Statia de tratare a apei 'Chirita din Municipiul IasiStudiu de cazStud. Sorin HrtanUniversitatea 'Al.I.Cuza din IasiFacultatea de GeograIie si GeologieIasi2010Sectia GeochimieLocalizareStatia de tratare a apei 'Chirita se situeaz n partea de Est a Municipiului Iasi, la intrarea n cartierul Dancu. Administrarea statiei este n subordinea S.C. Apavital S.A. din Iasi.S.C. Apavital S.A.Scurt istoric1936Se nIiinteaz Societatea Comunal a Apelor Potabile Iasi1942Societatea Comunal a Apelor Potabile Iasi se transIorm n Regie Public Comercial.1948Se nIiinteaz ntreprinderea de Electricitate, Tramvaie, Ap-Canal, Salubritate.1955-1957Se realizeaz priza de captare Tutora I, pentru aductiunea apei din rul Prut, conducta aIerent,statia de tratare 'Sorogari si statia de pompare 'Ion Creang.1968-1973Se proiecteaz si se realizeaz extinderea drenului din sursa 'Timisesti cu 4050m conducte.1991Se nIiinteaz 'Regia Autonom Judetean Ap Canal (R.A.J.A.C.) Iasi.1995ncepe derularea unui program de investitii n toate domeniile de activitate ale R.A.J.A.C. Iasi.2000-2001Se semneaz contractale de Iinantare de ctre reprezentantii Comunitatii Europene si al Romniei.2001-2009Se implementeaz de ctre R.A.J.A.C. Iasi programul ISPA ce are ca principal motivatie eIectulpozitiv asupra mediului nconjurator, precum si eIectele socio-economice si operationale ce vor aprea nurma Iinalizrii programului.( Extras din Raportul Anual - 2010)!rezentare generalConstruit ntre anii 1968 si 1973, ca o cerint obiectiv a ampliIicrii alimentrii cu ap potabil aMunicipiului Iasi, complexul statiei de tratare 'Chirita Iunctiona initial la o capacitate de procesare decca. 300l/sappotabil, atingndlanceputul anului 1985capacitateaIinal, proiectatpentruaceaetap, de 650l/s.Ca urmare a modernizrilor survenite n ultimii ani s-a ajuns la o capacitate de tratare de pn la 1150l/s.Alimentareacuapbrutserealizeazatt dinlaculChirita, gravitational, ct sidinrulPrut, prinpompare.De remarcat Iaptul c lacul Chirita este Iolosit si ca predecantor natural pentru apa provenit din sursaPrut. Existposibilitateadealimentareastatiei cuapbrutconcomitent dinceledousursedarsiseparat, n Iunctie de cererile de debit ale orasului.Fluxul tehnologic este complet automatizat, Iiind controlat de un sistem SCADA (SupervisoryControlAndDataAcquisition), implementndu-seastIel omai mareprecizienprocesul detratareaapei sieliminnd riscul unei erori umane. Totodat, sistemul permite si actionarea manual a tuturordispozitivelor implicate n proces.Toate aceste activitati de modernizare si retehnologizare a statiei au Iost Iacute cu un scop bine deIinitsi anume, Iurnizarea unei ape potabile de calitate la parametrii standardelor europene.Schema fluxului tehnologicispeceratul de controlDe aici se poate monitoriza si actiona, de ctre personalul caliIicat, asupra ntregului proces de tratare a apei. Tot de aici se impun parametri necesari pentru a asigura o tratare eIicient a apei, sistemului SCADA revenindu-i sarcina de a mentine acesti parametri actionnd n mod automat asupra tuturor treptelor de tratare.Camera vanelorncameravanelor segasescdouvaneautomatetipAUMAactionateelectricceconecteaz conductele de admisie dinLacul Chirita si rul Prut la statia detratare. Prin aceste vane se regleaz debitultotal de intrare a apei brute n retea,individual pentru Iiecare surs de ap.Debitul de intrare al apei este monitorizatde sistemul SCADA, astIel nct operatorulde sistempoate actiona de la distantasupravanelor, nIunctiedecerintelededebit al orasului.Tot de aici, de la robinetele prevzute pecele dou conducte, se preleveaz siprobeledeapbrutcaresunt trimiselalaboratorul de analize Iizico-chimice dinincinta statiei.Camera de msurare debitAici se gsesc cele dou debitmetreinductiv-electromagnetice (cte unul peIiecare Iir de alimentare) ale cror valori suntnregistrate de sistemul SCADA, prinintermediul cruia se actioneaz asupravanelor din amonte.Exist siposibilitatea decitire'insitu adebitului pe cele dou 'display-uri prezenten interiorul camerei.Camera de dozaren aceast camer, cele dou conducte de alimentare cu ap converg n una singur, la care se altursi conducta de recuperare ap de splare Iiltre. Cele trei injectoare prezente la partea superioar asigurinjectia solutiilor chimice necesare n procesul de tratare a apei ( FeCl3, HCl, ClO2).Tot n camera de dozare se gseste un dispozitiv de msurare a turbidittii apei brute si un pH-metru.Rolul turbidimetrului, este de a msura permanent turbiditatea apei brute, valoare deosebit deimportantdeoareceIunctiedeacest parametrusistemul automat SCADAvacrestesaudescrestecantitatea de clorur Ieric (coagulant) introdus n procesul tehnologic. Acesta (turbidimetrul) se aIl namontedeconductaderecuperareapdesplare, tocmai pentrucavaloareainregistratsnuIieinIluentat de turbiditatea ridicat a apei rezultate n urma splrii Iiltrelor.ValoareapH-ului, esteunparametruimportant deorecenIunctiedevaloareaimpussedecideadaugarea laptelui de var (creste bazicitatea) saudozarea cu acid clorhidric (creste aciditatea).Sta(ia de dozare reactiv coagulare ( clorur feric )CloruraIericesteIolositcaprincipal agent coagulant si estedozatncurentul deapdincamera de dozare. Aceasta ( FeCl3 ) se dozeaz prin intermediul a dou pompe cu membran, cuIrecvent controlat, una Iiind n Iunctiune iar cealalt n 'stand by.Dozareaestecontrolatprinsistemul SCADA, acestainjectndautomat cantitateanecesardeclorur Ieric pe metru cub de ap n Iunctie de turbiditatea apei brute msurat la intrarea n statie.nmagazanirea clorurii Ierice se Iace n trei rezervoare de cte 40mc Iiecare.Sta(ia de dozare a acidului clorhidricAcidul clorhidric cu o concentratie de cca.99 se aIl nmagazinat ntr-un recipient special de undepoate Ii preluat de dou pompe si injectat n conducta de alimentare cuap brut din camera dedozare. n prealabil HCl este diluat si dozat n mod automat de ctre sistemul SCADA.Rolulaciduluiclorhidricestedeacobor valorilepH-uluidinapabrutncazul cndacesteadepsesc parametri de potabilitate impusi de lege.Sta(ia de dozare a laptelui de varLaptele de var - Ca(OH)2 - are rolul de a ridica valoareapH-ului n cazul cnd apa are o aciditate prea mare.Este obtinut n urma amestecului varului stins, sub Iormde pulbere, si ap. Din silozul contenitor varul stins ajungenrezervoruldesuspensiedevardincameradedozare,undeestepreparat si dozat. Deaici, prinintermediul adou pompe cu membran, poate Ii trimis printr-oconduct spre rezervorul de reactie.ntregprocesuldeprepararesidozareestecontrolatdesistemul SCADA.Sta(ia de dozare a pudrei de carbune activ (!AC)Pudra de crbune activ (PAC) este dozat n solutie si trimis n procesul de tratare a apei numaincazuluneicalittisczuteaacesteia, pentruandeprtaexcesuldesubstanteorganicesautoxice din apa tehnic.Din rezervorul de suspensie solutia PAC necesar este dozat prin intermediul a dou pompe cusurub excentric cu Irecvent controlat. O pomp este n Iunctiune si cealalt este n stand-by.Dozarea este controlat de sistemul SCADA prin introducerea manual a cantittii de praI PACnecesar pe metru cub de ap si debitul de intrare a apei tehnice cunoscut sistemului SCADA.Distributia egal a debitului la ambele puncte de dozare n interiorul rezervorului de reactie poateIi regularizat prin cele dou vane actionate manual si privit pe cele dou rotametre.Sta(ia de clorareApa de clor este Iolosit la dezinIectarea Iinal a apei tratate, nainte ca aceasta s Iie pompat nreteaua de ap public. n plus, aceasta este Iolosit la prepararea dioxidului de clor (ClO2).Exist dou linii paralele de contenitori cu Cl2, montate cu un schimbtor automatic care comutatunci cnd presiunea evacuat din conducta de Cl2 scade sub un anumit nivel.Dozareaclorului gazosnreteauadeapestecontrolatdeosupapdeclor gazosactionatelectric.Sta(ia de produc(ie yi dozare a dioxidului de clorSolutia apoas de dioxid de clor este Iolosit n procesuldepre-oxidare ( ncamera dedozare ) si ca agent deoxidare intermediar ntre Iiltrele de nisip si Iiltrele cucrbune activ granular (GAC).Dioxidul de clor (ClO2) este preparat ntr-un reactor, dinclorit de sodiu ( NaClO2) si solutie apoas de clor.Rezervorul de NaClO2 are pereti dubli, cu un indicatorde nivel montat pe peretele exterior.ntregul proces de obtinere a ClO2este controlat siobservat Iolosind un panou de comand local.Sta(ia de dozare reactiv adjuvant de floculare (polielectrolit )Polimerul este Iolosit la Iormarea macro-Iibrelor ninteriorul moleculelor deapsieste dozat la iesirea din camerele de admisieale decantorului dinrezervorul de reactie.La iesirea din rezervorul de disolutie,solutia polimeric de baz este dozat depompe elicoidale excentrice controlate.Solutia de baz de polielectrolit (PE) va Iidiluat mai apoi cu ap procesat, la oconcentratiemai scazut, duppompelededozare. Dilutia are loc ntr-un malaxor static.Cantitatea de polielectrolit ce trebuie dozatnaptrebuiedeterminatIolosindtestedeprob regulate.#ezervorul de reac(ieEste o structur din beton care mparte Iluxul apei n dou prti: spre camera de reactie si sprecamera de mixare.n prima au loc reactii chimice: clorura Ieric ( FeCl3 ) Iormeaz Iloculi cu substantele solidedin apa tehnic, iar dioxidul de clor ( ClO2 ) reactioneaz cu materia organic si o imobilizeaz.n cea de-a doua camer are loc dozarea optional si amestecarea solutiei de crbune activ praI( PAC ) n cazul n care calitatea apei tehnice este nesatisIctoare.Rezervorul de reactie are ncomponentunsistemde distributiea apei spre celedoudecantoare printr-un sistem de batardouri. La iesirea apei spre cele dou decantoare exist unpunct de injectie a solutiei de polielectrolit.ecantoarele 1 si 2nacestedecantoareseseparreziduuriledeapalimpezit. Acest proces areloc gravitational.Observm trei zone concentrice. Apa limpezit va Ii colectat n zona extern a decantorului aproapede supraIat printevi radiale prevzute cu guri si trimis ctre Iiltrele cu nisip.Reziduurile se depun la baza decantorului, unde sunt colectate de o raclet si evacuate prin trei iesirictre sistemul de canalizare. Ciclurile de eliminare sunt eIectuate automat de sistemul SCADA.Decantoarele Iunctioneaz ca unitti cu racleti de noroi Ir recircularea noroiului si o ptur de noroin zona de sedimentare. Acest tip de decantor se numeste ciclator.Apa limpezit este trimis gravitational spre sala Iiltrelor cu nisip, n canalul de distributie a Iiltrelor.nainte de intrare n sala Iiltrelor exist un punct de injectie a laptelui de var.iltrele cu nisipFiltrele cu nisip sunt Iormate din 8 baterii a cte dou bazine intercomunicante n care se gsestenisip cuartos (un strat de 0,80-1,20m). La trecerea apei prin acest nisip, suspensiile coloidale si alteparticule care au 'scpat din decantoare, sunt retinute aici de granulele de nisip. Pe lng controluleIectuat dectresistemul SCADA, unoperator poatecomandamanual Iiecareoperatiunedinsistemul de Iiltrare, prin intermediul pupitrelor de comand prevzute pentru Iiecare baterie de Iiltre.Apa obtinut este colectat n rezevorul de ap Iiltrat. . n rezervorul de ap Iiltrat se realizeazprocesul deoxidareintermediarcudioxiddeclor, nscopul distrugerii micro-biologiei apei sireducerii substantei organice. De aici, apa este trecut n bateriile de Iiltre cu crbune activ.iltrele cu carbune activ (GAC)Filtrele cu carbune activ sunt construite identic ca si Iiltrele cu nisip, diIerenta constnd doar nmaterialul Iiltrant. Rolul crbunelui activ granular este de a corecta proprietatile organoleptice aleapei cauzate de anumite alge(miros, gust, culoare), dar si de a retine anumite substante poluante.Sub Iiltrul GAC se aIl rezervorul de ap tratat. Acest rezervor este mprtit n dou: rezervorulinterior ce contine apa tratat dar neclorinat (o ap clorinat ar conduce la degradarea granulelor decrbuneactiv)si carevaIi IolositpentrusplareaIiltrelor, si rezervorul exteriorundearelocclorinarea ca dezinIectare Iinal a apei tratate nainte ca aceasta sa Iie pompat n reteaua public.Splarea filtrelorFiltrele sunt splate n regim automat sub control SCADA la un interval de 24 ore sau n Iunctie desituatie pe comand manual de ctre operator.ntr-o prima Iaz se scoate apa din bateria de Iiltre pn la un nivel de 20-25cm (nivel msuratprintr-un dispozitiv cu laser) deasupra stratului Iiltrant (nisip sau carbune activ). Se barboteaz timpde 16min dup care se umple cu ap pn peste nivelul bazinului pentru eliminarea reziduurilor.Apa va deversa astIel n canalele laterale de unde va Ii evacuat ctre rezervorul de ap rezidual.n cazul Iiltrelor cu crbune activ, splarea se Iace la o presiune mai mic a aerului si la un debitmai redus de ap, granulele de crbune activ Iiind mai usoare dect cele de nisip.#ezervorul pentru apa de splare, ap reciclatn acest rezervor se acumuleaz aparezultatdinsplareaIiltrelor denisipsaucrbune activ.Deaiciapaestepompatctrecameradedozare, n aval de turbidimentru, dar namonte de injectoarele chimice.Un nivelmetru ultrasonic supravegheaznivelul apei din rezervor si trimite datelesistemului SCADA pentru controlul automatal Statiei de pompare a apei de splarereciclate.O raclet de noroi colecteaz noroiul depuspe Iundul rezervorului si l descarc printr-oconductsiovandestrangeractionatcuajutorul unui motor electric, nsistemul deevacuare (canalizare).Sta(ia de pompare a apei de splare reciclateStatia de pompare a apei de splarereciclate este echipat cu dou pompeverticale identice.Acesteaextrag apadinrezervorul de approvenit de la splarea Iiltrelor si opompeaz n camera de dozare.Debitul transIerului acestei ape poate Iireglat actionnd una sau dou pompesimultan.OpompesteIienstand-by, Iieasistprima pomp pentru operioada scurt detimp. Pompelesunt controlateautomat prinsistemul SCADA.Sala electropompe - Statia de pompare ap de splareStatiadepompareaapei desplareesteechipat cu trei pompe centriIugaleorizontale identice. Sarcina lor este stransIere apa de splare din rezervorul cu apdesplaredesubIiltrul GACctreIiltreleindividuale ce trebuiesc splate.Debitul apei de splare poate Ii reglatactionnd una sau dou pompe simultanprecum si aditional printr-o conexiune de by-passntrecapeteledeaspiratiesi reIularecare sunt echipate cu o van de regularizare.Debitul apei de splare este monitorizat deun debitmetru inductiv ce trimite datelesistemului SCADA. O pomp estentotdeauna n stand-by ca rezerv.Sala electropompe - Statia de pompare Iortat a apei tehniceStatia de pompare Iortat a apei tehniceIurnizeaz apa necesar pentru: preparareachimic a laptelui de var, solutiei depolielectrolit, solutiei de praI de carbuneactiv, statia de dozare a clorului si dioxiduluide clor. Este de asemenea Iolosit si pentru aIurniza apa sistemului ejector de transIerGAC.Trei pompe verticale cu Irecvent controlatsunt instalatepeunsuport mpreuncuunvas de aer cu membran si un panou decomand si control.Sala electropompeCelula REDOXAcest dispozitiv controleaz n permanentcantitateadesubstantorganicprezentnap.Dac aceast cantitate depseste limiteleadmise, atunci se va actiona la oimplementare a cantittii de dioxid de clor nscopul eliminrii microorganismelorprezente.Toate datele sunt preluate de ctre sistemulSCADA care controleaza dozarea cudioxidde clor.Laboratorul de analize Iizico-chimicePentrua asigurao bun calitatea apeipotabileestenecesarmonitorizareaconstanta propriettilorIizice, chimicesiorganolepticealeacesteia, lucrucareseeIectueaznlaboratoruldeanalizeIizico-chimicedinincintastatiei detratare'Chirita. Analizelebiologicealeapei potabileseeIectueaznlaboratorul din cadrul statiei 'Sorogari.Din patru n patru ore se preleveaz probe de ap din toate treptele de tratare si sunt analizate cu diIeritedispozitive si metode de analiz standardizate. Se urmresc n principal parametri de potabilitate a apei,dar si alte substante al caror concentratii peste limita admis ar putea pune n pericol viataconsumatorilor. Rezultatele sunt consemnate ntr-unregistru, ulterior Iiindtransmise serviciului decalitateaapei dinsectorulmanagerial. nIunctie de dateleobtinute se poate interveni nprocesul detratare a apei prin adugarea de diIerite substante corectoare pentru a mentine parametri optimi pentru oap potabila de calitate.Totodat, Directia de Sntate Public analizeaz la rndul ei calitatea apei potabile de pe reteaua dedistributie, conIruntndu-se astIel rezultatele.SpectroIotometruDR/5000 HACH-LANGE UV-VISspectroIotometru de cea mai avansattehnologie. Peste 240 teste preprogramatepentru lungimea de und de la 190 la 1100 nmsi nmomentul deaparitieaunornoi teste,acestea se pot abdata simplu cu un USBmemorystick. Calibrarea se Iace n modautomat. Caruselul ncorporat admite 5 tipuride cuve comune. AIisajul este touch - screen.Cu ajutorul acestui aparat se poatedetermina prezenta n ap a urmatoarelorsubstante sau elemente chimice: Azotat,Azotit, Mangan (urme), OrtoIosIat, Fier(urme), Amoniu, Aluminiu, Clor (liber sitotal). Pentru Iiecare din aceste substanteexist kituri speciIice precalibrate.Metoda Iotometrica Iolosit este unastandardizat care respect noile reglementrieuropene n privinta calittii apei potabile.Test cuvet LCK339 cu Azotat Test cuvet LCK521 Fier, urmeOxigenometruAcest aparat msoar concentratiaoxigenului dizolvat n ap. Este compusdintr-un electrod cu membran selectiv (careseintroducenrecipientul cecontineprobadeapdeanalizat), unagitatormagneticsipartea de inregistrare/redare date, aIisareaIcndu-se printr-un display LCD.Cantitatea de oxigen dizolvat n apdepinde de temperatura apei, presiuneaaerului si de continutul n substante oxidabilesi microorganisme. Scderea cantittii deoxigen din ap duce la pierderea caracteruluide prospetime al acestuia, dndu-i un gust Iadsi Iacnd-o nepotabil. De asemenea scdereaoxigenului reduce capacitatea deautopuriIicare a apelor naturale Iavorizndpersistenta polurii cu toate consecintelenedorite.Valorile concentratiilor admise n Iunctie detemperatur, la o presiune atmosIeric de1013,25 mbar, sunt tabelate.pH-metrupH-ul ('pondus hydrogenii) reprezintlogaritmul zecimal cu semn schimbat alconcentratiei (activittii) ionilor de hidrogen.Valoarea acestui parametru este deosebit deimportant deoarece n Iunctie de aceasta neputem da seama daco ap(solutie) are uncaracter acid, neutru sau bazic.ConIormlegilornvigoare, valoareapH-ului pentru o ap potabil trebuie s sesitueze ntre 6,5 si 9,5 (unitati de pH).Determinarea cu ajutorul pH-metrului esteIoarte simpl. Se introduce electrodulaparatuluinrecipientulcuprobadeapdeanalizat, se asteapt cteva secunde pentrustabilizaresi secitestevaloareapedisplay.Analiza se Iace pe probele de ap provenitede la prima si de la ultima treapt de tratare.Scara pHAcid Bazic NeutruConductometruConductivitatea apelor constituie unuldintre indicatorii cei mai utilizati napreciereagraduluidemineralizareaapelordin urmtoarele considerente:- msurtorile de conductivitate (rezistivitate)a apei permit determinarea continutului totalde sruri dizolvate n ap ;- au avantajul diIerentierii dintre srurianorganice si organice (ponderal) pe bazamobilittilor ionice speciIice;- elimin erorile datorate transIormriispeciilor de carbonati/bicarbonati prinevaporarela105C(conIormmetodologieide determinare gravitational a reziduului Iix,n cazul bicarbonatilor pierderile sunt de circa30).Msurarea conductivittii se Iace prinintroducerea electrodului speciIic nrecipientul cu proba de ap de analizat, citirearezultatelor Iacnduse pe un display LCD.Baia de nisip si etuvaBaia de nisip si etuva sunt Iolosite ladeterminareareziduului Iixsi asuspensiilordin ap.Baiadenisipestecompusdintr-ocuv,prevazut la baz cu o rezistent electric, ncare se pune un strat de nisip cu rol nuniIormizarea graduat a cldurii. EtuvaIunctioneaz pe acelasi principiu a unuicuptor electric cu termostat.Reziduul Iix reprezint totalitateasubstantelor dizolvate n ap, stabile dupevaporare la 105C, marea majoritate aacestora Iiind de natur anorganic. Valoareareziduului Iix n diIerite ape naturale variaznIunctiedecaracteristicilerocilor cucareapele vin n contact.Reziduul Iix reIlect cantitatea de sruridizolvateiar suspensiilecantitateadesrurinedizolvate. Suma celor dou valorireprezint reziduul total.Distililatorul de apEste Iolosit la obtinerea apei distilatenecesar diIeritelor operatii de laborator(dilutii, splare) sau ca indice comparativ.Apa de la robinet este introdus ntr-unrecipient din sticl, parte component ainstalatiei dedistilare, senclzestepnlatemperaturadeIierbere(100C), iar vaporiirezultati sunt condensati, prin rcireaperetilor instalatiei, napoi n particule deap. AstIel seobtineoapcuuncontinutIoarte redus de sruri minerale simicroorganisme. Repetndprocesul, dar cuapaobtinut(apadistilat), vomobtineapabidistilat, deasemeneautilnlucrriledelaborator.Formulachimicesteaceeasi pentrutoatecele trei tipuri de ap( potabil, distilat saubidistilat) - H2OTurbidimetruAcest aparat Iunctioneazpeprincipiul deabsorbtiesaudiIuzieceareloclatrecerealuminii printr-o solutie tulbure (EIectulTyndall).n Iunctie de numrul de suspensiinedizolvate n ap (gravimetrice si coloidale)lumina emis printr-un Iascicol de ctreIilamentul unei lampi tungsten, va IireIlectat mai mult sau mai putin,determinndu-seastIel gradul deturbiditatedin proba de ap de analizat. Rezultatul se vaciti pe aIisajul aparatului, valorile Iiindexprimate n unitati neIelometrice deturbiditate (UNT).NisaPrezent n toate laboratoarele de analize chimice si biologice, are rolul de a proteja personalul operator de eventualele emanatii de gaze provenite n urma manipulrilor a diverselor substante corozive sau toxice.Este prevzut cu un aspirator de aer si cu un robinet de ap potabil. Se mai pot pozitiona, dup caz, bi cu nisip, recipiente cu acizi concentrati, sau n acest caz o plit electric.Aici se Iierb probele de ap n vederea determinrii prezentei substantelor organice (S.O.).!arametru Unitate demasurApbrutApdecantatApfiltratAprezervorValoriadmise`Metodastandardizat``Temperatur C 24,4 24,4 24,5 24,5Turbiditate UNT 5,09 1,18 0,18 0,13 max. 5 SR EN ISO 7027:2001Conductivitate Scm-1550 - - 560 max. 2500 SR EN 27888:1997pH Unitti de pH 8,09 - - 7,56 6,59,5 SR ISO 10523:1997Alcalinitate mL HCl 0,1N 3,2 3,1 3,1 3,1 SR EN ISO 9963/1:2002Duritate temporar G 8,96 8,68 8,68 8,68 SR ISO 9963/2:2002Duritate total G 10,75 10,75 10,75 10,75 min. 5 SR ISO 9963/2:2002Duritate permanent G 1,79 2,07 2,07 2,07 SR ISO 9963/2:2002Cloruri mg/L 27 34 34 34 max. 250 SR ISO 9297-2001S.O. mg/LKMnO412,32 10,42 9,16 7,26 max. 20 STAS 3002-85O2 dizolvat mg/L 7,28 - - - SR EN 25814:1999Nitrati mg/L NO3-2,06 - - - max. 50 SR ISO 7890-3:2000Nitriti mg/L 0,052 0,041 0,004 0 max. 0,50 SR EN 26777:2002Amoniu mg/L 0,056 0,039 0,011 0 0,50 SR ISO 7150/1:2001Clor rezidual liber mg/L - - - 0,33 max. 0,50 STAS 6364-78Bicarbonati mg/L HCO3-195,20 189,10 189,10 189,10Reziduu Iix la 105C mg/L 357 - - 342 STAS 3638-76FeCl3mg/L 4 - - 0,18Buletin de analiz a apei13.07.2010ora 8:00(Sursa Lac Chirita 100)Not* - n conIormitate cu Legea nr. 311 din 28/06/2008 pentru modiIicarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.** - ConIorm standardelor din domeniul calittii apei, elaborate de Asociatia de Standardizare din Romnia.!arametruUnitate de masurSursaTimiyeytiSursa!rut1emperatur(C) 14 231urbiditate (&1) 0,50 0,14Amoniu(mg/L) Absent AbsentAzotiji(mg/L) Absenti AbsentiAzotaji (mg/L) 8 4Calciu(mg/L) 85 52Cloruri(mg/L) 19 33Duritate temp. (C) 14 11ier (mg/L) Absent 0,02Magneziu(mg/L) 8 21Mangan(mg/L) Absent AbsentpH (unitji pH) 7,5 7,7#eziduu fix (mg/L) 300 420Alcalinitate (mL HCl ,1) 4,3 3Sulfaji(mg/L) 27 80S.O. (mg/L KMnO4 ) 3,5 7,9S.O.(mg/L K2Cr2O7 ) 3 9Clor rezidual liber(mg/L Cl2 ) 0,32 0,44Oxigen dizolvat (mg/L) 10 8Culoare ( - 5) 0 0Miros ( - 5) 0 0Cust( - 5) 0 0!arametri de potabilitatecomparativi pentru apaprovenit din sursa Timiyeyti yi!rut dup procesulde tratare a apei brute.Anexa 1!arametrii indicatori!arametru Valoare UnitateCMA de msurAluminiu ..............200.............. g/lAmoniu............... 0,50............. mg/lBacterii coliIorme|1|......... 0 .........numr/100 mlCarbon organic total (COT)|2|...........Nici o modiIicare anormalCloruri|3|............. 250............... mg/lClostridiumperIringens .......0 .........numr/100 ml(specia, inclusiv sporii)|4|Clor rezidual liber............0,50............. mg/lConductivitate|3|..........2.500 ..........S/cmla 20CCuloare.......Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormalDuritate total...........minim5 ........grade germaneFier................ 200 ............g/lGust.........Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormalMangan.............50 ..............g/lMiros .........Acceptabil consumatorilor si nici o modiIicare anormalNumr de colonii la 22C........... Nici o modiIicare anormalNumr de colonii la 37C...........Nici o modiIicare anormalOxidabilitate|5|.................. 5,0..........mgO2/lpH|3|,|6|............6,59,5..........unitti de pHSodiu.................200........... ...mg/lSulIat|3|...............250...............mg/lSulIuri si hidrogen sulIurat.......100.............g/lTurbiditate|7|........... 5............UNTZinc................5.000.............g/lTritiu|8|,|9|...............100.............Bq/lDoza eIectiv total de reIerint|9|,|10|...0,10.............mSv/anActivitatea alIa global|11|......0,1.............. Bq/lExtras din Legea nr. 311 din 28/06/2004pentru modificarea yi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apeipotabileAnexa 2!arametrii de calitate ai apei potabileNOT (la parametri indicatori):|1| Pentru apa mbuteliat, unitatea de msur este numr/250 ml.|2| Acest parametru va Ii msurat numai pentru sistemele de aprovizionare care Iurnizeaz maimult de 10.000 m3 pe zi.|3| Apa nu trebuie s Iie agresiv.|4| Acest parametru trebuie monitorizat atunci cnd sursa de ap este de supraIat sau mixt, iar nsituatia n care este decelat trebuie investigat si prezenta altor microorganisme patogene, ca de ex.:criptosporidium.|5| Acest parametru se va analiza cnd nu se poate sau nu este prevzut determinarea carbonuluiorganic total.|6| Pentru apa plat mbuteliat, valoarea minim poate Ii redus pn la 4,5 unitti de pH. Pentruapa mbuteliat care contine n mod natural sau este mbogtit cu bioxid de carbon, valoarea pHuluipoate Ii mai mic.|7| Pentru apa rezultat din tratarea unei surse de supraIat nu se va depsi 1,0 UNT (unittineIelometrice de turbiditate) nainte de dezinIectie.|8| Frecventa, metodele si localizrile pentru monitorizare vor Ii stabilite conIormanexei nr. 2 pct.1.3.|9| Doza eIectiv total de reIerint acceptat pentru un adult corespunde unui consumzilnic de 2litri ap potabil pe o durat de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivittii n apa potabil seIace n cazul n care nu exist datele necesare pentru calcularea dozei eIective totale. n situatia ncare este demonstrat, pe baza unor monitorizri eIectuate anterior, c nivelurile de tritiu la dozaeIectiv total de reIerint sunt cu mult inIerioare valorii parametrice, se poate renunta lamonitorizarea tritiului.|10| Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizrilepentru monitorizare vor Ii stabilite conIorm anexei nr. 2 pct. 1.3.|11| Caracterizarea calittii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se Iace prinmsurarea activittii alIa si beta global. n cazul n care valoarea de reIerint este depsit, estenecesar determinarea activittii speciIice a radionuclizilor, conIormNormelor de inspectie sanitarsi monitorizare a calittii apei potabile.Anexa 3!arametrii chimici!arametru Valoare UnitateCMA de msurAcrilamid|1|.................. 0,10............ g/lArsen ...............10..........g/lBenzen ...............1,0..........g/lBenz(a)piren ...........0,01...........g/lBor .....................1,0..............mg/lBromati2) ..............10............ g/lCadmiu ..............5,0............ g/lClorur de vinil1) .........0,50...........g/lCianuri totale ...........50............ .g/lCianuri libere ...........10............ g/lCrom total .............50............ g/lCupru3),4) ............0,1........... mg/lDicloretan .............3,0............ g/lEpiclorhidrin1) ...........0,10........... g/lFluor ...............1,2........... mg/lHidrocarburi policiclice aromatice5) ....0,10..........g/lMercur ................1,0........... g/lNichel3) ..............20............ g/lNitrati6) ..............50........... mg/lNitriti6) .............0,50..........mg/lPesticide7),8) ...........0,10..........g/lPesticide (total)|7|,|9|...... ...0,50..............g/lPlumb3),10) ............10........... g/lSeleniu ..............10........... g/lStibiu ................5,0.............. g/lTetracloretan si Tricloreten .......10............ g/lTrihalometani (total)|11| .........100.............. g/l(suma concentratiilor compusilorspeciIicati)Extras din Legea nr. 311 din 28/06/2004pentru modificarea yi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabileAnexa 4!arametrii de calitate ai apei potabile!arametrii microbiologici!arametru Valoare admisEscherichia coli (E. coli)........0Enterococi..........0NOT (la parametri chimici):|1| Valoarea se reIer la concentratia n ap a monomerului rezidual, calculat conIormspeciIicatiilor privind concentratia maxim eliberat de ctre polimer n contact cu apa. Statiile detratare vor notiIica autorittii de sntate public judetene sau a municipiului Bucuresti utilizareacompusului n procesul de tratare a apei.|2| Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie s Iie ct mai joas, Ir a compromiteeIicienta dezinIectiei. Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea npractic a valorii se va realiza n maximum 10 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii5 ani acceptndu-se pentru bromati o valoare de 25 g/l.|3| Valoarea se aplic la o prob de ap prelevat de la robinetul consumatorului, printr-o metodde prelevare adecvat, astIel nct s Iie reprezentativ pentru cantitatea medie sptmnal ingeratde ctre consumator. Metoda de monitorizare trebuie s tin seama si de Irecventa concentratiilormaxime care pot cauza eIecte asupra snttii.|4| Pentru cupru se accept valoarea 2,0 mg/l, dac reteaua de distributie are componente dincupru, cu respectarea celor mentionate la pct. 3.|5| Compusii speciIicati sunt: benzo(b)Iluorantren, benzo(k)Iluorantren, benzo(ghi)perilen,indeno(1,2,3-cd) piren.|6| Se va aplica urmtoarea Iormul: |nitrat| |nitrit|---- ---- 1,50 3 (n care concentratiile de nitrati si nitriti sunt exprimate n mg/l).|7| Prin pesticide se ntelege: insecticide, erbicide, Iungicide, nematocide, acaricide, algicide,rodendicide, slimicide organice, compusi nruditi (ca de ex.: regulatori de crestere) si metabolitiirelevanti, produsii de degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuseprezente n sursa de ap.|8| Concentratia se reIer la Iiecare compus individual. Pentru aldrin, dieldrin, heptaclor siheptaclor epoxid, concentratia maxim este 0,030 g/l.|9| Prin Pesticide-Total se ntelege suma tuturor compusilor individuali detectati si cuantiIicati nurma procedurii de monitorizare.|10| Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea n practic a valorii se varealiza n maximum 15 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii 5 ani acceptndu-se ovaloare de 25 g/l.|11| Concentratia total a THM trebuie s Iie ct mai mic, Ir a compromite dezinIectia.Compusii individuali speciIicati sunt: cloroIorm, bromoIorm, dibromoclormetan,bromdiclormetan.Pentru apa la care se reIer art. 6 alin. (1) lit. a), b) si d), respectarea n practic a valorii se varealiza n maximum 10 ani de la intrarea n vigoare a prezentei legi, n primii 5 ani acceptndu-se ovaloare de 150 g/l pentru concentratia total a THM.Anexa 5ConcluziiProIesionalismul si seriozitatea cu care m-am ntlnit n aceast institutie se reIlect ncalitateaapei potabiledistribuitenMunicipiul Iasi si naltelocalitti servitedeS.C.Apavital S.A. Datorit acestor calitti a Iost posibil si retehnologizarea tuturor proceselorde tratare, epurare si distributie, Iapt care a dus la o crestere semniIicativ a calittii apeipotabile si uzate.Statiadetratareaapei 'Chiritareprezintunexemplunational nceeaceprivestecalitatea, respectul Iat de consumatori, dorinta de mai bine.Este de ajuns s conIruntm buletinele de analiz a apei, prezentate n acest studiu decaz, cu parametri de potabilitate admisi prin lege, si ne dm seama imediat de eIicientaacestei statii de tratare.Deasemenea, msurile desecuritatesi snatatea muncii (SSM) sunt la standardeleeuropene, reIlectnd grija pentru personalul operator al institutiei.'SuIlet al omului cum semeni tu apei!GoetheNota autoruluiAcest studiu de caz a Iost eIectuat n cadrul 'Stagiului de pregtire practic si activittide stimulare a insertiei pe piata muncii pentru studenti si absolventi, proiect co-IinantatdinFondul Social EuropeanprinProgramul Operational Sectorial pentruDezvoltareaResurselor Umane 2007-2013.ProiectulaIost organizatpeplanlocal dectre'CentruldeInIormareProIesional,Orientare n Carier si Plasament (CIPO) din cadrul Universitatii 'Al.I.Cuza din Iasi, ncolaborare cu diverse Iirme din Municipiu.n urma participrii la trainingul de Managementul carierei din cadrul proiectului, amIost selectionat pentru a executa stagiul de practic la S.C. Apavital S.A. din Iasi, societateparticipant la proiect.Lucrarea de Iat reprezint unul din obiectivele propuse n cadrul desIsurrii stagiuluide practic.Multumiri pentru amabilitatea si sprijinul acordat:- Alma Andrei, Trainer, CIPO- Asist. Dr. Mitic !intilei, Universitatea 'Al.I.Cuza din Iasi- Ing. Orest Trofin, seI calitatea apei, S.C. Apavital S.A.- Ing. tehnologan!opovici, Statia de tratare a apei 'Chirita Iasi- Ing. chimist Mihaela Vasile, seI laborator, Statia de tratare a apei 'Chirita Iasi