7/21/2019 58573844-Jocuri-pentru-imbogatirea-vocabularului.pdf http://slidepdf.com/reader/full/58573844-jocuri-pentru-imbogatirea-vocabularuluipdf 1/23 Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului. Capu-n pene-si odihneste. Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului. A-ti cunoaste limba înseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce gândesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date în cea mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.Îmbogatirea vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii, sarcina care se realizeaza în cadrul tuturor disciplinelor din scoala. Îmbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii obiectului, prin sinonime, omonime, antonime. „Jocul sinonimelor”-am practicat înca din clasa !. Acest "oc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a sensului unor cuvinte. Pentru a retine mai usor sinonimele# zapada-nea-omat am învatat cu copiii urmatoarea poezie# $%apada, omat sau nea, Asterne-ti covorul moale, &e fulgi albi, pufosi si moi, Ce ne bucura pe noi $ 'ocul $Cum se mai poate spune ?$ 'ocul $Eu zic una, tu zici multe$ deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.( varianta în sens invers de a forma singularul de la plural este $Eu zic multe, tu zici una.$ !-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am "ucat $Din mare, mic$urmareste folosirea corecta în vorbire a diminutivelor. deal- delusor floare- floricica baiat- baietel masina- masinuta casa- casuta câine- catel oras- orasel fata- fetita Aceste jocuri - eercitii influenteaza fluenta vorbirii, dar la rândul ei aceasta influenteaza favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice a scoartei cerebrale, fara de care nu este posibila $Învatarea scolara$. Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual. În orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui limba" conceptual. Prin "ocul $ Ce nu se potriveste$ am verificat capacitatea elevilor de a separa dintre notiuni pe cea care nu se integreaza în grupa respectiva. 'ocul se desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte, iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste. Eemple! a. caise, cirese, prune, morcov, mere) b. pisica, fluture, cal, ploaie, peste) c. rosii, ardei, salata, cutit, vinete) d. ploaie, zapada, lampa, polei, roua)
Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului.
Capu-n pene-si odihneste.
Jocuri folosite pentru îmbogatirea si activizarea vocabularului. A-ti cunoaste limba înseamna a fi capabil sa exprimi corect si precis tot ce gândesti, simti ori stii. Precizia si expresivitatea comunicarii sunt date în
cea mai mare masura de calitatea vocabularului utilizat.Îmbogatirea vocabularului copiilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivarii exprimarii,sarcina care se realizeaza în cadrul tuturor disciplinelor din scoala.
Îmbogatirea vocabularului se realizeaza pe calea explicarii cuvintelor necunoscute, prin prezentarea obiectului sau imaginii obiectului, prin
sinonime, omonime, antonime. „Jocul sinonimelor” -am practicat înca din clasa !. Acest "oc mareste potentialul expresiv al limbii, capacitatile de precizare a sensului unor cuvinte.Pentru a retine mai usor sinonimele# zapada-nea-omat am învatat cu copiii urmatoarea poezie#$%apada, omat sau nea, Asterne-ti covorul moale,&e fulgi albi, pufosi si moi, Ce ne bucura pe noi $ 'ocul $Cum se mai poate spune ?$'ocul $Eu zic una, tu zici multe$ deprinde elevii cu formularea corecta a pluralului substantivelor.( varianta în sens invers de a forma singularul
de la plural este $Eu zic multe, tu zici una.$!-am anuntat pe copii ca si cuvintelor le place sa fie alintate si ne-am "ucat $Din mare, mic$ urmareste folosirea corecta în vorbire a diminutivelor.
Aceste jocuri - eercitii influenteaza fluenta vorbirii, dar la rândul ei aceasta influenteaza favorabil dezvoltarea capacitatii analitico-sintetice ascoartei cerebrale, fara de care nu este posibila $Învatarea scolara$.
Jocuri care contribuie la formarea limbajului conceptual. În orele de dezvoltare a vorbirii se urmareste si formarea unui limba" conceptual. Prin "ocul $Ce nu se potriveste$ am verificat capacitatea elevilor
de a separa dintre notiuni pe cea care nu se integreaza în grupa respectiva.'ocul se desfasoara individual. Pe cartonase sunt scrise serii de cuvinte, iar elevii trebuie sa taie ce nu se potriveste.
*n fenomen, legat de particularit+ile limba"ului oral la copiii care intr+ în clasa !, const+ în dificultatea de a realiza exprim+ri explicite, rezultat al utiliz+riidelimitative i restrictive a limba"ului în situaii mai mult de dialog simplu, în viaa de familie, ceea ce le creeaz+ o s+r+cie a exprim+rii orale.
"biectivele probei! ( ! s+ recunoasc+ titlul i persona"ele unor poveti specifice literaturii pentru copii) (/# s+ formuleze corect propoziii simple dup+ imagini date) (0# s+ r+spund+ corect la întreb+rile adresate de professor)
Disciplina# imba i literatura român+Capacitatea# 1eceptarea i emiterea mesa"ului oral
Obiective de referinţă:.. s+ îneleag+ semnificaia global+ a mesa"ului oral)./. s+ sesizeze intuitiv corectitudinea unei propoziii ascultate).0. s+ disting+ cuvintele dintr-o propoziie dat+, silabele dintr-un cuvânt i sunetele dintr-osilab+).@. s+ sesizeze sensul cuvintelor într-un enun dat).. s+ manifeste curiozitate fa+ de mesa"ele emise de diferii interlocutori în situaii decomunicare concret+)/.. s+ formuleze clar i corect enunuri verbale potrivite situaiilor date)/./. s+ integreze cuvintele noi în enunuri)
/.0. s+ manifeste iniiativ+ i interes pentru a comunica cu ceilali.Obiective operaţionale:
(;!3C5!B &3 !&385!6!CA13. s+ identifice povestea, emi+torul, receptorul i mesa"ul într-un fragment audio)
(;!3C5!B3 &3 A8A!%:/. s+ stabileasc+ valoarea de adev+r a propoziiilor)0. s+ reconstruiasc+ mesa"ul)
(;!3C5!B3 &3 C13A9!3@. s+ elaboreze mesa"ele unor persona"e date). s+ discute liber, creativ, pe o tem+ dat+)
*#E+*
. 4pune#a. Cum se numeşte povestea?b. Cine este vorbitorul?c. Cine sunt ascultătorii?d. Despre ce vorbeşte?
. 4pune dac+ e adev+rat sau fals#Capra din poveste avea doi iezi.Capra le cânta iezilor să adoarmă: „Trei iezi, cucuieţi! Duşmanul iezilor era lupul.Capra l-a pedepsit pe lup."nvăţătura poveştii este să ne spălăm pe dinţi.
Capacitatea# 1eceptarea i emiterea mesa"ului scris
Obiective de referinţă:0.. s+ identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte i enunuri în textul tip+rit i în textulscris de mân+)0./. s+ sesizeze leg+tura dintre enunuri i imaginile care le însoesc)0.0. s+ desprind+ semnificaia global+ a unui text citit)
0.@. s+ citeasc+ în ritm propriu, corect, un text citit)0.. s+ manifeste curiozitate pentru lectur+)@.. s+ scrie corect litere, silabe, cuvinte)@./. s+ scrie corect, lizibil i îngri"it propoziii scurte)@.0. s+ utilizeze convenii ale limba"ului scris =punctul, semnul întreb+rii, scrierea cuma"uscul+>)@.@. s+ manifeste interes pentru exprimarea scris+.
Obiective operaţionale:(;!3C5!B &3 !&385!6!CA13
6. s+ identifice cuvintele ilustrate)
(;!3C5!B3 &3 A8A!%:E. s+ marcheze grafic titlul povetii, emi+torul, receptorul i mesa"ul în imaginea i
textul date)F. s+ corecteze greelile ? lacunele strecurate în text)
(;!3C5!B3 &3 C13A9!3G. s+ formuleze întreb+ri i r+spunsuri despre o tem+ dat+)D. s+ elaboreze mesa"ele unor persona"e date)
*#E+*
7. &+ clic cu mouse-ul pe cuvântul care denumete imaginea prezentat+.
8ot+# pentru testare se folosete softul educaional Alfabetul vesel$. 5impul de lucrueste de minut pentru fiecare elev.
8. Citete cu atenie fragmentul de mai "os, apoi traseaz+ linii de la etichete la cuvintele dintext sau la imaginea potrivit+.
&lba-ca-69pa2a*(ra$ment+
Cum trecu anul, împ+ratul îi lu+ alt+ soie. 6emeia asta era frumoas+, dar nespus detrufa+ i mândr+. Împ+r+teasa avea o oglind+ fermecat+ i ori de câte ori se privea în ea, nuuita s+ o întrebe# H (glin"oar+ din perete, oglin"oar+,
na are mere. ....................................................................................m un an. ..........................................................................................
)ara are mere. ..................................................................................
m un nai. .........................................................................................
*ma e mama nei. ............................................................................
1. Desparte 'ore't n silabe 3" 'uvinte42. ,e'unoaşte 23 'uvinte 'are 'on-in sunetul p;3. Desenea%ă un obie't a 'ărui &enumire n'epe 'u sunetul o;". n'er'uieşte 'ore't 3" litere4
BINE
1. Desparte 'ore't n silabe 56 'uvinte42. ,e'unoaşte 3" 'uvinte 'are 'on-in sunetul p;3. Desenea%ă un obie't a 'ărui &enumire n'epe 'u sunetul o;". n'er'uieşte 'ore't literele &in 'are este al'ătuit numele său45. Desenea%ă personaul n&ră+it4
FOARTE BINE
1. Desparte 'ore't n silabe 78 'uvinte4
2. ,e'unoaşte 56 'uvinte 'are 'on-in sunetul p;3. Desenea%ă un obie't a 'ărui &enumire n'epe 'u sunetul o;". n'er'uieşte 'ore't literele &in 'are este al'ătuit numele său( apoi l
4t+ncuei i se f+cu sete. L+si un ulcior în ograd+ cu
ceva ap+ pe fund.4t+ncua îns+ nu putu a"unge la ea. Atunci se apuc+ s+arunce în urcior pietricele i arunc+ atâtea , încât apa seridic+ pân+ la gura ulciorului i st+ncua îi putu potoli setea.
'r!oea(ă secve%ele color)! pătră%elul !e sub *iecareima+ie ast*el" roşu petru pătră%elul care corespu!eprimului momet al ac%iuii , +albe petru al !oilea mometşi albastru petru al treilea.
Zlatcu Tincuţa, Grădiniţa O.N. Nr. !, Constanţa, Judeţul Constanţa n pre%ent e9istă sute &e mo&alită-i prin 'are este &einită 'reativitatea.Psi;olo+ii sus-in n +eneral 'ă a "i creati# nseamnă a crea ce#a nou, original şiadec#at realităţii.
'rea nseamnă: a a'e să e9iste( a a&u'e la via-ă( a 'au%a( a +enera( a pro&u'e( a i primul 'are interpretea%ă rolul şi &ă via-ă unui persona( a 'ompunerepe&e( a %ămisli et'. Creativ este 'el 'are se 'ara'teri%ea%ă prin ori+inalitate şi e9presivitate( esteima+inativ( +enerativ( &es';i%ător &e &rumuri( inventiv( inovativ et'.
l. ,oş'a este &e părere 'ă &atorită 'omple9ită-ii enomenului 'rea-iei este pu-in probabil să se aun+ă la o &eini-ie unanim re'unos'ută( &eoare'e ie'are autor pune a''ent pe &imensiuni &ierite. stel( se arată 'ă &upă unii autori $creati#itateaeste aptitudinea sau capacitatea de a produce ce#a nou şi de #aloare% ( iar &upă al-iiea 'onstituie un pro'es prin 'are se reali%ea%ă un pro&us <l. ,oş'a( 1=81( p.16#. După P. Popes'uNeveanu $creati#itatea presupune o dispo&iţie generală a
personalităţii spre nou, o anu'ită organi&are (stilistică) a proceselor psihice *n siste' de personalitate% <P.Popes'uNeveanu( 1=87( p.52#.
e rol au poveştile < stimularea creativită%ii=)o&erni%area şi pere'-ionarea meto&olo+iei &i&a'ti'e presupune sporirea
'ara'terului a'tiv al meto&elor &e nvă-ămnt( a&i'ă apli'area a'elor meto&e 'u un pronun-at 'ara'ter ormativ. )eto&ele intera'tive &etermină soli'itarea me'anismelor+n&irii( ale inteli+en-ei( ale ima+ina-iei şi 'reativită-ii.
Povestirea este una &in a'tivită-ile &e e&u'are a limbaului 'ele mai plă'ute'opiilor( ntru't le satisa'e nevoia &e 'unoaştere şi &e ae'tivitate( le stimulea%ăima+ina-ia şi 'onstituie 'a&rul optim &e e9ersare a 'apa'ită-ii &e 'omuni'are.
n +ră&ini-a &e 'opii se &esăşoară &ouă tipuri &e povestiri: povestirilee&u'atoarei si povestirile 'opiilor <repovestire si povestirea 'reată &e 'opii#.
Prin interme&iul povestirii( 'opilul se eliberea%ă &e e+o'entrism ntru't sei&entii'ă n plan ima+inar 'u personaele n 'are +ăseşte 'eva &in el nsuşi( şi 'eva &in
personae n el.
Repovestirea liberă se 'ara'teri%ea%ă printro mai mare libertate a ima+ina-iei'opiilor. *i repovestes' n un'-ie &e preerin-ă şi &e re'eptarea ae'tivă. Da'ăatitu&inea a&ultului este permisivă( 'opilul intro&u'e personae noi <&e 'ele mai multeori ntlnite n alte poveşti#( mo&ii'ă ntămplările( mbo+ă-eşte a'-iunile( propunesitua-ii &e prevenire a unor situa-ii neplă'ute. Totuşi( este ne'esar să se asi+ure osu''esiune lo+i'ă a repovestirii şi să se a'or&e aten-ie e9primării 'ore'te( nuan-ate.
Povestirile 'reate &e 'opii au evi&entă valoare ormativă( 'ontribuin& la&e%voltarea +n&irii şi a ima+ina-iei 'reatoare( la &e%voltarea unei vorbiri 'ore'te(luente( e9presive.
Cele mai re'vente tipuri &e povestiri 'reate şi pra'ti'ate n +ră&ini-a &e 'opiisunt povestirile create pe baza unui şir de ilustraţii şi povestirile cu început dat .
n lo' &eosebit ntre mo&alită-ile &e maniestare a poten-ialului 'reativ l are povestirea creată pe baza unui şir de imagini . Tablourile repre%intă a&evărate te9te
i'oni'e pe 'are 'opilul nva-ă să le 'iteas'ă n mo& 'reativ. Des'irarea 'on-inutuluinu se limitea%ă numai la &es'irarea ima+inilor( 'i &evine ';iar o a&evărată 'rea-ieverbală. După &es'irarea tabloului( 'opiii pot pune ntrebări( pot ormula titlula'estuia( pot să se 'omplete%e unul pe 'elălalt.*&u'atoarea are sar'ina &i&a'ti'ă &e a
stimula ima+ina-ia şi &e a n'uraa ori+inalitatea 'opiilor.&perimet*9perimentul a ost reali%at la +rupele &e nivel !( &e la >ra&ini-a ?.N. Nr 21(
Constan-a si >ră&ini-a @aporaşul )a+i'( Constan-a( pe un lot &e 18 subie'-i.*9perimentul sa &esăşurat n 'a&rul proie'tului temati' ACe mult mi pla'
poveştileB( proie't &erulat pe par'ursul a &ouă săptămni.n 'a&rul &omeniului e9perien-ial +i'ă şi co'unicare( am utili%at 'a orme
n 'ele &e mai os sunt pre%entate 'teva &intre a'tivită-ile men-ionate mai sus
n 'are am utili%at meto&e intera'tive &e +rup prin 'are am urmărit să stimulăm 'tmai mult 'reativitatea preş'olarilor.>ră&ini-a @aporaşul )a+i'( Constan-aPornin& &e la povestea APun+u-a 'u &oi bani &e !on Crean+ă am or+ani%at
privire la solu-iile propuse &e 'ole+ii lor.m mpăr-it +rupa n mi'ro+rupuri &e patru 'opii( iar sar'ina pe 'are au avuto
&e n&eplinit a ost a'eea &e a re&a prin &esen un tablou &in povestea APun+u-a 'u &oi bani( &e !. Crean+ă. Timpul &e lu'ru estimat a ost &e 10 minute. /ie'are mi'ro+rup a
re&at 'eea 'e a &orit. Copiii au lu'rat n e';ipă la a'eastă a'tivitate( iar pro&useleob-inute au 'onstituit re%ultatul mun'ii lor. !&eea a ost &e ai 'on&u'e subtil spre&iverse se'ven-e &in poveste: moşul l bate pe 'o'oş şi a'esta plea'ă &e a'asă(
pă-aniile 'o'oşului 'u boierul( răutatea babei a-ă &e +ăină. stel le putem &e%volta&iver+en-a +n&irii( o 'on&i-ie &e ba%ă a 'reativită-ii.
)i'ro+rupul ! a re&at s'ena n 'are baba rea a bătuto pe +ăină4)i'ro+rupul !! a re&at s'ena n 'are vi%itiul l arun'ă pe 'o'oş n ntnă4
)i'ro+rupul !!! a re&at s'ena n 'are 'o'oşul a ost arun'at n 'ămara 'u +albeni4)i'ro+rupul !@ a re&at s'ena n 'are 'o'oşul se ntoar'e triumător a'asă.
Pro&usele ob-inute au ost prinse pe un panou ormn& o veritabilă e9po%i-ie.La semnalul e&u'atoarei +rupurile au tre'ut &e la o lu'rare la alta pentru e9aminare.Pe mar+inea &esenelor sau &is'utat aspe'te 'are au ost omise < &e e9emplu 'erul(irele &e iarbă( pun+u-a &in 'io'ul 'o'oşului#. $a urmărit 'ore'titu&inea e9primării+ramati'ale.
Turul +aleriei sa ă'ut n 5 minute( &upă 'are +rupurile au revenit la lo'ulini-ial şi timp &e 5 minute au anali%at observa-iile ă'ute şi au 'ompletat &esenul. u&es'ris tabloul şi au utili%at e9presii noi( ';iar inventate &e ei <e9: 'o'oş po%naş(+ăină blea+ă( babă &eosebit &e rea( pun+u-ă bu'lu'aşă et'.#.
Metoda Philips 6/6 este o meto&ă &e stimulare a 'reativită-ii 'are 'onstă nimpli'area a 6 parti'ipan-i la re%olvarea unei sar'ini( timp &e 6 minute.
Copiii au au&iat un ra+ment &in 'nte'ul A)arşul piti'ilor. *i şiau amintit
'ă lau mai au%it n &ramati%area poveştii Albă 'a ăpa&a şi 'ei şapte piti'i. males 7 băie-i &in +rupă 'are au primit 'ă'iuli-e şi alte obie'te 'ara'teristi'e piti'ilor. n
pas &e marş( piti'ii sau aliniat iar 'eilal-i iau i&entii'at numeri' pe to-i. ,estul+rupei a avut 'a sar'ină +ăsirea tuturor solu-iilor posibile astel n't( n poveste( lbă'a ăpa&a să &epună 't mai pu-in eort.
$au 'onstituit trei +rupuri a 6 'opii ie'are avn& 'te un li&er( şi un 'opil 'a
Amesa+er 'are a re-inut i&eile 'ole+ilor./ie'are li&er a pre%entat i&eile +rupului său n ve&erea solu-ionării sar'inii.Li&erii au &e%bătut solu-iile +ăsite şi au optat pentru 'ele mai interesante. !ma+ina-ia'opiilor a 'onturat posibilită-i variate &e la autorul 'e poate i &at n mo& spe'ii' &evietă-ile pă&urii pnă la pro'urarea 'elor mai mo&erne şi avan+ar&iste materiale similoa'e &e lo'omo-ie <e9: 'răiasa urni'ilor( >erilă( >reu'eanu( armata urşilor(%nele pă&urii( robotul supertruper( nave spa-iale şi e9tratereştrii #.
>ră&ini-a ?.N. Nr.21( Constan-a-ovestea cu iceput !at$a 'reat un 'a&ru spe'ii' temei alese Arsule-ii neastmpăra-i. Pentru a
pă&ure <lupul( iepuraşii( veveri-ele et'#.( &espre unii oameni 'are rănes' animalele.n'eputul povestirii a ost ntrerupt ntrun moment 'are a tre%it 'urio%itatea şiinteresul pentru povestire( 'are a soli'itat ima+ina-ia 'reativă.
-nceput dat A n milo'ul pă&urii strălu'eşte 'asa 'elor trei ursule-i. )ama ursoai'ă lespune puilor 'ă trebuie să ple'e n pă&ure pentru ;rană( sătuin&ui pe a'eştia să nu sen&epărte%e &e 'asă &eoare'e pă&urea este plină &e peri'ole. *ra o %i &e vară superbăB @ntul a&ia uşor iar 'nte'ul păsărelelor n'ntatoate vietă-ile pă&urii. Cei &oi ursule-i( 'am neastmpăra-i( au n'eput sa a'ă tumbe şiau părăsit 'ul'uşul ără săşi &ea seama. @ă%n& rumuse-ea 'e se ntin&ea n a-a
o';ilor au ;otărt să se plimbe şi ei şi să 'unoas'ă lo'urile pă&urii. )er+n& aşa( pe&rum se ntlnes' 'u……..
m orientat ima+ina-ia a'estora prin ntrebări autătoare: ACu 'ine 're&e-i 'ăsau ntlnit ursule-iiE( APrin 'e peripe-ii au tre'utE( ACe trăsături are ie'are
personaE( ACum vre-i să se n';eie povesteaE. m n&rumat povestirea ie'ărui'opil. m valorii'at n stru'tura a'eleiaşi povestiri interven-iile mai multor 'opii(astel n't am ob-inut o povestire mai 'omple9ă.
*ste pre%entată varianta 'ea mai plă'ută( n 'are preş'olarii au ost a&evăra-i'reatori.
Variantă A $e ntlnes' 'u un &omn mbră'at n ;aine ver%i( pre'um 'uloarea run%elor.'esta purta pe umăr o puş'ă.
/ră-ioare( a'esta este un vnătorB spuse unul &intre ursule-i. r i bine să neas'un&em. rsule-ul nu apu'ă să termine 'ă se şi au%i un +las:
Ce e 'u voi mi'u-ilorE i ntrebă omul. m ple'at să 'unoaştem pă&ureaB răspunseră a'eştia 'u teamă.
Dar mama voastră ştieE Nu( &ar ne vom ntoar'e repe&e.
Fai&e-i 'ă vă aut eu să +ăsi-i &rumul spre 'ăsu-a voastrăB nul &intre ursule-i nu prea vroia( &ar la satul a'elui &omn 'ă pă&urea este un
lo' plin &e prime&ii pentru 'ei mi'i( au ;otărt să se ntoar'ă.
?mul 'el bun lea promis 'ă i aută să +ăseas'ă &rumul 'ore't. n timp 'e eimer+eau se au%i un urlet 'iu&at. ?mul s'oase puş'a( iar ursule-ii se speriară 're%n&'ă a'esta avea &e +n& săi mpuşte. Deo&ată( n &rumul lor apăru o iară sălbati'ă.*ra un lup 'iu&at 'are sa repe%it asupra lor. vea blana văr+ată şi o';ii roşii.
rsule-ii se speriară teribil şi ie'are u+i un&e apu'ă. ?mul n ;aine ver%i a &at&ova&ă &e mult 'ura şi a tras n lup. 'esta a 'ă%ut mort la pămnt. )er+n& spre 'asă se au%i iarăşi 'eva. *ra mama ursoai'ă. @ă%n&ul pevnător i mul-umi 'ă lea salvat via-a puilor. rsule-ii neastmpăra-i alară( ntruninal 'ă omul 'uraos nu este un vnător( 'i un pă&urar 'are o'roteşte pă&urea. rsule-ii promit mamei 'ă nu vor mai ple'a ără voia ei şi totul e bine 'n& setermină 'u bine. -ovestirea pe ba(a uui şir !e ilustra%ii
m ple'at &e la intuirea a trei ima+ini <1. o 'abană n milo'ul pă&urii4 2. stna&e oi4 3. 'inii şi păstorul# pe 'are 'opiii leau anali%at şi leau &es'ris pre%entn& ninal sinte%ele par-iale( prin e9puneri narative( &es'riptive sau e9pli'ative.
Pentru per'eperea ima+inilor( am orientat aten-ia 'opiilor &e la &etalii laimpresia &e ansamblu. m utili%at ntrebări : ACe ve&e-i n tablouG ima+ineE Cn& pute-i mer+e la buni'iE n&e este 'asa aşe%atăE De 'ine este pă%ită turma &e oiE De'ine as'ultă 'inii 'iobăneştiE Ce titlu i &ăm a'estei povestiriE Pre%entăm n 'ontinuare varianta 'ea mai rumoasă 'reată &e preş'olari.
A#entură de neuitat An va'an-a &e vară am ple'at la buni'i. *i au o 'abană la munte n'onurată &e
pă&ure şi mpremuită &e un pru. ntro &iminea-ă nsorită( neam +n&it să ur'ăm pe munte şi să privim satul &e sus( &e pe 'ulme. m ple'at mpreună 'u sora mea şi 'u buni'ul Ti'u. r'uşul a ost +reu(abrupt &ar pnă la urmă am auns la o păşune mare şi proaspătă. n &epărtare se %ărea
o stnă 'u o turmă &e oi. Neam aşe%at pe păşune să a&mirăm priveliştea si &eo&ată au apărut n a-anoastră nişte namile &e 'ini 'iobăneşti. Lătrau arătn&uşi 'ol-ii ioroşi. *u şi sora mea( Nela( tremuram &e ri'ă şi neam n+;esuit la pieptul
buni'ului. *l nea sătuit( 'u bln&e-e să stăm nemiş'a-i. Deo&ată sa au%it o vo'e+roasă. *ra păstorul turmei. 'esta ia stri+at:
Nero( Lăbuş( la mineBCinii au 'iulit ure';ile( au mai mrit pu-in şi au ple'at spre stnă.
Noi speria-i( am luato la u+ă spre 'abana buni'ilor. ost o aventură &e neuitat...
oclu(ii /olosirea meto&elor mo&erne n a'tivitatea 'u preş'olarii nea permis sae9perimentăm( să 'ăutăm noi variante pentru a spori ei'ien-a a'tivită-ii instru'tive&u'ative &in +ră&ini-ă( prin &ire'ta impli'are a preş'olarului. Poten-ialul 'reativ sa maniestat pe tot par'ursul &erulării e9perimentului.Copiii in&epen&en-i n e9presie şiau maniestat nestin+;erit ini-iativa( spontaneitateaşi ante%ia inepui%abilă. Preş'olarii au 'reat 'uvinte &upă stru'tura 'elor 'unos'ute( au aso'iat nstru'turi neobişnuite 'uvinte &ierite. u intro&us personae noi( au nlăn-uit şi 'ompli'at a'-iunile( au intro&us n
a'eeaşi povestire personae &in poveşti &ierite( sau n&epărtat &e poveştile ştiute('ombinn&ule sau transormn&ule.
ntrebările şi e9'lama-iile retori'e ale e&u'atoarei( 'a răspuns la ntrebările'opilului( n'uraările verbale şi nonverbale( as'ultarea a'tivă( apre'ierea ormulărilorşi solu-iilor neobişnuite( ine&ite( meto&ele şi pro'e&eele mbinate au stimulat a'tul'reativ.
