2383 lei în 2017, ceea ce înseamnă o creştere

cu 128% faţă de momentul aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă au existat aceste majorări salariale,

angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, decalajul fiind semnificativ.

Dar creşterile salariale nu au avut corespondent şi în evoluţia nivelului de trai al

populaţiei. Inflația ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile au redus puterea de cumpărare. Însă nu doar

câştigul salarial are influenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-social care se caracterizează

printr-o instabilitate accentuată.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

MIGRAȚIA ESTE UN RISC CARE AMENINȚĂ SECURITATEA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Una dintre concluziile specialiștilor este

următoarea: Faptul că un sfert din angajaţii

români sunt săraci, conform EUROSTAT,

sau faptul că rata sărăciei relative a rămas

la un nivel relativ constant după aderarea

României la UE, descrie o situaţie

socioeconomică care necesită o intervenţie

urgentă din partea decidenţilor în materie de

politici publice. Cu alte cuvinte, raportarea

la capacitatea guvernului de a produce

bunăstare pentru cetăţenii unei ţări

contribuie semnificativ la decizia de a

migra în ţări mult mai dezvoltate economic

care oferă satistacţii financiare şi

profesionale mai mari decât în ţara de

origine.

În momentul de faţă, migraţia externă a forţei de muncă activă constituie un risc sociodemografic la

adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului populaţiei şi îmbătrânirea

demografică. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fluxului migraţiei externe, acest fenomen

social va avea consecinte socioeconomice şi demografice pe termen mediu şi lung, încheie autorii.

SURSA: EDUPEDU - https://www.edupedu.ro/studiu-peste-500-de-mii-de-copii-elevi-si-studenti-

au-emigrat-din-romania-intre-2007-si-2017-capacitatea-guvernului-de-a-produce-bunastare-pentru-cetateni-

contribuie-semnificativ-la-decizia-de-a-mi/

Andronescu, despre plagiat: Dezavuez această practică; prin legislaţia pe care o vom

promova trebuie să întărim exigenţa universităţilor

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, joi seară, la Antena 3, referitor la plagiat, că

dezavuează această practică nefericită şi că trebuie întărită exigenţa universităţilor pentru a nu mai avea astfel

de cazuri. Andronescu a precizat că anterior, când a spus că plagiatul este ”o problemă minoră” a

învăţământului românesc, a avut o exprimare nu suficient de clară.

”Pentru că doamnei Deca (Ligia Deca, consilier prezidenţial Departamentul Educaţie şi Cercetare – n.r) i

s-a pus astăzi o întrebare despre plagiat şi pentru că eu am avut anterior o exprimare poate nu suficient de clară,

vreau să spun răspicat: dezavuez această practică. Nu am suficiente pârghii, dar prin legislaţia pe care o vom

promova trebuie să întărim exigenţa universităţilor pentru că acolo sunt toate pârghiile şi sper să nu mai avem

asemenea cazuri deloc în sistemul de învăţământ pentru că, fără îndoială, este o practică nefericită”, a spus, joi

seară, ministrul Educaţiei.

Consilierul prezidenţial Ligia Deca a fost întrebată, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, ce părere are

despre declaraţia Ecaterinei Andronescu potrivit căreia plagiatul reprezintă o problemă minoră pentru

învăţământul din ţara noastră.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

“Întrebarea referitoare la declaraţiile doamnei Andronescu vizavi de fenomenul plagiatului nu este chiar

în linia întrebărilor pe care am afirmat că le voi prelua, însă, personal cred că nicio problemă nu poate fi

remediată fără să acceptăm efectele ei negative pe de-a întregul”, a afirmat consilierul prezidenţial.

Ligia Deca a menţionat că, în legătură cu noua

lege a Educaţiei, atunci când va exista o structură

a acesteia, va exista o discuţie cu ministrul

Ecaterina Andronescu.

Ecaterina Andronescu a declarat, într-un

interviu pentru Hotnews, că plagiatul este o

problemă minoră a învăţământului din România.

”În legătură cu componenta aceasta, care este

minoră, dar care face atât de mult rău, cea legată

de plagiat, după opinia mea trebuie să crească

exigenţa în universitate. Doctorandul acolo se

pregăteşte. Acolo îşi dă examenele, acolo îşi face

referatele, are o comisie de îndrumare, are apoi

comisia care analizează teza, teza trece rin comisie, este publică, cei care vin la teză pot să pună întrebări. Deci

cred că trebuie să crească reponsabilitatea universităţii în aşa fel încât asemenea situaţii să nu se mai întâlnească

şi să fie legate de tezele de doctorat”, a afirmat ministrul Educaţiei.

Ecaterina Andronescu a mai spus că, din 10.000 de doctoranzi, sunt câteva lucrări în care a apărut

plagiatul.

În legătură cu faptul că doar acelea au fost verificate, ministrul a replicat: ”Nici nu putem să ne bănuim că

toţi suntem hoţi în ţara aceasta. Nu se poate aşa ceva. Am avut profesori, profesorul l-a urmărit, comisia se

îndrumare, ce au făcut toţi aceştia? Nu-i normal să avem o poliţie la minister care să sesizeze prea târziu după

ce fapta a fost comisă. Lucrurile trebuie să se deruleze corect în timpul constituirii şcolii doctorale”.

SURSA: ADEVĂRUL - https://adevarul.ro/educatie/universitar/andronescu-despre-plagiat-

dezavuez-practica-legislatia-pe-vom-promova-trebuie-intarim-exigenta-universitatilor-

1_5c2f0634df52022f7535c2c9/index.html

Cum ajungi masterand în Politici de Securitate Internaţională la New York: cazul unei

românce

Anca Agachi (25 de ani) urmează un masterat în Relaţii Internaţionale, cu specializarea Politici de

Securitate Internaţionale şi Rezoluţia Conflictelor, la Columbia University din New York. Înainte de a pleca

în SUA, ea a devenit dublă licenţiată în România, în Relaţii Internaţionale şi Relaţii Economice Internaţionale.

În paralel, tânăra a reprezentat România la ONU, în cadrul unui mandat de delegat de tineret, între 2015 şi

2016.

Mandatul de delegat de tineret pentru România i-a deschis noi orizonturi şi a ajutat-o să acumuleze

experienţă într-un domeniu mai mult decât vast. Ulterior, Anca a urmat un internship în Bucureşti, la

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Ambasada SUA, după care a continuat cu un

traineeship la Agenţia de Apărare Europeană în

Bruxelles, unde a lucrat pe partea de dezvoltare

de proiecte multinaţionale de apărare.

„Programul UNYDRo este unic, în sensul

în care delegaţii lucrează atât la cele mai înalte

niveluri ale diplomaţiei multilaterale, cât şi «la

firul ierbii», cu organizaţii locale. Ei petrec o

lună la sediul ONU în New York,

familiarizându-se cu Agenda ONU în anul

respectiv şi problematica de tineret. Apoi se

întorc acasă şi dezvoltă proiecte pentru şi cu

tineri, ideal în colaborarea cu alte organizaţii

locale. Este o onoare şi o responsabilitate imensă

să fii delegat la ONU. Şi deşi desigur că e incredibil să vorbeşti în plenul Naţiunilor Unite, cred că cel mai

important şi cel mai valoros pentru mine a fost lucrul pe teren. Şansa de a vorbi cu tineri din toată ţară, de a le

cunoaşte problemele şi aspiraţiile este de nepreţuit – am învăţat enorm de la ei şi cu ei“, susţine Anca.

O provocare serioasă

Iar provocările au fost pe măsură. Anca Agachi, împreună cu celălalt delegat de tineret al României, David

Timiş, au colindat ţara, pentru a se întâlni şi a sta de vorbă cu grupurile de liceeni şi studenţi, pentru a le afla

doleanţele, problemele, speranţele şi pentru a identifica împreună soluţiile. „Cred că cea mai mare provocare

a fost să explicăm de ce ONU este relevant şi să facem organizaţia accesibilă, în special în contextul în care

există probleme reale şi mult mai presante în

România. E cumva «provocarea» relaţiilor

internaţionale, să traduci relevanţa unei clădiri de

sticlă aflată pe malul East River în Manhattan în

politica domestică“, explică Anca.

Deşi intenţiona să meargă în SUA imediat după

încheierea mandatului, lucrurile nu au decurs în

totalitate conform planului iniţial. După ce aplicase

la diverse universităţi din Statele Unite, tânăra a fost

acceptată la Columbia University, însă fără bursă.

Cum preţul studiilor este unul prohibitiv şi nu ar fi

avut cum să şi-l permită, Anca a decis să-şi amâne

plecarea peste Ocean şi să lucreze şi să aplice la

burse pentru a-şi finanţa studiile. Experienţa a

marcat-o profund, din mai multe puncte de vedere.

Anca (stânga) în timpul unui workshop făcut la guvernul României

pe vremea mandatului de delegat la ONU

„În primul rând, am rămas marcată de lipsa totală de sprijin la nivelul României pentru tinerii cu potenţial.

Nu există niciun fel de structuri instituţionale şi sociale care să sprijine educaţia tinerilor şi care să investească

în oameni. Mi-am petrecut luni întregi făcând cercetare, şi nu există niciun fel de bursă sau sistem de împrumut

oferit de Guvern, instituţii nonprofit sau entităţi private pentru sprijinirea tinerilor în studiile lor. Epuizând

sursele oficiale, am trimis sute de e-mail-uri la companii pentru sponsorizări, dar nimeni nu m-a ajutat. Şi nu

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

vorbim de bani gratis aici, ci despre un sistem care să ofere chiar şi împrumuturi sau finanţare în schimbul unui

anumit număr de ani lucraţi în domeniul public“, rememorează bucureşteanca.

A câştigat mai multe burse în SUA

În schimb, Anca a primit un ajutor important de unde se aştepta poate mai puţin, din partea unor instituţii

din afara României şi chiar din partea unor oameni, din ţară şi din afară, care au remarcat calităţile ei. Aşa a

reuşit în cele din urmă să ajungă în SUA, unde urmează un masterat în Relaţii Internaţionale, având

specializarea Politici de Securitate Internaţională şi Rezoluţia Conflictelor, la Columbia University din New

York.

„Am o tolbă plină de poveşti cu prieteni, străini din metrou, cunoştinţe sau doar oameni la capătul unui

fir de telefon datorită cărora sunt aici. Mă onorează şi mă obligă“, spune românca.

Chiar în 2018, ea a obţinut o bursă din partea

Philanthropic Educational Organization, o

organizaţie ce se ocupă cu sprijinirea educaţiei

femeilor. Bursa este adunată din donaţiile femeilor

care sunt membre ale organizaţiei, iar fiecare

bursieră este conectată cu cinci sedii locale care au

donat pentru bursa sa.

Tânăra s-a integrat foarte uşor, iar experienţa

acumulată până atunci a ajutat-o din plin. Aşa a

ajuns să fie premiată, devenind unul dintre cei 30

de premianţi ai International Fellows Program la

Columbia SIPA. În acest cerc select sunt aleşi anual

10 studenţi de anul I la SIPA, 10 studenţi de anul II

şi tot atâţia din întreaga universitate. Împreună, cei

30 de membri analizează politica externă

americană şi cele mai presante probleme actuale. Anul trecut, Anca a primit o bursă de la Internaţional

House numită Women în Leadership. FOTO: Arhivă personală

În plus, Anca Agachi a obţinut o bursă AAUW International Fellow, care este oferită de American

Association of University Women (AAUW), o organizaţie ce se ocupă cu promovarea egalităţii de gen şi

includerea femeilor, în special în domenii în care sunt sub-reprezentate. Nu în ultimul rând, Anca a fost

răsplătită şi cu bursa SIPA Teaching Assistantship, care o ajută cu predarea unui seminar pentru cursul „War

Peace and Strategy“, ţinut de profesorul Richard Betts, unul dintre „monştrii sacri“ ai relaţiilor internaţionale.

Aşa şi-a făcut şi noi prieteni, iar în paralel şi-a satisfăcut setea de a învăţa cât mai multe în domeniul său de

activitate şi nu numai.

În primul rând, faptul că sunt aici nu înseamnă că spre exemplu nu există inegalităţi enorme sau rasism,

care îi impedica pe alţii care au aceleaşi abilităţi ca mine să-mi fie colegi. În al doilea rând, am reuşit să ajung

aici în ciuda sistemului, nu datorită lui. Povestea mea e incompletă fără sutele de poveşti fără final fericit, care

nu au beneficiat de sistemele de susţinere pe care eu le-am avut.

De aceea, cred că ce m-a impresionat cel mai mult este şi ceea ce aş vrea să aduc acasă: ideea de

meritocraţie şi de a crea un sistem în care toţi ne ajutăm unii pe ceilalţi să fim cea mai bună versiune a noastră,

pentru că atunci toţi câştigăm. E ceea ce m-a ajutat pe mine să ajung aici, şi ceea ce aş vrea să dau înapoi.

Ce i-a învăţat pe americani despre România

Anca Agachi nu s-a limitat la a încerca să se adapteze cât mai bine la tot ceea ce reprezenta nou pentru

ea, ci s-a străduit să le prezinte colegilor şi cunoştinţelor sale şi o altă imagine a României, diferită de cea

prezentată de regulă în mass-media americană.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

„Cred că cel mai mult am fost întrebată despre România în contextul tendinţei generale din Europa de Est

de a tranziţiona către state/democraţii iliberale, aşa cum se întâmplă în Polonia şi în Ungaria. Apărem în presă,

în special protestele reprimate violent în 10 august au fost analizate, dar în general nu avem foarte mulţi analişti

politici care să aducă expertiză şi context, aşa cum se întâmplă cu alte ţări. În cercul meu de prieteni, dar şi la

Universitate, încerc să suplinesc acest gol şi să le vorbesc cunoştinţelor mele despre România într-o perspectivă

echilibrată. Asta înseamnă că vorbesc despre ceea ce nu merge şi să mă mândresc cu ceea ce ne face cinste“,

susţine românca.

Le vorbesc vorbesc americanilor despre valorile noastre autentice, despre ia românească, despre

jurnalismul investigativ de calitate, despre melanjul istoric al Bucureştiului sau inovaţiile în muzica hip-hop

aduse de Subcarpaţi. Cred că avem modele noi cu care ne putem mândri, şi că nu e nevoie să construim mituri

sau să ne rezumăm la Nadia şi Hagi. Suntem şi putem fi mai mult de atât

Un sistem educaţional superior, nu şi perfect

Anca a vorbit şi despre diferenţele dintre sistemul educaţional din Statele Unite ale Americii şi cel din

România. Fără să fie perfect, primul prezintă clar o mulţime de avantaje în raport cu sistemul de învăţământ

din ţară.

„O să mă rezum la trei diferenţe majore:

şcoala se concentrează pe dezvoltarea gândirii

critice, nu pe memorarea de informaţii.

Obiectivul şcolii este să-ţi dezvolte capacitatea

de a analiza critic informaţii noi, de a opera cu

un grad mare de incertitudine şi de a ţine

permanent în şah un mod leneş de a gândi. Din

multe puncte de vedere a trebuit să-mi reaşez

întregul «circuit» intelectual de când sunt aici.

Metoda de învăţare este socratică, şi toată lumea

contribuie la procesul de învăţare. Desigur,

profesorii sunt de multe ori eminenţe în

domeniu, dar cred că cel mai mult învăţ de la

colegii mei. Cum spunea un coleg de-al meu,

construim în comun un proces educaţional“,

explică românca.

Anca în Sala Adunării Generale a ONU, la pupitru.

Nu în ultimul rând, în sistemul de învăţământ american se pune accentul pe spiritul de echipă, iar studenţii

sunt stimulaţi mai degrabă să fie într-o competiţie directă cu ei înşişi decât să concureze între ei. Dar poate cel

mai important aspect ţine de meritocraţie. „Reuşitele sunt celebrate. Sistemul este meritocratic, iar reuşitele

sunt recunoscute şi răsplătite. Clar sistemul de învăţământ este extrem de competitiv, dar cred că cel mai mult

eşti în competiţie cu tine însuţi. Iar mentalitatea este că atunci când cineva reuşeşte, de fapt toţi reuşim – pentru

că o persoană care reuşeşte ridică nivelul şi poate da înapoi şi altora ceea ce a învăţat. Este o perspectivă

incredibilă. Desigur, universitatea beneficiază de resurse spectaculoase de cercetare şi dezvoltare, iar până la

urmă este privată. Dar cred că cel mai important este modul în care resursele sunt folosite pentru dezvoltarea

oamenilor“, a adăugat Anca.

Deşi sistemul educaţional american este foarte bine pus la punct şi este superior la aproape toate capitolele

celui românesc, este totuşi departe de a fi unul perfect. O recunoaşte şi fostul delegat de tineret de la ONU.

Chiar şi aşa, la fel ca şi cei mai mulţi dintre tinerii plecaţi să studieze în alte ţări, Anca îşi vede viitorul mai

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

degrabă departe de casă. Nu renunţă însă niciun moment la speranţa că într-o zi lucrurile se vor schimba în

bine şi în România şi îşi arată ataşamentul pentru această cauză.

„Nu este nevoie să fii geografic localizat în România ca să contribui în mod pozitiv la viitorul ţării tale.

Dacă nu mă înşel, aproximativ trei-patru milioane de români locuiesc în afară graniţelor. Este o diaspora

imensă, care poate să transmită know-how acasă, poate crea legături care să ajute la dezvoltarea ţării şi poate

inspira o nouă generaţie să tindă către mai mult. Mi-aş dori să renunţăm la paradigma în care aşteptăm ca

oamenii care au reuşit să se întoarcă acasă şi să fim salvaţi, mai degrabă să încercăm să învăţăm de la ei şi să

creăm un mediu unde să punem laolaltă tot ceea ce am învăţat pentru un rezultat mai bun“, a încheiat Anca

Agachi.

Obiectivul meu profesional este să dezvolt politici care ajută la rezolvarea conflictelor într-un mod mai

sustenabil. Sunt în special pasionată de modul în care conflictele influenţează structurile de guvernanţă globale,

spre exemplu cum securitatea cibernetică schimbă sistemul de alianţe global sau ce strategii de securitate putem

implementa o dată cu accentuarea schimbărilor climatice. Misiunea mea şi ceea ce mă ghidează este să ajut

oamenii să-şi atingă întregul potenţial. Cel mai probabil, în 10-15 ani, îmi doresc să lucrez pentru o organizaţie

internaţională, cum ar fi ONU, unde ideile mele pot avea un impact global.

SURSA ADEVĂRUL - https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cum-ajungi-masterand-politici-

securitate-internationala-new-york-cazul-romance-1_5c2e35ebdf52022f752f65a5/index.html

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).