50460955 Partdul Politic Referat

7/29/2019 50460955 Partdul Politic Referat

1/25

1

INSTITUTUL DE RELAII INTERMAIONALE DINMOLDOVA

Facultatea Relaii Internaionale i tiinte PoliticeCatedra Relaii Internaionale

Partidele politice

Referat a studenteianului I, specialitatea:PolitologieGrozavu Anastasia

Controlat de:arlung Elena,Magistru, lector univer.

Chiinau2011


2/25

2

Cuprins:

1. Inroducere

2. Partdul politic: geneza, notiunea, functia si structura institutionalizarea partidelorpolitice3. Factorii aparitiei partidelot politice4. Clasificareapartidelor politice. Tipologia sistemului de partid.5.Aparitia si evolutia partidelor politice 6. Trasaturile partidelor politice7.Functiile partidului politic8.Tipuri de partide politice contemporane9. Sisteme partidiste10. Sisteme monopartidiste11. Sisteme bipartidiste12. Sisteme pluripartidiste

13. Concluzie14. Bibliografie


3/25

3

Introducere

Prin partid politic subintelegem asocierea benevola, constienta a oamenilor care auinterese comune, care isi propun sa le satisfaca in comun. Partitul este o organizatiecaracterizata de aspectele: istoric, organizat, constient, benevol. Sub aspect istoric partidelepolitice cunosc o evolutie de la formatiuni numeroase, slab organizate, putin influente, la

grupuri, cluburi ca in epoca moderna un element al sistemului politic sa fie bine structurat.Primele atestari a partidelor politice le intilnim la Aristotel , Tucidide. Aristotel mentiona:In Grecia Antica erau intilnite trei partied politice:* pelerinii;* pedienii;* diacrinii;Care respective care respective aparau interesele negustorilor liberi, a aristocratiei funciare sia paturilor sarace de la munte. Din cauza nivelului redus a orga nizarii acestea influenteazaslab procesul politic si procesul decisional.

In Roma Antica in perioada regalitatii activau comitiile curiate care ncorporaucetatenii ce au atins virsta de treizeci de ani. Comitiile curiate sunt adunarile publice caresecondeaza activitatea regala.

In Roma Republicana clasa politica a patricienilor avea posibilitatea sa isi aleagapropriul partid politic.Istoria cunoaste partidul lui Chaiser, Tibeliu.

In epoca medieval modul de organizare a partidelor politice nu este revalorificat. Inlocul acestora activeaza grupurile aristocratice putin numeroase, dar foarte bine instruite sideaceea influente in sistemul politic. Grupul aristocratic elaboreaza proiecte de lege pe carein mod insistent le promoveaza in fata regelui. Neajunsul organizatiilor consta in faptul caaristocratii sunt cointeresati sa isi largeasca interesele, sa le satisfaca. Catre sfirsitul epociimedievale sunt inregistrate doua miscari social politice care sunt in sustin erea papei si inopozitia papei.

In epoca moderna apare clubul politic, o organizatie cu o baza sociala larga care isipropune sa elaboreze proiecte de lege prin adoptarea careia ar fi satisfacute intereseletuturor paturilor sociale , este vorba despre cluburi ale intelectualilor care sunt ingrijorati dedecalajul dintre conditiile de viata a aristocratilor si saracia paturilor numeroase. Activitateagrupurilor politice reprezinta un moment important in socializarea cetateanului simplu.Omul intelege ca existent statului a fost decisa de multime, ca privilegiile conducatoruluirees din comunul accord cu masele. Din acest accord statul nu este o institutie deconstringere, ci este un garant al libertatii si drepturilor individului. Astfel fiin d inteleasareletia dintre stat si mase, se constitue o situatie in care partile erau obligate sa negocieze.

In secolul XIX-lea apar primele partied politice modern:1. Asociatia numaratorilor votului din Anglia;2. Uniunea muncitorilor din Germania;Inregistrarea acestor formatiuni afost influentata de factorii:1. Largirea dreptului electoral;2. Trecerea rolului de forta motrica a procesului social de la burghezie la clasamuncitoreasca.Dupa aprecierea lui Max Weber prin aceste trept e istorice de constituire a partidelor autrecut doar partidele engleze (vigii si torii/ conservatorii), celelalte partide modern isi initiaza


4/25

4

activitatea prin adoptarea statutului si lansarea programului politic. Ambele documentereflecta celelalte aspect a partidului politic: constient, benevol, organizat.

Clasificarea partidelor politice se face in gaza criteriilor:a) Atitudinea fata de putere, fiid definite partide de guvernamint si partide de opozitie.Partidele de guvernamint are posibilitatea de asi realiza programul politic, de a demonstraelectoratului ca este capabil sa isi assume responsabilitatea guvernarii.Partidul de opozitie duce evident tuturor actiunilor politice, proectelor lansate de echipa de

guvernare, si in cazul cin acestia comit greseli, ei analizeaza critic si aratindule alegatorilorincapacitatea guvernatorilor. Partidele de opozitie este vinatoare esecurilor, pe careanalizindule prin declaratii populiste isi asigura sustinerea electoratului. In lumea civilizatadesfosoara o critica constuctiva in rezultatul careia propune solutii orientate catreameliorarea situatiei.b) Structura interna, Se deosebesc partide infiintate pentru a face mai mult, pentru a obtinemai mult , pentru a insemna mai mult.c) Structura interna, avem partide:- Totalitare;-Social democratice;

In partidul totalitar (nazist, comunist) este adoptata o disciplina, o subordonare ierarhica, ouniforma, un limbaj.Partidele social democrate sunt libere , nu impugn reguli pentru vestimentatie, se ad mitecolaborarea, comunicarea membrilor unui grup cu biroul politic, chiar cu presedintele.

Partdul politic: geneza, notiunea, functia si structura

institutionalizarea partidelorpoliticePe arena politic mondial ri desfaoar activitatea mai multe forte politice. Unele dintre eleactiveaza deschis, de aceea sunt numite reale, iar altele ascuns, si sunt apreciate ca latente.Grupurile latente: lobbysmul, masonii, grupurile mafiotice, mai sunt numite i grupuri depresiune, deoarece ri propun sa influenteze organul puterii legislative, determiindul saadopte legea necesara cuiva. Printre fortele politice reale, deschis isi desfasoara activitatea pearena internationala si in cadrul sistemelor politice nationale partidele politice. Partidelepolitice istoric indeplinesc rolul unui institut important al puterii si sistemului politic.Primele grupri politice apar n antichitate. Acestea sunt numite n primele texte societatisecrete, organizatii oficiale. Documentele istorice ale timpului mentioneaza activitateacuriilor, ordinelor, breslelor, comunelor etc. Asemenea organizaii sunt atestate n poliseleSparta, Atena, in Imperiul Roman. Istoricii amintesc despre partidele lui Cicero, Grachus,

Caesar. Izvoarele documentare atesta ca polisul grecesc era impartit in 2 partide: eupatrizii sidemosul. Potrivit relatrilor lui Arisitotel, in Atena activau trei partide politice: pedienii, careaparau interesele aristocratiei funciare; paralienii partidul celor de pe tarmul marii(negustori, comercianti); diacrienii organizatia celor de la munte, agricultorii si pastoriinevoiasi. In Grecia Antica prin notiunea de partid se subintelegea o organizatie -politica.In Roma Antica partidul desemna un cerc al politicienilor, al consilierilor din anturajul -conductorului. Este cunoscut faptul ca in Republca Romana la sfrsitul secoluluiH-I.r.i.e.n. in politica statului concurau partidul optimilor (aristocratilor) ti populis, partidul


5/25

5

ce apara interesele maselor, indeosebi a celor de la sate.In Evul Mediu, ca urmare a dominrii monarhiei absolute in organizarea i conducereasocietii, rolul partidelor politice scade. Un mod de organizare se pastreaza, fiind atestat instructura nobilimii si a elementelor burgheze, care se desprind din clasele existente. MaxWeber defineste organizatiile politice medievale grupuri aristocratice, prima treapta aconstituirii partidului politic modern.Caracteriznd partidele politice ale societatii -sclavagiste si feudale se poate mentiona ca sub

forma in care au existat, acestea nu reprezinta institutii independente ale societatii politice.Din aceasta cauza organizatiile respective nu aveau vreun rol n definirea si caracteristicaregimurilor politice a acestor socitati. Activitatea organizaiilor amintite este slaborganizata sporadica, efemera, neavind la temelie un program politic coerent si clar Deregula, ele urmareau realizarea unor interese personale sau oculte si dupa atingereaobiectivului propus sau a infringer ii, ri ncetau activitatea se destrmau. Aceste organizatiin-au reusit sa cuprinda in structura lor toate clasele si categoriile-vietii sociale. Componentalor reflecta doar unele segmente sociale cum arf i patura numeroasa a sclavilor, a taranilor,aristocratiei feudale in acelasi timp, tinerii, femeile au ramas in afara perimetrului actiunii ilprocesului politic. Ne-fiind componente structurale, institutionale, functionale ale vietii

politice, primele organizatii n-au putut avea un rol concret, functii deosebite in societate inorganizarea si conducerea acesteia.In perioada renascentista in Italia activau si se contraziceau doua miscari politice: gvelii,sustinatorii papei peintreg teritoriul statului si gobelinii, care sustneau guvernul Republicii Florenta in luptapentru unirea statelor miciintr-o republica monarhica. Dar organizatiile republicanilor erau dezmembrate, slab organizatei elitele elementelor burgheziei timpurii i comerciale din Italia n-au reusit sa edifice pe ideilemachiaveliste un stat centralizat. Grupurile aristocratice, oligarhice se deosebesc prininstabilitate, prin organizarea slaba de aceea nu pot fi numite partide politice. Modele tipice

de astfel de grupri au fost tarii si vh-gii constituite n Anglia n anii 70-80 ai secoluluiXVII. Torii reprezentau Interesele aristocratiei funciare si a conducerii de virf a bisericiiengleze, iar vhigii interesele aristocratiei inburghezite si a burgheziei comercial financiare.Momentul aparitiei partidelor politice moderne trebuie cautat in perioada trecerii de lafeudalism la capitalism, in timpul luptei antifeudale purtate de burghezie. Revolutiileburgheze, dar si opozitia clasei feudale, serveste drept cauze ce determina aparitia unordoctrine politice, autorii sipropagatorii carora incearca sa explice in baza diferitor principiimodelele proprii de organizare si dirijare sociala in acelasi timp ei consientizeazanecesitatea organizarii unui grup, activitatea caruia ar face posibila implementarea modeluluiteoretic in practica sociala. Procesele de liberalizare ale vietii publice din Tarile de Jos in sec.XVII si din Marea Britanic se ncununeaza cu constituirea protopartidelor nunumai ianivelul paturilor dominante, dar si la cel al pturilor nevoiase. In asa fel in Anglia apar nunumai vhigii sit hory dar si partidele ce apara interesele maselor populare, idealurile despredemocratie si libertate, despre egalitateliverii, si chiar protopartidul care cerea lichidareaproprietatii private - diggerii insa acestea sunt niste uniuni temporare alereprezentantilor diferitor pturi sociale intemeiate pe interese slab constientizate, iar subaspect organizatori cele reprezinta mai mult niste cluburi politice, organizate inbaza unorinterese comune, sau grupuri putin numeroase ale elitei burghez aristocratice insa anume inprocesul activitatii acestor partide se elaboreaza filosofia politica a organizarii partidelor


6/25


7/25

7

partid (1976), J. Galii istoria partidelor politice europene, 1949 si pna in prezent(1991) etc. Un rol aparte in studierea procesului de institutionalizare a partidului politic sisistemului de partide i revine Proiectului Jandei studiu realizat in anii 6070 cie ungrup de savani (aproximativ 100 de cercettori) sub conducerea profesorului Universitatiide Nord-Vest (SUA) Kennet Janda. Proiectul respectiv reprezinta o incercare de a studiaaparitia si activitatea a 158 de partide din 53 de state, ce reflecta situatia din 10 regiunigeografice, culturale ale lumii, desfasurat in intervalul de timp (1960 1978). La fiecare

etapa proiectul era completat, iar la finele realizrii lui materialul empiric a inclus activitateainca a 50 de partide noi, care au fost inregistrate in statele continentului african, constituite inperioada postbelica.Maurice Duverger in lucrarea Partidele politice demon streaza ca aparitia partidelorpolitice se desfsoara paralel cu afirmarea parlamentarismului, a democraiei reprezenta tive.Mai mult ca atit procesul de constituire a partidelor este determinat de procedurileparlamentare. Principiul alegerii a creat conditii pentru concurenta diferitor miscari care cutimpul s-au unit in partide. Partidele apar ca uniuni de persoane constiente ce urmrescaceleasi scopuri de a inainta si de a sustine candidaturile lor in organele puterii de stat.Primele partide apar in rezultatul unirii diferitor comitete electorale ntr -o singura

organizatie, care sustinea deputatii unei fractiuni parlamentare. Majoritatea parti delorinregistrate in sec. XIX au o origine electorala. Odata cu dezvoltarea sistemului parlamentarin statele europene, devine cunoscut principiul ideologic al organizarii partidelor politice.Aceste partide reprezinta niste cluburi ale cetatenilor ce impartasesc aceleasi idealuripolitice, aceleasi conceptii de dezvoltare. Initial noile partide nu-si propun sa lupte pentruacapararea puterii, sa participe la campanii le electorale, includerea partidelor noi in sistemulparlamentarismului are loc mai tirziu, cind liderii lor au sesizat necesitatea de a-si realizaprogramele politice. M Duverger evidentiaza doua categorii de partide noi: socialiste si cre -stine.In stiinta politic romaneasca procesul constituirii parti delor politice este analizat in spirit

empiric de catre P. P. Negulescu. Filosoful romin subliniaza ca in teorie cel putin, partideleiau nastere prin gruparea cetatenilor in organizatii politice diferite, dupa ideile lor cu privirela directia pe care trebuie s-o urmeze dezvoltarea statului respectiv si la mijloacele cele maipotrivite de a usura si de a grabi acea dezvoltare, in vreme ce in practica mai sunt si altemotive care pot sa impinga pe cetateni inspre un partid sau altul, indeosebi motivele deordin individual, care pot sa fie atit de variate incit sa descurajeze pe cel ce ar voi sa letreaca in revista, cu intentia de a le clasifica.- Generalized ideile expuse de diferiti savanti referitoare la geneza partidului politic, putemconstata ca prin cele trei etape de constituire a partidului politic, evidentiate de Max Weber:grupul aristocratic, clubul politic si partidul propriu-zis, au trecut doar cele doua partideengleze: vhigl si thory. In majoritatea statelor europene si in America par tidele politice seconstituie ca partide, de masa, nationale, in Anglia primul parti d de masa este inregistrat inanul 1861 Asociatia numaratorilor voturilor, care in anul 1877 se reorganizeaza inFederatia Nationala a Asociatiilor liberale. In Frana si in alte state europene transformareagrupurilor parlamentare si a cluburilor politice in partide de masa se petrece in preajma si intimpul revolutiilor burghez-democratlce din anul 1848. In anul 1863 F. Lassali a creatUniunea generala a muncitorilor din Germania primul partid de masa muncitoresc. InJaponia partidele de masa apar la inceputul secolului XX. Catre sfirsitul secolului al XlX-leapartidele de masa social-democrate ri desfasoara activitatea in majoritatea statelor


8/25

8

europene.Aparitia si constituirea partidelor de masa in Rominia este legata de afirmarea monarhieiconstitutionale, anul 1866. Inanul 1871 s-a constituit Partidul Conservator si PartidulNational Liberal in anul 1875, iar in anul 1881 Partidul National. Mai tirziu, PartidulNational se uneste cu partidul taranist, inregistrat in anul 1918 si formeaza partidul nationaltaranist. Partidul social-democrat muncitoresc romin este infiintat in aprilie 1893, iar in anul1899 sufera o schismbare si se reorganizeaza in anul 1910 in Partidul social-democrat, in

anul 1921 este infiintat Partidul Comunist Romin, scos in afara legi in anul 1924. Dupadecembrie 1989 in societatea romineasca se reconstituie mai multe partide politice, care-siiau un nume istoric cum ar fi: Partidul National Taranesc, care si-a adaugat atributele Crestin si Democrat; Partidul National Liberal, care ulterior da nastere Partidului Liberal;Partidul Social-Democrat.In secolul al XIX-lea pe teritoriul actual al Republicii Moldova nu activa nici un partidpolitic, deoarece in Rusia, monarhia constitutionala a fost acceptata doar in anul 1906.In SUA, Partidul democratic a fost infiintat in timpul campaniei electorale din anul 1828, iarin anii 30 ai sec. XX a luat denumirea actuala. Partidul republican american este infiintat inanul 1854. Originea acestor partide este un fenomen ale secolului al XVII lea. La intersectia

secolelor

:

XIXXX, in SUA activeaza prototipurile partidelor de masa: conservatorii-federalisti, pe de o parte ,si revolutionari-democrati (aripa stinga a burgheziei fermierenationale), in frunte cu T. Jefferson, pe de alta parte. Federalistii reprezentau intereseleproprietarilor oligarhiei financiare din comert, din industrie, a plantatorilor. Antifederalistiiaparau interesele fermierilor, a proprietarilor mici, a comercianti lor i proletarilor. Partidullui Jefferson in rezultatul alegerilor prezidentiale din anul 1880 a acaparat puterea.T.Jefferson al treilea presedinte al SUA, este fondatorul partidului democratic.Asadar, spre deosebire de cluburle politice care sustineau candidatii, partidele politice nu selimiteaza la sustinerea lor, la acumularea voturilor de incredere, dar se orienteaza sprelargirea influentei in rindul alegatorilor. Partidele politice, ca institutii bine conturate, cu

statut si programe clar formulate, s-au constituit in zorii capitalismului, in procesul lupteiimpotriva absolutismului. Procesul formarii partidelor politice si constituirea sistemelor departide s-a desfasurat in strinsa corelare si interconditionare cu modul de formare anatiunilor si statelor moderne.Slasiologia contemporana, in opinia lui D. Gusti, studiazadiverse probleme legate de natura partidului politic, si formele lui de manifestare. In primulplan al investigaiilor siintifice apare intrebarea: cum se afirma si se mentin partidelepolitice prin forma de organizare pe care o adopta. O atentie deosebita este acordatamijloacelor de realizare obiectivelor, anuntate in programul de activitate.Problema definirii partidului politic a constituit si ramine un subiect de disputa atit inliteratura politologica, in stasiologie, cit si in sociologia politica. Exista mai multe definitii,conceptii, care accentueaz ori aspectul instituional, ori organlzatorico-functional ori statutulsocial-politic. Unii savanti reduc partidul politic la functia competitiei pentru acaparareaputerii si mentinerea ei in asa fel. Max Weber considera partidul poliitc o asociere deoameni liberi, voluntar constituita, necesara societatii cu un anumit program, cu obiectiveideale sau materiale. O definitie cuprinzatoare a partidului politic ne-o ofera Sgmund Neu-mann: Partiduf politic este organizatia inchegata a fortelor politice active ale societatii,preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale.Partidele politice constituie, prin definitie, forte sau grupuri organizate in scopul apararii sipromovarii intereselor comune. Politologii americani J. La Palombara si M. Wener in


9/25

9

lucrarea Partidele politice si dezvoltarea politica au evidentiat patru particularitati alepartidului politic:Partidul este o organizatie, un institut, o uniune relativ indelungata a oamenilor (prindurata existentei, unui oartid se subntelege cel putin durata vietii fondatorului). Perioadaindelungata a activitatii partidului ne permite sa-1 deosebim de clientela, de fractiunile, careapar si dispar odata cu entuziastii, organizatorii lor.Partidul este o organizatie politica, o organizatie de diverse niveluri national, regional,

local, citeodata, international. Exista o structura stabila a organizatiilor locale, care intretinrelatii permanente si diverse cu organele centrale. Anume nivelurile structurale aleorganizarii partidului politic il deosebesc de grupul parlamentar, oare activeaza doar la nivelnational si care nu intretine relatii permanente cu organizatiile locale. .3. Scopul partidului acapararea si realizarea puterii. O functie specifica a partidului incadrul regimului democratic reiese cind acapararea si detinerea puterii de st at. In sistemulpluripartid un singur partid nu poate (sau foarte rar) acapara puterea. Tendinta de a realizaputerea ne permite ,sa deosebim partidul de grupul de presiune, care nu-si propune saacapareze puterea, ci doar sa o influenteze, sa o determine sa adopte anumite legi, deciziiimportante.4

. Fiecare partid tinde sa-si asigure sustinerea maselor, incepnd cu votarea si finisind cuaderarea activa la partid, in acest context unele partide sunt asemanatoare bisericii. Aceastatrasatura ne permite sa deosebim partidul de clubul politic, care nu participa la alegeri. Inacelasi timp trebuie sa tinem cont ca pentru a avea sustinerea poporului la ale geri partidultrebuie sa apere interesele unor paturi sociale.Unii politologi, solidarizndu-se cu J. La Palombara si M. Weiner mai adauga oparticularitate. Fiecare partid ri propaga propria ideologie sau isi exprima aderenta la oconceptie despre lume si om, adica este purtatorul unei conceptii.O raspndire larga cunoaste si definitia partidului politic formulata de J.L. Kermann:Partidul este o putere organizata, care uneste cetatenii ce mpartasesc aceiasi ori entare

politica, cu scopul formarii opiniei publice asupra scopurilor, pentru participarea la realizareaputerii sau pentru orientarea puterii spre realizarea cerintelor lor.Integrarea activa a partidului in viata societatii o evidentiaza G. Sartori, care in lucrareaPartidele si sistemele de partide mentioneaza ca partidul este un grup politic care participaactiv la organizarea si desfasurarea alegeri lor si care prin aceasta ri realizeaza posibilitateade a-si delega candidatii in organele puterii de stat.In ultimii ani este des citata definitia formulata de P.J. Schwair Tenberg: Partidele politice sunt organizatiile care activeaza permanent, atit la nivelul national, cit si la cel local, carevizeaza acapararea si realizarea puterii si tind sa-si realizeze acest scop cu sustinereamaselor.In stiinta romineasca partidul politic sub diverse aspecte este caracterizat de PetreNegulescu, de Constantin Rdulescu Motru, de Dimitrie Gusti, de Ovidiu Trasnea, de VirgilMgureanu.Sintetizind definitiile existente, putem conchide ca eti mologic notiunea de partid provine dela latinescul parspartis, care desemneaza o grupare de oameni care actioneaza in comun invederea infapturii unor scopuri politice. Partidul politic este caracterizat de un ansamblu detrasaturi, printre care enumeram:Caracterul constient intrucit partidul este format din oameni cu acelasi crez politic, uniti prinliber consimtamint, acestea sunt interesati, dar si datori sa indeplineasca pro gramul partidului


10/25

10

respectiv.Caracterul organizat. Fiecare partid se formeaza, adoptind un document, numit s tatut, princare impune membrilor sai o disciplina interna.Caracterul de grupare sociala. Fecare partid politic urmarese promovarea scopurilor siintereselor grupului, categoriei sociale pe care o reprezinta. Prin programul adop tat, fiecarepartid politic se adreseaza majoritatii sociale, cu scopul de a obtine rezultate cit mai mari laalegeri. Insa, adoptarea programului reflecta interesele membrilor partidului si a

simpatizantilor lui.Caracterul istoric, exprimat in adaptarea permanenta a partidului la conditiile concrete dinsocietatea.Asadar, ca entitati de sine statatoare, cu structuri si functii proprii, partidele politice sedeosebesc atit de organismele si institutele statale, cit si de cele cxtrastatale. Partidelepolitice se constituie si actioneaza p baza voluntarismului, a liberului consintamint almembrilor sai. Obiectivul fundamental al activitatii oricarui partid politic il constituieproblema puterii, sub toate ipostazele sale, ale detinerii si exercitrii ei, a controlului sauinfluentarii ei, sau a acapararii. De aceea intr-un stat democratic lupta pentru putere este olupta intre partide, intre doctrinele si programele politice promovate de acestea. '

Orice partid politic dispune de o anumita structura or ganizatorica si de conducere, cuorganele Proprii de conducere locale si centrale, intre acestea existind o strinsa legtura sicorelatie. In cadrul organizarii si activitatii parti delor politice, un rol important il au statutele,codurile, regulamentele lor. In ele sunt scrise principiile si valorile pe care acestea seintemeiaza si functioneaza, in baza carora isi constituie organele sale locale si centrale deconducere, durata si modul lor de desemnare, drepturile si obligatiile mem brilor de partid,pozitia, atitudinea partidelor fata de principalele probleme ale politicii interne si externe,obiectivele si sarcinile urmarite de acestea, strategia si tactica aplicata, relatiile cu altepartide si formatiuni politice etc.Partidul politic isi desfsoara activitatea in baza unui program politic care se fundamenteaza

pe o anumita doctrina. Programul orienteaza si directioneaza activitatea partidului, ii da senssi finalitate, intr-o forma sintetizata in program sunt expuse interesele si aspira tiile clasei,grupului social, in baza carora si se unesc oamenii in partide politice.Partidele politice sunt caracterizate printr -o mare diversitate de fundamente doctrinar -politice: liberalism, neoliberalism, conservatorism, neoconservatorism, social -democrat,democrat-crestin. Acestea reflecta pe de o parte diversitatea intereselor grupurilor sociale pecare le reprezinta iar pe de alta parte, in societate sunt raspndite diverse opinii, idei, solutiialternative. In ceea ce priveste denumirea partid elor politice, acestea sunt inregistrate subdiferite nume, in care pot fi incluse, notiunea de partid, in locul careia pot fi utilizate:conventia, frontul, bunta, asociatia. Desi denumirile sub care apare partidul politic nuexprim exact si intotdeauna pozitia partidului sau a grupului social ce-l reprezinta,includerea in titlul acestuia a unor notiuni, cum ar fi cea de liberal, conservator, social-democrat, democrat-crestin, muncitoresc, taranesc pot sa exprime fundamentul lor doctrinar-ideologlc si compozitia lor sociala. Aceasta nu este o consecinta ce reiese in mod obligatoriusi automat din denumirea partidului.Partidele politice sunt caracterizate de o marce mobilitate sociala. Ele sunt institutii politicedeschise, deoarece din cadrul lor membrii pot iesi liber, la fel ca si aderarea altele este decisabenevol de persoana. In structura partidului pot aparea diferite grupuri, fractiuni, care potinfluenta in mod diferit asupra statutului partidului. Activitatea grupurilor din interiorul


11/25

11

partidului poate intensifica rolul lui nsocietate. n sistemul politic, sau dimpotriva, il poatediminua. Influenta grupurilor, fractiunilor interioare poate impune partidului o nouaorientare, un nou fundament politic, ideologic si un nou program. In situatiile caracterizatede mari divergente de opinii, conceptii, fundamente ideologice si programatice, acestetrupuri pot iesi in afara partidului, il pot scinda si pot da nastere unui nou partid politic.Evolutia istorica a partidelor politice pune in evidenta diversitatea lor doctrinara. Aceasta,fiind concretizata de programele partidelor politice, influenteaza procesul poli tic. Prin

urmare, un partid poate fi definit si in baza programului ele activitate anuntat, si in bazadoctrinei pe care o promoveaza mai mult sau mai putin consecvent. De regula, partidele seconstituie cu scopul de a propune electoratului orientri politice i de a obine puterea camijloc de a implimenta programele adoptate in practica.L i b e r a l i s m u l m o d e r n isi propune sa reformeze autoritatea politica. La bazaacestei doctrine este pus principiul: guvernarea este necesara, dar nu este naturala. Acestaeste completat de tezele: autoritatea politica este conven tionala, in timp ce libertatea esteconditia naturala a exiistentei umane. Pentru prima data notiunea de liberal este intlnita indenumirea unui partid politic din Spania, inregistrat in anul 1810. Dac aruncam o priviresuperficiala asupra programului acestui partid, apoi observam, o compilare a

constitutionalismului englez.O r i g i n i l e l i b e r a l i s m u l u i ne conduc n timpurile revolutiei engleze din anul1688. Constitutionalismul, toleranta " religioasa si, activitatea comerciala promovate deaceasta revolutie devin in secolul al XVII lea standardul liberalismului european si american.Spre sfirsitul secolului al XIX lea are loc trecerea de la liberalismul clasic, care sustinealibertatea individului in raport cu statul, la neoli beralism. Neoliberalismul se afirma subdiverse variante, fiind constant in sustinerea necesitatii interventiei statului in domeniileprincipale ale vietii sociale.P a r t i d e l e c o n s e r v a t o a r e apar pentru prima data in Anglia pe baza curentuluithory (conservator). Caracterizind partidele politice conservatoare Constantin Radulescu

Motru scria ca la baza acestora sta credinta ca viitorul unui popor este continuitateatrecutului sau, care constituie temelia politicii sale prezente. Partidul conservator evitaexperimentele noi. In misiunea lor i plan extern, partidele conservatoare militeaza pentrualiantele consfintite de istorie, de structurile ndeprtate. Teoria i practicaconservatorismului recunosc principiile morale i politice n mod obligatoriu. In principiilefundamentale ale doctrinei conservatoare se nscriu cele care privesc legitimitatea familiei,proprietatea si autoritatea, explicate in baza valorilor moralei crestine. In societateacontemporana partidele conservatoare isi propun sa apere institutiile existente, sustinreformele mici, economia mixta, mentinerea instituiilor parlamentare si de guvernare. Intimpul, adaptinduse la noile conditii sociale conservatismul evolueaza in neoconservatism.Ideologia politica a partidelor neoconservatoare constituie avanpostul luptei anticomuniste.Nu pacea ci victoria asupra comunismului era standardul luptei conservatorilor depretutindeni.Partidele demoerat-erestine s-au format prin imbinarea punctului de vedere crestin asupraideilor de dreptate economica si sociala cu cel liberal asupra ideii de democratiepolitica. Aceste partide apara valorile traditonale, in primul rind ale bisericii si ale familiei.In acelasi timp ele sustin programele de asistenta sociala, se pronunta pentru conciliere sicooperare. In cadrul spectrului politic aceste partide se situeaza in centru. Partidele socal-democrate sustin necesitatea crearii unui stat liber cu mijloace pasnice, bazat pe votul


12/25

12

universal, pe respectarea drepturilor civile, pe asigurarea protectiei sociale. Partidele socal-democrate in prezent se confrunta cu necesitatea de a se clasifica in baza principiilorteoretice, deoarece ele au aceeasi origine cu partidele socialiste, comuniste, iata de ce inprezent unele partide se numesc doar democrate, deosebindu-se prin adoptarea principiuluiorganizarii alegerilor periodice democratice si libere, prin retragerea libera de la actul deguvernamint in cazul unui insucces electoral.Intr-o corelatie directa cu esenta partidului, cu rolul si locul lui in sistemul politic, este

intrebarea despre functiile lui. Desi, rolul si semnificatia partidului politic la diferite niveluri:economic, social, cultural, in diiverse conditii istorice, in dependenta de traditiile nationalesunt diferite, pot fi evidentiate unele functii generale. Functiile partidelor politice pot fidivizate in trei categorii:1) functiile care caracterizeaza relatiile partidului cu paturile sociale, cu societatea inintregime;2) functiile realizate in raport cu sistemul politic si cu institutiile lui;3) functiile e reies din problemele organizatiei si din solutionarea problemelor interne cucare se confrunt partidul.In prima categorie de functii deosebim: reprezentarea intereselor sociale, integrarea sociala,

socializarea politica;formularea doctrinei ideologice. Functiile categoriei a doua sunt definite prin elaborareaorientrii, politice si realizairea ei; formarea opiniee publice asupra strategiei doptate,selectarea si inaintarea, candidaturilor la functiile deconducere atit la nivelul departid, cit sila nivelul institutiilor sistemului politic, inclusiv si in organele reprezentative ale puterii destat; partidul creiaza mediul in care isi desfasoara activitatea deputatii. Mediul se creazaprin doua metode carnplementare. Pe de -o parte partidele asigura contactul deputatilor cualegatorii. Iar pe de alta partea partidul impune limitele activitatii deputatilor in parlament .Deputatii cereprezint un partid politicformeaza o fractiune parlamentara care sedeosebeste prinactiunicoordonate.

In cadrul societatii democratice partidele politice exercita un rol major in organizarea siconducerea vietii social-politice. Acest rol se manifesta prin exercitarea, functiilor politice,teoretico-ideologee, de organizare si conducere a activitatii partidului, a functiilor civice.Rolul, atributele, prerogativele functiei politice nu suntla fel in cazul tuturor partidelorpolitice. Partidele politice aflatela guvernare au posibilitat mai mari dea-si indeplinifunctiile politice inprimul rind ele au posibilitatea dea constituisi de aasigurafunctionarea normala a iinstitutiilor puteriifie sfatparlamentul, guvernul). In al doilea rindauposibilitatesaadopte deciziile necesare realizarii practice a obiectivelor fundamentatein program. In al treilearind partidul aflat la guvernare adopta deciziile mai importante sielaboreaza mecanismul realizarilor in practica. Partidele din opoziie pot doar sa monitorizeze, sa influentezeputerea, sareflecte opinia publica, sa organizeze electoratul, saprezicaeventualele disfunctionalitati si nerealizari ale guvernarii. Revenirea la putere,recucerireaacesteia este obiectivul ori-caruipartid aflat in opozitie.Onorindu-si functia teoretico-ideologica, partidele politice elaboreaza programul politic,strategia si tactica corespunzatoare principiilor doctrinare. Partidelesunt oblicate sareactioneze la schimbarile conditiilorsocial- istoticesa-siadapteze propria paradigma lanoul raport al fortelorpolitice. Partidele isi elaboreaza programul politic,strategia si tacticarealizarii lui. In perioadaluptei electoralese intensifica functia competitiva, care poate fiinterpretata ca organizarea, sustinerea si realizarea lupteiideologice impotriva altor partide si


13/25

13

formatiuni politice.Partidele ndeplinesc un sir de functii interne, printre acestea mentionam organizarea siconducerea activitatii organizatiei, mentinerea legaturii permanente cu propriile sub diviziuni,cu membrii si simpatizantii. Formarea si pregatirea propriilor cadre pentru activitatea departid si de stat in conditiile aflarii sau revenirii la putere constituie un aspect functi onalimportant.Fiecare partid are nevoie de sustinerea maselor. Educa rea maselor in spiritul ideologiei

propagate de partid, formarea unei atitudini patriotice la membrii si simpatizantiiorganizatiei, la paturile sociale este concentrata de functia civica a partidului politic.Mecanismul functional al partidului politic implica o structura interna organizatiei. Instructura partidelor politice contemporane evidentiem urmatoarele niveluri:liderul (liderii) si comitetul politic, care detine functii de conducere;aparatul stabil al partidului, cu functii: intermedia re intre conducerea partidului si membriiorganizatiei;activitii, membrii partidului ce nu fac parte din organele de conducere, dar activitatea caroraeste inalt apreciata si snfluenteaza in mod direct asupra sporirii sau scaderii sociale aformatiunii;

membrii partidului, de obicei sunt pasivi, platesc co tizatiile, au carnet de membru. Pentruacestia partidul este doar o organizatie;admiratorii, simpatizantii, alegatorii care nu fac parte din partid se satisfac cu rolul deobservatori, ele participanti la msurile organizate de partid, voteaza in fa voarea partidului.Toate elementele structurale ale partidului politic isi au semnificatia lor si toate contribuie larealizarea functiilor acestui important element al sistemului politic.Pe-parcursul evolutiei istorice se schimba imaginea, pon derea sociala a partidului politic,adica statutul lui, Prin fenomenul institutionalizarii subintelegem definirea statutului juridicsi oformarea juridica a partidului politic. O perioada indelungata, din momentul aparitieidemocratiei politice, ordinea organizrii si activitatea partidelor, erau "n' afara organizrii

juridice a statului. Partidele politice erau apreciate de puterea de stat ca organizaiiparticulare, ase-manatoare cluburilor, asociatiilor create de reprezentantii 228 claselordominante. Atitudinea fata de formatiunile politice se schimba in secolul XX, in perioadapostbelica, in intervalul anilor6070. Anume in aceasta perioada in unele state occidentaleau fost adoptate legi ce reglamentau locul si rolul partidului in viata politica a societatii.Stasiologia evidentiaza doua metode de apreciere a statului juridic al partidelor politice, deevaluare a activitatii lui. Este vorba despre metoda interna si cea externa.Metoda externa de coordonare a activitatii partidelor politice include: adoptarea constitutiei,in continutul careia neaparat este inclus cel putin un articol despre organizarea sifunctionarea partidelor politice si a altor organizatii sociale. De exemplu: in constitutiileRFG, Italiei, Frantei, Greciei, Portugaliei, Spaniei, Nicaragua, Braziliei etc. Sunt articole ceinstitutionalizeaza partidele politice. In Austria, Suedia, Finlanda, Japonia sunt adoptatelegi ce reglementeaz activitatea partidelor politice.In legislatia electorala a SUA, aMexicului, a altor state sunt indicate conditiile de inregistrare si de activitate a partidelorpolitice. In SUA partidul isi cunoaste statutul juride dupa adoptarea unei decizii deJudecatoria Suprema.Prima aprobare a statutului partidului politic ne-o ofera Constitutiile Austriei siCehoslovaciei din anul 1920. Mai tirziu, majoritatea constitutiilor statelor occidentale vorcontine o aprobare a activitatii partidului politic. Desi articolele ce apreciaza statutul juridic


14/25

14

al partidelor difera de la o constitutie la alta, insasi prezenta lor este o realizare. De exempluin art. 49 al Constituiei Italiei, adoptata in anul 1947, se subliniaza: Partidele politice inconditiile pluralismului politic concureaza in problema formarii opiniei poporului sireprezinta elementele principale ale activitii politice.' Organizarea i activitatea lor esteliber, constituional l legitime. Structura lor interna si activitatea sunt subordonateprincipiilor democratice.In art. 41 al Constituiei Republicii Moldova se subliniaza: Libertatea partidelor si a altor

organizatii soeial-politice consta in:Cetatenii pot liber sa se uneasca in partide si alte organizatii social-politice, care contribuie laelucidarea si exprimarea vointei colective a cetatenilor si care participla alegeri in corespundere cu legislatia in vigoare.Partidele si alte organizatii social-politice sunt egale in fata legii,Statul asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partidelor si ale altororganizatii social-politice.4.Partidele si alte organizatii social-politice, scopul si obiectivele carora sunt indreptateimpotriva pluralismului politic, impotriva principiilor statului de drept, impotrivasuveranitatii, a independentei si integritatii teritoriale a Republicii Moldova nu sunt

constitutionale.5. Organizatiile clandestine sunt interzise.Este interzis partidul politic alcatuit, din cetateni straini.Functiile de stat, ocuparea carora este incompatibila cu apartenenta la un partid, suntdeterminate de legea organica.Tezele constitutionale reprezinta temelia reglementarii juridice a activitatii partidelorpolitice.In unele state sunt adoptate legi despre functionarea si organizarea partidelor politice. Deexemplu in legea despre partide, adoptata in RFG in anul 1967 se subliniaza ca partidulreprezinta o uniune a cetatenilor care permanent sau o perioa da indelungata influenteaza

formarea vointei politice a poporului la nivelul federatiei sau a unor teritorii si, intentioneazasa reprezinte poporul in bundestagul german sau in landtan, daca ele pot pretinde real laaceasta, reiesind din dimensiunile si stabilitatea organizatiei lor, din numarul membrilor sidin activitatea lor pe arena politica interna.Legile despre partide definitiveaza ordinea organizarii partidului politic, metodele, temelia,specificul activitatii lor in conditiile unui sistem politic concret, participarea par tidului laalegeri, definirea metodelor de reprezentare a partidului de ca tre stat, care a devenit opractica recunoscuta. Sub aspectul organizarii procesului de instituire al partidelor statele potfi divizate in trei categorii. In prima categorie sunt inc luse statele, in care ordinea organizariipartidelor politice nu este reglementat de legislatie. Partidul este considerat existent dinmomentul declararii propriei decizii. Asemenea experienta politica inregistreaza MareaBritanie si Noua Zelanda.In categoria a doua sunt incluse statele, legislatia carora nu insista asupra inregistrarii oficialea partidului politic in organele puterii de stat. Organizatia capata statut juridic de partid dupaprezentarea unor documente concrete in organul mputernicit al puterii de stat. Suntprezentate de obicei: programul, statutul organizaiei, informaii des pre organele deconducere. Experienta poate fi studiata dupa modelele: RFG, Austriei etc. 'In statele din categoria a treia sunt adoptate acte normative speciale care prevad inregistrareaobligatorie a partidului politic. Partidele sunt inregistrate de organele puterii de stat:


15/25

15

Ministerul Afacerilor Interne (Spania,Italia, Franta); Ministerul Justiiei (Belgia, Olanda);de catre Secretarul de Stat; (Missouri, SUA). In unele state, partidele sunt inregistrate deorganele ce asigura campaniile electorale India, Mexic, Suedia. Mai poate fi intilnitapractica inregistrarii partidelor politice de instantele judiciare.In majoritatea statelor, exceptie face Nicaragua, partidele sunt organizate, fara a fi necesarapermisiunea preventiva a organelor de stat. Insa, pentru a se legaliza partidele trebuie sacorespunda unor cerinte formale sau materiale. Cerinele formale i nclud: denumirea deplin

a partidului, emblema. Legislaia tuturor statelor lumii prevede ca organizatiile sa aibapropria denumire, care s-ar deosebi de denumirea partidelor deja inregistrate, ca denumireai emblema partidului s nu fie asemntoare cu simbolica statului sau cu cea religioas. Inunele state pentru ca organizatia sa obtina statut de partid trebuie sa aiba un numar anumitde membri. De exemplu in Ungaria numarul limita, este de 1000 de membri, in Mexic de6500, in Republica Moldova primele partide democratice se inregistrau cu 300 de membri,iar acum cu 5000.In cerintele impuse pentru inregistrarea partidului si activitatea lui ulterioara sunt incluse siprincipiile organizarii si functionarii lor. De obicei, legislatia impune partidelor principiidemocratice, care nu admit interzicerea de a fi inscris sau excluderea din rindul lor in baza

apartenentei nationale, este important ca deciziile strategice sa fie adoptate la adunriletuturor membrilor sau a reprezentantiilor lor, ca periodic sa-si innoiasca documentele departid,membrii comitetelor de conducere, datele despre resurse financiare si despre cheltuieli.Legea despre partide, de obicei, determina conditiile ii mputernicirile activita tii partiduluipolitic. In unele state, cum ar fi: RFG, Franta, Portugalia etc, puterea prin anumite decizii isirezerva posibilitatea de a interzice unele partide politice.Institutionalizarea partidelor politice cuprinde si chestunea finantarii. Aceasta concretizeazaordinea si volumul finanrii partidelor pot it ice n timpul campaniilor electorale. Prininstituiile sale puterea duce evidena cheltuielilor in campaniile electorale si realizeaza

controlul activitatii financiare. La 17 septembrie 1991 in Republica Moldova a fostpromulgata legea despre partidele politice si alte organizatii social -poiitice.. Continutul legii afost revizuit de mai multe ori, fiind adoptate unele amendamente. Un rol important incoordonarea juridica a partidelor politice din Republica Moldova i -a avut DecretulPrezidential Despre incetarea activitatii structurilor organizatorice a partidelor politice, aorganizatiilor sociale si micarilor sociale din organele puterii de stat, din institutiile siorganizatiile republicii, din 22 august 1991 si Hotrrea Prezidiumului ParlamentuluiRepublicii Moldova Despre partidul comunist al Moldovei din 22 august 1991. Acestedocumente au interzis activitatea Partidului Comunist al Moldovei pe teritoriul republicii siau deschis perspectivele edificarii unui sistem pluralist, piuripartid.Metoda interna de coordonate este realizata de partidul politic prin organele centrale si localede conducere. O problema interna importanta a part idelor politice contemporane o constituiecea a competentei. Organele de conducere ale partidului: congresele, conferintele, comitetelecentrale i nationale etc. Adopta statutul, normele, instructiile pe problemele organizatoriceale structurii si activitaii partidului. Chiar si partidele apreciate drept clasice (neoformateorganizational) cum ar fi partidul republican si cel democrat din SUA, in ultimii ani acorda oatentie sporita problemelor organizationale. In acest scop n anul 1974 a fost adoptat statutulpartidului democratic, iar in anul 1976 conventia nationala a Partidului republican a formulatun sir de norme obligatorii pentru membrii organizatiei.


16/25

16

Clasificareapartidelor politice. Tipologia sistemului de partid.In timpul Revolutiei franceze de la sfrltul secolului al XVIII -lea are loc un eveniment carecontribuie la clasificarea partidelor politice. La prima sedinta a Conventiei nationale organul suprem legislativ si executiv al primei republici franceze, dep utati s-au divizat in

trei blocuri, ocupind respectiv locurile din partea stinga a presedintelui elementeledecisive ale revolutiei iacobinii: locurile din partea dreapta le -au ocupat jirondinii, carepropagau incetarea miscarilor si transformrilor revolutionare. In centrul salii s-au asezat ceice pledau pentru dezvoltarea, evoluarea treptata a even imentelor. Din acest momentpartidele, organizatiile si miscarile soeial-politice se divizeaza in trei categorii: de stinga,de dreapta si de centru. Prin formula de stinga de fapt se subntelege fortele re -volutionare dupa ideologie, metode si mijloace de activitate. Formula de dreapta le unesepe cele conservatoare, iar cele centriste sunt numite fortele, care depasesc confruntarileextremiste si tind spre consens, spre colaborare.In lumea contemporana activeaza o diversitate imensa de partide politice, de aceea trebuie saretinem, ca tipologizarile lor sunt conventionale. Desi au multe asemanari, partidele isipastreaza specificul lor. Scopul diferitor clasificAri ale partidelor politice const nptrunderea n esena i natura partidului politic, In descifrarea posibilitatilor lor potentiale.Stasiologia contemporana evidentiaza urmAtoarele criterii de clasificare a partidelor politice:temelia sociala orientarea ideologica, participarea la realizarea puterii politice, principiulorganizarii interne, temperamentul politic etc.In baza temeliei sociale partidele se impart in organizatiile ce apara interesele diferitor paturisociale. De exemplu: partidul burghez, muncitoresc, taranesc etc.Criteriul ideologic, doctrinar ne ofera asa categorii de partide si organizatii politice cum ar fi:ideologice, politice sau conceptuale; pragmatice sau electorale, asa numitele partide-masinacarismatice. Partidele ce dispun de un program ideologic sau propaga o anumita conceptiedespre lume se divizeaza dupa doua criterii ce corespund orientrii ideo logice a doctrinei siatitudinii fata de realitate in anul 1951 M. Duverger in conformitate cu primul criteriu apropus termenul de familie politica, prin care subntelegea ori entarile politice care aucontribuit la aparitia mai multor partide occidentale, printre care mentionam: liberalii,crestinii, socialistii etc. Concretizindu-si criteriul. Duverger evidentiaza 8 grupuri de partide:Pa r t i d e 1 e l i b e r a l e .Acestea sunt caracterizatein baza experientei partidelor liberale din Marea Britanie,Italia,

Canada, a partidului libertatii democratice din RFG. In Republica Moldova un astfel departid a fost PartidulRenasterii si Concilierii. In anul 1947 a fost infiintata InternationalaLiberalilor, Actualmente activeaza 52 de partide. o n f e s i o n a l e Care utilizeaza activ ideologia religioasa. E vorba despre Partidul crestin democrat alfrontului popular din Moldova. Uniunea crestin -democrata din RFG, Partidul social-erestindin Belgia.S i a 1 - d e m r a t i e si s o c i a l i s t e.Acestea generalizeaza experienta acumulata de: Partidul laburist din Marea Britanie;

Partidul social-democrat din RFG, Partidul socialist francez, Partidul socialist din Austria;partidul social-democrat si socialist din Italia, Partidul muncitoresc social-democrat din


17/25

17

Elvetia etc. In anul 1951 a fost infiinata Internationala Socialista, care unea pina ladestramarea URSS 75 de partide. In Moldova este inregistrat partidul social-democrat.C o m u n i s t e .Partidul comunist din China, Partidul comunist francez, Partidul comunist portughez,

Partidul comunist din Finlanda, Partidul comunist din India, Partidul comunist din Japonia,Partidul comunist din Rusia etc. In Republica Moldova Partidul comunitilor a fostinregistrat la 8 aprilie 1994.

P a r t i d e l e c o n s e r v a t o a r e .Partidul conservator din Marea Britanie, Partidul republican din SUA, Partidul liberal-democratic din Japonia etc. In anul 1983 a fost infiintata Uniunea democratica internationala,care cuprinde toate partidele conservatoare. Majoritatea partidelor crestin-demoeratice suntsimultane si conservatoare de dreapta. . .N a t i o n a l e s i n a t i o n a l i s t e .Partidul national democratic din Austria, Frontul democratic al francofoniior Si Palcsusii din

Belgia etc. In Republica Moldova a fost inregistrat Partidul national-crestin, Frontul popularal gagauzilor etc.F a s c i s t e . Apar in statele in care cindva a fost instaurat regimul fascist sau pro fascist. In

Italia activeaza Fortele nationale de dreapta; in Spania -Forta noua; Confederatia Nationala aveteranilor razboiului civil; in Germania- Partidul national-democrat.M o n a r h i e.Partidele pragmatice, desi utilizeaza lozinci atractive in perioada desfasuraii depline acampaniilor electorale, n-au programe ideologice si isi propun sa mobilizeze majoritateaelectoratului pentru a cistiga alegerile. In aceasta categorie sunt inscrise Partidul republicansi Partidul democrat din SUA.

Aparitia si evolutia partidelor politice

Activitatea politica in societate se realizeaza nu numai prin intermediul statului, a institutiilorsi organismelor ce tin de acesta, ci si printr -o vasta si complexa retea de organizatii siinstitutii extrastatale. Dintre acestea cele mai vechi si importante sunt partidele politice.Notiunea de partid are o vechime milenara, ea deriva in majoritatea lumilor moderne dinlatinescul pars-partis si desemneaza intr-o acceptiune semnatica: o grupare de oameniconstituita in mod voluntar, animati de ace leasi idei, conceptii, interese, scopuricareactioneaza in comun in baza unui program, in vederea realizarii acestora. Partidelepolitice nu au avut aceiasi pondere, semnificatie si valoare in toate oranduirile sociale.Trebuie facuta o delimitare neta intre asa-zisele partide ce au existat in sclavagism sifeudalism, fata de cele din societatea moderna, capitalista. Primele asocieri mai mult sau maiputin organizate si stabile apar in sclavagism si apoi in eudalism, ele asemanandu -se foartemult cu societatile secrete, oculte, congregatiile, corporatiile, ordinile existente in acestesocietati. Asemenea "partide" apar in statele grecesti Sparta, Atena, in Imperiul Roman. Larandul lor, oamenii politici de vaza ca Cicero, Catilina, Fratii Grachus, Pompei, C ezar isiconstituie si ei propriile lor "partide". In feudalism, ca urmare a predominarii formeimonarhiei absolute in organizarea si conducerea societatii, chiar si in aceasta forma, partidele


18/25

18

decad. De regula, in societatea medievala asa -zisele partide apar in interiorul nobilimii, intreforma sa laica si ecleziastica, iar catre sfarsitul acestei societati, intre nobilime si starea a III -a ce grupa elementele viitoare burgheziei si masele populare. Referitor la partidismulspecific sclavagismului si feudalismului se pot face urmatoarele aprecieri: -In acestesocietati, partidele nu au constituit entitati politice de sine statatoare, institutii ale structuriisi functionalitatii vietii politice. Drept urmare, ele nu aveau nici un rol in definirea sicaracterizarea regimurilor politice din aceste societati; Partidele politice din aceste

societati nu desfasurau o activitate permanenta, ci una sporadica, efemera, nefiind bazata peun program politic coerent si clar. De regula, ele urmareau realizarea unor i nterese personalesau oculte si dupa atingerea obiectivului propus sau a infrangerii, isi incetau activitatea si sedestramau; Aceste grupuri nu au reusit sa atraga in circuitul vietii politice toate clasele sicategoriile vietii sociale, ci dimpotriva, importante segmente sociale, cum era cazul sclavilorin antichitate, al taranilor, maselor populare in feudalism, al tinerilor, femeilor au ramas inafara perimetrului actiunii lor; Nefiind componente structurale, institutionale si functionaleale vietii politice, acest gen de partide nu au putut juca un rol sau o functie deosebita insocietate, in organizarea si conducerea acesteia. Ele nu au contat in viata politica a acestorsocietati. In acceptiunea moderna a termenului, ca institutii politice bine contur ate, cu statute

si programe clar fundamentate, cu activitate organizata si permanenta in care au acces toateclasele si categoriile sociale, cu rol major in organizarea si conducerea societatii, partidelepolitice apar odata cu societatea moderna, cu capit alismul. Geneza partidelor politicemoderne trebuie cautata in perioada trecerii de la feudalism la capitalism, in timpul lupteiantifeudale purtate de burghezie. Revolutiile burgheze, dar si opozitia vechii clase feudalevor da nastere la fundamenteledoct rinar-politice si odata cu acestea si la instrumenteleaplicarii lor-partidele politice. In aparitia si impunerea partidelor politice au contribuiturmatorii factori: -lupta antifeudala. In cadrul acestei lupte burghezia avea nevoie desprijinul maselor populare care insa trebuiau constientizate, organizate si conduse. Partidelepolitice au constituit tocmai acele instrumente prin care burghezia a organizat si condus lupta

generala antifeudala. La randul ei, vechea clasa feudala pentru a -si apara privilegiile siinteresele in lupta cu burghezia, si-a creat si ea propriile sale partide politice; -Noul sistem deconstituire si exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe noi valori si principii, ca cel alreprezentativitatii, al eligibilitatii, al democrat ismului au impus necesitatea constituiriipartidelor politice moderne. Partidele politice se interpun intre marea masa a alegatorilor siorganismele si institutiile reprezentative democratice. Tot partidele sunt cele care creeazaprin reprezentantii lor alesi institutiile politice (parlamentul, guvenul, institutia sefuluistatului) si tot ele, prin aceiasi reprezentanti, le asigura functionalitatea; -In multe tari,partidele politice s-au nascut din cerinta realizarii unor sarcini si obiective ale luptei deeliberare nationala, de constituire sau desavarsire a statului national. In aceste situatii,partidele politice au fost singurele care au reusit sa uneasca intr -o singura forta social-politica pe cei interesati in lupta nationala, sa asigure acesteia un p rogram coerent si clar,precum si strategia si tactica necesara realizarii sale. Repere teoretice privind definireapartidelor politice. Problema definirii partidului politic a constituit si constituie si astazi unsubiect de disputa atat in literatura politologica, in stasiologie cat si in sociologia politica. Pemarginea acestei teme apar o mare diversitate de opinii, pareri, unele pun accentul pe laturainstitutionala, organizatorica-program, functii sau rol social. Altii reduc partidul politic laputere, la obtinerea si mentinerea acestuia. Max Weber considera partidul politic oasociatie de oameni liberi, voluntar constituita, necesara societatii cu un anumit program, cu


19/25

19

obiective ideale sau materiale. O definitie cuprinzatoare a partidului politic o da SigmundNeumann: Partidul politic este organizatia inchegata a fortelor politice active ale societatii,preocupate de controlul asupra puterii guvernamentale. Si in cadrul gandirii politice romnestiinterbelice si postbelice au existat preocupari in definirea partidului politic ca la PetreNegulescu, Dimitrie Gusti, M. Manoilescu sau mai recent la Ovidiu Trasnea si VirgilMagureanu. Sintetizand, putem aprecia ca partidul politic este o personalitate colectiva,caracterizata printr-o reunire voluntara, cu o gandire si actiune proprie, cu o unitate de

scopuri, interese si idei, toate grupate pe un fundament politic -ideologic acceptat si insusit demembrlor.

Trasaturile partidelor politice

Ca entitatati de sine statatoare, cu structuri si functii proprii, partidele politice se deosebescatat de organismele si institutiile statale, cat si cele extrastatale printr -o serie de trasaturi,note distincte: -Partidele politice se constituie si actioneaza pe baza voluntarismului, aliberului consimtamant al membrilor sai; -Obiectivul fundamental al activitatii oricarui partidpolitic il constituie problema puterii, sub toate ipostazele sale, ale detinerii si exercitarii ei, acontrolului sau influentarii ei, sau a cuceririi. De aceea, intr-un stat democratic lupta pentruputere este o lupta intre partide, intre doctrinele si programele politice promovate de acestea;-Orice partid politic dispune de o anumita structura organizatorica si de conducere, cu organeproprii de conducere locale si centrale, intre acestea existand o stransa legatura si corelatie.

In cadrul organizarii si activitatii partidelor politice, un rol important il au statutele, codurile,regulamentele lor. In ele sunt inscrise principiile si valorile pe care acesta se intemeiaza sifunctioneaza, organele sale locale si centrale de conducere, durata si modul lor dedesemnare, drepturile si obligatiile membrilor de partid, pozitia, atitudinea partidelor fata deprincipalele probleme interne si externe, obiectivele si sarcinile urmarite de acesta, strategiasi tactica aplicata, relatiile cu alte partide si formatiuni politice, etc. -Partidul politic isidesfasoara activitatea in baza unui program politic care se fundamenteaza pe o anumitadoctrina. Pogramul orienteaza si directioneaza activitatea partidului, ii da sens si finalitate.Intr-o forma sintetizata in program isi gasesc fundamentarea si exprimarea intereselor siaspiratiile clasei, grupului social al carui produs este respectivul pa rtid; -Partidele politicesunt caracterizate printr -o mare deversitate de fundamente doctrinar -politice: liberalism,neoliberalism, conservatorism, neoconservatorism, social -democrat, democrat-crestin. Toateacestea reflecta pe de o parte diversitatea inte reselor grupurilor sociale pe care le reprezinta,iar pe de alta, parte existenta in societate a unei diversitati de opinii, idei, solutii, alternativein realizarea lor, in organizarea si conducerea vietii sociale. In ceea ce priveste denumireapartidelor politice, acestea pot aparea sub o diversitate de nume in care poate fi sau nuinclusa cea de partid, ea putand fi inlocuita cu cea de conventie, front, hunta, asociatie. Desidenumirile sub care apar si fiinteaza partidele politice nu exprima exact si in totdeaunapozitia partidului sau a grupului social ce-l reprezinta, includerea in titulatura acestuia a unor


20/25

20

notiuni, ca cea de liberal, conservator, social -democrat, democrat-crestin, sau demuncitoresc, taranesc pot sa exprime fundamentul lor doctrinar -ideologic si compozitia lorsociala, dar nu obligatoriu si in mod automat. Partidele politice sunt caracterizate de o maremobilitate sociala. Ele sunt sisteme politice deschise, in ele pot intra si iesi membri. Ininteriorul lor pot lua nastere diferite grupuri, fractiuni care pot dinamiza, conserva activitateapartidului, ii pot impune o noua orientare, un nou fundament politic ideologic si un noupogram. In situatia de mari divergente de opinii, conceptii, fundamente ideologice si

programatice, aceste grupuri, fractiuni pot iesi in afara partidului, il pot scinda si pot danastere unui nou partid politic.

Functiile partidului politic

In cadrul oricarei societati democratice partidele politice exercita un rol major in organizareasi conducerea vietii social-politice. De regula acest rol exprima, se manifesta prin functiileexercitate de partidele politice. -functia politica. Rolul, atributele, prerogativele acesteifunctii nu sunt la fel in cazul tuturor partidelor politice. Partidele politice aflate la putere au

rol major in constituirea si functionarea principalelor institutii statale (parlament, guvern), inluarea deciziilor si aplicarea acestora, in organizarea si conducerea vietii social -politice. Inschimb pentru partidele aflate in opozitie rolul acestei functii este de a monitoriza, de ainfluenta puterea, de a prezenta opiniei publice, electoratului, eventualele disfunctionalitat i sineimliniri ale acesteia sau masuri, decizii neconstitutionale. Revenirea la putere, recucerireaacesteia este obiectivul oricarui partid aflat in opozitie. -functia de organizare si conducere aactivitatii partidului, de mentinere a unei permanente le gaturi, comunicatii cu propriileorganizatii, membrii si simpatizanti. Formarea si pregatirea propriilor cadre pentru activitateade partid si de stat in conditiile aflarii sau revenirii la putere, constituie de asemenea oimportanta atributie a acestei functii. Functia teoretico-ideologica vizeaza mai multe

obiective:*dezvoltarea si adaptarea propriei paradigme doctrinare la conditiile social -istorice,laobiectivele si sarcinile urmarite de partid;*elaborarea programului politic, a strategiei si tactic ii politice a partidului;*organizarea, sustinerea si ducerea luptei ideologice impotriva altor partide si formatiunipolitice. Aceasta functie devine deosebit de activa in perioada luptei electorale, eaorganizand, orientand si conducand lupta politica a partidului. -functia civica, formativeducativa si patriotica atat a propriilor membrii de partid cat sisimpatizantiilor.

Tipuri de partide politice contemporane

Din momentul aparitiei lor si pana astazi, au existat si au functionat mai multe tip uri departide politice.1)partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei paradigme doctrinare, aunei filozofii ideologice, ex.partidul liberal, conservator, social -democrat, etc.2)partidele istorice - aparitia si functionalitatea acestora este legata de anumite momente,


21/25

21

obiective istorice, eliberarea nationala, constituirea statului national, modernizarea acestuia,etc. Aparand intr-o anumita conjuctura social-istorica, activitatea acestor partide, insasiexistenta lor este limitata in timp, tine de anumite regimuri politice, epoci istorice care audisparut, au apus. Acolo unde inca mai exista, ele se mai mentin ca tendinte, fara a mai puteajuca un rol major in viata politica a societatii.3)partide de interese. Principalul mobil al aparitiei si functionalitatii lor l-a constituitrealizarea unui anumit interes care poate fi: national,nationalist, religios, economic, de grup,

de clasa sociala, local, zonal, etnic.Ex: partidele ecologiste, etnice (U.D.M.R.), P.R.M.,partidul automobilistilor, partida romilor, etc.4)partide de tendinta. Sunt acele partide al caror mobil al aparitiei si fiintarii tine de opinia,interesul unor largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitati si obiective social politice.5)partide personale sunt create in jurul unor personalitati, de regula politice si beneficiaza deprestigiul, influenta, forta si carisma acestora. Ex.:partidul golist in Franta, creat in jurulpersonalitatii lui Charles de Gaulle.6)partide de cadre se constituie si reunesc un numar mic de membrii, dar cu deosebita forta sienergie, calitati organizatorice si politice care pot influenta si activiza importante grupuri sisegmente sociale. In unele cazuri pot capata un caracter elitist.

7)partide de masa-pun pe primul plan numarul membrilor si mai putin sau deloc au invedere calitatea acestora. Prin partidele de masa se incearca subordonarea, dominareasocietatii de catre un singur partid. O asemenea stare este caracteristica regimurilor totalitare,asa cum au fost cele fasciste si comuniste. Monopolizand puterea, ideologia, impunandu -sicu forta vointa in societate, asemenea partide nu pot fi caracteristice sistemului democratic.

Sisteme partidiste

Sistemul partidist are in vedere modul de structurare, de functionare a pa rtidelor politice incadrul vietii politice dintr-o societate. El se refera cu precadere la numarul partidelor politicecare exista intr-o societate si prin a caror participare se deruleaza, se realizeaza viata politicadin cadrul acesteia.Notiunea de sistem partidist a fost folosita pentru prima oara in perioada interbelica si aveain vedere numarul si natura partidelor politice dintr -o societate care erau angajate in viatapolitica.De regula, sistemele partidiste se reduc la numarul partidelor politic e din societate, totusiconsideram ca asemenea analiza este reductionista, limitativa, intrucat nu este posibil unstudiu pertinent al sistemului partidist dintr-o societate fara a avea in vedere natura doctrinar

ideologica a fundamentelor politice.In cadrul sistemului partidist trebuie sa intre toate partidele din societate, indiferent demarimea, rolul si statutul lor in societate, de fundamentele si orientarile ideologice. Facemaceasta precizare, intrucat exista tendinta de a exclude din sistemul pa rtidist, partidele micisau cele care nu au fost la putere si nici nu pot ascede la aceasta.Sistemul partidist nu a fost si nu este identic in toate societatile, ci el depinde in fiecare tarade o serie de factori:-momentul aparitiei capitalismului si al afirmarii burgheziei;


22/25

22

-natura regimului politic;-nivelul organizarii si functionarii vietii politice in general, a celei partidiste in special;-obiectivele si sarcinile urmarite in plan social, economic, politic sau national, cum ar fidezvoltarea, modernizarea social-economica sau politica, in special cea legata dedemocratism, sau infaptuirea unor obiective ale luptei de eliberare nationala;-anumite traditii istoric-nationale.Astazi sistemul partidist se structureaza si evalueaza in functie de doua criterii esentiale:

1) al numarului partidelor politice dintr -o societate care prin aceasta dau si asigurafunctionalitatea vietii politice. Din acest unghi de vedere avem urmatoarele tipuri de sistemepartidiste:a)monopartidisteb)bipartidistec)pluripartidiste2)al paradigmei doctrinare si ideologice

Sisteme monopartidisteMonopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate peexistenta si functionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste inimprejurari diferite, fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial alaparitiei partidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresist e de esentaburgheza s-au grupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor obiectiveale luptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea subdezvoltarii,

etc.). In aceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate programatica coerentas-au grupat intr-un singur partid politic.Aceste situatii au fost momentane, de circumstanta si pentru perioada respectiva au fost chiarnecesare, ele totusi nu au constituit caracteristica determinanta a vietii politice. Importanteste ca aceste stari sa nu se permanentizeze, intrucat pot conduce usor la instaurarea unorregimuri dictatoriale;-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionarepentru a-si instaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist. Asa a fostcazul in perioada interbelica cu regimurile fasciste din Germania si Italia. Unipartidismul afost de asemenea caracteristica majora, determinanta a regimurilor comuniste din Europa

rasariteana, Asia si America Latina.Sistemul monopartidist a fost prezent si in Romania in cel putin doua momente istorice.Primul in 1938, cand regele Carol al II-lea a interzis partidele politice, creand FrontulRenasterii Nationale, ca partid unic si pentru o scurta perioada de timp in 1940, in timpulasocierii la guvernare, de catre generalul Antonescu, a legionarilor.Al doilea moment si cel mai lung si greu este cel din perioada regimului comunist 1948-1989.Prin esenta sa, sistemul monopartidist este fondator si generator de regimuri nedemocratice,dictatoriale.


23/25

23

Sisteme bipartidiste

Bipartidismul este sistemul intemeiat pe existenta si functionalitatea a doua partide politice.El se intalneste in aproape toate fazele vietii partidiste, democratice, la inceputul acestuia, inperioada de dezvoltare si maturizare a sa.

Factorii care au condus la aparitia sa au fost multipli si diversi.Momentul aparitiei bipartidismului poate fi legat de cel al aparitiei partidelor politice, inspeta a luptei antifeudale, cand cele doua forte combatante -burghezia si cea feudala, s-auorganizat fiecare intr-un partid politic opus, de regula liberal si conservator.Bipartidismul apare si din necesitatea crearii opozitiei politice si implicit a alternanteipolitice in organizarea si conducerea societatii.Democratismul politic a determinat si el aparitia bipartidismului. In multe cazuri,bipartidismul a constituit fundamentul pe care s -a nascut si dezvoltat pluripartidismul.

Sisteme pluripartidiste

Pluripartidismul a aparut in perioada interbelica si s-a extins indeosebi dupa cel de-al doilearazboi mondial in tarile din Europa occidentala. Cauzele ce au condus la aparitiapluripartidismului constau in:-impunerea si generalizarea votului universal.Acest fenomen politic a adus in planul vietii politice multiple si diverse grupuri si segmentesociale care pentru a-si promova interesele, a se exprima si manifesta in viata politica si -aucreat propriile partide politice;-Complexitatea vietii sociale, diversitatea intereselor, optiunilor grupurilor si categoriilorsociale a determinat aparitia unor noi paradigme doctrinare si ideologice care, pentru a se

materializa si exprima in practica sociala aveau nevoie de propriile partide si formatiunipolitice; ex. doctrina comunista -partidele comuniste, doctrina ecologista, democrata, crestinasau social-democrata-partidele ecologiste, crestin-democrate sau social-democrate, etc.-Dezvoltarea si amplificarea democratismului politic a impus, de asemenea, aparitia unorpartide politice.Prin principiile si valorile pe care le promoveaza, multitudinea optiunilor politice siideologice ce se confrunta, atat sistemul bipartidist dar indeosebi cel pluripartidist,intemeiaza sistemele politice democratice.Primul sistem bipartidist a fost creat in Anglia iar cel mai reprezentativ este astazi cel dinS.U.A.

Si in Romania pana la primul razboi mondial in anumite perioade prin prezenta Partiduluiliberal si a celui conservator se poate vorbi de un sistem bipartidist. Pluripartidismul a fost sieste prezent si in societatea romaneasca atat in perioada interbelica 1944 -1947 si indeosebidupa 1989.


24/25

24

Sistemul partidist doctrinar-ideologicPrezenta pluripartidismului, a numeroase si variate orientari doctrinar-ideologice a impusstructurarea sistemului partidist contemporan si in functie de acest ultim aspect, adica cel alparadigmei doctrinar politice.Din aceasta perspectiva, partidele politice se pot structura in tre i mari grupe:a)gruparea partidelor de dreapta cu diferite nuante, de dreapta, de centru dreapta sau deextrema dreapta. In aceasta categorie sunt incluse partidele cu orientare de dreapta, partidele

conservatoare, neoconservatoare, liberale, neoliberale, republicane, etc. In cadrul orientariide extrema dreapta sunt considerate partidele fasciste, neofasciste sau cele ale noii drepte.b)gruparea partidelor de centru cuprinde in general partidele democrat -crestine, social-crestine si ecologiste;c)gruparea partidelor de stanga. Este o grupare mai larga in cadrul careia se pot face diferitenuantari ca cea de stanga, de centru stanga si extrema stanga. In categoria celor de stanga sicentru stanga pot fi incluse partidele socialiste, social -democrate, radicale si chiar uneleoccidentale. In cele mai multe cazuri insa, partidele comuniste fac parte din cadrul partidelorde extrema dreapta.

Concluzie

Existena partidelor politice, ca fenomen politic, reprezint un element esenial al unei vieidemocratice. ntre partidism i democraie exist o relaie direct, biunivoc, n sensul cdemocraia ncepe s se manifeste cu adevrat o dat cu apariia dezvoltrii partidelor cainstituii politice, acestea putnd s desfoare o activitate sistemati c i de amploare numaintr-un climat democratic autentic.Apreciat ca "una dintre cele mai sugestive i mai interesante personaliti colective", partidul

politic apare ca element i factor al sistemelor i aciunilor politice, sub nfiri variate ioriginale.Preocuprile pentru nelegerea i tratarea partidului au sporit pe msura evoluiei istorice aacestuia i a dezvoltrii gndirii social -politice. n acelai timp, specialitii care se apleacasupra studierii partidelor politice relev att vastitatea temei, ct i dificultile n realizareaunei lucrri exhaustive n legtur cu acest fenomen, datorit diversitii sale. MauriceDuverger, de pild, apreciaz n cunoscuta sa lucrare "Partidele politice" c definireapartidului nu poate fi dect "vag, conjunctural, aproximativ". Rspunznd unor tendineostile instituionalizrii partidelor politice i plednd pentru necesitatea lor ca o condiie sine -qua-non a afirmrii democraiei, Duverger subliniaz c "A le refuza nseamn a refuza s

acioneze. Dac ar fi adevrat c democraia este incompatibil cu ele, aceasta ar nsemna cdemocraia este incompatibil cu condiiile epocii noastre".


25/25

Bibliografie

1. Stiinte politice, Rosca Liudmila, Chisinau 2005,

2. D. Gusti, Partidul politic - Sociologia unui sistem al partidului politic, n Opere, vol.IV, Editura Academiei, Bucureti, 1970, p. 95

3. M. Duverger, Les partis politiques, Lib. Arman Colin, Paris, 1967, p. 468

4. Aristotel, Statul Atenian, Ed. Casa coalelor, Bucureti, 1944, passim

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-nicolaev
View:	227 times
Download:	0 times

50460955 Partdul Politic Referat

Documents