MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII I INOVRII UNIVERSITATEA ,,1 DECEMBRIE 1918 ALBA IUIA SPECIALIZARE ,, INGINERIA MEDIULUI FORMA DE INVATAMNT ZI

TRATAREA SI RECUPERAREA APELOR REZIDUALE FABRICA DE ULEI ALIMENTAR SI NEALIMENTAR

COORDONATOR STIINTIFIC:

STUDENT: GIURGIU (RAC) CAMELIA ALBA IULIA 20121

CUPRINS

INTRODUCERE...............pg. 4 Prezentarea generala a obiectivului studiat.............................................................................. CAPITOLUL I 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DESFASURATE

Schema tehnologica a procesului Materii prime utilizate. Semifabricate si produse obtinute.. Tratamente fizice, chimice si biologice aplicate materiilor prime si semifabricatelor. SURSE DE POLUARE

CAPITOLUL II 2.1. 2.2. 2.3.

Produsi secundari...................................................................................................... Ape uzate................................................................................................................. Riscuri generate de poluarea acestora...................................................................... CARACTERISTICI CALITATIVE UZATE SI CANTITATIVE ALE APELOR

CAPITOLUL III

3.1. Analiza calitatii apelor........................................................................... CAPITOLUL IV 4.1. 4.2. 4.3. BAZA LEGISLATIVA

Baza legislativa in domeniul apelor reziduale............................................................ Recuperarea si tratarea apelor reziduale..................................................................... Principii de tratare a apelor reziduale in urma procesului tehnologic.........................

2

CAPITOLUL V 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5.

STATIA DE EPURARE

Descrierea procesului tehnologic de epurare................................ Epurare mecanica a apelor uzate.................................................................................... Epurare chimica a apelor uzate......................................................................................... Epurare biologica a apelor uzate....................................................................................... Schema tehnologica a statiei de epurare........................................................... CONCLUZII

CAPITOLUL VI 6.1.

Strategii de sustinere a actiunilor de tratare si recuperare a apelor reziduale.................

3

INTRODUCERE

Romnia are de 2,5 ori mai puini procesatori de produse agricole la 1.000 de locuitori comparativ cu media UE -15 i o repartizare inegal ntre cele 8 regiuni ale rii. Agricultura are un rol decisiv n dezvoltarea economic local i regional i n crearea de noi locuri de munc. Sprijinul acordat IMM.urilor de interes local/regional vizeaz restructurarea zonelor slab dezvoltate, avnd ca rezultat crearea de noi locuri de munc, pentru c acestea dispun de flexibilitatea necesar adaptrii la cerinele unei economii de pia dinamice. n contextul Strategiei revizuite de la Lisabona, este necesar s se investeasc n modernizarea agriculturii, prin sprijinirea antreprenoriatului i facilitarea dezvoltrii microntreprinderilor. Se urmareste: cresterea potentialului economic al localitatii, creerea de noi locuri de munca in mediul rural, construirea unei fabrici moderne dotata cu utilaje de inalta performanta in conformitate cu normele impuse de UE in domeniul alimentar. In baza unui plan de afaceri elaborat se va avea in vedere capacitatea de productie a societatii precum si o revitalizare a economiei la nivel local, cresterea capacitatii agricole a zonei prin cultivarea terenului cu plante oleaginoase, specificand totodata ca zona are un potential agricol ridicat. Economia locala va avea de beneficiat in mod direct prin asigurarea de locuri de munca si indirect prin procesul de productie, respectiv prin activitatile conexe(asigurarea materiei prime, desfacerea pe piata, etc.).

4

PREZENTAREA GENERALA A OBIECTIVULUI STUDIAT Amplasamentul obiectivului (localizare, cadru natural, vecinatati, distante fata de localitati, cursuri de apa, asezari umane)

Fabrica de ulei vegetal alimentar si nealimentar este amplasata in perimetrul construibil al comunei Mihalt, localitatea Mihalt, jud.Alba, nr.15 D1 in locul numit Prund. Fabrica este la periferia comunei Mihalt, la o distanta suficienta de locuri publice, aproximativ 130 m, si nu prezinta nici un fel de risc pentru sanatatea populatiei din zona. Vecinatati: NORD - DOMENIU PRIVAT AL COMUNEI MIHALT SI SMA 0.78m si 2.01 m; SUD DOMENIU PRIVAT AL COMUNEI MIHALT 5.42m si 2.00m; VEST DIG 14.00M SI 18.32M; EST De 10.00 m si 2.60m.

5

CAPITOLUL I DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE DESFASURATE 1.1. Schema tehnologica a procesului n procesul de obinere a uleiurilor vegetale, seminele oleaginoase sunt supuse unor tratamente tehnologice care le asigur caliti optime n vederea obinerii uleiului cu randamente maxime i cheltuieli minime. Schema tehnologic de obinere a uleiului vegetal este prezentat n figura urmatoare: Seminte oleaginoase

Receptie (cantitativa/calitativa)

Precuratire si curatire _______________________ Cuie, pietris, nisip Uscarea semintelor

Coji, seminte (se depoziteaza apoi se vand in industria fibrelor) Depozitare

Descojire (decorticare) Presare _______________

BROCHEN (se depoziteaza si se vinde ca proteina in hrana animala)

ULEI BRUT DE PRESA

Filtrare, purificare

Rafinare 6

Etapele rafinarii sunt: Degumificare __________ ____________ Lecitina Ulei degumificat (se depoziteaza si se vinde in industria alimetara ca Neutralizare (acizii grasi liberi) emulgator) _______________I___ Sapun Ulei neutralizat (se depoziteaza apoi se vinde in industria sapunurilor Spalare ulei si detergentilor) Filtrare Uscare Decolorare Winterizare (deceruire) ___________________________ Ceara Ulei deceruit (se depoziteaza apoi se vinde in industria Deodorizare (scoaterea mirosurilor) lacurilor si vopselelor) Filtrare Ulei rafinat Imbuteliere Depozitare

7

Uleiul brut iesit din presa se depoziteaza in bazine de inox apoi se filtreaza si purifica dupa care se introduce in aparatul de degumificare si se degumifica. Dupa degumare uleiul se separa in centrifuga apoi se filtreaza din nou, dupa care se depoziteaza intr-un bazin tampon de inox. Din bazin uleiul este dus in instalatia de neutralizare dupa care se spala,apoi se usca si se filtreaza,apoi este trecut intr-un alt bazin tampon. Dupa rafinare se ia proba de ulei pentru laborator pentru determinarea calitatii. Inainte de imbuteliere uleiul se mai filtreaza inca o data. Dupa receptia si depozitarea materilor prime oleaginoase in 2 silozuri de cap 2000t, acestea inainte de intrarea in fabricatie sunt supuse unor operatii pregatitoare: Curatirea semintelor Semintele oleaginoase contin impuritati care trebuiesc separate.Aceste impuritati pot fi: -impuritati metalice(cuie,suruburi) -impuritati minerale(pamant,pietre,praf) Dupa curatire semintele sunt supuse unui proces de uscare in care se indeparteaza cel putin 4% din umiditatea semintelor(de la 12-13% la 8-9%).Temperatura de uscare este limitata la 60C, pentru a evita in cazul unor temperaturi ridicate denaturarea termica a proteinelor si degradarea calitatii uleiului din seminte. Decojirea Acest procedeu este valabil doar pentru floarea soarelui. Semintele se decojesc partial deoarece prezenta unui anumit procent de coja este benefica in procesul de presare.Totusi semintele sunt decojite pentru a reduce uzura presei de ulei.Spargerea si detasarea cojii poate fi obtinuta prin lovire Macinarea Se folosesc morile cu valturi,cel mai utilizat este valtul de 5 tavalugi Presare Presarea este operatia prin care se separa sub actiunea unor forte exterioare componentul lichid(uleiul) de cel solid (macinatura oleaginoasa). La presare rezulta uleiul brut de presa sau prin lovirea semintelor cu ajutorul unor palete prin proiectarea semintelor catre un perete fix

De regula cele doua procese se combina pentru un randament sporit

8

brochenul. Operatia de presare cea mai eficienta a uleiurilor vegetale comestibile se realizeaza cu prese mecanice de mare randament cu functionare continua. Presarea se face numai in cazul materiilor prime oleaginoase cu continut >30% ulei,deoarece randamentul prasarii este de 80-90%,restul uleiului fiind obtinut prin extractie cu dizolvanti. Prin presarea particulelor de macinatura unele de altele,incepe procesul de separare a uleiului de faza de gel:initial se separa uleiul de la suprafata particulelor,iar dupa un timp,cand sub actiunea presiunii exercitate incepe deformarea si comprimarea puternica a particulelor se elimina uleiul aflat in capilarele particulelor.Cand spatial dintre suprafetele particulelor devine foarte mic,uleiul nu mai poate fi eliminate,pelicula de ulei se rupe in mai multe locuri,iar suprafetele particulelor se ating si incepe asa-numita brichetare(formarea brochenului sau a turtelor). Cresterea presiunii asupra particulelor de macinatura trebuie sa fie treptata,in caz contrar se blocheaza iesirea uleiului din capilare reducandu-se astfel randamentul de presare. Brochenul obtinut va fi cu atat mai sfaramicios cu cat va contine mai mult ulei,deoarece peliculele de ulei nu permit particulelor de macinatura sa se bricheteze. Uleiul brut de presa este supus in continuare unei operatii de purificare ,deoarece contine impuritati mecanice si organice in suspensie,urme de apa care trebuiesc indepartate petru evitarea degradarii rapide a uleiului si a pierderilor. Purificarea Comporta urmatoarele operatii: separarea resturilor grosiere de macinatura oleaginoasa(zat) antrenate la presare prin:sedimentare,filtrare sau centrifugare; eliminarea umiditatii in exces prin evaporare(uscare); separarea impuritatilor cu dimensiuni mici prin filtrare.

Uscarea uleiului se face numai in cazul cand umiditatea depaseste 0,3%. Rafinarea Asigurarea calitatii uleiurilor si a aspectului commercial cerut de consumatori,uleiul brut este supus unui complex de operatii grupate sub numele de rafinare. Scopul acestor operatii este de a ameliora o serie de proprietati,cum sunt:aciditatea libera,culoarea,gustul,mirosul,transparenta,conservabilitatea-prin eliminarea substantelor nedorite(mucilagii,acizi grasi liberi,pigmenti,coloranti,substante mirositoare,ceruri) ce afecteaza 9

nefavorabil stabilitatea uleiurilor in timpul depozitarii.Fiecare operatie de rafinare are ca efect principal eliminarea unei grupe din substantele de insotire. Principalele operatii cuprinse in schema de rafinare a uleiurilor vegetale sunt: dezmucilaginarea, neutralizarea, uscarea, decolorarea, winterizarea, dezodorizarea si polisarea. Dezmucilaginarea Uleiul brut ,partial purificat contine substante mucilaginoase si alte impuritati aflate sub forma coloidala in suspensie sau dizolvate.Mucilagiile contin fosfatide, albuminoide, hidrati de carbon etc. In rezervoarele de depozitare a uleiului, la o temperatura critica (pt. floarea soarelui t este 7C) ce depinde de metoda de obtinere a uleiului, are loc separarea mucilagiilor prin autohidratare cu umiditatea din aer.Aceasta precipitare a mucilagiilor este reversibila,avand loc o redispersare dar la o temperatura mai mare decat temperatura de separare.Astfel mucilagiile separate prin racire la 10-12C se disperseaza la 47-50C.Temperatura de dispersare depinde de continutul in umiditate si se poate ridica chiar peste 100C. Eliminarea mucilagiilor este necesara din urmatoarele motive: stabilizeaza emulsiile in timpul neutralizarii alkaline determinand cresterea pierderilor de ulei; servesc la obtinerea lecitinei folosita ca emulgator(la fabricarea ciocolatei,painii etc.) si la cresterea valorii nutritive a produselor alimentare; se utilizeaza ca metoda independenta pentru rafinarea uleiurilor necesare productiei de lacuri si uleiuri sicative; Neutralizarea Uleiurile brute fabricate la noi in tara au o aciditate libera cuprinsa intre 1-4% datorata prezentei acizilor grasi liberi.Una din cauzele ce conduc la aparitia acestora in ulei este scindarea trigliceridelor,care poate avea loc: in timpul depozitarii semintelor oleaginoase; in uleiul brut datorita prezentei urmelor de apa si conditii de depozitare; neutralizare alcalina(cea mai utilizata); neutralizare prin distilare; 10

Pentru obtinerea de uleiuri comestibile este necesar ca aciditatea libera sa fie eliminata, prin:

-

neutralizare prin esterificare( nerecomandata in cazul uleiurilor vegetale comestibile);

Ca agenti de neutralizare se utilizeaza in principal NaOH si mai putin Na 2 CO 3 . Efectele tratamentului alcalin sunt: - absorbtia cantitativa a impuritatilor la suprafata peliculei de sapun; - eliminarea mucilagiilor si acizilor grasi; - eliminarea partiala a pigmentilor coloranti. Uleiul neutralizat este trecut la spalare,care se realizeaza cu apa de condens sau apa dedurizata. Folosirea apei cu duritate ridicata conduce la cresterea continutului de sapun in uleiul rafinat(se formeaza sapun de calciu in ulei). Temperatura uleiului in faza de spalare trebuie mentinuta la 85-90C. Uscarea Dupa spalare, in uleiurile neutralizate ramane un continut de 0,5 apa,care trebuie

indepartat,prin aceasta evitandu-se fenomenele nedorite care au loc in prezenta apei (hidroliza grasimilor si cresterea aciditatii libere,scaderea puterii de decolorare a absorbantilor folositi ulterior) Procedeele de uscare a uleiului pot fi realizate discontinuu sau in flux continuu sub vid. Decolorarea (albirea) Pigmentii coloranti sunt substante de insotire a gliceridelor ce confera culoare uleiurilor vegetale.Pigmentii pot fi clasificati in doua grupe: naturali: clorofila(verde); carotina(rosie); xantofila(galbena); secundari: substante complexe melano-fosfatidice- se formeaza in brochen si in uleiul obtinut din micile distilate la temperaturi ridicate. O parte din aceste substante colorate sunt partial indepartate in procesele anterioaredezmucilaginarea acida si neutralizare. In practica, decolorarea uleiurilor poate fi efectuata prin: -decolorare fizica - realizata prin absorbtia pigmentilor Decolorarea prin absorbtie consta in introducerea sub agitare a pamantului decolorant in uleiul neutralizat si uscat sub vid,mentinere si separarea absorbantului din uleiul decolorat.Aceste operatii pot fi realizate in instalatii cu functionare continua sau discontinua. 11

Decolorarea este un fenomen complex in cadrul caruia absorbtiei fizice i se suprapune chemosorbtia, precum si efecte secundare de natura termica si oxidativa. Factorii ce influienteaza procesul de decolorare prin absorbtie sunt: caracteristicile absorbantului Absorbantul retine preferential substantele colorate pana la o anumita limita,peste care absorbtia nu mai are loc.De aceea, in practica se urmareste utilizarea unor agenti decoloranti ce au activitate specifica mare. caracteristicile materiei prime Se refera la felul uleiului,natura si concentratia pigmentilor,starea de oxidare,prezenta acizilor grasi liberi si a urmelor de sapun. conditiile de lucru Temperatura optima pentru decolorare este 85-90C, la o presiune absoluta de 60 mm Hg.Durata de mentinere a contactului dintre agentul decolorant si ulei este de 15-20 min la decolorarea in flux discontinuu si cateva minute in flux continuu.La depasirea timpului de contact poate aparea fenomenul de reversiune a culorii. Cea mai utilizata instalatie de decolorare in industria uleiului este instalatia de Smet. Winterizarea In uleiul brut,ca substante de insotire se gasesc si ceruri,al caror continut depinde de efectul decojirii si separarea din miez a pielitelor.Cerurile se dizolva cu solventi,trec in ulei iar operatiile de rafinare anterioare nu au efect semnificativ asupra lor. Winterizarea numita si deceruire, consta in cristalizarea cerurilor si a digliceridelor solide,urmata de o separare a acestora de ulei prin filtrare.Efectul cristalizarii este marit daca temperatura de cristalizare si filtrare a cerurilor se apropie de 0C. Pentru a avea loc o cristalizare rapida,in ulei se introduc germeni de cristalizare (Kieselgur- sub forma de praf fin) pe care se aglomereaza microcristale de gliceride si ceruri,obtinandu-se astfel cristale de dimensiuni mai mari. Cristalizarea poate avea loc si spontan,iar durata procesului poate varia intre 38-72 ore.La racirea rapida a uleiului se obtin cristale mici greu de separate prin filtrare.De aceea se prefera racirea progresiva,de durata ,sau introducerea de germeni de cristalizare care sa conduca la formarea cristalelor de dimensiuni mari usor separabile la filtrare.

12

Deoarece la scaderea temperaturii vascozitatea uleiului creste se ingreuneaza separarea prin filtrare a cerurilor si gliceridelor solide,procesul de deceruire in instalatii cu functionare continua are loc astfel: preracirea uleiului la 20-22C,urmata de o racira la 5-7C; introducere de germeni de cristalizare(Kieselgur) cu amestecare continua timp de 4 ore; incalzire brusca la 12-16C; filtrare.

Deodorizare Ultima operatie din procesul complex al rafinarii,constituie faza tehnologica prin care se elimina substantele care imprima uleiurilor miros si gust neplacut,provenite atat din material prima ca substante de insotire a gliceridelor,cat si din transformarile chimice care au loc pe parcursul procesului de depozitare si prelucrare. Prin deodorizare ,utilizata mai ales in cazul uleiurilor comestibile si a grasimilor vegetale obtinute prin hidrogenare destinate consumului alimentar,uleiurile nu se mai pot deosebi intre ele pe baza gustului si mirosului,respectiv se depersonalizeaza. Operatia de dezodorizare se realizeaza combinand efectul a trei parametrii tehnologici : temperatura, presiunea si antrenarea cu vapori de apa. Eliminarea eficienta a substantelor care imprima gustul si mirosul uleiurilor si grasimilor se face prin antrenare cu abur la presiune redusa si temperature relative inalta ( 185-220Cpentru uleiuri vegetale si 220-230C pentru cele solidificate). O reusita buna in procesul de vaporizare se obtine prin asigurarea unei distributii cat mai uniforme si in cantitati mici a aburului direct injectat in uleiul vegetal,avand o temperatura cu 30-50C peste temperatura uleiului. Aburul de antrenare nu trebuie sa contina gaze, in special oxygen,iar cantitatea de abur pentru antrenare depinde de o serie de factori cum ar fi: cantitatea de ulei supus dezodorizarii, temperatura, vidul, felul compusilor volatili, tensiunea de vapori a acestora Procesul de dezodorizare se realizeaz n instalaii discontinue i continue. n instalaii discontinue, parametrii de lucru sunt : temperatura uleiului 175-185C, presiunea 530 mm col Hg. Rafinarea discontinu este aplicabil n liniile cu capaciti mici (sub 50t /24 h) i cu schimbri frecvente ale sortimentelor de ulei. Deodorizarea se va face cu instalatia de Deodorizare. 13

ULEIUL rezultat se va imbutelia si ambala cu instalatia de imbuteliere si ambalare apoi se va depozita in depozit. Daca transportul spre clienti dureaza prea mult sau intarzie, pentru a nu opri productia, uleiul se poate depozita vrac in cele 4 rezervoare semiingropate. Explicatie pe flux tehnologic Uleiul brut iesit din presa se depoziteaza in bazine de inox, apoi se filtreaza si purifica dupa care se introduce in aparatul de degumificare . Dupa degumificare uleiul se separa in centrifuga apoi se filtreaza din nou, dupa care se depoziteaza intr-un bazin tampon de inox. Din bazinul de ulei este dus in instalatia de neutralizare dupa care se spala, apoi se usuca si se filtreaza, apoi este trecut intr-un alt bazin tampon. Urmeaza procesele de decolorare, deceruire si dezodorizare, uleiul trecand prin fiecare instalatie, care fiecare are cate un bazin tampon. Dupa rafinare se ia proba de ulei pentru laborator pentru determinarea calitatii. Inainte de imbuteliere se mai filtreaza inca odata. 1.2. Materii prime utilizate

Seminte de floarea soarelui. Materii prime auxiliare (substante folosite la flux tehnologic) Apa dedurizata - pentru spalare cca. 0, 5mc/h NaOH - 1kg/faza tehnologica Carbune decolorant - 5kg/faza tehnologica Kieselgur(praf cristalizare ceara din ulei) cca. 5kg/faza tehnologica Carbunele si praful de cristalizare nu sunt substante toxice. 1.3. Semifabricate si produse obtinute

Coji seminte(folosite in fabricarea furfurolului in industria fibrelor) cca. 200kg/h Brochenul(srotul) folosit ca proteina la animale cca.2,7 tone/h Sapunul cca.5kg/h folosit in industria detergentilor si sapunurilor Lecitina, folosita ca emulgator in industria alimentara 1,25 kg/h

14

Ceara, care rezulta in procent foarte mic,se foloseste in industria vopselelor si lacurilor 3kg/h CAPITOLUL II SURSE DE POLUARE 2.1. 2.2. 2.3. Produsi secundari Ape uzate Riscuri generate de poluarea acestora

15

CAPITOLUL III CARACTERISTICI CALITATIVE SI CANTITATIVE ALE APELOR UZATE 3.1. Analiza calitatii apelor

16

CAPITOLUL IV BAZA LEGISLATIVA 4.1. 4.2. 4.3. Baza legislativa in domeniul apelor reziduale Recuperarea si tratarea apelor reziduale Principii de tratare a apelor reziduale in urma procesului tehnologic

17

CAPITOLUL V STATIA DE EPURARE 5.1. Descrierea procesului tehnologic de epurare

Alimentarea separarea apei de materia organica; solidele anorganice sunt retinute; solidele organice sunt descompuse. lichidul este aerat secvential prin intermediul suflantei si al difuzorului cu bule fine; apa uzata este combinata cu namolul activ; oprirea automata a suflantei cu ajutorul panoului de comanda.

Aerarea

18

Decantarea Apa tratata biologic si namolul activ sunt trimise in sectiunea C; Se opreste aerarea si amestecarea, lasand timp suficient pentru sedimentarea flocoanelor de namol; Are loc separarea apei epurate de namol. Dupa limpezire, efluentul este evacuat din statie. Namolul activ produs in exces din ultimul compartiment este recirculat pentru o noua tratare. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. Epurare mecanica a apelor uzate Epurare chimica a apelor uzate Epurare biologica a apelor uzate Schema tehnologica a statiei de epurare Evacuarea Recircularea namolului

Statia de epurare mecano-biologica este compusa din: tancul (bazinul) de acumulare-egalizare, cu rol de egalizare debite. Bazinul este echipat cu gratar pentru retinerea impuritatilor grosiere. Din acest bazin apa uzata este pompata in bazinul de activare iar impuritatile vor fi colectate in recipienti speciali.

19

-

tancul (bazinul) de activare, are loc epurarea biologica a apelor uzate, prin tratarea acestora cu namol activ. Bazinul este prevazut cu sistem de aerare. Amestecul de apa si namol activ este pompat intr-un bazin conic de sedimentare.

-

bazin de sedimentare, dupa decantare apa uzata este trecuta gravitational intrun filtru de nisip iar namolul activ separat este recirculat in bazinul de activare. filtru de nisip, apa rezultata din bazinul de sedimentare este trecuta printr-un filtru de nisip echipat cu detector de nivel. Dupa filtrare apa uzata epurata este trimisa prin conducta de evacuare in emisar- raul Tarnava Mare.

-

bazin de namol, surplusul de namol rezultat din tancul de activare este evacuat in acest bazin. Namolul acumulat este vidanjat si transportat la cea mai apropiata statie de epurare.

Dupa epurare, apele uzate sunt evacuate printr-un colector in canalul pluvial al localitatii.

20

CAPITOLUL VI CONCLUZII 6.1. Strategii de sustinere a actiunilor de tratare si recuperare a apelor reziduale Apele uzate fecaloid menajere si tehnologice rezultate dimensionata pentru 75-100 EL, Q zi max = 22.5 mc/zi. Inainte de intrare in statia de epurare, apele uzate sunt trecute printr-un separator de grasimi cu rolul de retinere a uleiului ramas in apa dupa fazele de spalare/ degumare/ dezodorizare/ winterizare. Separatorul de grasimi Asigura, in mod natural, tratarea apei uzate poluante, pana la parametrii prevazuti de normele legale. Sunt utilizate la separarea uleiurilor neemulsionate prezente in apele uzate; Prezinta un bazin monobloc, cu o zona de linistire si una de evacuare; Indepartarea componentei organice a namolului 50%; Indepartarea materiilor sedimentabile 90%. sunt colectate prin reteaua

interna de canalizare si conduse intr-o statie de epurare mecano-biologica tip TOPAS-150,

21

Separatoarele de ulei sunt unitati de tratare a apelor care provin din activitati comerciale sau industriale. Ele sunt utilizate la separarea uleiurilor neemulsionate prezente in apele uzate inainte de deversarea acestora in canalizarea publica sau in apele de suprafata. Principiu de functionare Separatoarele de ulei TELCOM din PE(polietilena liniara), material reciclabil integral sunt alcatuite dintr-un bazin principal denumit bazin de sedimentare si un bazin de separare care este prezent in bazinul de sedimentare. Principiul de functionare se bazeaza pe diferenta de greutate specifica dintre apa si uleiuri, respectiv a materialelor solide aflate in apele reziduale. Apele reziduale intra prin orificiul de intrare in bazinul de separare unde are loc separarea materiilor usoare(uleiuri minerale neemulsionate) si a celor sedimentabile, pe baza legilor fizicii de separare gravimetrica lichid-lichid sau lichid-solid. Uleiurile separate raman captive in acest bazin in timp ce apa partial epurata si materiile sedimentabile trec in bazinul principal de sedimentare prin deschiderea specifica de pe fundul bazinului de separare. In bazinul de sedimentare are loc actiunea de separare a materiilor sedimentabile, iar apele tratate (limpezite) vor ajunge la orificiul de iesire pe principiul vaselor comunicante impinse de catre apele reziduale care intra in bazin. Uleiurile plutitoare si namolul sedimentat care se aduna in timpul actiunii de epurare se vor indeparta prin vidanjare. Separatoarele de ulei TELCOM prezinta sistemul de evacuare sub forma unui tub vertical cu absorbtie de la baza pana la iesire. Ele mai prezinta un capac pentru inspectarea bazinului si a preluarii materiilor usoare si

22

a materiilor sedimentate, un orificiu de intrare a apelor reziduale, unul de iesire a apelor tratate precum si un orificiu de evacuare a bio-gazelor. Materialul plutitor se indeparteaza in proportie mai mare 90% iar materiile sedimentabile 90%.

23