51636677-Efectele-stresului-ocupaÅ£ional-asupra-sÄƒnÄƒtÄƒÅ£ii-mentale-ÅŸi-fizice-a-managerilor-paola...

8/17/2019 51636677-Efectele-stresului-ocupaÅ£ional-asupra-sÄƒnÄƒtÄƒÅ£ii-mentale-ÅŸi-fizice-a-managerilor-paola

http:///reader/full/51636677-efectele-stresului-ocupaaional-asupra-saefnaeftaefaii-mentale-ayi-fizice-a-managerilo… 1/82

Efectele stresului ocupaţional asupra sănătăţii mentaleşi fizice a managerilor

SIBIU

2008



Cuprins

Index de tabele

Index de grafice şi figuri

Index de anexe

Rezumat

Summary

Capitolul 1 Introducere

Capitolul 2 Cadrul teoretic al problemei !tudiate

21 Stre!ul ocupa"ional #n contextul cercet$rilor actuale

22 %efinirea !tre!ului

221 &aradigma !tre!ului ca reac"ie a organi!mului '%efini"iile !tre!ului careac"ie(

222 &aradigma !tre!ului ca !timul 'defini"iile !tre!ului ca !timul(

22) &aradigma !tre!ului ca rela"ie #ntre !timul şi reac"ie

22* &aradigma !tre!ului ca tranzac"ie #ntre per!oan$ şi mediu

2) +odele ale !tre!ului

2)1 +odelul +ediu , &er!oan$ , Reac"ie '+ic-igan(

2)2 +odelul .cerere/control 'modelul !olicit$rilor şi controlului(

2)) +odelul potriirii per!oan$ , mediu

2)* +odelul .itamin$

2) +odelul dezec-ilibrului dintre efort şi recompen!$

2)3 +odelul con!er$rii4pierderii re!ur!elor

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276469http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276470http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276471http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276472http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276473http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276474http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276475http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276476http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276476http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276477http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276477http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276478http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276478http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276478http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276479http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276479http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276480http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276480http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276481http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276481http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276482http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276482http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276483http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276483http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276484http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276485http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276485http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276486http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276486http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276487http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276487http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276488http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276488http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276470http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276471http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276472http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276473http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276474http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276475http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276476http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276477http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276478http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276478http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276479http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276480http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276481http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276482http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276483http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276484http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276485http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276486http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276487http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276488http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276469



2)5 +odelul !tre!ului ocupa"ional

2)8 +odelul !olicit$rilor şi re!ur!elor

2)6 +odelul compen!$rii !olicit$rilor şi reac"iilor indu!e

2)10 +odelul !olicit$rilor7 abilit$"ilor şi !uportului

2* Stre!orii organiza"ionali

2 fectele !tre!ului organiza"ional

23 R$!pun!uri emo"ionale la !tre!

231 Burnout/ul ca epuizare profe!ional$

232 Burnout şi !tre!

23) Burnout şi obo!eal$

23* Burnout şi depre!ie

23 Burnout şi boal$

233 Sati!fac"ia cu munca

25 Corelatele !tre!ului organiza"ional

251 Stre! şi !$n$tate

252 Stre! şi performan"$

25) Stre! şi decizie

25* Stre! şi conducere

25 Stre! şi comportament

28 +anagementul !tre!ului ocupa"ional

Capitolul ) 9biectiele şi ipotezele cercet$rii

)1 9biectiele cercet$rii

)2 Ipotezele cercet$rii

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276489http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276489http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276490http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276490http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276491http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276491http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276492http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276492http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276493http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276493http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276494http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276494http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276495http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276495http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276496http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276497http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276498http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276499http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276500http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276501http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276502http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276502http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276503http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276504http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276505http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276506http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276507http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276508http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276508http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276509http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276510http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276511http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276489http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276490http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276491http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276492http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276493http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276494http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276495http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276496http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276497http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276498http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276499http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276500http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276501http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276502http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276503http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276504http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276505http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276506http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276507http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276508http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276509http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276510http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276511



Capitolul * +etodologia cercet$rii

*1 Subiec"ii

*2 In!trumentele de ine!tigare

*21 %e!crierea te!tului 'I+&( / .Indicatorul de +anagement al &re!iunilorSocioprofe!ionale

*22 %e!crierea te!tului .Indicatorul de Stre! 9cupa"ional '9SI(

*) &rocedura de lucru

Capitolul Rezultatele cercet$rii şi interpretarea ace!tora

1 &rezentarea di!tribu"iei datelor

2 Interpretarea rezultatelor

Capitolul 3 Concluzii şi implica"ii

31 %irec"ii ulterioare de cercetare

Bibliografie

:nexe

http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276512http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276513http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276514http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276515http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276515http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276516http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276517http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276518http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276519http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276520http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276521http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276522http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276523http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276524http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276512http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276513http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276514http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276515http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276515http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276516http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276517http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276518http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276519http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276520http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276521http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276522http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276523http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Lucrare-de-diploma-Efectele-st2141322132.php#__RefHeading___Toc202276524



Index de tabele

;abel 21 Categorii de !tre!ori rela"iona"i cu munca

;abel 22 &rincipalele modalit$"i de management al !tre!ului ocupa"ional

;abel *1 9rganiza"ia

;abel *2



;abel 1 Sur!e de pre!iune , &+I

;abel 2 Strategii de coping , &+I

;abel ) &er!onalitate 'diferen"e indiiduale( , &+I

;abel * fectele !tre!ului , &+I

;abel Sur!e de !tre! , 9SI

;abel 3 ;ip : de comportament , 9SI

;abel 5 Control , 9SI

;abel 8 Strategii de coping , 9SI

;abel 6 Sati!fac"ia muncii , 9SI

;abel 10 S$n$tate mental$ şi fizic$ , 9SI

;abel 11 Corela"ia dintre .Recunoaşterea profe!ional$ şi .Starea mental$

;abel 12 Corela"ia dintre .Re!pon!abilitatea per!onal$ şi .Starea mental$7.=ielul de #ncredere per!onal$7 şi .Simptomele fizice

;abel 1) Corela"ia dintre .$r"uiri zilnice şi .=ielul de #ncredere per!onal$

;abel 1* Corela"ia dintre .Supra#nc$rcarea muncii şi .=er$bdare

;abel 1 Corela"ia dintre .Rela"ii interper!onale şi .=er$bdare

;abel 13 Corela"ia dintre .Climat organiza"ional şi .=er$bdare

;abel 15 Corela"ia dintre .Re!pon!abilitatea per!onal$ şi .&ul!iune de tip :7.=er$bdarea7 .Control7 şi .Influen"a per!onal$

;abel 18 Corela"ia dintre .Rol managerial şi .Influen"$ per!onal$

;abel 16 Corela"ia dintre .Balan"$ ca!$/munc$ şi .=er$bdare

;abel 20 Corela"ia dintre .=er$bdare şi .Starea mental$7 .Simptome fizice7şi .=iel de energie

;abel 21 Corela"ia dintre .Control şi .Simptome fizice7 şi .=ielul deenergie

31

31

31

32

32

32

32

3)

3)

3)

3*

3

33

33

35

35

38

36

36

50

51

51

5)



;abel 22 Corela"ia dintre .Influen"$ per!onal$ şi .Sati!fac"ia po!tului

;abel 2) %iferite corela"ii #ntre !ur!e de !tre! şi !$n$tatea fizic$



Index de grafice şi figuri

Digura 21 +odelul +ediu , &er!oan$ , Reac"ie

Digura 22 +odelul +ic-igan

Digura 2) +odelul dezec-ilibrului efort , recompen!$

Digura 2* +odelul !olicit$rilor7 abilit$"ilor şi !uportului

21

22

25

)1



Index de anexe

:nexa 1 >en

:nexa 2 ?@r!ta #n ani

:nexa ) :ranAamentul de munc$

:nexa * Cla!ificarea ocupa"iei

:nexa 9re lucrate real pe !$pt$m@n$

:nexa 3 +otia"ia c@nd lucra"i #n plu!

:nexa 5 ?ec-ime #n ani pentru organiza"ia d!

:nexa 8 eniment maAor #n ultimele trei luni

:nexa 6 Starea de !$n$tate e!te bun$ pe moment

:nexa 10 Boal$ maAor$ #n ultimele trei luni

:nexa 11 Subiectul pre!iunilor

:nexa 12 &rogram ideal de exerci"ii fizice

:nexa 1) ile libere #n ultimele trei luni pe moti de boal$

:nexa 1* ile libere pe moti de boal$

:nexa 1 :utoealuare de la 0/100

58

58

56

56

80

80

81

81

82

82

8)

8)

8*

8*

8


http:///reader/full/51636677-efectele-stresului-ocupaaional-asupra-saefnaeftaefaii-mentale-ayi-fizice-a-manageril… 10/82

Rezumat

Stre!ul ocupa"ional reprezint$ o preocupare maAor$7 at@t pentru angaAa"i7 c@t şi pentru organiza"iişi pentru !ocietate



Summary

9ccupational !tre!! repre!ent! a maAor preoccupation for employee!7 for organization! and for

!ociety

;-e connection betGeen GorH !tre!!or! and Gell being of t-e employee! di!tingui!-e! a moralobligation of t-e employee! to a!!ure and maintain t-e be!t p-y!ical and mental condition oft-eir employee! ;-i! obAectie can be reac-ed by implementing !ome politic! and procedure!G-ic- !-ould addre!! directly to t-e problem! on -ealt- and !afety

;-i! !tudy Gant! to demon!trate t-at t-e occupational !tre!! factor! determine a decrea!e ofmental and p-y!ical -ealt-

;-e general obAectie of t-i! !tudy i! t-e exi!tence of meaningful connection! betGeen !tre!!or!

and effect!7 betGeen indiidual difference! and occupational !tre!! effect! on manager! leel

;-e initial -ypot-e!i! Ga! t-at t-e factor! G-ic- generate occupational !tre!! -ae a negatie or po!itie influence on mental -ealt-7 p-y!ical -ealt- and t-e energy t-e employee! -ae at GorH

;-e examination Ga! made on 1* manager!7 applying tGo te!t! for !ubAect! ealuationEJ&re!!ure +anagement Indicator 'I+&( and JOccupational Stress Indicator '9SI(

I c-o!e t-i! type of employee! becau!e t-e manager! -ae t-e mo!t important role in leading t-ecompany7 in taHing t-e be!t deci!ion! !o t-at t-e company -a! t-e be!t ac-ieement!

:nalyzing t-e correlation! betGeen t-e !ocio/profe!!ional !ource! of pre!!ure and !tre!! effect!7 betGeen !ource! of pre!!ure and indiidual difference! 'per!onality(7 betGeen indiidualdifference! and !tre!! effect!7 al!o betGeen !ource! of !tre!! and p-y!ical -ealt-7 t-e re!ult!confirmed t-e -ypot-e!i! of t-e re!earc-



Capitolul 1. Introducere

Fntr/o !ocietate cum e!te cea contemporan$7 #n care iteza poate fi con!iderat$ o tr$!$tur$

care #n!o"eşte exi!ten"a7 !tre!ul generat de acea!t$ tr$ire inten!$ ocup$ un rol important #neolu"ia indiidului ;r$im cu !tre!ul7 ne confrunt$m cu el zilnic7 şi7 din nefericire7 ne afecteaz$exi!ten"a

Simptomele !tre!ului ocupa"ional !unt uşor de eiden"iat şi ob!erat7 el manife!t@ndu/!e princomportamente cum ar fiE #nt@mpinarea din partea angaAa"ilor a unor dificult$"i #n adaptarea la!c-imb$rile care !e impun po!tului de munc$ ocupat7 !c$derea dramatic$ a productiit$"ii munciiSe manife!t$ o dubl$ ac"iuneE la nielul per!oanei care recepteaz$ !itua"ia !tre!ant$ şi la nielulorganiza"iei a!upra c$reia !e r$!fr@nge exi!ten"a unui climat !tre!ant

Ine!tigarea !tre!ului ocupa"ional a fo!t inten! #ncuraAat$ #n ultimele decenii7 #n prezent

exi!t@nd o recunoaştere unanim$ şi doezi concludente a!upra rela"iei dintre !tre!orii muncii şi o!erie de con!ecin"e la nielul !$n$t$"ii fizice şi mentale

Stre!ul ocupa"ional la manageri e!te o problem$ ce preocup$ multe organiza"ii care au deenitintere!ate #n ine!tigarea ace!tui fenomen şi #n luarea unor m$!uri de atenuare a !tre!uluiocupa"ional Fn ederea ealu$rii gradului de !tre! la niel managerial !/au realizat contracte decercetare pe termen lung cu mai multe organiza"ii7 organi!me şi colectie de cercetare auto-toneşi interna"ionale

:cea!t$ lucrare are ca obiect de cercetare !tre!ul ocupa"ional la niel managerial



a modelelor dezoltate #n domeniul !tre!ului ocupa"ionalK urm$reşte identificarea tipurilor de!tre!ori organiza"ionali c@t şi a principalelor categorii de efecte ale !tre!ului ocupa"ional

%e a!emenea7 lucrarea #şi propune !$ urm$rea!c$ implica"iile emo"ionale la !tre!7concretizate #n conceptul de burnout :!tfel !/a aAun! la rela"ionarea burnout/ului cu epuizarea

profe!ional$7 la rela"ionarea burnout/ului cu !tre!ul7 cu obo!eala7 cu depre!ia7 c@t şi cu boala7rela"ion$ri ce !e or reg$!i #n !ubcapitolul şa!e7 al capitolului doi

Un alt !ubpunct abordat #n acea!t$ lucrare #l reprezint$ !ati!fac"ia muncii Sati!fac"iamuncii e!te definit$ ca fiind .m$!ura #n care aştept$rile pe care un indiid le are #n leg$tur$ cu po!tul !$u de munc$ !e !uprapun cu ceea ce primeşte cu ade$rat #n cadrul munciiL '



Capitolul . Cadrul teoretic al problemeistudiate

.1. Stresul ocupaţional !n contextul cercetărilor actuale

Stre!ul ocupa"ional e!te una dintre multiplele probleme cu care !e confrunt$ !ocietatea modern$7fiind generat de ia"a profe!ional$7 de mediul muncii7 cu con!ecin"ele nemiAlocite a!upraactiit$"ii profe!ionale7 dar şi a!upra !$n$t$"ii celor care pre!teaz$ munca re!pecti$

+anagementul interna"ional a deenit una din preocup$rile la mod$ ale !pecialiştilor #n culturiorganiza"ionale Conform lui Bogat-y '20057 p 2)3(7 .competi"ia economic$ dur$ #n care e!teangrenat$ ia"a !ocial$ prezent$ e!te con!iderat$ ca unul din !emnele !au reac"iile generatoare aceea ce a intrat #n limbaAul cotidian !ub denumirea de MM!tre! profe!ionalNN !au MM !tre!

ocupa"ional NN +anife!t$rile eidente ale fenomenului de !tre! ocupa"ional la nielorganiza"ional au determinat şi inten!ificarea cercet$rilor empirice pe acea!t$ tem$

Bogat-y #n cartea !a7 '20057 p 2)3(7 afirma c$ .>an!ter şi Sc-aubroecH '1661( au remarcat c$numai #n ultimii zece ani au fo!t publicate aproape )00 de articole cu priire la rela"ia dintremunc$ şi !tre! Fn timp ce nu putem !pune c$ ine!tiga"iile pe problema !tre!ului ocupa"ional nuau fo!t #ncuraAate7 !/a f$cut totuşi prea pu"in pentru a implementa unele !olu"ii de control alace!tuia Con!ecin"ele !tre!ului muncii a!upra per!onalului muncitor au fo!t !tudiate cu aten"ie7reuşindu/!e ob"inerea unor informa"ii preci!e Simptomele !tre!ului ocupa"ional !unt uşor deeiden"iat şi ob!erat7 el manife!t@ndu/!e prin comportamente cum ar fiE #nt@mpinarea din1)*1)G221)n partea angaAa"ilor a unor dificult$"i #n adaptarea la !c-imb$rile care !e impun

po!tului de munc$ ocupat7 !c$derea dramatic$ a productiit$"ii muncii Se manife!t$ o dubl$ac"iuneE la nielul per!oanei care recepteaz$ !itua"ia !tre!ant$ şi la nielul organiza"iei a!uprac$reia !e r$!fr@nge exi!ten"a unui climat !tre!ant

Ceea ce e!te !pecific #n !ocietatea rom@nea!c$ de azi7 e!te o creştere !ub!tan"ial$ a nielului de!tre! şi o creştere7 ca pondere7 a reac"iilor la ceea ce au fo!t numi"i #n literatura de !pecialitate cafiind .!tre!ori



%ic"ionarul explicati al limbii rom@ne defineşte !tre!ul ca fiindE .nume dat oric$rui factor '!auan!amblu de factori( de mediu care prooac$ organi!mului uman o reac"ie anormal$K efectnefaorabil produ! a!upra organi!mului uman de factorul de mediu

9xford ngli!- %ictionary explic$ etimologia cu@ntului !tre! ca proenind din abreierea

cu@ntului Jdi!tre!!7 folo!it #n engleza medieal$ cu #n"ele!ul deE dificultate7 necaz7 durere7 proocate de factori externi organi!mului

Stre!ul poate fi definit ca o !tare de dezec-ilibru7 o reac"ie anormal$7 nefaorabil$ a organi!muluiuman proocat de momente ten!ionate tr$ite repetat

Stre!ul reprezint$ .colec"ia de temeri7 fr$m@nt$ri7 griAi de toate tipurile şi conflicte7 carecontribuie la dereglarea ec-ilibrului intern al organi!mului afect@nd gra !$n$tatea

Oolff defineşte !tre!ul ca fiind reac"ia indiidului la dierşi agen"i nocii şi amenin"$toriK o!tare dinamic$ a organi!mului

Stre!ul reprezint$ un dezec-ilibru perceput !ubiecti7 #ntre cerin"ele organi!mului şi capacitatea!a de r$!pun! :cea!t$ percep"ie !ubiecti$ trece prin dou$ filtre apreciatieE filtrul primar7 princare per!oana ealueaz$ gradul de pericol al unui agent inductor de !tre!7 şi filtrul !ecundar7 princare per!oana !e ealueaz$ pe !ine pentru a/şi determina poten"ialul de a combate agentul noci

Conceptul de !tre! a fo!t definit de!eori at@t ca ariabil$ independent$7 c@t şi ca ariabil$dependent$7 dar şi ca proce! :cea!t$ confuzie terminologic$ !e datoreaz$ aplicabilit$"iiconceptului de !tre! #n cercet$rile din ştiin"ele medicale7 comportamentale şi !ociale #n ultimii0/30 de ani Diecare di!ciplin$ a cercetat !tre!ul dintr/o per!pecti$ unic$7 !ingular$7 adopt@ndfie modelul !timulilor '!tre!ul fiind o ariabil$ independent$(7 fie modelul r$!pun!ului '!tre!ul

fiind o ariabil$ dependent$(:proape toate cercet$rile #ncep prin a puncta dificult$"ile generate de confuzia exi!tent$ #n Aurul#ncerc$rilor de a defini ceea ce e!te !tre!ul

Stre!ul a fo!t definit ca .un !timul !au un r$!pun! !au ca rezultat al interac"iunii !timul/r$!pun!7interac"iune care exprim$ un oarecare dezec-ilibru al rela"iei per!oanei cu mediul !$u 'Bogat-y720057 p 2)5(

9piniile actuale cu priire la felul #n care trebuie definit !tre!ul impun cercet$torilor !$g@ndea!c$ !tre!ul ca fiind cea rela"ional7 ca rezultat al unui !c-imb 'tranzac"ii( #ntre indiid !i

mediu :bordarea tranzac"ional$ orienteaz$ cercet$torii !pre identificarea acelor proce!e careleag$ indiidul de mediu7 accentul c$z@nd pe tranzac"ie şi con!ider@nd c$ !tre!ul nu "ine doar deindiid !au doar de mediu

&entru a #n"elege mai bine ce e!te !tre!ul 'general şi ocupa"ional4organiza"ional( !/au elaborat patru paradigmeE paradigma stresului ca reacţie 'ca r$!pun! al organi!mului(7 paradigma stresului ca stimul 'ca agent !tre!or(7 paradigma stresului ca relaţie dintre stimul şi reacţie7 şi



paradigma stresului ca tranzacţie între organism ( per!oan$ ) şi mediu7 pe care le oi prezenta #ncele ce urmeaz$

..1. #aradigma stresului ca reacţie a organismului $"efiniţiile stresului careacţie%

&otriit ace!tei paradigme7 !tre!ul !e defineşte ca fiind .r$!pun!ul fiziologic !au p!i-ologic alindiidului 4 organi!mului la un !tre!or din mediu7 !tre!orul fiind un eeniment !au o !itua"ieextern$ poten"ial $t$m$toare 'late7 20057 p 50(

:bordarea !ub a!pectul reac"iei con!ider$ !tre!ul ca fiind o ariabil$ dependent$7 un r$!pun! laun !timul deranAant7 amenin"$tor7 un r$!pun! intern

9riginile definirii !tre!ului ca reac"ie pot fi identificate #n medicin$7 şi7 de obicei7 !tre!ul e!te!tudiat dintr/o per!pecti$ fiziologic$

Cel care a adu! contribu"ii remarcabile la formularea şi impunerea ace!tei paradigme a fo!tmedicul canadian de origine au!triac$ an! Selye '1605/1682(

Fntr/un articol publicat #n 16)37 Selye lan!a conceptul de !indrom general de adaptare 'S>:(7care mai t@rziu !/a conertit #n conceptul de !tre! l a definit !tre!ul ca fiind !uma r$!pun!urilorne!pecifice la orice !olicitare a organi!mului7 determin@nd !indromul general de adaptare 'late720057 p 50(

:gen"ii !tre!ori care ac"ioneaz$ a!upra indiidului produc uzura !omato/p!i-ic$ a ace!tuia7corelat$ cu mari dificult$"i de adaptare &entru a !e ap$ra de inazia ace!tor agre!ori şi pentru a/şi !tabili -omeo!tazia7 organi!mul face un efort de adaptare l trece7 practic7 prin trei fazeE

/ faza de alarm$E mobilizarea ini"ial$ la contactul cu agentul nociK creierul emite un me!aA bioc-imic !pre toate aparatele şi !i!temele corpuluiK creşte re!pira"ia7 ten!iunea arterial$7 pupila!e dilat$7 muşc-ii !e #ncordeaz$K !e petrece7 practic7 detectarea agentul !tre!or de c$tre organi!mşi preg$tirea de a/i face fa"$

/ faza de rezi!ten"$E #n care ac"ioneaz$ mecani!mele de adaptare menite a reduce efectulnoci al !tre!uluiK indiidul !e opune7 !e lupt$ cu !tre!ul7 glandele cu !ecre"ie intern$ !ere#ncarc$ cu energie7 !@ngele #şi cap$t$ fluiditatea7 po!tura7 mer!ul redein normale

/ faza de epuizareE agentul !tre!or nu a fo!t neutralizatK are loc epuizarea re!ur!elor

organi!mului de lupt$ #mpotria !tre!uluiK organi!mul !e uzeaz$7 #mb$tr@neşte prematur7!i!temul ce lupt$ cu !tre!ul e!te total dep$şit şi #nin!

:ce!tea !unt cele trei tipuri de reac"ii la agen"ii !tre!ori pe care Selye le/a unit !ub denumirea de!indrom general de adaptare :ctiitatea !indromului general de adaptare !upune organi!mul la!olicit$ri foarte mari Cu c@t ace!t !indrom e!te mai frecent reactiat7 cu c@t reactiarea e!te demai lung$ durat$7 cu at@t efectele or fi mai nefaorabile



Selye compar$ cele trei faze !ucce!ie ale !indromului general de adaptare cu !ucce!iunea celortrei mari etape ale exi!ten"ei umaneE copil$ria '#n care rezi!ten"a e!te !c$zut$(7 maturitatea 'c@ndorgani!mul e!te adaptat şi rezi!ten"a e!te inten!$( şi b$tr@ne"ea 'c@nd adaptarea !cade ne#ntrerupt7!urine epuizarea !i moartea(

Selye arat$ c$ a folo!it cele trei elemente din denumirea !indromului de!cri! din urm$toarelecon!iderenteE !indrom , deoarece manife!t$rile lui !unt coordonate şi c-iar7 #n parte7 dependenteunele de alteleK general , pentru c$ nu e!te produ! dec@t de agen"i care au efecte generalizatea!upra dier!elor p$r"i ale organi!muluiK adaptare/ pentru c$ !timuleaz$ şi aAut$ ac-izi"ia şimen"inerea !tadiului de rezi!ten"$ 'late7 20057 p 51(

Fn primele !ale lucr$ri7 Selye leag$ #n!$ !indromul general de adaptare !au !indromul de !tre!aproape exclu!i de agen"i patogeni şi de reac"iile de natur$ biologic$ l de!crie dou$ categoriide -ormoni de adaptareE -ormoni antiinflamatori7 care in-ib$ reac"iile defen!ie exce!ie7 şi-ormoni proinflamatori7 care le !timuleaz$

+ecani!mul de r$!pun! la !tre! e!te tripartit !i cuprindeE/ efectul direct al !tre!ului a!upra corpuluiK

/ reac"iile interne care !timuleaz$ ap$r$rile ti!ulareK

/ reac"iile interne care in-ib$ ace!te ap$r$ri

Rezi!ten"a !i gradul de adaptare depind de ec-ilibrul !tabilit #ntre aceşti trei factori

;oate ace!tea #l determin$ pe Selye !$ propun$ mai multe defini"ii ale !tre!ului 'conform lui

late7 20057 p 51(/ .!tre!ul e!te dominatorul comun al tuturor reac"iilor de adaptare ale organi!mului 'defini"iae!te !impl$7 apreciaz$ el7 dar prea ag$(K

/ .!tre!ul e!te !tarea exprimat$ manife!t printr/un !indrom !pecific comport@nd orice !c-imbarenon!pecific$ interenit$ #ntr/un !i!tem biologic 'defini"ia e!te con!iderat$ opera"ional$7deoarece arat$ c$ o !tare nu poate fi cuno!cut$ dec$t prin manife!t$rile !ale(K

/ .!tre!ul e!te o !tare manife!tat$ printr/un !indrom 'e!te orba tocmai de!pre manife!t$rileantrenate de !tre! care permit identificarea acelei !t$ri(

:t@t Selye c@t şi al"i cercet$tori au conştientizat c$E

/ !indromul general de adaptare nu !e refer$ numai la agen"i patogeni care genereaz$ reac"iile deadaptare ale organi!muluiK

/ !indromul general de adaptare nu e!te compu! doar din reac"ii de natur$ biologic$K



/ !indromul general de adaptare nu !e manife!t$ doar din reac"ii !pecifice

:cea!ta l/a determinat pe Selye7 ca #n cartea !a Stress in Health and Disease (1976) !$ propun$ onou$ defini"ie a !tre!uluiE .!tre!ul e!te r$!pun!ul non!pecific al organi!mului la orice !olicitareFn acea!t$ defini"ie7 !punea el7 cuintele/c-eie !untE r$!pun! 'ceea ce indic$ faptul c$ orbim

de!pre efecte4reac"ii şi nu de!pre cauze7 adic$ agen"i !tre!ori(K non!pecific 'exclude orice r$!pun! pe care unul !au mai multi agen"i !tre!ori or fi capabili !$ le !u!cite şi orice r$!pun! care7 #ntr/omanier$ !electi$7 a fi limitat la un organ !au la c@tea organe(K orice !olicitare 'are meritul de aaccentua nu doar in!i!ten"a pe non!pecificitate7 dar denot$ şi caracterul adaptabil al fenomenului7deoarece orice r$!pun! acti care !e manife!t$ #n fa"a oric$rei !olicit$ri e!te un fenomen deadaptare7 c-iar dac$ e!te orba de o proa!t$ adaptare(

;ot #n acea!t$ lucrare7 Selye propune diferen"ierea #ntre eu!tre! şi di!tre!

u!tre!ul de!emneaz$ nielul unei !timul$ri p!i-oeuroendocrine moderate7 optime7 care men"ineec-ilibrul şi tonu!ul fizic şi p!i-ic al per!oanei7 !tarea de !$n$tate şi induce o adaptare poziti$ la

mediu !te indi!pen!abil pentru ia"$ şi pentru men"inerea func"iilor mentale şi fizice7 nece!arede!f$şur$rii actiit$"ii umane !te deci7 !tre!ul .bun7 agreabil7 cu aloare curati$ pentru per!oan$7 moti@nd şi mobiliz@nd re!ur!ele indiiduale7 nece!ar #n motia"ie7 creştere7 dezoltareşi !c-imbare

%i!tre!ul reprezint$ !tre!ul ce dep$şeşte o inten!itate critic$7 proocat de !upra#nc$rc$ri7!upra!timul$ri inten!e şi prelungite7 care dep$şe!c re!ur!ele fiziologice şi p!i-ologice per!onale7rezult@nd !c$derea performan"ei7 in!ati!fac"ie etc !te deci7 !tre!ul .r$u7 dezagreabil pentruindiid

:m !t$ruit mai mult a!upra concep"iei lui Selye deoarece ea exprim$ cel mai bine e!en"a

paradigmei !tre!ului ca reac"ie a organi!mului

... #aradigma stresului ca stimul $definiţiile stresului ca stimul%

%in per!pectia ace!tei paradigme !tre!ul reprezint$ !timulul exterior poten"ial $t$m$tor7 fiind oariabil$ independet$

Ra"iunea ace!tei abord$ri !t$ #n faptul c$ for"e externe ac"ioneaz$ a!upra organi!mlui #ntr/omanier$ di!tructi$

%efini"iile !tre!ului ca !timul #şi au originea #n fizic$ şi inginerie7 analogia con!t@nd #n faptul c$

!tre!ul poate fi definit ca o for"$ exercitat$7 care antreneaz$ #n con!ecin"$ o cerere !au o reac"ie la#nc$rcare7 cre@nd a!tfel o di!tor!iune %ac$ toleran"a organi!mului e!te dep$şit$7 pot !$ apar$defec"iuni temporare !au definitie Indiidul e!te #n permanen"$ bombardat cu poten"iale !ur!ede !tre! 'de obicei numi"i !tre!ori(7 iar un eeniment aparent minor poate rupe ec-ilibrul delicat#ntre modalitatea de control a !tre!ului şi anularea complet$ a comportamentelor de control al!tre!ului



;ema central$ a modelului !tre!ului ca !timul o reprezint$ identificarea agen"ilor !tre!ori !i apoigruparea7 cla!ificarea lor

Identificarea !ur!elor !tre!ului organiza"ional po!tuleaz$ definirea ri!cului de !tre! #n termeniigradului de expunere la un !timul noci %e exemplu7 cu c@t ritmul muncii deine mai alert7 cu

at@t nielul de !tre! e!te mai ridicat

Conform lui late '20057 p 50(7 paradigma !tre!ului ca !timul 'ca agent !tre!or( con"ine c@tea!uge!tii importanteE

/ !ur!ele de !tre! contureaz$ ideea c$ diferen"ierea !tre!ului din afara muncii 'de aca!$( de!tre!ul din munc$ deine !uperflu$ >reenberg arat$ c$7 pentru indiid7 !tre!ul legat de munc$ şicel legat de ia"$ par ade!eori !$ !e combine #ntr/un pattern de ader!itate nediferen"iat ce deinecopleşitor 9 a!emenea idee e!te !u!"inut$ de faptul c$ !tre!ul total genereaz$ efecteorganiza"ionale negatie mai mari dec@t fiecare dintre agen"ii !tre!ori lua"i !eparat

/ agen"ii !tre!ori7 ac"ion@nd #mpreun$7 #n interac"iune unii cu al"ii7 produc efecte di!tincteUnul şi acelaşi agent !tre!or genereaz$ efecte diferite la per!oane diferite !au c-iar la una şiaceeaşi per!oan$7 #n!$ #n momente de ia"$ diferite

..&. #aradigma stresului ca relaţie !ntre stimul şi reacţie

:cea!t$ paradigm$ po!tuleaz$ faptul c$ !tre!ul e!te mult mai mult dec@t un !implu !timul !au o!impl$ reac"ie7 el fiind con!ecin"a rela"iei dintre ace!te dou$ ariabile !en"ial$ deineinterac"iunea dintre !timul şi reac"ie7 stresul ap$r@nd ca ariabil$ moderatoare

:şa cum arat$ late #n cartea !a '20057 p 5)(7 .acea!t$ paradigm$ arat$ c$ !timulii poten"iali

!tre!an"i pot conduce la tipuri diferite de reac"ii !tre!ante la indiizi diferi"i şi c-iar la unul şiacelaşi indiid #n momente diferite7 #n func"ie de ealu$rile lor cognitie a!upra !itua"iilor!tre!ante şi mai ale! de re!ur!ele di!ponibile #n ederea adapt$rii la !itua"ia !tre!ant$

a e!te de!cri!$ ca !tructural$ şi cantitati$7 !tatic$7 de tip cauz$/efect7 corela"ie !au interac"iunede tip !tati!tic #ntre dou$ ariabile7 c-iar dac$ acea!t$ rela"ie e!te mediat$ de o a treia a nu poate explica aproape deloc complexitatea proce!ual$ a !tre!ului7 c-iar dac$ nu minimalizeaz$rolul ariabilelor moderatoare #n explicarea !tre!ului lor7 nu reuşeşte !$ !urprind$ mecani!melecare !tau la baza interac"iunii #ntre !tre!ori şi efectele produ!e de ei

..'. #aradigma stresului ca tranzacţie !ntre persoană şi mediu

:re #n edere7 #n primul r@nd7 per!oana şi mediul7 ambele interpretate #n unitatea şi integralitatealor7 şi nu doar anumi"i factori de mediu !au anumi"i factori de per!onalitate afla"i #n interac"iuneunii cu al"ii Fn al doilea r@nd7 !timulii şi r$!pun!urile nu mai apar ca elemente !eparate care #şimen"in di!tinctiitatea c@nd intr$ #n raporturi cauzale7 ci7 dimpotri$7 !unt defini"i4definiterela"ional



Cel care a adu! o contribu"ie magi!tral$ la conceptualizarea noii paradigme a fo!t Ric-ard S



%in per!pectia paradigmei tranzac"ionale a !tre!ului7 !timulii nu au puterea de a determinaten!iuni dec@t dac$ !unt percepu"i de indiid ca o amenin"are la bun$!tarea !a >radul deameni"are perceput$ poate fi diminuat !au c-iar eliminat dac$ per!oana ealueaz$ c$ !trategiilede coping de care di!pune !unt potriite pentru a face fa"$ amenin"$rilor Pi iner!7 dac$ un!timul nu e!te apreciat la #nceput ca fiind amenin"$tor7 el poate deeni amenin"$tor dac$ re!ur!ele

de coping de"inute de indiid !e doede!c a fi nepotriite pentru a face fa"$ con!tr@ngerilormediului

Fn paradigma tranzac"ional$ fiecare con!truct e!te definit rela"ional şi in!eparabil unul de altul7rela"ia dintre per!oan$ şi mediu fiind reciproc$7 bilateral$

.&. (odele ale stresului

xi!t$ mai multe modele ale !tre!ului7 #n general7 şi ale !tre!ului ocupa"ional7 #n !pecial Fn timp7au fo!t proiectate numeroa!e modele explicatie ale !tre!ului ocupa"ional7 dar ade!ea de!ignul lor şi datele experimentale rezultate au fo!t controer!ate Dactorii care declanşeaz$ !tre!ul afecteaz$

şi influen"eaz$ indiizii7 organiza"ia şi actiitatea ace!teia

.&.1. (odelul (ediu ) #ersoană ) Reacţie $(ic*igan%

!te unul dintre primele modele ale !tre!ului ocupa"ional fiind dezoltat de p!i-ologiiUnier!it$"ii şi In!titutului de Cercet$ri Sociale din +ic-igan :ce!t model !u!"ine c$ mediulafecteaz$ percep"ia per!oanei7 care7 la r@ndul ei7 #i afecteaz$ r$!pun!urile şi care7 #n final7influen"eaz$ !$n$tatea indiidului

.&.1. (odelul (ediu ) #ersoană ) Reacţie $(ic*igan%

!te unul dintre primele modele ale !tre!ului ocupa"ional fiind dezoltat de p!i-ologiiUnier!it$"ii şi In!titutului de Cercet$ri Sociale din +ic-igan :ce!t model !u!"ine c$ mediulafecteaz$ percep"ia per!oanei7 care7 la r@ndul ei7 #i afecteaz$ r$!pun!urile şi care7 #n final7influen"eaz$ !$n$tatea indiidului

Digura 21 +odelul +ediu , &er!oan$ , Reac"ie 'Bogat-y7 20057 p 2*0(



+odelul de !tre! +ediu , &er!oan$ , Reac"ie a fo!t cel mai mult di!cutat #n literatura p!i-ologic$de !pecialitate l !u!"ine ideea c$ reac"iile la !tre! au loc #n momentul #n care rela"ia dintre per!oan$ şi mediu e!te #n dezec-ilibru Bogat-y '20057 p 2*0( arat$ c$ .prezen"a unor caren"e#ntre particularit$"ile indiiduale ale per!oanei 'aptitudini7 tr$!$turi de per!onalitate7 alori7 etc(şi mediu '!olicit$ri7 condi"ii de munc$7 etc( pot conduce la ne#ndeplinirea trebuin"elor

indiiduale !au ne#ndeplinirea cerin"elor muncii :ce!tea pot duce la crearea unei !t$ri !tre!ante7şi7 implicit7 la reflectarea ei #n diferite reac"ii indiiduale Reac"iile la !tre! nu !unt altcea dec@trezultanta unor percep"ii !ubiectie Implicit7 #n ace!t cadru de ec-ilibru4dezec-ilibru e!tecuprin!$ şi capacitatea !au abilitatea indiidului de a realiza un management al po!ibiluluiconflict dintre condi"iile de mediu şi tr$!$turile de per!onalitate7 alori7 trebuin"e per!onale7#ntregul care poate contribui la nepotriirile men"ionate şi care poate fi de!cri! ca reprezent@nda!pecte ale proce!ului tranzac"ional

Conform autoarei Capote!cu '20037 p 20(7 .caracteri!ticile organiza"ionale 'de exempludimen!iunea organiza"iei7 !tructura ierar-ic$7 de!crierea po!turilor( pot duce la !tre!ori7 cum !untconflictul de rol7 ambiguitatea de rol şi #nc$rc$tura muncii :ceşti !tre!ori7 la r@ndul lor7 pot

conduce la reac"ii de !tre! Reac"iile !e refer$ la r$!pun!urile afectie7 fiziologice !aucomportamentale ale indiidului 'de exemplu !ati!fac"ie cu munca !c$zut$7 -iperten!iune7ab!entei!m( Fn final7 reac"iile pot conduce at@t la tulbur$ri fizice 'boli cardioa!culare7 tulbur$ridige!tie(7 c@t şi p!i-ologice 'depre!ie(

Digura 22 +odelul +ic-igan 'Capote!cu7 20037 p 20(

+odelul po!tuleaz$ rela"iile dintre cele patru grupe maAore de ariabile şi ariabilele caremodereaz$ ace!te rela"ii7 şi anume caracteri!ticile indiiduale ale angaAa"ilor 'de exemplu tipul :de comportament(7 re!pecti rela"iile interper!onale '!uportul !ocial(



%eşi ace!t model prezint$ aloare euri!tic$ şi a !timulat o multitudine de cercet$ri7 modelul nue!te fundamentat pe o per!pecti$ teoretic$ pe baza c$reia !$ fie dezoltate ipoteze de cercetare7moti pentru care e!te foarte dificil$ alidarea empiric$ a modelului

.&.. (odelul +cerere,control- $modelul solicitărilor şi controlului%

: fo!t formulat de R: Qara!eH '1656(7 perfec"ionat de ace!ta şi colaboratorii lui mai t@rziu7 #n1660 şi 1663 &entru Qara!eH7 dou$ dintre dimen!iunile muncii !unt importanteE #nc$rc$tura ei'cerin"ele7 !olicit$rile po!tului( şi percep"ia pe care indiidul o are a!upra controlului pe care l/ar putea exercita a!upra muncii !ale Unele actiit$"i de munc$ !unt grele7 dificile7 !olicitante7 cucerin"e numeroa!e7 #n !c-imb ofer$ angaAatului po!ibilitatea exercit$rii controlului a!upra lor %eexemplu7 munca de crea"ie7 de concep"ie7 cu !arcini ariate şi diferite le faciliteaz$ creştereamotia"iei7 inoa"iei7 dezoltarea per!onal$ :lte actiit$"i !unt relati uşoare7 cu cerin"e !c$zute7dar re!tric"ioneaz$ exercitarea gradului de controlare a lor de c$tre angaAat &rimele munci !aulocuri de munc$ au fo!t numite actie7 iar celelalte7 munci pa!ie C@nd #nc$rc$tura !c$zut$ amuncii !e a!ociaz$ şi cu o mare po!ibilitate de controlare a ei de c$tre angaAat7 atunci !itua"iile de

munc$ !unt ne!tructurate !au uşor !tre!ante7 produc@nd obo!eal$ !c$zut$ %ac$7 #n !c-imb7#nc$rc$tura muncii e!te foarte mare7 iar po!ibilit$"ile de control !unt foarte limitate7 !itua"iile demunc$ or fi !tre!ante şi or produce obo!eal$ puternic$

>radul !porit al latitudinii deciziei !au al controlului la locul de munc$ contribuie la#mbun$t$"irea !$n$t$"ii fizice şi mentale a angaAa"ilor7 #n timp ce gradul !au nielul !c$zut allatitudinii deciziei conduce la afectarea şi periclitarea ace!tora C-iar dac$ #n mod real !au curent!upra#nc$rcarea muncii !e a!ociaz$ cu nieluri ridicate ale reac"iilor fiziologice şi p!i-ologice7impactul ace!tora a depinde maximal de percep"ia pe care indiidul o are a!upra controlului pecare #l poate exercita #n actiit$"ile de!f$şurate %ac$ indiidul e!te #n m$!ur$ !$ ia decizii a!upraactiit$"ilor lui7 deci dac$ el are autoritate decizional$ şi dac$ #şi poate folo!i liber aptitudinile şi

abilit$"ile7 atunci nielul !tre!ului poate fi "inut !ub control7 adic$ diminuat Fn ultimul timp7 a#nceput !$ !e pun$ accent tot mai mare pe conceptul de .percep"iea gradului de control alangaAatului Indiferent care e!te nielul real4obiecti de control7 e!en"ial$ deine percep"ia pecare angaAa"ii o au a!upra ace!teia %ac$ ei con!ider$7 ealueaz$ c$ de"in un mare control almuncii7 po!ibilitatea de apari"ie a unor reac"ii afectie pozitie a fi mare

+odelul cerere/control are un caracter centrat !itua"ionalK el a fo!t preluat7 reconceptualizat şiextin! &oate cea mai cuno!cut$ şi reuşit$ reconceptualizare o reprezint$ modelul .cerere/control/!uport !ocial7 formulat de o-n!on şi all '1688( late '20057 p 81( afirma c$ .!uportul!ocial e!te ariabila care pre!upune amortizarea epuiz$rii p!i-ologice7 creşterea #ncrederii #ntreconduc$tori şi !ubordona"i7 #ntre colegi etc l depinde mult de gradul de integrare !ocial$ şi

emo"ional$ a angaAa"ilor :c"iunea !eparat$ a celor trei ariabile conduce la efecte mai mari dec@tatunci c@nd ele ac"ioneaz$ corelat7 !inergetic xi!t$ c-iar şi opinii extremi!te potriit c$roratripla interac"iune are efecte dezadaptatieE !priAinul !ocial7 !e !u!"ine7 exacerbeaz$ şi nuamelioreaz$ efectul !tre!orilor a!upra reac"iilor la !tre!

.&.&. (odelul potriirii persoană ) mediu



Conform autoarei Capote!cu '20037 p 2*( .modelul potriirii per!oan$ , mediu a!um$ c$ potriirea dintre o per!oan$ şi mediu determin$ nielul !tre!ului pe care #l percepe per!oana 9 potriire bun$ per!oan$ , mediu apare c@nd abilit$"ile şi deprinderile unei per!oane !e potrie!ccu !olicit$rile po!tului !au mediului de munc$ Cantitatea de !tre! re!im"it$ de un angaAat e!teinfluen"at$ de percep"iile per!oanei a!upra !olicit$rilor din partea mediului7 şi de c$tre percep"iile

ace!teia a!upra propriei capacit$"i de a face fa"$ ace!tor !olicit$ri

Utiliz@nd ace!t model7 Drenc- şi colaboratorii !$i '1682( au g$!it c$ o potriire redu!$ #ntre per!oan$ şi mediu e!te #n mod frecent a!ociat$ cu reac"ii cre!cute la !tre! :ngaAa"ii ale c$rordeprinderi şi abilit$"i !e potrie!c bine cu mediul muncii raporteaz$ un niel !c$zut de !tre! şimai pu"ine reac"ii

:ce!t model !e focalizeaz$ explicit pe percep"iile indiizilor a!upra deprinderilor şi abilit$"ilorrela"ionate cu !olicit$rile mediului de munc$ Fn plu!7 ia #n con!iderare influen"ele externe cum!unt !uportul !ocial din partea familiei şi !ur!ele de munc$ %e exemplu7 .dGard! şi Rot-bard'1666( au g$!it c$ !tarea de bine a angaAa"ilor ariaz$ #n func"ie de percep"iile ace!tora a!upra

muncii şi experien"ele din cadrul familiei 'Capote!cu7 20037 p 2( Rezultatele ace!tui !tudiuindic$ faptul c$ interen"iile iz@nd managementul !tre!ului ar trebui !$ ia #n con!iderare potriirea dintre angaAa"i şi mediul lor de munc$7 re!pecti mediul familial Fn mod particular7dac$ exi!t$ o potriire bun$ at@t #n cadrul familiei c@t şi #n mediul de munc$7 exi!t$ probabilitateaca !tre!ul cumulati !$ conduc$ la performan"$ !c$zut$ #n munc$ şi la probleme de !$n$tate

&otriirea per!oan$ , po!t !e refer$ la m$!ura #n care deprinderile7 intere!ele şi abilit$"ile unuiindiid !unt compatibile cu !olicit$rile unui anumit po!t

&otriirea per!oan$ , organiza"ie !e refer$ la m$!ura #n care alorile unui indiid !unt con!i!tentecu alorile organiza"iei

.Fntr/un eşantion de manageri7



Fn a!amblu7 modelul potriirii per!oan$ , mediu permite ine!tigarea !tre!ului ocupa"ional prinluarea #n con!iderare a interac"iunii dintre per!oan$ şi !tre!ori #n mediul de munc$ :cea!t$abordare recunoaşte #n mod !pecific faptul c$ !tre!ul poate influen"a indiizii #n mod diferit7 #nfunc"ie de preferin"ele7 alorile şi abilit$"ile ace!tora

.&.'. (odelul +itamină-

I !e datoreaz$ lui & Oarr '1685( şi a fo!t elaborat #n cadrul mai larg al #n$"$rii mentale

.Ideea central$ a modelului e!te c$ !$n$tatea mental$ e!te afectat$ de caracteri!ticile 'p!i-ologiceale( mediului7 cum !unt caracteri!ticile po!tului7 #ntr/un mod analog cu efectele pe care !e pre!upune c$ itaminele le au a!upra !$n$t$"ii fizice 'Capote!cu7 20037 p 23(

Cadrul propu! de Oarr are trei p$r"i principaleE

/ caracteri!ticile po!tului !unt grupate #n nou$ categorii care !e rela"ioneaz$ diferit cu !$n$tatea

mental$ #n concordan"$ cu tipul de .itamin$ pe care o prezint$

/ un model pe trei axe al !t$rii de bine7 po!tulat$ ca a!pect fundamental al !$n$t$"ii mentale

/ !e a!um$ c$ per!oanele şi !itua"iile interac"ioneaz$ #n prezicerea !$n$t$"ii mentale

Dor"a modelului !t$ #n analogia operat$ de autor #ntre rolul itaminelor #n a!igurarea !$n$t$"iifizice şi p!i-ice a oamenilor şi rolul diferitelor caracteri!tici ale mediului p!i-ologic #n care !ede!f$şoar$ actiitatea7 al caracteri!ticilor muncii7 a!upra eficien"ei actiit$"ii şi !t$rii de bine aindiidului Oarr !tabileşte nou$ caracteri!tici ale munciiE c@ştigul b$ne!c4financiar7 !ecuritateafizic$ a muncii7 pozi"ia !ocial$ alorificat$7 oportunitate pentru control7 oportunitatea utiliz$rii

abilit$"ilor7 !copuri generate7 arietate7 claritatea mediului7 oportunitatea contactelorinterper!onale :ce!te caracteri!tici ale muncii ac"ioneaz$ precum itamineleE a!igurarea loroptim$ conduce la o bun$ de!f$şurare a actiit$"ii şi la eitarea in!tal$rii !tre!uluiK lip!a !auexce!ul lor genereaz$ perturb$ri ale actiit$"ii şi in!talarea !tre!ului Se pre!upune c$ primele treiurmeaz$ un pattern liniar/a!cendent la #nceput7 apoi con!tant7 #n!$ la un niel #nalt Cu c@t ele or fi a!igurate la un niel mai #nalt7 cu at@t mai #nalt a fi nielul !$n$t$"ii mentale şi mult maidiminuat ri!cul apari"iei !tre!ului Urm$toarele şa!e caracteri!tici ale muncii urmeaz$ un patternneliniarE lip!a !au exce!ul afecteaz$ negati !$n$tatea mental$ şi cre!c ri!curile de !tre!Caracterul liniar !au non/liniar al a!ocierii dintre caracteri!ticile muncii şi !$n$tatea mental$ e!te#n!$ controer!at C-iar Oarr7 mai t@rziu7 #n 16687 nota c$ e!te improbabil ca a!ocierile dintre primele trei caracteri!tici ale muncii şi !$n$tatea mental$ !$ fie liniare

Un indicator al !$n$t$"ii mentale rela"ionate cu munca frecent integrat #n cercet$rile p!i-ologicee!te !tarea de bine &entru a ealua empiric !tarea de bine7 Oarr a propu! trei dimen!iuniEnepl$cere , pl$cere7 anxietate , confort7 depre!ie , entuzia!m Starea de bine rela"ionat$ cu po!tul a fo!t cel mai inten! !tudiat$ pe baza m$!ur$rii !ati!fac"iei cu munca7 anxiet$"ii rela"ionatecu po!tul7 burnout/ul şi depre!iei



Fn termeni de interac"iune #ntre per!oan$ şi !itua"ii7 modelul .itamin$ e!te #n mod e!en"ialcentrat pe !itua"ie7 focaliz@ndu/!e pe a!ocierea dintre caracteri!ticile po!tului şi !$n$tateamental$ ;rei categorii de caracteri!tici indiiduale !unt $zute ca po!ibili moderatori ai !$n$t$"iimentaleE alorile ' preferin"ele şi motiele(7 abilit$"ile 'abilit$"i intelectuale şi deprinderile p!i-omotorii( şi !$n$tatea mental$ de baz$ 'prezen"a !au ab!en"a unor di!pozi"ii7 cum ar fi

afectiitatea negati$(

.&./. (odelul dezec*ilibrului dintre efort şi recompensă

!te dezoltat de Siegri!t şi colaboratorii !$i #n 1663K elementele centrale ale modelului fiindcontrolul a!upra muncii şi !tructura de recompen!e rela"ionate cu munca

.+odelul po!tuleaz$ rela"ia de ec-ilibru !au dezec-ilibru #ntre efort şi recompen!$7 ca !ur!$ fie pentru apari"ia !t$rii de bine7 !ati!fac"ie7 de eu!tre!7 fie pentru in!talarea !t$rilor de di!confort7di!tre! 'late7 20057 p 8*(

Fn cadrul modelului dezec-ilibrului efort , recompen!$7 rolurile de munc$ ale unui angaAat !untcon!iderate drept un element e!en"ial care leag$ func"ii importante #n autoreglare 'exempluE!tima de !ine şi autoeficacitatea( cu !tructura !ocietal$ de oportunit$"i şi recompen!e

Digura 2) +odelul dezec-ilibrului efort , recompen!$

'Capote!cu7 20037 p 26(

+odelul e!te bazat pe principiul reciprocit$"iiE un efort ridicat #n munc$ #n combina"ie curecompen!e !c$zute poate cauza o !tare de di!tre! emo"ional şi actiare fiziologic$ 'actiare

ridicat$ a !i!temului nero! !impatic(7 ce predi!pune !pre ri!c cardioa!cular

fortul e!te #mp$r"it #n dou$ categoriiE e!ort e"trinsec '!olicit$rile po!tului7 ca de exempluE pre!iunea timpului7 !olicit$ri fizice7 re!pon!abilitate( şi e!ort intrinsec '!upraimplicarea(Supraimplicarea '!upra#nc$rcarea( e!te $zut$ ca un pattern per!onal !pecific de coping cu!olicit$rile po!tului şi ealuare a recompen!elor7 cu !tabilitate #n timp şi efecte a!upra modului #ncare indiizii ealueaz$ rela"iile co!turi , beneficii Supraimplicarea e!te ealuat$ utiliz@nd patru



dimen!iuni de coping comportamental 'neoia de aprobare7 competitiitate şi o!tilitate latent$7ner$bdare şi iritabilitate di!propor"ionat$(7 care !unt combinate pentru a forma un factor latent

.&otriit lui &eter7 >eiBler şi Siegri!t '1668(7 recompen!ele !unt di!tribuite angaAa"ilor #n treimodalit$"i diferiteE bani '!alariu adecat(7 !tim$ 're!pect şi !uport( şi !ecuritate4oportunit$"i de

carier$ 'oportunit$"i de promoare7 !ecuritate a po!tului( 'Capote!cu7 20037 p 26(

Combina"ia de efort cre!cut şi recompen!e !c$zute !/a ga!it c$ e un factor de ri!c pentru bolilecardioa!culare7 ab!en"a pe moti de boal$ şi !imptomele auto/raportate

.&.0. (odelul conserăriipierderii resurselor

: fo!t elaborat de S obfoll '1686( :utorul porneşte de la o idee !impl$ #n aparen"$7 dar cunumeroa!e implica"ii teoretice şi practiceE #n generarea şi ge!tiunea !tre!ului foarte importante!unt re!ur!ele pe care indiidul le po!ed$ !au !e aşteapt$ !$ le ac-izi"ioneze7 pe care el lecon!um$ !au le pierde xi!t$ patru categorii de re!ur!eE obiecte ' o ca!$7 un apartament7 aparate

menaAere7 biAuterii etc(K condi"ii 'o !luAb$ !tabil$7 !tatutul de lider7 ia"$ de cuplu fericit$ etc(Kcaracteri!tici per!onale 're!pect de !ine7 !im"ul umorului7 capacit$"i autoreglatoare etc(K ariateforme de .energie care faorizeaz$ dinami!mul 'bani7 !u!"inerea colegilor7 faorurile altor per!oane7 igoare etc( +odelul con!er$rii re!ur!elor e!te bazat pe !upozi"ia c$ oamenii depuneforturi pentru a men"ine7 proteAa şi con!trui re!ur!e7 şi c$ aceştia re!imt ca amenin"$ri pierdereareal$ a re!ur!elor7 re!pecti amenin"area cu pierderea re!ur!elor

Fn dinamica !tre!ului trei caracteri!tici !unt importanteE

/ re!ur!ele nu !unt izolate7 independente unele de altele7 dimpotri$7 ele !unt interdependente7fapt care permite ca un c@ştig #ntr/o categorie de re!ur!e !$ aib$ repercu!iuni #ntr/o alt$ categorieK

/ re!ur!ele !unt alorizate de indiid #n !ine7 dar şi pentru faptul c$ permit proteAarea lor !auac-izi"ia altora noiK

/ re!ur!ele !e diferen"iaz$ #ntre ele prin natura lor7 unele put@nd fi economice7 altele p!i-ologice!au !ociale7 dar şi prin cantitatea şi calitatea lor7 ceea ce !e a repercuta a!upra in!tal$rii eolu"ieişi !olu"ion$rii !itua"iilor4epi!oadelor !tre!ante

.%up$ obfoll7 !tre!ul apare #n trei !itua"iiE

/ c@nd re!ur!ele indiidului !unt limitateK

/ c@nd re!ur!ele indiidului !unt efecti pierduteK

/ c@nd indiidul ine!teşte #n re!ur!e şi nu primeşte c@ştigurile anticipate 'late720057 p 8(

:ce!t model !ugereaz$ c$ deşi pierderea re!ur!elor e!te !tre!ant$7 indiizii pot utiliza alte re!ur!e pentru a dep$şi piederea



+odelul con!er$rii4pierderii re!ur!elor ar putea fi rezumat #n dou$ propozi"ii şi patru idei!ub!umate

&ropozi"ia 1E &ierderea re!ur!elor are un impact mai mare dec@t c@ştigarea lor Fn condi"iile #ncare c@ştigurile şi pierderile !unt egale ca num$r7 pierderile au un impact negati mai mare dec@t

il are impactul poziti al c@ştig$rii lor

&ropozi"ia 2E Indiidul trebuie !$/şi ine!tea!c$ re!ur!ele pentru a !e proteAa de pierderea lor !au pentru a c@ştiga altele noi

:cea!t$ propozi"ie e!te detaliat$ de patru ideiE

/ indiizii care po!ed$ mai multe re!ur!e !unt mai pu"in ulnerabili fa"$ de ri!cul pierderii lor şimai capabili !$ c@ştige4ac-izi"ioneze noi re!ur!e Pi iner!7 cei care po!ed$ pu"ine re!ur!e !untmai ulnerabili #n fa"a ri!cului de a le pierde şi mai pu"in capabili !$ ac-izi"ioneze re!ur!e noiK

/ pierderea ini"ial$ a re!ur!elor antreneaz$ noi pierderiK

/ c@ştigul ini"ial de re!ur!e atrage dup$ !ine noi c@ştiguriK totodat$7 pentru c$ re!entimentul produ! de pierderea re!ur!elor e!te mai puternic dec@t cel produ! de c@ştigarea lor7 ciclul pierderii a aea un impact mai mare şi a fi mai accelerat dec@t ciclul c@ştiguluiK

/ cel care po!ed$ re!ur!e limitate şi amenin"ate adopt$ o pozi"ie defen!i$ pentru con!erarea lor

&rima idee nou$ pe care o po!tuleaz$ modelul lui obfoll e!te urm$toareaE !tre!ul nu e!te generatde ealu$rile indiiduale7 ci de proce!ele colectie :fla"i #n fa"a unor amenin"$ri7 factori !tre!ori7membrii unor colectiit$"i produc aceleaşi reac"ii modelate !ociocultural :şadar proce!ele de

ealuare nu !unt indiidualizate7 ci !unt comune pentru membrii aceleaşi culturi7 aceleiaşiorganiza"ii !au aceluiaşi grup de munc$ Ceea ce conteaz$ e!te con!en!ul percep"iilorindiiduale7 modul #n care maAoritatea membrilor grupului4organiza"iei percep condi"iile munciica fiind !tre!ante

: doua idee nou$ !u!"inut$ de obfoll are #n edere faptul c$ cele mai multe dintre re!ur!eleindiidului !unt ob!erabile obiecti şi apreciate colecti C@ştigarea !au pierderea unor re!ur!e!unt ealuate la fel at@t de indiid7 c@t şi de anturaA7 deoarece importan"a re!ur!ei e!tedeterminat$ !ociocultural

: treia ideeE ameliorarea !au eliminarea !tre!ului !e poate ob"ine nu numai prin recurgerea la

!trategiile de coping reactie7 ci şi prin folo!irea !trategiilor de coping proactie7 bazate pefixarea unor obiectie menite !$ fac$ fa"$ con!tr@ngerilor iitoare Sunt recomandate #n ace!t!en! trei modalit$"i prin intermediul c$rora indiizii pot face fa"$ unor !tre!ori iitori7 #ntr/omanier$ proacti$E

/ depunerea unor eforturi pentru ac-izi"ionarea şi men"inerea rezerorului de re!ur!eK

/ ac"ionarea de #ndat$ ce apar primele !emne ale unei problemeK



/ #ncercarea de a ocupa o pozi"ie adecat$ re!ur!elor po!edate

.&.2. (odelul stresului ocupaţional

+odelul !tre!ului ocupa"ional propu! de Bee-r !ugereaz$ c$ !tre!orii reprezint$ elemente ale

muncii care cauzeaz$ reac"ii indiizilor :cea!t$ conceptualizare !tipuleaz$ c$ factorii per!onali'per!onalitatea( şi de mediu '!uportul( pot minimiza !au exagera efectele !tre!orilor a!uprareac"iilor

&otriit lui Bee-r !tre!orii !e refer$ la .orice caracteri!tici ale muncii care afecteaz$ #n modader! !$n$tatea7 iar reac"iile !e refer$ la .con!ecin"ele ader!e ale !tre!ului

.&.3. (odelul solicitărilor şi resurselor

:ce!t model a!um$ c$ !$n$tatea şi !tarea de bine !unt rela"ionate cu dou$ categorii generale decaracteri!tici ale munciiE !olicit$rile de munc$ şi re!ur!ele di!ponibile Solicit$rile de munc$ !e

refer$ #n model la acele a!pecte ale muncii care !olicit$ efort fizic şi mental !u!"inut şi !unta!ociate cu anumite co!turi fiziologice şi p!i-ologice 'epuizare( Re!ur!ele !e refer$ la acelea!pecte fizice7 p!i-ologice7 !ociale !au organiza"ionale careE

/ !unt func"ionale #n atingerea obiectielor de munc$K

/ reduc !olicit$rile de munc$ şi co!turile fiziologice şi p!i-ologice a!ociate lorK

/ !timuleaz$ creşterea şi dezoltarea per!onal$

Ideea central$ a modelului e!te c$ deşi fiecare po!t de munc$ poate !$ implice caracteri!tici

particulare ce afecteaz$ !$n$tatea şi !tarea de bine a angaAa"ior7 e!te totuşi po!ibil$ #ncorporareaace!tor elemente #ntr/un model general aplicabil7 fundamentat teoretic

.&.4. (odelul compensării solicitărilor şi reacţiilor induse

Un model elaborat pe baza modelului !olicit$rilor şi controlului a fo!t propu! de onge şi%ormann pentru a explica !tre!ul #n domeniul furniz$rii de !ericii :!ump"ia central$ amodelului compen!$rii !olicit$rilor şi reac"iilor indu!e e!te c$ !olicit$rile emo"ionale !unt cel mai plauzibil compen!ate prin re!ur!e emo"ionale7 !olicit$rile cognitie !unt compen!ate prin re!ur!ecognitie7 iar !olicit$rile fizice !unt compen!ate prin re!ur!e fizice &otriirea dintre7 !preexemplu7 !olicit$rile emo"ionale şi re!ur!ele di!ponibile produce con!ecin"e emo"ionale

particulare &otriit aşa numitului .principiu al triplei potriiri7 cea mai puternic$ reac"ieinteracti$ ar trebui ob!erat$ c@nd con!tructele ce circum!criu !tre!ul ocupa"ional !unt bazate pedimen!iuni identice din punct de edere calitati şi c@nd !unt a!umate interrela"ii !pecifice #ntretipuri particulare de !olicit$ri7 re!ur!e şi rezultate

.&.15. (odelul solicitărilor6 abilităţilor şi suportului



.+odelul !tre!ului ocupa"ional propu! de an ?eld-oen7 ;ari!7 de onge şi Broer!en '200(di!tinge dou$ axe paralele de baz$ #n rela"ia #ntre caracteri!ticile muncii şi !tarea de bineE pe prima ax$7 !olicit$rile calitatie şi cantitatie ale po!turilor !e a!ociaz$ cu con!ecin"e la nielul!$n$t$"ii 4 reac"ii7 iar pe cea de/a doua ax$ utilizarea deprinderilor şi !uportul !ocial !erela"ioneaz$ cu con!ecin"e la niel atitudinal 4 !tare de bine 'Capote!cu7 20037 p ))(

Digura 2* +odelul !olicit$rilor7 abilit$"ilor şi !uportului 'Capote!cu7 20057 p ))(

.'. Stresorii organizaţionali

&otriit maAorit$"ii modelelor din p!i-ologia muncii şi organiza"ional$7 !tre!orii muncii explic$rezultatele la nielul !t$rii de bine

;ermenul de .!tre!ori de!emneaz$ !timulii genera"i #n cadrul muncii cu con!ecin"e fizice şi p!i-ologice negatie pentru o propor"ie !emnificati$ de per!oane expu!e la aceştia

.&arHer şi Spring '1666( arat$ c$ paradoxul organiza"iilor moderne e!te c$ oamenii auoportunit$"i de dezoltare per!onal$7 dezoltare a deprinderilor şi interac"iune cu alte per!oane7dar !e confrunt$ de a!emenea cu lip!a !ecurit$"ii locului de munc$7 ambiguitatea muncii şi pre!iune generat$ de !ur!e exterioare muncii 'Capote!cu7 20037 p )6(

Qa-n şi Byo!iere '1662( reduc !tre!orii la dou$ mari categoriiE

/ con"inutul !arcinii7 care include dimen!iuni ca !implitatea , complexitatea şi monotonia ,arietatea7

/ propriet$"ile de rol7 care !e refer$ la a!pecte !ociale ale po!tului şi includ rela"iile de !uperizareşi conflictul de rol

&otriit lui



con"inutul muncii7 condi"iile de munc$7 condi"iile de angaAare şi re"eaua !ocial$ la locul demunc$

;abel 21 Categorii de !tre!ori rela"iona"i cu munca 'Capote!cu7 20057 p *0K dup$



&articipare !c$zut$ la luarea deciziilor

%i!criminare

Cercet$rile au g$!it rela"ii #ntre !$n$tatea fizic$ şi po!turile caracterizate prin repetitiitatecre!cut$7 monotonie şi igilen"$ !u!"inut$7 program #n !c-imburi

+aAoritatea !tre!orilor identifica"i #n literatura de !pecialitate prie!c propriet$"ile de rol

#on!lictul de rol !e refer$ la diferen"ele perceptuale priind con"inutul rolurilor per!oanei !au relatia im#ntre indiid şi alte per!oane din cadrul unui grup de munc$ #n condi"iile #n care aceştia nu #mp$rt$şe!c acacea contradic"ie generat$ de !olicit$rile diferite adre!ate ace!tuia şi la care el7 fie c$ nu doreşte #ntr/adenu core!punde !arcinilor !ale Conflictul de rol genereaz$ tr$iri afectie negatie7 ten!iune şi cel mai de! !olicit$rile generate de diferitele roluri de"inute de acelaşi indiid :!tfel de conflicte !unt cel mai de! rapunde compartimentarea timpului #ntre munc$ şi familie nu poate fi realizat$ cu uşurin"$

$ncrcarea de rol e!te o ariant$ a conflictului de rol #n care conflictul e!te experien"iat ca o nece!itate demuncii

%rogramul de munc & munca în schim'uri rezultatele cercet$rilor arat$ c$ munca #n !c-imburi are o pu

:ngaAa"ii care lucreaz$ #n !c-imburi experien"iaz$ o !erie de probleme fiziologice şi de adaptare !ocial$ -r$nire7 !omn şi munc$7 angaAa"ii !emnaleaz$ !omn in!uficient7 obo!eal$7 iritabilitate7 probleme de adapt

Fn cazul #n care !tre!ul afecteaz$ angaAa"ii dintr/o organiza"ie7 pot ap$rea mai multe !imptome negatie Bdintre ace!tea ca fiindE pa!iitatea din partea angaAa"ilor7 eitarea re!pon!abilit$"ilor şi a !arcinilor7 rigidit

problemelor de comunicare7 !c$derea motia"iei şi a !ati!fac"iei #n munc$7 rezi!ten"ele la !c-imbare7 !c$dcalit$"ii şi a intere!ului şi orient$rii c$tre client şi dorin"ele ace!tuia7 luarea unor decizii etc :ce!te con!econdi"iile #n care exi!t$ mai multe !ur!e generatoare de !tre!7 deoarece o dat$ cu #nmul"irea ace!tora !cad!au amenin"$rilor exi!tente7 in!tal@ndu/!e !itua"ia de di!tre!

./. Efectele stresului organizaţional

Cox cla!ific$ principalele categorii de efecte ale !tre!ului a!tfelE

/ fiziologiceE creşterea glicemiei7 creşterea ritmului cardiac şi a ten!iunii arteriale7 u!c$ciunea gurii7 tran!

/ !ubiectie7 p!i-oindiidualeE anxietate7 agre!iitate7 apatie7 plicti!eal$7 depre!ie7 obo!eal$7 fru!trare7 irit!entimente de inferioritateK

/ cognitieE incapacitatea de a lua decizii pertinente7 !c$derea capacit$"ii de concentrare a aten"iei7 -iper!

/ comportamentaleE predi!pozi"ii la accidente7 toxicomanie7 izbucniri emo"ionale7 bulimie7 abuz de alcoo

/ p!i-oorganiza"ionaleE ab!entei!m7 !c$derea productiit$"ii7 alinierea #n rela"iile cu ceilal"i membri ai org



!c$derea #ncrederii şi loialit$"ii #n4fa"$ de organiza"ie

Fn leg$tur$ cu ace!te efecte trebuie f$cute c@tea preciz$riE

/ ele !unt cel mai frecent a!ociate cu !tre!ul7 ceea ce nu #n!eamn$ c$ !tre!ul le cauzeaz$ #ntotdeauna7 totcon!tituie una dintre cauzele primare !au adi"ionale ale lorK

/ ponderea7 !emnifica"ia şi graitatea lor trebuie ealuate #n func"ie de mai multe criterii7 dintre care unulin!taleaz$K acea!ta pentru !implul fapt c$ ge!tionarea efectelor ap$rute la niel indiidual !e afl$ mai pu"irealizatK

/ efectele !tre!ului organiza"ional nu trebuie interpretate in !ine7 ci şi prin pri!ma po!ibilit$"ii !au capacit$urm$ri mult mai grae dec@t efectul ini"ialK

/ !e impune cercetarea şi diagno!ticarea !ur!elor generatoare de !tre!7 deoarece eliminarea cauzelor !tre!u

.0. Răspunsuri emoţionale la stres

Fn prezent7 exi!t$ un con!en! general c$ !olicit$rile din mediu ealuate ca !tre!ante influen"eaz$ ri!cul de

Cea mai adoptat$ abordare a emo"iilor implic$ diizarea ace!tora #ntr/un num$r de categorii di!crete7 fiecla eforturile de adaptare ale unei per!oane %eşi orice cla!ificare a po!ibilelor emo"ii e!te c-e!tionabil$7 manxietatea7 depre!ia7 ina7 ruşinea7 inidia7 gelozia7 !peran"a7 bucuria 4 fericirea7 iubirea7 gratitudinea şi cc$ exi!t$ un num$r limitat de emo"ii7 deşi aceştia au opinii diferite cu priire la num$rul de emo"ii exi!tencercetare &e plan interna"ional7 cercet$torii din domeniul p!i-ologiei muncii şi organiza"ionale !/au centreac"ii emo"ionaleE anxietatea7 depre!ia7 burnout/ul7 furia şi !ati!fac"ia #n munc$

.0.1. 7urnout,ul ca epuizare profesională



ori !tre!ante7 fapt care !e a!ocia cu apari"ia unor tulbur$ri !omatice7 p!i-ocomportamentate şi c-iar !ocia perioada anilor 50 c$ burnout/ul e!te !pecific profe!iunilor de a!i!ten"$ !au de aAutorare Contrar #n!$ luiindiid7 #n tr$!$turile lui de per!onalitate7 +a!lac- o ampla!eaz$ #n .mediul muncii7 #n .rela"iile pre!up

&erlman şi artman '1682( au identificat a!ocierea burnout/ului cuE eşuarea şi epuizareaK pierderea creatcolegilor7 muncii şi in!titu"iilorK r$!pun!ul la !tre!ul cronic #n dorin"a de a reuşiK !indromul atitudinilor de

+a!lac- şi acH!on '1681( define!c burnout/ul ca fiind un !indrom de epuizare emo"ional$7 de deper!onaindiizii implica"i profe!ional al$turi de al"ii

puizarea emo"ional$ pre!upune idarea emo"ional$ a per!oanei7 pierderea energiei şi a motia"iei7 apario coroad$

%eper!onalizarea !e a!ociaz$ cu apari"ia atitudinilor imper!onale7 de detaşare fa"$ de cei au"i #n griA$7 dede!tinate !$ fac$ fa"$ epuiz$rii re!ur!elor interne

Reducerea realiz$rilor profe!ionale implic$ pierderea competen"elor7 autodealorizarea7 diminuarea !tim

:p$r$torii ace!tui concept au g$!it cel pu"in trei elemente prin care !$/l diferen"ieze de !tre!ul ocupa"iona

/ !tre!ul ocupa"ional apare ori de c@te ori !arcinile de munc$ dep$şe!c re!ur!ele adaptatie ale angaAa"ilorfinal$ a dezadapt$rii datorat$ unui dezec-ilibru #ndelungat #ntre cerin"e şi re!ur!eK

/ !tre!ul nu conduce #ntotdeauna la atitudini şi comportamente negatie din partea angaAa"ilor7 #n timp ce tr$iri negatieK

/ !tre!ul afecteaz$ pe toat$ lumea7 !indromul de epuizare apare doar la per!oanele care şi/au #nceput carieobiectie ridicate7 dar ne#mplinite ulterior

Fntre con!ecin"ele cele mai importante ale ace!tui !indrom #n plan organiza"ional reg$!im in!ati!fac"ia prat@t #n munca #n !ine c@t şi #n raporturile cu organiza"ia le apar7 #n !pecial7 pe fondul unui raport !ocial unor conflicte la locul de munc$ :lte con!ecin"e negatie ale !tre!ului #n plan organiza"ional !unt aprofucelorla"i7 m$rimea num$rului concediilor de boal$7 !c$derea ini"iatie etc

=ielul !uprem de manife!tare a !tre!ului7 #n !en! nonadaptati7 #l reprezint$ apari"ia !t$rii de epuizare lacon!tructi !tre!ul puizarea e!te un rezultat al obo!elii fizice7 p!i-ologice şi emo"ionale xi!t$ mai muopu!$ !upra#nc$rc$riiK rela"iile de comunicare defectuoa!e #ntre şefi7 !ubalterni7 colegiK recompen!e neec-

re!pon!abilitate şi prea pu"in !priAinK nece!itatea de a dob@ndi foarte rapid noi abilit$"i şi cunoştin"e etcSimptomele epuiz$rii debuteaz$ cu obo!eala fizic$ ?ictimele epuiz$rii !e pl@ng de obo!eal$ fizic$7 lip!$ in!omnii şi !c-imb$ri #n regimul alimentar :l doilea niel e!te obo!eala emo"ional$ %epre!ia7 !entimen po!tului !unt !emne ale ace!tui !indrom

.0.. 7urnout şi stres



S/a afirmat de!pre burnout c$ e!te o .form$ particular$ de !tre!7 c$ e!te .un !tre! !eer7 o .manife!tarecelor dou$ no"iuni nu exi!t$ o rela"ie de !uprapunere7 total$ !au par"ial$7 ci o rela"ie de coinciden"$ par"iafenomene di!pune de elemente proprii7 !pecifice7 dar şi de elemente comune %iferen"ele #ntre ace!te dou

/ !tre!ul are o exten!ie mai mare7 el fiind #nt@lnit at@t #n !fera ie"ii profe!ionale7 c@t şi #n cea a ie"ii pri!ferei ie"ii profe!ionaleK

/ !tre!ul e!te rezultatul unei ten!iuni epi!odice7 burnout/ul al unei ten!iuni continue7 permanenteK

/ !tre!ul e!te mai p!i-ologizat7 burnout/ul con"ine mai multe a!pecte obiectie7 !ociale Fn !tre! nu at@t !tic$tre indiid ca fiind !tre!ant Fn burnout7 caracteri!ticile şi con!tr@ngerile reale ale ie"ii profe!ionale tre

/ !tre!ul exi!t$ independent de burnout7 pe c@nd ace!ta e!te indi!pen!abil legat de !tre! Stre!ul bine ge!tige!tionat !e conerteşte #n burnout =u #nt@mpl$tor unii autori afirm$ de!pre burnout c$ e!te rezultatul un

.0.&. 7urnout şi oboseală

Fn 16807 Dreudenberger şi Ric-el!on apreciau burnout/ul ca fiind o .!tare de obo!eal$ cronic$ +ul"i aut burnout/ului7 ar$t@nd c$ ace!ta e!te pur şi !implu o !tare de obo!eal$ &entru C-erni!! '1680( burnout e!t!urmenaA7 i!toire7 ap$r@nd ca urmare a dezec-ilibrului dintre cerin"ele po!tului şi re!ur!ele di!ponibile a

&entru &ine!7 :ron!on şi Qafry '1681( burnout e!te .o !tare de obo!eal$ fizic$7 emo"ional$ şi intelectual$.obo!el$ fizic$ 'late7 20057 p 30*( 9bo!eala7 indiferent de natura ei e!te doar o parte a burnout/ului obo!eal$ cronic$ drept i!toire fizic$ pe termen lung7 la !tarea de letargie şi de afectare a actiit$"ii şi a raenergetice ca urmare a dezec-ilibrului dintre cererile mediului şi capacitatea per!oanei de a face fa"$ ace!caracteri!tici !unt prezente !au pot precede burnout/ul7 dar nu !unt intrin!eci burnout/ului :!tfel burnou

problemele oamenilor7 pe c@nd obo!eala cronic$ poate proeni din !upra!olicit$rile muncii Fn timp ce #ntimpului7 #n obo!eala cronic$ ea poate di!p$rea dup$ o perioad$ de repau!

.0.'. 7urnout şi depresie

Una dintre cele mai frecente manife!t$ri ale reac"iilor emo"ionale la !tre! e!te reprezentat$ de !imptoma

Dreudenberger şi Ric-el!on '1680( ar$tau c$ burnout/ul e!te nu numai o !tare de obo!eal$7 ci şi o !tare demunc$ şi la ne#mplinirea muncii 'late7 20057 p 30( Sunt şi autori care cred c$ burnout/ul e!te un alt teanxietate %epre!ia e!te caracterizat$ prin !entimente de in$7 dificult$"i de concentrare7 pierderea apetituinterper!onale şi !ociale

Fn literatura de !pecialitate exi!t$ dou$ puncte de edere cu priire la rela"ia dintre burnout şi depre!ie U burnout/ului #n raport cu depre!ia >la!! şi +cQnig-t '1663( arat$ c$ burnout/ul e!te un antecedent al de9%ri!coll '2001( notau c$ depre!ia ar trebui diferen"iat$ de burnout7 prima referindu/!e la o !tare p!i-olrezultat poten"ial al burnout/ului dec@t ca o parte component$ a !indromului burnout 'late7 20057 p 30

Un alt punct de edere e!te acela c$7 deşi cele dou$ fenomene au !imptome comune7 ele !e diferen"iaz$ dSiegri!t7 Sc-aufeli '2002( au aAun! la concluzia c$ atunci c@nd !e pierde reciprocitatea #n rela"iile de mun



c@nd !e pierde reciprocitatea #n rela"iile priate 4 #n ia"a de cuplu7 de exemplu7 apare depre!ia 'şi nu burn

.0./. 7urnout şi boală

Dreudenberger şi Ric-el!on '1680( numeau burnout/ul .boala lupt$torului C-iar dac$ #n burnout ob!eremo"ional$7 obo!eala7 tendin"ele depre!ie7 ele !unt7 #n e!en"$7 mai cur@nd cognitie !au comportamental burnout/ului !unt ob!erate la per!oanele .normal ec-ilibrate7 ne!u!pecte de tulbur$ri p!i-ice şi f$r$ ant.indicii nozografici care pot aAuta la di!tingerea burnout/ului de tulbur$rile p!i-opatologice autentice 'cu per!onalit$"ile accentuate din planul p!i-oindiidual &er!onalit$"ile accentuate !unt ampla!ate #ntre n patologic7 f$r$ a c$dea #n el le !unt predi!pu!e la manife!t$ri patologice #n condi"ii defaorabile de ia" perturb$ri de natur$ patologic$ &rin analogie7 am putea con!idera c$ şi burnout/ul con"ine #n el .fragilit$'epuizarea emo"ional$7 deper!onalizare7 nerealizarea per!onal$( !unt probabil cele mai importante7 ce ar ctulbur$ri patologice reale

.0.0. Satisfacţia cu munca

Sati!fac"ia cu munca a fo!t inten! !tudiat$ ca ariabil$ dependent$ !tr@n! rela"ionat$ cu !tre!ul ocupa"ion



.2.. Stres şi performanţă

Cercet$torii con!ider$ c$ rela"ia dintre nielul !tre!ului şi nielul performan"ei e!te curbiliniar$7 #n !en!u!tre!ului 'de la niel nul de !tre! la niel !c$zut şi apoi moderat( !e a!ociaz$ cu creşterea performan"elor7

ri!cului de !tre! cauzeaz$ o !c$dere a performan"elor :ce!tui punct de edere i/a fo!t opu! un altulE c-iar!ubminat$K nu exi!t$ nici o doad$ a creşterii performan"ei ini"iale S/au adu! şi o !erie de argumente #n f

1( c-iar !tre!ul relati temperat #i dezorganizeaz$ pe indiizi şi #i determin$ !$ !e focalizeze mai mult pe !arcin$K

2( expunerea prelungit$ c-iar la nieluri !c$zute !au moderate de !tre! afecteaz$ negati performan"a

Un prim factor ce interine #n rela"ia dintre !tre! şi performan"$ #l reprezint$ caracteri!ticile actiit$"ilor !dificultate7 de pre!iune şi urgen"$ etc( , e!te foarte probabil ca #ntr/o !arcin$ de mare

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-mihaela-pasalau
View:	215 times
Download:	0 times

51636677-Efectele-stresului-ocupaÅ£ional-asupra-sÄƒnÄƒtÄƒÅ£ii-mentale-ÅŸi-fizice-a-managerilor-paola...

Documents