7. Antonia Luiza Zavalic. Impactul Peer-grup-ului in Adoptarea de Catre Minori a Conduitelor...

8/9/2019 7. Antonia Luiza Zavalic. Impactul Peer-grup-ului in Adoptarea de Catre Minori a Conduitelor Deviante Si Sau Delinc…

1/16

PROBATION junior ! 59

Impactul peer-grup-ului în adoptarea de c!tre minori a

conduitelor deviante "i/sau delincvente

Antonia-Luiza ZAVALIC28 Student Master

Universitatea Babe"-Bolyai, Cluj-Napoca

Acest studiu î !i propune s" realizeze o analiz" comparativ" din perspectivainfluen # ei grupului de egali în vederea adopt "rii conduitelor deviante !i/saudelincvente între elevii care frecventeaz" un liceu teoretic !i elevii care

frecventeaz" un liceu tehnologic. Ca !i cadru conceptual cercetarea de fa #" are labaz" teoria controlului social. Popula # ia cercet "rii cuprinde 234 de subiec # i, elevide clasa a X-a, de gen masculin !i feminin, cu vârste cuprinse între 15-17 ani, din

mediul urban !i rural, din cadrul unui liceu teoretic !i tehnologic. Rezultatele studiului sus # in c": elevii liceului tehnologic sunt mai expu !i influen # ei grupului deegali cu caracter delincvent decât elevii liceului theoretic, îns" probabilitatea deangajare într-o conduit " de natur " infrac # ional " este aceea !i pentru ambelecategorii de subiec # i; de asemenea, exist " o leg "tur " pozitiv" puternic" întrecapacitatea de rezisten #" a elevilor la presiunea grupului de egali !i ata !amentul !colar.

„Individul este "i a fost întotdeauna membrul unui grup, chiar dac# felul s#u de aapar $ine acestuia consta în a se comporta ca "i cum "i-ar imagina c# nu apar $ine

nici unui grup.”

W.R. Bion, Experiences in Groups

Introducere

Lucrarea de fa$# sondeaz# impactul grupului de egali în ceea ce prive"te adoptareaunei conduite deviante "i/sau delincvente de c#tre minorii29 care nu au înc#lcatlegea penal# dar pot fi susceptibili de înc#lcarea ei. Influen$a grupului de egali, esteun factor de risc dinamic30 major pentru problematica delincven$ei juvenile,recunoscut în universul cercet#rii ca fiind în strâns# corela$ie cu implicareaindividului în comportamente de natur # antisocial# "i a c#rei cot# maxim# este

preconizat# a fi atins# în perioada adolescen$ei, stadiu în care grupurile de apartenen$#

respectiv re$elele de socializare prezint# un efect pozitiv sau negativ decisiv asupraminorilor.

La vârsta adolescen$ei, grupul constituie mediul social cel mai dens, el fiindcadrul în care se realizeaz# înv#$area social#, cu cea mai mare eficen$#, drept

pentru care putem considera grupul ca „cel mai important factor de socializare”,

28 Student master – Master Asisten%a social# în sfera justi%iei penale. Facultatea de Sociologie "iAsisten%# Social#, Universitatea Babe"-Bolyai, Cluj-Napoca. E-mail: [email protected] 29 Minori afla$i în situa$ie de risc infrac$ional.30 Factor de risc modificabil, asupra c#ruia se poate interveni, cu scopul diminu#rii sau elimin#riilor.


2/16


oferind individului: protec$ie, posibilit#$i de afirmare, modele iar prin sistemul derol-status posibilitatea de validare social# (Andronie, 2007). Statutul tinerilor de„entit#$i în tranzi$ie” este constituit în a"a fel încât, structural, acestora li se refuz#

mijloacele pentru a acumula capital legitim (sau ilicit). A"adar, vorbim de ovulnerabilitate a tinerilor afla$i în acest# perioad#, întrucât pot fi atra"i c#tre ocarier # infrac$ional# pentru a dobândi un oarecare statut "i respect în grupurile lor(Durnescu "i colab., 2009; Farrington, 1993).

Asisten$a social# în problematica delincven$ei juvenile, în termeni de oportunitate profesional# prezint# un poten$ial extraordinar în ceea ce prive"te prevenireas#v#r "irii de infrac$iuni "i cre"terea gradului de siguran$# public# prin promovarea

principiului „este mai u"or s# previi decât s# comba$i”, o interven$ie desf #"urat# asupra factorilor de risc identifica$i în perioada adolescen$ei însemnând o

preven$ie pentru viitor.

A"adar, un factor de risc dinamic major în problematica delincven$ei juvenile, precum influen$a grupului de egali cu caracter delictogen reprezint# nu doar $intacercet#rii ci mai ales un obiectiv al procesului de interven$ie psihosocial#. Similarefectului domino, dac# intervenim asupra unui fenomen, putem bloca debutulaltuia, în acest sens reintegrarea minorilor cu precup#ri infrac$ionale însemnând defapt "i o sc#dere pe viitor a criminalit#$ii în rândul adul$ilor.

Cadru teoretic

Influen # a grupului de egali: un factor de risc pentru delincven #" specific vârsteiadolescen # ei

Printre „Cei Patru Mari Factori” de predic$ie a recidivei, al#turi de: atitudinileantisociale31, istoricul comportamentului antisocial32 "i personalitatea antisocial#,o importan$# deosebit# i se acorda anturajului cu preocup"ri antisociale, ceea cedenot# aten$ia care trebuie acordat# acestui subiect (Durnescu, Lewis "i McNeill,2009).

Ca "i de factor de risc, influen$a grupului de egali s-a f #cut deja recunoscut înuniversul cercet#rii ca fiind aflat în strâns# corela$ie cu adoptarea unuicomportament de natur # antisocial# fiind considerat unul dintre cei mai putrenici

predictori pentru delincven$# juvenil# (Dishon, 2000 apud. Dembo, Meyers,

Poythress, Schmeidler "i Wareham, 2008; Farrington, 1989 apud. Dembo "icolab., 2008; Patterson, Dishion "i Yoerger, 2000 apud. Dembo "i colab., 2008;Vitaro, Brendgen "i Tremblay, 2000 apud. Dembo "i colab., 2008; Elliot "iMenard, 1996 apud. Cecile "i Born, 2009) respectiv cu sc#derea vârstei la primulcontact cu poli$ia (Coie "i colab. 1995, apud Dembo "i colab. 2008); mai multchiar, respingerea individului de c#tre grupul de prieteni echivaleaz# din punct devedere al adopt#rii unei conduite antisociale cu apartenen$a într-un grup de

prieteni cu caracter delictogen; izolarea social# sau marginalizarea fiind la fel de

31 Valori, opinii, ra$ionaliz#rii, st#ri cognitive.32 Implicarea timpurie, obiceiuri, percep$iile asupra comportamentului antisocial.


3/16


distructiv# pentru individ precum expunerea acestuia la atitudini "i conduiteantisociale (Loeber "i colab., 2003 apud. Dembo "i colab., 2008).

Vulnerabilitatea minorului fa$# de grupului de egali delictogen, este consolidat# "ide prezen$a altor factori de risc (la nivel de individ, familie, "coal#, comunitate)aspect pe care-l putem vizualiza în figura 1.

Figura 1: Debutul comportamentului infrac # ional !i influen # a grupului de egali,adaptat !i completat dup" Wasserman, Keenan, Tremblay, Coie, Herrenkohl,

Loeber !i Peterchuk, 2003, Risk and Protective Factors of Child Delinquency.

Putem observa c# nu doar asocierea minorului cu grupuri deviante constituie un risccât "i respingerea de c#tre un grup de egali prosocial respectiv izolarea social#,

poate plasa tinerii la un risc ridicat pentru compotramentul antisocial (Loeber "icolab., 2003 apud. Dembo "i colab., 2008); mai mult chiar, respingerea de c#tregrupul de egali conformist poate influen$a adolescentul în asocierea cu grupruri deegali deviante sau bande criminale (Patter-son, Capaldi "i Bank apud Loeber "icolab., 2003; Huizinga "i Lovegrove apud. Howell, 2010).

Numeroase studii au ar #tat c# exist# o rela$ie între asocierea cu grupuri de egali cucaracter deviant "i criminalitatea juvenil# (Elliott "i Menard, 1996 apud. Loeber,Farrington "i Peterchuck, 2003) o problem# major # este dac# „cine se aseman# seadun#” („birds of a feather flock together”) sau „compania rea corupe” („badcompany corrpts”). Majoritatea ipotezelor sugereaz# c# grupurile de egali cu caracterdeviant îi pot determina pe tinerii f #r # istorie infrac$ional# anterioar # s# se ini$ieze în

acte delincvente iar pe cei care au deja o carier # infrac$ional# s# "i-o dezvolte.Minorii care comit infrac$iuni constituie în domeniul asisten$ei sociale o popula$iecare manifest# rezisten$# crescut# la schimbare (Hollin, 1992 apud. Cecile "iBorn, 2009), ceea ce îngreuneaz# reabilitarea "i reinserarea lor în comunitate.Potrivit lui Farrington (2000, 2002b apud. Webster "i colab., 2006) factorii de riscmodificabili (precum influen$a grupului de egali) pot fi aborda$i în interven$iatimpurie "i în preven$ie. În absen$a unei interven$ii adecvate, rata de recidiv# îndelincven$# juvenil# este estimat# undeva între 60-80% (Jenson "i Howard, 1998apud. Cecile "i Born, 2009), majoritatea programelor având la baz# metodeinterven$ie la nivel de grup (Dodge, Dishion "i Lansford, 2006 apud. Cecile "i

F. comunitari

F. !colari

F. familiali

F. individuali

Comportamente

agresive !i

distruptive

Respingerea de c"tre

grupul de egali

Asocierea cu

grupuri deviante

Agresivitate

crescut"

Activit"#i

infrac#ionale


4/16


Born, 2009; Handwerk, Field "i Friman, 2000 apud. Cecile "i Born, 2009), foarter #spândite în America de Nord "i de curând c# p#tând amploare "i-n Europa (Born"i Chevalier, 1996 apud. Cecile "i Born, 2009; Mathys, Hélin "i Born, 2008 apud.

Cecile "i Born, 2009; Nas, Brugman, "i Koops, 2005 apud. Cecile "i Born, 2009).Aceste metode de interven$ie la nivel de grup în problematica delincven$ei

juvenile pe principiul „cui pe cui se scoate” porne"te de la asum$ia c# minorilorc#rora le lipsesc abilit#$ile de a ob$ine în mod conve$ional ceea ce-"i doresc, vortinde s# se implice în activit#$i de înc#lcare a legii (Ang "i Hughes, 2001 apud.Cecile "i Born, 2009; Hawkins, Jenson, Catalano "i Wells, 1991 apud. Cecile "iBorn, 2009; Le Blanc, Dionne, Proulx, Grégoire "i Trudeau Le Blanc, 1998 apud.Cecile "i Born, 2009; Lipsey, Wilson "i Cothern, 2000 apud. Cecile "i Born, 2009;Losël, 1993 apud. Cecile "i Born 2009). Totu"i, acest# metod# de succesinterven$ie la nivel de grup, n-a fost scutit# de critici, unele dintre acestea

referindu-se în special la fenomenul denumit în literatura de specialitate„contagierea de c#tre grupul de egali deviant” (Bayer, Pintoff "i Pozen, 2004),respectiv observarea în rândul tinerilor participan$i, o cre"tere a patternuri-lorcomportamentale deviante (Ang "i Hughes, 2001 apud. Cecile "i Born, 2009;Dishion, Capaldi, Spracklen "i Li, 1995 apud. Cecile "i Born, 2009; Dishion,Eddy, Haas, Li "i Spracklen, 1997 apud. Cecile "i Born, 2009; Dishion, Spracklen,Andrews "i Patterson, 1996 apud. Cecile "i Born, 2009; Palinkas, Atkins, Miller "iFerreira, 1996 apud. Cecile "i Born, 2009; Poulin, Dishion "i Burraston, 2001apud. Cecile "i Born, 2009). Expunerea la grupuri de egali care împ#t#"esc untrecut infrac$ional similar, pare s# creasc# probabilitatea recidivei, a"adar ointerven$ie în care se promoveaz# contactul dintre grupuri de egali cu caracter

delictogen poate inhiba sau chiar anula efectele pozitive urm#rite (Bayer "i colab.,2004 apud. Cecile "i Born, 2009), îns# aceste „efecte secundare” pot ficontracarate factori de protec$ie precum: prezen$a unui adult (p#rinte, lider degrup) capabil s# medieze interac$iunea dintre egali "i s# supervizeze tinerii pe tot

parcursul acestei interac$iuni (Dodge "i colab., 2006 apud. Cecile "i Born, 2009);respectiv „controlul social” caracterizat de supraveghere din parte familiei,ata"amentul ridicat fa$# de unul/ambii p#rin$i, atitudine negativ# a p#rin$ilor fa$# de conduita infrac$ional# etc. (Gavray "i Vettenburg, 2007 apud. Cecile "i Born,2009), încrederea existent# între membrii familei (Stattin "i Kerr, 2000 apud.Cecile "i Born, 2009) "i nu în ultimul rând contactul cu grupuri de egali non-deviant pot limita influen$a grupului de egali cu caracter delictogen.

Încadr "ri paradigmatice !i teorii !tiin # ifice angajate în explicarea delincven # ei juvenile din perspectiva influen # ei grupului de egali

Am încadrat tema lucr #rii de fa$# în paradigma cognitiv-comportamental#,întrucât accentueaz# factorii de risc în fenomenul infrac$ional, cum ar fi influen$agrupului de egali cu caracter delictogen.

În ceea ce prive"te încadrarea teoretic#, am optat pentru teoria controlului social,din perspectiva c#reia delincven$a juvenil# constituie e"ecul socializ#rii,manifestat# prin incapacitatea familiei, "colii "i comunit#$ii de a impune


5/16


conformitatea. Elliott, Huizinga "i Ageton (1985, apud. Farrington 1993, p. 232)afirm# c# incapacitatea minorilor de a-"i atinge scopurile într-o manier # aprobat# social, socializarea deficitar # "i ata"ament sc#zut fa$# de societatea conven$ional#,

conduce la cre"terea ata"amentului fa$# de grupul de egali cu caracter antisocial "inu în ultimul rând la delincven$#.

Pân# la urm#, contructul cheie al acestei teorii constituie for $a de ata"ament al unuiindivid fa$# de societatea conven$ional# (Hawkins "i Weis, 1985 apud. Farrington,1993).

De asemenea, minorii care au parte de o îngirjire parental# deficitar #, absen$a uneiarmonii familiale sau separare de p#rin$i, pot fi expu"i riscului de a s#vâr "i fapte

penale, întrucât nu-"i pot construi mecanisme de control intern în ceea ce prive"teconduita dezaprobat# social; de vreme ce minorii din familii în care se încalc# legea sau cu prieteni infractori, tind s#-"i construiasc# atitudini "i convingeri care

s# justifice conduitele care încalc# legea (Farrington, 1993), un soi de combina$ieîntre teoria asocierii diferen$iale "i teoria controlului. Înc#lcarea legii poate cre"te,atingând apogeul undeva între vârsta de 14-20 de ani, întrucât b#ie$ii (în specialcei din familii s#race cu e"ec "colar) sunt caracteriza$i de un nivel ridicat deimpulsivitate, nivel ridicat al dorin$ei pentru distrac$ie, bunuri materiale "i statussocial, îns# la aceste vârste, exist# "anse minime s#-"i ating# aceste scopuri înmanier # legal#, în acela"i timp având pu$in de pierdut (r #spunderea penal# fiindextrem de îng#duitoare pentru minori "i tineri) "i de cele mai multe ori

prietenii/egalii de sex masculin le aprob# "i încurajeaz# conduita infrac$ional#.

Prezentarea scopului, obiectivelor "i ipotezelor cercet!rii

Scopul lucr #rii de fa$# const# în: realizarea unei analize comparative între eleviicare frecventeaz" un liceu teoretic !i elevii care frecventeaz" un liceu tehnologicîn vederea adopt "rii conduitelor deviante !i/sau delincvente, din perspectivainfluen # ei grupului de egali. Cercetarea pentru care am optat în lucrarea de fa$# este de tip cantitativ#; în colectarea datelor am apelat la o metod# cantitativ# prinexcelen$# "i anume: ancheta sociologic# prin instrumentul chestionarului. Înconstruirea cercet#rii pentru lucrarea de fa$# am avut în vedere urm#toareleobiective:

1. Identificarea diferen$elor din perspectiva influen$ei grupului de egali întreelevii liceului teoretic

"i elevii liceului tehnologic.

2.

Explorarea leg#turii dintre nevoia de apartenen$# a elevilor în grupurile deegali "i implicarea acestora în activit#$i deviante "i/sau delincvente;

3. Eviden$ierea raportului existent între ata"amentul "colar "i capacitatea derezisten$# a elevilor fa$# de presiunea grupului de egali.

4. Eviden$ierea raportului existent între ata"amentul "colar "i angajareaelevilor în conduite cu poten$ial deviant "i/sau delincvent.

Cercetarea de fa$# are patru ipoteze: ipotezele unu "i doi vizeaz# compara$ia dintreelevii care frecventeaz# un liceu teoretic "i elevii care frecventeaz# un liceutehnologic iar ipotezele trei "i patru urm#resc sondarea nevoilor sociale care staula baza implic#rii minorilor în activit#$i cu caracter delictogen, respectiv


6/16


explorarea leg#turii existente între varabila ata"ament fa$# de "coal# "i varabilarezilien$# la presiunea grupului de egali. Ipotezele care urmeaz# a fi testate încercetarea lucr #rii de fa$# sunt formulate în felul urm#tor:

1. Influen # a grupului de egali cu caracter delictogen este mai ridicat " la eleviicare frecventeaz" un liceu tehnologic comparativ cu elevii care frecventeaz" unliceu teoretic.

2. Probabilitatea angaj"rii în conduite de natur " infrac # ional " este mai ridicat " laelevii care frecventeaz" un liceu tehnologic comparativ cu elevii care frecventeaz" un liceu teoretic.

Prin aceaste dou# ipoteze mi-am propus s# verific dac# exist# diferen$e între minoriiîmatricula$i la un liceu teoretic "i minorii îmatricula$i la un liceu tehnologic, din

perspectiva influen$ei grupului de egali "i a angaj#rii în conduite cu caracterdelictogen.

3. Majoritatea elevilor implica # i în activit "# i antisociale nu urm"resc satisfacereaunor nevoi de baz" ci satisfacerea unor nevoi sociale precum: nevoia deapreciere din partea grupului, nevoia de apartenen #" la grup, nevoia de

solidaritate de grup etc.

Aceast# ipotez# î"i propune s# verifice asump$ia dac# pentru adolescen$i nevoilesociale primeaz# (fa$# de alte nevoi) în leg#tur # cu angajarea lor în activit#$i cucaracter deviant "i/sau delincvent. Baza teoretic# o constituie faptul c# la origineaunui grup, rezid# nevoia de încorporare social#, cu alte cuvinte, nevoia indivdiului de

participare, dominare, acceptare, securitate colectiv#, includere, afirmare, afectivitateetc. (Neculau, 1977). A"adar, vorbim de o vulnerabilitate a adolescen$ilor înstrucât pot

fi atra"i c#tre o carier # infrac$ional# pentru a dobândi un oarecare statut "i respect îngrupurile lor (Durnescu "i colab., 2009; Farrington, 1993).

4. Ata !amentul fa #" de !coal " este în rela # ie direct propor # ional " cu capacitateade rezisten #" a elevilor la presiunea grupului de egali (cu cât performan # a !iintersul !colar este mai ridicat cu atât gradul de rezisten #" la presiunea grupuluiva fi mai mare).

Cea de-a patra ipotez# a cercet#rii î"i propune s# verifice leg#tura existent# întrevariabila ata"ament fa$# de "coal# "i variabila rezilien$# la presiunea grupului deegali, pornind de la una dintre tr #s#turile conceptului de leg#tur # social#

promovat# de teoria controlului social, formulat# de Hirschi "i anume:

ata"amentul. Elliott, Huizinga "i Ageton (1985, apud. Farrington 1993, p. 232)afirm# c# incapacitatea minorilor de a-"i atinge scopurile într-o manier # aprobat# social, socializarea deficitar # "i ata"ament sc#zut fa$# de societatea conven$ional#,conduce la cre"terea ata"amentului fa$# de grupul de egali cu caracter antisocial "inu în ultimul rând la delincven$#; un rol important fiind acordat succesului "colar"i ata"amentului fa$# de "coal#, ca factor de protec$ie împotriva deriveiadolescentului în delincven$#.


7/16


Metodologia cercet!rii

Cercetarea pentru care am optat în lucrarea de fa$# este de tip cantitativ#, deoarece

am pornit de la literatura de specialitate înspre formularea ipotezelor cercet#rii, prin metoda deduc$iei. Luând în calcul faptul c# pe tema delincven$ei juvenileexist# un num#r mare de studii, am formulat ipoteze pentru a fi testate iarconceptele utilizate în ipoteze au fost opera$ionalizate sub forma unor variabilem#surabile. A"adar, am mizat pe abodarea pozitivist#, explicativ# pentru aeviden$ia cauzalitatea "i subsumarea fenomenelor particulare la legi generale,influen$e "i determin#ri între fenomene "i procese sociale, apelând la variabile„depdendente” "i „independente” (Rotariu "i Ilu$ 1997). Cercetarea cantitativ#

prezint# o m#surare obiectiv# a faptelor, fiind centrat# pe variabile "i constituit# dintr-un num#r mare de subiec$i; cercetarea de tip cantitativ# reclam# deta"are din

partea cercet#torului "i apelearea la o analiz# statistic# (Neuman 1991, apud

Chelcea 2001, p. 25). În colectarea datelor am apelat la o metod# cantitativ# prinexcelen$# "i anume: ancheta sociologic# prin instrumentul chestionarului.

Popula # ia studiat " !i e !antionul de subiec # i

Popula$ia cercet#rii este constituit# din totalitatea minorilor elevi afla$i în clasele aX-a, cu vârste cuprinse între 15-17 ani din cadrul unui liceu teoretic "i a unui liceutehnologic din jude$ul Maramure"; un efectiv de 234 de subiec$i (137 de subiec$idin cadrul liceului teoretic "i 97 de subiec$i din cadrul liceului tehnologic) de sexmasculin "i feminin, din mediul urban "i rural. Pentru ambele categorii desubiec$i, am apelat la tehnica de e"antionare nonprobabilistic#, pe baza selec$ieisubiec$ilor cei mai disponibili, denumit# "i e"antionare conven$ional#. Am alesacest tip de e"antionare, întrucât conform lui Babbie (2010), se apeleaz# lae"antionarea nonprobabilistic# atunci când e"antionarea probabilistic# nu este

potrivit# nici dac# ar putea fi aplicat#. E"antionul de subiec$i este alc#tuit dinminori nondelincven$i, de gen masculin "i feminin, cu vârste cuprinse între 15-17ani, ce provin atât din mediul urban cât "i din mediul rural. Conform lui Babbie(2010) e"antionarea nonprobabilistic# nu permite controlul gradului dereprezentativitate al e"antionului, generalizarea rezultatelor ob$inute nefiind atâtde acurat# ca în cazul e"antion#rii probabilistice unde gradul de reprezentativitateeste mai ridicat.

Metodele, instrumentele !i tehnicile utilizate în cercetare

Întrucât am optat pentru o cercetare de factur # cantitativ#, metoda de cercetare adepins nemijlocit de natura fenomenului studiat "i de tipul de cercetare pentrucare am optat. Am ales s# utiliez metoda anchetei sociologie în colectarea datelor

privind influen$a grupului de egali la elevii afla$i în clasele a X-a de la ambelelicee, cu instrumentul de cercetare aferent "i anume: chestionarul. Am optat pentrumetoda anchetei sociologice, întrucât e"antionul cerect#rii cuprinde un num#rmare de subiec$i (peste 200 indivizi) "i mai ales fiindc# am urm#rit descifrareamecansmelor ac$iunilor subiec$ilor investiga$i (dac# minorii se implic# în activit#$i


8/16


cu caracter delictogen), descoperirea motiva$iilor "i sistemului de valori la careader # (nevoile minorilor care se implic# în conduite de natur # infrac$ional#) pe

baza experien$ei de via$# a celor chestiona$i.

Metoda anchetei sociologice prin instrumentul chestionarului, este adecvat# naturii cercet#rii, întrucât apar $ine prin excelen$# abord#rii cantitative, datorit# caracterului: „tare”, „fix” "i „obiectiv” pe care-l confer # datelor culese; iar tehnicade anchet# pentru care am optat este chestionarul autoadministrat subsupravegherea operatorului, optând pentru forma de aplicare în colectiv (în claselede elevi) deoarece aceast# form# de aplicare asigur # un anonimat total, aspectdeosebit de apreciat de subiec$i (Rotariu "i Ilu$, 1997); un alt avantaj al acesteiforme de aplicare const# în posibilitatea de a l#sa respondentului timp de gândire

pentru formularea r #spunsurilor, pe de alt# parte apar "i dezavantaje ca în cazuloric#ror metode, cu prec#dere la întreb#rile deschise, unde se poate pierde o

cantitate considerabil# de informa$ie, datorit# faptului c# indivizii au abilit#$i maisc#zute de a r #spunde în scris decât sub form# oral# (Rotariu "i Ilu$ 1997, p. 61),în plus se invoc# "i teama de a oferi r #spunsuri în variant# scris#, pe principiul„verba volant, scriba manent”. Rotariu "i Ilu$ (1997) accentueaz# importan$a unuichestionar bine construit atunci când vorbim despre ancheta în scris, pentru a evitaerorile care pot surveni (având în vedere c# ancheta în scris produce mai multeerori decât cea oral#), de vreme ce nu putem elimina ambiguitatea, imprecizia,inconsisten$a sau incompletitudinea unor r #spunsuri, mai ales, fiindc# cercet#torulnu poate interveni, ca în cazul anchetei orale, în vederea complet#rii "i clarific#riir #spunsurilor primite.

Ancheta sociologic" !i chestionarul

Ancheta sociologic# bazat# pe instrumentul33 chestionarului, apare în literatura despecialitate ca: „o modalitate de colectare a datelor prin întreb#rile puse

persoanelor sau prin întrebarea acestora dac# sunt de acord sau în dezacord cuenun$urile care reprezint# diferite puncte de vedere” (Babbie 1992, apud Chelcea2001, p. 70). Dac# ar fi s# încadrez metoda pentru care am optat în func$ie de:specificul temei abordate, natura con$inutului, tehnica utilizat# "i scopul urm#rit;

precizez c# ancheta sociologic# a fost construit# pentru a aborda tematicainfluen$ei grupului de egali în raport cu adoptarea conduitelor deviante "i/saudelicnvente de c#tre minori "i pentru a urm#ri atitudinea "i comportamentul

responden$ilor elevi din clasele liceale vis a vis de aceast# tem#; tehnica folosit# afost ancheta indirect#, chestionarul fiind completat de c#tre subiect, iar întreb#rileau fost de tip: factual "i de opinie.

Raportat# la scopul propus, metoda de fa$# este o anchet# de diagnostic, întrucâtse refer # la o problem# social# despre care exist# un volum de informa$ii "i în care

principala preocupare a cercet#torului este de a verifica ipotezele stabilite ini$ial(Miftode, 1995), în cazul nostru primele dou# ipoteze ale cercet#rii, referitoare lacompara$ia celor dou# grupuri de subiec$i (elevii liceului teoretic comparativ cuelevii liceului tehnologic) din perspectiva influen$ei grupului de egali, ca factor de

33 Tehnica constituie forma concret# a metodei (Rotariu "i Ilu$ 1997, p. 45).


9/16


risc dinamic major în problematica delincven$iei juvenile. Clasificândchestionarul de fa$# în func$ie de criterii precum: modul de aplicare, con$inutul "iforma, instrumentul utilizat în prezenta cercetare este un chestionar

autoadministrat, urm#rind date factuale (informa$ii precum: vârsta, sexul,na$ionalitatea etc.) dar "i întreb#ri de opinie. Întreb#ri utilizate în chestionar sunt preponderent închise sau precodificate (doar dou# întreb#ri deschise),dihotomice/alternative34 dar "i întreb#ri selective (precodificate multiplu);majoritatea scalelor fiind de nivel ordinal "i nominal, iar una singur # de nivelrapoarte. Am formulat întreb#ri filtru în dou# cazuri: cu referire la apartene$aminorilor într-o band# "i privind comiterea unei/mai multor fapte ilegale.Conform lui Chelcea (2001, p. 80) întreb#rile închise prezint# urm#toareleavantaje: „facilitateaz# analiza statistic# a r #sounsurilor, permit aplicarea unorchestionare cu mul$i itemi, servesc ca „filtru” pentru întreb#rile urm#toare,înlesnesc „angajarea” în r #spunsul la chestionar a persoanelor "i sporesc

anonimatul "i securitatea celui anchetat”.Chestionarul utilizat în cercetarea de fa$# este conceput în func$ie de scopul "iobiectivele cercet#rii, în vederea test#rii ipotezelor formulate, transformate îndimensiuni "i indicatori, la rândul lor transformate în întreb#rile "i afirma$iile dinchestionar; acesta fiind compus din cinci sec$iuni: prima sec$iune vizeaz# informa$ii

personale (precum vârsta, sexul, mediul de reziden$#, na$ionalitatea respondentuluietc.) "i alte date factuale precum: starea civil# a p#rin$ilor (întrucât vulnerabilitateaadolescen$ilor la influen$a grupului de egali este pus# "i în seama factorilor de riscce $in de structura familiei); cine se ocup# de îngirjirea minorului; cea de-a douasec$iune urm#re"te: cu cine petrece minorul cea mai mare parte a timpului, câte

ore/zi petrece cu prietenii, care este compozi$ia grupului de prieteni arespondentului dup# variabila sex; apoi urmeaz# un set de afirma$ii care vizeaz# influen$a grupului de egali. A treia sec$iune urm#re"te în principal presiuneagrupului de egali vis-a-vis de consumul de substan$e dar "i de sustragere de la ore,adoptarea unor conduite de natur # infrac$ional#. Cea de-a patra sec$iune vizeaz# în

principal conduita minorilor, dac# ace"tia s-au angajat în conduite care au înc#lcatlegea "i sub ce circumstan$e, motiva$ii invocate de c#tre minori pentru înc#lcarealegii iar cea de-a cincia sec$iune se refer # la ata"amentului minorului fa$# de "coal# (colegi, cadre didactice etc), respectiv situa$ia lui "colar #.

Prezentarea rezultatelor cercet!rii

Datele culese prin aplicarea chestionarului sunt prelucrate prin intermediul programului de analiz# statistic# SPSS. Majoritatea variabilelor introduse suntcalitative, m#surate pe o scal# de nivel nominal "i/sau ordinal; prima variabil# construit# de nivel nominal o constituie tipul de subiec$i ("i anume: elevii dinclasele a X-a îmatricula$i la liceul teoretic "i elevii din clasele a X-a îmatricula$i laliceul tehnologic). Restul variabilelor au fost grupate pe urm#toarele dimensiuni:caracteristici socio-demografice (vârst#, sex, mediu reziden$ial, na$ionalitate etc.),

34 George Gallup se pronun$# hot#rât în favoarea r #spunsufilor dihotomice, de tip „da”-„nu”(Chelcea 2001, p. 77).


10/16


influen$a grupului de egali, presiunea grupului de egali vis-a-vis de consumul desubstan$e, conduita minorului "i ata"amentul fa$# de "coal#; toate aceste variabilefiind conceptualizate din perspectiva influen$ei grupului de egali, ca factor de risc

dinamic. În prezentarea analizei rezultatelor m-am orientat conform structuriiurm#toare:1. Analiza datelor la nivel descriptiv pe baza distribu$iilor de frecven$e (prin

procedura frequencies): tabele statstice "i reprezent#ri grafice în vedereacompar #rii celor dou# grupuri de subiec$i: elevii îmatricula$i la liceul teoretic cuelevii îmatricula$i la liceul tehnologic din perspectiva influen$ei grupului de egaliîn vederea adopt#rii conduitelor deviante "i/sau delincvente.

2. Analiza datelor la nivel inferen$ial pe baza testului t pentru e"antioaneindependente în vederea compar #rii celor dou# grupuri de subiec$i "i proceduraanalizei de corela$ie.

Prezentarea "i analiza datelor. Interpretarea rezultatelor cercet!rii

În vederea test#rii primei ipoteze a cercet#rii care compar # elevii liceului teoreticcu elevii liceului tehnologic, privind influen$a grupului de egali cu caracterdelictogen, am construit un indicator nou numit „influentgr” în care am inclus to$iitemii care m#soar # influen$a grupului de egali asupra conduitei minorilor "ianume: variabilele din cadrul afirma$iilor referitoare la înc#lc#rea legii saucomiterea de conduite antisociale de c#tre grupul de prieteni al respondentului,implicarea respondentului în activit#$i de înc#lcare a legii de c#tre grupul de

prieteni, presiunea grupului de egali; variabilele referitoare la: presiunea grupuluide egali privind consumul de substan$e "i fuga de la ore precum "i la socializarea

proinfra$ional# a respondentului de c#tre grupul de apartenen$#; variabilelereferitoare la existen$a unor sanc$iuni pentru responden$ii a c#ror prieteni auînc#lcat legea.

Indicatorul nou contruit (influentgr), însumeaz# scorurile ob$inute de minori lafiecare afirma$ie. Scala utilizat# a fost de tip ordinal: r #spunsul „de acord” a fostnotat cu „2”, r #spunsul „acord par $ial” a fost notat cu „1” iar r #spunsul „dezacord”cu „0”; a"adar, scorul minim care putea fi ob$inut a fost 0 iar scorul maxim 24,interepretarea rezultatelor fiind în felul urm#tor: cu cât scorul ob$inut este mai miccu atât riscul în ceea ce prive"te factorul de risc influen$a grupului de egali cucaracter delictogen este mai sc#zut "i cu cât media scorurilor celor dou#

sube"antione sunt mai diferite, cu atât mai mult putem vorbi de o diferen$a maimare între cele subiec$ii liceului teoretic "i subiec$ii liceului tehnologic, conforminfluen$ei grupului de egali cu caracter delictogen.

Întrucât m#rimea e"antionului cercet#rii este de 234 de subiec$i (137 de elevii ailiceului teoretic "i 97 de elevi ai liceului tehnologic) "i variabilele ce urmeaz# a fiexaminate sunt: variabila independent# calitativ#, de nivel nominal (tip subiec$i:elevii liceului teoretic "i elevii liceului tehnologic) "i variabila dependent# cantitativ# de nivel rapoarte (scor influentgr, ce exprim# scorul ob$inut de celedou# grupuri de subiec$ii la indicatorii referitori la influen$a grupului de egali cucaracter delictogen), am optat pentru utilizarea testului statistic t în formula:


11/16


Independent Samples t Test (având dou# e"antioane diferite de subiec$i) pentru am#sura m#rimea diferen$ei dintre mediile acestor dou# grupuri. În tabelul 1 sunt

prezentate rezultatele testului t.

Tabel 1. Rezultatele testului t aplicat la variabila influentgr !i varabila tip subiec # i

La compararea mediilor pe baza testului t pentru e"antioane independente, ascorurilor privind influen$a grupului de egali ob$iunte de elevii liceului teoretic "ide elevii liceului tehnologic, coeficientul de semnifica$ie este 0.432 > 0.05. Luândvaloarea lui t calculat pentru varian$e semnificativ egale, t= -2.605, la 123 degrade de libertate, la un nivel de semnifica$ie p=0.010


12/16


liceului teoretic "i subiec$ii liceului tehnologic, conform probabilit#$ii deimplicare în activit#$i de natur # infrac$ional#.

Întrucât m#rimea e"antionului cercet#rii este de 234 de subiec$i (137 de elevii ailiceului teoretic "i 97 de elevi ai liceului tehnologic) "i variabilele ce urmeaz# a fiexaminate sunt: variabila independent# calitativ#, de nivel nominal (tip subiec$i:elevii liceului teoretic "i elevii liceului tehnologic) "i variabila dependent# cantitativ# de nivel rapoarte (scor angajinfrac, ce exprim# scorul ob$inut de celedou# grupuri de subiec$ii la indicatorii referitori la probabilitatea de implicare aminorului în activit#$i de natur # infrac$ional#), am optat pentru utilizarea testuluistatistic t în formula: Independent Samples t Test (având dou# e"antioane diferitede subiec$i) pentru a m#sura m#rimea diferen$ei dintre mediile acestor dou# grupuri. În tabelul 2 sunt prezentate rezultatele testului t.

Tabel 2. Rezultatele testului t aplicat la variabila angajinfrac !i varabila tip subiec # i

La compararea mediilor pe baza testului t pentru e"antioane independente, ascorurilor privind probabilitatea de implicare a minorilor în activit#$i de înc#lcarea legii ob$inute de elevii liceului teoretic "i de elevii liceului tehnologic,

coeficientul de semnifica$ie este 0.056 > 0.05. Luând valoarea lui t calculat pentruvarian$e semnificativ egale, t= -1.796, la 228 de grade de libertate, la un nivel desemnifica$ie p=0.074 > 0.05; prin urmare, putem spune c# nu respingem ipotezanul#, cum c# nu exist# diferen$e între media celor dou# sube"antionae de subiec$i(elevii liceului teoretic "i elevii liceului tehnologic) cu o probabilitate deaproximativ 99%. De asemenea, putem observa c# la intervalul de confiden$#

pentru diferen$a mediilor (Confidece Interval of the Mean Difference), esteinclus# valoarea 0, deci este posibil ca diferen$a mediilor s# fie 0, adic# mediile s# fie egale.

A"adar, conform rezultatului testului t, nu exist# o diferen$# semnificativ# întreelevii liceului teoretic "i elevii liceului tehnologic în ceea ce prive"te

probabilitatea de implicare a minorilor în activit#$i de înc#lcare a legii, ipotezacercet#rii fiind infirmat#, prin faptul c# scorul mediu (1.38) ob$inut de eleviiliceului teoretic este semnificativ diferit de scorul mediu (1.76) ob$inut de eleviiliceului tehnologic. Totu"i, cu toate c# rezultatele testului t au ar #tat c# nu exist# odiferen$# semnificativ# între aceste dou# categorii de subiec$i, putem observa c# scorurile ob$inute sugereaz# o probabilitate sc#zut# pentru ca elevii ambelor licees# se implice în activit#$i de natur # infrac$ional#, de"i conform testului t, subiec$iiliceului tehnologic sunt mai expu"i acestui factor de risc decât subiec$ii liceuluiteoretic.

Variabila M AS t df p

Activitatea infrac%ional# -1.796 228 .074Elevii liceului teoretic 137 1.64Elevii liceului tehnologic 97 1.50


13/16


Pentru cea de-a treia ipotez# a cercet#rii, am utilizat procedura frequences "icomanda Transform-Compute variable pentru a construi o nou# variabil# „nevoisoc” referitoare la nevoile sociale ale minorilor. Scala utilizat# a fost de tip

ordinal: r #spunsul „de acord” a fost notat cu „2”, r #spunsul „acord par $ial” a fostnotat cu „1” iar r #spunsul „dezacord” cu „0”; a"adar, scorul minim care putea fiob$inut a fost 0 iar scorul maxim 14, interepretarea rezultatelor fiind în felulurm#tor: dac# scorul ob$inut este mai aproape de 0 înseamn# c# subiec$ii nu auavut în vedere satisfacerea unor nevoi sociale, iar cu cât scorul ob$inut este maiaproape de 14, nevoile sociale ale minorilor care au înc#lcat legea au fost mai

pregnante, în sensul c# nevoile sociale au primat (fa$# de alte nevoi) în angajareaacestora în conduite cu caracter infrac$ional. În tabelul 3 putem obseva modul încare subiec$ii care au raportat înc#lcarea legii sunt distribui$i conform scoruluiob$inut.

Tabel 3. Distribu # ia subiec # ilor conform scorului ob # inut la variabila nevoi sociale

Scorul ob#inut Frecven#! Procent %

2 1 53 1 55 2 106 2 127 5 258 2 10

9 1 511 3 1512 2 1014 1 5

Total N 20 100Medie 7.90

Median! 7.00Mod 7

Abaterea standard 3.144Varian#a 9.884

Valoarea minim! 2Valoarea maxim! 14

Dup# cum putem obseva în tabelul 10, cei 20 (8.5%) de subiec$i care au raportatînc#lcarea legii prezint# nevoi sociale u"or peste valoarea 7; media scoruluiob$inut fiind de 7.90 ceea ce înseman# c# pentru majoritatea subiec$iilor (25%)nevoile sociale au primat în ceea ce prive"te angajarea în conduite de natur # infrac$ional#. Valoarea care apare cel mai frecvent (modul) este tot 7 iar medianala fel; dac# ar fi s# calcul#m amplitudinea (diferen$a dintre valoarea maxim# "ivaloarea minim#) am ob$ine valoarea 12.


14/16


Potrivit abaterii standard, gradul în care valorile distribu$iei din tabelul 10 variaz# fa$# de media lor este de 3 puncte, ceea ce ne indic# c# avem de-a face cu un gruprelativ omogen de subiec$i. Conform acestor date, putem confirma ipoteza de

cercetare ce sus$ine c# majoritatea elevilor implica$i în activit#$i antisociale auavut în vedere satisfacerea de nevoi sociale.

În vederea test#rii ipotezei a patra a cercet#rii, care sus$ine c# ata"amentul fa$# de"coal# este în rela$ie direct propor $ional# cu capacitatea de rezisten$a a elevilor la

presiunea grupului de egali, am construit dou# variabile noi, prima variabil# numit# „presiunegr” în care am inclus to$i indicatorii privind presiunea grupuluide egali iar cea de-a doua variabil# numit# „ata"ament” în care am inclus to$iindicatorii care m#soar # ata"amentul minroilor fa$# de "coal#. Variabilele nouconstruite (presiunegr "i ata"ament) însumeaz# scorurile ob$iune de minori lafiecare afirma$ie.

R #spunsurile pozitive au fost notate cu „1” iar r #spunsurile negative cu „0”;a"adar, scorul minim care putea fi ob$inut în cazul ambelor variabile a fost 0 iarscorul maxim 20, interpretarea rezultatelor fiind în felul urm#tor: cu cât scorurileob$inute sunt mai mici cu atât putem vorbi de o presiune mai sc#zut# din parteagrupului de egali respectiv de un ata"ament sc#zut fa$# de "coal#. Întrucâtm#rimea e"antionului este de 234 de subiec$i "i variabilele ce urmeaz# a fiexaminate sunt cantitative (atât variabila dependent# cât "i cea independent#) denivel rapoarte, am optat pentru procedura analizei de corela$ie. În tabelul 4 sunt

prezentate rezultatele testului de corela$ie.

Tabel 4. Rezultatele procedurii analizei de corela # ie

Din tabelul de corela$ie reiese c# exist# o corela$ie pozitiv# puternic# întrerezisten$a minorului fa$# de presiunea din partea grupului de egali "i ata"amentul"colar, deoarece coeficientul r a lui Pearson este 0.514, la un nivel de semnifica$ieSig = 0.000 < 0.05; cu alte cuvinte, cu cât nivelul de ata"ament al elevilor fa$# de"coal# este mai ridicat, cu atât gradul de rezisten$# la presiunea grupului de egaliva fi mai mare "i viceversa. A"adar, putem repinge ipoteza nul# "i confirm#m

ipoteza de cercetare.

Concluzii, limite ale cercet!rii "i recomand!ri aplicative

Întreaga cercetare a fost construit# pentru a fructifica fundamentarea teoretic# precum "i efortul depus în culegerea datelor, aceast# planificare prudent# fiindtranspus# sub forma celor patru ipoteze ale cercet#rii, pentru a fi în concordan$# cu scopul urm#rit.

Scopul cercet#rii de fa$# a vizat realizarea unei analize comparative din perspectiva influen$ei grupului de egali în vederea adopt#rii conduitelor deviante

Variabila M AS N Cor (2-tailed) p

Atasament scolar 14.73 4.02 234 0.514 .000Presiune grup 5.23 3.22 233 0.514 .000


15/16


"i/sau delincvente între elevii care frecventeaz# un liceu teoretic "i elevii carefrecventeaz# un liceu tehnologic.

Primele dou# ipoteze au fost formulate cu referire la influen$a grupului de egali cucaracter delictogen "i a probabilit#$ii angaj#rii de c#tre minori în conduite denatur # infac$ional# iar ultimele dou# ipoteze s-au referit la nevoile crimonogeneale subiec$ilor care au raportat înc#lcarea legii respectiv stabilirea existen$ei uneileg#turi între ata"amentul fa$# de "coal# "i rezisten$a minorului la presiuneagrupului de egali, potrivit teoriei constrolului social formulate de Travis Hirschi.

Principalele concluzii care rezult# în urma acestui demers de cercetare vin s# confirme aspectele promovate în partea teoretic#, sus$inând c#:! Elevii liceului tehnologic sunt mai expu"i influen$ei grupului de egali cu

caracter delictogen decât elevii liceului teoretic (scorul mediu ob$inut deelevii liceului tehnologic este mai ridicat decât scorul mediu ob$inut de

elevii liceului teoretic "i anume: 6.30 > 4.90) îns# probabilitatea deangajare într-o conduit# de natur # infrac$ional# este aceea"i pentru ambelecategorii de subiec$i (scorul mediu 1.38 ob$inut de elevii liceului teoreticnu este semnificativ diferit fa$# de scorul mediu 1.76 ob$iunut de eleviiliceului tehnologic);

! Majoritatea elevilor (din 234 de subiec$i, 20 de indivizi au afirmats#vâr "irea de fapte infrac$ionale) care au raportat înc#lcarea legii (precum:consum droguri, conducere f #r # permis, furt etc.), au urm#rit acoperireaunor nevoi sociale (nevoia de apreciere din partea grupului, nevoia deapartenen$# la grup) într-o mai mare m#sur # decât acoperirea unor nevoide baz#;

!

Exist# o leg#tur # pozitiv# puternic# între capacitatea de rezilien$# aelevilor la presiunea grupul de egali "i ata"amentul "colar, cu alte cuvinte,cu cât ata"amentul elevilor fa$# de "coal# este mai ridicat# cu atât ace"tiamanifest# o capacitate de rezilien$# mai crescut# la presiunea grupului deegali cu caracter delictogen.

În ceea ce prive"te limitele, constrângerile "i recomand#rile aplicative care decurgdin lucrarea de fa$#, a" opta pentru un mai bun control al variabilelorindependente "i al variabilelor intermediare (al$i factori de risc de nivel:comunitar, familial, "colar "i individual care pot interveni în explicarea factoruluide risc influen$a grupului de egali cu caracter delictogen). În al doilea rând a" opta

pentru adoptarea unei perspective calitative care s# acorde profunzime temeistudiate (s# nu l#s#m doar cifrele s# „vorbeasc#” ci "i indivizii) iar în al treilearând cercetarea efectuat# în institu$ia "colii a putut avea repercursiuni asuprasubiec$ilor, prin exercitarea unei presiuni privind completarea chestionarului,exprimat# de autocenzura elevilor, con"tien$i de caracterul formal al institu$ei încare s-a derulat cercetarea; completarea chestionarelor desf #"urându-se în cadrulorelor de "tiin$e socio-umane în prezen$a cadrului didactic.


16/16


Referin#e

Andronie, R.L. (2007). Elemente de dinamic" a grupului. Sibiu: Psihomedia.

Babbie, E. [2007](2010). Practica cercet "rii sociale. (trad. Sergiu, G., Jigl#u, G.,Andriescu, M.), Ia"i: Polirom.

Cecile, M. "i Born, M. (2009). Intervention in juvenile delinquency: Danger oriatrogenic effects?, 1217-1220, preluat 24.02.2011, accesat lahttp://www.elsevier.com/locate/childyouth

Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologic". Bucure"ti: SNSPA.

Dembo, R., Meyers, K., Poythress, N., Schmeidler, J., Wareham, J. (2008).Psychosocial Functioning Problems Over Time Among High-Risk Youths: Alatent class Transition Analysis’, Crime & Delinquency, 12, 644-670, preluat22.02.2011, accesat la http://cad.sagepub.com/hosted athttp://online.sagepub.com

Durnescu, I., Lewis, S., McNeill, F. (2009). Reducerea riscului de recidiv" dup" închisoare. Bucure"ti: Lumina Lex.

Farrington, D.P. (1993). ‚Motivation for conduct disorder and delinquency’. Development and Psychopathology, vol. 5, pp. 225-241.

Groza, D. (2002), Justi # ie Juvenil ": Manual de educa # ie extracurricular ". Arad:Via$a Ar #dean#.

Howell, J. C. (2010), ’Gang Prevention: An Overview of Research and Programs’in Juvenile Justice (pp.1-24), ed. Slowikowski, J., Journal of the Office ofJuvenile Justice and Delinquency Prevention.

Loeber, R., Farrington, D.P., Petechuck, D. (2003). ‚Child Delinquency: EarlyIntervention and Prevention’. Child Delinquency, preluat în 12.03.2011, accesatla http://www.ncjrs.gov/pdffiles1/ojjdp/frd030127.pdf

Neculau, A. (1977). Lideri în dinamica grupurilor . Bucure"ti: Editura &tiin$ific# "i Enciclopedic#.

Rotariu, T., Ilu$, P. (1997). Ancheta sociologic" !i sondajul de opinie: teorie !i practic". Ia"i: Polirom.

Wasserman, G.A., Keenan, K., Tremblay, R.E., Coie, J.D., Herrenkohl, T.I.,Loeber, R., Peterchuk, D. (2003). ‚Risk and Protective Factors of ChildDelinquency’, Child delinquency Bulletin Series: U.S. Department of JusticeOffice of Juvenile Justice and Delinquency Prevention 1-15, preluat 12.03.2011,accesat la www.ojjdp.ncjrs.org

Webster, C., MacDonald, R., Simpson, M. (2006). ‚Predicting Crimiality? RiskFactors, Neighbourhood Influence and Desistance’. The National Association forYouth Justice, vol. 6, no. 1, pp. 7-22. Retrieved from Sage Publication.

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	probation-junior
View:	222 times
Download:	0 times

7. Antonia Luiza Zavalic. Impactul Peer-grup-ului in Adoptarea de Catre Minori a Conduitelor...

Documents