6.TERITORIUL

8/18/2019 6.TERITORIUL

1/31

Conf.univ.dr. Jana MAFTEI

UNIVERSITATEA „DANUBIUS” DINGALAŢI

FACULTATEA DE DREPT


2/31

6.1. DEFINIŢIA ȘI NATURA JURIDICĂ ATERITORIULUI DE STAT


3/31

1. Noţiuni introductive de drept internațional public

2. Izvoarele dreptului internaţional public

3. Dreptul tratatelor internaţionale

4. Principiile fundamentale ale dreptului internaţionalcontemporan

5. Subiectele dreptului internaţional public

6. Teritoriul în dreptul internaţional


4/31

• 6. 1. Definiţia și natura juridică a teritoriului destat

• 6. 2. Componenţa teritoriului de stat • 6. 3. Frontierele de stat și regimul lor juridic • 6. 4. Modificarea teritoriului statelor • 6. 5. Fluviile internaţionale. Dreptul

internaţional fluvial

• 6. 6. Dreptul mării • 6. 7. Spaţiul aerian al statului


5/31

DEFINIŢIE

Teritoriul de stat este partea globului pământescasupra căruia un stat îşi exercită suveranitatea sa,

în mod exclusiv şi deplin.


6/31

NATURA JURIDICĂ

Teritoriul reprezintă una din premisele existențeistatului ca subiect originar al dreptului internațional(alături de populație și structura organelor puterii).

Suveranitatea teritorială se exprimă prin exercitareaautorității unui singur stat asupra unui teritoriu. Competenţa teritorială a statului este exclusivă şi

deplină Această exclusivitate a competenței teritoriale rezultă

din egalitatea suverană a statelor. Statul este singurul în măsură să determine naturacompetențelor pe care le exercită asupra teritoriuluide stat și întinderea acestora.


7/31

CARACTERISTICIALE

TERITORIULUISTATELORMODERNE

STABIL

BAZA MATERIALĂA EXISTENŢEI ŞI

ACTIVITĂŢIISTATULUI

LIMITAT PRINFRONTIERELE

STATULUI


8/31

TERITORIUL TERESTRU -solul şi subsolul

TERITORIUL ACVATIC - apele interioare

nemaritime apele maritime cuprinse între

frontierele statului inclusiv marea teritorială

SPAŢIUL AERIAN - fiecare stat are

suveranitate completă şi exclusivă asupra

spaţiului aerian de deasupra teritoriului său.


9/31

COMPONENŢATERITORIULUI DE

STAT

TERITORIUL

TERESTRU

solul şisubsolul

TERITORIUL

ACVATIC

apele interioare

nemaritime, apelemaritime, inclusiv

marea teritorială

SPAŢIUL AERIAN

coloana de aer care se

găsește deasuprateritoriului terestru șiteritoriului acvatic


10/31

Frontierele statelor = linii reale sau

imaginare, prin care se delimitează teritoriul

unui stat de teritoriile altor state şi sedelimitează competenţa teritorială a statului.


11/31

A. din punct de vedere al aliniamentelor

frontiere naturale – cele stabilite cu ajutorul formelor derelief, (creasta sau baza munţilor, anumite ape).

frontiere artificiale – cele stabilite pe baza unor meridianesau paralele ori prin linii imaginare (paralela 38 latitudinenordică, linia exterioară a mării teritoriale).

B. din punct de vedere al componentelor teritoriului

frontiera terestră – desparte uscatul între două state frontiera fluvială – se stabilește, de regulă pe mijlocul

canalului navigabil al fluviului; frontiera maritimă – delimitează marea teritorială a

statelor cu litoral de marea teritorială a statelor vecine șide marea liberă; frontiera aeriană – delimitează spațiul aerian al statului de

spațiile aeriene ale statelor vecine prin linii perpendiculareimaginare ce au ca repere frontierele terestre, fluviale șimaritime, până la limita inferioară a spațiului cosmic.


12/31

Regimul juridic al frontierei de stat alRomâniei rezultă din reglementările O.U.G.Nr.105/2001, privind frontiera de stat aRomâniei, aprobată și modificată prin Legeanr. 243/2002.

În privința stabilirii frontierelor de stat aleRomânie s-au încheiat acorduri bilaterale custatele vecine: Ungaria, Serbia-Munte-Negru,Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova.


13/31

Modalitățile de dobândire sau de modificare ateritoriului au evoluat în decursul timpului.

În vul Mediu

erau considerate drept titluri juridicepentru modificarea teritoriilor unor state căsătoriile

între familiile regale și partajele succesorale, precumși bulele papale.

De asemenea, erau considerate titluri legale dedobândire a noi teritorii ocupația sau descoperireaoriginară, continuitatea și contiguitatea, la fel ca șicucerirea de teritorii ca urmare a unor războaie.

Cesiunea de teritorii a reprezentat o altă modalitate

legală de prin care unele teritorii treceau de la un statla altul, în mod convențional. otrivit dreptului internațional contemporan,

modificările teritoriale sunt legale numai dacă serealizează potrivit consimțământului liber exprimat alpopulației care locuiește pe acel teritoriu.


14/31

Modificarea teritoriului statelor poate avea loc

cu respectarea principiului dreptului

popoarelor la autodeterminare

prin mijloace paşnice(prin tratative directe

între statele interesate şi pe bază de acord între ele):

- hotărârea organului legislativ suprem;

- consultarea directă a populaţiei prinreferendum


15/31

Fluvii internaţionale = cursuri de apă care separăsau traversează teritoriile a două sau mai multestate şi care sunt navigabile până la vărsarea lor

în mare.

Dreptul internaţional fluvial = ansamblulnormelor cutumiare şi convenţionale şi ainstituţiilor juridice, parte componentă adreptului internaţional public, carereglementează libertatea de navigaţie pe anumite

fluvii şi alte activităţi ale statelor în acestdomeniu precum şi acţiunile de protejare aapelor acestor fluvii împotriva poluării.


16/31

suveranitatea statelor riverane asupra sectorului naţional de peacele fluvii;

principiul libertăţii de navigaţie, pentru navele comerciale alestatelor;

egalitatea de tratament aplicată tuturor navelor comerciale;

obligaţia statelor riverane de a întreprinde lucrări de menţinere anavigabilităţii fluviului şi de îmbunătăţire a ei, în sectorul lornaţional;

navele militare ale statelor neriverane nu au dreptul să navighezepe fluviile cu regim internaţional;

constituirea unor comisii internaţionale de supraveghereinternaţională a modului în care se aplică regimul internaţional alfluviilor;

dreptul fiecărui stat riveran la un fluviu cu regim internaţional săfolosească, în mod rezonabil şi echitabil, apele fluviului, fără sălezeze interesele celorlalte state riverane.


17/31

Regimul internaţional de navigaţie pe Dunăre a fost stabilitprin mai multe convenţii internaţionale (cele de la Paris,din 1856 şi 1921 şi de la Belgrad, din 1948).

„Convenţia privind regimul de navigaţie pe Dunăre ” din 18august 1948, în vigoare şi în prezent, reafirmă libertateade navigaţie pe Dunăre.

Convenţia de la Belgrad prevede două tipuri de organeinternaţionale: Comisia Dunării , organ cu competenţă generală asupra

întregului fluviu; Administraţiile fluviale speciale , organe cu competenţă

limitată, la anumite sectoare de pe fluviu. Comisia Dunării are sediul actual la Budapesta şi este

compusă din reprezentanţii statelor riverane, câte unul,din partea fiecărui stat riveran


18/31

Canalul Dunăre - Marea Neagră, realizatintegral pe teritoriul României, formează oartera fluvială națională sub jurisdicțiaexclusivă a statului nostru.

Navigația prin canalul Dunăre - Marea Neagrăse desfășoară în condițiile Regulamentuluinavigației pe Dunăre în sectorul românescadoptat prin decizia Comisiei Dunării din 19martie 1973.


19/31

Regimul internaţional de navigaţie pe Rin a fost stabilit prin mai multe acte internaţionale:

Regulamentul pentru Rin, din 1815;

Convenţia de la Mayen, din 1831;

Convenţia de la Manheim, din 1868; Convenţia de la Strasbourg, din 1963 şi cele trei protocoale

adiţionale, din 1979. Comisia centrală pentru navigaţia pe Rin este formată din

reprezentanţii Angliei, Elveţiei, Franţei, Germaniei şiOlandei şi are un rol important în aplicarea actelorinternaţionale privind navigaţia pe Rin.


20/31

Dreptul internaţional al mării

= parte din dreptulinternaţional public, ansamblul normelor de dreptinternaţional (convenţionale şi cutumiare), carereglementează regimul juridic al spaţiilor maritime,raporturile de colaborare dintre state în folosireaacestor spaţii şi a resurselor lor.

Marea teritorială = fâşia de apă adiacentă ţărmului,măsurată de la liniile de bază ale ţărmului până la 12mile marine în larg, asupra căreia statul riveranexercită suveranitate deplină şi exclusivă.

Zona contiguă = spaţiul maritim, care se află dincolo

de limita exterioară a mării teritoriale, adiacentacesteia, şi care se întinde în larg, până la o anumitădistanţă.


21/31

Platoul continental = prelungirea naturală aţărmului care se poate întinde până la limitaexternă a marginii continentale, sau până la 200mile marine „de la linia de bază a măriiteritoriale.”

Zona economică exclusivă a mării = zona situatădincolo de marea teritorială, adiacentă ei, care sepoate întinde până la 200 mile marine, de la liniade bază a mării teritoriale,a statului riveran.

Marea liberă = acea parte a mării care nuaparţine mării teritoriale sau apelor interioare aleunui stat.


22/31

Convenţia privind marea teritorială şi zonacontiguă , 1958

Convenţia cu privire la platoul continental ,1958

Convenţia privind marea liberă, 1958

Convenţia cu privire la pescuit şi protejarearesurselor vii ale mării , 1958

Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptuluimării, 1982.


23/31

libertatea de navigaţie pentru navele comerciale şimilitare tuturor statelor riverane sau neriverane; libertatea de survol în spaţiul aerian de deasupra

mării libere, pentru aeronavele civile şi militare, aletuturor statelor, în timp de pace şi de război;

libertatea pentru toate statele de a pune cabluri şiconducte submarine pe solul mării libere; libertatea de a construi insule artificiale sau instalaţii în marea liberă;

libertatea de pescuit pentru navele tuturor statelor,cu respectarea apărării resurselor biologice ale măriilibere;

libertatea pentru toate statele de a face cercetăriştiinţifice în marea liberă.


24/31

„Fundul mărilor şi oceanelor şi subsolul lor ,dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale... şiresursele zonei formează patrimoniul comunal umanităţii.”

(Declaraţia asupra principiilor privind fundulmărilor şi oceanelor şi subsolul lor, dincolode limitele jurisdicţiei naţionale” din 1970)

Conform prevederilor Convenţia asupra

dreptului mării, din 1982, zona internaţionalăa teritoriilor submarine trebuie să fie deschisătuturor statelor, pentru folosirea ei exclusiv înscopuri paşnice.


25/31

România a ratificat Convenția Națiunilor Uniteasupra dreptului mării prin Legeanr.110/1996 și a aderat la Acordul referitor laaplicarea părții a XI-a a Convenției, încheiat laNew York, 28 iulie 1994.

Regimul juridic al apelor maritime interioare,al mării teritoriale şi al zonei contigue aleRomâniei este stabilit în România prin Legea

nr.17 din 7 august 1990, republicată în 2002


26/31

Fiecare stat are suveranitate completă şi

exclusivă asupra spaţiului aerian de deasupra

teritoriului său.

(Convenţia de la Chicago, asupra aviaţieicivile internaţionale, 1944)


27/31

Acordul cu privire la tranzitul serviciilor aerieneinternaţionale Acordul cu privire la transportul aerian internaţional 1) libertatea de survol;

2) dreptul de escală tehnică pe teritoriul unui stat; 3) libertatea de a debarca pasageri, corespondentă şi

mărfuri provenind din statul a cărui naţionalitate oare aeronava, pe teritoriul oricărei părţi contractantela convenţie;

4) libertatea de a îmbarca pasageri, corespondenţă şimărfuri cu destinaţia statului ei de înmatriculare; 5) libertatea de a debarca şi îmbarca pasageri,

corespondenţă şi mărfuri pe teritoriul oricărui statparte contractantă a convenţiei.


28/31

Dreptul internaţional aerian cuprinde normele juridice care reglementează folosirea de cătreoameni a spaţiului aerian, statutul juridic alaeronavelor şi regulile referitoare la circulaţia

aeriană. Dreptul internaţional spaţial este ansamblul

de norme juridice create de state pentrureglementarea relaţiilor dintre el şi alte

subiecte ale sale, relaţii ce iau naştere caurmare a explorării şi folosirii spaţiuluiextraatmosferic şi a corpurilor cereşti.


29/31

Convenţia de la Chicago, asupra aviaţiei civile internaţionale, 1944 Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în

exploatarea şi folosirea spaţiului extraatmosferic, 1967

Acordul cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituireaobiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, 1968

Convenţia cu privire la răspunderea internaţională pentru daunele provocate de obiectele spaţiale, 1972;

Convenţia asupra înmatriculării obiectelor lansate în spaţiulextraatmosferic, 1975;

Acordul guvernând activităţile statelor pe Lună şi celelalte corpuri cereşti,

1979. LEGE nr.40 din 28 iunie 1993

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Agentia SpatialaEuropeana (E.S.A.) privind cooperarea spatiala in scopuri pasnice, publicat

în M.Of. nr. 143/30 iun. 1993


30/31

principiul folosirii cosmosului exclusiv în scopuri paşnice principiul explorării şi folosirii cosmosului spre binele şi în

interesul tuturor ţărilor al întregii omeniri principiul libertăţii de exploatare şi folosire a cosmosului

de către toate statele principiul neadmiterii apropriaţiunii cosmosului principiul păstrării jurisdicţiei şi proprietăţii statului de

lansare asupra obiectelor spaţiale şi a echipajelor lor principiul cooperării internaţionale în activitatea spaţială

principiul interzicerii contaminării cosmosului şi de aproduce schimbări nocive în mediul terestru principiul răspunderii internaţionale a statelor pentru

întreaga activitate spaţială principiul considerării astronauţilor ca trimişi ai omenirii.


31/31

Luna și celelalte corpuri cerești suntpatrimoniul comun al umanității.

Ele nu pot forma obiectul unor aproprierinaționale.

Acordul de reglementare a activității statelor

pe Lună și celelalte corpuri cerești (1979)interzice plasarea le Lună ori pe celelalte

corpuri cerești a armelor ori a unor bazemilitare, precum și efectuarea de experiențeori manevre militare.

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ewosmart
View:	219 times
Download:	0 times

6.TERITORIUL

Documents