practic ~ PAOLA SANTAGOSTINO Cum sa te vindeci cu o poveste A-PDF MERGER DEMO
Transcript
1. practic ~A-PDF MERGER DEMO PAOLA SANTAGOSTINO Cum sa te
vindeci cu o poveste
2. Psihoterapeut specializat n medicina psihosomatica,
PaolaSantagostino folose?te un tratament mai putin obi?nuit,
dareficient: pacientii ei trebuie sa inventeze un basm, dnd
chipunor proceseinterioare profunde, caren viata de zi cu zi nu
suntcon?tientizate. Imaginarul ?i imaginatia devin astfel
instru-mente terapeutice ?i pot fi utilizate n vindecarea
tulburariloremotionale, dar?i fizice. Terapeutului aceasta metoda i
permitesa nteleaga dinamica interioara a pacientului, iar acesta
dinurma nvata sa descifreze realitatea nu doar conform
schemeilogice, ci ?i dintr-o perspectiva creativa.Pelnga
informatiile ce privesc psihanaliza, basmul?i exemplelec1inice,
sunt oferite sugestii pentru folosirea pove?tii despre (sine fara
ajutorul unui specialist. O carte, a?adar,cu miza dubla:deta?area
de schemele mentale rationale, care nu ntotdeaunasunt productive,
?i gasirea unor solutii pe cale intuitiva.Alte aparitii:Mihaly
CsikszentmihalyiFlux. Psihologia fericiriiMeg F.SchneiderEducatia
copilului meu n 25 de tehnici (care nu dau gres)Christoph M.
BambergerCum sa traim mult si bine. Program individual de preventie
I 911789735 I 018863
3. practic~
4. PAOLA SANTAGOSTINO si-a nceput activitatea de psihoterapeut
n 1980,specializndu-se n medicina psihosomatica. Din 1980 pna n
1991 a facutparte din comitetul director al Institutului Riza de
Medicina Psihosomatica.Tine seminarii de autoterapie si despre
folosirea culorilor n casa si vesti-mentatie, fiind, de altfel,
autoarea unei carti pe aceasta tema: Il colore incasa (2006).
Ofera, de asemenea, consultanta pentru diverse firme care dorescsa
integreze psihologia n management. Este celebra pentru crearea
uneitehnici fabulatorii care foloseste basmele n scop terapeutic.
Toate preocu-parile si descoperirile ei, bazate pe activitatea de
psihoterapeut, fac subiectulunor carti: Che cos li la medicina
psicosomatica (2005), Come crescere unbambino sicuro di se (2000),
I perche dei nostri bambini (1998).
5. PAOLA SANTAGOSTINOCum sa te vindeci cu o poveste Traducere
din italiana de CORINA POPESCU , ~JP2, It 14W~f./ / ( ~CI U)ti ~ }1
1 -~ ( /1 1 )~ J II HUMANITAS BUCURESTI
6. CopertaIONUT BROSTIANUDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale
a RomnieiSANTAGOSTlNO, PAOLA Cum sa te vindeci cu o poveste / Paola
Santagostino; trad. din italiana: CorinaPopescu. - Bucuresti:
Humanitas, 2008 ISBN 978-973-50-1886-31. Popescu, Corina
(trad.)615.851:82PAOLA SANTAGOSTINOGUARIRE CON UNA FIABA. USARE L
IMMAGINARIO PER CURARSI 2004 Urra - Apogeo S.r.l.Romanian language
edition by arrangement with Eulama Literary Agency HUMANITAS, 2008,
pentru prezenta versiune romneascaEDITURA HUMANITASPiata Presei
Libere 1,013701 Bucuresti, Romniatel. 021/3171819, fax 021/31718
24www.humanitas.roComenzi CARTE PRIN POSTA: tel. 021/311 23 30,fax
021/313 50 35, C.P.C.E. - CP 14, Bucurestie-mail:
[email protected]
7. Introducere /IA fost odata ca niciodata ... /1 Odata ca
niciodata am fost eu, umblnd prin casa ca un leun cusca. Eram
bolnava, asta era sigur, dar nu reuseam santeleg ce anume aveam. Nu
mi se ntmplase nimic deosebit,nimic iesit din comun. Atunci ce era
cu nelinistea aceea faramotiv, cu acel du-te-vino, de parca as fi
cautat un lucru si nu-lgaseam, cu acea senzatie ca ceva, nu se stie
ce, ma presa. Nu pricepeam nimic. Nu-mi mai aduc aminte cum de
mi-atrecut prin minte sa inventez o poveste. Am inventat o poveste
plina de personaje: erau acolo siPrintesa Luminii si Printul
ntunericului, care se iubeau grozav,dar, fiind din doua mparatii
incompatibile, nu era chip sa-sipoata uni vietile ... Pe atunci
eram nca o fetita, nu faceam parte dintre "lucra-torii" din
domeniul psihologiei, nu stiam nimic despre simbo-lism si
arhetipuri, dar mi amintesc bine emotiile pe care mile-a trezit
acea incursiune n imaginar. Basmul meu se oprean mprejurari
dramatice si nu gasea nici o rezolvare: o iubirenefericita,
imposibilitatea de a o mplini, imposibilitatea celordoi de a se
uita unul pe altul, de a se desparti, de a se elibera ...Ce mai, o
adevarata tragedie! Era n acelasi timp o situatie destul de
caraghioasa si deparadoxala: s-ar fi zis ca pentru mine, n
dupa-amiaza aceeaobisnuita de nceput de vara, sa rezolv povestea
Printului
8. 6/ CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEntunericului si a Printesei
Luminii devenise o chestiune deviata si de moarte! Nu vedeam de ce
trebuia sa-mi pese asade tare, dar ma simteam att de implicata n
povestea cu pricina,nct am trecut prin ceasuri ntregi de chinuri
emotionale ncautarea unei ncheieri fericite a basmului meu. Solutia
a venit cnd se facuse seara: o rezolvare deplina,permanenta, care i
lasa pe toti linistiti la locul lor, bine aranjatin noua lor
pozitie. Iar eu, cu sufletul mpacat al celui care adus la bun
sfrsit cine stie ce fapta eroica, m-am dus n pacela culcare.
Experienta s-ar fi ncheiat probabil aici, fara sa-mi lase alt-ceva
dect amintirea vaga a unui raptus de "nebunie fabu-latorie", daca
nu s-ar fi ntmplat ca n zilele urmatoare sa amnenumarate intuitii
de tot felul, dintre cele mai rodnice! Osumedenie de probleme
marunte, pe care le lasasem sa se adunefiindca orict m-as fi gndit
nu vedeam nici o solutie, si gaseauacum pe neasteptate raspunsul,
iar raspunsul era att de simplusi de firesc, nct ma uimea ca nu ma
gndisem la el mainainte. Oare ce mi se ntmplase? Raspunsurile,
solutiile, ideile"geniale" nu-mi veneau ca rod al unor reflectii
ndelungate silaborioase, ci ca strafulgerari de intuitie. La
momentul respec-tiv n-am facut altceva dect sa retin ce se
ntmplase, promi-tndu-mi sa repet eventual experimentul, daca ar mai
fi fostneVOIe. Prima mea aplicare terapeutica a tehnicii inventarii
unuibasm a avut loc multi, foarte multi ani dupa aceea. La
datarespectiva lucram dej a de ceva vreme n domeniul
medicineipsihosomatice. Tratamentul tulburarilor psihosomatice prin
psi-hoterapie era munca mea de toate zilele. Dar cnd un
prietenapropiat s-a mbolnavit m-am trezit cu minile legate: ca
pro-fesionist, vedeam limpede componentele simbolice ale
tulbu-rarilor de care suferea, nsa data fiind relatia noastra
de
9. INTRODUCERE / 7 prietenie, nu puteam sa intervin personal ca
psihoterapeut, iar situatia lui fizica se nrautatea de la o zi la
alta ... Asa ca am ncercat, aproape fara sperante, "metoda bas-
mului": i-am sugerat sa inventeze pe loc o poveste, cum i venea n
clipa aceea, urmnd sa vorbim despre ea mai trziu. Lucrul absolut
uluitor era ca povestea lui continea o perfecta transpunere n
imagini a mecanismului fizic prin care se manifesta boala! Trebuie
sa subliniez ca prietenul n cauza nu avea nici un fel de cunostinte
de medicina sau de psihologie, fiind exclusa asadar din partea lui
orice intentie de a introduce elemente ad-hoc. Inventase un basm si
nimic mai mult. Nu vedea nici o legatura ntre basm si boala de care
suferea sau cu viata lui, n general (cum nu vazusem nici eu, n
dupa-a- miaza aceea de vara, nici o legatura ntre mine nsami si
Prin- tesa Luminii sau Cavalerul ntunericului!) Aspectul cel mai
fascinant al metodei fabulatiei este ca permite accesul la abisuri
de "cunostinte necunoscute", ca sa le spun asa. Inventnd un basm,
dam chip (si glas) unor procese interioare profunde, care n viata
de fiecare zi ramn ascunse constiintei noastre; si totusi, o parte
din noi stie ... Cu prilejul acela (prin intermediul basmului
inventat de prietenul meu) am putut observa ca "rezolvarea
basmului", adica scoaterea acestuia din starea de impas n care se
oprea initial si basmul prietenului meu, avea efecte directe si
asuprafunctionarii organismului. n cazul sau nu se produsese doar
acel fenomen de "stimulare a intuitiei" cu efecte pozitive asupra
situatiei psihologice si relationale n general, ci se petrecuse si
un fenomen de stimulare a proceselor de autovindecare, dat fiind ca
era vorba de o maladie fizica aflata n curs. De la aceasta
descoperire si pna la introducerea fabulatieiprintre tehnicile mele
de terapie psihosomatica, pasul a fostscurt si firesc, iar n anii
care au urmat i-am putut verifica tottimpul eficacitatea.
10. 8I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE 1. Mai nti, fabulatia
este extrem de utila ca instrument de cunoastere, att pentru
terapeut, ct si pentru pacient. Ea permite ntelegerea dinamicilor
profunde, cu o rapiditate remarcabila si n conditiile unei bogatii
de elemente. Daca vom considera basmul n ntregimea lui drept o
reprezentare completa, n termeni figurati si simbolici, a
dinamicilor interioare ale subiectului care l produce, vom putea
vedea imediat care sunt elementele sale con- stitutive, care sunt
relatiile de alianta si de opozitie, care sunt fortele pe care se
poate conta si obstacolele ce tre- buie depasite, ce procese sunt
de ndeplinit si ce pericole sunt de evitat. 2. n plus, nsusi faptul
de a da o reprezentare simbolica n basm propriei situatii are un
efect terapeutic imediat, ntruct faciliteaza accesul constiintei la
procese profunde aflate n desfasurare, deseori inconstiente, uneori
si de or- din corporal, facilitnd ntelegerea si gestionarea lor. 3.
Dincolo de orice, imaginarul constituie un minunat teren de
experimentare, nelimitat si sigur, a posibilelor solutii la
probleme. La nivelul imaginarului se pot inventa si supune la
ncercari parcursuri infmite, ce pot fi urmate pna la ultimele lor
consecinte, n cautarea unor moda- litati ct mai adecvate de a
gestiona dificultatile, fara peri- colele pe care le-ar comporta
experimentul real. n decursul anilor, am extins utilizarea tehnicii
fabulatieila solutionarea unor probleme de cea mai variata
natura,depasind cu mult domeniul tulburarilor organice. M-am
con-vins ca aceasta metoda poate fi folosita si pentru a nlesni
rezol-varea unor probleme relationale, afective, emotive, de
munca,si ca e aplicabila n mod eficient la activitatea de
problemsolving din cadrul unei ntreprinderi. ntr-adevar, avnd n
vedere cele trei momente caracteristiceale basmului, anume:
11. INTRODUCERE / 9 prezentarea problemei cnza solutia,el
constituie un instrument perfect de problem solving si poatefi
aplicat, cu modificarile cuvenite si necesare, n orice contextsi la
orice tip de probleme. Dar sa revenim o clipa la folosirea basmului
n terapiatulburarilor organice. De-a lungul anilor de practica
clinica, aureiesit, din analiza a sute si sute de basme inventate
de pacienti,o serie de corelatii stabile, care conduc la ipoteza
unei legaturisimbolice preferentiale ntre anumite organe si/sau
functiunisi anumite imagini simbolice. Unele imagini-organ sunt mai
usor de interpretat. De pilda,am observat ca cei care sufera de
tulburari de ritm cardiacinventeaza cu precadere basme n care joaca
un rol determinantcaii. De ce tocmai caii? Probabil ca simbolismul
calului, cuncarcatura lui de energie instinctuala, dar poate mai
ales cusonora cadenta a galopului sau, se preteaza deosebit de
binela reprezentarea alteratii lor ritmului cardiac, a
"poticnelilor"si "salturilor" unei inimi care o ia razna. Alte
corelatii care au de asemenea tendinta sa se repete suntceva mai
greu de nteles. Unul dintre visurile mele este sa nceptrasarea unei
"harti" a semnificatiilor simbolice ale figurilorce apar n basme,
core late functiunilor organice. Ar fi, evident,o munca n care ar
trebui sa se implice multi cercetatori, caci,pentru a se identifica
corelatii stabile (pornind de la evidenteclinice, nu de la
speculatii intelectuale), e nevoie de o cantitateconsiderabila de
material clinic. S-ar putea ca "basmul inimiicare nu functioneaza
cum trebuie" sa fie destul de usor dedescoperit, dar ce ne facem cu
basmul pancreasului sau al spli-nei care nu functioneaza cum
trebuie? Oricum, dupa mine, arfi o munca de mare interes. Spuneam
ca am gasit, de-a lungul anilor, numeroase alteaplicatii pentru
tehnica fabulatiei. Am utilizat-o ca metoda de
12. 10 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEstimulare a
autovindecarii, de dezvoltare a constiintei de sinesi a
creativitatii. n sensul acesta este vorba de o metoda utiliza-bila
de oricine, pe cont propriu, fara vreo contraindicatie, pentrua
facilita solutionarea propriilor probleme, dar si pentru
dezvol-tarea si extinderea functiei imaginative, pentru a mentine
viesi activa acea parte creativa a mintii noastre care tinde sa
seatrofieze daca e neglijata n favoarea activitatii nencetate
asferei rationale. n acest scop am instituit grupuri, seminarii si
ateliere pentrupublicul larg. Pe parcursul unui seminar de scurta
durata nuse poate face terapie, nsa se pot transfera un instrument,
otehnica pe care sa le utilizam asupra noastra noi nsine, cu
pre-cautiile cuvenite, si care ne pot aduce beneficii
considerabile. Un alt indiscutabil domeniu de aplicare al tehnicii
fabulatieipriveste basmul pentru copii. n munca mea am avut parte
demulte experiente interesante, att cu copii ct si cu parinti,
cadredidactice sau operatori care intra n contact cu copiii,
experientecare mi-au aratat ct de profitabila poate fi dezvoltarea
acestuidomeniu de aplicatie. Munca mea n acest domeniu a produssi o
carte (Cum sa spui o poveste si sa mai nascocesti nca osuta, Red
Edizioni), dedicata parintilor dornici sa spuna povestipropriilor
copii si nvatatorilor care intentioneaza sa o folo-seasca la
scoala. Cartea de fata aduna, n schimb, o serie de concepte
funda-mentale privind la structura basmelor, simbolica
personajelorcare apar frecvent n basme, aplicabilitatea metodei
fabulatiein terapia tulburarilor psihosomatice, precum si
posibilitateade a fi utilizata pe cont propriu, ca instrument care
sa ajute lavindecare. Toate povestile reproduse sunt inventate de
pacienti caresufereau de o boala. Fiecare corespunde unui parcurs
de viatasi unui parcurs de vindecare. Basmele reproduse sunt
produsulfinal: ele par sa curga firesc si iute, nsa elaborarea lor
a
13. INTRODUCERE / 11comportat un parcurs mult mai lent, care si
avea timpii luifiresti, un parcurs alcatuit si din momente
dramatice si pauzechinuitoare. Tuturor "adevaratilor autori" ai
acestor povesti multumirilemele, afectiunea mea sincera si
amintirea unui drum facutmpreuna. Le multumesc tuturor...
14. CAPITOLUL 1 Basmul pentru toti Originea basmului se pierde
n negura timpului. nainte deintroducerea scrisului, ntregul
patrimoniu cultural al unuipopor era perpetuat pe cale orala.
Batrnii satului le povesteaucelor tineri experienta lor, precum si
experienta parintilor si abunicilor. Transmiteau n acest fel nu
numai bagajul de infor-matii tehnice dobndit pna atunci, ci si acel
complex culturalalcatuit din credinte religioase, practici rituale,
interpretari alelumii care fusese elaborat ncetul cu ncetul n
secolele pre-cedente. n transmiterea orala primitiva, mitul,
legenda, basmul,povestirea se mpleteau cu elemente ale viziunii
religioase, aletraditiei rituale si ale instruirii tehnice. Asa se
face ca ntlnimaceleasi teme n descrierea mitica a originilor
satului, nlegendele despre ispravile eroilor sai, ca si n
indicatiile practicepentru ndeplinirea activitatilor cotidiene
celor mai obisnuite:un tnar amerindian nvata ca mocasinii din piele
se cos ntr-unanume fel, nsa acest lucru capata n ochii lui un sens
caredepasea cu mult simpla indicatie practica, ntruct se lega
depovestea faptelor marelui erou al tribului, cel care si-a
salvatneamul cerndu-i Zeului Bizon o suta de piei pentru a face
dinele ncaltari pentru lungul drum spre tinutul unde sa poata sase
aseze. Viziunea religioasa a Zeului Bizon, legenda erouluisi a
calatoriei sale mitice, ritualuri le propitiatorii de
vnatoare,obiceiurile migratorii si instructiunile practice cu
privire la
15. BASMUL PENTRU TOTI / 13confectionarea vesmintelor
fuzioneaza ntr-un complex desemnificatii care trimit una la
cealalta. Nimeni n-ar fi putut spune de unde aparuse legenda,
nimeninu-si amintea cine o povestise pentru prima oara.
Numeleautorului real nici nu prea conta, era uitat cu vremea,
confundatcu alte nume si n cele din urma complet sters din
memorie.Originea povestirilor era atribuita deseori divinitatilor
locale,cele care, fie direct, fie prin glasul marilor ntelepti,
darui seraoamenilor nestematele cunoasterii. n realitate, a cauta
sa-Iidentifici pe autorul real al unei povestiri e cu neputinta si
nicinu e prea semnificativ, din momentul n care povestirea apatruns
n cultura unui popor, devenind un patrimoniu colec-tiv. Atribuirea
paternitatii unor povestiri unui zeu poate consti-tui un fals din
punct de vedere istoric, dar oglindeste foarte binefaptul ca,
pentru a se putea raspndi si nradacina n culturacolectiva a unui
popor, continutul acelei povestiri trebuie saizvorasca din acele
adncuri ale inconstientului care depasescgranitele faptelor strict
subiective. "Marile povestiri", cele care se perpetueaza n timp,
nureflecta tematicile cele mai specific individuale ale
autorilor,ci dimpotriva, tematici generale, care privesc acea
existentaumana ce ne este comuna, dincolo de distantele geografice
sitemporale dintre noi. n transmiterea primitiva pe cale orala
mitul, legenda sibasmul si aveau toate locul n patrimoniul
cultural; era basmpentru toti, asadar, basm pentru adulti, pentru
batrni si copii- basm pentru un ntreg popor. De altfel,
transmiterea nu avealoc de regula n forma individuala sau
ntmplatoare: ntregulsat se aduna n jurul batrnilor, care porneau sa
istoriseasca.Iar acest moment ritual constituia miezul vietii
intelectuale sispirituale a ntregului trib. Transcrierile, mult
ulterioare, ne ofera o parte din acestenorm patrimoniu de mituri,
de basme si de legende elaboraten toate colturile lumii.
16. 14 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Scrierile au fost apoi
adunate, pierdute si regasite ndecursul secolelor, traduse si
retraduse, reelaborate n trecerealor catre limbi si culturi
diverse. Au suferit influente, interpo-lari si au fost rescrise pe
ntelesul tuturor, astfel nct azi distinc-tia ntre mituri, legende
si basme face obiectul unor studii despecialitate. Ceea ce tin sa
subliniez este universalitatea principalelorteme recurente n
mituri, n legende, n parabole si n basme,care se mpleteste cu
istoria nceputurilor religiilor, cum auaratat de acum multa vreme
numerosi cercetatori, de exempluKaroly Kerenyi, James G. Frazer,
Mircea Eliade, ClaudeU~vi-Strauss si multi altii. Tocmai bazndu-se
pe "universalitate a" simbolurilor cereveneau n visele pacientilor
sai, precum si n miturile si ritu-riIe ntregii omeniri si-a
structurat CarI Gustav Jung teoria"arhetipurilor" si a
"inconstientului colectiv". Marie-Louise von Franz si ncepe cartea
de Basme inter-pretate scriind: "Basmele sunt expresia cea mai pura
si maisimpla a proceselor psihice ale inconstientului colectiv",
iarceva mai ncolo spune: "Limbajul basmului pare a fi
limbajulinternational al ntregii omeniri, al tuturor epocilor,
raselor sicivilizatiilor" . Basmul Cenusaresei, de pilda, cu tema
condurului pierdutdatorita caruia poate fi regasita iubita, apare
pentru prima datan forma scrisa, dupa cum sustine Bruno Bettelheim,
n Chinasecolului al IX-lea nainte de Cristos si avea deja o
istoriendelungata. ntr-o culegere de fabule si povestiri din
vremeafaraonilor egipteni, ngrijita de Troisi, basmul despre
"Soartalui Rodopi" este considerat cea mai veche versiune
cunoscutaa basmului Cenusaresei. Mirele este faraonul Psammetic
1,fondatorul celei de a XXVI-a dinastii, care a trait ntre anii
663si 609 . Hr. China antica ... Egiptul faraonic ... veacuri si
veacuri naintede era noastra.
17. BASMUL PENTRU TOTI / 15 Basmele au fost aprofundat studiate
din multe perspective:din punct de vedere istoric, antropologic,
literar, psihanalitic,sociologic, lingvistic, artistic ... Cartea
de fata nu intentioneazasa fie o enciclopedie si nici nu poate
relua tot ceea ce s-a scrisdeja pe tema basmelor. Intentioneaza n
schimb sa dea o ideeclara si precisa despre aplicabilitatea metodei
fabulatiei n trata-mentul tulburarilor organice si sa sugereze
posibila extinderea acestei metode la solutionarea unor probleme de
cea maivariata natura. Exact din acest motiv m-am vazut silita sa
circumscriu ceeace nteleg aici prin "basme", definind niste
criterii fundamen-tale simple, care sa le faca utilizabile ca
instmment operativ.Cnd spun basme, ma refer la povestile cu
elemente magi ce,pentru a le deosebi de fabule sau istorioare, care
au ca scoptransmiterea unei nvataturi, dar si de povestile cu
animale. Pentru utilizarea "basmuirii" ca instrument de
problemsolving este nevoie de basme care se termina cu bine si
carecontin, ca sa fim precisi, cele trei momente fundamentale:
prezentarea unei probleme; elaborarea; solutia. Structura basmului
Multe studii extrem de interesante s-au facut asupra stmc-turii
basmelor, mergnd pna la detaliile acelor scheme carerevin mai des n
desfasurarea naratiunii: e suficient sa citamcelebrele lucrari ale
lui Vladimir 1. Propp asupra morfologieibasmului si asupra
radacinilor istorice ale basmelor cu zne. Pentru a putea recurge la
tehnica fabulatiei ca instmmentoperativ n domeniul clinic, mi-am
concentrat atentia asupraa trei faze fundamentale ale unui basm, pe
care le-am indicatdrept:
18. 16 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE nceputul basmului.
Basmul ncepe prezentnd un numar de personaje si o situatie de
echilibru (echilibru care, de obicei, si arata deja caracterul
precar). Criza. Este faza centrala a basmului, n care problema ce
constituie miezul povestii e prezentata ct se poate de clar; se
precizeaza cine este protagonistul/a, care e problema de rezolvat,
cine sunt aliatii pe care se poate conta, cine sunt dusmanii
mpotriva carora trebuie sa se lupte si se dezvolta cu mijloacele
narati ei toate formele de solu- tionare. ncheierea. Basmul se
ncheie cu "si au trait fericiti ...", ilustrnd un nou echilibru,
mai stabil si mai aducator de satisfactii dect cel din deschidere.
Basmele pot fi ntelese, n sensul acesta, ca niste par- cursuri de
trecere de la un anumit tip de echilibru, devenit instabil, la un
nou echilibru, temporar mai stabil. Personajele basmului Si n ceea
ce le priveste pe diversele personaje ale basmuluisi functia lor n
ansamblul povestirii, din aceleasi motive deaplicabilitate practica
a metodei fabulatiei ca instrument tera-peutic, le-am mpartit n
trei categorii: Protagonistul. Cel/cea care trebuie sa savrseasca o
isprava. Aliatii. Persoane, animale sau obiecte mai mult sau mai
putin vrajite, care l ajuta pe protagonist la realizarea fap- telor
sale. Inamicii. Persoane, obiecte, dificultati si circumstante care
constituie obstacole n calea realizarii performantei pro-
tagonistului.
19. BASMUL PENTRU TOTI / 17 Metoda n numeroase experiente de
mare interes ale ultimelordecenii n care s-au utilizat basmele,
terapeutul sau cel careconduce tratamentul si asuma rolul de a-i
povesti pacientuluiun basm, ca parte integranta a terapiei sau a
consultatiei (marefer bunaoara la frumoasele lucrari semnate de
Alba Marcolisau de numerosi alti autori care se inspira din PNL -
Pro-gramarea Neuro-lingvistica). n metodologia pe care o propun eu,
i cer nsa pacien-tului/clientului sa "inventeze" chiar el un basm,
sa-I creeze pemoment. Si tocmai aceasta creatie personala si
originala aimaginarului unui subiect nt-un anumit moment mi
permitesa surprind apoi elementele simbolice care descriu
proceseleinterioare ale povestitorului, dificultatile lui,
conflictele,tulburarile de ordin fizic, punctele de forta si
potentialitatilelatente si sa fac din toate acestea un instrument
utilizabil ncursul psihoterapiei. Deseori, nu chiar totdeauna,
povestea se opreste n loc, ntimpul a ceea ce am denumit mai nainte
"prima faza a crizei".Nararea basmului se ntrerupe ntr-un moment
dramatic si numai reuseste sa nainteze spre un sfrsit fericit. n
aceste cazuri, si numai atunci cnd starea de impas seprelungeste,
recurg la interventii de "facilitare". Nu sugereznsa niciodata
solutii sau modalitati de dezvoltare a povestirii. Rezum n
continuare aceste interventii de facilitare, fara aintra n detalii
tehnice, pentru ca aleg de fiecare data saprivilegiez alt tip de
interventie, iar alegerea mea deriva dinconsiderente de tip
psihanalitic, extrase din contextul relatieiterapeutice aflate n
curs.
20. 18 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Interventiile de
facilitare Unele dintre interventiile ce pot facilita depasirea
fazei cri-tice a basmului constau n: sugerarea aparitiei unui
adjuvant; invitarea subiectului sa "priveasca n jur", n imaginar,
pentru a vedea daca nu gaseste posibilitati de continuare a
naratiunii; determinarea subiectului sa povesteasca trecutul
tuturor personajelor prezente n basm n momentul intrarii n Impas.
Aceste interventii, la care se mai adauga, fireste,
trecereatimpului, elaborarile pacientului ntre o sedinta si alta,
restulmuncii terapeutice, precum si evenimentele din viata
privatafara legatura cu terapia au fost pna acum suficiente pentru
aface ca basmul sa iasa din impas si sa-si gaseasca [malul
fericit.Acest parcurs imaginar a produs rezultate pozitive la mai
multeniveluri: fizic, emotional, mental si relational. De cele mai
multe ori am evitat intentionat mai ales nainteca basmul sa se fi
ncheiat cu bine sa-i semnalez pacientuluipe parcursul psihoterapiei
corelatiile pe care le vedeam ntrentmplarile din basm si istoria sa
personala deoarece amobservat ca, mentinnd productia imaginara
libera de legaturistrnse cu realitatea, se faciliteaza desfasurarea
spontana a aces-teia si se evita ncarcarea ei cu angoasele si
tentativele deaparare carora le-ar da nastere constiinta unor
analogii ntrebasm si situatia personala, mai ales cta vreme nu se
prefi-gureaza o cale de iesire din dificultate. Consider ca
actiunea imaginativa este chiar centrul de greu-tate al actiunii
terapeutice a fabulatiei. n acest sens am utilizatbasmele
pacientilor ca instrument de cunoastere si ca exercitiuterapeutic n
sine.
21. BASMUL PENTRU TOTI / 19 Aceasta carte Aceasta carte este
structurata astfel nct sa-i ofere cititorului: o scurta sinteza a
semnificatiilor simbolice generale ale figurilor care apar cel mai
frecvent n basme: printul, prin- tesa, mastera, vrajitoarea, omul
cel rau, zna, animalele, peisaj ele, astfel nct cititorul sa poata
urmari cu mai mare usurinta dinamica basmelor legate de cazurile
clinice. Pentru aprofundarea semnificatiilor simbolice ale diferi-
telor figuri exista nenumarate studii (citate n bibliografia de la
sfarsitul volumului), bunaoara toate lucrarile lui Gaston Bachelard
Plivitoare la psihanaliza focului, aerului, apei, sau ale lui
Gilbert Durand despre structurile simbolice ale imaginarului,
lucrarile lui James G. Frazer, Karoly Kerenyi si CarI Gustav Jung;
cteva elemente de baza privitoare la structura basmului: relatiile
ntre imaginar si trup si ntre sanatate, boala si terapie, care sa-i
ngaduie cititorului sa nteleaga cum sim- pla nascocire a unui basm
poate avea efecte terapeutice att de semnificative; cteva exemple
de basme nascocite de pacienti, nsotite de respectivele dosare
clinice, n care cititorul poate vedea limpede conexiunile ntre
basmele inventate si situatia de viata a celui care le-a inventat;
cteva instructiuni simple pentru aplicarea metodei fabulatiei la
noi nsine si sugestii cum sa facem acest lucru fara sa producem
daune si cu beneficiu maxim. Alte avantaje ale fabulatiei Utiliznd
aceasta metoda putem afla pretioase elementeinformative n ceea ce
ne priveste, despre faza pe care o
22. 20/ CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEstrabatem, despre
dificultatile si oportunitatile legate de unanumit moment al vietii
noastre: daca basmul nascocit priveste un erou/o eroina care tre-
buie sa-si procure nainte de orice mijloace de supravie- tuire (de
pilda basmele cu copii abandonati n padure), principala sarcina, ca
sa-i zicem asa, a respectivei perioa- de din propria viata priveste
structurarea unor baze solide ale eului, ale autonomiei personale
si ale ncrederii n sine; n cazul n care basmul are drept scop sa se
ajunga la o casatorie fericita, el priveste tema completarii
propriilor valente feminine si masculine, rezolvarea dihotomiilor
si conflictelor interioare ce se reflecta si n relatiile cu
ceilalti . cnd basmul indica drept scop doar dobndirea unei anu-
mite capacitati superioare sau depasirea unei anumite ncercari, el
se refera de obicei la un parcurs de evolutie interioara, n sens
strict. Tipul de basm pe care l nascocim n anumite momente
alevietii ne spune "unde suntem" n acea faza si care e
principalatema cu care ne confruntam n perioada respectiva. E vorba
de "ispravi", de sarcini, de ncercari si de experientecare apar de
nenumarate ori n viata, fie cnd nu au fost pedeplin depasite, fie
cnd le-am depasit odata, dar acum ni sepropun iar, la un alt nivel,
mai avansat, ca ntr-o ciclica ren-toarcere a anotimpurilor ...
Basmul e ca un ciclu vital: nici nu se termina bine unul, cancepe
urmatorul... Cum se ispraveste iarna, vine din nou prima-vara, dar
de cum se termina vara urmeaza sa se ntoarca iarna ... "Si au trait
fericiti pna la adnci batrneti ..." este nche-ierea fericita a unui
mic ciclu vital, dar apoi ... "Si dupa ce odus era ei asa o bucata
de vreme, se ntmpla de ..." si iata cancepe alt basm, cu
peripetiile si aventurile lui. E chiar ciclul vietii care ne surde
...
23. CAPITOLUL 2 Copilul si basmuP nca din secolul al XVII-lea,
povestirea basmelor era con-siderata o forma normala de activitate
pentru adulti. Dezvol-tarea fara seaman a rationalismului a fost
cea care a exilatbasmul la hotarele vietii intelectuale, n spatiul
nedefinit al tar-mului artistilor. "Viziunea rationala asupra
realitatii" nu mailasa loc "himerelor nchipuirii", iar viitorul
luminos al ratiuniiera contrapus trecutului ntunecat, pierdut n
bezna ignorantei.Universul stiintific al "epocii luminilor" a
exilat activitateafantastica, pe care o considera nepotrivita unei
minti adulte,capabile sa nfrunte realitatea prin intermediul
facultatilorrationale. Basmul a decazut ncet, ncet, ajungnd o
distractiecu care si trec timpul batrnii si copiii - prea naintati
n vrstasau prea tineri ca sa poata gndi... E adevarat ca un copil e
prea tnar ca sa "gndeasca". Casa gndeasca n termenii
logico-rationali la care ne referim, ngenere, atunci cnd indicam
aceasta functie. Structura mentala a copilului nu are puterea de
abstractizarea celei adulte: este perfect capabila de a construi
lanturi 1 Acest capitol este extras din cartea mea Come raccontare
unafiaba ... e inventame cento altre (Cum sa povestesti un basm ...
si sa mai nascocesti nca o suta), publicata la Red Edizioni, careia
i multumesc pentru permisiunea de a-l utiliza aici. Cartea n cauza
este dedicata utilizarii specifice a basmului n lucrul cu
copiii.
24. 22 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEasociative prin imagini,
dar nca nu reuseste sa elaborezeconcepte abstracte si sa le puna n
relatie prin conexiuni logice. Copilul ia cunostinta de lume, o
lume noua ce i este totalnecunoscuta, si ncearca sa ordoneze
stimulii care i vin dinspreea, a1catuindu-si o harta de
semnificatii stabile. Pentru copilsunt vitale asemenea "harti",
care i permit sa atribuie o semni-ficatie datelor senzoriale. Faza
infantila a ntrebarilor care ncep cu "de ce ...?" con-stituie o
etapa a acestui traseu. - Mama, de ce arde focul? ntrebare grea
pentru un adult care, chiar daca arecunostinte legate de fenomenele
combustiei, nu mai utilizeazamodalitatea cognitiva a lui "de ce". A
ntreba de ce nu e tot una cu a ntreba cum. Adultul stie prea bine
cum se petrece fenomenul, dar ce arputea spune despre motivele lui?
"De ce" implica o cautare asemnificatiei, nu a modalitatii de
realizare a unui eveniment.E o ntrebare ce se refera la scop, la
finalitate, la sensul generalal unui proces, e o ntrebare
metafizica. Mintea rationala adulta si, mpreuna cu ea, stiinta,
si-aupropus sa descopere "cum" se petrec fenomenele si au dobnditpe
acest teren o cantitate impresionanta de informatii, ndepar-tndu-se
nsa de cautarea raspunsului la ntrebarea "de ce?",care a capatat un
vag iz de chestiune religioasa sau filosofica.Savantul stie sa ne
spuna n ce fel suntem vii, dar ce ne poatespune el oare despre
motivele pentru care suntem vii? Nu tinede domeniul sau. Or,
ntrebarile pe care le pune un copil sunttocmai acestea. - Mama, de
ce frige focul? - Pentru ca e fierbinte. - Si de ce e fierbinte? -
Pentru ca lemnul arde si se transforma n energie. - Si de ce se
transforma n energie?
25. COPILUL SI BASMUL / 23 Conversatie de-a surda. Pe adulti i
irita aceasta cautareexasperata de motive2, care i pune n
dificultate, ridicnd pro-bleme la care de multe ori nici ei nsisi
nu au o solutie. ntre-barile pe care le pun copiii ramn asadar fara
un raspunspropriu-zis, pna ce se resemneaza si si reorienteaza
demersulexplorator ntr-o alta directie. Explicatiile
logico-rationale sunt absolut ininteligibile pen-tru copilul mic,
care nu dispune nca de categorii de baza pentrua le putea recepta.
Asa se face ca "energia" devine un omulet verde caremannca lemn si
scuipa foc. - Mama, de ce bate vntul? - Pentru ca aerul se
deplaseaza din zonele cu presiune ridicata n cele cu presiune
joasa. Aha! "Zonele de presiune" devin niste formule magice
careevoca tarmuri unde mparatul Vnt cutreiera n goana pe calulsau
naripat, oare de ce o fi gonind asa de tare, dar mai binesa nu
ntreb, ca se supara mama. Adultii cred ca ofera o informatie
completa si exhaustivaatunci cnd i explica n termeni rationali
copilului cum sepetrec fenomenele naturale. Dar copilul nu poate
ntelege aceste"explicatii". Ele i ramn n minte ca niste formule
magice, pecare se va stradui sa le repete, cnd va fi cazul. Vorbe,
vorbe lipsite de nteles pentru copil, dar importanteprin ceea ce
adultul nici macar nu banuieste: pentru valoarealor magica!
Explicatiile logice ale adultilor devin pentru copiiimici "formule
magice" incontestabile, care nu sunt pasibile devreo critica, nu
sunt inteligibile n continutul lor, dar au osemnificatie datorita
sursei din care provin: 2 Pe aceasta tema am scris o alta carte,
Corne rispondere ai perche deinostri bambini (Cum sa raspwuiem la
ntrebarile copiilor nostri), Red Edizioni.
26. 24 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE - Mi-a spus mie tata! -
" si mie mi-a spus mama mea! La urma urmei, ceea ce conteaza este
confruntarea puterilorcelor doi "vrajitori" care au pronuntat
vorbele respective! Basmul ne spune de ce, basmul vorbeste
ntotdeauna desprentelesul celor ce se petrec n lume. Printul
coboara pe fundul marii pentru a cauta inelul cu diamant pierdut de
batrnul rege, ca s-o poata lua de sotie pe frumoasa printesa cu
cosite de aur... Cum reuseste printul sa coboare pe fundul marii
fara tubde oxigen e absolut nerelevant pentru copil, el nu se
ntreabaniciodata cum se face ca inelele regilor ajung mereu n
celemai improbabile locuri si nici cum de se pun conditii att
deciudate pentru o casatorie. Pentru copil este evident ca
printulva cobor pe fundul marii, caci vrea s-o ia de sotie pe
printesa,iar ajutorul miraculos acordat de Pestisorul de aur e
aproapegarantat: asa merg lucrurile n lumea basmelor, care lui i
estefamiliara! n basme animalele vorbesc, glasuiesc si plantele,si
obiectele. Regele Marii e un domn barbos care locuieste subapa,
Soarele e un zeu razboinic ce calareste prin ceruri, Lunae o doamna
palida, mpodobita cu perle - n legatura cu toateacestea, paradoxal,
copilul nu ntreaba niciodata "de ce?"Pentru el este firesc ca orice
element al lumii nconjuratoaresa fie animat, ca un sac sa vorbeasca
sau un elefant sa-si iazborul, si nu are nevoie de nici o
explicatie. De data asta, noi, adultii, ne putem nsa ntreba de ce.
Pentruca lumea vrajita a basmului e lumea n care copilul mic
traiestezi cu zi, e lumea "magiei primitive", n care au vietuit la
ncepu-turile speciei toate popoarele si n care mai vietuiesc nca
totiindivizii, la nceputurile existentei lor. O lume pe care o
cunoas-tem cu totii, chiar daca nu ne mai amintim ca am trait n ea
pevremea copilariei. E o lume n care toate sunt animate, n
carevorbesc si obiectele si plantele, toate actionnd n virtutea
unei
27. COPILUL SI BASMUL / 25logici si urmarind o finalitate. E
totodata o lume a luptelor, abiruintelor si a nfrngerilor
dramatice. Basmele pun ntotdeauna o problema. n basm, prin
defi-nitie, totul se termina cu bine, dar lucrurile nu merg
totdeaunabine. Dimpotriva. Tipicul basmelor consta n a ne prezenta
lanceput o situatie care, fericita sau nu, are doar un rol de
intro-ducere rapida n drama n care curnd va fi implicat
prota-gonistul. Printii sunt pusi totdeauna sa savrseasca
ispraviimposibile, ca sa nu-si piarda viata, printesele lipsite de
apararecad victime unor personaje malefice, copiii sunt prizonieri
aivrajitoarelor ce i pun la ngrasat ca sa-i mannce. Basmul i duce
pe copii de mna spre iesirea din acestesituatii ngrozitoare. Tocmai
n asta rezida valoarea basmului:n capacitatea lui de a prezenta n
termeni imaginari, asadar usorde nteles pentru copil, o situatie
dramatica de conflict grav,de posibila tragedie, si de a indica o
cale de iesire din aceastasituatie. Basmul ne prezinta problema si
solutia problemei, toateacestea n singurul limbaj accesibil unui
copil- cel al fanteziei. Basmele sunt pline de copii: copii
abandonati n padure,copii chinuiti de mastere crude, copii care nu
sunt iubiti, copiinedoriti, copii rataciti ... Copiii din basme nu
respecta niciodatainterdictiile: deschid toate usile care ar trebui
sa ramna ncuiate,se abat de la toate drumurile pe care ar fi
trebuit sa mearga,se duc totdeauna exact unde n-ar trebui sa se
duca. n felulacesta basmele i vorbesc unui copil despre problemele
cu carese confrunta zilnic: abandonul, lipsa de iubire, singuratate
a,neascultarea, frica ... n basme copiii nving. Ei supravietuiesc n
ciuda parintilorcare i abandoneaza, n ciuda masterelor rele, a
vrajitoarelornemiloase, nving mpotriva unor figuri amenintatoare si
multmai puternice dect ei: basmele reprezinta pentru copii
glasulsperantei. Pe de alta parte, n basme nu apar numai copii:
sunt si ado-lescenti, tineri, adulti si batrni. Prin intermediul
ntmplarilor
28. 26 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEprin care trec eroii,
basmele anticipeaza viitoarele etape aleexistentei, cu
dificultatile ce vor putea sa apara si cu modali-tatile n care
acestea pot fi depasite. n acest sens, basmele suntpentru copil un
curs complet de formare pentru viata.3 Nu ntmplator, ntr-o anumita
perioada copiilor le placendeosebi un anume basm si vor sa-I
asculte doar pe acela: lasculta iar si iar, nu se mai satura de el,
iar celelalte basme nu-iintereseaza. n momentul respectiv acela e
"basmul lor", bas-mul care vorbeste despre problema pe care o au
atunci. si vorschimba preferintele atunci cnd vor depasi
respectivul mo-ment din propria evolutie. Obiceiul de a le povesti
copiilor basme tinde uneori sa sepiarda, n favoarea informatiilor
mai tehnice, rationale sirealiste. Se uita un fapt fundamental, si
anume ca un copil nueste un adult n miniatura: e un copil!
Realitatea pe care otraieste el e o realitate prevalent simbolica,
iar explicatiile careau pentru el cel mai mult sens sunt
explicatiile prin imagini. Abandonarea povestirii basmelor nseamna
abandonareacelei mai bune cai de acces spre lumea fantastica n care
traiestecufundat copilul, nseamna sa-I privam de un sprijin util,
mai mult,indispensabil, atunci cnd si nfrunta si si rezolva
angoasele ... Basmul lui Babele Babele povesteste: Afost odata un
copil mic care s-a ratacit npadure, pe urma gaseste o casa, numai
ca nauntru e ntuneric, si vine un Om, l mannca si moare. 3 Despre
cum poate fi ajutat un copil sa se dezvolte am scris n carteaCame
crescere un bambina sicura di se (Cum sa cresti un copil sigurde
sine), Red Edizioni.
29. COPILUL SI BASMUL / 27 Babele e un copil abia trecut de
trei ani, care nu poate sadoarma singur. Adoarme extrem de greu:
parintii petrec orentregi, cu lumina aprinsa si tinndu-l de mna,
pna sa ati-peasca. Peste putin timp se trezeste urlnd, prada unui
cosmar.Singura solutie este sa fie dus n patul cel mare al
parintilor,cu mama si cu tata si cu lumina aprinsa, dar chiar si
asa copilulse trezeste de mai multe ori si face atacuri de panica.
Si totusi, cu numai trei luni n urma nu era asa: dormise tot-deauna
n camera lui, nu avusese niciodata dificultati sauspaIme. Limbajul
lui Babele este nca destul de limitat, nu se poatentelege ce anume
s-a ntmplat si nici ce l nspaimnta attde tare. Nu au avut loc mari
schimbari n situatia familiala sinici la gradinita, cu toate
acestea si acolo a devenit mai nchis,mai nervos, izbucneste n plns
pe neasteptate si se arata speriatfara motiv. Exista o singura
pista: cu nceputul cosmarurilor nocturnecoincide aparitia unor zone
mari colorate cu negru n desenelesale; au o forma ne definita si,
ntrebat ce reprezinta, copilulraspunde: "Nu stiu". mi ncep lucrul
cu Babele pornind de labasmul sau. l ntreb cum de se ratacise
copilul mic n padure. - Cum s-a ratacit Copilul Mic n padure? - S-a
ratacit fiindca era ntuneric. Copilul Mic din basmul lui se dusese
n padure (aici nu sentelege prea bine) cu mama sau cu tata, sau cu
amndoi, saucu altcineva, pe urma ntorsese capul si nu mai era
nimeni. - Nu mai erau si nu se vedea nimic, era ntuneric. - I-a
strigat, a tipat, a cerut ajutor? -Nu. Apoi Copilul Mic a vazut
casa. Pe dinafara era luminata siel s-a dus spre ea. Dar nauntru
era din nou ntuneric si el aramas acolo, paralizat.
30. 28 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Pe urma a auzit ca vine
Omul si pe urma era mort. Oricare ar fi realitatea obiectiva, a
existat un moment traitde Babele n care "parintii nu erau acolo",
iar el se simtea "pier-dut" si "era ntuneric". n cazuri de acest
fel nu are rost sa facem cercetari apro-fundate asupra faptului
real petrecut. Exista numeroase mo-mente n care, privind lucrurile
din afara, nu se petrece chiarnimic deosebit n viata adultilor sau
a parintilor, n. vreme cen trairea emotiva a copilului irumpe
"ceva" care declanseazao reactie de abandon si de spaima profunda.
Este inutil sacautam realitatea obiectiva a unei "traume" ce poate
constadintr-un eveniment care a trecut neobservat pentru parinti,
nvreme ce pentru copila avut un efect devastator. Ramne ori-cum
faptul ca el s-a simtit "singur si pierdut". La momentul respectiv
nu s-au exprimat panica si nicicererea de ajutor: Copilul Mic din
basm n-a tipat, n-a plns,n-a facut nimic. Nu exista nici macar vreo
urma a unei even-tuale reactii de mnie n fata lipsei de atentie a
parintilor. Nici micul Babele n-a manifestat niciodata suparare, nu
le-acerut nimic parintilor si nu le cere ajutorul. Nici peste
noaptenu le cere ajutor, ei sunt cei care se grabesc sa-I ajute. n
basm, totul este focalizat pe conceptul de ntuneric saulumina.
Copilul Mic vede o casa care pe dinafara e luminata.E un punct de
sprijin, o speranta: intra njoc ideea de luminasau ntuneric, casa
sau ratacire. Copilul Mic din basm sendreapta spre lumina, spre
casa, dar are imediat o noua dezi-luzie: nauntrul casei e tot
ntuneric, iar e singur si pierdut. Numai are spre ce sa se ndrepte
si ramne efectiv paralizat pe loc. Cine ar putea oare sa spuna, n
cazul unui copil att de micsi care se exprima ntr-un limbaj extrem
de putin articulat, nce a constat n realitate aceasta iluzie urmata
de o deziluzie:lumina, speranta, casa care apoi se dovedeste
cuprinsa de ntu-neric n interior...
31. COPILUL SI BASMUL I 29 Pe deasupra, n basm apare acum
Omul... Copilul Mic l percepe doar prin auz, nu are nici o
imaginevizuala. Pe de alta parte nsa, cum l-ar putea vedea din
momentce e ntuneric? Toate problemele copilului s-au concentrat pe
acest conceptde ntuneric, de singuratate, de spaima, de zgomote
nfrico-satoare si de amenintari invizibile. E chiar ceea ce se
petrecen realitate: noaptea l nspaimnta si nu poate dormi
pentuneric. Chiar si la gradinita, daca observam cu atentie,
cri-zele de panica ale lui Babele intervin n momentul "somnuluide
dupa-amiaza", atunci cnd se face ntuneric. Copilul esteparalizat n
situatia sa. "Paralizia" nsasi aminteste de somn sitrimite la
ntuneric. Numai noaptea i se par lui Babele nspai-mntatoare
zgomotele din casa. Poate ca "Omul" e numai nvisele lui sau poate
doar n fanteziile legate de zgomotele din casa. ncerc sa-i solicit
o cale de iesire la nivel imaginar, o solutiemai buna dect sa
sfrseasca ucis de Omul Negru. - Babele, hai sa ne nchipuim ca
striga dupa ajutor Copilul Mic si ca vine cineva. - O.K. Tipa si
vine bunica. Bunica e o imagine extrem de pozitiva n viata reala a
luiBabele, care e foarte legat de ea, cu toate ca bunica nu
locuiesten aceeasi casa. - Si atunci ce se ntmpla? - Atunci vine
bunica si tipa la el sa-I goneasca si el fuge si pe urma se ntorc
acasa. Bun. Exista o solutie, macar la nivel imaginar. Propun
atunci familiei ca o vreme bunica sa fie uneori pre-zenta noaptea n
casa si sa vedem ce se ntmpla daca ea ramnesa doarma cu copilul. Si
se petrece minunea cnd e acasabunica, Babele doarme din nou. Hotarm
sa mergem un timp
32. 30 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEpe calea aceasta: bunica
ramne des peste noapte, pna ce,ncet, ncet, situatia revine la
normal. N-am reusit sa aflam niciodata ce se ntmplase mai
nainte,dar copilul n-a mai avut tulburari. Cum se poate vedea, n
cazulacesta imaginarul ne-a oferit solutia problemei: indicatia
carea permis succesul a pornit de la basm si de la noua solutie
aacestuia. E foarte usor de lucrat cu copiii utiliznd basmele,
dacaacestia se arata dornici sa colaboreze. n cazul acesta,
"tehnica"presupune oferirea de stimuli, nu sugerarea directa a
solutiilor,care s-ar dovedi probabil inadecvate, fiindca provin de
la o altapersoana, mai mult, de la un adult. Este mai util sa-I
ndemnampe copil sa caute el nsusi solutii la nivel imaginar.
Interventiilecele mai eficace s-au dovedit a fi cele de tipul:
"nchipuie-tica vine cineva" sau "nchipuie-ti ca vine cineva n
ajutorulcopilului", sugernd ca si un obiect magic sau o putere
spe-ciala l pot face sa iasa din situatia critica prezenta n basm.
Copiilor li se povestesc basme si este un lucru foarte bun.Uneori,
destul de des, ei identifica un basm ce corespundeproblemelor pe
care le au n momentul respectiv si prind dragde el, cer sa le fie
povestit o vreme numai acela, pe urma trecla alt basm, pentru ca au
intrat ntr-o alta faza evolutiva. Dar acestea ramn totusi "basmele
altora". Este util ca, dincnd n cnd, sa-i punem pe copii sa
povesteasca ei nsisi bas-me; n felul acesta apare "basmul
momentului prin care trec"si, gasindu-i o solutie, si pot rezolva
problemele din momentulrespectiv.
33. CAPITOLUL 3 Personajele basmelor Basmele pe care le vom lua
n considerare sunt definitedrept "basme cu zne", pentru a le
deosebi de basmele cuanimale, de basmele care se refera la
obiceiuri si traditii saude povestile care au ca scop nvataminte de
ordin moral. ncategoria basmelor cu zne intra toate cele nascocite
depacientii mei. n basmele acestora apar des personajele clasiceale
basmului: Mastera, Vrajitoarea, Zna, Printul si asa maideparte.
Numarul figurilor care le animeaza povestirile e ngeneral bine
definit: protagonistuVprotagonista stabilesc relatiicu alte trei
sau patru personaje, la rndullor clar mpartite peroluri de prieteni
sau inamici. Basmele clasice exclud ambiguitatea polivalenta a
realului:un personaj este fie bun, fie rau, fara jumatati de
masura. Emai degraba improbabil ca mastera cea rea sa se caiasca,
pre-facndu-se ntr-o mama iubitoare, sau ca sora cea invidioasasa
devina o prietena devotata, sau ca balaurul sa nceteze samai mannce
copii, adoptnd o dieta ceva mai usoara. Daca pri-vim mai
ndeaproape, vom observa ca aceste "mari figuri" alebasmelor
ntrupeaza motive recurente n inconstientul colectiv. Voi ncepe prin
a analiza unele personaje feminine tipicebasmelor, personaje
negative, dar si pozitive, urmarind semni-ficatia pe care o au n
povestirile pacientilor mei.
34. 32 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Mastera cea rea Este
imaginea clasica, reprezentativa, a mamei rele.Expresie a
femininului negativ care face parte din viata coti-diana reala a
copilului. Copilul intra n relatie cu o figura ma-terna reala,
umana, care tocmai n virtute a acestui fapt prezintan mod necesar
att aspecte pozitive, de fiinta iubitoare siprimitoare, ct si
aspecte negative, ca atitudine a de respingeresi de abandon. n timp
ce e foarte simplu sa se pastreze la nivelconstient imaginea unei
mame bune, cea la care copilul seraporteaza n parmanenta, pastrarea
la nivel constient a imaginiiunei mame rele si distrugatoare este
foarte nelinistitoare. Copi-lul se afla n conditia reala a unei
totale dependente fata demama. Propria lui supravietuire este
legata de acest raport.Ideea dependentei de o figura rea este prea
angoasanta pentrucopilul mic, de aceea va fi respinsa n inconsient
si proiectatan spatiul exterior. Basmele sunt pline de imagini
jeminine negative: de lamastera la regina cea rea si la vrajitoarea
care devoreaza copii.Toate aceste figuri reprezinta proiectii ale
diverselor nfatisariale mamei rele. Observnd mai ndeaproape
caracteristicilecomportamentale ale acestor personaje de basm, vom
ntlnides elemente tipice ale unor atitudini materne frustrante:
depilda, mastera care i abandoneaza pe copii singuri n padure,i
maltrateaza, i neglijeaza, i favorizeaza pe propriii ei copii.n
vicisitudinile eroilor basmului sunt reprezentate suferintelereale
ale copilului confruntat cu abandonul matern: spaima dea se trezi
singur si pierdut, teama de a nu putea reusi sa supra-vietuiasca
fara ajutor, gelozia fata de fratii mai iubiti dect el...Faptul ca
n basme rolul mamei rele ii revine de multe ori mas-terei tine cont
de imposibilitatea copilului de a admite ca ati-tudinile ostile pot
apartine mamei adevarate. n basme, prezenta "masterei rele" trimite
la absenta"mamei adevarate si bune".
35. PERSONAJELE BASMELOR I 33 Mama cea adevarata din basme e
ntotdeauna buna siafectuoasa (pna si mastera cea rea e foarte
iubitoare cu propriiiei copii!). Pentru copilul de vrsta frageda,
mama nu poate firea, atitudinile rautacioase apartin unui alter
ego, mameivitrege. Dedublarea figurii mateme este ceva tipic pentru
copilsi este rod al imposibilitatii de a face sa coexiste doua
perceptiiopuse, de a asimila ambivalenta realului. Fata de fata
care a crescut si a ajuns la vrsta adolescentei,atitudinea masterei
din basme se schimba ntr-un mod anume.Si pe ea mama vitrega o
abandoneaza si o alunga de acasa, darcu o motivatie precisa: sa
nvinga n competitia sexuala. "Cine e cea mai frumoasa din tara?" si
ntreaba oglindamama vitrega a Albei-ca-Zapada. Nu mai e suficient
ca fetitasa fie lasata singura n padure, nu mai e un copil ce n-ar
maiputea supravietui de unul singur, e nevoie sa fie ucisa.
Si,ntr-adevar, mama vitrega a Albei-ca-Zapada tocmeste un uci-gas -
pe vnatorul care trebuie sa-i aduca inima si ficatul fetei. Basmul
prezinta simbolic perceptia angoasanta a unei fiiceadolescente cu
privire la existenta unei anume competitivitatimateme n domeniul
sexual, a unei anume vointe de a i sempiedica realizarea pe acest
plan. Mastera cea rea doreste inima si ficatul Albei-ca-Zapada:mama
cea rea doreste sa-si priveze fiica de satisfactiile
afective(inima) si de cele sexuale (ficatul). Mama vitrega a
Cenusareseio tine nchisa n casa, i compromite potentialul de
atractiefeminina (o mbraca n zdrente) si vrea s-o mpiedice sa
meargala balul regal si sa-I cunoasca pe Print. Actiunile la care
recurg masterele cele rele mpotriva fii-celor adolescente tintesc,
prin metode diverse, spre acelasiscop: sa le mpiedice mplinirea ca
femei. n unele basme, mastera cea rea nu se opreste nici dupa
cefiica vitrega, scapata printre ochiurile plasei ntinse de ea,
areusit sa-si gaseasca un potential sot. n acest caz, ea
ncearcasa-I ndeparteze prin viclesug pe Printul care o vrea de
sotie,
36. 34 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEo arunca pe fata n mare
pe dmmul spre nunta, ncearca s-onlocuiasca cu una dintre fiicele ei
sau o discrediteaza penedrept n ochii iubitului. Din nou este
subliniat faptul ca nu e vorba de "mamaadevarata", cu att mai mult
cu ct masterele din basme secomporta cu totul altfel fata de
propriile lor fiice, pe care lepun n valoare si se straduiesc sa le
sustina n fel si chip. Revineideea ca mama e buna prin definitie,
iar daca e rea, nu e mama. Un personaj care, dup:~t asatoria
protagonistei poate aSlli11a cn basm un rol analog celui jucat
anterior de mastera este soacra:Regina, mama a mirelui. Mama
Printului din basme are de aface cu o nora adulta, nu mai foloseste
la nimic s-o abandonezen padure. Vrajile pe care le face, motivate
de gelozia pentmfiu, unnaresc desfacerea cuplului prin orice
mijloc, de la insi-nuari la omucidere. Ca ultima sansa, aceste
actiuni lovesc nmomentul reproducerii: regina cea rea si ucide
nepotul n fasasau l nlocuieste cu un animal sau cu un mic monstm,
pentma provoca alungarea lmrorii din castel, eliminnd-o astfel
peintmsa care i ameninta raportuJ de dominatie asupra fiului.
Semerge pEtnala ultimul act al dramei: daci;i~rotagonista reuseste
psa depaseasca si acest ultim obstacol, :nu mai are de ce sa
seteama. Este ea nsasi mama si va deveni Regina la rndul sau.Daca
reapare n basm ca regina sau regina rea, va plecade pe cu totul
alte pozitii. Cu greu va putea fi protagonista,va functiona mai
curnd ca al unor actiuni sau ca dus-man sau aliat al noului
personaj principal. Dadi~ n basmele avnd ca protagonistii o
adolescenta decele mai multe ori drumul snre realizare este
mniedicat de fi- , L gura materna negativa ntrupata "mastera cea
rea", n bas-mele al caror protagonist este un Miat adolescent,
numai rareorijoaca acest rol mama vitrega. frecvent apare un alt
perso-naj, mult eletemut pentm puterile magice: Vrajitoarea. Mama
cea rea a eroului copill1u face dect sa-I alunge deacasa si
abandoneze n ca si pe fata. Cea care i
37. PERSONAJELE BASMELOR I 35pune piedici Print"uhli adolescent
aflat n cautarea unei Prin-tese pe care s-o ia de sotie sau a unei
fapte vitejesti nu e aproapeniciodata o mastera, ci o vrajitoare.
Vrajitoarea ntmpeaza nbasme aspectele cele mai profund angoasante
ale distructivitatiifeminine. Vo-a~ i "L-oa :J 1 ; 1 , ro" ca
Vrajitoarea din basrJ1e simbolizeaza feminitatea
puternicdistructiva. Putem indica "polaritate masculinil" acea
modalitateenergetica de tenolinta extroversa, adica dotata cu o
miscarespre exterior, si ca "polaritate feminina" modalitatea
energeticace tinde spre caracterizata de o miscare catre inte-rior.
Termenii si "feminin" sunt utilizati aici n senssimbolic, pentru a
indica orientarile energetice diferite, nici-decurG n sens concret,
pentru a indica indivizi reali, bBxbatisau femei, n care coexista
ntotdeauna ambele polaritati. Caracteristic pentru~polaritatea
feminina este sa primeasca,sa contina., sa hraneasca. La aceste
aspecte se refera simbolurilevasului, pocalului sau COSULli.
Accentundu-si distructivitatea,aceasta modalitate nu se mai
limiteaza la a contine, ci declanseazao "retinere" distructiva
simbolic: ntemrjteaza, absoarbe, nghite. Uterul matern, de exemplu,
reprezinta niodalitatea femininapozitiva in mornentul n care
primeste samnta, pastreaza,ovulul fecundat, l hra,neste si l face
sa creasdl., dar si omodalitate masculina atunci cnd, n momentul
nasterii, proiec-teaza in afara copiluL il elibereaza si l ajuta sa
se nasca. Un element feminin matern distmctiv simbolic e ca uncare
nu permite care nu lasa copilul sa se nascanternnit3,ndu-l, il
ucide, Sill1bolistica aminteste deseori de aceasta dinurma
posibilitate. Ueen11matern e generator, datator de viata
38. 36 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEsi de hrana, protector
si sigur, iar apoi nu mai permite iesirea,transformndu-se ntr-o
capcana m()ftal~L La fel, vrajitoarele din basme i primesc mai nti
pe copiin di.suta lor din padure, casuta turta dulce,
ispititoare,calda, confortabila, i atrag cu mii de adenleneli, dar
apoi iintemniteazi:L i hranesc, ce-i drept ba chiar ii pun la
ngrasat,nsa scopul e sa-i mannce! n basme, relatia vrajitoare-copil
nfatiseaza riscurile uneiramneri prelungite sau forta te n stare de
totala dependenta,fata de mama. Copilul real are, ce-i drept, la
nceput, nevoie de depen-denta, de hrana, de sprijin si de ajutor,
nsa ncepe deja sadezvolte treptat o tendinta spre a-i.1tonomie.Nu
intotdeaunamama priveste cu ochi buni acest proces si nu ntotdeauna
lfaciliteaza. Uneori chiar i se opune, descurajnd orice
tentativa.de independenta. n cazul acesta, nociva,
distructivapentru personalitatea copilului. Copilul din basme este
ntem-nitat si mncat de Vrajitoare, copilul din realitate este
mpie-dicat sa se dezvolte de posesivitatea opresiva a mamei. Se
profileaza aici, n mod simbolic, un pericol mai subtilsi mai putin
evident dect cel de a prada samavolniciilor.Suferintele provocate
de mamele sunt episoade limpezi,amenintari evidente, dureri
limitate si temporare: copiii cresc.La urma urmei, masterele din
basme sunt personaje cu capa-citati omenesti modeste, mai degraba
apropiate de realitate.Cteodata masterele sunt si vrajitoare: cum
se ntmpla. cumama vitrega a Albei-ca-Zapada care, ailmci cnd se
hotarastesa o omoare ea nsasi, pregateste si mere otravite sise
preschimba ntr-o batrnica inofensiva. Vrajitoarea din basme este o
figura mult mai puternica simai periculoasa dect Mastera cea rea. O
mastera oarecare se margineste la maltratari. Cu vrajitoareaeste
nsa mult mai greu de luptat: c1:il1oaste ii de tmcmi si de
mfarmece, stie sa se deghizeze, reprezinta un pericol mult mai
grav.
39. PERSONAjELE BASMELOR I 317 Mastera care i abandoneaza pe
copii genereaza durere, spaimEi, dar si mnie si capacitati
reactive: copilul din basmeparasit n padure rellseste sa se
descurce destl.l1de repede. Vrajitoarea mobilizeaza o
dislTUctivitate rnai eficace sigreu de demascat: retine si leaga de
sine cu mult mai multaputere, face vraji care nu e deloc usor sa
scapi de ea. n basme, modalitatea de a actiona a Vrajitoarelor
func-tioneaza. conform inglobarii distmctive, inclusiv n pri-vinta
protagonistilcr . Vrajitoarea l tine prizonier pePrint,
impiedicndu-l sa ojunga la iubita lui, sau o adoarme peprintesa
mpreune, cu curtenii, de ndata ce aceasta ajunge1 varsta
mantlslLUl. nla A -"1 . 1 1 . J(enCOlU nu mal. este d e an mancat
vra- ,...A (~jitoarele nu prea m:?xlz,nca adulti), pericolul este
al imobilizarii,al neputintei de a merge nainte spre realizarea
personala. Adolescentii basme, Mieti sau fete, si-au structurat
deacum o personalitate proprie, desi fragila. Pericolul simbolicnu
Ulai este cel al anulari ntr-o masa. indistincta (devo-rarea), ci
mai degraba imposibilitatea exprimarii de sine perso-nale si
active. Protagonista, printesa adormita de Vrajitoare, nu-si va
puteacontinua procesul de dezvoltare daca cineva nu o va
trezi.Congelata. n adolescenta., ea va putea sa ramna atipita
comodn palatul ei, n mijlocul cmienilor, dar nu va putea sa.
iasaniciodata de acolo, nu-l va cunoaste niciodata pe print si
nicinu va lua vreodatEi cunostinta deplina de ea nsasi. Dauna
produsa de ramnere a sub influenta unei feminitatimateme totalitare
este, pentru femeie, ratarea ntlnirii cu pola-litatea masculina,
neperceperea propriei persoane ca fiinta autonoma, cu toate acestea
permite identificarea de sine drept femeie. Soarta rezervata
eroului masculin este mult mai rea: prin-cipele prizonier n
tainiele castelului Vrajitoarei risca sa aibaparte de un sfrsit
urt. Pentru barbat, ramnere a sub putereamatema totalitara este
distmctiva n cel mai inalt grad. Nu i
40. 38 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTErefuza doar nt1nirea cu
polaritatea complementara, ci il mpie-dica si sa-si dobndeasca
propria identitate masculina. Vrajitoarea are puteri magice.
Vrajitoarea se poate trans-fonna ntr-o femeie frumoasa si
seducatoare, ntr-o batrnicacu aspect inofensiv, precum si intr-un
animal salbatic. Detineo vasta putere asupra regnului natural si a
animalelor, cunoastemii de vraji si de fannece, se pricepe sa
foloseasca fluidemagice si potiuni miraculoase ... Instrumentele de
care dispune sunt similare celor aflate nputerea znei, nsa ea le
foloseste n cu totul alt scop: putereavrajitoarei este distructiva,
cea a znei este eliberatoare. Magieneagra si magie alba. Din punct
vedere simbolic, n basme, capacitatile magicereprezinta pUltere:lde
a accede la acele potentialitati care lzvo-r~tsc dintr-un contact
strns cu inconstientul si cu fortele luimisterioase si
surprinza.toare. Fortele inconstientului sunt forte profunde,
apropiate rada-cinilor biologicului (natura), pulsiunilor
instinctuale (anima-lele), se exprima. simbolic (fonnulele magice)
si sunt maiputernice ratiunea (fannecele), pudnd actiona att
dis-tructiv, ct si benefic. basme, "a cadea prizonier reprezinta
peri-calul constiintei de a cadea prad:3,fOr(e:lordistructive ale
incon-stientului. Inconstientul e situat unui simbolismfeminin,
nOCD1TI1, subteran doar nsolar si masculin al constiintei.
Z,112sonajele feminine care subliniaza strnsape care o ntretin cu
"lumea necunoscut:",". Transfonnariie pe care Vrajitoarea le
1)f;oduceme10r sunt regresive, fac sa se coboareevolutiei: printul
devineporcI.
41. PERSOhJAJELE BASMELOR / 39 Transform3xile operate de Zna
merg n directia opusa:Pinocchio devine copil, animalele se prefac n
oameni. Znelei ajuta pe eroi sa se realizeze. Pdi si Vrajitoarele
mai pastreaza nsa caracteristici cvasi-umane, spre deosebire de alt
personaj sLmbolicsi mai arhaic, ncar-nnd o violenta oarba si
distructiva: Balaurul sau Monstrul. Monstrul Simbolismul
Monstrtllui ne poarta spre reprezentarile unorstraturi profunde ale
inconstientului. Inconstient strafund, haosal nceputurilor, nc3.
nescindat n polaritate masculina sifeminina. Putem regrupa sub o
unica semnificatie simbolica toatefigurile basmelor care au drept
caracteristica devorarea, nu ceaprovocata. de foame, ci cea care
urmareste distrugerea. Acestefiguri nu sunt niciodata pregnant
masculine sau feminine. Sunto entitate nediferentiata sexual,
oarba, inconstienta, brt-ltaIa,care actioneaza dintr-o nevoie
incomprehensibila ori pentru caaceasta i este functia. r1cazul
balaurilor, de exemplu, traditia chinezeasca distingentre Balaurii
Cerului, Balaurii Apei sau ai Pamntului, deo-sebind balaurii care
scuipa foc de cei care devoreaza. Dacaprincipala lor caractelistica
este devorarea, sunt consideratibalauri feminini sau, si mai bine,
fara gen. si au salasul n apa,n pesteri, n adncul pa.durii, n cele
mai ntu.necate ungheredin pntecul p3,mntului. Atributt-ll de
"feminin", atunci cnd este aplicat stratu.rilorprofunde ale
inconstientului, se refera evenmal la rolul degenerator al oricarei
forme de existenta, neindicnd femininuldiferentiat, contrapus unui
masculin la fel de diferentiat, ntm-ca.tla acest nivel de
profu.nzime sciziunea celor doua polaritatinu s-a petrecut
nca.
42. .11].1] CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE / Avem atunci
Monstrul hermafrodit, care se re genereazasingur, fiind totodata
masculin si feminin, mama. si tata siesi.Pe de o parte, reprezinta
forta obscure. a inconstientului plimor-dial, din care constiinta
se lupta sa pe de alta, reprezinta.nsusi nucleul energiei creatoare
primordiale. Constiinta solara duce la incepu.t o ndelungata
bataliepentru a se diferentia de tenebrele haosului primitiv, de
Mon-strul care mereu ameninta sa o absoarba .. Pe de alta parte
ns:3.,Monstrul este, din punct de vedere sursa primordialade viata,
elementul de prefacere, paznicul celor mai pretioasecomori, iar
acest aspect l regasim si in basme. Nu numai in basme, ci si n
toate Initurile si legendele,procesul transformarii este
reprezentat ca o moarte urmata de orenastere. Imaginile utilizate
cel mai frecvent pentm a reprezentaaceasta transfonnare slmt chiar
cele ale devorarii Eroului de caiTeMonstru, actiune premergatoare
renasterii acestuia sau coborriiEroului n lUInea tenebrelor, de
unde se intoarce mvinga.tor. Iona Biblie ajunge n pantecul balenei,
la fel siPinocchio; Ulise coboara n Infern, la reI ca si Dante.
cadrulriturilor initiatice, novicele trebuie 53. treaca mai nti
printr-omoarte simbolica, pentru a renaste la un superior al
evo-lutiei spirituale. Batrnea cea buna Exista n basme un grup de
personaje feminine pozitiveav3.ndcaracteristici exact opuse celor
apartinnd figurilor femi-nine negative pe care le-am descris
anterior: de pilda, Batr-nica cea buna (sau Batrna nteleapta.) si
Zna. Batrna nteleapta si Zna sunt simboluri reprezentative alemamei
bune si ale femininului pozitiv. Daca analizam atent aceste
personaje ale basmului, vomobserva ca ele se situeaza pe aceleasi
pozitii fata de protagonistca si cele precedente, ndeplinind nsa o
functie opusa.
43. PERsorJAJELE 8ASMELOR / 411 Sa pornim la nfatisarea
imaginara a unor personajeapropiate de realitate: acolo unde nainte
aparea Mastera cearea, ntrtlpnd aspectele negative ale mamei, apar
acum Batr-nica cea buna sau ,,:fantoma" mamei moarte, care
suplinescabsenta unei mame bune. Masterele rele ii abandoneaza pe
copii n padure, ii negli-jeaza, ii maltrateaza, i las::isa moara de
foame. Batrnele buneapar la momentul potrivit, i aduna pe pierduti,
le dauadapost, i hranesc, ii ngrijesc, le arata iubire. Le
furnizeazantreaga dozfi de de sprijin si de sfaturi care le e
indis-pensabila ca sa creste. basm, figlIra batrnicii bune are un
rol tranzitoriu pentruprotagonist: l sa creasca si ramne prezenta
pna inn:omen;J.l in care protagonistul ~ste in m~sura sa
Asede_sc~rcesmgur. 111 momentul acela, ca OTIcemama lJ lasa
lIber,ba chiar il ncurajecza sa porneasca. pe drumul lui fara.
frica.Nu ncearca sa-I dimpotriva, la despsxtire l coplesestecu
daruri augurale, cu sfaturi si cu instrun:1ente utile pentrudrumul
care l asteaptit. Inclusiv n sensul acesta, Batra.na cea buna
ndeplineste ofunctie opusa celei a Masterii rele. Acolo avem un
elementfemh1ll1.matern care abandoneaza, care ameninta
supravietuireaprotagonistului, dincoace un element feminin matern
care DJa-neste, alimenteaziI, favorizeaza cresterea, ata.t in
termeniimateriali ai ingrijirii, ct si n termenii psihologiei ai
nva-taturilor. Spre deosebire de elementul feminin care
mpiedicaatingerea autonomiei, avem aici un element feminin care
faceposibila autonomia, constmindu-i premisele, sustinnd-o,
ncu-rajnd-o si l1curajndu-1 pe protagonist sa-si nvinga spaimele. n
masura n care aceste batrne bune dovedesc ca maidetin, pe lnga
ntelepciune si generozitate, si puteri magice,ele se apropie si mai
mult de figura Zne.
44. 42 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Zna Znele din basme
sunt imaginea cea mai puternica, idea-lizata, a mamei bune. n
basmele a ciiror protagonista e o adolescenta Znele sifac aparitia
pentru a o ajuta sa-si realizeze feminitatea. Mastera-vrajitoare a
Albei-ca-Zapada este exact opusulZnei-mame din povestea
Cenusaresei. ]/lastera-vrajitoare aAlbei-ca-Zapada este nzestrata
cu puteri magice, pe care lefoloseste pentru a ncerca s-o elimine
cu orice chip pe prota-gonista. n schimb, Zna-mama a Cenusaresei i
procuraacesteia vesminte, giuvaieruri, caleasca si caii pentru a
mergela balul regelui, i pune pe deplin n valoare feminitatea
sicapacitatea de atractie pe care Mastera i le reftlza.
Zna-mamaeste cea care face posibila ntlnirea Cenusaresei cu Printul
sicare i favorizeaza. mplinirea, impunnd limite simbolice carese
dovedesc providentiale: ntoarcerea nainte de miezul noptii,avnd
drept consecinta pierderea faimosului condur... Znele
adolescentelor sunt damice cu sfaturile, sugestiilesi ajutorul lor.
Stiu ntotdeauna unde se poate gasi un Print sice anume trebuie
facut pentru a-l cuceri, transmit protejatelorlor cunostinte si
putere. Sunt extrem pricepute la muncilecasnice: tes kilometri de
pnza peste noapte si aleg tone deboabe de mei si de gru ... De
multe Zna din basme actioneaza ca o putere ce secontrapune puterii
Vrajitoarei sau M;asterC:i: astera o lasa pe MCenusareasa acasa,
mbracata n zdrente, iar Zna intervine sischimba sittlatia;
Vrajitoarea i cere sa toarca gramezi ntregide bumbac, vine Zna cea
buna. si ispril.veste lucrul ct ai clipidin ochi. Aceste figuri si
fac aparifia atilnci cnd nu sta nputerile protagonistei sa rezolve
singura o stare lucruri. Daca. observam cu atentie mersul vom ba.ga
deseama_ca existalntotdeauna un eveniment dramatic precedent 11urma
caruia nu poate sa nfaptuiasca. singura., fara.
45. PERSONAJELE BASMELOR I 4Smagic, ceea ce ar putea sa o
salveze. Este o reprezentare simbolicaa faptului ca procesul ei de
evolutie a suferit o distorsi1.medramatica si e amenilltat de
oprirea defmitiva. Aici intervine Znasi face ca procesul ev()lutiv
sa poata fi dus la bun sfrsit. Dupa cum este pentru figura materna
negativa santreprinda actiuni care, de orice fel ar fi ele, au
totdeaunaefectul de a mpiedica dezvoltarea protagonistei, la fel de
tipiceste pentru figura materna pozitiva sa. elimine obstacolele,
sarepare daunele, sa 11mple lacunele, n asa fel nct
procesulevolutiv sa-si poata continua cursul firesc. Zna-mama va
continua sa ndeplineasca aceasta fhnctie defacilitare si mai trziu,
ce fata, devenita de acumjemeie,l-a gasit pe Fat-FElrilOS si s-a
casatorit. Zna sau Batrna nte-leapta i vor da sfaturi pentru a-si
regasi sotul disparut,a-l recuceri pe atras h1 alte directii sau
pentru a-l face sa-sirecapete memoria atunci ca.nd, ratacit pe
cuprinsul uneimparatii ndepartate si lovit de amnezie, se am. pe
punctul dea se recasatori ... Vedem si aici actionnd un element
expert si aliat,care se strs,duieste sa mentina relatia conjugala,
n vreme ceMastera sau Vrajitoarea fac tot ce e cu putinta spre a o
distruge. Si la trecerea ultimului prag spre realizarea
femininului, celal procreatiei, o ntlnim n actiune pe Zna-mama:
"Uite orodie, s-o man3.nci Ia cntatu.l cocosilor si mai nainte sa
sesfrseasca anul o sa d se nasca un copil frumos cu bucle deaur
..." i spune Zna reginei disperate ca nu are copii. TotZ.nele sunt
cele care cunosc potiuni mo.gice pentru a combatesterilitatea si
vraji care ii pot asigura pruncului un viitor fericit. Zana joaca
un rol eliberator si n altor personaje : il ajuts. pe sa evadeze
din tainitele castelului zacea prizonier; produce transformari n
sens evolutiv preschirnband animalele n oameni; vindeca. rani
restitLtind pierdute. Sensul interventiilor ei etotdeauna
reconstructia, nsanatosirea, adaosul.
46. 44 I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Sa vedem acum n ce fel
se compOlia Zna fata de prota-gonistii masculini. Direct sau
indirect, prin intermediul unorinsuumente sau al unor emisari, Zna
nlesneste fuga din capti-vitate, asadar, in sens simbolic, produce
emanciparea de femi-ninul nglobant. Ea confera puteri active -
forta, curaj,capacitati extraordinare - n aceeasi masunI n care
vrajitoareale sustrage, privndu-si victimele de puteri si
paralizndu-le.Actioneaza deci n sens stimulator asupra
masculinului, facndsa-i creasca posibilitatile. l calauzeste si l
ajuta pe Print n cautarea Printesei, ifurnizeaza sfaturi si
instrumente pentru depasirea obstacolelor,ndeplineste o functie de
favorizare a lntlnirii celor dou.a pola-ritati. Intervine at,mci
cnd Printul este ucis sau privat de de brate sau de picioare,
restituindu-i facultatile deplinesi restaurndu-i functiile
pierdute. Zna reprezinta. Femininul simbolic - pe de o parte
mereuprezent, nu-si abandoneaza protejatii n momentele de
pericol,iar pe de alta nelegndu-i n nici un de sine. Zna apare
lanevoie si dispare iar, nu il constrnge pe protagonist la o
depen-denta silita. Figurile feminine pozitive ndeplinesc toate
ofunctie stimu-lativa, inclusiv asupra masculinului, functie opusa
celei afigurilor negative care actioneaza prin inhibare. ngerul Se
poate observa ca aceste personaje feminine pozitive,ncepnd de la
Batrnica cea cumsecade si ajungnd p~ina laZna, se arata a fi in
posesia unor puteri magice tot mai accen-tuate, indicnd astfel n
mod simbolic legatura lor din ce n cemai strnsa cu marile forte ale
inconstientlJJui. Personajul carese situeaza, in general, la
punctul maxim al acestei expansiunia capacitatilor e ngeruL
47. PERSOt~AJELE BASMELOR / &ilS Ne aflam n fata unei
figuri nediferentiate sexual: oare cesex au ngelii? Dupa cum
~,,1onstrulnfatisa polul cel mai dis-tructiv, orb si devorator al
fortelor inconstiente, tot astfel nge- reprezint:?, extrem pozitiv,
dotat cu generozitate sicunoastere infinita. "Ambii sunt des
ntlniti ca paznici ai mpa-ratiilor extrapz.m.ntestL ngerul soseste
a aduce constiinta: el vesteste. Mon-strul primordial ncearca n
schimb sa anuleze constiinta: el odevoreaz3 .. ngerul vine din cer,
n vesmnt de lumina, Mon-strul atrage n cele ntunecate straflmduri.
ngerul esteimpalpabil si lipsit de dorinte carnale, e o
masagigantica animaEi de pofte nesatioase. Unicitatea acestor
figuri, cele mai apropiate de profunzimileinconstientc.1ui, e
reflectata n basme si n de cn;atnricare nu sunt n sine nici bune,
nici rele, care pot fi la felbenefice, pe ct de distructive si care
se diferentiaza de la cazla caz, conform pe care o ndeplinesc n
interiorulretelei de raporturi stabilite de Protagonist. n basme,
vrajitoarele sunt rele si znele bune, dar astanumai n realitate a
prezenta a povestirii. Uneori ni se spuneca "mai nainte", ntr~o
vreme ndepartata, vrajitoarea era ozn3" o zna care a fost
piJ.rasita, exclusa, uitata.. O zna supa-rata, care se razbuna.
utilizndu-si puterile pentru a-l pedepsipe cel care nu a
respectat~o. Nefericirile Frumoasei din PadureaAdormita pornesc de
la indignarea unei Zne care ar fi venitncarcata de daruri, daca
oamepji si-ar fi adus aminte s-o invite. Diavolul nsusi,
reprezentant simbolic al "luturor puterilorrele din Univers, era la
nceput ngerul cel mai apropiat deDumnezeu si preferatul acestuia.
Acest lucru ar putea sa indice ca fortele cele mai puternicesi mai
profunde ale inconstient-ului nu sunt, n sine, nici bune,nici rele,
dect n raport cu functia pe care o ndeplinesc la unmoment dat n
echilibrul general.
48. 46 I CUM SA TE VINDECI CU O POVESTE Printesa Printesa este,
n general, personajul feminin cel mai bineconturat al basmului, att
n calitate de protagonistiI, ct si descop al cautarilor eroului.
Faptul ca n basme e vorba tocmai de o Printesa subliniazasimbolic
marea valoare care se doreste a fi atribuita acesteifiguri si
nicidecum nu intra n joc conotatii socio-economice. n mituri si n
legende, fiica regelui este cea care trebuiesacrificata Monstrului
pentru a-l mblnzi, spre folosul ntre-gului popor. Fiica regelui
este cea care, ndrs,gostita de erou,i nlesneste ftlga. Fiica
regelui gaseste, ducndu-se la ru, uncos plutind pe ape n care se
atls. un nou-nascut mitic. n basmele cu protagonist feminin, dacfi
nu e nascuta prin-tesa, fata tinde sa devina prin~esa la sfrsituJ
povestii. E siaceasta o indicatie simbolica a valorii parcursului
ncheiat, nue nicidecum vorba de dobndirea unui statut social nalt.
Sa examinam la modul general parcursul clasic pe care lstrabat
eroinele basmului. Daca e vorba fete, fie ele odrasle de l[lp~ira.t
au de tarani sextrem de saraci, povestea porneste de la o situatie
initiala ncare protagonista este abandonata, rapita sau v3,nduta,
serataceste n padure sau este chinuita de rn:lst:era si
surorilevitrege. N:lrcltil1nl~anainteazi~i, rin mii de peripe"ii,
ajunge la po casa care i ofera siguranta, unde sa creste, daca e
ncao Rosie sau Gretel) sau se cas2rtm"estecudaca"e mai mare
(Cenusareas3, Vedem ca sunt abordate aici teme mari: tema reali-
conditiilor indispensabile cresterii, de la o sitllatieinitiala si
cea a compl~ta,riipropri1)J.liiparcurs dedezvoltare, obstacolele
care l pna~lagerea unei inte~~r~lri aspectelor temjnine a
reprezentata de "nunta".
49. PERSONAJELE 8ASMELOR I if,1 Protagonista copila este
maltratata cu precadere de mamasi de surorile vitrege. Am vazut mai
nainte care e sensul depla-sarii perceptiei mamei rele asupra
masterei. Un proces analogintervine si in cazt11surorilor vitrege.
Conflictualitatea fraternasuscita profunde sentimente de gelozie,
invidie si ostilitate. Niciaceste sentimente nu se reprezinta n
basme ca ndreptate contrafratilor "buni", ci contra LlOralterego
negativi ai acestora, fratiivitregi, copiii mamei vitrege, care fac
parte si ei din acelasilant de proiectii. Protagonista basmului
prezinta tendinta a ntrupa toatecalitatile pozitive, calitatile
care sunt apreciate n mod obisnuitn mediul de viata al copilului
real: harnicia, disponibilitatea,generozitate a, blndetea,
frumusetea etc. Tendintele pe caremediul de viata le descurajeaza
sunt proiectate asupra "celei-lalte", asupra surorii vitrege, care
e lenesa, egoista, tiranica sidelasatoare. Orice fetita ntmpina
greutati sa accepte constient drepttendinte proplii acele tendinte
care ar califica-o drept "rea" nochii celor din jurul ei. Nu se
poate autopercepe ca "rea" faraa se expune unei angoase
intolerabile. Si atunci se va dedublan basme pe ea nsasi n "fetita
buna" si "fetita rea", Cenusa-reasa si surorile ei vitrege, fiecare
umbra a celeilalte, fatete des-prinse din unitatea subiectului
real. Competitivitatea feminina se transforma de-a lungul anilorsi
se ndreapta, contra rivalelOl~ n cautarea unui partener. nbasme se
ntmpla adesea ca sora vitrega, ajutata de Masteracea rea, sa ncerce
s-o nlocuiasca pe protagonista n momentulCas9.toriei cu Plinrul. Si
aici, n ncercarea de a proteja soli-daritatea feminina
real2c,amenintata de dezagregare, competitiaeste reprezentata n
basme ca pusa n practica contrafiguri. n lumea basmelor,
personajele "rele" sunt foarte bine con-turate si nu exercits, o
functie de care sa depindii sfrsitul fericit,nsa ele nu dispar
Slrlgllre sau din ntmplare si nici nu suntvreodata absente. "RiIul"
si durerea nu apar negate, dimpotriva
50. 485 / CUM SA TE VINDECI CU O POVESTEchiar, personajele rele
si suferinele joaca un rol esential ntesatura povestii si nu pot
lipsi: dac:?,n-ar fi, n-ar exista nicibasmul. Basmul este ntregul
parcurs imaginar de-a lungulcaruia protagonistoJ le nfrunta si le
depa.seste. Partea negativaa individului e bine reprezentata, cu
toate caracteristicile si cutoate sentimentele care tin de ea, nu
de catre erou sau de catreeroina, ci de antagonistul acestora.
Procesul pe care basmul lsondeaza este unul de depasire, nu de
cenzurare sau de negarea partilor de umbra. Unitate a complexa si
contradictorie a individului real, culaturile sale luminoase si cu
cele cu calits,tile si cuslabiciunile sale, este reprezentata de
unitatea tuturor perso-najelor basmuh:J.i,nu numai de figura
protagonistului. ansam-blul sa.u,basmul descrie un echilibru
oscilant, n miscare, careconfera protagonisfuJui eroic functi8. de
forta motrice, nsainclude, prin definitie, ca element constit!Jtiv,
si simbolic. a tema, clasica a parcursului protagonistei Printese
este ale-gerea sotului. Pentru a opera aceasta alegere Printesa i
supunede multe ori pe adoratorii nepoftiti la o lunga serie de
ncercarict se poate de grele. Sensul acestor actiuni este de a
masurapotentialitatile "masculine" ale viiitorului sot. Asemenea
pro-cese de selectie a masculului care este mai putemic, deci
maiapt de reproducere, au loc si n lumea animala, vezi
luptelecerbilor pentru mperechere. Printesa, care ncameaza
simbolicpolaritatea feminina receptiva, are nevoie, pentru a fi
completa,de ntlnirea cu polaritatea masculina activ:?"Tocmai
soliditateaacestei polaritati e pusa la ncercare conditiile
stipulate nfaza prematrimoniala: i Se cer curaj, hc,tarJ~e,
capacitate de mis-care, combativitate, elan, entuziasm. Printesa
asteapta n liniste. Nu actioneaza direct, ciasteapta ca masculinul
sa se manifeste, n toata puterea lui, mainainte de a-si da acordul
la nun