7 2012 DanescuTatiana Planificarea ISA 300

Prof. univ. dr. Tatiana DĂNESCU, iunie 2012

PLANIFICAREA UNUI AUDIT AL SITUAŢIILOR FINANCIARE

CURS DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ 2012

Camera Auditorilor Financiari din Romania



CUPRINS

1. Rolul şi conceptul planificării activităţilor de audit

2. Obiectivele planificării în misiunile de audit

3. Normalizarea planificării în auditul financiar

4. Activităţi de preplanificare - preliminare în auditul financiar

5. Activităţi de planificare în auditul financiar

5.1. Scopul activităților de planificare

5.2. Activităţi de cunoaşterea clientului şi evaluarea riscurilor

5.3. Evaluarea riscului inerent

5.4. Stabilirea pragului de semnificaţie

5.5. Efectuarea procedurilor analitice preliminare

5.6. Realizarea sumarului evaluării riscului şi întocmirea planului de

eşantionare

5.7. Evaluarea soldurilor iniţiale

5.8. Alte activităţi de planificare

5.9. Întocmirea Strategiei generale de audit, bază pentru Acordul

de planificare a auditului

6. Strategia generală de audit / memorandum – exemplificare

Anexe

Materiale ajutătoare



1. Rolul şi conceptul planificării activităţilor de audit

Rolul planificării • realizarea unei misiuni de audit financiar eficientă şi eficace;

Conceptul planificării misiunii de audit • proces continuu care începe imediat după acceptarea misiunii de audit şi continuă pană la finalizarea

acesteia (ISA 300 – Explicaţia A2).

2. Obiectivele planificării în misiunile de audit

Obiectivul general al activităţilor de planificare în audit • minimizarea riscului de audit.

Obiectivul general vizat de auditor • misiune de audit eficace (pct.4 ISA 300).

Obiective definite în Ghidul privind Auditul Calităţii (GAC), Secţiunea B1/1 [3

[1] Tatiana Dănescu – Proceduri şi tehnici de audit financiar, Editura Irecson, 2007, Bucureşti, pag. 16.



3. Normalizarea planificării în auditul financiar

Norme de referinţă în planificarea unui audit

Manualul de Standarde Internaţionale de Audit şi Control – Audit Financiar, Editura Irecson, 2009,

prin ISA 300 - ”Planificarea unui audit al situaţiilor financiare”, pag. 266-278;

Ghidul privind Auditul Calităţii, Secţiunile B1 la B12, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag.39-68;

Cod Etic al Profesioniștilor Contabili, prin Secțiunea 290 Independență – misiuni de asigurare,

IFAC –CAFR, Editura Irecson, 2008, București.

ISA 300 ”Planificarea unui audit al situaţiilor financiare” :

• prezintă

9 cerinţe;

17 explicaţii pentru înţelegerea acestor cerinţe.

• structurate pe 5 problematici:

Implicarea membrilor cheie ai echipei misiunii;

Activităţi preliminare misiunii;

Activităţi de planificare;

Documentaţie;

Considerente suplimentare privind misiunile de audit iniţiale.



Ghidul privind Auditul Calităţii ( GAC):

oferă asistenţă profesională în documentarea procesului de planificare şi prezentarea

structurată în dosarul de audit a probelor de audit şi documentelor planificării prin:

Secţiunea B1 Obiectivele planificării, concluzii, aprobare şi lista de verificare

Secţiunea B2 Acceptarea desemnării şi a redesemnării

Secţiunea B3 Cunoaşterea clientului şi evaluarea riscurilor

Secţiunea B4 Evaluarea riscului inerent

Secţiunea B5 Pragul de semnificaţie

Secţiunea B6 Revizuirea analitică preliminară

Secţiunea B7 Sumarul evaluării riscului şi planul de eşantionare

Secţiunea B8 Solduri iniţiale

Secţiunea B9 Acordul de planificare a auditului

Secţiunea B10 Lista de verificare permanentă a informaţiilor

Secţiunea B11 Agenda de lucru a întâlnirilor pentru planificare

Secţiunea B12 Conturile anului precedent



Alte standarde de audit care conțin:

cerinţe pentru planificarea unei misiuni de audit:

• ISA 200 „Obiective generale ale auditorului independent şi desfăşurarea unui

audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit”;

• ISA 210 „Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit”;

• ISA 220 „Controlul calităţii pentru un audit al situaţiilor financiare”;

• ISA 230 “Documentaţia de audit”;

• ISA 240 „Responsabilitatea auditorului privind frauda şi eroarea”;

• ISA 250 „Luarea în considerare a legii şi reglementărilor într-un audit al situaţiilor financiare”;

• ISA 315 „Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înţelegerea

entităţii şi a mediului său”;

• ISA 320 “Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit”;

• ISA 330 „Răspunsul auditorului la riscurile evaluate”;

• ISA 510 „Misiuni de audit iniţiale – solduri iniţiale”;

• ISA 520 „ Proceduri analitice”;

• ISA 550 „Părţi afiliate”;

• ISA 570 „ Principiul continuităţii activităţii”;

• ISA 600 “Considerente speciale – auditurile situaţiilor financiare ale grupului

(inclusiv activitatea auditorilor componentelor)”;

• ISA 610 „Utilizarea activităţii auditorilor externi”, etc.



4. Activităţi de preplanificare - preliminare în auditul financiar

Etapele procesul de planificare a unui audit al situaţiilor financiare:

• Etapa de preplanificare;

• Etapa de planificare propriu-zisă.

Scopul activităţilor de preplanificare:

• Obţinerea unei înţelegeri privind natura misiunii;

• Evaluarea implicaţiilor termenilor misiunii;

• Dovedirea (prin probe de audit) îndeplinirii cerinţelor ISA.

Activităţi care urmează luării deciziei de acceptare a unui client:

• Întocmirea şi transmiterea scrisorii de misiune;

• Stabilirea şi formalizarea acordul cu clientul - fac obiectul ISA 210 „Convenirea asupra termenilor

misiunilor de audit”;

• Luarea deciziei de constituire a echipei misiunii.

Documentarea activităţilor de preplanificare, în special prin:

• Secţiunea B2/1 la7 din GAC[8];

• Secţiunea B9/2 din GAC.



5. Activităţi de planificare în auditul financiar

5.1. Scopul activităților de planificare

•de a întocmi documentele esenţiale ale planificării:

• strategia generală de audit

• planul de audit

5.2. Activităţi de cunoaşterea clientului şi evaluarea riscurilor

Scopul:

• obţinerea unei înţelegeri suficiente despre entitate, mediul său, controalele interne;

• identificare şi evaluare a riscul de denaturare semnificativă cauzat de erori şi/sau fraude;

• elaborarea şi efectuarea procedurilor de audit suplimentare conform ISA315.



Activităţile de cunoaşterea clientului şi evaluarea riscurilor se efectuează structurat pe 5 componente

informative:

Cadrul de reglementare şi alţi factori externi;

Natura entităţii;

Obiective, strategii şi riscuri aferente afacerii;

Evaluarea şi revizuirea performanţei financiare a clientului;

Mediul de control şi monitorizarea controalelor.

Documentarea activităţilor de cunoaşterea clientului şi evaluarea riscurilor:

Secţiunea B 3/1-2 Secţiunea C1 şi Secţiunea B9/2 din GAC. [26]

Extinderea activităţilor pentru cea de-a 5-a componentă informativă (Mediul de control și

monitorizarea controalelor) – revizuirea controlului intern al clientului:

• potrivit obiectivelor prevăzute în Secţiunea C1/2 din GAC[27].

Scopul:

• evaluarea riscului de control (stabilirea factorului de risc de control) și argumentarea acestuia.

[27] ICAS - CAFR, Secţiunea C1 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag.70.



Exemple de activităţi de revizuire a controlului intern, potrivit ISA315:

chestionarea responsabililor din entitatea client şi evaluarea preliminară a mediului

controlului intern;

identificarea procedurilor de control intern aplicate de client pentru angajarea, înregistrarea,

procesarea şi raportarea în situaţiile financiare a tranzacţiilor, evenimentelor care au avut loc;

identificarea documentelor întocmite în cadrul fluxului informaţional al fiecărui ciclu contabil

(graficul circulaţiei documentelor);

testarea controalelor declarate de responsabilii proceselor din entitate (testare care trebuie

efectuată anual, inclusiv dacă auditorul în etapa de planificare consideră că nu are încredere în

controlul intern adoptat şi aplicat de client), etc.



5.3. Evaluarea riscului inerent

Riscul inerent reprezintă:

• ”susceptibilitatea ca un sold de cont sau clasă de tranzacţii să fie denaturată semnificativ “ [ 28].

Include [29]:

• riscul inerent general (RIG);

• riscul inerent specific (RIS).

SCOPUL

• stabilirea factorului de risc inerent utilizat la calcularea dimensiunii minime a eşantionului.

Activităţile de evaluare a RIG şi RIS și de stabilire a factorului de risc inerent includ:

evaluarea RIG

stabilirea nivelului de risc la elementele predefinite a 4 componente:

Elemente manageriale;

Mediul contabil;

Mediul operaţional;

Aspecte de audit.

[28] ICAS - CAFR, Secţiunea B4 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 56. [29] ICAS - CAFR, Secţiunea B4 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 56.



menţionarea nivelul de risc asociat fiecărui element predefinit (din cadrul celor 4

componente), dintre cele 5 nivele de risc prevăzută în GAC.

• 1 – foarte scăzut;

• 2 – scăzut;

• 3 – mediu;

• 4 – ridicat;

• 5 – foarte ridicat.

Evaluarea RIS:

stabilirea nivelului de risc pentru fiecare domeniu auditabil (Secțiunea D la R) pe baza a

6 elementele predefinite (I1 la I6);

menţionarea nivelul care îl asociază fiecărui element predefinit (I1 la I6), dintre cele 5

nivele de risc prevăzută în GAC.

Stabilirea factorului de risc inerent - pe baza nivelului de risc stabilit pentru RIG și RIS, prin

utilizarea unei matrici de risc prevăzută în GAC.

Documentarea activităţilor de evaluare a RIG şi RIS:

Secţiunea B 4/1-2 şi Secţiunea B9/3 din GAC. [30]:

[30] ICAS - CAFR, Secţiunea B3 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 56-57 şi 65



5.4. Stabilirea pragului de semnificaţie

Conceptul de prag de semnificaţie

• în contextul Cadrului de raportare financiară (CRF) şi al auditului (ISA 320), prin:

ceea ce se considera că denaturările, omisiunile sunt semnificative;

considerarea limitei semnificaţiei aplicând judecăţi, raţionamente (cu privire la pragul de

semnificaţie).

• determinarea pragului de semnificaţie de către auditor (pct. 4 ISA 320):

ţine de judecata profesională a auditorului;

depinde de percepţia auditorului cu privire la nevoile de informaţii financiare a

utilizatorilor de situații financiare (SF).

Scopul:

• fundamentarea deciziei de stabilire a dimensiunii minime a eşantioanelor;

• evaluarea rezultatelor testelor de audit.



Activităţile de stabilire a nivelului pragului de semnificaţie (ISA 200, ISA 320):

implică raţionament profesional şi pe flexibilitate;

se realizează pe mai multe trepte;

implică identificarea reperelor asupra cărora se aplică anumite procente predefinite;

de regulă, se utilizează o metodă predefinită care foloseşte:

3 tipuri de repere:

profit înaintea impozitării;

cifra de afaceri;

active brute.

analiza comparativă a realizărilor exerciţiului auditat.

Documentarea activităţilor de stabilire a nivelului pragului de semnificaţie:

Secţiunea B5/1 din GAC. [31]

[31] ICAS - CAFR, Secţiunea B5 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 58



5.5. Efectuarea procedurilor analitice preliminare

Procedurile analitice (ISA 520):

diligenţe de efectuat pentru colectarea de probe de audit;

Scopul:

oferirea unei înţelegeri suficientă despre client;

asistarea auditorul în evaluarea riscului de denaturare semnificativă.

Activităţile de revizuire analitică preliminară a riscului inerent (ISA 520) - implică identificarea şi

analizarea a variaţiilor neobişnuite:

a soldurilor, rulajelor conturilor cu valori semnificative;

a evenimentelor semnificative petrecute în perioada analizată.

Documentarea activităţilor de revizuire analitică preliminară a riscului inerent:

Secţiunea B 6/1 din GAC [32] ;

Secţiunea B9/3 din GAC [33] .

[32] ICAS - CAFR, Secţiunea B6 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 59 [33] ICAS - CAFR, Secţiunea B9 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 65



5.6. Realizarea sumarului evaluării riscului şi întocmirea planului de eşantionare

Scopul:

calcularea a dimensiunii eșantioanelor.

Activităţile succesive necesare calculării dimensiunii eşantioanelor:

stabilirea domeniului auditabil;

Exemplu - Cazul identificării unui domeniul auditabil (Proba de audit B7):

Pentru auditarea situaţiilor financiare ale SC CRIS SA la 31.12 anul N, auditorul stabileşte

domeniile auditabile, dintre care un domeniul auditabil este soldul contului Contul 462

”Creditori diverşi” în valoare de 2.500.000 lei.

preluarea (din Secţiunea B5/1) a nivelului stabilit pentru pragul de semnificaţie, pentru fiecare

domeniu auditabil selectat;

Exemplu - Cazul stabilirii nivelului pragului de semnificaţie (Proba de audit B7):

Potrivit activităţilor efectuate pentru calcularea şi documentarea pragului de semnificaţie la SC

CRIS SA, pentru anul N, auditorul a stabilit un prag de semnificaţie de 10.000 lei, aplicabil

domeniilor auditabile, dintre care un domeniul auditabil este soldul contului Contul 462

”Creditori diverşi”.



stabilirea factorului de risc inerent [34];

Exemplu - Cazul stabilirii factorul de risc inerent (Proba de audit B7):

Pentru afirmaţiile din soldul Contului 462 ”Creditori diverşi” al SC CRIS SA la 31.12.anul N,

auditorul stabileşte un factor de risc inerent de 2,5, având în vedere evaluarea riscul inerent pentru

nivelul ”Mediu” şi riscul inerent specific pentru nivelul ”Scăzut”.

aplicarea de teste asupra controalelor interne (potrivit Secţiunii C) pentru a argumenta factorul

de risc de control

Exemplu - Cazul stabilirii factorul de risc de control(Proba de audit B7):

Dacă aprecierea auditorului în privinţa controlului intern al SC CRIS SA pentru o afirmaţie a

unui domeniului auditabil (Creditori diverşi) este că acesta este:

nerelevant va acorda factorului de risc de control nota 1”Risc ridicat”;

relevant va acorda factorului de risc de control nota 5 ”Risc scăzut”.

[34] ICAS - CAFR, Secţiunea B7 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 60



aprecierea cu note de la 1 la 3 a relevanţei acordate revizuirii analitice;

Exemplu - Cazul evaluării relevanţei revizuirii analitice (Proba de audit B7):

Dacă auditorul consideră rezultatul procedurilor analitice aplicate la SC CRIS SA:

nerelevat, pentru afirmaţia aferentă contului contabil selectat (Creditori diverşi), nu va

afecta dimensiunea eşantionului acordând factorului de risc de control nota 1;

ca având o anumită relevanţă, pentru afirmaţia contului contabil selectat (Creditori diverşi),

va micşora dimensiunea eşantionului acordând factorului de risc de control nota 2;

relevat, pentru afirmaţia aferentă contului contabil selectat (Creditori diverşi), va micşora

dimensiunea eşantionului acordând factorului de risc de control nota 3.

calcularea dimensiunii minime a eşantionului prin împărţirea succesivă a valorii populaţiei din

conturile selectate (solduri, rulaje) la:

pragul de semnificaţie;

factorul de risc inerent;

factorul de risc de control;

nota acordată relevanţei revizuirii analitice.

Exemplu - Cazul dimensiunii eşantionului (Proba de audit B7): Anexa 1



Lipsa eşantionului - impune prezentarea motivelor acestei aprecieri.

Exemplu - Cazul lipsei de eşantion (Proba de audit B7): Anexa 2

Variante ale dimensiunii eşantionului:

în funcţie de obiectivele de audit vizate.

Exemplu – Cazul unor variante pentru dimensiunea eşantionului (Proba de audit B7): Anexa 3

Documentarea activităţilor de sumarizare a riscurilor şi calculare a dimensiunii eşantioanelor:

Secţiunea B7/1 la 2 din GAC. [35]

Exemplu – Calcularea planului de eşantionare (Proba de audit B7):Anexa 4

[35] ICAS - CAFR, Secţiunea B7 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 60-61.



5.7. Evaluarea soldurilor iniţiale

Scopul:

descoperirea denaturărilor semnificative din soldurile iniţiale ale conturilor;

identificarea neconformităţilor cu cerinţele cadrului de raportare financiară.

Activităţile de efectuat (ISA 510, ISA 710) vor include:

obţinerea unei copii a situaţiilor financiare ale anul anterior şi analizarea acestora;

Exemplu - Cazul solduri de deschidere - Bilanţ (Proba de audit B 8/1.2): Anexa 5

obţinerea unor copii a balanţei de verificare cu soldurile iniţiale a anului N şi a anului N-1;

efectuarea de verificări asupra soldurilor de închidere ale perioadei anterioare;

examinarea dacă au fost soluţionate toate problemele sesizate în perioada anterioară sau curentă;

revizuirea documentelor de lucru de lucru ale auditorului anterior, dacă este posibil;

analizarea cifrelor corespondente;

revizuirea dosarului de audit din anul precedent;

efectuarea de teste prin care să se obţină o asigurare rezonabilă că soldurile iniţiale sunt lipsite

de denaturări semnificative, etc.

Documentarea activităţilor:

Secţiunea B8/1 din GAC. [36]



5.8. Alte activităţi de planificare

Scopul:

de a oferi suportul documentar necesar:

unei verificări finale;

întocmirii şi urmăririi realizării agendei de lucru a întâlnirilor;

documentării asupra conturilor anului precedent.

Activităţile de efectuat vor include:

întocmirea şi urmărirea Listei de verificare permanentă a informaţiilor;

întocmirea şi realizarea agendei de lucru a întâlnirilor;

documentarea asupra conturilor anului precedent.


Secţiunea B10/1 din GAC [37];

Secţiunea B11/1 la 2 din GAC [38];

Secţiunea B12 din GAC [39].

[37] ICAS - CAFR, Secţiunea B10 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 66.

[38] ICAS - CAFR, Secţiunea B11 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 67-68.

[39] ICAS - CAFR, Secţiunea B12 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag. 10.



5.9. Întocmirea Strategiei generale de audit, bază pentru Acordul de planificare a auditului

Strategia generală de audit constituie:

rezultatul activităţilor de preplanificare şi planificare;

cadrul general al planificării

baza pentru planificarea procedurilor de fond, a comunicărilor.

Scopul:

• stabilirea unui Plan de audit adecvat;

• uşurarea întocmirii dosarului de audit;

• selectarea adecvată a membrilor echipei misiunii;

• asigurarea cadrului de referinţă în evaluarea ulterioară a membrilor echipei misiunii;

• oferirea indiciilor necesare selectării, verificării locaţiilor, a segmentelor de activitate a clientului;

• uşurarea coordonării, gestionării, supravegherii şi revizuirii, etc.



Activităţile necesare configurării Strategiei generale de audit:

cunoaşterea domeniului de activitate al clientului:

cunoaşterea factorilor semnificativi, a rezultatelor activităţilor preliminare misiunii, cât şi a

cunoştinţelor dobândite în alte misiuni de audit, îndeosebi aspectele referitoare la:

fraudă:

planul de eşantionare:

denaturări semnificative asupra situaţiilor financiare identificate în perioadele anterioare;

experienţa anilor anteriori, cunoştinţele auditorilor mai experimentaţi;

alte elemente de referinţă, etc.

stabilirea natura, plasarea în timp şi amploarea resurselor care vor fi utilizate în misiunea de audit:

stabilirea membrilor echipei misiunii;

repartizarea activităţilor de audit între membrii echipei misiunii;

nominalizarea auditorilor cu experienţa adecvată pentru domeniile auditabile

evaluate cu riscuri mai ridicate;

proiectarea bugetului misiunii.


• Secţiunea B9/1 la 3 din GAC. [40]

[40] ICAS - CAFR, Secţiunea B9 Ghidul privind Auditul Calităţii, Editura Irecson, 2010, Bucureşti, pag.63 şi 65



Elemente ale Strategiei generale de audit (potrivit Modelului exemplificativ al Strategiei generale de

audit):

• elemente care particularizează caracteristicile misiunii:

• elemente care rezulta din agenda întâlnirilor cu clientul;

• elemente care rezulta din agenda întâlnirilor cu alţi auditori ai componentelor:

• elemente referitoare la termene limită pentru transmiterea către auditor a informaţiilor:

• elemente care rezulta din agenda întâlnirilor cu echipa misiunii:

6. Strategia generală de audit / memorandum – Anexa 6

Anexe

Materiale ajutătoare



Vă mulţumesc!

Date post:	13-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	gabriella-nagy
View:	20 times
Download:	2 times

7 2012 DanescuTatiana Planificarea ISA 300

Documents