63929770-PARAZITOLOGIE

7/30/2019 63929770-PARAZITOLOGIE

http://slidepdf.com/reader/full/63929770-parazitologie 1/137

PARAZITOLOGIEPARAZITOLOGIEDr. Geta Hilma

Medic primar laborator, dr. st. medicale



PARAZITOLOGIA

Parazitologia, este o ramură a ştiinţeibiologice care se ocupă, atât cu studiul

morfo-funcţional al paraziţilor , cât şi arelaţiilor dintre ei şi gazdele lor, în scopulcunoaşterii acestor interacţiuni, elaborăriimetodelor şi procedeelor de prevenire şitratare a parazitozelor.



CLASIFICARECLASIFICARE

PROTOZOARE: 1.FLAGELATE TRICHOMONAS VAGINALIS

GIARDIA 2. SPOROZOARE TOXOPLASMA GONDI PNEUMOCISTIS CARINII PLASMODIUMHELMINTI

1.CESTODE (HELMINTI) TAENIA SAGINATA TAENIA SOLIUM ECHINOCOCCUS GRANULOSUS 2. NEMATODE (HELMINTI) ENTEROBIUS VERMICULARIS ASCARIS LUMBRICOIDES TRICHINELLA SPIRALIS



PROTOZOARELEPROTOZOARELE

Sunt organisme eucariote, care fac parte dinregnul animal, in care fiecare unitate celularaindeplineste toate functiile necesare vietii.

Au dimensiuni intre 20-100μ, pot avea formasferica sau ovoidala, si contin nucleu, citoplasamasi membrana protoplasmatica.

Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiunumit citostom, obtinand subsatntele nutritive de

la organismul gazda prin difuzarea substantelordifuzate in citoplasma. Acestea se folosesc casursa de energie si pentru sinteza celulara.

Respiratia se face prin difuziune: oxigenuldifuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul decarbon rezultat din activitatea celulara esteexpulzat prin exocitoza.




Inmultirea se face atat asexuat( diviziune simplaschiziparitate)prin diviziune longitudinalarezultand doua celule fiice, cat si sexuat

(aporogonica) intre doi gameti , se formeazazigotul, care se transforma in sporochist din carese elibereaza sporozoitii.

InchistareaEste o forma inactiva produsa cand apare deficit

de hrana, acumulare excesiva de produsecatabolice, sau schimbarea importanta inconcentratia ionilor de hidrogen. Este o forma derezistenta a parazitului atat in afara organismuluigazda cat si o forma de reproducere candconditiile o permit.




Ciclul de viataPoate fi -simplu, la unele protozoare,

constand intr-un stadiu trofic intr-osingura gazda, in care inmultirea se facebinar( trichomonas vaginalis) - complex - prin trecere in forma

chistica ( Entaoeba histolytica)

-Prin trecerea prin douagazde ex insecte care transporta parazitulde la o gazda la alta ( malaria) oferind siconditii de multiplicare a parazitului.



FLAGELATEFLAGELATE

FLAGELATE

TRICHOMONAS VAGINALISGIARDIA INTESTINALIS



TRICHOMONAS VAGINALISTRICHOMONAS VAGINALIS

Reprezentanti :

Tr. vaginalis – cu patogenitate certaTr. tenax (bucalis)

Tr. intestinalis – sunt comensale




MorfologieFlageli

Blefaroplast Trofozoitul

este piriform – Polul ventral este bombat ;.

- polul posterior alungit are 15 – 30 μmare – nucleu vegetativ cu 5 cromozomi

blefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5 flageli ventrali)membrana ondulata – marginita de un flagel recurent

Granule siderofile axostil – piesa rigida care strabate corpul si se

prelungeste spre posterior




Localizarepe mucoasa genitala a ambelor sexeRecoltaresecretie vaginala la femeie (perioada optima

cateva zile pre si post menstrual)urina la barbat, secretie uretrala, lichid prostatic,

lichid spermatic)ClinicFemeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree

spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(actsexual dureros)

Barbatul – prezinta o infectie asimptomatica cu osecretie uretrala minima dimineata si arsuri la

mictiune




DiagnosticPreparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza

parazitii mobili si forma caracteristica ca o para.Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat

si detalii structurale:nucleul si flagelii.Proprietati de culturaSe poate cultiva pe medii speciale, selective:

mediul Loeffler,in scopul controlului eficientei

tratamentului.TratamentSe face cu derivati imidazoliciper os: Metronidazol(Flagil)Tinidazol (Fasigin)

Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginalEste o boala venerica si se vor trata ambi

parteneri sexuali pentru a impiedica reinfectia.


http://slidepdf.com/reader/full/63929770-parazitologie 12/137TRICHOMONAS VAGINALISTRICHOMONAS VAGINALIS

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://s3.hubimg.com/u/1404382_f260.jpg&imgrefurl=http://hubpages.com/hub/Trichomoniasis-Symptoms-and-Cure&usg=__pMoLXzuawDet3XcErXEsO_5iOqI=&h=200&w=260&sz=8&hl=ro&start=45&um=1&itbs=1&tbnid=nWZASnf7J46MWM:&tbnh=86&tbnw=112&prev=/images%3Fq%3Dtrichomoniasis%2Btrichomonas%2Bvaginalis%26start%3D36%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1






GENUL GIARDIAGENUL GIARDIA

ReprezentantiPatogeni – Giardia lamblia , Giardia

intestinalisMorfologieSe prezinta sub 2 aspecte :

Trofozoit = forma de inmultire

Chist = forma de rezistenta




TrofozoitulPolul anterior rotunjit

Polul posterior ascutitFata dorsala este convexa (aspect de jumatate de para)Au 2 nuclei ovali simetrici – anteriorPoseda 8 flageliAre miscari rapideDimensiuni 20μm lungime / 2μm grosime

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.bushwalking.org.au/FAQ/images/GiardiaFAQ.gif&imgrefurl=http://www.bushwalking.org.au/FAQ/FAQ_Water.htm&usg=__QZfNy4jWC3VR4ATpGEIrxImhubU=&h=272&w=374&sz=9&hl=ro&start=34&um=1&itbs=1&tbnid=i9WQ9ex6dqOA-M:&tbnh=89&tbnw=122&prev=/images%3Fq%3Dgiardia%2Blamblia%26start%3D18%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1




Chistul

Ovalar2-4 nuclei situati la un polFascicul de flageli dispusi sinuos de la un

capat la celalalt al chistului

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.gefor.4t.com/concurso/parasitologia/giardia2.jpg&imgrefurl=http://www.gefor.4t.com/concurso/parasitologia.html&usg=__ivb_8uWbenSBmIc-_jRmYxTJuG4=&h=1200&w=1600&sz=49&hl=ro&start=137&um=1&itbs=1&tbnid=4kreZXfasPr6DM:&tbnh=113&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dgiardia%2Blamblia%26start%3D126%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://faculty.utep.edu/Portals/958/cox3.gif&imgrefurl=http://faculty.utep.edu/Default.aspx%3Ftabid%3D23183&usg=__oRU362_xReZX7B7f2UsStc02JiI=&h=276&w=438&sz=25&hl=ro&start=71&um=1&itbs=1&tbnid=Mt_Gi6UcCYRZzM:&tbnh=80&tbnw=127&prev=/images%3Fq%3Dgiardia%2Blamblia%26start%3D54%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1




Ciclu evolutiv Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin

fecale Transmiterea se face prin alimente si maini murdare Clinic Giardioza La copii Boala diareica acuta

Semne – neurotoxice , alergice Evolutie spre steatoree si malabsorbtie La adulti Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu

simptomatologie biliara, sindrom astenic, sindrom alergic,etc.




Diagnosticul microscopicMaterii fecale + 1 picatura sol Lugol evidentierea

parazitului in infectii acute – se deceleaza trofozoitul cronice – se deceleaza chisturi La purtatori sanatosi – se deceleaza chisturi Examenul lichidului duodenal Se face in caz de examen coproparazitologic negativ evidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin

sondaj duodenalDiagnostic indirect Contraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in

materiile fecale ELISA – evidentiaza Ac din ser sau Ag din materii fecale . Eozinofilie – 5-10%




TratamentMepacrin (100mg x 3/zi – 5 zile)• Atebrin 400mg doza unicaMetronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize)Profilaxie

Igiena individuala




Ciclu biologic



SPOROZOARESPOROZOARE

SPOROZOARE

PNEUMOCYSTIS CARINITOXOPLASAMA GONDIPLASMODIUM MALARIAE



GENUL PNEUMOCYSTISGENUL PNEUMOCYSTIS

ReprezentantiPneumocystis carinii – agent etiologic al

pneumoniei intertitiale cu plasmociteClinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza ,

expectoratie mucoasa .MorfologieSe prezinta sub 3 formeTrofozoit – membrana fina , 1 nucleu excentricPrechist – 1-4 nuclei inconjurati de masa

mucoidaChist – perete gros , contine 8 trofozoitiParaziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un

aspect de “fagure de miere”




Morfopatologie

Peretii interalveolari se ingroasa datoritainfiltrarii lor cu leucocite si plasmocite

Exitusul se produce prin atelectaziapulmonara provocata de masa parazitara

Mortalitatea variaza intre 50 – 100%




DiagnosticDirectEvidentierea parazitului din secretii bronsice

(coloratie Giemsa)Indirect , SerologicImunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3

din infectiiELISATratamentBiseptol 4 tb / zi timp de 14 zileEpidemiologieSurvine in epidemii pe organisme imunodeficiente

(copii) in caz de infectie cu HIV / SIDA ,

malnutritie , prematuritate , cancer



PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS CARINICARINI

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://farm1.static.flickr.com/60/204365397_af1c1b8774.jpg&imgrefurl=http://www.flickr.com/photos/arieviln/204365397/&usg=__waam6aDDNh-Aisa5ifiyuvLwvFA=&h=441&w=500&sz=104&hl=ro&start=72&um=1&itbs=1&tbnid=ShL1n-w3dcIneM:&tbnh=115&tbnw=130&prev=/images%3Fq%3Dpneumocystis%2Bcarini%26start%3D54%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26ndsp%3D18%26tbs%3Disch:1



GENUL PLASMODIUMGENUL PLASMODIUM

Reprezentanti: 4 specii paraziteaza

omul si sunt agentii etiologici ai malarieiPlasmodium vivaxplasmodium ovaleplasmodium malariae

plasmodium falciparumla noi malaria este eradicata. Exista cazuri

de import.




CICLU BIOLOGIC:Stadiu intrinsec are loc in organismul

omului care este gazda intermediara unde are loc reproducerea asexuata

stadiu extrinsec are loc in tantarulanofel femel care este gazda definitiva unde are loc reproducerea sexuata




Stadiul intrinsec Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul

ficatului:◦ Sporozoitii inoculati de tantarul anofel insangele omului, in 60 minute ajung incelulele parenchimului hepatic. In ficat au locdiviziuni repetate si ajung la stadiul de

Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica)◦ Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de

hematii




Ciclul eritrocitar◦ In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza

trofozoit tanar ce consuma Hb◦ Trofozoitul acumulare de material celular Schizont

◦ Schizont diviziune merozoit eritrocitar

(eliberat in sange dupa ruperea hematiei)




Stadiul extrinsec◦ Are loc in stomacul tantarului Anofel

◦ Sporozoitii reprezinta forma infectanta si suntcontinuti in glandele salivare ale tantarului deunde sunt inoculati la om






Plasmodium ovalePlasmodium ovale

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.dpd.cdc.gov/dpdx/images/ParasiteImages/M-R/Malaria/ovale/Po_gametocyte_thinD.jpg&imgrefurl=http://www.dpd.cdc.gov/dpdx/html/Frames/M-R/malaria/ovale/body_malariadfovagame.htm&usg=__FtZzzzJER1OJm63aoDO80rCPDyQ=&h=300&w=300&sz=37&hl=ro&start=42&um=1&itbs=1&tbnid=s4E_E3kLmQxtlM:&tbnh=116&tbnw=116&prev=/images%3Fq%3Dplasmodium%2Bovale%26start%3D40%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DN%26gbv%3D2%26ndsp%3D20%26tbs%3Disch:1



Stadii de evolutie Plasmodii




CLINIC MALARIA◦ Accese febrile ritmice (se repeta la 24 – 72 ore

interval, in functie de durata schizogoniei)◦ Anemie progresiva◦ Hepatosplenomegalie◦ Tromboze (prin aglomerarea hematiilorparazitate)

◦ Plasmodium falciparum da boala cea maigrava letala

◦ Insuficienta pluriorganica




DIAGNOSTICParazitologic

◦ Evidentierea parazitului in sange (Picaturagroasa colorata Giemsa)

◦ Frotiu sanguin colorat M G Giemsa identificare specieSerologic

◦ Util doar in zone endemice




TRATAMENT◦ Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim

±Chinina (in caz de rezistenta la Primachim)◦ pentru Plasmodium falciparum plurirezistent laantibiotice.

PROFILAXIE

◦ Supravegherea sursei de infectie◦ Tratamentul bolnavilor si al purtatorilor

◦ Control sanitar de granita

◦ Distrugerea vectorilor






TOXOPLASMATOXOPLASMA

Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDIClinic : Produce :

- Toxoplasmoza congenitala (avorturi ,feti malformati)- Infectii oculare (congenital,

dobandita)

- Afectari ganglionare- Encefalita

Este patogen oportunist




Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde - gazda definitiva = pisica - gazda intermediara =

mamifere , accidental omulEtapa endogena

◦ multiplicarea in intestinul gazdeidefinitive

◦ zigotul eliminat prin fecalele animalelor




Etapa proliferativa (se desfasoara ingazda intermediara)◦ trofozoitul poate trecetransplacentar

◦omul se contamineaza prin

consumul carnii de mamifere cecontine chisti




Morfologieforma de mandarina (felie), semilunara

cu axa mare de 6µ si cea mica de 3µcu : perete celular, nucleu, set de

penetrare la un capatse divide in celula gazda, distrugand-o

apoipreparatul se face din sectiuni de organe

sau amprente de organe colorate MayGrunwald Giemsa




Toxoplasma gondi




Diagnostic serologic

◦RFC

◦ Imunofluorescenta (testulRemington deceleaza IgM la om)

◦Testul de liza Sabin - Feldman

◦ELISA determinarea Ac IgG si AcIgM




Tratament Indicat in formele grave

Pirimetamina + Sulfadiazina Clindamicina + Sulfadiazina Biseptol

Rovamicina Azitromicina




Profilaxie

Prelucrarea termica corespunzatoare acarnii

Evitarea contactului cu pisicile




Ciclul biologic



NEMATODENEMATODE

NEMATODE (HELMINTI)

ENTEROBIUS VERMICULARISASCARIS LUMBRICOIDES

TRICHINELLA SPIRALIS



GENUL TRICHINELLAGENUL TRICHINELLA

Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALISZoonoza (Omul consuma accidental

carnea infestata)

Clinic: - febra - manifestari gastrointestinale - mialgii -edemul fetei , fenomene alergice



TRICHINELLA SPIRALISTRICHINELLA SPIRALIS

Localizare : - In primul stadiu localizareae intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza inmuschi (muschii limbii , diafragm ,muschii striati)




Morfologie parazit :- Adultul are 1,5 - 2µm

- = extremitatea posterioara e♂dreapta si prezinta 2 apendice conice - = subtire anterior , rotunjita♀

posterior

- larvele = foarte subtiri , rasucite inspirala , in chisturi . - Chisturile = ovalare , localizate in

muschii striati




Larva chistul




Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cuchisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in

intestin - Din peretele intestinal acestea trecin circulatia generala si se vor opri in muschi,unde se inchisteaza.

- Carnea infestata, consumata de onoua gazda reface ciclul biologic.

Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porculdomestic

- Carnea porcului e consumata de

om




Diagnostic morfologic 1. Examen coproparazitologic : In

urma administrarii unui antihelminticpurgativ 2. Cercetarea microscopica a larvelor

inchistate intr-un fragment recoltat prin

biopsie musculara - metoda are dezavantajul caeste pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii(dupa ziua a21a)




Diagnostic serologicRFC = rezultate foarte bune

Reactia de precipitare = pozitiva din ziuaa3-a de boalaIDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la

imbolnavire si persista cca 7 aniTablou sanguin = leucocite 10.000 -

20.000 / mm3 , Hipereozinofilie 20 - 80 %- caracteristic




Ciclu biologic



Oxiurul si ascarisulOxiurul si ascarisul

Nemathelminti

Sunt viermi cilindrici care prezinta tubdigestiv complet prevazut cu orificiu bucalsi anal. Au sexe diferite: masculin si

feminin



ENTEROBIUS VERMICULARISENTEROBIUS VERMICULARIS

Oxiurus vermicularisMORFOLOGIEOxiurul este un nematod mic, alb galbuiFemela 8 – 13mm / 0,3 – 0,5mm,

extremitatea posterioara subtire si

ascutitaMasculul 3 – 5mm lungime, extremitateaposterioara curbata anterior




Oua larve




Ouale au forma ovalara, asimetrica, cu olatura plana si una convexa.

Masoara 50 - 55μ / 30 - 32μ. Sunt transparente, au invelis subtire,

dublu. In interior au un nucleu griniform, care

are un corp ovoid si o prelungire ca ocoada




CICLUL DE VIATAParazitii traiesc in cecum , se hranesc cu

continut intestinalFemela migreaza in regiunea anala, undedepune toate ouale odata in pliurilemucoasei anale

Migrarea se face de obicei seara, fiindinsotita de prurit analIn ouale depuse embrionul se transforma

in larva, in 4 ore larva devenind invaziva




Autoinfectia Persoana infectata poate vehicula ouale

din regiunea perianala in cavitatea bucalaprin degete sau obiecte. Din ouale inghitite se elibereaza in

duoden larve care migreaza in jejun undese dezvolta si devin adulte




MANIFESTARI CLINICEPrurit intens la nivelul mucoasei anale si

perianalePot mima o apendicitaLa copii, tulburari neuropsihice datorita

insomniei provocata de pruritul nocturnintens




DIAGNOSTICEvidentierea parazitului adult

Femela poate fi vazuta in regiuneaperianala sau in scaunele diareiceEvidentierea oualorPrin examen coproparazitologic in 10 –

15% din cazuriAmprenta anala – cea mai eficienta

metoda




TRATAMENTMebendazol (Vermox) – doza unica de

100mg care se repeta dupa 2 saptamaniPiperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 –

7 zile consecutivAlbendazol( Zentel) 400 mg in doza unica.




EPIDEMIOLOGIEEnterobioza este o parazitoza contagioasa

cu raspandire in special in colectivitatilede copii si in familiile numeroaseRezervorul de infectie este numai omul

infectat

Parazitul se manipuleaza prin mainimurdare, alimente si obiecte contaminatesau prin lenjeria de corp si de pat.




PROFILAXIE

Respectarea stricta a regulilor de

igienaSpalarea mainilorTaierea unghiilor

Investigarea si tratarea intregiifamilii.



ASCARIS LUMBICOIDASCARIS LUMBICOIDEESS

Sinonime: Ascaris suum , limbricBoala: Ascaridioza

MORFOLOGIE: Ascaris lumbricoides este cel mai mare

nematod care paraziteaza intestinl umanEste alungit, cilindric, cu extremitatile

conice, extremitatea anterioara fiind maiatenuata.



ASCARIS LUMBICOIDSASCARIS LUMBICOIDS

Sexele sunt separate, deosebindu-se cuusurinta◦ Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm

lungime, 5-7 mm grosime si are ambele extremitatidrepte◦ Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-

4 mm si extremitatea posterioara se curbeazaventral

Ca si alte nematode, ascarizii au un aparatdigestiv complet. Orificiul bucal situat laextremitatea anterioara este prevazut cu treibuze cu margini dintate, iar orificiul anal estesituat subterminal, ventral.




Oul fecundat , in momentul depunerii estesferic sau usor ovalar, masurand 65-75μ /

30-50μ si are urmatoarea structura:◦ La exterior are un invelis albuminos, mamelonat= membrana protectoare auxiliara

◦ Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted,apoi o membrana interna subtire, impermeabila.

◦ Aceste membrane adapostesc in interiorul celulaou, rotunda, care nu umple complet oul, lasandun spatiu liber la extremitati.




In lipsa masculului, femela depune ouanefertile, care sunt mai alungite, (88-

93μ / 38-40 μ), iar in interior contin omasa dezorganizata de granule ce umplucomplet oul.Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o

culoare galben – brun atunci cand suntevacuate din organismul gazdei odata cumateiile fecale. Ouale fertile sunteliminate in stadiu unicelular.




Ouale de A. lumbricoides rezista latemperaturi scazute, desicatie si

putrefactie, ramanand viabile pe sol maimult de un an.La temperaturi intre 22 – 23oC in ou se

dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-

4 saptamani, in conditii de umiditate siumbra.




Larve ou




La nivelul duodenului, din ouale ingerateiese larva printr-un opercul imperceptibil,

si in scurt timp patrunde in mucoasaintestinala, incepand migrareaextraintestinala prin vasele limfatice sisanguine.Patrunse in circulatia porta, larvele ajung

in ficat unde raman 4 zile.




Prin venele hepatice ajung in cordul drept,trec in arterele pulmonare pe care leparasesc, ramanand in tesutul pulmonar 6-10 zile.Strabat peretele alveolar, patrund in alveole

de unde se angajeaza in bronhii, trahee sifaringe putand fi eliminate odata cu sputa

prin tuse sau pot fi inghitite.Larvele inghitite ajung in intestin sufera

cateva naparliri se transforma in adultidupa 60-65 zile de la infectie.




Ciclu evolutiv

MANIFESTARILE CLINICE i i f i d




MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie destadiul si intensitatea infectiei si de natura reactieigazdei. In timpul fazei de migrare simptomele sisemnele abdominale sunt neansemnate.

Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoarapana la pneumonie cu dispnee, tuse, durereretrosternala, febra moderata.

Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionatede incarcarea parazitara. Manifestarile digestive:

anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sauconstipatie.Complicatiile ascaridozei sunt datorate

dimensiunilor mari si tendintelor de agregare simigratorii ale parazitilor.




DIAGNOSTICParazitul adult

◦ Eliminat prin anus, exceptional princavitatea bucala

Poate fi descoperit in intestinul subtire intimpul unei interventii chirurgicale sau cuprilejul unui examen radiologic




◦ Larvele pot fi gasite in

◦ Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de lainfectare

◦ Ocazional in materialul biopsic din ficat sauplaman

◦ Ouale

◦ Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunereala infectie

◦ Se evidentiaza prin examen coproparazitologic

◦ Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in fazamigratorie a parazitului, dupa 60 zile nu

depaseste 10%




TRATAMENTSe administreaza

◦ Levamisol in doza unica 150mg la adultisi 50mg/kg corp la copii

◦ Mebendazol 200mg doua prize zilnicetimp de 3 zile

◦ Albendazol 400mg in doza unica




EPIDEMIOLOGIE

◦ Una din cele mai raspandite infectii

parazitare (aproape 25% din populatiaumana)

◦ Omul se infecteaza prin alimente (fructe,legume, zarzavaturi) sau prin apa

infestata cu ouale de ascaris




PROFILAXIE

◦ Igiena alimentatiei si cea individuala

◦ Spalarea fructelor, zarzavaturilor,mainilor.



CESTODE ( HELMINTI)

TAENIA SAGINATATAENIA SOLIUM

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS



CestodeleCestodele

Cestodele Sunt plathelminti lungi si segmentati

fiecare segment avand o organizaregenitala hermafodita.MorfologieAdultul prezinta un scolex echipat cu

organite de fixare( ventuze, fante,carlige), un gat , care este regiunea decrestere si proliferare si o strobila

compusa dintr-un lant de segmentenumite proglote.



cestodecestode

Lungimea variaza intre 3m si 10 m iarnumarul segmentelor intre 3 si 4000.

Proglotele iau nastere din regiuneaposterioara a gatului si se dezvoltaprogresiv: segmentele anterioare suntimature se transforma in proglote mature,

cu organe sexuale complet formate, apoiin proglote gravide cu uter destins plin cuoua. Proglotele variaza ca numar, marimesi forma, in functie de specie si destadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungisau late.

i l



Ecinococcus granulosusEcinococcus granulosus

Ecinococcus granulosus

Sinonime:Tenia Echinococcus Boala: hidatidoza, boala hidatica,

echinococoza.

M f l i l i i d d




Morfologie: cel mai mic cestod deimportanta medicala:2,5-9mm

Are scolex ,gat si 3 proglote.Ouale se elimina prin materiile fecale.Gazda definitiva poate adaposti cateva mii

de paraziti adulti care traiesc de la 6 luni

la 2 ani.Oul ovoid de 34-40 µ are o membrana cu

striatii radiare care inconjoara embrionul

hexacant.

Ci l l l ti




Ciclul evolutiv:Oul eliminat de gazda definitiva caine,

lup, vulpeeste ingerat de gazda intermediara:

oaie, capra, porc unde se elibereazaembrionul care va patrunde prin mucoasa

intestinala in venele mezenterice,vaselelimfatice si poate ajunge in ficat, cord,plaman, in circulatia generala in splina,rinichi, creer, oase, orbita.




In organele in care ajunge se tranforma

intr-o vezicula uniloculara denumita chisthidatic.Omul se infecteaza accidental pe cale

digestive prin maini murdare sau alimente

contaminate cu ouale parazitului.Embrioniieliberati in lumenul intestinal strabatmucoasa intestinala si intra in circulatiagenerala de unde ajung in diferite organeunde se transforma in chist hidatic.

Chi tl hid ti




Chisutl hidaticPrezinta o cuticula groasa tapetata in

interior cu o membrane proligera iar laexterior cu o membrane adventiciala.Contine un lichid hidatic si scolexi in nr.de 10-50. Membrana proligera este

portiunea fertila care formeaza veziculeproligere fiecare vezicula continand intre10 si 120 scolexi. Un chist hidatic poatecontine cateva milioane de scolexi.

P t i




Patogenie Chistul hidatic se poate dezvolta in

organismul uman in doua situatii:prin ingerarea embrioforilor eliminati de

caine = hidatidoza primara. Localizarea sepoate face 60-70% in ficat, 20- 30% in

plaman, 10% in muschi, cord, creier,rinichi, oase, orbita. Cel mai frecvent selocalizeaza intr-un singur organ.




prin ruperea unui chist hidatic primar si

eliberarea protoscolexilor.Fiecare protoscolex formeaza un nou chist

hidatic=hidatidoza secundara care poate filocalizata sau sistemica.

M if t i li i




Manifestari cliniceChistul hidatic hepatic sau pulmonar este

bine tolerat si evolueaza asimptomaticmulti ani. In general simptomele sunt celedate de compresia tesuturilor prin tumorachistica dezvoltata si sunt caracteristice

organului in care se dezvolta chistul.Aceste simptome sunt insotite de durere,urticarie, crize de prurit repetate.

Diagnostic




DiagnosticExamenul clinic este completat de

investigatii paraclinice :ex radiografic,ecografie, tomografia computerizata,rezonanta magnetica.Diagnosticul de laborator se impune

pentru a face diagnosticul difential cutumorile.Metodele care se folosesc sunt:reactia de hemaglutinare indirecta ,reactia de imunofluorescenta, ELISA.

Tratament



Tratament

Tratamenutl chirurgical este tratamentulcare se practica cel mai fracvent. Tratamentul medicamentos se face atunci

cand abordarea chirurgicala nu este

practicabila sau postoperator pentruprevenirea recidivelor, si consta inadministrarea de : Mebendazol(Vermox)sau Albendazol(Zentel).Ecinococcus granulosus




Tenia echinococcus

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.mymed.ro/img/hidatic.gif&imgrefurl=http://www.mymed.ro/index.php%3Foption%3Dcom_content%26view%3Darticle%26id%3D330:chistul-hidatic%26catid%3D84:infectioase%26Itemid%3D461&usg=__ssABxDR33rszfvv0dp8jG39gjTk=&h=435&w=578&sz=29&hl=ro&start=9&um=1&itbs=1&tbnid=-6uvSI-peK2i5M:&tbnh=101&tbnw=134&prev=/images%3Fq%3Dchist%2Bhidatic%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DG%26tbs%3Disch:1



Tenia echinococcusImagine a unui chist hidatic operat



Tenia soliumTenia solium

Tenia solium

Boala: teniozaMorfologie Scolex globulos cu diametru de 1 mm,

prezinta 4 ventuze rotunde cu oproeminenta la mijloc, numita rostrum pecare se fixeaza carlige chitinoase.

Gatul genereaza proglotele

Strobila este alcatuita din 900 de




Strobila este alcatuita din 900 deproglote diferite; cele tinere sunt mai late,

cele adulte patrate, cele de la coada suntmai lungi( 6-12 mm)Aparatul reproducator se gaseste in

diferite stadii de dezvoltare:

nedezvoltate in proglotele tinere bine reprezentate in proglotele adulte,atrofiate in proglotele batrane, care sunt

depozitanele oualor.

Proglotele batrane se desprind spontan




Proglotele batrane se desprind spontandin stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt

eliminate impreuna cu materiile fecale.Evolutia Oul se dezvolta in uter. Contine un

embrion prevazut cu 6 carlige= Embrion

hexacant, care impreuna cu invelisul senumesc Embriofor.Are forma sferica, de 40-42 μ, prezinta un

invelis striat, gros, care-i conferarezistenta.

In gazda intermediara care este porcul




In gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva

membrana striata, se elibereaza embrionul hexacant care

strabate peretele intestinal, patrunde in vasele limfatice si sanguine,

fiind dus la muschi unde poate parasicapilarul

Aici carligele se pierd embrionul se




Aici carligele se pierd, embrionul setransforma intr-o larva numita cisticerc.

Acesta in 10 saptamani se dezvoltacomplet putand infecta omul.In organismul porcului poate invada toate

tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ;

muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat sicreer unde pot supravietui pana la 5 ani.

Cand omul consuma carne de porc




Cand omul consuma carne de porcinfestata, scolexul se elibereaza si se

fixeaza pe mucoasa intestinala. Incepedezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, indoua luni ajungand la maturitate cand seelimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua.

Ouale ajung pe sol unde pot supravietuicateva luni. Omul se poate infesta si cuoua si atunci face cisticercoza.

Manifestari clinice




Manifestari clinice

Asimptomatic, cel mult un discomfortabdominal, apetit capricios, insomnie,astenie, tulburari dispeptice. La copii pot apare fenomene neurologice,

tulburari de comportament, tulburari dememorie, stari de neliniste, agitatie,insomnii.

Diagnostic




Diagnostic

In primele doua luni cand inca nu seelimina proglote apare leucocitoza cueozinofilie moderata pana la 13%. Dupaaceea bolnavul poate observa proglote in

scaun. Diagnosticul se face prin examenparazitologic al proglotelor sau alscolexului, eliminat in urmatratamentului.

Evidentierea oualor se face prin examen




Evidentierea oualor se face prin examencoproparazitologic mai ales prin metode

de concentrare ( Kato- Miura) dar el nudiferentiaza speciile.Oul este reprezentat dintr-o parte

centrala, numit embriofor, inconjurat de o

masa vitelina. Embrioforul este rotund,oval, are 30-40 μ diametru, culoare bruninchis, invelis gros striat radiar. In interiorse observa embrionul hexacant.

Tratament




Tratament

Niclosamid doza unica de 2g ( patrucomprimate pt. Adult), 1 g pt copii,inainte de masa. Dupa 3 ore strobila seelimina. Eficacitatea tratamentului care

este de 95%, se urmareste prin examenecoproparazitologice efectuate saptamanalincepand cu a doua luna dupa tratament.

Este important sa se dea un laxativ la o




Este important sa se dea un laxativ la oora dupa tratament pentru eliminare

rapida care sa scada riscul eliberarii oualorin intestin care pot duce la cisticercoza.

Profilaxie




Profilaxie

Evitarea eliberarii oualor in mediu si aingerarii carnii parazitate. In mediu ruralfolosirea corecta a latrinelor pentru a nupolua mediul cu dejecte umane.

Controlul sanitar vererinar al carnii inabatoare si inactivarea carnii parazitate.

Profilaxia personala:




Profilaxia personala:se va evita consumul de carne

insuficient preparata termic.Cisticercii sunt distrusi la otemperatura de 75-80 0 C timp de 15

min, sau daca se tin 10 zile la minus10 grade.

Cisticercoza este boala provocata de




Cisticercoza este boala provocata deprezenta in organismul uman a formei

larvare a unei tenii, care de cele maimulte ori este Tenia solium.Modalitati de infectareFecal-oral; prin maini murdare

(autoinfectare).Prin consum de fructe si legume

nespalate care au fost stropite cu apepoluate cu fecale umane.

Autoinfectare prin eliberarea oualor din




Autoinfectare prin eliberarea oualor dinproglote sub actiunea sucurilor gastrice

( intra in torentul circulator si vor filocalizate in ochi, creer, musculatura). In60 de zile larva se transforma in cisticerccu dimensiuni de 5-30 de mm.

Simptomatologia este data de numarul delarve care care paraziteaza organul.Diagnosticul se face prin metode

radiologice, imunologice

Tenia saginata



Tenia saginataTenia saginata

Tenia saginataBoala Tenioza

MorfologieEste mai mare decat tenia solium, are 4-

10m, 1000-2000 de proglote.Scolexuleste piriform, nu poseda rostru si nici

carlige. Proglotele se diferentiaza de celede tenia solium, prin structura si formamai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7mm latime.

Oul este galben –brun de 30-40 μ si




Oul este galben brun de 30 40 μ sinu se poate deosebi de cel de tenia

solium.Proglotele se detaseaza separateliminandu-se activ intre scaune.

Ouale nu traiesc mai mult de 14 zilefara umiditate. Pe pasuni potramane viabile pana la 2-3 luni.

Ciclul biologic ca la tenia solium dar




Ciclul biologic ca la tenia solium darin cisticercii se dezvolta in bovine.

Omul este gazda definitiva. Oualesunt ingerate de bovine in intestinulcarora embrioforul paraseste oul,

rupand membrana prin actinemecanica

Strabate peretele intestinal intra in




Strabate peretele intestinal intra incirculatie, si ajunge in tesutul

muscular unde se transforma intr-ovezicula care se invagineaza devineCisticercus bovis forma larvara de

tenie. Poate trai 1-3 ani inmuschi.Ajuns in mucoasa jejunala aomului se dezvolta si devine adult in8-10 saptamani.

Manifestari clinice




Manifestari clinice

Dureri abdominale, greata, apetitcapricios, insomnie iritabilitate.

Diagnostic




Diagnostic

Greu in primele 3 luni inainte deproducerea proglotelor si aparitiaoualor.

Ex. Serologic are valoare scazuta,eozinofilie moderata.

Ex radiologic poate evidentia un deficit de




g pumplere cu aspect de panglica.

Anamneza pune in evidenta consumul decarne nepreparata termic.Diagnostic de certitudine consta in

evidentierea proglotelor mature si a

oualorDg dif de tenia solium se face dupa

proglotele batrane numarand ramurilelaterale ale uterului.

Ciclul biologic




g



teniatenia



teniatenia

EXAMENUL COPROPARAZITOLOGICParazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi



Examenul coproparazitologic

Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fiidentificati prin examinarea

materialului fecal, a aspiratului duodenal sausigmoidian. Elementele parazitare sunt de

obicei uniform raspandite in masa fecala datoritamotilitatii colonului, care asigura o amestecare acontinutului.

Formele vegetative pot fi gasite eventual in

portiunea terminala a bolului fecal mai curanddecat in cea initiala, care este mai veche.Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare

nu este continua, cel putin in infectiile cronice, serecomanda recoltari si examinari repetate: de

exemplu, 3 probe, la intervale de 24-48 de ore.Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fiemai mare.

RecoltareaRecoltarea se face in recipiente speciale bine




Recoltarea se face in recipiente speciale, bineinchise.

In general, aceste recipiente sunt prevazute cumici dispozitive care usureaza operatia.Recoltarea se face din mai multe puncte ale

bolului fecal, in special din portiunile mai putinconsistente, din cele mucoase sau eventual cu

sange.!Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie

amestecate cu urina.Urina poate inactiva si distruge formele vegetative

ale unor paraziti.

Uneori, medicul poate recomanda administrarean i p gati so De e empl astfel poate fi




unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fimai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu

Entamoeba histolytica.Proba recoltata trebuie supusa examinarii in celmai scurt timp posibil (aproximativ 30 de minute),mai ales cand scaunul este diareic si deci, sepresupune existenta unor forme vegetative ce au

o durata de supravietuire scurta.Scaunele formate sau cele consistente pot fi

examinate dupa intervale de timp mai mari,deoarece se presupune ca vor contine formechistice, oua sau fragmente de paraziti sau

paraziti intregi (helminti).In cazul in care examinarea nu se poate face

imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.

Fixarea




Fixarea are rolul de a prezerva forma si structuraelementelor parazitare pentru a fi mai usor

recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lorsi a celorlalte forme biologice posibil patogene.

Principalii agenti fixatori (dupa Garcia 1995 siCDC-Diagnostic Procedures):

Agentul fixator Avantaje Dezavantaje Formol 5%




(tamponat sau netamponat) - usor de preparat - perioada lunga de folosire - bun fixator mai ales al concentratelor parazitare - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast dezavantaje

- nu conserva bine formele vegetative - nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate microscopice fixate si colorate - influenteaza rezultatele obtinute prin PCR

Merthiolat - Iod - Formol - in cazul preparatelor umede se obtine




- in cazul preparatelor umede se obtine -concomitent o fixare si o colorare a parazitilor - este usor de preparat - are o perioada lunga de folosire - nu contine mercur dezavantaje - pe preparatele permanente morfologia parazitilor nu este la fel de bine pastrata in comparatie cu PVA sau Schaudinn - iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de

fluorescenta

Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF) - este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor




este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor - este utilizat ca fixator al unor preparate colorate - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza

anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast - fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic

serologic - este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul

fecal proaspat sau

pentru formele gasite mai ales la suprafata mucoaseiintestinale este un excelent conservant atat ale formelor vegetative

cat si al chistilor

dezavantaje - micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor




pe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina) - in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom,

morfologia parazitilor apare mai putin bine pastrata; acestinconvenient poate fi inlaturat

cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica - nu se recomanda utilizarea in procedeele de concentrare - contine saruri de mercur - asigura o aderenta scazuta in conditiile in care

parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau mucoasa - nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor, a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor

PVA Schaudinn +




Polivinylalcool - conserva foarte bine formele vegetative si chistice pentru coloratii permanente - asigura o buna aderenta de lama - poate fi utilizat in procedeele de concentrare (totusi formalina este mai buna) - are durata lunga de utilizare

dezavantaje

- contine derivati de mercur - este dificil de preparat in laborator - nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii de tip acid-fast

PVAModificat (Cooper, zinc




( p , bases) - poate fi utilizat in prepararea amprentelor

si al frotiurilor colorate - poate fi utilizat in tehnicile de concentrare - nu contine compusi pe baza de mercur. dezavantaje - morfologia protozoarelor este mai putin bine conservata - conservarea este mai buna cu PVA pe baza de sulfat de zinc - vizualizarea organismelor necesita o oarecare experienta

Evidentierea parazitilor din sange



prin efectuarea frotiului sanguin

si a picaturii groase, aceasta din urmafiind o metoda de concentrare a numaruluide paraziti. Prin acest test se identifica si specia

parazitului, lucru foarte important pentrustabilirea corecta a tratamentului.Diagnosticul de specie este precizat delaborator pe baza morfologiei hematiei

parazitate (marime, forma, granulatii) catsi a morfologiei parazitului (inel, amiba,rozeta, gametocit).

Specimen recoltat - sange capilar,



Examenul parazitologicExamenul parazitologic

obtinut prin inteparea pulpei degetului;

se recolteaza sange pentru efectuarea adoua frotiuri subtiri sidoua picaturi groase (obtinute din cate

trei picaturi, puse sub forma de triunghi,

una langa alta).

Picatura groasal l l d



Picatura groasaPicatura groasa

- cu un colt al unei lame de microscop se

defibrineaza cele trei picaturi dispuse unalanga alta in triunghi) pana se obtine unstrat uniform de aproximativ 1 cmdiametru; dupa uscare la temperatura

camerei se va hemoliza cu apa distilatasau apa de robinet si apoi se va coloraGiemsa; Pentru picaturile mai vechi este necesara

o acidifiere usoara a apei cu catevapicaturi de acid acetic glacial 5%.

frotiurile subtiri:



frotiulfrotiul

dupa intindere se vor usca prin agitarerapida a lamei si apoi se vor coloraGiemsa.





O zi frumoasaO zi frumoasa

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	enache-stefania-camelia
View:	216 times
Download:	0 times

63929770-PARAZITOLOGIE

Documents