Comisia Europeană

60 de motive bune

pentru UE

De ce avem nevoie

de Uniunea Europeană

60 de motive bune pentru UE 2 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa ............................................................................................ 4

1. UE garantează de 70 de ani pacea ........................................................................................................................................................................ 4 2. Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european și Oda Bucuriei ............................................................................ 5 3. Numai împreună, Europa poate rămâne o putere intr-o lume a globalizării ................................................................................ 6 4. Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă ......................................................................................................................... 7 5. Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene: și inspiră și alte state ................................................................................. 8 6. Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat ....................................................................................................... 9 7. Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume ......................................................................................................... 10

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea ............................................... 11

8. Europa se bazează pe o economie socială de piață .................................................................................................................................. 11 9. UE promovează prosperitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă .............................................................. 12 10. UE sprijină dezvoltarea regiunilor și regenerarea economica ............................................................................................................ 14 11. UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii ............................................................................................................................. 15 12. Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene ................................................................................................................................................ 16 13. Europa își sprijină agricultorii ................................................................................................................................................................................... 17

Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă ....................................................... 18

14. De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva cartelurilor .................................................................................. 18 15. Europa luptă pentru justiția fiscală ...................................................................................................................................................................... 19 16. UE supraveghează băncile ......................................................................................................................................................................................... 20

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii ............................................................. 21

17. UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc cu avionul sau cu trenul .................................................................... 21 18. UE reduce numărul de decese din traficul rutier ......................................................................................................................................... 22 19. UE sprijină drepturile consumatorilor ................................................................................................................................................................ 23 20. Europa face cumpărăturile online mai sigure ................................................................................................................................................ 24 21. UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte.......................................................................................... 25 22. Europa protejează economiile cetățenilor săi .............................................................................................................................................. 26

Partea 5 – UE scade costul vieții .......................................................................................................... 27

23. Piața unică face prețurile să scadă ...................................................................................................................................................................... 27 24. Europa face serviciile de telefonie mai ieftine .............................................................................................................................................. 28 25. UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine.............................................................................................................................. 29 26. UE reduce comisioanele bancare și costurile pentru utilizarea cardurilor de credit .............................................................. 30 27. UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase ............................................................................................................ 31

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat .......................................... 32

28. UE pune preț pe alimentația sănătoasă ............................................................................................................................................................ 32 29. UE ne protejează de fraudele alimentare ........................................................................................................................................................ 33 30. UE asigură o apă mai curată — de băut și de scăldat ........................................................................................................................... 34 31. UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice .............................................................................................................. 35 32. UE sprijină reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice .................................................................................. 36

Cuprins

60 de motive bune pentru UE 3 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa ................................................................... 37

33. Datorită UE, cetățenii pot locui și desfășura activități profesionale în oricare stat membru al UE ............................ 37 34. Europa vă ajută să beneficiați de asigurare de sănătate și în călătorii ....................................................................................... 38 35. Dacă sunteți implicat într-un accident, apelați: Europa dispune de numărul unic de urgență 112 ............................ 39 36. UE asigură mobilitatea transfrontalieră a conducătorilor auto .......................................................................................................... 40 37. UE face posibile călătoriile fără frontiere ........................................................................................................................................................ 41

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura ................................................................. 42

38. UE trimite tinerii la studii în străinătate ............................................................................................................................................................ 42 39. UE oferă un nou serviciu de voluntariat: Corpul european de solidaritate .................................................................................. 43 40. UE ajută tinerii să își găsească un loc de muncă ........................................................................................................................................ 44 41. Cercetătorii europeni beneficiază de miliarde de euro prin Programul Orizont 2020 ......................................................... 45 42. UE creează un cloud european al științei.......................................................................................................................................................... 46 43. UE interconectează Europa – WLAN gratuit la sate și orașe .............................................................................................................. 47 44. UE sprijină o Europă a culturilor ............................................................................................................................................................................. 48 45. UE ocrotește diversitatea culturală și desemnează capitale europene ale culturii ............................................................... 49

Partea 9 – UE sprijină securitatea internă ........................................................................................ 50

46. UE combate terorismul ................................................................................................................................................................................................. 50 47. UE acționează împotriva criminalității organizate ...................................................................................................................................... 51 48. UE protejează femeile și copiii împotriva traficului și a abuzurilor ................................................................................................. 52

Partea 10 – Europa se implică în lume ............................................................................................... 53

49. Europa este cel mai mare susținător al programelor de dezvoltare în lume ............................................................................ 53 50. Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza siriană .................................................................................................................. 54 51. UE își ajută vecinii ........................................................................................................................................................................................................... 55 52. Europa este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume ...................................................................................................... 56

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților57

53. Europa salvează vieți omenești .............................................................................................................................................................................. 57 54. Europa își păzește frontierele .................................................................................................................................................................................. 58 55. Europa luptă împotriva traficanților de persoane ..................................................................................................................................... 59 56. Europa combate cauzele migrației ....................................................................................................................................................................... 60 57. UE susține ideea unor standarde unitare în materie de azil în Europa ......................................................................................... 61

Partea 12 – UE reduce birocrația .......................................................................................................... 62

58. O Europă impunătoare în chestiunile majore și discretă în chestiunile minore....................................................................... 62 59. UE nu este un moloh administrativ – Europa ne costă mai puțin decât credem .................................................................... 63 60. UE rentează ......................................................................................................................................................................................................................... 64

Cuprins

60 de motive bune pentru UE 4 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Părinții și bunicii noștri au trecut prin războaie. Noi,

însă, putem avea astăzi încredere în vecinii europeni.

Un război pe teritoriul UE este de neconceput, estul și

vestul Europei sunt unite. Proiectul european comun garantează pacea. Ce cadou!

Secole la rând, Europa a fost în războaie. Numai în secolul

XX, au murit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial cel

puțin 55 de milioane de persoane, iar vechea Europă s-a

prăbușit cu totul. Venise momentul pentru ideea unei Europe

unite, o utopie seculară, care a durat din epoca grecilor și

romanilor până în epoca modernă. Peste o jumătate de

miliard de europeni trăiesc astăzi în pace și libertate, datorită UE.

La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe,

Robert Schuman, a formulat ideea europeană. Statele

europene ar trebui să fie strâns unite din punct de vedere

economic într-o comunitate în serviciul păcii, astfel încât să

nu mai fie posibile războaie între ele. Crearea Comunității

Europene a Cărbunelui și Oțelului în 1952 a fost primul pas,

urmat de Tratatele de la Roma în 1957, care au marcat începutul proiectului de pace european.

Privind retrospectiv, nu a existat niciodată în istoria Europei o

perioadă de pace atât de lungă, deja 70 de ani. Iar acest

lucru se întâmplă într-o lume în care în jurul nostru mocnesc

peste 40 de conflicte armate, care aduc moartea a cel puțin 170 000 de persoane în fiecare an.

Disputele sunt astăzi soluționate în mod diferit, după cum

declară președintele Comisiei Europene, Jean-Claude

Juncker: „Uneori, ne luptăm, dar în această luptă folosim

cuvintele. Ne rezolvăm conflictele stând la masă, nu în tranșee.”

Pentru promovarea păcii, a reconcilierii, a democrației și a

drepturilor omului, UE a primit în 2012 Premiul Nobel pentru

Pace. Desigur, mulți s-au întrebat dacă UE merită acest

premiu prestigios, în pofida faptului că pe Marea Mediterană

mor refugiați și multe țări din UE sunt exportatoare de arme.

Da, îl merită. Meritele sale legate de menținerea păcii nu pot fi contestate.

Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea

Uniunii

Despre Premiul Nobel pentru Pace acordat Uniunii Europene

Justificarea Comitetului Nobel din 12.10.2012 pentru

decernarea premiului UE

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

UE garantează de 70 de ani pacea

60 de motive bune pentru UE 5 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

Din 2000, UE are un motto: „Unită în diversitate”.

Motto-ul este expresia faptului că UE respectă

numeroasele culturi, tradiții și limbi europene. Prin

steagul european, Ziua Europei și imnul european, UE are simboluri comune.

Și ce faceți de 9 mai? În fiecare an, la această dată, Uniunea

Europeană sărbătorește Ziua Europei. Aceasta este săr-

bătoarea veritabilă a UE, chiar dacă, din păcate, europenii nu

au liber în această zi. Această dată are o semnificație

deosebită pentru Europa: la 9 mai 1950, ministrul de externe

de atunci al Franței, Robert Schuman, a prezentat pentru

prima dată o propunere pentru unificarea treptată a Europei,

ca o premisă indispensabilă pentru garantarea păcii,

democrației și prosperității în Europa de după război.

Declarația Schuman a reprezentat piatra de temelie pentru

ceea ce este astăzi Uniunea Europeană. Din 1985 ne

reamintim de această zi, în fiecare an. Reprezentanțele

Comisiei Europene, ministerele și organizațiile cetățenilor organizează evenimente cum ar fi Zilele porților deschise.

Dar de ce poartă, de fapt, Europa numele de Europa? În

mitologia greacă, Europa este fiica frumoasă a regelui din

Fenicia. Legenda spune că a fost adusă de stăpânul zeilor,

Zeus, care era îndrăgostit nebunește de ea, în Creta, unde

acesta a sedus-o. Numele Europa datează din antichitate;

încă din secolul 5 î.Hr., scriitorul și geograful grec Herodot descria teritoriile din nordul Mediteranei drept „Europa”.

În treacăt fie spus, Uniunea Europeană nu reprezintă o

clădire de la Bruxelles, ci o idee. Drapelul european este

simbolul său, un simbol al unității și identității europene.

Cercul de stele aurii simbolizează solidaritatea și armonia

între popoarele Europei. Prin tradiție, numărul doisprezece

este simbolul perfecțiunii și al unității, după modelul celor

douăsprezece luni ale anului sau celor douăsprezece ore de

pe cadranul ceasului. Și Europa urmărește această unitate. În

pofida unei păreri răspândite, numărul stelelor nu are nicio

legătură cu numărul statelor membre. Acesta a crescut între timp, ajungând la 28.

UE are, de asemenea, un imn. Melodia aleasă a fost „Oda

Bucuriei” din Simfonia a noua a compozitorului german

Ludwig van Beethoven. Aceasta reprezintă un element de

patrimoniu cultural al Europei. Imnul european nu înlocuiește

imnurile naționale ale statelor membre, ci simbolizează

unitatea Europei în diversitate, cu un text minunat: „Slavă ție,

stea curată, voie bună pe Pământ, astăzi te simțim aproape, sol din Rai, cu soare sfânt.” Ce s-ar mai putea spune?

Despre simbolurile UE, pe site-ul UE

Portalul de limbi al Europei

Noi suntem Europa: avem o Zi a Europei, un steag european și Oda Bucuriei

60 de motive bune pentru UE 6 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

În următoarele decenii, s-ar putea ca poziția Europei

în lume să fie periclitată. Din ce motive? Din cauza

evoluției demografice. Rata natalității este în mod

semnificativ mai mare pe celelalte continente. Astfel,

conform previziunilor Organizației Națiunilor Unite,

populația Africii va crește până în 2100 de patru ori,

iar Africa va detrona Asia din poziția de continent cu cel mai mare număr de locuitori.

Astăzi trăiesc în UE peste 500 de milioane de oameni, ceea

ce înseamnă mai mult decât populația SUA și a Japoniei

împreună. Astfel, noi, europenii, reprezentăm opt la sută din

populația lumii, însă în 2050 vom mai reprezenta doar cinci

la sută. „Realitatea este clară: lumea crește pe zi ce trece.

Noi, în schimb, ne micșorăm.”, a descris președintele

Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, această evoluție.

Rezultatul: societatea europeană se află într-un proces de

îmbătrânire, lipsind forța de muncă pentru economie. În

același timp, scade importanța globală a Europei, atât din

punct de vedere economic și militar, cât și din punct de

vedere social. Până în 2050, nu va mai exista nicio țară a UE

între principalele șapte economii ale lumii. Însă UE, în

ansamblul său? Ne vom situa tot în fruntea clasamentelor.

Juncker a declarat: „Numai împreună suntem și vom rămâne

o putere demnă de luat în seamă.”

Într-o lume globalizată, cu multiplele sale provocări, niciun

stat al UE nu mai este suficient de mare ca să se afirme de

unul singur și ca să promoveze valorile noastre. Acest lucru

este posibil doar împreună, ca Uniune. „Există două tipuri de

state membre”, declară Frans Timmermans, prim-

vicepreședinte al Comisiei. „Cele mici și cele care nu au

realizat încă faptul că sunt mici.” Relațiile internaționale, de

care trebuie să se ocupe UE, nu se limitează numai la

politica externă și de securitate, ci implică și cooperarea

pentru dezvoltare, comerțul exterior, economia mondială,

migrația, schimbările climatice și politica în domeniul energiei.

Prin urmare, este clar că Europa trebuie să funcționeze. În

pofida numeroaselor tensiuni și crize, statele membre

trebuie să colaboreze, în propriul lor interes. Juncker

avertizează: „Dușmanii noștri ar dori să ne dezintegrăm.

Concurenții noștri ar avea de profitat de pe urma divizării

noastre.” UE acoperă în prezent o Europă care se întinde de

la Lisabona până la Helsinki, de la Dublin până la Sofia, de la

Oceanul Atlantic până la Marea Neagră, de la Marea

Nordului și Marea Baltică până la Marea Mediterană. Sunt

monarhii și republici, state NATO și altele care nu sunt din

aceste categorii. UE poate oferi cetățenilor săi protecție, de

exemplu în cazul amenințărilor externe sau al consecințelor

globalizării, în situații în care statul lor n-o mai poate face

pentru ei. O alternativă mai bună la cooperarea europeană în

UE nu se întrevede.

Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea

Uniunii

Numai împreună, Europa poate rămâne o putere

într-o lume a globalizării

60 de motive bune pentru UE 7 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

În orice familie se nasc dispute, chiar și în cele mai

bune. UE, ca familie a statelor europene, nu face

excepție. Cu privire la multe aspecte, există adesea o

dezbatere aprinsă, dar în final se ajunge întotdeauna la un compromis.

Imaginați-vă o familie cu 28 de membri, asezați la aceeași

masă. Lucrurile se animă. Unul vrea imediat o decizie, altul

nu vrea deloc să participe, iar un al treilea zice ca are nevoie

de fonduri. La fel e și în UE. În privința temelor și a

propunerilor legislative importante, sunt adesea dispute care

pot dura și un an întreg în Parlamentul European sau în

Consiliul UE ( în cadrul căruia sunt reprezentate guvernele naționale).

Desigur, asta te duce cu gândul câteodată la o piață unde

totul este negociabil. Însă aceasta este singura modalitate

de a pune de acord interese complet diferite. Disputa este o

mărturie a vitalității dezbaterii politice. Este necesar și

rezonabil să se aleagă calea justă pentru viitorul Europei.

Desigur că „Bruxelles-ul” nu face toate lucrurile bine. Însă

„Bruxelles-ul” face totuși multe lucruri bine, pe care fiecare

guvern în parte nu le-ar putea face la fel de bine dacă nu ar exista „Bruxelles-ul”.

Ori de câte ori o țară nu vrea deloc să contribuie, există un

arbitru: Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Judecătorii din

Luxemburg mediază litigiile și pronunță o hotărâre, de

exemplu atunci când un guvern formulează o acțiune

împotriva deciziilor UE sau atunci când Comisia Europeană

acționează în justiție un stat membru pentru că nu respectă tratatele UE.

Întrucât toți membrii familiei UE sunt adulți, aceștia au

libertatea să plece. UE este o asociere a statelor europene

bazată pe principiul libertății; prin urmare, fiecare stat

membru este liber în orice moment să părăsească UE

(conform articolului 50). Poporul britanic a decis în iunie

2016, în urma unui referendum, să se retragă din UE. Dacă

retragerea se va derula conform planului, Uniunea va pierde

cea de a treia economie națională, cel de al doilea

contribuitor net și un actor diplomatic cu greutate în Consiliul

de Securitate al ONU. UE va deveni astfel mai mică și mai vulnerabilă.

Unii vorbesc astăzi de o criză existențială a UE. Pare

improbabil ca Uniunea Europeană să se destrame. Datorită

poziției insulare, britanicii au avut întotdeauna un statut

special în UE. Din perspectiva actuală, nu este de așteptat ca

alte state să urmeze exemplul britanicilor. Ca urmare a

votului în favoarea Brexitului, a crescut din nou în mod

semnificativ sprijinul pentru UE în state precum Țările de Jos

și Franța. Avantajele pieței unice, ale libertății de circulație și

ale influenței politice a unei Uniuni de 27 de state membre,

sunt prea mari pentru a fi neglijate. Cu toate acestea, este evident că UE va continua să se schimbe și pe viitor.

Articolul 50 din Tratatul UE

Site-ul UE privind Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Ne certăm și ne împăcăm, ca într-o familie numeroasă

60 de motive bune pentru UE 8 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

De 70 de ani domnește pacea, care se clădește pe

democrație și statul de drept. Cu valorile sale și

modul său de viață, Europa este în lumea întreagă un model de schimbare și transformare democratică.

După Al Doilea Război Mondial, în 1951 a început, odată cu

instituirea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului,

istoria Uniunii Europene. În 1957, adică cu 60 de ani în urmă,

șase state au semnat Tratatele de la Roma considerate

drept document fondator: Germania, Franța, Italia, Belgia,

Luxemburg și Țările de Jos. Scopul a fost încă de la început

promovarea păcii și prosperității pe continent, aceasta fiind,

într-un fel, în genele Uniunii. Președintele Comisiei Europene,

Jean-Claude Juncker spune: „O parte integrantă a modului

nostru de viață europeană o reprezintă valorile noastre.

Sunt valorile libertății, democrației și statului de drept. Valori

pentru care, de-a lungul secolelor, s-a luptat pe câmpul de

bătaie și de la tribune.”

UE este deschisă tuturor țărilor democratice din Europa care

doresc să adere. Cu economia sa de piață funcțională și cu o

democrație stabilă, UE a atras de-a lungul anilor ca un

magnet tot mai multe state. Uniunea a crescut de la șase la

28 de țări și se întinde de la Oceanul Atlantic până la Marea

Neagră. În UE trăiesc astăzi peste 500 de milioane de oameni.

După căderea Cortinei de Fier în 1989, UE a contribuit la

depășirea divizării între Est și Vest. Multe țări foste

comuniste din Europa Centrală și de Est au devenit membre

în 2004 și 2007. UE a întărit forțele democratice și a

promovat creșterea economică. În 2013, Croația a aderat la

UE, devenind al 28-lea stat membru. În cazul în care Regatul

Unit duce la îndeplinire conform planului retragerea din UE,

după cum s-a decis în urma referendumului din 2016, UE va

avea pentru prima dată cu un membru mai puțin, acesta fiind un punct de cotitură în istoria sa.

Pe de altă parte, cresc speranțele altor state candidate la

aderare. Este vorba în special de țările din Balcanii de Vest:

Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru

și Serbia. În ceea ce privește aderarea Turciei, aceasta va fi

negociată în continuare, însă, din cauza deficitului

democratic actual, este mai îndepărtată. Prin politica sa

europeană de vecinătate, UE sprijină stabilitatea, securitatea

și prosperitatea și în țările din imediata apropiere a frontierelor sale externe.

UE rămâne un exemplu pentru multe regiuni din lume. Niciun

alt continent nu a dezvoltat astfel de forme de cooperare.

Împreună suntem cea mai mare zonă economică din lume,

cel mai important partener comercial al Chinei, precum și al

SUA. Suntem cel mai mare donator de ajutor umanitar și

investim într-un viitor durabil, în atenuarea schimbărilor

climatice și în prevenirea conflictelor. „Lumea de astăzi are

nevoie de o forță care are în ADN-ul său pacea și prevenirea

conflictelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Federica Mogherini.

Despre extindere, pe site-ul Uniunii Europene

Despre țările potențial candidate, pe site-ul Uniunii Europene (în engleză)

Discursul ținut de Federica Mogherini la Berlin, la 7.12.2016

(în engleză)

Valorile europene sunt în ADN-ul Uniunii Europene:

și inspiră și alte state

60 de motive bune pentru UE 9 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

Vreți să aveți un cuvânt de spus în UE, ca cetățeni?

Pentru acest lucru nu trebuie să așteptați

următoarele alegeri europene din 2019. Fiecare

persoană poate exercita o influență prin inițiative, propuneri și petiții.

Dacă vă preocupă în mod deosebit o anumită temă și sunteți

de părere că ar trebui să existe o lege europeană în acest

sens, puteți demara o „inițiativă cetățenească europeană”.

Din 2012, există această nouă posibilitate, de implicare a

cetățenilor în afara alegerilor și a partidelor, și este foarte

adesea utilizată. Peste cinci milioane de cetățeni au demarat, de la acel moment, peste 20 de astfel de inițiative.

Inițiatorii trebuie să adune semnăturile a cel puțin un milion

de cetățeni provenind din 7 dintre cele 28 de state membre.

Ulterior, pot cere Comisiei Europene să prezinte o propunere

de act legislativ al UE. Desigur, obiectul inițiativei trebuie să

facă parte din domeniile de competență ale Comisiei

Europene. Nu există o obligație de a schimba legislația, nici

măcar în cazul unei inițiative reușite, însă Comisia trebuie să ofere motive bine întemeiate dacă refuză să acționeze.

Până în prezent au existat trei inițiative cetățenești europene

încununate de succes. Este vorba despre apă ca drept al

omului, despre protecția embrionilor și despre o interdicție

referitoare la experimentele pe animale. Există șase alte

inițiative în curs, de exemplu cele referitoare la mai puțin

plastic în mări și oceane, la protecția căsătoriei și a familiei, sau la interzicerea erbicidelor pe bază de glifosat.

În domeniul legislativ, Comisia Europeană efectuează în

prealabil o consultare publică. Cetățenii, întreprinderile și

organizațiile pot oferi know-how și indicații valoroase. În

cadrul dialogurilor cu cetățenii, în întreaga UE, europenii pot

discuta cu comisarii, adesea și pe Facebook. Fiecare cetățean

poate trimite o petiție Parlamentului European. Ombuds-

manul European primește plângerile referitoare la cazurile

de administrare defectuoasă sau de încălcare a legii de

către instituțiile UE.

Mulți cetățeni consideră că există un deficit de democrație la

nivelul UE. Unul din motivele invocate adesea în acest sens

este faptul că executivul Uniunii, Comisia Europeană, nu este

ales în mod direct de către cetățeni. Comisarii sunt propuși

de către guvernele din statele lor, după care Parlamentul

European îi audiază și îi acceptă sau îi respinge. La alegerile

europene din 2014, partidele politice au propus pentru prima

dată candidați pentru funcția de președinte al Comisiei. Din

partea Creștin Democraților s-a aflat în cursă

luxemburghezul Jean-Claude Juncker, iar din partea Social

Democraților germanul Martin Schulz. Prin urmare, alegătorii

au putut să influențeze cine se află la cârma elaborării și

punerii în aplicare a politicilor UE. Întrucât Partidul Popular

European (PPE) a obținut cel mai mare număr de voturi, dl

Juncker a devenit noul președinte al Comisiei Europene. Ar

trebui ca această evoluție către un nivel mai ridicat al

democrației europene să continue și în 2019, la următoarele alegeri.

UE este parte a democrației noastre parlamentare.

Directivele și regulamentele UE nu sunt elaborate de

„eurocrați nealeși”. Comisia propune legi, dar cei care decid

apoi cu privire la acestea sunt Parlamentul European, ales

prin vot direct (unde România are 32 de parlamentari) și

guvernele statelor membre (rezultate din alegeri

democratice), în cadrul Consiliului de Miniștri. Legislația UE

nu este, prin urmare, adoptată fără participarea politicienilor aleși din România.

Posibilități de a avea un cuvânt de spus în UE

Inițiativa cetățenească europeană

Consultările Comisiei Europene

Dialogurile Comisiei Europene cu cetățenii

Alegerile europene

Uniunea Europeană este un proiect în care fiecare este implicat

60 de motive bune pentru UE 10 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 1 – Cu ce se poate mândri Europa

Turnul Eiffel din Paris, poarta Brandenburg de la

Berlin sau Vaticanul, la Roma – Europa are numeroase

atracții unice de oferit. Acestea atrag mai mulți turiști decât oricare altă regiune din lume.

Anul 2016 a fost un an record pentru turismul din Europa, în

ciuda atacurilor teroriste și a îngrijorărilor în materie de

securitate. Organizația Mondială a Turismului a numărat

aproximativ 620 de milioane de vizitatori în Europa. Astfel, o

jumătate din cele 1,2 miliarde de persoane aflate în vacanță

sau în călătorie de afaceri au avut Europa ca destinație sau

au rămas peste noapte în Europa. Niciun alt continent nu

este atât de popular. Pe locul al doilea la mare distanță se

situează regiunea Asia-Pacific, destinație aleasă de un sfert

dintre călători (24 %), urmată de cele două Americi, cu 16 %.

Motivul pentru popularitatea tot mai mare a Europei este –

în comparație cu dolarul american și cu alte monede

importante – moneda euro avantajoasă, datorită căreia

călătoriile în Europa sunt mai ieftine pentru persoanele care vin din străinătate.

O destinație deosebit de populară în rândul turiștilor și al

persoanelor aflate în călătorii de afaceri este Germania.

Dacă analizăm numărul de cazări peste noapte în hoteluri și

pensiuni, Germania se situează pe primul loc, cu aproape

161 de milioane de sosiri de vizitatori din întreaga lume în

2015, potrivit Oficiului de Statistică Eurostat. Franța s-a

clasat pe locul al doilea, cu 157 de milioane de cazări peste

noapte, urmată de Spania (114 milioane). Majoritatea

turiștilor din afara țărilor europene, potrivit Eurostat, au

provenit din Statele Unite și din Rusia.

România a devenit în ultimii ani o destinație turistică

atractivă, fie că vorbim de călătorii de afaceri sau vacanțe.

Dacă analizăm numărul total de cazări în hoteluri și pensiuni,

România a devenit interesantă atât pentru turiștii români,

cât și străini, cu un număr de 20 milioane înnoptări la o

populație de aproximativ 20 milioane locuitori, conform

ultimelor date furnizate de Eurostat. România a realizat in

ultimii ani progrese semnificative în domeniul turismului,

investiții în facilitățile de cazare, iar popularitatea țării în rândul turiștilor este în creștere.

De altfel, Europa este foarte populară și în rândul

europenilor: Trei sferturi din turiștii din UE sunt cetățeni din

alte state membre UE. Potrivit Eurostat, în 2014, unul din cinci călători în UE era un turist dintr-o țară din afara UE.

Turismul internațional reprezintă pentru Europa o ocazie

uriașă de redresare economică. Potrivit Organizației

Mondiale a Turismului, veniturile europene provenite din

turismul internațional s-au ridicat în 2015 la 451 miliarde de dolari americani (aproximativ 428 miliarde de euro).

Comunicarea Organizației Mondiale a Turismului din

17.01.2017 (în engleză)

Raportul pe 2016 al Organizației Mondiale a Turismului (în

engleză)

Europa este cea mai populară destinație de vacanță din lume

60 de motive bune pentru UE 11 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Cunoaștem cu toții realizările economiei sociale de

piață: lucrătorii din UE nu pot fi concediați de pe o zi

pe alta. Femeile însărcinate beneficiază de protecție

specială, iar întreprinderile nu pot constitui carteluri

care să dicteze prețurile. Toate acestea sunt garantate.

În Tratatul de la Lisabona, se prevede că UE acționează

pentru „o economie socială de piață cu grad ridicat de

competitivitate”. Obiectivul este de a ajunge la prosperitate

și la ocuparea integrală a forței de muncă, garantând, în

același timp, drepturile sociale ale lucrătorilor. În acest scop,

statul intervine în mod activ în economie, de exemplu în ceea ce privește protecția consumatorilor sau concurența.

În ultimele decenii, economia socială de piață și-a dovedit

valoarea în întreaga Europă. Datorită ei, multe categorii de

populație devin din ce în ce mai prospere, putându-se baza,

în același timp, pe securitatea socială. De aceea, multe

persoane din afara Europei asociază continentul nostru cu o promisiune de prosperitate.

Desigur, economia socială de piață trebuie mereu renegociată și apărată.

Pentru președintele Juncker, prioritățile sunt o Europă mai

socială, cu condiții de muncă echitabile, o piață funcțională a

forței de muncă și un dialog social solid. UE promovează

participarea companiilor în întreaga Europă, asigură

sănătatea la locul de muncă, reglementează munca part-

time și garantează standarde minime pentru concediul de

odihnă și timpul liber. Pe lângă lupta împotriva dumpingului

salarial, Comisia Europeană combate evaziunea fiscală, se

angajează în politici active pe piața forței de muncă

europene și promovează crearea de noi locuri de muncă. De

asemenea, UE are meritul de a garanta standarde

paneuropene pentru recunoașterea diplomelor și a

calificărilor, ceea ce facilitează posibilitatea de a lucra în altă țară din UE.

Articolul 3 din Tratatul de la Lisabona

Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea

Uniunii

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Europa se bazează pe o economie socială de piață

60 de motive bune pentru UE 12 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Criza economică și financiară a lăsat urme adânci. În

special în sudul Europei, șomajul nu dă înapoi și multe

țări au datorii mari. Ca urmare, se investește mai

puțin. Acest lucru paralizează economia și duce la

creșterea șomajului. Comisia Europeană ia măsuri de

protecție: printr-o coordonare la nivelul UE a

politicilor economice (așa-numitul Semestru European) și printr-un plan de investiții.

În multe dintre țările UE, criza a scos la iveală problemele

fundamentale și tendințele negative. De asemenea, ne-a

arătat cât de mult depind economiile țărilor din UE una de

cealaltă. O mai bună coordonare a politicilor economice la

nivelul UE ne poate ajuta să rezolvăm aceste probleme și să

promovăm creșterea economică și crearea de locuri de

muncă. În urma învățămintelor desprinse în urma crizei,

Comisia prezintă anual recomandări specifice fiecărei țări,

care sunt incluse în planificările bugetare și economice ale statelor membre.

Comisia Juncker are și un alt remediu împotriva crizei: planul

de investiții al UE, lansat în 2014, cunoscut și sub denumirea

de „Planul Juncker”. Prin îmbunătățirea condițiilor pentru

investiții și printr-un sistem de garanții, se stimulează

generarea, în primii trei ani de la lansarea Planului, a unor

investiții în valoare de 315 miliarde de euro în întreaga

Uniune Europeană.

Principiul care stă la baza acestui mecanism: UE oferă

împrumuturi pentru modernizarea întreprinderilor mici și

mijlocii sau, adesea, pentru proiecte de infrastructura

majore, cum ar fi construcția de drumuri, rețele de date și

rețele energetice. Destinatarul ideal este o întreprindere care

dorește să investească în viitor, însă are dificultăți în

procurarea fondurilor. UE își asumă o parte din riscurile

legate de investiții, inclusiv prin intermediul unor garanții,

astfel încât investitorii privați să poată plasa mai ușor

fonduri în cadrul proiectului.

Contrar scepticismului inițial, punerea în aplicare a Fondului

european pentru investiții strategice (FEIS) a început bine. În

ianuarie 2017, finanțarea din FEIS atrăsese deja investiții

suplimentare în valoare de 168 miliarde de euro, mai mult

de jumătate din suma preconizată. În cadrul proiectelor deja

aprobate, se estimează ca peste 100 000 de persoane

urmează să își găsească un nou loc de muncă. Peste

380 000 de întreprinderi mici și mijlocii ar putea beneficia de pe urma acestor împrumuturi rentabile.

România are nevoie de fondurile FEIS. Până în acest moment

(ianuarie 2017), patru proiecte în valoare de 133 milioane

de euro, ce vor fi finanțate din fondurile FEIS, au fost

aprobate, iar investițiile suplimentare estimate urcă la 367

milioane de euro. De asemenea au fost aprobate trei

acorduri cu intermediari financiari (bănci, fonduri de

investiții, etc.) în valoare de 32 de milioane de euro, cu

investiții suplimentare estimate la 319 milioane de euro.

Peste 2200 de întreprinderi mici si start-up-uri vor fi

sprijinite prin intermediul acestor proiecte. De exemplu,

programul de împrumuturi în domeniul agricol, al Băncii

Europene pentru Investiții, semnat în iulie 2016, va facilita

accesul IMM-urilor active în sectorul agricol la linii de creditare în valoare de 15 milioane de euro.

UE promovează prosperitatea, creșterea economică

și ocuparea forței de muncă

60 de motive bune pentru UE 13 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Conform evaluării intermediare pozitive, planul ar trebui să

fie intensificat și extins. FEIS își propune să atragă până în

2020 investiții suplimentare în valoare de cel puțin 500 de

miliarde EUR, iar până în 2022 de până la 630 de miliarde

EUR. Domeniile prioritare sunt sănătatea, educația și formarea, precum și integrarea migranților.

În același timp, piața internă a UE constituie un plan uriaș de

redresare economică. Comerțul transfrontalier fără taxe

vamale le scutește pe firme de costuri inutile și face ca

produsele acestora să fie mai avantajoase pentru

consumator. Este ușor pentru întreprinderi să investească în

alte state membre ale UE. Lucrătorii pot alege în care țară

din UE doresc să muncească. Toate aceste realizări din

ultimele decenii au dus la consolidarea competitivității, la

creștere economică și la prosperitate. De asemenea, Uniunea

Europeană a devenit cea mai mare economie a lumii, devansând chiar SUA și China.

Comisia Europeană: Planul de investiții

Coordonarea politicilor economice în cadrul semestrului european

60 de motive bune pentru UE 14 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Fie că e vorba de zone puternice economic, precum

Bucureștiul și Clujul, fie de regiuni izolate din

Moldova și Delta Dunării, toate beneficiază de pe

urma fondurilor europene. Prin fondurile structurale și

de investiții, UE își propune să prevină decalajele excesive dintre regiunile sale.

Fondurile îi ajută pe oameni să găsească locuri de muncă și

să ducă o viață mai bună în cartierul sau în satul lor. În plus,

pe lângă dezvoltarea urbană și ocuparea forței de muncă,

sunt promovate agricultura și dezvoltarea rurală, precum și cercetarea și inovarea.

Politica regională se află pe locul doi ca mărime în bugetul

UE, după politica agricolă. În perioada de programare 2014-

2020, sunt disponibile 351 de miliarde EUR pentru regiuni,

fondurile alocate României însumând 22.5 miliarde din total.

Așa cum spunea de curând comisarul european pentru

politică regională, Corina Crețu, fondurile europene au

devenit principala sursă de investiții publice în România, cu o

contribuție semnificativă la Produsul Intern Brut. Dacă ne

uităm la investițiile din perioada de programare anterioară,

2007-2013, succesele sunt evidente. Să luăm doar exemplul programului de dezvoltare regională.

Prin proiectele finanțate din fonduri europene și finalizate în

cele opt regiuni de dezvoltare, până în octombrie 2016, au

fost realizate următoarele:

2.723 km de drum județean și străzi orășenești

reabilitate/modernizate;

124 km de autostrăzi și 923 km de drumuri

naționale construite;

24.582 de locuri de muncă nou-create;

2.407 companii care au beneficiat de sprijin;

98 de unități medicale reabilitate;

225 de centre sociale reabilitate;

494 de unități de învățământ reabilitate;

1.253 de IMM-uri care au beneficiat de ajutoare

pentru investiții directe;

74 de structuri de sprijinire a afacerilor;

589 de proiecte în domeniul turismului;

42 de proiecte majore connectând populația la

servicii de bază în domeniul alimentării cu apă;

12 proiecte regionale de gestionare a deșeurilor;

400 de facilități sau servicii îmbunătățite la

standarde europene, în domeniile sănătății,

educației și social; 850.000 de persoane ce au beneficiat de formare

profesională, consiliere etc.

Finanțarea UE, ca principală sursă de investiții publice, a

adus beneficii clare României: reducerea efectelor crizei

financiare și economice, crearea de noi locuri de muncă,

sprijin pentru cercetare și inovare, precum și, nu în ultimul

rând, reabilitarea infrastructurilor.

Un avantaj al politicii regionale europene este, de asemenea,

certitudinea privind planificarea pe termen lung, datorită

perioadelor de finanțare de șapte ani - regiunile din România

pot conta astfel pe disponibilitatea fondurilor UE și dincolo de ciclurile bugetare interne anuale.

Politica de coeziune sprijină UE în ansamblul ei, guvernele

naționale, regiunile și orașele să coopereze, ca parteneri, în

proiecte ce vor face viața fiecărui cetățean mai bună. Nu

credem să existe un exemplu mai bun despre ce înseamnă

solidaritatea în Europa.

Comisia Europeană: Bugetul disponibil pentru perioada

2014-2020

Comisia Europeană: Planul de investiții pentru Europa

Bilanțul politicii de coeziune în perioada 2007-2013

Platforma de date deschise privind fondurile structurale

și de investiții europene - România

UE sprijină dezvoltarea regiunilor și relansarea economică

60 de motive bune pentru UE 15 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Prosperitatea Uniunii Europene se bazează pe un

comerț liber și deschis. 31 de milioane de locuri de

muncă din UE depind de exporturi. Altfel spus, aproape

unul din șapte locuri de muncă din Europa. Acordurile

noastre comerciale pun bazele unor relații comerciale echitabile cu alte părți ale lumii.

Acordurile comerciale ajută întreprinderile să găsească noi

debușeuri comerciale, pentru a-și maximiza profiturile și a

crea noi locuri de muncă. De acest lucru beneficiază și

consumatorii. A face cumpărături de pe canapea, la prețuri

mai mici, în lumea digitală, sau a găsi o gamă largă de

produse în magazine sau centre comerciale constituie

realizări ce trebuie apărate într-o epocă în care

protecționismul este din ce în ce mai popular. UE este ferm

angajată să mențină o politică a piețelor deschise și să

contracareze tendințele izolaționiste. În cazul în care, de

exemplu, Statele Unite se retrag din acorduri comerciale multilaterale, în Europa poate fi găsit un nou partener.

Multe guverne au solicitat deja ca UE să intensifice discuțiile

pe tema acordurilor de liber schimb, cel mai recent exemplu

fiind Mexicul. Miza este mare. Previziunile indică faptul că

90 % din creșterea economică la nivel mondial din următorii

10-15 ani va avea loc în afara UE. În acest context,

acordurile comerciale încheiate de UE cu țări terțe oferă

oportunități de export semnificative pentru UE. Pe de altă

parte, adevărul este că nu toate sectoarele beneficiază în

aceeași măsură de deschiderea piețelor. Pierderea de locuri

de muncă din industria prelucrătoare are de a face mai

degrabă cu digitalizarea și cu automatizarea, decât cu

comerțul liber. În această privință, politica și economia trebuie să creeze alternative.

Contrar a ceea ce se afirmă frecvent, nu societățile

multinaționale sunt cele care beneficiază cel mai mult de pe

urma scutirilor de taxe vamale și a înlăturării altor bariere

din calea comerțului, ci mai ales întreprinderile mici și

mijlocii. În mod normal, multinaționalele au resursele

necesare pentru a-și desfășura activitatea pe diferite piețe,

cu sisteme complexe de reglementare, sau pentru a-și

dezvolta propria producție pe piețe-țintă. Întreprinderile mai

mici nu dispun de aceste resurse.

O politică comercială solidă include instrumente de apărare

comercială, deoarece numai comerțul echitabil este un

comerț liber. Împotriva dumpingului și a concurenței neloiale

prin investiții publice, UE dispune de un instrument

compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului

(OMC), pe care a decis să îl utilizeze, de exemplu, împotriva

prețurilor de dumping la oțel și la produse siderurgice din

China. Țările în curs de dezvoltare au, la rândul lor,

posibilitatea de a-și proteja agricultura și industria agroalimentară prin taxe vamale asupra importurilor.

În toamna anului 2015, Comisia Europeană a prezentat o

nouă strategie intitulată „Comerț pentru toți”. Printr-o politică

comercială bazată pe valori, UE urmărește să întărească

legăturile dintre creșterea economică și dreptatea socială,

standardele în materie de drepturi ale omului și normele în

materie de sănătate și securitate în muncă, precum și

protecția mediului, promovând în același timp buna

guvernanță și statul de drept. În această privință, UE își

intensifică dialogul cu partenerii comerciali și include în

viitoarele acorduri comerciale dispoziții cu privire la

combaterea corupției. În plus, UE stabilește standarde în

materie de muncă, protecția sănătății și mediu și sprijină

sistemele comerciale echitabile și etice, precum și lanțurile de aprovizionare responsabile.

Despre comerț, pe site-ul Comisiei Europene

UE asigură un comerț echitabil cu alte părți ale lumii

60 de motive bune pentru UE 16 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Moneda euro este relativ tânără: ea a fost introdusă

în 1999 ca moneda de cont și, începând din 2002, se

regăsește, de asemenea, în portofelele cetățenilor.

Aproximativ 338 de milioane de europeni plătesc în

fiecare zi cu această monedă comună, pe care au adoptat-o 19 dintre cele 28 de state membre ale UE.

România nu a adoptat încă moneda Euro, însă își propune

obiective ambițioase de reformare a sistemului economic,

fiscal si bancar, inclusiv reforme structurale care să conducă

la o convergență reală către celelalte economii din Uniunea

Europeana, astfel încât tranziția spre zona Euro sa fie realizata intr-un interval de timp rezonabil.

Euro este o monedă stabilă. De la introducerea sa, inflația a

fost în mod semnificativ mai scăzută decât în deceniile

anterioare. În zona euro în ansamblu, inflația medie s-a situat în perioada 2010-2016 la doar 1,26 %.

Pe tot parcursul crizei, rata sa de schimb a rămas deosebit

de stabilă. Dacă nu ar fi existat moneda euro în timpul crizei

financiare, Europa s-ar fi confruntat, ca la începutul anilor

’90, cu o creștere a ratei dobânzilor și cu fluctuații monetare uriașe.

Euro a reușit să devină a doua monedă de rezervă din lume,

ca ordin de importanță, după dolarul SUA. Astfel, moneda

euro conferă țărilor din zona euro și Uniunii Europene în

ansamblu o mai mare greutate politică și economică pe

scena mondială. Contribuabilii beneficiază și ei, la rândul lor,

de moneda unică. Potrivit calculelor Comisiei Europene,

numai în anul 2016, statele din zona euro au economisit

aproximativ 50 de miliarde EUR din dobânzi - grație politicii BCE de menținere a unei rate scăzute a dobânzii.

Cu toate acestea, moneda euro a venit pe lume cu un defect

din naștere, dată fiind lipsa unor politici fiscale și economice

comune. Renunțarea la suveranitatea națională nu era încă

realizabilă în acel moment. Politicile bugetare iresponsabile

ale anumitor guverne au constituit unul dintre motivele care

au dus la apariția crizei datoriilor. Un alt motiv a fost datoria

privată excesivă, de exemplu în Irlanda și în Spania. În 2010,

datoria publică din Grecia a depășit limitele prevăzute, apoi criza s-a extins la Irlanda, Portugalia, Spania și Cipru.

Ca răspuns la această situație, guvernele europene au dat

dovadă de o solidaritate fără precedent și au creat o plasă

de siguranță pentru membrii zonei euro aflați în dificultate,

sub forma fondului de salvare FESF și apoi a Mecanismului

European de Stabilitate. Țările aflate în criză s-au angajat, în schimb, să realizeze reforme în profunzime.

Moneda euro aduce un avantaj major și pentru țările aflate

în criză: le obligă să nu aleagă calea cea mai ușoară.

Acestea nu își mai pot atenua problemele generate pe plan

intern printr-o devalorizare pe termen scurt a monedei

proprii. Moneda euro le obligă, dimpotrivă, să se confrunte cu problemele lor reale.

Statele membre ale zonei euro au adoptat măsuri pentru

remedierea defectelor din naștere ale monedei euro. Între

2011 și 2013, UE a introdus norme noi, mai stricte, pentru

controlul datoriilor suverane și al deficitelor publice,

pentru a se asigura că niciun guvern nu cheltuiește mai mult

decât îi permit mijloacele de care dispune. În acest scop, a

fost consolidat Pactul de stabilitate și de creștere. Există o

coordonare mai strânsă la nivelul politicilor economice, prin

intermediul Semestrului European, mecanismul de

coordonare la nivel european a politicilor economice ale statelor membre.

Acest lucru dă roade: în timp ce deficitele bugetare naționale

din zona euro se ridicau, în medie, la 6,3 % în 2009, astăzi

ele se situează la sub 2 %. Redresarea economică intră în

cel de al cincilea an, iar șomajul este în scădere. Cu ajutorul

disciplinei aduse de moneda unică, datoria publică din zona

euro este menținută sub control, în timp ce, de exemplu, în

SUA și în Japonia aceasta este în creștere. E un alt merit al monedei euro!

Despre moneda euro, pe site-ul Uniunii Europene

Euro este o monedă stabilă

60 de motive bune pentru UE 17 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 2 – UE consolidează economia și asigură prosperitatea

Politica agricolă comună europeană a apărut ca

urmare a amintirilor din perioada de foamete de după

război. În 1962, când șase țări au demarat politica

agricolă a UE, se impunea necesitatea de a obține o

productivitate mai ridicată, prin creșterea eficienței și

a nivelului tehnologic. Asigurarea securității

alimentare pentru populația Europei continuă să fie,

până în zilele noastre, unul dintre obiectivele

principale ale politicii agricole comune a UE. De-a

lungul timpului, s-au adăugat noi priorități. Înainte de

toate: o mai mare sustenabilitate a activităților

agricole și menținerea agriculturii familiale în zonele rurale.

UE își sprijină puternic agricultorii: în prezent, un total de

40 % din bugetul UE — aproximativ 60 de miliarde de euro

— merge către agricultură și dezvoltare rurală. Cea mai

mare parte este reprezentată de plățile directe către

agricultori. Acestea sunt legate de suprafața cultivată, nu de

nivelurile de producție, și sunt extrem de importante pentru existența exploatațiilor agricole mici și mijlocii.

În România există aproximativ 3.6 milioane de exploatații

agricole, 74% dintre acestea având sub 2 hectare. Sectorul

primar al agriculturii antrenează aproape 30% din populația

activa a țării. În perioada 2014-2020, prin Politica Agricolă

Comună, UE investește aproape 20 de miliarde euro în

sectorul agricol și în zonele rurale din România. Din această

sumă, 12 miliarde euro reprezintă plăți directe către fermieri

si 8 miliarde investiții pentru dezvoltarea rurală. Datorită

interesului UE pentru sprijinirea agriculturii, România face

pași importanți spre revigorarea unor domenii cu tradiție precum viticultura sau producția de cereale.

Când, în 2015, Rusia a impus o interdicție unilaterală la

importurile de produse agricole din UE, Comisia Europeană a

mobilizat 1 miliard EUR pentru a ajuta sectoarele cele mai

afectate. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude

Juncker, a afirmat: „Pentru mine este inacceptabil ca laptele

să fie mai ieftin decât apa.” El le-a promis fermierilor:

„Comisia îi va susține întotdeauna pe fermierii noștri.”

Dezbaterea privind viitoarea reformă a politicii agricole

comune în noua perioadă de finanțare, care începe în 2020,

este deja în plină desfășurare, iar Comisia Europeană a lansat o amplă consultare publică cu privire la acest aspect.

Întrebări frecvente privind politica agricolă comună (PAC) și

agricultura în Europa

Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea

Uniunii

Europa își sprijină agricultorii

60 de motive bune pentru UE 18 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Comisia impune în mod regulat amenzi mari

întreprinderilor europene și internaționale care se

înțeleg asupra prețurilor sau manipulează piața,

pentru că astfel de acțiuni denaturează libera concurență și sunt deci interzise.

Comisia Europeană are rolul de a asigura existența unei

concurențe efective pe piața internă. Astfel, se asigură de

faptul că firmele concurente nu se înțeleg asupra prețurilor

și nu le mențin în mod artificial ridicate sau că acestea nu își

împart între ele piețele în Europa. Se interzice de asemenea

ca o companie mare să profite de poziția sa de lider pe piață

și, prin aceasta, să dezavantajeze concurența, aducând astfel

prejudicii consumatorilor.

În cazul în care există plângeri sau indicii, Comisia inițiază o

investigație antitrust. Ea are competențe extinse, de exemplu

poate da dispoziții pentru raiduri în întreprinderile relevante.

În cazul în care se confirmă acuzațiile, autoritatea UE poate

impune unei întreprinderi o amendă semnificativă de până la 10 % din cifra de afaceri anuală.

Acest lucru se întâmplă destul de des. Iată câteva exemple

de pe lista celor mai mari sancțiuni: în 2016, Comisia

Europeană a impus o amendă record de 2,93 miliarde EUR

unui cartel al camioanelor. MAN, Volvo/Renault, Daimler,

Iveco și DAF s-au înțeles timp de peste 14 ani asupra

prețurilor de vânzare pentru camioane și au transferat în

mod coordonat asupra clienților lor costurile legate de

respectarea normelor mai stricte în materie de emisii. În

2012, Comisia Europeană a impus o amendă de 1,4 miliarde

EUR principalilor producători de televizoare și monitoare de

calculatoare. Mai multe bănci au plătit în 2013 aproximativ

824 de milioane EUR în amenzi pentru manipularea ratelor bancare, precum Libor.

În 2007, Comisia Europeană a impus o plată „cartelului

ascensoarelor”. Între 1995 și 2004, o serie de companii de

frunte și-au împărțit piața în mod concertat în Germania,

Belgia, Luxemburg și Țările de Jos și s-au înțeles asupra cui ar urma să primească contracte.

Amenzile pentru carteluri alimentează bugetul UE și reduc

contribuțiile contribuabililor. Victimele cartelurilor pot de asemenea intenta acțiuni în despăgubire.

Și companiile străine care își desfășoară activitatea pe piața

europeană trebuie să respecte normele UE. Astfel, Comisia

Europeană a acționat de mai multe ori împotriva companiei

americane Microsoft și i-a impus în 2009 să faciliteze

alegerea unui alt browser de internet în locul propriului

Internet Explorer. Același lucru este valabil și pentru gigantul

american Google. Autoritatea UE examinează în prezent

acuzațiile potrivit cărora furnizorul de motoare de căutare

manipulează rezultatele obținute pentru a favoriza propriile

servicii, cum ar fi de exemplu Google Shopping pentru cumpărături on-line.

Despre politicile antitrust, pe site-ul Comisiei Europene (în

engleză)

Despre acordurile anticoncurențiale, pe site-ul Comisiei

Europene

De la monitoare până la camioane: UE acționează împotriva cartelurilor

60 de motive bune pentru UE 19 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă

Frauda fiscală, evaziunea fiscală și paradisurile

fiscale: multe întreprinderi sunt foarte inventive

atunci când este vorba de a nu da bani fiscului. Prin

trucuri fiscale legale și ilegale, statele UE pierd,

conform estimărilor, în jur de o mie de miliarde EUR

în fiecare an. În ultimii ani, Europa a făcut progrese

importante în lupta împotriva evaziunii fiscale. Cazul

Apple demonstrează ce poate obține UE dacă acționează în mod concertat.

Comisia Europeană continuă cu hotărâre lupta împotriva

evaziunii fiscale. Cu toate acestea, numeroase companii

profită încă de lacunele fiscale din Europa. UE oferă statelor

membre instrumente care le ajută să combată în mod mai eficace evaziunea fiscală.

Prin intermediul legislației privind ajutoarele de stat, Comisia

Europeană ia în vizor numeroase acorduri fiscale ale statelor

UE cu mari companii. În august 2016, Comisia Europeană a

obligat Irlanda să recupereze de la compania Apple,

producătoare de iPhone, aproximativ 13 miliarde EUR din impozite datorate neplătite.

Președintele Comisiei, dl Juncker, a declarat că obiectivul

este „[ca] fiecare companie, indiferent cât de mare sau

de mică ar fi, [...] să plătească impozite acolo unde

obține profit”. Acest lucru ar fi valabil și pentru giganții

economici precum Apple. „ În Europa, noi nu acceptăm ca

marile companii să obțină avantaje ilegale pe ușa din spate

cu privire la impozitele pe care le au de plătit.” Cu atât mai

mult cu cât lipsesc veniturile pentru spitale sau școli, într-o

perioadă în care bugetele de stat sunt strâmtorate. Aceasta

este componenta socială a dreptului concurenței – „Și este ceea ce apără Europa”, a accentuat dl Juncker.

Noul impuls în cadrul discursului public și politic a încurajat

Comisia să facă o nouă încercare privind o reformă profundă

a impozitării întreprinderilor în UE: o bază fiscală consolidată

comună a societăților ar trebui să garanteze că

întreprinderile nu pot minimiza în mod artificial profiturile lor

și nici nu le pot muta în alte țări din UE, numai pentru a-și

reduce sarcina fiscală. Prin așa-numita „raportare de țară”

decisă deja de UE, începând din acest an companiile trebuie

să dezvăluie autorităților fiscale câte impozite plătesc și în ce țară.

Legislația fiscală la nivelul UE este întotdeauna un proces

dificil, deoarece deciziile la nivel european în materie de

politică fiscală trebuie să fie luate în unanimitate.

Agenda UE privind impozitarea

Comisia Europeană referitor la Planul de acțiune privind

impozitarea întreprinderilor

Discursul președintelui Juncker din 14.09.2016 privind starea Uniunii

Europa luptă pentru justiția fiscală

60 de motive bune pentru UE 20 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 3 – UE asigură concurența loială pe piața internă

În timpul crizei financiare, băncile au dus Europa

aproape de prăpastie. UE a tras învățăminte din

aceasta și a creat o uniune bancară, care face mai

sigure instituțiile bancare și îi protejează pe

deponenți și contribuabili. Aceasta se bazează pe trei piloni.

În 2012, s-a răspândit teama unui colaps al uniunii

monetare. Prin urmare, Comisia Europeană a lansat uniunea

bancară europeană. Obiectivul său principal: statele și

contribuabilii acestora nu ar mai trebui să suporte costurile

salvării băncilor care se confruntă cu probleme. În caz de

urgență ar trebui să plătească proprietarii și creditorii

instituțiilor și, în cazul în care nu este suficient, întregul

sector prin taxele impuse băncilor, care au fost plătite în avans. Uniunea bancară se bazează pe trei piloni.

Un pilon important al uniunii bancare este supravegherea

bancară europeană, prin care, începând cu 2014, sunt

supravegheate principalele 130 de instituții financiare din

zona euro la nivel central și se asigură astfel faptul că

autoritățile naționale de supraveghere nu se mai pot face că

nu știu de propriile lor instituții, cum se întâmpla uneori în

trecut. Responsabilitatea pentru supraveghere revine Băncii

Centrale Europene (BCE). In prezent, băncile europene sunt

stabile, conform informațiilor BCE, după cum a arătat cel

mai recent test de rezistență al Autorității Bancare Europene.

Sub presiunea UE, băncile și-au îmbunătățit în mod semnificativ dotarea cu capital propriu.

Cel de-al doilea pilon al uniunii bancare îl reprezintă noile

norme privind rezoluția bancară. Dacă o bancă intră în

faliment, instituția face obiectul rezoluției din partea

autorității competente a UE la nivel central, în conformitate

cu un set de reguli precise. În acest fel se poate evita panica.

Statul nu trebuie să intervină, deoarece acționarii și creditorii

băncii sunt cei care răspund mai întâi și, dacă acest lucru nu este suficient, întregul sector.

În al treilea rând, finalizarea uniunii bancare include și o

schemă comună de garantare a depozitelor. Prin aceasta se

înțelege o garanție pentru depozitele de economii ale

clienților în cazul falimentului unei bănci. În întreaga UE,

depozitele de economii de până la 100 000 EUR sunt

garantate, fiind susținute cu fonduri naționale. O schemă europeană de garantare a depozitelor este încă în discuție.

Despre uniunea bancară, pe site-ul Comisiei Europene

(în engleză)

Despre uniunea bancară, pe site-ul Parlamentului European

UE supraveghează băncile

60 de motive bune pentru UE 21 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Dacă zborul este suprarezervat sau bagajul este

pierdut, pasagerul are dreptul la o compensație

financiară. Acest lucru este asigurat de normele

armonizate ale UE. Același lucru este valabil și în cazul transportului feroviar.

Într-o Europă fără frontiere se călătorește tot mai mult,

călătoria cu avionul devenind tot mai populară. Înainte,

călătorii rămâneau neacoperiți dacă intervenea o problemă

în legătură cu zborul. UE a pus capăt acestei situații:

începând cu 2005, Uniunea Europeană a prevăzut, printr-un

regulament, o serie de drepturi ale pasagerilor din

transportul aerian, care se aplică pentru toți pasagerii

zborurilor de linie și charter, chiar și în cazul zborurilor care își au doar punctul de plecare sau punctul de sosire în UE.

De exemplu, în cazul în care un zbor este amânat pentru a

doua zi, compania aeriană este, de obicei, obligată să

plătească pentru cazarea peste noapte a pasagerului într-un

hotel. Dacă un zbor are o întârziere considerabilă, dacă este

anulat fără preaviz suficient sau dacă, deși a fost făcută o

rezervare, nu mai există spațiu la bord, pasagerul are dreptul

la o compensație financiară. Cuantumul compensației

depinde de rută: în funcție de distanță, pasagerul primește

250, 400 sau 600 EUR. Acest lucru este valabil atunci când

nu pot fi invocate circumstanțe excepționale, cum ar fi

vremea nefavorabilă sau o grevă a controlorilor de trafic aerian.

Dacă zborul este anulat, pasagerii pot cere o despăgubire

sau rambursarea costului călătoriei. Iar în cazul în care

bagajul este pierdut sau deteriorat, compania aeriană este, de asemenea, obligată să repare prejudiciul.

Totuși, despăgubirea nu este acordată în mod automat, ci

pasagerul din transportul aerian trebuie să o solicite din partea companiei aeriene.

În cazul în care compania aeriană refuză plata, pasagerul

poate sesiza autoritatea națională de supraveghere a

transportului aerian (în cazul României, aceasta este

Autoritatea Aeronautică Civilă Română) sau Autoritatea

Națională pentru Protecția Consumatorului. În caz de litigiu,

pasagerii se pot adresa, de asemenea, comitetului de

conciliere din cadrul Centrului European al Consumatorilor.

În 2007, UE a îmbunătățit protecția consumatorilor și în

cazul pasagerilor din transportul feroviar. De atunci, un

regulament al UE reglementează în mod armonizat

drepturile pasagerilor din transportul feroviar pe întreg

teritoriul Uniunii. Dacă un tren are întârziere, dacă este

anulat sau dacă survine un accident, pasagerii din

transportul feroviar au dreptul de a primi o compensație,

indiferent dacă călătoria se desfășoară în interiorul unei țări

sau implică trecerea de frontiere. Pasagerului i se

rambursează 25 % din costul biletului dacă trenul

înregistrează o întârziere mai mare de 60 de minute. Dacă

întârzierea depășește 120 de minute, i se rambursează pasagerului jumătate din prețul biletului.

Imediat ce se preconizează o întârziere de cel puțin 60 de minute, pasagerul poate alege între a i se rambursa costul călătoriei sau a solicita să fie transportat la destinație cu un tren sau un autobuz de rezervă. Pe timp de noapte, pasagerul are dreptul de a lua taxiul, cu rambursarea costului până la un plafon de 80 EUR. Dacă, în urma anulării, pasagerul trebuie să se cazeze peste noapte, compania feroviară este obligată să suporte costul hotelului. Există prevederi similare și în cazul transportului cu autobuzul și cu vaporul.

Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul aerian

Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din

transportul aerian

Regulamentul UE privind drepturile pasagerilor din

transportul feroviar

Broșura Centrului European al Consumatorilor

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

UE garantează drepturile pasagerilor care călătoresc

cu avionul sau cu trenul

60 de motive bune pentru UE 22 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

E de ajuns să se bea un pahar prea mult, să se arunce

o privire la telefonul mobil sau să se apese prea tare

pe accelerație și accidentul se produce. Deși se

înregistrează tot mai puține decese pe drumurile

Europei, UE dorește să scadă în continuare numărul

deceselor din traficul rutier. Norme stricte instituite la

nivel european au menirea de a reduce viteza șoferilor care fac exces.

Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv ambițios în acest

sens: numărul de decese din traficul rutier ar urma să fie

redus până în 2020 la jumătate în raport cu anul 2010. S-au

realizat deja succese importante în acest sens. În cursul anul

2001, numărul deceselor pe străzile Europei se ridica la

54 000 de persoane, în 2010 numărul acestora a fost de

31 500, iar în 2015 de 26 000, conform rapoartelor UE.

Prin cerințele instituite la nivel european, UE urmărește să

asigure un nivel mai ridicat de siguranță în trafic. Frecvent,

cauza accidentelor este excesul de viteză. Pentru a-i pedepsi

pe vitezomani, UE s-a asigurat că amenzile de circulație

primite oriunde în spațiul european sunt plătite. Astfel, cei

care conduc prea repede aflându-se în concediu în alta

țară și sunt prinși de radar, primesc acasă notificarea de

amendă. Autoritățile au instituit un sistem prin care pot face

schimb de informații despre amenzile de circulație. Deși

acest lucru nu funcționează întotdeauna, numărul abaterilor

rutiere în cazul cărora amenzile au fost executate la nivel

transfrontalier a crescut de patru ori între 2013 și 2015,

potrivit Comisiei Europene. În această categorie se înscriu

excesul de viteză, trecerea pe roșu și neutilizarea centurii de siguranță.

De asemenea, UE sprijină statele membre ale UE în ceea ce

privește întreținerea drumurilor. Comisia Europeană se

implică și în acțiuni de sensibilizare a șoferilor cu privire la

pericole. Aceasta pentru că alcoolul este adesea un factor în producerea de accidente, iar uneori și drogurile.

De asemenea, UE a instituit norme comune de prim ajutor.

Sistemul eCall introdus în 2015 la nivel european, care, în

caz de accident, selectează automat numărul pentru apeluri

de urgență 112 pentru a alerta serviciile de salvare, are,

potrivit evaluărilor, potențialul de a reduce numărul deceselor din traficul rutier cu aproximativ patru procente.

Prezentare generală a legislației UE în domeniul

transporturilor

Fișă informativă a Comisiei Europene privind siguranța

rutieră 30.3.2016 (în engleză)

Comunicat al Comisiei Europene privind notificarea

transfrontalieră a amenzilor de circulație 29.11.2016 (în engleză)

Politicile UE reduc numărul deceselor din traficul rutier

60 de motive bune pentru UE 23 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

Ați cumpărat vreodată ceva complet inutil în urma

promovării unui produs, în cadrul unei vânzări la

domiciliu sau pe internet? De exemplu, un abonament

la o publicație sau un contract de telefonie mobilă?

Deseori, consumatorii simt că au fost luați prin

surprindere și se întreabă ulterior dacă își pot, de fapt, permite lucrurile respective.

Pentru a proteja consumatorii de deciziile pripite, UE a

permis retractarea în cazul vânzării la domiciliu, cunoscută

sub denumirea de drept de retractare. Acest lucru permite

tuturor să analizeze în tihnă dacă doresc să se angajeze în

temeiul contractului sau nu. Dreptul nu se aplică în cazul

biletelor de avion sau al rezervărilor la hotel, dar, pe de altă

parte, contractele privind pachetele de servicii de călătorie

încheiate în cadrul unor acțiuni de promovare, pot, în principiu, să fie retractate.

Dreptul de retractare elaborat în 2014 nu se aplică numai în

cazul vânzărilor la domiciliu, pe stradă, sau în cadrul

acțiunilor promoționale, ci și în cazul comenzilor online, prin

telefon sau prin intermediul clasicelor comenzi la distanță,

precum și, de exemplu, în cazul licitațiilor online, cum ar fi cele realizate pe Ebay.

În toate aceste cazuri, clientul dispune de un termen de 14

zile pentru a se retrage din contractul de vânzare-

cumpărare, fără a furniza vreun motiv. Termenul de

retractare curge de la data la care consumatorul intră în

posesia produsului. Dacă un vânzător nu a informat în mod

clar clientul despre dreptul de retractare, termenul de retractare se mărește la un an.

Totuși, nu este suficient ca mărfurile achiziționate online să

fie pur și simplu returnate. Retractarea trebuie să fie

exprimată explicit și, în mod ideal, în scris. În cadrul acesteia,

clientul trebuie să indice, de asemenea, numărul de client,

numărul comenzii și data. Consumatorul nu trebuie să își justifice retractarea.

UE dorește să sprijine consumatorii să își revendice

drepturile și în afara frontierelor naționale și, prin urmare, a

înființat în București Centrul European al Consumatorilor, care oferă asistență.

Centrul European al Consumatorilor România

Site-ul UE privind dreptul de retractare

Directiva UE privind dreptul de retractare în cazul vânzărilor

la domiciliu

UE sprijină drepturile consumatorilor

60 de motive bune pentru UE 24 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

Fie că este vorba de comandarea online a unei perechi

de pantofi sau a unor haine și probarea lor în tihnă

acasă sau de plasarea de comenzi de cărți și CD-uri cu

un clic al mouse-ului, clienții utilizează tot mai

frecvent posibilitatea de a cumpăra fără stres de la

comercianți online. Întrucât comerțul online este în

plină dezvoltare, UE a adoptat noi norme cu privire la dreptul de retractare.

UE garantează o securitate juridică sporită în ceea ce

privește cumpărăturile online. În cazul contractelor încheiate

de clienți cu un comerciant pe internet, prin intermediul unui

catalog sau prin telefon, se aplică un nivel de protecție

armonizat. Acest lucru este valabil indiferent dacă societatea își are sediul în România sau în altă țară din UE.

În scopul de a preveni înșelăciunile și de a face

cumpărăturile online mai sigure, a fost introdusă „soluția

butonului”. Cu alte cuvinte, clienții trebuie în prezent să

consimtă explicit la efectuarea achiziției printr-un clic al

mouse-ului. Comercianții online trebuie, pe de o parte, să

indice că sunt implicate costuri și, pe de altă parte, să obțină

confirmarea că consumatorul a luat cunoștință de acest

lucru. Aceasta se poate face prin apăsarea unui buton. Dacă

furnizorul nu respectă cerința privind soluția butonului, comanda nu îl angajează pe consumator.

Dacă comerciantul online are o linie de asistență telefonică

pentru întrebări, consumatorul nu poate fi obligat să

plătească decât tariful de bază. Cu alte cuvinte: liniile de

asistență telefonică pentru clienți (numerele care încep cu

0180 sau 0900) a căror apelare implică costuri suplimentare

sunt interzise. Comerciantul poate percepe de la client

suprataxe pentru utilizarea anumitor metode de plată, cum

ar fi cardurile de credit, numai dacă el însuși suportă costuri

mai mari din cauza acestora. Dacă comerciantul percepe

costuri de transport sau de expediere, el trebuie să

informeze în mod clar consumatorul cu privire la acest lucru.

În plus, imediat după primirea comenzii, el trebuie să transmită o confirmare a comenzii prin e-mail.

Comerciantul trebuie să livreze marfa într-un termen de 30

de zile; în caz contrar, consumatorul se poate retrage din contract în a 31-a zi.

Broșura Centrului European al Consumatorilor referitoare la

cumpărăturile online

Europa face cumpărăturile online mai sigure

60 de motive bune pentru UE 25 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

Ați cumpărat un uscător de păr cu o garanție de șase

luni, iar acesta se strică după opt luni? Într-un astfel

de caz, consumatorii din UE beneficiază de drepturi garantate pe care comercianții nu le pot eluda.

Dacă un produs prezintă deficiențe, comerciantul este

răspunzător. În temeiul dreptului UE, comerciantul trebuie să

repare, să înlocuiască, să reducă prețul sau să ramburseze

prețul perceput în cazul unui produs care se dovedește a fi

defectuos sau care nu arată ori nu funcționează conform

publicității. Clientul beneficiază timp de cel puțin doi ani de o

garanție cu titlu gratuit. Un exemplu: în cazul în care

cumpărați un uscător de păr cu o garanție de șase luni din

partea vânzătorului, iar dispozitivul se strică după opt luni,

dispuneți totuși de o garanție de doi ani cu titlu gratuit în

temeiul legislației UE privind protecția consumatorilor.

Garanția de șase luni oferită de vânzător este un serviciu suplimentar.

Un al doilea exemplu: cumpărați un laptop cu care totul pare

să fie în ordine. După un an, constatați însă că are o

capacitate de stocare mai redusă decât cea specificată.

Aceasta vă dă dreptul să solicitați o rambursare parțială din

partea comerciantului.

În cazul în care clientul nu este mulțumit de comportamentul

și de răspunsul comerciantului, el se poate adresa Centrul

European al Consumatorilor din București sau unui centru al

consumatorilor din țara în care a achiziționat produsul.

Comercianții trebuie, de asemenea, să indice posibilități de soluționare extrajudiciară a litigiilor.

Pagina Comisiei Europene referitoare la garanții și returnări

UE garantează drepturile cumpărătorilor în cazul produselor defecte

60 de motive bune pentru UE 26 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 4 – Uniunea Europeană protejează consumatorii

Dacă o bancă dă faliment, economiile clienților nu

sunt pierdute. UE se asigură că fiecare cetățean își

primește banii înapoi nu numai în cazul unei bănci din

România, ci și în cazul unei bănci dintr-un alt stat

membru al UE, conform schemei de garantare a

depozitelor. Prin urmare: nu vă faceți griji, economiile

dumneavoastră sunt în siguranță!

Această garanție este valabilă pentru economii de până la

100 000 EUR per client și per bancă. În această categorie

sunt cuprinse economiile din depozitele la termen și din

conturile de economii, carnetele de economii și fondurile din

conturile curente. Deoarece criza financiară a destrămat

încrederea în bănci, UE a ridicat în 2009 plafonul sumei garantate.

Până în prezent, statele membre garantează acest cuantum.

Dar dacă mai multe instituții dintr-o țară dau faliment,

schema națională de garanții ar putea să nu mai fie

suficientă. În consecință, Comisia Europeană a propus în

2015 ca până în 2024 să se constituie o schemă de garanții la nivel european pentru fondurile disponibile în bănci.

Schema europeană de garantare a depozitelor ar urma să fie

practic un fond comun de garantare, în care să fuzioneze

treptat sistemele naționale de garantare a depozitelor.

Fondul se alimentează din contribuțiile băncilor, care varsă

fondurile pe parcursul mai multor ani și ar urma să atingă un

volum de 55 de miliarde EUR. Acest fond ar garanta apoi la

nivel european active de până la 100 000 EUR per cont, dar

numai în cazul în care fondul național de garantare al unei țări este insuficient.

De asemenea, garanția are rolul de a preveni luarea cu asalt

a băncilor de către deponenți („panică bancară”), în cazul în

care aceștia se tem că o instituție financiară e pe punctul de

a intra în colaps și activele lor pot fi pierdute. Schema

europeană de garantare a depozitelor este cel de-al treilea și

ultimul pilon al așa-numitei uniuni bancare, care va aduce

mai multă siguranță sectorului bancar. Planurile se află încă

în dezbatere la nivelul celor doi legiuitori, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri.

Toate băncile din uniunea bancară vor plăti contribuții, care

vor putea apoi să fie utilizate pentru sprijinirea tuturor

băncilor participante. Prin urmare, instituțiile financiare din

România vor beneficia de sprijin din partea sistemului

european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte în vederea

prevenirii unei accesării cu rea-credință a fondurilor

europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu

și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu

Directiva privind schema de garantare a depozitelor,

sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu pot avea acces la schema europeană.

Schema comună de garantare a depozitelor nu ar fi

finanțată de deponenți, ci de bănci. Toate băncile din

uniunea bancară vor plăti contribuții, care vor putea apoi să

fie utilizate pentru sprijinirea tuturor băncilor participante.

Prin urmare, instituțiile bancare din România nu doar vor

contribui financiar, ci vor și beneficia de sprijin din partea

sistemului european. În plus, sunt prevăzute garanții stricte

în vederea prevenirii unei accesări cu rea-credință a schemei

europene. De exemplu, în cazul în care un stat membru nu

și-a alimentat fondul de garantare în conformitate cu

Directiva privind schema de garantare a depozitelor,

sistemele de garantare a depozitelor din țara respectivă nu pot avea acces la schema europeană.

Propunerea Comisiei de directivă privind schema de

garantare a depozitelor

Europa protejează economiile cetățenilor săi

60 de motive bune pentru UE 27 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Piața unică europeană a intrat în vigoare în 1993. De

atunci, gama de produse disponibile a devenit mai

variată și mai largă. Concurența și sfârșitul

monopolurilor naționale au făcut multe produse și

servicii mai ieftine decât înainte.

Astfel, prețurile serviciilor de telefonie, ale energiei electrice

sau ale zborurilor aeriene au scăzut considerabil. Un spațiu

fără frontiere pentru 510 milioane de persoane — piața

unică este cel mai ambițios proiect european și totodată

nucleul integrării economice a celor 28 de state membre.

Piața unică reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale Europei.

Obiectivul UE este de a crea o zonă fără frontiere interne în

care mărfurile, persoanele, serviciile și capitalul pot circula

liber. Această liberalizare a pieței unice contribuie la creșterea prosperității și la dezvoltarea durabilă a economiei.

Prin armonizarea legislațiilor în toate țările membre, UE

protejează la nivel european drepturile și interesele

consumatorilor. Nivelul ridicat de protecție a consumatorilor

și a mediului din UE demonstrează că piața unică europeană

nu este o piață „cu orice preț”, deoarece lipsa frontierelor nu

înseamnă în niciun caz că piața liberă conduce fără restricții:

de fapt, instituțiile europene sunt obligate să asigure, prin

procesul legislativ desfășurat, un nivel ridicat de protecție în

domeniile sănătății, siguranței, protecției mediului și protecției consumatorilor.

Într-o perioadă de globalizare tot mai intensă, piața unică

este cel mai mare atu al Europei. În acest sens, libera

circulație a persoanelor asigură faptul că specialiștii pot

lucra oriunde în UE și că întreprinderile pot deschide

sucursale în alte state membre ale UE și desfășura activități

economice. Acest lucru creează locurile de muncă atât de necesare în Europa și creștere economică.

Oportunitățile oferite de piața unică pot, totuși, să nu se

materializează întotdeauna, deoarece normele pieței unice

fie nu sunt cunoscute sau implementate, fie sunt, pur și

simplu, lipsite de eficacitate din cauza diverselor bariere

nejustificate. În plus, piața unică trebuie să se adapteze

pentru a reflecta realitățile prezentului: ea trebuie să poată

oferi posibilități și pentru idei inovatoare și noi modele de

afaceri. Prin urmare, Comisia Europeană are drept obiectiv

prioritar crearea unei „piețe unice mai profunde și mai echitabile”.

O piață internă mai profundă și mai echitabilă

Piața unică face prețurile să scadă

60 de motive bune pentru UE 28 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 5 – UE scade costul vieții

Cine nu a fost deja în situația următoare: stați pe

plajă în concediu și telefonați acasă plini de voie bună

sau vă citiți e-mailurile și încărcați poze online. Iar

după câteva săptămâni treceți printr-un șoc când

vedeți factura de telefonie mobilă. UE depune de ani

zile eforturi pentru a se evita astfel de situații, și o

face cu succes: De la 15 iunie 2017, toți cetățenii

europeni vor putea folosi serviciile de telefonie în UE fără a achita taxe de roaming.

Prețurile telecomunicațiilor au scăzut dramatic de mai mulți

ani, atât în cazul rețelelor fixe, cât și al celor mobile. Pe

lângă progresele tehnice și rețelele mai eficiente, alt factor

care a dus la această situație este faptul că, din 1998, UE a

spart toate monopolurile naționale din domeniul telefoniei. O

piață deschisă asigură scăderea prețurilor prin intermediul concurenței.

În cazul apelurilor telefonice sau al navigării pe internet

efectuate cu telefonul mobil în străinătate, taxele de

roaming s-au redus semnificativ în urma eforturile depuse

de Comisia Europeană. Prin roaming se înțelege posibilitatea

de a efectua apeluri telefonice, de a trimite SMS-uri sau de a

utiliza serviciile de date în rețelele mobile din străinătate.

Pentru redirecționarea apelurilor, operatorii percep tarife

care sunt facturate clientului.

În 2007, Comisia a introdus primele norme privind plafoane

pentru tarifele de roaming. De atunci, costurile suplimentare

suportate în alte state membre ale UE au scăzut

semnificativ, cu mai mult de 90 % în cazul apelurilor,

conform estimărilor Comisiei Europene. De asemenea,

utilizarea serviciilor de date în roaming s-a ieftinit cu 96 % din 2012.

La 15 iunie 2017, se pune în sfârșit capăt roamingului în

cazul călătoriilor în străinătate: după acea dată,

consumatorii își vor putea utiliza dispozitivele mobile în UE

în aceleași condiții oferite de contractele încheiate în țările lor.

Eliminarea tarifelor de roaming

Europa face serviciile de telefonie mai ieftine

60 de motive bune pentru UE 29 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 5 – UE scade costul vieții

Ați mai zburat până acum la Madrid? V-ați petrecut

vreodată weekendul la Londra? Datorită concurenței

dintre companiile aeriene, în prezent puteți face

aceste lucruri fără nicio problemă. Prețurile au scăzut

masiv în ultimii ani, și asta datorită liberalizării

introduse de Comisia Europeană. În plus, Bruxellesul a

consolidat drepturile pasagerilor din transportul

aerian.

Piața zborurilor low-cost a luat naștere cu 20 de ani în urmă,

chiar la inițiativa Comisiei Europene. În 1987, UE a inițiat

liberalizarea transportului aerian și a asigurat un nivel de

concurență sporit. Astăzi, fiecare companie aeriană din UE

are acces liber pe piață și poate să-și stabilească prețurile în

mod liber. În întreaga Europă, companiile aeriene și

aeroporturile concurează între ele, ceea ce înseamnă că

fiecare companie aeriană poate oferi zboruri pe orice rută din UE.

Efectul a fost enorm: prețurile au scăzut masiv. Conform

Comisiei Europene, 90 % din totalul pasagerilor au ajuns să

călătorească cu bilete mult mai ieftine decât în 1993. Numai

între 1992 și 2000, prețurile biletelor pentru rute intraeuropene au scăzut semnificativ cu 41%.

Deoarece tot mai mulți cetățeni își pot permite deplasarea

cu avionul, numărul pasagerilor crește vertiginos. Potrivit

datelor Oficiului pentru Statistică al Uniunii Europene

(Eurostat), numărul de pasageri din transportul aerian a

crescut între 2010 și 2015 de la 796 la 918 milioane.

Numai în 2015 s-a înregistrat o creștere solidă de aproape 5

puncte procentuale în raport cu anul precedent. Până în

2030, traficul aerian ar urma să crească cu 70 % în comparație cu 2010, potrivit prognozelor UE.

Dacă cerul se aglomerează, managementul traficului aerian

și serviciile de navigație aeriană trebuie să devină și ele mai

eficiente. UE depune eforturi din 1999 pentru a preveni

fragmentarea națională a spațiului aerian și pentru a institui

blocuri de spațiu aerian funcționale și transfrontaliere.

Obiectivul este, practic, realizarea unui spațiu Schengen fără

frontiere atât în spațiul aerian, cât și la sol. Acest lucru face

spațiul aerian mai sigur și economisește timp de călătorie, carburant și emisii de gaze cu efect de seră.

UE a reglementat drepturile pasagerilor din transportul

aerian și acționează, de asemenea, în vederea asigurării

transparenței: Alături de prețul final al biletului de avion,

transportatorii aerieni trebuie să indice separat taxele,

tarifele de aeroport și alte comisioane, suprataxele și alte plăți.

Prețurile mai avantajoase nu trebuie să se reflecte negativ

asupra siguranței. Prin urmare, Comisia Europeană

reexaminează periodic standardele de siguranță ale

transportatorilor aerieni și impune interdicții sau cerințe de

rederesare. Cei care ajung pe lista neagră primesc interdicții

în spațiul aerian european. Acest lucru este valabil în prezent

pentru 193 de transportatori aerieni (situația din decembrie 2016), în special din Africa și Asia de Sud-Est.

Lista privind siguranța transportului aerian din UE (în

engleză)

Informațiile UE privind drepturile pasagerilor din transportul

aerian

UE vă dă aripi: biletele de avion devin tot mai ieftine

60 de motive bune pentru UE 30 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 5 – UE scade costul vieții

Cât costă un cont? Chiar este nevoie ca utilizarea

cardurilor de credit să fie atât de scumpă? Toate

aceste aspecte au fost analizate de Comisia

Europeană. Noile prevederi ale UE se simt direct în portofelele consumatorilor.

În rolul său de protectoare a consumatorilor, Comisia

Europeană supraveghează și comisioanele bancare. În 2014,

UE a adoptat un act legislativ menit să sporească

transparența. De atunci, băncile nu mai au voie să perceapă

comisioane ascunse la calcularea costurilor aferente

conturilor. Instituțiile financiare trebuie să publice toate

taxele, costurile și comisioanele percepute pentru

deschiderea, gestionarea și închiderea conturilor. Astfel,

clientul are posibilitatea de a compara și de a alege cea mai

bună ofertă.

Mulți clienți sunt obișnuiți să facă cumpărături zi de zi cu

cardul, fără a utiliza numerar. Băncile, dar, uneori, și

comercianții au mult de câștigat de pe urma acestei situații.

Din 2016 se aplică pentru prima dată în întreaga Europă un

plafon pentru comisioanele pe care băncile sunt autorizate

să le perceapă în cazul în care consumatorii plătesc cu

carduri de credit sau cu carduri de debit. Acestea sunt

limitate în funcție de valoarea cumpărăturilor. Când un client

cumpără un aparat de fotografiat pentru suma de 100 de

euro și plătește cu cardul de credit, se percepe în medie un euro.

Începând cu toamna anului 2017, nu se va mai percepe de la

client absolut nicio suprataxă suplimentară pentru plățile

efectuate cu cardurile de credit sau de debit. Unele societăți,

cum ar fi companiile aeriene, percep astfel de suprataxe în

cazul cumpărăturilor online pentru care plata e efectuată cu

cardul de credit. Furnizorii trebuie, de asemenea, să respecte anumite cerințe în materie de autentificare și de securitate.

În plus, UE s-a asigurat că schimbarea conturilor bancare se

face mai lesne, inclusiv la nivel transfrontalier. Din 2016, toți

cetățenii din UE au dreptul la un cont curent, chiar dacă nu

dispun de un domiciliu stabil. Cu un astfel de cont au

posibilitatea de a utiliza funcții esențiale, cum ar fi transferul

de fonduri sau retragerea de numerar de la bancomate. La

nivelul întregii UE se află în această situație 30 de milioane de cetățeni cu vârsta peste 16 ani.

În plus, UE a făcut ca plățile transfrontaliere să fie mai

rapide și mai sigure. De la 1 februarie 2016 se utilizează

pentru toți clienții băncilor numărul de cont bancar

internațional (IBAN) și codul de identificare a entității (BIC).

Acest lucru a contribuit la standardizarea, accelerarea și

ieftinirea la nivel transfrontalier a transferurilor, a plăților

prin debitare directă și a plăților cu cardul. Zona unică de

plăți în euro (SEPA, Single Euro Payments Area) cuprinde 34

de țări. Pe lângă cele 28 de state membre ale UE, mai

participă Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția, Monaco și San Marino.

Directiva UE privind taxele pentru tranzacțiile de plată cu

cardul: http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0092

Directiva UE privind comisioanele bancare, schimbarea

conturilor și dreptul de a deține un cont curent din 2014:

http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/RO/TXT/?qid=1489411650175&uri=CELEX:32014L0092

Întrebări și răspunsuri privind SEPA (în engleză):

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-502_en.htm

UE reduce comisioanele bancare și costurile

pentru utilizarea cardurilor de credit

60 de motive bune pentru UE 31 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 5 – UE scade costul vieții

Afacerile care implică sănătatea sunt o chestiune

delicată. Prin urmare, există norme stricte pentru a

restricționa campaniile de reduceri masive și prețurile

de dumping. Datorită mai multor hotărâri pronunțate

de Curtea de Justiție a UE, piața europeană a

produselor farmaceutice a devenit tot mai

permeabilă. Concurența sporită se traduce prin scăderea prețurilor.

Comandarea de tablete prin comerțul la distanță sau

prescrierea de rețete în străinătate cu costuri limitate —

toate acestea au devenit posibile datorită UE. Printr-o serie

de hotărâri de referință, Curtea de Justiție a UE a stabilit că

libera circulație a mărfurilor vizează, de asemenea,

medicamentele. Beneficiarii sunt, în special, cetățenii care

călătoresc frecvent sau care locuiesc în regiunile de graniță.

În România, legea nu permite funcţionarea farmaciilor

online. Există însă un proiect de lege pentru modificarea şi

completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, care a fost deja

adoptat de Senat. Potrivit proiectului de act normativ,

comercializarea pe internet a medicamentelor care se acordă

fără prescripţie medicală va fi permisă numai farmaciilor şi

drogheriilor autorizate de Ministerul Sănătății, tocmai pentru

a diminua riscurile la care se expun în prezent persoanele

care optează pentru cumpărarea medicamentelor din mediul online.

Hotărârea CJUE din 19.10.2016:

http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&doc

id=184671&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=1032707

UE face ca prețurile medicamentelor să fie mai avantajoase

60 de motive bune pentru UE 32 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Ce aditivi conține sucul de portocale? Câte calorii sunt

în batonul de cereale? UE se asigură că consumatorii

din supermarketuri primesc răspunsurile imediat ce-și

aruncă privirea pe etichetă. UE se mai asigură și că

persoanele alergice pot fi sigure, și în restaurante, de

ingredientele din mâncărurile lor. De asemenea,

asigură și faptul că alimentele sunt sigure — cu alte

cuvinte, că nu conțin salmonella sau alte substanțe periculoase.

În Europa se aplică standarde înalte în ceea ce privește

produsele alimentare. Un regulament al UE reglementează

etichetarea produselor alimentare. Ambalajul este destinat

să ofere orientări încă de la prima vedere. Astfel, pe toate

etichetele din UE trebuie imprimate tabele armonizate în

care să fie indicate substanțele nutritive conținute de produs.

Aceasta înseamnă, de exemplu, informații privind valoarea

energetică, cantitatea de lipide, de acizi grași saturați, de

carbohidrați, de glucide, de proteine și de sare. Toate

informațiile sunt exprimate în sute de grame sau în sute de

mililitri. În cazul cărnii de vită și al cărnii proaspete de porc,

de oaie, de capră sau de pasăre, trebuie specificată originea.

Pentru fiecare produs trebuie menționați cei 14 cei mai

importanți alergeni (de exemplu, nuci sau soia). Este

important pentru persoanele alergice să fie informate despre

alergeni și în cazul produselor neambalate, de exemplu în restaurante.

Mesajele publicitare legate de sănătate sunt strict

reglementate. Dacă producătorul imprimă termenul „conținut

redus de grăsimi” pe produsul său, alimentul trebuie să nu

conțină mai mult de 3 grame de grăsimi la 100 de grame.

Pe etichetă trebuie să figureze, de asemenea, dacă un

aliment este modificat genetic (aliment nou - „Novel food”).

Acest lucru este valabil și în cazul uleiurilor vegetale produse

din plante modificate genetic. Consumatorul are astfel

posibilitatea de a decide dacă alege sau nu produse

alimentare modificate genetic.

Pe lângă etichetarea alimentelor, UE a introdus alte marcaje

armonizate referitoare la calitate, precum bine-cunoscutul

marcaj CE sau sigla ecologică pentru alimentele ecologice,

care facilitează orientarea consumatorilor atunci când fac cumpărături.

De asemenea, în cazul produselor cosmetice cum ar fi

cremele pentru piele sau loțiunile se aplică norme stricte, de

exemplu în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe chimice.

Dacă în UE sunt plasate pe piață produse alimentare

periculoase pentru sănătate, cum ar fi carnea contaminată

cu salmonella sau peștele contaminat cu mercur, se

activează sistemul de alertă rapidă al UE (RASFF). Prin

intermediul acestuia, o țară poate transmite tuturor

celorlalte state membre ale UE un avertisment cu privire la

produsul respectiv, astfel încât riscul să fie cunoscut rapid la

nivelul întregii UE și autoritățile să poată acționa. Produsul

alimentar este apoi retras de pe piață și distrus, iar

produsele alimentare din țări terțe sunt returnate în țara lor de origine.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară:

www.efsa.europa.eu

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-14-2560_ro.htm (în

engleză)

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat

UE pune preț pe alimentația sănătoasă

60 de motive bune pentru UE 33 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat

Cine a gustat deja jambonul de Parma sau magiunul

de Topoloveni probabil că nu ar mai vrea să mai

mănânce altceva. Însă fără UE nu ar fi existat astfel

de produse originale. UE își protejează cetățenii de

fraudele alimentare, care urmăresc să falsifice produsele aflate la mare cerere.

Când e vorba de salam, europenii sunt de aceeași părere:

salamul de Sibiu ar trebui să vină de la Sibiu. În aceeași

măsură, jambonul de Parma ar trebui să vină de la Parma,

iar șunca tiroleză, din Tirol. Lista continuă cu berea, brânza sau biscuiții, chiar și cu magiunul!

În Europa există tradiții legate de specialitățile regionale,

acestea făcând parte din cultura locală și europeană. Prin

urmare, UE protejează denumirile de origine ale multor

produse cu o siglă aparte. Prin aceasta, Uniunea urmărește

să păstreze calitatea unică a produselor, care are la bază

originea acestora și un anumit proces de producție. Mulți

producători își înregistrează delicatesa regională în registrul

UE în vederea protejării împotriva falsificării. Telemeua de

Ibănești și salamul de Sibiu figurează acolo alături de magiunul de Topoloveni.

În funcție de caracteristici, există trei tipuri diferite de siglă:

„denumire de origine protejată” (producție, procesare și

preparare a unui produs într-o anumită zonă geografică, pe

baza unui proces recunoscut și stabilit), „indicație geografică

protejată” (cel puțin una dintre etapele de fabricare, și

anume producția, procesarea sau prepararea, se desfășoară

în regiunea de origine) și „specialitate tradițională garantată”

(compoziție tradițională a produsului sau un tip tradițional de producție și/sau prelucrare).

În prezent figurează în registrul UE peste 1 250 de denumiri de origine pentru produse și specialități regionale.

În multe alte părți ale lumii, cum ar fi în SUA, nu se oferă

această protecție. Acolo și-au făcut loc pe piață produse cu

denumiri europene, cum ar fi șampania, care este

îmbuteliată în SUA, și nu în Franța. Acesta este motivul

pentru care negocierile comerciale abordează chestiunea

denumirilor de origine protejate. În ultimii ani, UE a reușit cu

mult succes să obțină o protecție sporită pentru sute de

denumiri geografice. UE a impus, de exemplu în acorduri

comerciale cu Canada, Coreea și Singapore, o protecție

pentru produsele din UE. UE a stipulat și într-un acord

separat cu China protecția pentru denumirile de origine.

Lista denumirilor înregistrate:

http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html;jsessionid

=nZggJYNFkkC21qYT2zh1cgg9Tn4Sn2879YRMwCnwJ0L6FS

np7Vy1!1373509243?&recordStart=0&locale=ro&filter.dossi

erNumber=&filter.comboName=&filterMin.milestone__mask

=&filterMin.milestone=&filterMax.milestone__mask=&filterM

ax.milestone=&filter.country=RO&filter.category=&filter.type=&filter.status=REGISTERED

UE ne protejează de fraudele alimentare

60 de motive bune pentru UE 34 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat

Mări contaminate, plaje poluate cu petrol și fosfați în

apa de băut: așa era pe vremuri. UE a intervenit

pentru a păstra apele mai curate. Astfel, europenii se

pot bucura de scăldat în ape limpezi și de apă de băut

curată.

După o serie de accidente cu tancuri petroliere și de

catastrofe implicând scurgeri de petrol care s-au produs în

Europa, UE a prevăzut standarde moderne pentru navele

care acostează în porturile UE. După accidentul tancului

petrolier „Erika” din 1999 în largul coastelor franceze, a fost

înființată Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă

(EMSA) cu sediul la Lisabona. Astfel au fost, de exemplu,

interzise tancurile petroliere cu un simplu perete metalic; ele trebuie să dispună de pereți dubli.

Intervenția UE aduce beneficii și pentru cetățeni. De la

începutul anului 2017, un regulament al UE restricționează,

de pildă, conținutul de fosfor din detergenții de vase sub

formă de tablete sau pulbere, deoarece atunci când prea

mulți fosfați ajung în râuri și lacuri odată cu apele reziduale,

algele se înmulțesc în masă din cauza acestei substanțe.

Oxigenul devine astfel insuficient pentru animale și plante, care mor din această cauză.

Calitatea apei de băut și eficacitatea cu care sunt tratate

apele reziduale s-au îmbunătățit în întreaga Uniune

Europeană, conform estimărilor Agenției Europene de Mediu

(AEM). La analiza eșantioanelor de apă potabilă la nivel

european între anii 2011 și 2013, s-a constatat în 98,5 %

din cazuri că standardele pentru apa potabilă au fost

respectate sau chiar depășite, potrivit unui raport al AEM de

la sfârșitul lui 2016. În plus, tot mai multe gospodării sunt conectate la stații de epurare a apelor.

Comisia Europeană pe tema calității apelor de scăldat (în

engleză): http://ec.europa.eu/environment/water/water-bathing/index_en.html

Agenția Europeană de Mediu pe tema calității apei:

http://www.eea.europa.eu/ro/themes/water/intro

UE asigură o apă mai curată —

de băut și de scăldat

60 de motive bune pentru UE 35 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat

Particule fine de materie, smog și gaze reziduale urât

mirositoare — în multe orașe calitatea aerului nu mai

este bună. În acest sens, UE își exercită influența la

nivel mondial în privința protecției mediului și și-a

stabilit obiective ambițioase pentru reducerea

emisiilor gazelor cu efect de seră CO2, responsabile într-o mare măsură de încălzirea globală.

„Noi, europenii, suntem lideri mondiali în acțiunile de

combatere a schimbărilor climatice”, a declarat președintele

Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Europa se poate

mândri cu faptul că a facilitat încheierea primului acord

global cu caracter juridic obligatoriu privind atenuarea

schimbărilor climatice. La sfârșitul anului 2015, 195 de țări

au semnat la Paris istoricul acord privind schimbările

climatice, care a intrat în vigoare în mod oficial la sfârșitul anului 2016.

În acord, statele se angajează ca încălzire globală să fie

limitată cu „mult sub două grade” față de nivelul din

perioada preindustrială. Se depun eforturi pentru atingerea

obiectivului de 1,5 grade. Mulți cercetători consideră că

această valoare reflectă limita la care consecințele

schimbărilor climatice mai pot fi controlate.

Această inițiativă trebuie acum să fie materializată în măsuri

concrete. În acest sens, comunitatea internațională

urmărește prin Acordul ONU privind schimbările climatice

renunțarea la petrol, gaze și cărbuni. Și actorii cu greutate

din domeniul climei precum SUA, China, Brazilia și India au

ratificat Acordul de la Paris. Următoarea conferință privind

schimbările climatice va avea loc în noiembrie 2017 la Bonn,

la sediul Secretariatului pentru schimbări climatice al ONU.

UE este un pionier, întrucât, deja din octombrie 2014, și-a stabilit trei obiective generale legate de schimbările climatice: până în 2030 statele intenționează să emită cu cel puțin 40 % mai puține gaze cu efect de seră decât în 1990; ponderea energiei din surse regenerabile urmează să ajungă până în 2030 la aproximativ 27 % din totalul de aprovizionare cu energie și consumul de energie urmează să scadă cu 27 % în raport cu 2014. Statele trebuie să devină și mai eficiente pentru a atinge cu adevărat aceste obiective.

Aerul curat este unul din obiectivele principale ale politicii de

mediu a Uniunii Europene. De asemenea, UE a stabilit valori-

limită pentru puritatea aerului, pe care fiecare stat membru

al UE trebuie să le respecte pentru a proteja sănătatea

cetățenilor. Acesta este un mod de a aborda creșterea

numărului de cazuri de bronșită sau astm. În 1999, statele

membre ale UE au căzut deja de acord asupra unor

standarde minime pentru puritatea aerului. Din 2005, au fost

prevăzute anumite limite maxime pentru dioxidul de sulf,

dioxidul de azot și plumb. Statele membre ale UE trebuie să

le pună în aplicare, impunând în acest scop, de exemplu,

limite de viteză, restricții de circulație sau cerințe în ceea ce

privește industria și pot, de exemplu, să ofere stimulente fiscale pentru automobilele cu emisii scăzute.

Textul Acordului de la Paris (în engleză)

Comisia Europeană pe tema obiectivelor din domeniul climei

Directiva UE privind calitatea aerului

UE este lider mondial în combaterea schimbărilor climatice

60 de motive bune pentru UE 36 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 6 – UE promovează o hrană sănătoasă și un mediu curat

Telefoanele mobile, laptopurile și televizoarele conțin

multe metale nobile și rare care pot fi reutilizate și

reciclate. Prin urmare, UE se asigură că consumatorii

pot returna gratuit la producători dispozitivele scoase

din uz. Acest lucru reduce presiunea asupra mediului și realizează economii pentru sectorul industrial.

Vechea tastatură, cititorul DVD defect sau mașina de spălat

rufe care s-a stricat — consumatorii pot scăpa de toate

acestea în mod gratuit în marile magazine. 9,5 milioane de

tone de echipamente electrice și electronice ajung la gunoi în

fiecare an în Europa. În conformitate cu Directiva UE din

2006, deșeurile de echipamente electrice și electronice,

precum și echipamentele care sunt încă funcționale, trebuie colectate și eliminate sau reciclate.

Acest lucru ajută mediul și conservă resursele. Exemplul

frigiderului: În acest caz trebuie extras un amestec de agent

de răcire și de ulei. În echipamentele mai vechi mai este încă

prezent gazul CFC care dăunează climei. Deșeurile de

echipamente electrice și electronice conțin substanțe

periculoase precum mercur și cadmiu. În țările mai sărace,

cum este cazul în Africa, unde ajung frecvent echipamentele

vechi, utilizarea acestora cauzează adesea probleme legate

de sănătate și poluare. În plus, statele membre ale UE pierd

resurse valoroase atunci când nu reciclează echipamentele.

Mai precis, telefoanele mobile, computerele și celelalte aparate similare conțin metale precum aur, cupru și argint.

Punerea în aplicare a reciclării deșeurilor de echipamente

electrice și electronice nu a funcționat însă până acum așa

cum ar fi trebuit. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu

realizat în 2015 sub coordonarea Interpol. Potrivit acestuia,

în Europa, numai o treime din echipamentele vechi ajung

acolo unde ar trebui: la instalațiile de colectare și de

reciclare. Restul sunt reciclate necorespunzător, sunt duse

ilegal în țări terțe sau sunt pur și simplu aruncate. UE

depune eforturi pentru a schimba această situație. Astfel,

începând din iulie 2016, comercianții online sunt obligați, la

rândul lor, să ia înapoi echipamentele electrice de mici

dimensiuni ieșite din uz, cu titlu gratuit și fără bon de casă.

Acțiunile de colectare și campaniile de informare ar trebui,

de asemenea, să sensibilizeze consumatorii cu privire la reciclare.

Directiva UE privind reciclarea deșeurilor de echipamente

electrice și electronice

Comunicat al Comisiei din 13.8.2012 referitor la noul

Regulament privind deșeurile de echipamente electrice și electronice

UE sprijină reciclarea deșeurilor de echipamente

electrice și electronice

60 de motive bune pentru UE 37 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

În UE, fiecare poate alege unde dorește să locuiască.

Fie că sunteți un pensionar care își stabilește

reședința în însorita Spanie sau un student care se

bucură de o dolce vita în Italia sau că înființați o

întreprindere într-un alt stat membru al UE, totul este posibil.

Europa promovează acel sentiment plăcut de a vă putea

muta fără probleme atunci când doriți. Acest lucru se

datorează faptului că fiecare cetățean al unui stat membru

al UE este totodată și cetățean al Uniunii Europene. Astfel,

acesta se bucură de drepturi fundamentale și de libertatea

de a alege statul membru al UE în care dorește să lucreze,

să studieze sau să își petreacă anii de pensie. Această

situație se întemeiază pe libera circulație a lucrătorilor, pe

libertatea de stabilire și pe libertatea de a presta servicii,

care sunt consacrate în tratatele europene. Fiecare stat

trebuie să acorde cetățenilor din Uniune exact același

tratament ca și propriilor cetățeni în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, prestațiile sociale și impozitele.

În prezent, peste 14 milioane de cetățeni ai UE de pe întreg teritoriul acesteia locuiesc pe termen lung în alt stat membru. Majoritatea acestora desfășoară o activitate profesională, însă mulți sunt pensionari sau studenți, cărora le trebuie suficienți bani pentru trăi și pentru o asigurare medicală.

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa

Datorită UE, cetățenii pot locui și desfășura activități profesionale

în oricare stat membru al UE

60 de motive bune pentru UE 38 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa

O situație de urgență în străinătate? Nicio problemă.

Dacă trebuie să consultați rapid un medic în

străinătate, beneficiați de rambursarea costurilor prin

intermediul asigurării de sănătate din România. Acest

lucru este posibil datorită cardului european de asigurări sociale de sănătate.

UE se asigură că cetățenii săi beneficiază de o acoperire

adecvată a asigurării de sănătate și în concediu sau în

călătoriile de afaceri. Dacă mergeți la un medic într-un alt

stat membru al UE și prezentați cardul european de asigurări

sociale de sănătate, cheltuielile de tratament vă sunt

rambursate retroactiv de sistemul de asigurări de sănătate

din România. Astfel, persoanele asigurate corespunzător în

România nu suportă alte costuri, până la nivelul contribuției

individuale sau al taxelor standard. Persoana asigurată

trebuie doar să avanseze plățile pentru tratamentul medical

necesar; în unele state membre ale UE și tratamentul este

gratuit. De asemenea, fiecăruia i se pot prescrie rețete în alte state membre ale UE.

În cazul în care o persoană călătorește în străinătate numai

cu scopul de a beneficia de un tratament medical, pentru a fi

supusă unei intervenții chirurgicale sau pentru a obține, de

exemplu, o proteză, ea ar trebui să se consulte în prealabil

cu asigurătorul său, pentru a clarifica finanțarea costurilor.

Acest lucru este valabil și în cazul persoanelor care suferă de

boli cronice, care depind de primirea unei îngrijiri medicale

pe termen lung. Atenție: tratamentul medical în sistemul

privat nu beneficiază întotdeauna de acoperire.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate este valabil

în toate cele 28 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția.

Pagina web a Comisiei Europene privind rambursarea cheltuielilor

Europa vă ajută să beneficiați de asigurare de sănătate și în călătorii

60 de motive bune pentru UE 39 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa

Europa este unită și în cazurile de urgență. Numărul

de urgență european gratuit 112 a fost introdus deja

din 2008. Acest lucru reduce timpul de așteptare până la sosirea serviciilor de salvare și salvează vieți.

În trecut, fiecare țară avea propriul număr de apel pentru

poliție și pompieri. Adesea, persoanele aflate în călătorie nu

știau ce număr să apeleze pentru a chema ajutoare în caz de incendiu sau în urma unui accident în străinătate.

Începând din 2008, situația s-a schimbat. Numărul de

urgență european funcționează în toate statele membre ale

Uniunii Europene, din Spania până în Finlanda, din Anglia

până în Polonia, atât pe rețelele fixe, cât și pe cele mobile.

Totuși, acest lucru nu este cunoscut încă de toată lumea: un

sondaj din 2013 arată că 89 % dintre cetățenii români ar

suna la 112 în caz de urgență. Asta înseamnă că, totuși,

11% din populația țării nu ar putea obține ajutor cât de

repede posibil. În întreaga UE, numai 48 % din populație

cunoaște numărul care salvează vieți (a se vedea Eurobarometrul 2016).

Centrele de coordonare ar trebui să fie în măsură să

primească apeluri în diverse limbi, inclusiv, de exemplu, în

engleză. Dacă telefonul mobil nu are recepție în rețeaua

propriei cartele SIM, se face automat transferul pe o altă

rețea. Un astfel de apel de urgență are prioritate pe rețeaua

mobilă și, dacă este nevoie, o altă conexiune este întreruptă.

Numărul de urgență european este pus în aplicare, de fapt,

și în afara Uniunii Europene; în prezent el este valabil în peste 30 de țări europene.

Și în cazul conducătorilor auto, UE acordă prioritate

siguranței. Sistemul E-call introdus în 2015 la nivelul UE,

care, în caz de accident, selectează automat numărul pentru

apeluri de urgență 112 pentru a alerta serviciile de salvare,

este menit să reducă numărul deceselor din traficul rutier.

Obiectivul este de a oferi mai rapid îngrijire răniților la locul

accidentului. În cazul în care sistemul nu este declanșat

manual, acesta reacționează la activarea airbagurilor și

transmite prin intermediul numărului de urgență european

112 locul și ora accidentului către cel mai apropiat serviciu

competent. Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană,

instalarea serviciului E-call ar costa aproximativ 100 EUR pe

automobil.

Informare din partea Comisiei privind numărul de apel de

urgență 112

Dacă sunteți implicat într-un accident, apelați: Europa dispune de numărul unic de urgență 112

60 de motive bune pentru UE 40 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa

Control în trafic în străinătate? Deja din 1996

fiecare stat membru al UE recunoaște permisele de

conducere eliberate în altă țară. Tot de atunci există deja și permisul de conducere european.

Înainte, poliția și autoritățile din străinătate nu erau mereu

convinse de permisul de conducere din țara de origine.

Armonizarea la nivelul UE a schimbat această situație.

Permisele de conducere sunt recunoscute reciproc, astfel

încât conducătorii auto pot conduce fără obstacole

birocratice în oricare stat membru al UE. De fapt, în UE

există în prezent peste 110 modele valabile de permise de conducere.

Persoanele care locuiesc într-un alt stat membru al UE nu

sunt obligate să își preschimbe permisul de conducere în

interiorul UE și pot continua să îl utilizeze pe cel deținut. La

reînnoirea permisului de conducere sau, cel mai târziu, în

2033 acesta va fi înlocuit cu un permis în noul format, european.

Începând din ianuarie 2013, toate permisele noi eliberate în

UE au un format standard: acesta este un card din plastic de

dimensiunea unui card de credit, cu fotografia titularului și cu elemente de securitate îmbunătățite.

Persoanele care își pierd permisul de conducere când

călătoresc în alte țări din UE pot răsufla ușurate: toate

statele membre ale UE eliberează noi permise pentru înlocuire.

Pagina Comisiei Europene despre permisul de conducere

european

Textul Directivei UE din 20.12.2006 privind permisele de conducere

UE asigură mobilitatea transfrontalieră a conducătorilor auto

60 de motive bune pentru UE 41 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 7 – UE facilitează libera circulație în Europa

Europenii au visat demult să poată călători într-o

Europă unită fără controale la frontieră. În 1985 s-a

ajuns la un acord cu privire la o Europă fără bariere, iar în 1995 acest lucru a devenit realitate.

În urmă cu mai bine de 30 de ani, șase state au semnat în

mica localitate luxemburgheză Schengen acordul cu același

nume. În spațiul Schengen, punctele fixe de control la

frontieră au fost eliminate. Călătorii care traversează

frontierele nu mai trebuie să își prezinte pașapoartele și nu

mai sunt controlați. Milioane de persoane fac naveta peste

frontierele interne ale spațiului Schengen pentru a merge la

lucru. În fiecare an, cetățenii europeni efectuează în total în

jur de 1,25 miliarde de călătorii peste frontierele interne ale

spațiului Schengen. Libera circulație a persoanelor este un

drept al cetățenilor UE — una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene.

Serviciile de poliție din UE combat în comun criminalitatea

transnațională, printre altele în cadrul echipelor comune de

poliție. Agenții din statele membre pot observa, urmări și

aresta suspecți de cealaltă parte a frontierei. Ei își acordă

sprijin reciproc prin intermediul unui sistem informatic care

permite schimbul de date despre persoane date în urmărire

sau despre automobile furate și arme: Sistemul de informații

Schengen (SIS), un fel de listă electronică de căutare și de urmărire.

Un spațiu comun fără controale la frontieră nu este însă

posibil decât dacă asigurăm o protecție eficace a frontierelor

noastre externe. Criza refugiaților din 2015 a scos la iveală

deficiențe grave la frontierele noastre externe, care sunt

acum remediate pas cu pas. În prezent, în cadrul noii poliții

de frontieră și gărzi de coastă la nivel european, care a fost

creată în 2016, există 1 500 de polițiști de frontieră care

sunt disponibili să fie desfășurați în câteva zile. Poliția de

frontieră la nivel european oferă acum sprijin Bulgariei la

frontiera cu Turcia, precum și Greciei la frontiera de nord a

acesteia. Migranții care sosesc în Grecia și Italia sunt, în

prezent, înregistrați cu prelevarea amprentelor digitale în

proporție de aproape 100 %, iar acordul UE-Turcia a dus la o scădere puternică a numărului de sosiri de imigranți in UE.

Costurile unei Europe fără Schengen, comunicat al Comisiei din martie 2016

Scurtă prezentare a normelor Schengen

UE face posibile călătoriile fără frontiere

60 de motive bune pentru UE 42 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Erasmus din Rotterdam a fost un umanist de factură

europeană din perioada Renașterii. Programul de

finanțare a unor perioade petrecute de studenți,

ucenici și profesori în străinătate, cel mai mare

program de acest gen din lume, îi poartă numele:

programul european „Erasmus”. Împlinește 30 de ani

în 2017 și nouă milioane de persoane au beneficiat

deja de el.

Erasmus este programul de schimb care a cunoscut cel mai

mare succes în UE. Lansat în 1987 cu 3 244 de studenți și

transformat între timp în Erasmus+, programul sprijinea în

2015 nu mai puțin de 640 000 de studenți, ucenici,

voluntari, cadre didactice, formatori și lucrători de tineret.

Programul reprezintă o atitudine de viață: generația Erasmus

trăiește și apreciază diversitatea și frumusețea Europei, este interconectată la nivel european și se simte europeană.

Numărul de tineri care au participat la programul Erasmus,

de la crearea acestuia, se ridică la nouă milioane. La început,

programul li se adresa studenților, dar apoi acestora li s-au

adăugat și ucenicii, stagiarii, tinerii întreprinzători,

participanții la diferite sporturi și cadrele didactice. Studenții

primesc un sprijin cuprins între 150 și 250 EUR și nu plătesc

taxe de studii, în cazul în care universitatea-gazdă percepe taxe.

Un număr estimat de 35.000 de studenți din România au

beneficiat de programele Erasmus din 2007 până la finele

lui 2014. Iar ratele de participare au fost în creștere în

fiecare an. Numărul lor total era la începutul acestui an de

250 000.

Petrecerea unui timp de studii în străinătate este benefică

pentru carieră: studenții Erasmus își găsesc de două ori mai

des un loc de muncă după încheierea studiilor decât alți

studenți. Unul din trei participanți la un stagiu prin Erasmus

primește o ofertă de muncă din partea companiei în care și-

a efectuat stagiul. Unul din zece își înființează propria

societate. Se pare că Erasmus este singura inițiativă a UE

care a fost omagiată cinematografic, prin trilogia aclamată

la nivel mondial „L’Auberge espagnole”. Madrid, Paris și

Viena sunt într-adevăr destinațiile preferate ale studenților din întreaga Europă.

În 2014, programul Erasmus a fuzionat cu alte programe și

a devenit Erasmus+, care cuprinde acum, de exemplu,

programul pentru masteranzi și doctoranzi și Erasmus pentru

tineri întreprinzători. Anul acesta, Comisia Europeană îl va

completa cu ErasmusPro, oferind sprijin financiar ucenicilor

care efectuează stagii de muncă în străinătate cu o durată

mai mare (de la o jumătate de an până la un an). Dacă li se

dă posibilitatea de a petrece un timp în străinătate în cadrul

unor proiecte susținute de Erasmus, ucenicii aflați în prag de

abandon școlar sunt motivați să reziste până la capăt și să

își încheie ucenicia.

Pentru Erasmus+ au fost prevăzute 14,7 miliarde EUR în

bugetul UE pentru perioada 2014-2020.

Erasmus în România

http://www.erasmusplus.ro

Programul Erasmus+

Erasmus împlinește 30 de ani

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

UE trimite tinerii la studii în străinătate

60 de motive bune pentru UE 43 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

Asistență pentru refugiați sau ajutor în caz de

cutremure – noul program al UE oferă tinerilor

posibilitatea de a se implica la nivel european și de a

acumula experiență în străinătate. Peste 20 000 de

persoane s-au înscris deja, iar primele misiuni de voluntariat ar trebui să aibă loc în acest an.

La sfârșitul anului 2016, Comisia Europeană a dat startul

„Corpului european de solidaritate”. Prin acest nou program,

tinerii ar trebui să fie motivați să se implice voluntar în

situațiile de urgență de peste granițe. Tinerii voluntari cu

vârste cuprinse între 18 și 30 de ani urmează să ajute în

cadrul unor proiecte desfășurate în situații de criză, cum ar fi

criza refugiaților sau cutremurul care s-a produs recent în

Italia. Prin această inițiativă, UE își propune să sprijine solidaritatea europeană și calificarea profesională a tinerilor.

Participanții primesc fie un salariu fix, fie alte forme de

plată, cum ar fi rambursarea cheltuielilor de călătorie și de

trai, cazare și bani de buzunar. Persoanele înscrise în Corpul

european de solidaritate au posibilitatea de a desfășura

acțiuni de voluntariat pentru o perioadă cuprinsă între două

și douăsprezece luni, de a absolvi un stagiu sau o ucenicie

sau de a fi încadrați în muncă. Astfel, implicarea ca voluntar

poate servi ca rampă de lansare într-o ocupație pe termen mai lung.

Tinerii pot intra în acțiune în diverse domenii, precum

educația, sănătatea, integrarea în societate, construcția de

locuințe și centre de cazare, renovarea și administrarea,

preluarea migranților, protecția mediului sau combaterea

efectelor dezastrelor naturale. La sfârșitul acțiunii de voluntariat li se eliberează un certificat.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a

declarat: „Pentru mine, aceasta a fost întotdeauna însăși

esența Uniunii Europene. Nu tratatele sau interesele

industriale ori economice ne unesc, ci valorile noastre”.

Comisia Europeană speră ca până în 2020 să atragă

100 000 de voluntari. Înscrierile în Corpul de solidaritate se

fac online, la adresa www.europa.eu/solidarity-corps.

Corpul european de solidaritate

Întrebări și răspunsuri referitoare la Corpul european de

solidaritate

UE oferă un nou serviciu de voluntariat:

Corpul european de solidaritate

60 de motive bune pentru UE 44 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

În Grecia, aproape unul din doi tineri în vârstă de sub

25 de ani nu are un loc de muncă. Nici în Spania

situația nu este cu mult mai bună. În Italia, peste unul

din trei tineri sub 25 de ani este șomer. UE se

mobilizează împotriva acestei situații, iar primele rezultate încep să apară.

Chiar dacă politica din domeniul pieței forței de muncă cade

în primul rând în sarcina statelor membre, UE își sprijină

membrii în lupta dusă împotriva șomajului. Ca urmare a

crizei economice, reducerea șomajului în rândul tinerilor este

una dintre primele zece priorități ale Comisiei Europene. În

octombrie 2016, numărul de șomeri sub 25 de ani din UE

era de 4,2 milioane. Rata de 18,4 % a șomajului continua să

fie ridicată, chiar dacă era considerabil mai mică decât rata de vârf de 24 % atinsă în ianuarie 2013.

În cadrul Garanției pentru tineret, statele membre ale UE s-

au angajat în 2013 să înlesnească rapid reîncadrarea în

muncă a tinerilor sub 25 de ani și să îi pregătească pe

aceștia pentru piața forței de muncă. În termen de patru luni

de la data la care au absolvit învățământul obligatoriu sau

au devenit șomeri, acești tineri ar trebui să primească o

ofertă de muncă, să fie admiși într-un program de ucenicie,

să beneficieze de formare continuă sau să urmeze un stagiu.

Pentru programele aferente, UE pune la dispoziție

6,4 miliarde EUR până în 2018, iar această sumă urmează să fie mărită până în 2020 cu încă 2 miliarde EUR.

Garanția pentru tineret a început să dea rezultate. Din 2013

până la sfârșitul anului 2016, numărul de șomeri tineri s-a

diminuat cu 1,6 milioane, potrivit Comisiei Europene. În

aceeași perioadă, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut

de la 23,9 % la 18,5 %. Chiar dacă la sfârșitul anului 2016

mai existau 6,6 milioane de tineri care nici nu aveau un loc

de muncă, nici nu se aflau într-un program de formare,

numărul acestora a scăzut cu 900 000 în perioada

menționată. Începând din ianuarie 2014, la proiectele

desfășurate în cadrul Garanției pentru tineret au participat

14 milioane de tineri.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, afirmă

că șomajul ridicat în rândul tinerilor este „o criză umanitară”

și subliniază că Europa nu ar trebui să rămână continentul

șomajului în rândul tinerilor. Dl Juncker a declarat: „Nu pot

accepta și nu voi accepta niciodată ca o generație de tineri,

cea a «Mileniului», «Generația Y», să fie, pentru prima dată în

ultimii 70 de ani, prima generație mai săracă decât cea a

părinților lor.”

Comisia Europeană vrea să completeze programul de schimb

Erasmus+, care a fost deja încununat de succes, cu

ErasmusPro, un program prin care se sprijină stagiile de muncă mai îndelungate ale ucenicilor în străinătate.

Comunicat de presă al Eurostat pe tema șomajului în rândul

tinerilor (august 2016)

Despre Garanția pentru tineret, pe site-ul Comisiei Europene :

Despre Garanția pentru tineret pe țări, pe site-ul Comisiei

Europene

Investiții în tinerii Europei – Întrebări și răspunsuri

UE ajută tinerii să își găsească un loc de muncă

60 de motive bune pentru UE 45 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

Succesul economic se bazează adesea pe concepte

inovatoare și idei noi. Pentru a ține pasul în

competiția mondială a ideilor, UE pune la dispoziție

miliarde pentru promovarea cercetării, realizată adesea în cadrul unor echipe transfrontaliere.

Excelența științifică și poziția de lider în sectorul industrial, acestea sunt obiectivele

Programului-cadru al UE pentru cercetare și inovare, denumit

„Orizont 2020”. Pentru perioada 2014-2020, UE pune la

dispoziție din bugetul său aproximativ 80 de miliarde EUR cu titlu de sprijin pentru cercetare.

Deseori, cercetarea referitoare la temele importante ale

viitorului și la provocările mondiale nu beneficiază de o

finanțare suficientă din bugetele naționale pentru cercetare,

ea putând fi realizată mai bine în cadrul unor echipe

transfrontaliere. Un exemplu în acest sens este combaterea

rezistenței la antibiotice. Prin proiectele sprijinite de UE,

cercetătorii au cules date din care a rezultat că originea și

dimensiunea problemei diferă de la un stat membru la altul.

S-a putut vedea cum și de ce anumite state reușesc să

combată bacteriile rezistente. De aici se inspiră și politica, în vederea unei schimbări de direcție.

UE se îngrijește, de asemenea, ca inventatorii și

întreprinderile inovatoare să poată obține mai ușor protecția

invențiilor lor la nivel european. În prima jumătate a lui 2017

a fost lansat brevetul unitar al UE. Oficiul European de

Brevete poate de acum să acorde un brevet care este valabil

automat în toate statele membre ale UE. Întreprinderile fac

astfel importante economii de timp și de bani. Mai mult, în

curând va lua ființă o instanță europeană pentru brevete,

Curtea Unică în materie de Brevete, ceea ce va scuti

întreprinderile europene de povara unor procese paralele în mai multe țări din UE.

Despre Programul Orizont 2020, pe site-ul Comisiei

Europene

Despre brevetul unitar

Cercetătorii europeni beneficiază de miliarde de euro

prin Programul Orizont 2020

60 de motive bune pentru UE 46 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

Din activitatea de cercetare iau naștere volume

imense de rezultate și date. Pentru ca cercetătorii să

își poată comunica și să poată utiliza aceste date la

nivel transfrontalier, Comisia Europeană intențio-

nează ca până în 2020 să creeze un cloud european al științei.

Deja începând cu acest an, toate datele științifice generate

în proiectele care se desfășoară în cadrul Programului

Orizont 2020 vor fi stocate în noul cloud de date pentru a putea fi accesate de comunitatea științifică europeană.

Cercetătorii din universitățile și institutele de cercetare din

întreaga Europă și colaboratorii internaționali ai acestora se

pot întâlni în acest mediu virtual pentru a-și comunica

reciproc și pentru a valorifica volumul mare de date de

cercetare și de cunoștințe științifice. Până în 2020,

aproximativ 1,7 milioane de cercetători și 70 de milioane de

specialiști din domeniul științei și al tehnologiei din Europa se vor putea bucura de un mediu virtual.

Comisia Europeană pune la dispoziție pentru cloud

două miliarde EUR, urmând ca alte 4,7 miliarde EUR să fie

mobilizate din fondurile publice și private. Obiectivul este

acela ca Europa să își dezvolte capacitatea de a concura la

nivel mondial în domeniul analizei de „Big Data”. Cloudul de

date ușurează munca start-up-urilor, dar și a întreprinderilor mici și mijlocii.

Datele stocate în cloud trebuie să poată fi accesate, contra

cost, și de către cercetătorii din sectorul industrial și din

sectorul public. Comisia Europeană intenționează ca în 2018

să promoveze, în cadrul unei inițiative emblematice, dezvoltarea unor supercalculatoare cu tehnologie cuantică.

Comunicat de presă al Comisiei Europeană referitor la cloud

UE creează un cloud european al științei

60 de motive bune pentru UE 47 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

Fie că se află la muncă, acasă sau pe drum, oamenii

vor în permanență să își consulte mesajele primite pe

e-mail sau să trimită repede o fotografie. Pentru

aceasta este nevoie de o bună conexiune la internet,

inclusiv în viața publică. UE se ocupă și de acest aspect.

Mulți utilizatori de telefoane inteligente au un vis: să dispună

de WLAN gratuit în spațiile publice. Comisia Europeană vrea

să transforme acest vis în realitate și în septembrie 2016 a

propus o inițiativă în acest sens. Până în 2020, principalele

spații publice din orașele și satele europene urmează să fie

prevăzute cu un acces la internet gratuit și ultrarapid. Este

vorba de biblioteci, parcuri și clădiri publice. În acest scop, UE

pune la dispoziție 120 de milioane EUR.

Obiectivul este ca, până în 2020, sprijinul UE să ajungă la

6 000-8 000 de municipii și comune. Comunele primesc

tehnologia WLAN gratuit, întrucât UE le rambursează

cheltuielile pentru dotarea tehnică și pentru instalarea

punctelor WiFi4EU. Comisia Europeană a cerut autorităților

locale să dezvolte noi servicii în acest scop, cum ar fi hărți

pentru turiști, formulare online pentru birouri sau informații

despre serviciile de sănătate oferite. Condiția prealabilă este

ca orașele să nu îi scoată de pe piață pe actualii furnizori

privați sau publici de WiFi și să le ofere operatorilor de rețele

o viteză de cel puțin 30 Mb/s. Inițiativa vizează astfel cu

precădere zonele în care altfel nu ar exista rețele WLAN.

Cererile se pot depune începând cu vara anului 2017.

În plus, și cetățenii din regiunile izolate trebuie să

beneficieze de un internet mobil de mare viteză la prețuri

accesibile. Până în 2025 trebuie să se asigure că tehnologia

5G de internet mobil ultrarapid se află la îndemâna

utilizatorilor din toată Europa. „Aceasta are potențialul de a

crea încă două milioane de locuri de muncă în UE”, a

declarat președintele Comisiei Europene, dl Jean-Claude

Juncker. Comisia Europeană a lansat, în 2013, un parteneriat

public-privat care beneficiază de un sprijin de

700 de milioane EUR din fonduri publice și care are scopul de a generaliza tehnologia 5G în Europa.

Despre WiFi4EU, pe site-ul Comisiei Europene

UE interconectează Europa – WLAN gratuit la sate și orașe

60 de motive bune pentru UE 48 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

UE este alături de membrii săi nu doar în politică și

economie, ci și în cultură. Există numeroase programe

de finanțare prin care regizorii, actorii, interpreții de

muzică și alți creatori de artă sunt ajutați să se

promoveze. Ce ar fi, de exemplu, cinema-ul fără filmul

european?

Se spune că Jean Monnet, unul dintre părinții fondatori ai

Europei, a afirmat la un moment dat: „Dacă ar fi să o luăm

de la capăt, cultura ar fi cea cu care aș începe”. Ceea ce

demonstrează că pentru unitatea europeană cultura este un

motor important. Să nu uităm că Europa are o istorie de cultură comună care se întinde pe mai multe secole.

Deși cultura este un domeniu de politică de competență

națională, UE sprijină statele membre pe plan cultural.

Scopul este acela de a conserva diversitatea culturală și

patrimoniul cultural, de a-i ajuta pe artiști în actele lor creatoare și de a promova schimburile culturale.

Sectoarele culturale și creative din Europa reprezintă peste

șapte milioane de locuri de muncă. Filmele europene sunt la

fel de diverse precum succesele de casă „Le Fabuleux Destin

d'Amélie Poulain” sau „Goodbye Lenin”. Pentru ca acest lucru

să fie posibil, din 1990 UE îi ajută financiar pe regizorii și

producătorii de filme de artă și de televiziune. Pentru a

asigura calitatea filmului european, UE subvenționează

festivaluri de film (precum Festivalul Filmului European care

se desfășoară in luna mai a fiecărui an, in

România), promovează închirierea și distribuția

coproducțiilor europene și realizarea de seriale TV și sprijină

rețelele de cinematografe, cum ar fi rețeaua „Europa

Cinema”, căreia i s-au alăturat cinematografe cu un procent mare de filme europene în program.

Cifrele atestă rezultatele pozitive ale sprijinului pentru

cinematografie. Din momentul în care a început să fie

acordat acest sprijin, numărul de filme europene din sălile de

cinema s-a triplat, iar cota de piață a crescut de la 10 % la peste 33 %.

Instrumentul central de care dispune UE pentru promovarea

culturii Uniunii este programul „Europa Creativă”. „Europa

creativă” va dispune până în 2020 de aproximativ

1,46 miliarde EUR pentru consolidarea sectoarelor culturale

și creative ale Europei. În cadrul său vor fi continuate componentele CULTURĂ și MEDIA.

În plus, în 2016 a luat ființă un nou fond de garantare

pentru promovarea micilor întreprinderi creative. Astfel, prin

program se sprijină turneele și expozițiile internaționale, dar și traducerile literare și formarea continuă a tinerilor artiști.

Printre alți beneficiari îndelungați ai sprijinului se numără, în

calitatea sa de ambasador al culturii, și Orchestra de tineret

a Uniunii Europene, înființată în 1976. Peste 3 000 de

muzicieni au interpretat, de-a lungul anilor, în Orchestra de

tineret, care a devenit un simbol al diversității culturale a Europei.

Componenta MEDIA a programului „Europa Creativă”

Cultura în UE

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură

UE sprijină o Europă a culturilor

60 de motive bune pentru UE 49 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 8 – UE sprijină educația, cercetarea și cultura

Ce au în comun Luxemburg și Sibiu? Ambele orașe au

fost, în 2007, anul aderării României la Uniunea

Europeană, Capitale Europene ale Culturii. Ele reprezintă peisajul viu al culturii din Europa.

Din 1985, Uniunea Europeană onorează unele orașe

acordându-le titlul de capitală europeană a culturii. Scopul

inițiativei este de a scoate în relief bogăția și diversitatea

culturilor din Europa, de a impulsiona turismul și de a

îmbunătăți imaginea orașelor. De asemenea, europenilor li

se întărește, prin această inițiativă, sentimentul de

apartenență la un spațiu cultural comun. Pentru fiecare

capitală europeană a culturii sunt prevăzute

1,5 milioane EUR, care ajung sub forma unui premiu la orașele desemnate.

Atena a fost prima Capitală Europeană a Culturii. În

România, primul oraș românesc care a purtat acest titlul a

fost Sibiu, în 2007, urmând ca Timișoara să fie capitală

europeană în 2021.Capitalele Europene ale Culturii din 2017

sunt Aarhus, Danemarca, și Paphos, Cipru. Evenimentul va fi

sărbătorit pe tot parcursul anului cu expoziții, festivaluri,

teatru și muzică. Desemnarea oficială a orașelor are loc cu

patru ani înainte. La început, în fiecare an exista o singură

capitală a culturii, dar din 2001, datorită cererilor

numeroase, sunt desemnate în general două orașe. Până acum, titlul a fost purtat de peste 50 de orașe europene.

UE acordă, de asemenea, premii culturale, cum ar fi Premiul

Uniunii Europene pentru Literatură. Acest premiu se acordă

pentru recunoașterea creativității și bogăției literaturii

europene contemporane de ficțiune, pentru promovarea

circulației creațiilor literare pe teritoriul Europei și pentru

încurajarea interesului trans-național față de literatură.

Printre câștigătorii din 2016 se numără și Claudiu M. Florian,

un scriitor care a cunoscut succesul în afara României, cu cartea sa ˝Vârstele jocului. Strada Cetății.˝

Europa este lider mondial absolut în cultură. Nicăieri

altundeva pe glob nu există atât de multe monumente

istorice de rang mondial înscrise în patrimoniul UNESCO,

precum în Europa. De asemenea, UE a creat marca

patrimoniului european. Aceasta este acordată locurilor care

sunt deosebit de importante pentru încărcătura lor istorică

sau pentru simbolizarea idealurilor de unitate europeană.

Criteriul de alegere nu este nici frumusețea, nici arhitectura,

ci valoarea deosebită pe care un anumit loc o are pentru

Europa. Prin aceasta se și deosebește marca patrimoniului

european de alte distincții similare, cum ar fi înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Începând din acest an vor exista rute culturale, care vor

conduce spre diferite locuri istorice și vor conține informații

despre diferite evenimente, cum ar fi festivaluri și expoziții.

Proiectul a fost elaborat în comun de UNESCO și Comisia

Europeană. Turiștii vor primi apoi informații despre

respectivele locuri istorice și hărți ale acestora prin intermediul unei aplicații mobile.

Lista Capitalelor Europene ale Culturii

Despre rutele culturale, proiect comun al UNESCO și al

Comisiei Europene (în engleză)

UE ocrotește diversitatea culturală și

desemnează capitale europene ale culturii

60 de motive bune pentru UE 50 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Atacurile de la Bruxelles, Paris, Berlin sau Londra au

arătat că terorismul islamist nu se oprește la graniță.

În același timp, atentatele au scos la iveală anumite

lacune în materie de acorduri și schimburi de

informații între statele Uniunii. UE sprijină cooperarea

strânsă a membrilor săi, căci niciun stat membru al

UE nu poate face față singur amenințărilor transfrontaliere.

De la atentatele cu bombă de la Madrid din 2004, în Europa

au avut loc peste 30 de atacuri teroriste. Peste 600 de

oameni și-au pierdut viața în orașe precum Londra, Paris,

Bruxelles, Nisa ori Berlin. De aceea Comisia Europeană a

acordat siguranței prioritatea absolută. Cu ajutorul unor legi

comune, UE poate îmbunătăți colaborarea țărilor din UE și îi poate proteja mai bine pe cetățeni.

Statele membre ale UE dispun, deja din 2005, de o strategie

comună în lupta împotriva terorismului. Regulile mai stricte

contribuie la eliminarea surselor de finanțare ale teroriștilor

și la prevenirea spălării de bani. Achiziția și deținerea de

arme de foc sunt supuse unor controale mai stricte.

Împreună cu societățile de internet, UE întreprinde acțiuni

împotriva propagandei teroriste din mediul online și combate radicalizarea și recrutarea în școli și penitenciare.

UE se ocupă de elaborarea unui sistem prin care datele

pasagerilor aerieni vor fi înregistrare și utilizate în scopul

aplicării legii (registrul cu numele pasagerilor). Acest sistem

ar urma să fie gata în mai 2018. Până atunci, statele

membre înființează un birou central care adună de la

companiile aeriene date referitoare la pasageri, cum ar fi

adresa, numărul de telefon, itinerariul și informațiile despre

călătorie. Comisia a propus, de asemenea, crearea unui

sistem european de informații și de autorizare privind

călătoriile (ETIAS), în cadrul căruia călătorii scutiți de

obligația de a deține viză care intră în spațiul Schengen ar urma să fie supuși unei verificări prealabile.

Pentru ca teroriștii să nu poată fugi nestingheriți prin Europa,

Comisia Europeană vrea să consolideze baza de mandate de

urmărire care este Sistemul de informații Schengen (SIS).

Astfel, persoanele suspectate de terorism trebuie date

obligatoriu în urmărire, iar în SIS trebuie să se introducă

neapărat interdicțiile de intrare emise pe numele cetățenilor din țări terțe.

Europol, Oficiul European de Poliție cu sediul la Haga, se află

în curs de consolidare. Europol asistă autoritățile naționale

de poliție în diferite moduri, cum ar fi cu echipe comune de

anchetă. Tot ca reacție la atentatele de la Paris de la

sfârșitul anului 2015, Europol a înființat Centrul de

combatere a terorismului. În acest centru, 60 de specialiști

adună de la diverse autorități de securitate informații din

mai multe domenii, cum ar fi informații cu privire la

persoanele care se întorc din zone de conflict unde mișcarea islamista este activă.

Despre strategia de combatere de terorismului, pe site-ul

Consiliului Uniunii Europene

Comunicat de presă al Comisiei Europene referitor la

reformarea Sistemului de informații Schengen

Armele de foc – acord asupra propunerii Comisiei privind

sporirea securității cetățenilor (în engleză)

Partea 9 – UE sprijină securitatea internă

UE combate terorismul

60 de motive bune pentru UE 51 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 9 – UE sprijină securitatea internă

Fie că este vorba de furturi din bănci, de contrabandă,

de trafic de droguri sau de spălare de bani,

criminalitatea organizată se face prezentă în toate

colțurile Europei fără a ține seama de granițe.

Uniunea Europeană face tot ce este necesar pentru ca

statele membre să colaboreze mai bine în lupta împotriva criminalității.

Într-o Europă fără frontiere interne, criminalitatea este și ea

transfrontalieră. De aceea este nevoie ca la nivelul întregii

UE să existe o cooperare strânsă între poliție și justiție. Una

din bazele acestei cooperări este mandatul european de

arestare, introdus în 2002, care servește la executarea, la

nivel european, a unui mandat de arestare național. Devine

astfel mult mai ușor și mai rapid ca infractorii și persoanele

suspectate de săvârșirea unei infracțiuni să fie predate

statului competent atunci când se ascund în altă țară europeană.

Cu ajutorul fișierului european al mandatelor de urmărire,

„Sistemul de informații Schengen” (SIS), polițiștii de frontieră

pot să îi descopere mai ușor pe criminali. Sistemul cuprinde

date despre infractorii căutați, dar și despre arme,

autovehicule furate și documente de identitate pierdute. Urmăririle au devenit astfel mai ușoare.

În plus, UE a inclus în Eurojust, autoritatea europeană de

cooperare judiciară, un grup format din judecători și

procurori de înalt rang din toate statele membre ale UE.

Aceștia efectuează cercetări în cazurile de infracțiuni

transfrontaliere grave și ajută autoritățile naționale de aplicare a legii.

Un rol important este jucat și de Europol, autoritatea

europeană de cooperare în materie de aplicare a legii, care

își are sediul în Haga. Aproape 100 de experți și criminaliști

adună informații și date despre infractori și ajută la

urmărirea acestora. Europol realizează analize în domeniul

criminalității și al terorismului, dar și ajută concret

autoritățile naționale la prinderea criminalilor. Pe site-ul

eumostwanted.eu se găsesc semnalmentele criminalilor internaționali căutați de urgență.

Pentru consolidarea cooperării polițienești este prevăzută,

până în 2020, suma de 1 miliard EUR din bugetul UE.

Aceasta servește, printre altele, la finanțarea echipelor

comune de anchetă, a formărilor continue și a noilor tehnologii în țările UE.

Europol

Site-ul de urmăriri al Europol

Despre Eurojust, pe site-ul Comisiei Europene (în engleză)

UE acționează împotriva criminalității organizate

60 de motive bune pentru UE 52 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 9 – UE sprijină securitatea internă

Traficul de ființe umane și exploatarea sexuală a

femeilor și a copiilor sunt crime odioase. UE a

elaborat programe speciale de acțiune împotriva făptașilor.

Peste trei sferturi din victimele traficului de persoane și ale

abuzurilor comise în UE sunt femei. Cele mai multe dintre

ele sunt împinse spre prostituție, uneori cu forța, sau sunt

obligate să muncească pe salarii mici. Tot mai des sunt vizați

și copiii. Victimele provin în mare parte din UE-28, iar cele

mai multe, din România și Bulgaria. Traficul de ființe umane

înseamnă, printre altele, prostituție forțată, muncă forțată

sau trafic de organe. Potrivit unui raport al UE, între 2013 și

2014 s-a înregistrat în UE un total de 15 846 de victime – femei, bărbați, fete și băieți – ale traficului de persoane.

Europa este unită în acțiunile de combatere a traficului de

ființe umane. Printre aceste acțiuni se numără prevenția,

protecția victimelor, urmărirea penală și cooperarea

internațională. De exemplu, Comisia Europeană a lansat o

platformă electronică pe care sunt puse în legătură

aproximativ 100 de organizații de ajutorare a victimelor din întreaga Europă.

Conform legislației UE, victimele traficului de persoane au

anumit drepturi consacrate, cum ar fi dreptul la asistență

juridică si la asistență medicală.

Directiva UE din 2011 privind prevenirea și combaterea

traficului de persoane

Broșură a Comisiei Europeană despre drepturile pe care le au

victimele traficului de persoane

Comunicat de presă al Comisiei Europene referitor la

progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane

UE protejează femeile și copiii împotriva traficului

și a abuzurilor

60 de motive bune pentru UE 53 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Uniunea Europeană acționează energic pentru

combaterea sărăciei: UE și statele membre sunt cei

mai mari donatori pentru programe de dezvoltare. Ele

oferă, împreună, mai mult decât Statele Unite ale

Americii.

Peste jumătate din ajutorul pentru dezvoltare oferit la nivel

mondial provine din Europa. În 2015, Uniunea Europeană și

statele membre au pus la dispoziție suma-record de

68 de miliarde de euro, cu 15 % mai mult decât în anul

precedent. În criza refugiaților, statele și-au mărit din nou ajutorul.

Proporția ajutorului pentru dezvoltare în performanța

economică anuală a crescut la 0,47 %, fiind astfel de peste

două ori mai mare decât în cazul țărilor din afara UE

(0,21 %). Organizația Națiunilor Unite a stabilit obiectivul de

0,7 %, pe care statele membre ale UE nu l-au putut atinge

până acum din cauza crizei economice și a bugetelor

limitate. Ele vor să îndeplinească însă acest obiectiv până în 2030.

Cel mai important obiectiv al politicii de dezvoltare duse de

UE este, conform Tratatului privind funcționarea Uniunii

Europene, „reducerea și, în cele din urmă, eradicarea

sărăciei”. Aceasta presupune, printre altele, asigurarea

hranei, a apei potabile și a educației și combaterea

epidemiilor, printre care SIDA. Alte obiective sunt apărarea

drepturilor omului și a democrației, promovarea egalității

dintre femei și bărbați și combaterea consecințelor

schimbărilor climatice și ale problemelor de mediu. Prin

programele sale de dezvoltare, UE sprijină realizarea acestor

obiective în 160 de țări partenere. Pentru a îmbunătăți

efectele asistenței pentru dezvoltare, UE trebuie să se

concentreze pe țările foarte sărace. Astfel, țările din regiunea Sahel primesc, de exemplu, ajutoare alimentare.

În calitatea sa de principal partener comercial al țărilor în

curs de dezvoltare, UE le acordă acestora acces fără taxe

vamale pe piața europeană. Aceste stimulente ar trebui să

încurajeze guvernele țărilor respective să adopte standarde

internaționale după modelul european, cum ar fi drepturile fundamentale sau drepturile lucrătorilor.

Pentru ca proiectele și programele să fie implementate cu

succes, UE colaborează îndeaproape cu parteneri

internaționali, precum OCDE, UNICEF și Organizația Națiunilor Unite.

Comunicatul de presă al Comisiei Europene din 13.4.2016

Europa este cel mai mare susținător al programelor de dezvoltare în lume

60 de motive bune pentru UE 54 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 10 – Europa se implică în lume

Milioane de persoane din Siria trebuie să își

părăsească țara din cauza războiului civil. UE i-a

ajutat pe refugiații sirieni mai mult decât orice țară

care nu se învecinează cu Siria, oferindu-le o zonă

sigură de refugiu. Și nicio țară nu investește mai mult

decât UE în educația copiilor sirieni.

UE și statele membre sunt, de altfel, cel mai mare donator

internațional. Împreună, acestea au pus la dispoziție peste

9,2 miliarde EUR pentru refugiații sirieni din Siria și din

principalele țări de primire (Liban, Iordania, Turcia, Irak și

Egipt). Este vorba atât de ajutor umanitar direct, cât și de asistență pentru dezvoltare și ajutor economic.

Cu această sumă se asigură accesul oamenilor la apă

potabilă și la instalații sanitare de bază. Peste 1,15 milioane

de refugiați au beneficiat de ajutorul umanitar acordat de

UE, primind alimente, îngrijiri medicale și, în cazul copiilor,

vaccinuri. S-au construit adăposturi pentru mai mult de un

milion de persoane. Sute de mii de copii sirieni au putut

merge la școală datorită ajutorului acordat de UE. Înaltul

Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Nicio

țară nu investește mai mult decât UE în educația copiilor sirieni, asigurată în Siria sau în țările învecinate.”

În eforturile de instaurare a păcii în Siria, UE joacă un rol de

mediator și militează pentru pace în cadrul conferințelor internaționale.

Fișă informativă a Comisiei Europene cu privire la Siria (în

engleză)

Despre ajutorul acordat Siriei de către UE, pe site-ul Comisiei

Europene (în engleză) :

Discursul ținut de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, la Berlin la 7.12.2016 (în engleză)

Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza siriană

60 de motive bune pentru UE 55 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 10 – Europa se implică în lume

Obiectivul politicii europene de vecinătate constă în

crearea unui „cerc de state prietene stabile” în jurul

UE. Politica a luat ființă în 2004, după extinderea

către est a UE. Cu ajutorul ei, UE va continua să apere

valorile universale și, în acest scop, să caute

modalități mai eficace de promovare a democrației, a

libertăților fundamentale și a statului de drept.

Scopul este acela de a asigura prosperitatea și securitatea

tuturor și, în același timp, de a preveni apariția unor linii de

demarcație între UE extinsă și vecinii săi. Strategia servește la stabilizarea continentului și a vecinilor acestuia.

Politica europeană de vecinătate oferă cadrul necesar pentru

cooperarea cu 16 țări partenere din estul, sudul și sud-estul

UE. În Europa de Est, atenția se îndreaptă spre Ucraina,

Belarus și Moldova, precum și spre sudul Munților Caucaz

(Armenia, Azerbaidjan și Georgia), în regiunea

mediteraneană, spre țările nord-africane, și anume Maroc,

Algeria, Tunisia, Libia și Egipt, iar în Orientul Mijlociu, spre

Israel, Teritoriile autonome palestiniene, Iordania, Liban și

Siria. Scopurile urmărite prin politica de vecinătate sunt

acelea de a promova democrația, reformele economice și

securitatea la frontierele externe ale UE, de a stăvili migrația

neregulamentară și de a combate traficul de persoane și terorismul.

UE își asumă, de asemenea, răspunderea comună în

eforturile de prevenire și de soluționare a conflictelor

regionale. Astfel, UE a mediat un acord între Serbia și

Kosovo, după conflictul care a durat zeci de ani. Înaltul

Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a declarat: „Țări din toate părțile lumii ne cer să le sprijinim în procesul de pace.”

În acest scop, UE ajută țările vecine cu experiență și

cunoștințe politice și tehnice, dar și cu o finanțare de

aproximativ 2 miliarde EUR pe an. Pentru perioada cuprinsă

între 2014 și 2020, Uniunea Europeană a prevăzut un sprijin

financiar de 15,4 miliarde EUR pentru Instrumentul european

de vecinătate și parteneriat (IEVP). Asistența se acordă și sub

forma unor împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții

și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

De asemenea, UE oferă înlesniri în domeniul comerțului și al vizelor.

În completarea politicii europene de vecinătate, în 2008 a

fost instituită Uniunea pentru Mediterana și în 2009 a fost creat Parteneriatul estic.

Revizuirea politicii europene de vecinătate (PEV): parteneriate

mai solide pentru o vecinătate mai puternică, 18.11.2015

UE își ajută vecinii

60 de motive bune pentru UE 56 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 10 – Europa se implică în lume

În marile crize și dezastre de pe Glob, cum ar fi

foametea din Somalia, refugiații orașului Mosul din

Irak sau cutremurul din Nepal, UE este prezentă cu

ajutor, fiind un exemplu pentru lumea întreagă.

Împreună, UE și statele membre sunt cel mai mare

donator mondial de ajutor umanitar pentru salvarea

de vieți omenești, iar europenii sunt deseori primii

care ajung la fața locului..

Începând din 1992, Comisia acordă ajutor umanitar în peste

110 țări. În ciuda crizei economice și a bugetelor restrânse,

suma alocată anual pentru acest tip de ajutor se ridică la

aproape 1 miliard EUR, adică 1 % din bugetul general al UE

sau echivalentul a 2 EUR pe cetățean al UE anual. Cu

această sumă, UE vine în fiecare an în ajutorul a aproximativ

120 de milioane de victime ale conflictelor armate și ale

dezastrelor naturale – și salvează vieți omenești. Oamenii

din țări terțe care suferă ca urmare a dezastrelor naturale

sau a războaielor și conflictelor primesc astfel ajutor de urgență..

La momentul de față, sumele prevăzute pentru ajutorul de

urgență sunt folosite îndeosebi în criza refugiaților. Potrivit

estimărilor făcute de UE, numărul de persoane care trebuie

să își părăsească patria din cauza conflictelor și a violenței

se ridică, în întreaga lume, la 65 de milioane, din care

21,3 milioane sunt refugiați și 40,8 milioane sunt persoane

strămutate în interiorul țării lor. Ajutorul de urgență este

utilizat însă și în cazul cutremurelor, al epidemiilor sau al atacurilor teroriste.

Fondurile sunt utilizate în cea mai mare parte (aproximativ

40 %) pentru hrană. Alte domenii în care sunt utilizate sunt

sănătatea și asistența medicală, aprovizionarea cu apă și

dotarea cu instalații sanitare, montarea de corturi și

construirea de adăposturi, precum și școlarizarea în situații

de urgență. Pentru ca banii să ajungă unde trebuie, UE

colaborează cu parteneri internaționali, cum ar fi Organizația

Națiunilor Unite. Fondurile merg în cea mai mare parte

(40 %) spre Africa, dar și spre alte regiuni precum Orientul Mijlociu, regiunea mediteraneană, Asia și America Latină.

În afară de furnizarea ajutorului de urgență, Direcția

Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene

(ECHO) din cadrul Comisiei Europene se ocupă și cu

coordonarea ajutorului acordat de Europa în cazul

dezastrelor produse oriunde în lume. Din 2001 încoace,

Bruxelles coordonează, așadar, ajutorul oferit de statele participante din Europa și din restul lumii.

Suma de bani pe care Uniunea Europeană a primit-o în 2012

odată cu Premiul Nobel pentru pace a fost completată de

Comisia Europeană până la 2 milioane EUR, urmând să fie

folosită în cadrul inițiativei UE „Copiii păcii”, adică pentru

copiii care trăiesc în regiuni de conflict.

Despre ajutorul acordat în cazul dezastrelor, pe site-ul

Comisiei Europene (în engleză)

Comunicatul de presă al Comisiei Europene referitor la

utilizarea sumei primite odată cu Premiul Nobel pentru pace (în engleză)

Europa este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume

60 de motive bune pentru UE 57 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Vin în Europa în speranța unei vieți mai bune sau fug

de războaie și oprimare. Pentru a ajunge în Europa, cei

mai mulți migranți traversează Marea Mediterana,

punându-și viața în pericol, adesea în ambarcațiuni

șubrede. Navele europene au obligația să salveze

oamenii aflați în pericol pe mare, când ambarcațiunile

pe care călătoresc aceștia au ieșit din apele de coastă

ale Libiei.

Principala rută a refugiaților pornește în prezent din nordul

Africii, de obicei din Libia, și ajunge în Italia. Călătoria pune

în primejdie viețile oamenilor, deoarece traficanții lipsiți de

scrupule înghesuie, din cauza cererii mari, tot mai multe

persoane pe ambarcațiuni care nu se află în stare de

navigare. Din calculele Organizației Internaționale pentru

Migrație (OIM) reiese că cel puțin 5 000 de persoane au

murit în 2016 pe Marea Mediterană încercând să ajungă în

Europa. Potrivit estimărilor făcute de Frontex, aproximativ

364 000 de persoane au ajuns anul trecut (2016) în Europa

traversând Marea Mediterană. Cei mai mulți proveneau din Nigeria, Eritreea, Guineea, Côte d’Ivoire și Gambia.

UE are, din 2004, propria agenție care se ocupă cu protecția

frontierelor și cu operațiunile de salvare pe mare: Agenția

europeană de protecție a frontierelor, Frontex, cu sediul la

Varșovia. Multă vreme, misiunile efectuate de Frontex au

depins de statele membre ale UE. Acestea trimiteau la fața

locului atât personalul, cât și echipamentele necesare, cum

ar fi elicoptere și nave, care apoi erau utilizate „sub drapelul

UE”. Între timp, agenția a fost extinsă, devenind Agenția

Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, și

dispune acum de propriile echipamente și de o rezervă de

personal care poate fi mobilizat rapid și care este alcătuită din 1 500 de polițiști de frontieră din statele membre.

Bugetul agenției a crescut constant, de la crearea acesteia.

În 2016, Frontex avea la dispoziție 254 de milioane EUR.

Comparativ, autoritatea de poliție europeană Europol avea în 2016 un buget de 100 de milioane EUR.

În contextul crizei refugiaților, rolul agenției de protecție a

frontierelor a fost extins, iar personalul acesteia a fost

suplimentat. De exemplu, Frontex ajută Grecia la

înregistrarea refugiaților care ajung pe teritoriul său. Agenția

coordonează, de asemenea, returnarea migranților care au

intrat în UE în mod neregulamentar și salvează de la înec

refugiații aflați în pericol pe Marea Mediterană.

România contribuie în mod substanțial la consolidarea capacității operaționale a Agenției FRONTEX.

În 2015, România s-a plasat pe primul loc ca număr de zile

de detașare a polițiștilor de frontieră (13.972) și ca număr de polițiști detașați (243).

În 2016, România și-a dublat angajamentele inițiale, urmare

a multiplelor solicitări de suplimentare cu resurse umane și

materiale formulate de Agenție. Astfel, în anul 2016 au fost

detaşaţi în misiuni FRONTEX 426 poliţişti de frontieră,

experți în diverse profiluri și mijloace tehnice (4 nave

maritime de patrulare, 7 autospeciale cu termoviziune, 10

echipaje canine, 1 microbuz, 1 autocar, 31 autospeciale de

patrulare, 36 autoturisme de serviciu, un Heart Beat

Detector), în 15 operaţiuni comune și un proiect (Seconded Guest Officer - SGO), organizate sub egida FRONTEX.

În anul 2017 Romania va detașa în cadrul operațiunilor

comune Frontex un număr de 180 experți, cu mijloace

tehnice aferente tipului de detașare (4 nave maritime, 2

elicoptere, 3 autospeciale cu termoviziune, 10 echipaje

canine, 6 autospeciale de patrulare și 32 autoturisme de serviciu).

Resursele și fondurile disponibile pentru operațiunile

desfășurate de UE pe mare au fost triplate față de 2015.

Prin operațiunile comune Poseidon, Triton și SOPHIA, UE a

salvat, din 2015 până în prezent, viețile a peste 400 000 de

persoane care riscau să moară în Marea Mediterană și în

Marea Egee. De asemenea, 303 nave au fost aduse în

imposibilitatea de a fi utilizate și 89 de călăuze și traficanți

presupuși au fost predați autorităților italiene.

Comunicatul Frontex din 6.1.2017 (în engleză)

Operațiunile desfășurate de UE în Marea Mediterană (în

engleză)

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților

Europa salvează vieți omenești

60 de motive bune pentru UE 58 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților

Anul 2015 a fost anul crizei refugiaților. Numărul de

oameni care au ajuns în UE este fără precedent. Așa

că tot mai multe voci au cerut consolidarea

frontierelor externe ale UE. Din 2016, UE are o nouă

poliție de frontieră și gardă de coastă la nivel

european.

Noua poliție de frontieră și gardă de coastă este mai bine

dotată și dispune de o rezervă de cel puțin 1 500 de polițiști

de frontieră care pot fi mobilizați rapid. Ea s-a format din

agenția Frontex a UE, dar, spre deosebire de Frontex, nu mai

depinde de sprijinul statelor membre. Astfel, noua structură

nu mai trebuie să aștepte împrumuturi din partea diferitelor

țări, ci își poate achiziționa singură echipamentele. Numărul

de angajați permanenți urmează să ajungă la 1 000 de

persoane până în 2020, adică va fi de peste două ori mai

mare decât în cazul Frontex. Noua poliție de frontieră și

gardă de coastă desfășoară deja misiuni la frontiera turco-bulgară și la granița nordică a Greciei.

În plus, UE a consolidat Codul frontierelor Schengen. Astfel,

toți cetățenii UE vor fi controlați obligatoriu, atât la intrarea

în UE, cât și la ieșirea din UE. Verificarea sistematică a

resortisanților țărilor terțe este deja obligatorie. Se

estimează că 5 000 de cetățeni ai UE au plecat în zonele de

conflict și s-au alăturat unor grupări teroriste, precum așa-

numitul Stat Islamic. La revenirea în Europa, unii dintre luptătorii străini au participat la atacuri teroriste.

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a prezentat o

propunere de sistem de înregistrare a persoanelor care intră

în UE – sistemul european de informații și de autorizare

privind călătoriile (ETIAS) – după modelul unui sistem care

există deja în SUA. Prin sistemul european de informații

privind călătoriile, cetățenii din afara UE care doresc să intre

în spațiul Schengen sau să iasă din acesta fără viză

urmează să fie înregistrați și verificați în prealabil. De fiecare dată se vor consemna data, locul și scopul călătoriei.

Aceste informații urmează să fie confruntate cu bazele de

date referitoare la securitate și la activitatea teroristă de

către inspectorii responsabili, care decid cine poate intra pe

teritoriu. Este vorba, așadar, de un sistem informatizat de

eliberare a autorizațiilor de intrare. „Trebuie să știm cine traversează frontierele noastre”, a declarat președintele

Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În viitor, călătorii

trebuie să se înregistreze în prealabil online – prin completarea unui formular pe internet.

UE vrea astfel să descurajeze planurile de intrare în UE ale

teroriștilor, infractorilor și celor întorși din țările aflate în

război civil. Sistemul de înregistrare urmează să devină

operațional în 2020 și va putea fi utilizat și de Europol,

autoritatea europeană de poliție. Pentru realizarea sistemului

sunt necesare, conform estimărilor, investiții în valoare de 212 milioane EUR.

Comunicatul de presă al Comisiei Europene referitor la

sistemul european de informații privind călătoriile

Fișă informativă – Controale sistematice la frontierele externe ale UE (în engleză)

Europa își păzește frontierele

60 de motive bune pentru UE 59 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților

Drumul spre Europa pe care se angajează cei care fug

din țările lor este unul periculos. Nouă din zece

refugiați și migranți au dat bani traficanților de

persoane care acționează în cadrul unor grupuri de

crimă organizată. Persoanele care introduc ilegal

migranți au câștigat, numai în 2015, peste

4 miliarde EUR de pe urma migranților pe care i-au

dus în Grecia și în Italia. UE ia măsuri de combatere a

rețelelor infracționale de traficanți de persoane.

Începând din vara anului 2015, în largul coastelor Libiei

patrulează vase militare ale statelor membre ale UE, în

cadrul operației SOPHIA. Principala lor sarcină este să

depisteze ambarcațiunile traficanților, să le abordeze și să le

aresteze echipajul. La aceste acțiuni s-a adăugat lupta

împotriva contrabandei cu arme, prin care se vizează tăierea

canalelor de aprovizionare ale Daesh. În acest sens, UE își

unește forțele din Marea Egee cu autoritățile turce și cu alianța militară NATO.

În cadrul aceleiași operații, SOPHIA, paza de coastă libiană

beneficiază de programe de formare. În primăvara anului

2017, urmează să intre în funcțiune Rețeaua mediteraneană

Seahorse, prin care autoritățile de frontieră din țările nord-

africane vor fi sprijinite în acțiunile întreprinse împotriva călăuzelor și a traficanților de persoane.

În martie 2016, UE a ajuns la o înțelegere cu Turcia, în

scopul de a bara drumul traficanților pe Marea Egee. În locul

unei traversări periculoase a Mării Egee, refugiaților sirieni li

se oferă posibilități sigure și legale de a ajunge în UE. În

urma înțelegerii s-au înregistrat succese vizibile. Astfel,

numărul de persoane care sosesc zilnic pe această cale a

scăzut, odată cu intrarea în vigoarea a Declarației UE-Turcia,

la 100, față de 10 000 în octombrie 2015. Pentru ca

refugiații să trăiască în demnitate și să își poată construi o

viață nouă în Turcia, UE pune la dispoziție, într-o primă

etapă, 3 miliarde EUR, care servesc, printre altele, la școlarizarea a sute de mii de copii sirieni aflați în Turcia.

Din 2016, în cadrul Europol există o nouă structură – Centrul

european privind introducerea ilegală de migranți – prin care

statele membre sunt ajutate să anihileze rețelele infracționale implicate în traficul de migranți organizat.

La nivelul României, efectele fluxurilor de migrație pe rutele

care traversează sudul şi sud-estul Europei (inclusiv prin

Bulgaria și Serbia) sunt minime. În anul 2016, România a

fost puţin afectată de fluxul migrator care se manifestă pe

ruta Balcanilor de Vest. Autoritățile române monitorizează cu

atenție situația, atât la Marea Neagră, cât și la frontierele cu Serbia.

Numărul migranţilor ilegali detectaţi la frontierele României

arată o tendinţă de scădere, fiind înregistraţi 1400, în 2015, şi 1391, în 2016.

Informații despre operația SOPHIA (în engleză)

Centrul european privind introducerea ilegală de migranți (în engleză)

Europa luptă împotriva traficanților de persoane

60 de motive bune pentru UE 60 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților

Motivele pentru care oamenii își părăsesc patria sunt

diverse: războaie, sărăcie sau persecuție politică. Prin

noile parteneriate în materie de migrație, UE vrea să

le creeze oamenilor perspective mai bune în țara lor.

Oamenii fug din calea războiului, cum este cazul sirienilor,

din calea sărăciei și a opresiunii, cum este cazul eritreenilor,

din calea grupării teroriste islamiste Boko Haram, cum este

cazul nigerienilor, sau, pur și simplu, în căutarea unei vieți

mai bune. UE colaborează strâns cu câteva țări din Africa

pentru ca refugiații să se bucure de condiții de viață mai

bune și să rămână mai aproape de țara lor.

Cu alte cuvinte, UE vrea să combată cauzele migrației.

Pentru a sprijini dezvoltarea și securitatea în regiunile

deosebit de afectate, Uniunea Europeană a creat Fondul

fiduciar de urgență pentru Africa. Fondul dispune de peste

2,4 miliarde EUR care provin din bugetul UE, din Fondul

european de dezvoltare și din contribuțiile statelor membre și ale altor donatori.

Prin încheierea, într-o primă fază, a șapte noi parteneriate,

UE și-a intensificat cooperarea cu țările africane în materie

de migrație, pentru ca împreună să îmbunătățească situația

umanitară la fața locului, să combată traficul de migranți și

să faciliteze returnările. Au fost încheiate până în prezent

acorduri cu Etiopia, Mali, Niger, Nigeria și Senegal. UE

folosește o „combinație de stimulente pozitive și negative”

pentru a convinge aceste țări de origine și de tranzit să

coopereze, astfel încât numărul celor care își părăsesc țara

să fie cât mai mic posibil, migranții să fie primiți în țările de

tranzit și migranții fără drept la azil să poată fi returnați în

număr mai mare în țările lor natale. În schimbul cooperării,

UE promite înlesniri comerciale și mai mult ajutor pentru

dezvoltare. În Niger, numărul de migranți care traversează

deșertul în direcția Libiei a scăzut astfel de la 70 000 în

mai 2016 la 1 500 în luna noiembrie a aceluiași an.

Pentru a contracara motivele care îi fac pe oameni să fugă

din țara lor, Comisia Europeană vrea să dea un impuls mai

puternic sectorului privat din Africa, prin intermediul unui

fond de investiții de ordinul a câteva miliarde. De aceea, în

septembrie 2016 a propus Planul de investiții pentru Africa

și vecinătatea UE, în valoare de 44 de miliarde EUR. Prin

faptul că riscurile vor fi acoperite, întreprinderile private ar

trebuie să fie motivate să investească, de exemplu, în

economia energetică și în sectorul de prelucrare. Una dintre

principalele cauze ale migrației este tocmai aceea că în țările

în curs de dezvoltare creșterea economică se menține la cel

mai scăzut nivel din 2003 încoace. Președintele Comisiei

Europene, Jean­Claude Juncker, a declarat: „Noul nostru plan

va oferi soluții salvatoare pentru oamenii care, în lipsa

acestuia, ar fi nevoiți să pornească în călătorii periculoase, în căutarea unei vieți mai bune.”

Primele rezultate ale parteneriatelor încheiate în domeniul

migrației cu țările africane (în engleză)

Despre Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa (în

engleză)

Europa combate cauzele migrației

60 de motive bune pentru UE 61 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 11 – Europa vine în ajutorul oamenilor afectați de criza mondială a refugiaților

Cu mult înainte de criza refugiaților din 2015, UE și-a

stabilit ca obiectiv să armonizeze politica în materie

de azil și de refugiați. Însă numeroase state membre

ale UE au adoptat atitudini diferite în această

privință, ceea ce s-a văzut mai ales în contextul crizei

refugiaților. Comisia Europeană insistă asupra unor standarde minime comune.

Politica europeană în materie de azil și refugiați își are

originile în Tratatul de la Roma, din 1957. Ideea de bază este

să se creeze un spațiu unitar de protecție, în care toți

refugiați să fie tratați egal și în care fiecare stat membru să ofere același nivel de protecție.

În acest scop, UE a armonizat treptat temeiurile juridice.

Astfel că în toate țările sunt valabile o serie de standarde

minime pentru primirea și asistarea solicitanților de azil, iar

procedurile de azil trebuie să se desfășoare după aceleași

norme. Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților a

fost încorporată în dreptul european.

De la intrarea în vigoare a Regulamentului Dublin, adică din

1997, solicitanții de azil trebuie să își depună cererile de azil

în statul membru în care au intrat prima dată. Întrucât criza

refugiaților a scos la iveală lipsurile acestei norme, în

prezent se poartă discuții cu privire la reformarea sistemului Dublin.

Ca urmare a crizei refugiaților din 2015, la frontierele

externe ale UE din Grecia și Italia au fost create, la

propunerea Comisiei Europene, centre de primire inițială și de

înregistrare a refugiaților, așa-numitele puncte fierbinți

(hotspots). Refugiații care ajung în aceste locuri sunt

înregistrați și identificați cu ajutorul amprentelor digitale. Tot

prin aceste centre se organizează și transferul refugiaților în

interiorul UE, conform celor convenite de majoritatea statelor

membre la propunerea Comisiei Europene. La nivelul UE s-a

decis ca 160 000 de refugiați din Grecia și Italia – țări

deosebit de afectate de valul de refugiați, din cauza poziției

lor geografice – să fie transferați în alte state membre,

conform unei grile de repartizare precise. În vara anului

2016, Comisia Europeană a propus noi reforme, cum ar fi simplificarea procedurilor de azil,

norme comune pentru protejarea drepturilor persoanelor

care au nevoie de protecție și armonizarea într-o mai mare măsură a condițiilor de primire în UE.

România contribuie de o manieră consistentă la sprijinirea

acțiunilor Biroului European de Suport în domeniul Azilului

(BESA), prin participarea unor experți în cadrul echipelor de

sprijin pentru azil ale Biroului, și la misiunile circumscrise Planurilor Operaționale .

În conformitate cu sarcinile asumate de România în baza

celor două Decizii de relocare, țara noastră va reloca de pe

teritoriile Italiei și Greciei un număr de 4.180 persoane aflate

în nevoie de protecţie internaţională(1.608 din Italia şi 2.572

din Grecia). În baza Deciziei 1754/2016, România va trebui

să preia încă 1.995 persoane, fie sirieni de pe teritoriul

Turciei, prin programe de admisie legală, fie prin relocare din Grecia sau Italia.

În perioada 2015-2017, numărul total cereri de azil depuse

în România au fost:

• în 2015: 1.266 cereri de azil;

• în 2016: 1.886 cereri de azil, din care 554 solicitanți de

protecție internațională au fost transferați în cadrul

mecanismului de relocare internă (511 din Grecia și 43

din Italia).

• în 2017: 393 cereri de azil, din care 14 solicitanți de azil

au fost transferați în cadrul mecanismului de relocare

internă (12 din Grecia și 2 din Italia);

EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil

UE susține ideea unor standarde unitare în materie de azil în Europa

60 de motive bune pentru UE 62 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Când se gândesc la UE, oamenii au deseori în minte

imaginea unui monstru birocratic a cărui activitate de

bază este să standardizeze curbura castraveților. UE

nu este în niciun caz o caricatură. Principiile pe care

Comisia Juncker le aplică atunci când propune noi acte cu putere de lege sunt moderația și autolimitarea.

În capul oamenilor s-au fixat multe stereotipuri despre

aparentul exces de reglementare din partea UE, chiar dacă

vestita normă referitoare la castraveți a fost desființată de

mult. Sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, Comisia

Europeană vrea să lase deoparte discuțiile deplorabile de

reglementare a recipientelor de ulei sau a capetelor de duș.

Credoul Comisiei Juncker este că Europa trebuie să acționeze numai când este nevoie.

Nu sunt vorbe goale. De la preluarea mandatului, în 2014 mandatului, în 2014, Comisia Europeană prezidată de Jean-

Claude Juncker a retras aproximativ 100 de propuneri de

acte normative și a lansat cu 80 % mai puține inițiative

decât în cursul mandatului precedent. Mai mult, toate

dispozițiile existente au fost supuse unei verificări temeinice.

„Nu vom reuși să transformăm Europa într-un loc mai bun și

mai demn de încredere decât dacă ne concentrăm asupra

domeniilor în care Europa poate oferi o valoare adăugată

reală și poate obține rezultate”, afirmă Președintele Comisiei.

Cetățenii și întreprinderile europene doresc ca legiuitorii

europeni să își dedice timpul și eforturile chestiunilor

importante și urgente, și simultan să vizeze formularea de

legi simple, bazate pe probe, previzibile și proporționale, care să aducă beneficii maxime.

Obiectivul Comisiei Juncker este de a evalua legislația

actuală a UE pentru a se asigura că aceasta corespunde în

continuare obiectivului urmărit și conduce la rezultatele

dorite. Comisia se consultă la intervale regulate cu un grup

de experți la nivel înalt alcătuit din reprezentanți ai statelor

membre, ai mediului de afaceri și ai societății civile, pentru a

determina modalitățile de sporire a eficienței și eficacității

legislației UE, prin reducerea costurilor și a poverilor, fără a submina obiectivele de politică.

De altminteri, legile europene nu sunt scrise de niște

birocrați anonimi. Directivele și regulamentele sunt

întotdeauna adoptate de ambii legiuitori, Parlamentul

European ales prin vot direct și guvernele alese în mod

democratic ale statelor membre. Nicio lege a UE nu se adoptă fără participarea Germaniei.

Discursul președintelui Juncker din 14.9.2016 privind starea

Uniunii

Partea 12 – UE reduce birocrația

O Europă impunătoare în chestiunile majore și discretă în chestiunile minore

60 de motive bune pentru UE 63 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 12 – UE reduce birocrația

Birocrația UE are o reputație proastă. Mulți consideră

că nenumărații funcționari și instituții din Bruxelles

huzuresc pe banii cetățenilor, dar cifrele demonstrează contrariul.

În instituțiile europene muncesc aproximativ 55 000 de

oameni, dintre care aproape 34 000 la Comisia Europeană.

Nu este mult, dacă ne gândim că personalul UE se află în

serviciul a 510 milioane de cetățeni – adică un funcționar sau angajat al UE pentru 10 000 de locuitori.

Potrivit datelor din 2016, în România sunt 1,2 milioane de

angajați bugetari, dintre care 28% lucrează în administrațiile

publice locale sau centrale.

Desigur că există tot mai multe cereri de reducere a

aparatului administrativ. Asociația Contribuabililor Europeni

propune, de exemplu, ca numărul de funcționari să fie redus

la mai puțin de 40 000. Criticii uită însă prea lesne că UE s-a

tot extins în ultimii ani, ajungând la 28 de state membre, și

că i-au fost atribuite mai multe sarcini – cum le-ar putea îndeplini dacă administrația nu este la rândul ei mărită?

Numai 6 % din bugetul total al UE se folosesc pentru

administrație (salarii, pensii și servicii de traducere), iar de

restul de 94 % beneficiază statele membre și cetățenii. Și

încă o comparație: administrația UE costă 8,3 miliarde EUR

pe an, în timp ce statele membre cheltuiesc 2 200 de miliarde EUR pe an pentru administrațiile lor.

Nici prejudecata că funcționarii de la Bruxelles huzuresc nu

stă în picioare. Funcționarii Comisiei încep cu un salariu de

bază de aproximativ 2 300 EUR pe lună, la care se adaugă

alte suplimente. Cel mai mare salariu de bază, adică

aproximativ 16 000 EUR pe lună, este câștigat numai de

câțiva funcționari înalți. Salariile funcționarilor UE evoluează

la fel ca salariile colegilor lor dintr-un anumit grup de țări.

Trăgând linie, funcționarii UE au pierdut, în anii trecuți, mai

multă putere de cumpărare decât colegii lor din

administrațiile naționale, ca urmare a măririi contribuțiilor la

pensie și a introducerii unei taxe de criză. Între 2004 și

2011, pierderea puterii de cumpărare a fost de 7,6 % în

cazul funcționarilor europeni,. În plus, Comisia Europeană a

anunțat că până în 2020 va economisi în total 8 miliarde EUR în salarii.

Statistici referitoare la personalul Comisiei Europene

Administrația Uniunii Europene

UE nu este un moloh administrativ – Europa ne costă mai puțin decât credem

60 de motive bune pentru UE 64 De ce avem nevoie de Uniunea Europeană

Partea 12 – UE reduce birocrația

Care este cel mai mare contributor la bugetul UE? În

cifre absolute, Germania. Dar nu și dacă privim

costurile în raport cu numărul de cetățeni și cu

puterea economică. Din acest punct de vedere, cele

mai mari contribuții în 2015 au fost ale Olandei și Suediei.

Germania este prima economie a Uniunii Europene și, în

comparație cu multe state est-europene, este o țară bogată.

Este normal, așadar, că statul german dă la bugetul UE mai

mult decât ia din acesta – pentru a ajuta statele mai sărace.

Germania este deci un contribuitor net la bugetul UE (în timp ce alte state sunt beneficiare nete).

Dacă împărțim la numărul de locuitori contribuția României

la bugetul UE, aceasta se situează pe locul opt în

clasamentul plăților pe cap de locuitor. În clasamentul

beneficiarilor neți – care primesc mai mult decât plătesc –,

locul întâi era ocupat în 2015 de slovaci. Slovacia a primit

din bugetul Uniunii, în termeni pur aritmetici, 571 EUR pe cap

de locuitor. Locurile următoare au fost ocupate de cehi

(541 EUR), maghiari (470 EUR) și greci (454 EUR). România este pe locul 24, cu 259 EUR.

Bugetul UE s-a ridicat în 2015 la un total de 145 de miliarde

EUR, din care peste 80 % proveneau din contribuțiile statelor membre.

Pentru a stabili însă dacă din apartenența la UE decurg mai

multe avantaje sau mai multe dezavantaje, trebuie luate în

considerare și alte elemente, nu doar situația contribuțiilor

nete. Printre alți factori generatori de numeroase beneficii se

numără, de exemplu, stabilitatea politică și securitatea,

posibilitatea de a călători nestingherit, piața internă și euro

ca monedă de referință. Nicio altă economie din Europa nu

profită atât de mult de pe urma pieții unice europene precum

economia germană – fapt ce se datorează orientării spre exporturi a acesteia.

Eurostat data on the EU Budget for 2015

Date întocmite de Eurostat cu privire la bugetul UE pentru

2015

UE rentează

60 DE MOTIVE BUNE PENTRU UE

60 DE ANI DE LA TRATATUL DE LA ROMA

Publicată de:

Comisia Europeană

Reprezentanța în România

020492 Bucureşti

Strada Vasile Lascăr 31

+40 (0) 21 – 203 5400

http://ec.europa.eu/romania

Situația din: martie 2017

REPREZENTANȚA ÎN ROMÂNIA