Home >Documents >59777264 Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1

59777264 Ingrijirea Pacientilor Cu Fracturi Ale Antebratului 1

Date post:15-Feb-2015
Category:
View:203 times
Download:24 times
Share this document with a friend
Transcript:

INGRIJIREA PACIENTILOR CU FRACTURI ALE ANTEBRATULUI

CUPRINS1.Motivatia lucrarii ...........3 2.Partea generala ...........4 2.1.Notiuni generale despre fracturi .........4 2.2.Clasificarea fracturilor ................................................................... 5 2.3. Fractura de antebrat (definitie,morfologie,simptomatologie) ....8 2.4.Complicatiile fracturilor ................................................................11 2.5.Tratamentul fracturilor ..................................................................14 3.Partea speciala ...17 3.1.Nursingul in fractura ..17 3.2.Cazul I ........18 3.3.Cazul II ...........32 3.4.Cazul III ..........46 3.5.Concluzii .....60 4.Bibliografie .....61

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece fracturile se intalnesc frecvent la toate varstele, dar mai ales la varste active, dar in ultimul timp numarul accidentelor de circulatie sunt in crestere. Ca procentaj fracturile reprezinta 10 - 20% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile. Osteoporoza varsta inaintata reprezinta un factor de risc al fracturii. Rolul asistentei medicale in nursingul acestei afectiuni este extrem de important, incepand cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractura spre serviciul de specialitate cat si ingrijirile si nevoile de care trebuie sa beneficieze. Nu este de neglijat nici componenta psihica a bolnavului in fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind mai irascibil si unde rolul asistentei medicale este de a-l incuraja si de a-l introduce in viata sociala cat mai rapid. Educatia sanitara prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul medical trebuie sa le faca vizavi de fracturile patologice la personae in varsta este tot de avengura asistentului medical.

2

PARTEA GENERALA NOTIUNI GENERALE DESPRE FRACTURA

Faptul ca sistemul osos se gaseste in stransa interdependenta cu celalalte sisteme ale organismului face ca aceasta sa aiba numeroase functii nu numai un rol biomecanic si este firesc ca fractura sa fie considerata o adevarata boala. Definitie: Fractura este definita ca o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de intensitate variabila ce actioneaza ca osteoporoza, tumoarea osoasa, osteita, etc. Academicianul Alexandru Radulescu vorbea de fracturi ale oaselor sanatoase si fracturi ale oaselor bolnave, denumite gresit fracturi patologice.

Etiopatogenie : Frecventa : Se apreciaza ca fracturile reprezinta intre 10-20% din totalul traumatismelor, de 10 ori mai frecvente decat luxatiile, frecventa ce creste in cazuri de catastrofe,razboaie, accidente de circulatie .3

Se intalnesc frecvent la toate varsetele dar mai ales la varsta activa, intre 20-40 ani; la copii fiind mai rare in raport cu numarul traumatismelor acestea avand oasele mai elastice si o greutate a corpului mai mica, predominand declararile epifizare. In schimb batranii din cauza fragilitatii osoase fac fracturi si dupa un traumatism mai putin violent.

Clasificarea fracturilor dupa modul de producere : Directe : -Care se produc la nivelul impactului prin zdrobire, compresiune sau soc violent sunt fracturile din marile accidente asociate cu leziuni variabile ca gravitati ale partilor moi. Indirecte : - Sunt fracturile produse in alt loc decat acolo unde a actionat agentul traumatic, sunt cele mai numeroase si pot fi impartite in 4 tipuri anatomopatologice dupa cum actioneaza traumatismului: Prin flexiune cand forta se exercita la un capat ale extremitatii osoase, osul se rupe fiind depasita elasticitatea normala acestuia la maximum de curbura Prin tractiune printr-o contractura musculara violenta ce smulge fragmentele osoase de la locul de insertie tendinoase sau fracturi parcelare epifizare Prin compresiune in lungimea axului ducand la fracturi epifizare (astragal, calcaneu, pilon) Prin torsiune cand se produce totdeauna o fractura spiroida sau helicoida

4

Din punct de vedere anatomopatologic, se deosebesc doua tipuri de fracturi : A. Fracturi incomplete : mai frecvent la copii Ingrosarea fusiforma sau inelara a axului Ruperea incompleta in lemn verde Infundarea (mai frecvent la oasele cranului) Fisuri, mai ales la adulti B. Fracturi complete : Cu sediul variabil putand avea traiectul de fractura in transversal, oblic, spiroid sau longitudinal Fragmentele in general sunt in numar de doua, dar uneori sunt fragmente intermediare Unul sau mai multe cand fractura este cominutiva, fragmetele putand fi deplasate prin : Translatie cand un fragment este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt Ascensiune a unui fragment in lungul ceiluilalt producand incalecarea lor Rotatie cand un fragment se roteste in jurul axului sau producand decalajul fragmentelor Unghiularea unui fragment fata de celalat

5

Ca urmare a actiunii agentului traumatic, fractura este insotita de leziuni a tuturor partilor moi din jurul focarului de fractura Pielea este contuzionata, sectionata de agentul traumatic sau intepat de un varf osos sau alteori poate fi intins ca un calus prin deplasarea fracturii, necrozandu-se secundar Muschii sunt contuzionati sau desirati de fragmetele de fractura Periosul poate fi rupt, decolat si uneori interpus intre fragmetele osoase ducand la intarziere de consolidare Vasele pot fi contuzionate, intepate sau sfasiate de catre fragmentele osoase Nervii pot fii contuzionati intepati sau rupti Articulatiile vecine pot fi lezate prin traiectele de fractura ce se prelungesc pana in articulatie sau pot fi intepate cu un fragment osos Viscerele pot fi lezate in cazul politraumatismelor, evolutia fiind grav complicata

6

FRACTURA DE ANTEBRATSIMPTOMATOLOGIE

Semne locale de fractura: A. Semne de probabilitate Durere foarte vie intr-un punct fix osos exagerata de mobilizarea fragmentelor Echimoza precoce , cand masa musculara e mare . Echimoza apare tardiv si uneori la distanta sangele fuzand in lungul tecilor musculare Deformarea regiunii , semn clinic de valoare datorita deplasarii fragmentelor, cand deformarea este distantata de o articulatie (cand este aproape de articulatie se poate confunda cu un hemtom mare sau articulatie luxata) Scurtarea regiunii cu acelasi semn ca la deformare Impotenta functionala, semn frecvent intalnit insa si in contuzii sau luxatii B. Semne de certitudine : Mobilitatea normala , prezenta in fracturile complete si absenta in cele incomplete7

Crepitatia osoasa perceputa o data cu mobilitatea Intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare , este un semn pretios (ex : fractura de rotula sau olecram) Netransmiterea miscarii de-alungul osului este semn de fractura completa Examenul radiografic mijlocul ce completeaza examenul clinic ce arata numarul fragmentelor osoase , marimea lor , deplasarile. Obligatoriu se face examen radiografic inaintea oricarei manevre de reducere cel putin de fata si profil cuprinzand oasele lungi, articulatii superioare si inferioare.

EVOLUTIA UNUI FOCAR DE FRACTURATratata corect, indiferent orthopedic sau chirurgical, fractura duce intotdeauna la sudura extremitatilor osoase fracturate printr-o cicatrice numita calus ce trece prin mai multe faze. Faza hemoragica inconjoara de o - cand intre fragmentele osoase si tesuturile reactie inflamatorie aseptica ca: edem,

vecine revarsatul sangvin sufera un process de coagulare ce se vasodilatatie, transudat seros. Tesutul conjunctiv din perios, maduva, tesuturile vecine sufera un proces de intinerire devenind tesut conjunctiv de tip mezenchimal care invadeaza destul de rapid si progresiv hematomul. Faza calusului fibros : cand celulele conjunctive nediferentiate ce au invatat hematomul se multiplica si se transforma in celulele

8

formatoare de os (osteoblasti) si de cartilaj (condroblasti) sub influenta factorilor vitaminici, hormonali , mecanici. Tesutul de neoformatie uneste fragmentele osoase ca un calus fibros in care se produce o dezvoltare importanta a retelei vasculare a calusului care asigura nutritia celulelor si are loc o transformare spre osteoblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti a celulelor tesutului conjunctiv tanar sau spre condroblasti cand vascularea nu face fata multiplicarii celulare. In acelasi timp in calusul fibros se produc si modificari a substantei fundamentale ce devine mai densa, preosteoida.

Faza calusului osos primitiv : (cam a-3a saptamana de evolutie) cand calusul fibros incepe sa mineralizeze si zonele cartilaginoase sufera un proces de osificare encondrala, astfel se ajunge la un calus osos primitiv cu traberculele dezordonate. Treptata printr-un proces de resortie si o pozitie osoasa, calusul osos primitiv sufera un proces de remodelare care duce la formarea tesutului osos lamelar .

Acest process de remodelare dirijat de fortele mecanice de la acest nivel , determina in final reducerea continuitatii si formei osului fracturat.

9

COMPLICATIILE FRACTURILOR

Generale imediate : Congestia pulmonara la batrani ce conduc la bronhopneumonii grave Tulburari urinare la batrani cu adenoma de prostata fara fenomene urinare pana atunci Infectia urinara ce urmeaza retentia de urina Diabetul, lent anterior, agravat de fractura, putand duce la acidocetoza. Emboligrasoase pulmonare sau celebrale Locale imediate : Fractura deschisa, prin comunicarea focarului de fractura cu mediu extern, fie printr-o plaga produsa dinafara de agentul traumatic cand plaga este mare adesea anfractoasa cu corpi straini inclusi si practic infectata, fiecand inteparea tegumentului se face dinauntru inafara de catre un fragment osos , prin mobilizarea prudenta, prin tentative de reluare a mersului cand plaga este punctiforma si practic neinfectata.

10

Complicatia cea mai grava a unei fracturi deschise este in

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended