6-T2-MM. Orasul Si Reactia PM

7/18/2019 6-T2-MM. Orasul Si Reactia PM

http://slidepdf.com/reader/full/6-t2-mm-orasul-si-reactia-pm 1/62

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

ne reamintim



ne reamintim


despăr țirea radicală

de tradiția clasică

t




OI. Context: arhitectura modernă și mișcarea modernă,modernitatea, avangardele artistice, războiul,

revoluțiile

O2. Centre ale MM avangardele din arhitectură

legătura între concepție și producție imperativele cotidianului modern

O3. Construcția unui nou limbaj formal morfologie, sintaxă, program estetic și teoretic

program reflexiv

O4. Consumul noului limbaj / stilul internațional

t2Mișcarea Modernă




t

despărțirea radicală: ORAȘUL OI. critica MM față de orașul tradițional O2. orasul funcționalist O3. urbanism liber vs. țesut tradițional




MUTAȚIILE SECOLULUI AL XIX-LEA- saltul demografic, dezvoltarea și transformarea orașelor - revoluția industrială

- gândirea liberală și democrația- ideologiile naționale

- încrederea în gândirea pozitivistă și în progresul științific- schimbările din artă și din teoria artei

NOI PROBLEME Î N FAȚA ARHITECȚILOR

- Dezvoltarea urbană f ăr ă precedent induce o nouă problematică cantitativă șicalitativă în termeni de circulație, gestiunea terenurilor, echipamente urbane, locuințe pentru o pătur ă socială deprivilegiată etc.

- Nu numai noutatea este copleșitoare, dar și anvergura problemelor, în general,depășeste cu mult scara la care acestea se puseser ă până atunci.

- Apar noi tipuri de clădiri – fabrici, gări, hale alimentare, alte tipuri de clădiriadministrative etc. Găsirea formelor adecvate noilor programe urbane, purtătoare aleunei noi semnificații, devine terenul unor preocupări foarte diversificate.

- La fel și căutarea modalităților de folosire expresivă și constructivă a noilormateriale și tehnologii de construcție (metalul și betonul armat), căutări care trebuie puse în legătur ă și cu dezvoltarea științelor inginerești.

- Arhitectura caută programatic să exprime spiritul noii epoci.




OI. critica MM față de orașul tradițional

Punctele de vedere ale reprezentantilor Miscarii Moderne legate de oras s-au bazat pecritica orasului traditional, pe incapacitatea acestuia de a face fata schimbarilor aduse desec. XIX siau dus la castigarea unei noi responsabilitati sociale alaturi de reabilitarea rolului

arhitectului in societate.

Direcții centrale ale criticii (funcționale și estetice): AglomerareaLocuința de proastă calitate pentru cei mulți Viteza Nepotrivirea cu spiritul epocii purtat de avangarde (și noua estetică)




Pentru a înțelege mai bine perspectiva MM asupra problematicii urbane,trebuie să ne raportăm la maniera lor de a percepe orașul.

În contextul schimbărilor radicale aduse de secolul al XIX-lea, orașul industrial sedezvoltă (sub semnul înfrumusețării”; v. cursul despre oraș), dar reprezentanții MMvedeau în primul rând racilele orașului industrial:

- aglomerarea,- insalubritatea,- locuințele foarte proaste ale oamenilor săraci (în număr mare),- inadecvarea la circulația automobilului,- haosul,- dezordinea stilistică …




critica orașului industrial – cealaltă față a orașului frumos“ aglomerarea, insalubritatea, locuințele foarte proaste ale oamenilor săraci, inadecvareala circulația automobilului, haosul, dezordinea stilistică …













l / / / / l d hi / f i / l d d





Charles Booth, Descriptive

Map of London Poverty, 1889

l I / IAC / 2014 15 / DITACP / F l d A hi / UAUIM f A M i ZAHARIADE / l R d T d PONTA





… nepotrivirea cu epoca modernă

l I / IAC / 2014 15 / DITACP / F lt t d A hit t / UAUIM f A M i ZAHARIADE / l t R d T d PONTA




George Grosz, Ameise, 1920 + un interior burghez

un oraș al inegalităților:aglomerat,neigienic, pestilențial,

haotic, dezordonat,nepotrivit cu societatea democratiă nepotrivit cu industrianepotrivit cu arta de avangardă

Revoltător!

critica orașului de secol XIX – cum era perceput de moderniști?

l I / IAC / 2014 15 / DITACP / F lt t d A hit t / UAUIM f A M i ZAHARIADE / l t R d T d PONTA




critica orașului de secol XIX – cum era perceput de moderniști? un oraș al inegalităților: aglomerat, neigienic, pestilențial, haotic, dezordonat,nepotrivit cu democrația, industria și cu arta de avangardă

George Grosz, Die Großstadt , 1916-1917 / To Oskar Panizza, 1917

anul I / IAC / 2014 15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof Ana Maria ZAHARIADE / lect Radu Tudor PONTA




un oras al inegalităților:aglomerat,neigienic, pestilențial,

haotic, dezordonat,nepotrivit cu societatea democratică nepotrivit cu industrianepotrivit cu arta de avangardă

Revoltător!


George Grosz, Dämmerung , 1922





vă semnalez






formaliști,conservatori,

neimplicați,fără preocupări adecvate timpurilor noi

critica arhitectului secolului al XIX-lea

George Grosz, Grauer Tag , 1921

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof Ana-Maria ZAHARIADE / lect Radu Tudor PONTA




Limbaj construcția unui nou limbaj formal Weissenhofsiedlung, 1927

Oraș construcția unei abordări comune ca generalizare a unoratitudini personale, par țiale

OI. orașul funcționalist

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof Ana-Maria ZAHARIADE / lect Radu Tudor PONTA



anul I / IAC / 2014 15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Le Corbusier un alt tip de arhitect – un alt tip de oraș

(Vers une architecture, 1923)Urbanisme, 1925

Orașul ca generalizare a locuințeimoderne.

Noul tip de oraș care să se potrivească mașinii, artei deavangardă, noilor nevoi sociale, darmai ales noului tip de locuitor alorașului modern.





Pavillion de l„Esprit Nouveau, 1925Immeubles-Villas, 1922creșterea înălțimii pentru a elibera solul(scăderea procentului de ocupare a soluluiîn condițiile creșterii densității)





Immeubles-Villas, 1922Cartierul „se ridică” pe verticală și eliberează solul (scăderea

procentului de ocupare a solului în condițiile creșterii densității)




p

Une Ville Contemporaine, 1922

O nouă estetică urbană

Descongestionarea centruluiDensități mari în condiții bune deigienă și însorire

Facilitarea transporturilor: mașinanu jenează pietonul, nici pietonulmașina

Creșterea suprafeței plantateSegregarea funcțiunilor




p

cele 4 mari funcțiuni ale orașului: locuire,

circulație, muncă, loisir

trebuie să se intersecteze cât maipuțin, și să nu se jeneze între ele.





p


Ville contemporaine de trois millions d'habitants, Sans lieu, 1922 (Fondation Le Corbusier, http://www.fondationlecorbusier.fr/)

Un jour de juillet 1922, Marcel Temporal ayant pris la direction de la section urbaine du Salon d'Automne, vint proposer à Le Corbusier de fairequelque chose pour le prochain salon de novembre: "L'art urbain c'est la boutique, l'enseigne en fer forgé, la porte de la ma ison, la fontaine dans la

rue, tout ce que nos yeux voient de la chaussée, etc. Faites-nous donc une belle fontaine ou quelque chose de semblable!" dit-il.

On fit autre chose: on fit l'étude d'une "Ville Contemporaine de 3 Millions d'Habitants". Grand stand de 27 mètres de long, c omportant, entre

autres, un diorama de 100 m2. Tout cela, sans un sou; l'aventure aurait avorté sans la généreuse intervention de Francis Jour dain, président duSalon d'Automne.

Par cette étude, on pénétra dans le monde miraculeux des certitudes imminentes. L'analyse conduit à des dimensions, des échelles nouvelles et la

synthèse à un organisme urbain si différent de ce qui existe que l'esprit a peine à se l'imaginer.

Toutes les discussions imaginables, passionnées suivi cette étude, s'enflant chaque jour davantage : "Vous travaillez pour la lune!" dirent les amis.

Jusqu'ici, aucun argument technique n'est venu combattre efficacement les propositions rationnelles de ce projet.

(Fondation Le Corbusier, http://www.fondationlecorbusier.fr/)




Une Ville Contemporaine, 1922 problematizarea proiectării orașului de pe o poziție functională și rațională înseamnă rezolvarea“ celor patru funcțiuni (locuința, munca, circulația, timpul liber), considerateseparat.În acest sens, forma orașului urmează și ea funcțiunea, iar segregarea funcțională

intervine ca zonare“, dar și ca efect al problematizării distincte a fiecărei funcțiuni(locuire, muncă, circulație, loisir).




Une Ville Contemporaine, 1922 problematizarea proiectării orașului de pe o poziție funcțională și rațională înseamnă rezolvarea“ celor patru funcțiuni, considerate separat. În acest sens, forma orașuluiurmează și ea functiunea, iar segregarea funcțională intervine ca zonare“, dar și caefect al problematizării distincte a fiecărei funcțiuni (locuire, muncă, circulație, loisir).










Le Corbusier – schițe pentru orașul Nemours / la ville radieuse“

Zona de locuit: separată de alte funcțiuni Circulație: a pietonilor total separată de a mașinilor

Cartierul: se construiește pe verticală (nu pe orizontală, coagulat în timp)Soare, igienă, vegetațieLocuințele: plutesc într -o mare de vegetație Spatiul urban: difuz, explodat“, fără formă precisă URBANISMUL LIBER“




Urbanisme, Nemours, Algeria, 1933 La commande du plan d'urbanisme de la future ville de Nemours fut passée par la Municipalité à MM. Breuillot (CIAM) et Emery (CIAM) d'Alger en collaboration avec Le Corbusier et P. Jeanneret. Le plan fut accepté en 1935. Achevé, il fut tenu secret afin de rechercher les capitaux utiles pour l'achat des terrains et, dumoins, l'option sur ceux-ci. En effet, Nemours, petite bourgade de la première colonisation algérienne semblait devoirdevenir subitement une importante petite ville neuve de 50.000 habitants environ: un grand port était en construction, ainsique la ligne de chemin de fer qui drainait tout l'est marocain.

200.000 francs suffisaient pour obtenir les options, 10 millions suffisaient pour acheter les terrains. Il ne se trouva personne pour faire l'opération (ni les grands groupes financiers, ni les organisations coloniales)... Leçon : L'Antiquité, le Moyen A ge,la Renaissance, etc. ont construit des villes de toutes pièces. Mais, en pleine ère machiniste, la France ne possède pas lemécanisme légal qui puisse déclencher la construction de la nouvelle ville de Nemours, - le plan étant adopté par la

Municipalité. On a construit un port important, une grande voie ferrée. Pour le port, pour la voie ferrée, les programmesétaient précis, les prévisions faites, les enquêtes, les calculs, les devis: administration, réalisation, délais, etc.... Tout ceciétait régulier et fut fait.





Urbanisme, Nemours, Algeria, 1933

Port et chemin de fer; corollaire: une ville neuve. La ville neuve naîtra, vivra ou ne vivra pas, au gré des hasards. Port, chemin de fer: personnel supérieur, personnel subalterne. Cité industrielle de transformation: directeurs, ingénieurs,contremaîtres, ouvriers. Cité d'affaires: directeurs, employés. Base militaire: officiers, soldats. Centre touristique: hôtel s,etc., etc... Autant de familles, autant de logis. Autant de spécialistes de toute sorte qu'il faut recruter, loger. Il semble que lesordres sont faciles à donner, le programme facile à établir, le recrutement régulièrement à entreprendre. C'est naturel, n'es t-

ce pas? Et la ville se construit? Pas du tout. Cette organisation n'est pas dans les usages d'aujourd'hui. Des hommes débarqueront, isolés, cherchant à louer leur travail, cherchant à se loger. On les mettra dans desbaraquements... L'autorité n'a pas agi, elle a failli. Désormais, la ville sera dans la pourriture.

Les 18 immeubles d'habitation sont rigoureusement orientés sur le soleil le plus favorable pour l'Afrique du Nord (Nord -Sud).





Segregarea celor 4 funcțiuni:- locuire- muncă - circulație- loisir

Spațiul urban al urbanismului liber eexplodat”:

- nu mai e clar formalizat / delimitat înforme tradiționale- fiecare funcție a orașului capătă

individualiate (este considerată separat)

Locuința devine formă”, monument”,cartierul se ridică pe verticală

Se compune liber urbanismul liber ”

Funcțiunile urbane, pline de nuanțe, seamestecă sau se delimitează organic

în oraș și se susțin reciproc.

Spațiul urban este caracterizat de țesutulurban:

- sistemul ierarhizat alcătuit dinelemente obișnuite – stradă, insulă – și elemente extraordinare/speciale – monumentele și piețele- spații urbane bine definite(strada, piața), decupate în

fondul construitLocuința constituie fondul orașului, dincare se decupează spațiileneconstruite percepute ca formă

Se compune după sistemul tradițional

parcelar-stradă-insulă-construit

Orașul funcționalist ca negare a Orașului tradițional







Orașul funcționalist Orașul tradițional


Î



Înainte de cel de-al Doilea R ăzboiMondial, principiile orașuluifuncționalist se construiesc prinproiecte manifest

Le Corbusier – Plan Voisin


Î



Ludwig Hilberseimer – Hochstadt , 1924 (orașul înalt/vertical)

Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, principiile orașuluifuncționalist se construiesc prin proiecte manifest




Ludwig Hilberseimer – Hochstadt , 1924 (orașul înalt/vertical)




Ludwig Hilberseimer, propunere pentru Friedrichstrasse, Berlin, 1929




Ludwig Hilberseimer, dezvoltare rezidențială mixtă, c. 1930


Î l l id il l f l i l i i di i l



Bauhaus – studii si standarde + standardizare locuințe

În paralel cu ideile orașul funcționalist , spațiul construcției tradiționale(oricum modernizată prin noile materiale și tehnologii) este luat deconstrucția industrială (tipizare, prefabricare, industrializare)


O l f l b i l lib



Orașul funcționalist – urbanismul liber

CIAM Congresele Internaționale de Arhitectură Modernă [1928]

CIAM IV – Atena [1933]Carta de la Atena [1933/1943]

se studiază și se sistematizează principalele idei legate de oraș. Acestea vor definiconstrucția de masă predominantă de după cel de al doilea Razboi Mondial

programul prioritar a fost locuința colectivă

tipizarea și industrializarea pe scar ă largă a construcțiilor

preocuparea pentru igienă, buna însorire și asigurarea spațiilor verzi

așezarea blocurilor ca volume independente, așezate după logica orientării

OBIECTUL AUTOSUFICIENT”

DISPARIȚIA INSULEI CA FORMĂ DE AGREGARE A ȚESUTULUI URBAN


O3 ț t t diți l b i lib ( t ții tb li B li )



O3. țesut tradițional vs. urbanism liber (reconstrucții postbelice Berlin)


Ț t t diți l b i lib ( t tii tb li B li )



Țesut tradițional vs. urbanism liber (reconstructii postbelice Berlin)


O l f ți li t b i l lib



Le Corbusier: Chandigarh, 1952 – 1959

http://sitwebb.chez-alice.fr/chandigarh/






Le Corbusier: Chandigarh, 1952 – 1959Orașul funcționalist – urbanismul liber

" Il faut être décidé à ne rien gagner, à donner tout son temps, tout son cœur, toute son énergie, tout son savoiret par dessus le marché, il faut réadapter ce savoir à l'étiage tropical . Il faut tout donner.Il faut même admettre la possibilité des échéances dramatiques.La distance double lesdifficultés. Le climat est admirable, héroïque et parfois écrasant…/…Il s'agit de réaliser par des dispositifsarchitecturaux les conditions capables d'assurer le bien-être et le confort ."Le Corbusier (note dupa ce a vizitat locul)

Le Corbusier, lors de la conception de Chandigarh, avait catégorisé 5 besoins qui devaient diriger le planurbanistique.La vie quotidienne des habitants: l'architecte doit tenir compte de la culture des habitants, de leurs coutumes,du climat et de ses impératifs, dans la construction des habitations.Le travail: Chandigarh possède 4 bâtiments (le Secrétariat, l'Assemblée, la Haute Cour et la maison dugouverneur, changée d'affectation aujourd'hui). Ces bâtiments dominent la ville au nord. Autres lieux detravail: le centre de la ville, les hautes écoles au nord-ouest et la zone industrielle, au sud-est.

Troisième besoin: la circulation.Quatrième et cinquième: soins du corps et de l'esprit ou loisirs, et divers, donc espaces verts, parcs, jardins,un lac artificiel.http://pat.hernandez.pagesperso-orange.fr/page49.html





Le Corbusier: Chandigarh, 1952 – 1959Orașul funcționalist – urbanismul liber





Brasilia

Lucio Costa, 1957

Oscar Niemeyer, 1957 – 1960www.infobrasilia.com.br/pilot_plan.htm



Oraș l f ncționalist rbanism l liber



Brasilia

Lucio Costa, 1957

Oscar Niemeyer, 1957 – 1960



Orașul funcționalist urbanismul liber



Brasilia

Lucio Costa, 1957

Oscar Niemeyer, 1957 – 1960



Orașul funcționalist urbanismul liber



Brasilia, Super Quadras Orașul funcționalist – urbanismul liber


Orașul funcționalist mai ales în construcția marilor ansambluri“



Orașul funcționalist – mai ales în construcția marilor ansambluri


Orașul funcționalist marile ansambluri“ și imaginea lor unificatoare



Orașul funcționalist – marile ansambluri și imaginea lor unificatoare

Ville contemporaine de trois millions d'habitants, SANS LIEU, 1922


Orașul funcționalist marile ansambluri“



Orașul funcționalist – marile ansambluri


Marile ansambluri în România/oriunde



Marile ansambluri –în România/oriunde


Marile ansambluri–în România/oriunde





Marile ansambluri–în România/oriunde





în concl ie



Orașul funcționalist este str âns legat de Stilul Internațional, așa cum a fost

formulat de Henry-Russel Hitchcock și Philip Johnson, și de asemenea de cele cinci

puncte ale arhitecturii moderne propuse de Le Corbusier

și în esență de căutarea unei metode și de convingerea arhitecților că în acest fel

SE POATE CONSTRUI O LUME MAI BUNĂ!

în concluzie,despăr țirea radicală de orașul tradițional se sprijină pe autostilizareanoului limbaj arhitectural definit (SI), pe consumul“ acestuia și,implicit, pe săr ăcirea lui.


Prin punerea în aplicare a principiilor orașului funcționalist s-a



Prin punerea în aplicare a principiilor orașului funcționalist s aobținut mult:

– s-a rezolvat problema cantitativă a locuintei de masă, în condițiicalitative – de spațiu, echipare și igienă – net superioare încercăriloranterioare;

– s-a realizat o rețea modernă de transport; – s-au consolidat legislația urbană și mijloacele operaționale; – s-au extins competențele profesionale ale arhitecților în ariaurbanismului;

– într -un sens, chiar s-a construit o lume mai bună,

dar…


dar…



– s-au rupt continuitatea spațială a orașului și relația spațiala tradiționalădintre locuință și oraș;

– s-au perturbat relațiile economice și sociale ale orașului tradițional;

– s-a neglijat pietonul în favoarea mașinii; – s-a generalizat excesiv, neținându-se cont de caracterul specific alculturii locale și al locului;

– s-a consolidat o abordare strict cantitativă a problemelor urbane îndefavoarea aspectelor calitative;

– s-a indus o ușurință a demolării, obișnuința de a facetabula rasa

...(uitați-vă la portmanteau.ro)

dar…


Prin punerea în aplicare a principiilor orașului funcționalist s-a



urbanismul liber vs. orașul tradițional

tot ceea ce înseamnă orașul tradițional – raporturile de înrudire, delegătură, din țesutul urban și ierarhiile spațiale tradiționale au cedat în

fața obiectului autosuficient“ de arhitectură

Prin punerea în aplicare a principiilor orașului funcționalist s aobținut mult, într-un fel, s-a construit o lume mai bună, dar…


Toate acestea au condus către



Toate acestea au condus cătreurmătoarea etapa a istoriei arhitecturiiși urbanismului,POSTMODERNISMUL,

care pornește chiar de la criticaorașului functionalist (și a limbajuluimodernist).

P


Obișnuinta cu tabula rasa: București Centrul Civic



O bișnuinta cu tabula rasa: București, Centrul Civic

portmanteau.ro

Date post:	14-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	razvan-guzganu
View:	15 times
Download:	0 times

6-T2-MM. Orasul Si Reactia PM

Documents