Numrul total al membrilor Congresului este de 535, la care nu se poate aduga vicepreedintele Statelor Unite (cu anumite excepii notabile), dei, prin lege, acesta este preedinte al Senatului. Acest numr de 535 rezult prin sumarea celor 435 de membri ai House of Representatives, reprezentnd cele 435 de districte electorale din Statele Unite, care sunt periodic ajustate proporional cu distribuia populaiei n teritoriu, cu numrul de 100 de senatori, ntotdeauna cte doi pentru fiecare din cele 50 de state ale SUA.

Preedinte al Statelor Unite ale Americii (cteodat abreviat n englez ca "POTUS" conform President of the United States) este eful statului american fiind simultan preedintele i eful guvernului Statelor Unite ale Americii. n multe ri, cele dou funcii sunt separate, preedintele unei ri nefiind i primul ministru al aceleiai ri. Conform Constituiei SUA, preedintele n exerciiu este i ef de guvern (n englez chief executive) al guvernului federal al Statelor Unite i totodat comandantul suprem al forelor armate.

folosit de preedintele Hayes n 1880 i a fost ultima dat modificat n 1959 prin adugarea celei de 50-cea stea pentru Hawaii

Toti presedintii SUA, ordonati cronologic1. George Washington2. John Adams3. Thomas Jefferson4. James Madison5. James Monroe6. John Quincy Adams7. Andrew Jackson8. Martin Van Buren9. William Henry Harrison10. John Tyler11. James K. Polk12. Zachary Taylor13. Millard Fillmore14. Franklin Pierce15. James Buchanan16. Abraham Lincoln17. Andrew Johnson18. Ulysses S. Grant19. Rutherford B. Hayes20. James Garfield21. Chester A. Arthur22. Grover Cleveland23. Benjamin Harrison24. Grover Cleveland25. William McKinley26. Theodore Roosevelt27. William Howard Taft28. Woodrow Wilson29. Warren G. Harding30. Calvin Coolidge31. Herbert Hoover32. Franklin D. Roosevelt33. Harry S. Truman34. Dwight D. Eisenhower35. John F. Kennedy36. Lyndon B. Johnson37. Richard M. Nixon38. Gerald R. Ford39. James Carter40. Ronald Reagan41. George H. W. Bush42. William J. Clinton43. George W. Bush44. Barack Obama

Intre 1607 si 1733, Anglia a nfiinat 13 colonii pe coasta rsritean a Americii de Nord. Prima colonie englez a fost Virginia, ntemeiat n 1607 de o companie nfiinat prin ordonan regal. Alte 12 colonii au luat natere n urmtoarele decenii. Existau diferene n modul de nfiinare a coloniilor. Unele erau colonii regale (precum Virginia), altele nfiinate din iniiativ particularilor (Maryland), altele aparineau unor comuniti religioase (de exemplu, Pennsylvania. n 1770, n aceste colonii triau 2,2 milioane de oameni, majoritatea emigrani din Insulele Britanice. Modul de organizare al acestora era diferit, relaiile dintre colonii erau superficiale. Dou trsturi i uneau totui pe locuitorii lor: religia protestant i practica autoguvernrii, adic dorina de a-i decide singuri soarta. America s-a nscut, aadar, sub semnul luptei pentru libertatea individului.

n momentul adoptrii Declaraiei de Independen fa de Regatul Marii Britanii la 4 iulie 1776, cele 13 colonii au devenit juridic 13 state suverane independente, chiar dac Marea Britanie nu a recunoscut acest fapt dect cu ocazia Tratatului de la Paris, 1783, semnat n ziua de 3 septembrie 1783 i ratificat de Congress-ul Statelor Unite pe 14 ianuarie 1784. Aceste 13 state suverane au devenit 14 n 1777, odat cu organizarea teritoriului ce cuprinde statul Vermont de azi ca Republica Vermont. Pentru o scurt perioad de timp, mai exact pn la adoptarea Constituiei SUA, aceste 13, apoi 14 entiti politice au fost cu adevrat naiuni suverane.Statele Statelor Unite ale Americii dup data admiterii n Uniune

Revoluia americanRzboiul pentru independenConstituia din 1787Congresul Statelor Unite

Expansiunea Statelor Unite ale AmericiiAlaskaTexas

primul contact european cu Alaska a avut loc n anul 1741, atunci cnd Vitus Bering a condus o expediie;prima aezare permanent european a fost fondat n 1784, cand compania ruso-american a efectuat un program extins de colonizare la mijlocul anilor 1800;ruii nu au colonizat complet Alaska, iar colonia nu a fost niciodat foarte profitabil;William Seward, secretarul de stat american, a negociat cu ruii pentru cumprarea Alaski, n anul 1867 pentru 7.2 milioane dolari. Alaska a fost vag reglementat de militari iniial, i a fost neoficial un teritoriu al Statelor Unite din 1884.construirea de baze militare a contribuit la creterea populaiei din unele orae din Alaska; Alaska a fost proclamat oficial un stat pe 3 ianuarie 1959. Alaska

nc din 1837, republica a fcut mai multe ncercri de a negocia anexarea cu Statele Unite;Texas a fost anexat n cele din urm, atunci cnd James Polk a ctigat alegerile din 1844;la 29 decembrie 1845, Congresul a recunoscut Texas pentru SUA ca o stare constitutiv a Uniunii;cnd a fost anexat Texas, Mexic a rupt relaiile diplomatice cu Statele Unite.

TexasRzboiul civil- monument n Texas.

Barack Obama 2009George W. Bush 2001John Kennedy 1961Franklin Roosevelt 1945James Madison 1809Abraham Lincoln 1860

Cand vorbim despre superstitiile legate de numere, nu se poate trece peste una dintre acestea, poate cea mai cunoscuta in toata lumea si anume, superstitia legata de numarul 13. Se stie ca in S.U.A exista cladiri cu multe etaje si ca in majoritate, acestea nu au al 13-lea etaj ; de fapt el exista, dar este numerotat eufemistic ca fiind 12 bis, sau se trece direct de la 12 la 14 si acest lucru se intampla si la cladirile de locuit si la hoteluri si la blocurile care adapostesc mari companii sau corporatii ; nici numerele caselor nu scapa de aceasta superstitie. Numarul 13 este subiect principal al superstitiilor, mai mult decat zilele saptamanii ; de altfel, americanii se tem mai putin de marti - 13 sau vineri - 13, cat de tare se tem de Joia Neagra , superstitie care isi are radacinile in joia crashului bursier din 1929, care a dat semnalul Marii Crize economice mondiale.c

Superstitiile legate de nunta au patruns cel mai repede , si acum tinerele mirese poarta neaparat ceva nou, ceva vechi, ceva imprumutat si ceva albastru; se zice ca mirele nu trebuie sa vada mireasa inainte de nunta propriu-zisa.Apoi vin diferitele sarbatori cu alaiul lor de superstitii. De Sf.Valentin- adoptat si la noi - trebuie sa respecti superstitia de a trimite valentine, ilustrate colorate, cu inimioare si alte semne de dragoste ; cine nu trimite si nu primeste aceste semne de Sf.Valentin, nu se va casatori in anul acela. De Anul Nou exista superstitia sarutului la miezul noptii ; cu cine te saruti - cu acela te vei casatori ; sau ca sa ai noroc tot anul cel nou trebuie sa mananci mazare in aceea noapte.

Cu toate ca Halloween este sarbatorit acum si la noi, se cunoaste despre aceasta sarbatoare foarte putin, iar superstitiile ei sunt aproape necunoscute. Cateva dintre ele, sunt in legatura cu fetele de maritat care spun ce trebuie sa faci ca sa-ti vezi ursitul in noaptea de Halloween. Daca vei coji un mar si vei arunca peste umar coaja lui, initiala formata de coaja iti arata initiala ursitului tau. Se pot face si preziceri despre cat vei trai: cojind mere in noaptea de Halloween, tinerii afla cine va trai mai mult, adica acela care obtine cea mai lunga coaja. Sa nu uitam ca Halloween este noaptea spiritelor; daca un liliac inconjoara o casa de trei ori in noaptea aia, acolo va muri in curand un om.

Americanii sarbatoresc joi Ziua Recunostintei (Thanksgiving Day) prilej pentru a trece in revista si a multumi pentru ce le-a adus bun anul care se apropie de final. Ziua Recunostintei se serbeaza in familie, printr-o cina, a carei piesa de rezistenta este curcanul la cuptor.La americani, sarbatoarea se prelungeste pe parcursul a patru zile, pana la sfarsitul weekend-ului. Zilele de joi si vineri sunt libere pentru majoritatea americanilor.

Cele treisprezece colonii au fost ale Imperiului britanic din America de Nord care au semnat Declaraia de Independen n 1776, devenind state suverane, independente si alctuind entitatea statal federal a Statelor Unite ale Americii.Noua Anglie:Provincia New HampshireProvincia Massachusetts BayColonia Rhode Island i Plantaiile ProvidenceColonia Connecticut Coloniile de mijloc: Provincia New YorkProvincia New JerseyProvincia PennsylvaniaColonia DelawareColoniile Cheasapeake: Provincia MarylandColonia i Dominionul VirginiaColoniile de sud: Provincia North CarolinaProvincia South CarolinaProvincia Georgia

congresul a mobilizat o armat de voluntari condus de generalul . Aceast lupt a trezit n Europa un val de simpatie pentru americani; pe lng voluntari, si Frana (care dorea s i ia revana fa de englezi, dup nfrngerea suferit n Rzboiul de 7 ani), s-a alturat rsculailor;prin Tratatul de la Versailles (1783), Anglia a recunoscut independena fostelor sale colonii. Pentru prima dat n istorie, o colonie se elibera de sub dominaia metropolei, prin lupt armat.Rzboiul pentru independenDeclaraia de independen a Statelor Unite ale Americii n viziunea pictorului John Trumbull, pictur finalizat n 1819.George Washington

Statul Virginia mai este cunoscut i sub denumirea de alint de Mam al Preedinilor ntruct este locul de natere a opt din cei 43 de preedini ai Statelor Unite, printre care si George Washington. Virginia mai este de asemenea cunoscut i sub numele de Mam a Statelor ntruct poriunia coloniei originale a stat la baza formrii altor state ale Statelor Unite

Provincia New Hampshire a fost o colonie a coroanei britanice creat la 7 octombrie 1691, n timpul perioadei de colonizare a celor dou Americi de ctre britanici. Actul de constituire al provinciei a fost promulgat la 14 mai 1692 de ctre co-monarhii William i Mary ai Regatului Angliei i al Regatului Scoiei. Primul guvernator colonial al provinciei a fost Benning Wentworth ,numit in functie in 1741.

Provincia Massachusetts Bay, a fost o colonie a coroanei britanice organizat la 7 octombrie 1691 n America de Nord de William i Mary, cei doi co-monarhi ai Regatului Angliei i Regatului Scoiei. Actul de constituire a fost decretat n ziua de 14 mai 1692 i includea, printre altele, i Noua Scoie contemporan.

A fost prima din cele treisprezece colonii ale Marii Britanii care s-a declarat independent fa de guvernarea acesteia, semnaliznd astfel nceperea Revoluiei americane. Este interesant, c acelai stat Rhode Island a fost ultimul (din cele treisprezece) care a semnat Constituia Statelor Unite, la 29 mai 1790, fiind cel de-al treisprezecelea i ultimul care a ratificat aderena sa la Uniune, dup mai bine de doi ani i jumtate de la data cnd Delaware fusese primul (la 7 decembrie 1787) ca s o accepte.Colonia Rhode Island i Plantaiile Providence

Steagul colonieiIniial cunoscut sub numele de River Colony (Colonia Rului), colonia a fost organizat la 3 martie 1636 ca un loc extrem de atractiv pentru puritanii nobili. Dup lupte cu olandezii, englezii au dobndit controlul decisiv i permanent al coloniei la sfritul anilor 1630. Ulterior, colonia a fost teatrul unui rzboi sngeros ntre englezi i nativii americani. Colonia a jucat un rol semnificativ n procesul de creare al viitoarei entiti statale a Statelor Unite ale Americii datorit refuzului su, devenit mai apoi legendar, de a subordona conducerea sa local autoritii entitii numite Dominionul Noii Anglii.

Provincia New York, (1664 1776) a rezultat ca o capturare de ctre Regatul Angliei, a ceea ce fusese colonia Republicii olandeze, care includea n ntregime actualul stat american New York.Provincia New York era considerat una din Coloniile de mijloc. Dup ce colonia fusese ctigat de la olandezi, a fost redenumit n 1664 dup James, Duce de York, fratele lui Charles al II-lea al Angliei.Adunarea legislativ New York Provincial Congress, care s-a declarat nsi ca fiind guvernul de facto al provinciei, la 22 mai 1775, a folosit pentru prima dat denominarea "State of New York" n 1776, ratificnd constituia entitii statale, New York State Constitution, n anul 1777.

Pictur de Benjamin West nfind delegaia american a semnrii Tratatului de la Paris din 1783, John Jay, John Adams, Benjamin Franklin, Henry Laurens i William Temple Franklin. Pictura nu a fost niciodat terminat pentru c, deloc surprinztor, reprezentanii britanici au refuzat s fie nregistrai.

cuprinde o serie de evenimente de natur politic, economic, militar, organizatoric i legislativ petrecute ntre anii 1763 i 1791, care au culminat cu apariia unui stat independent i suveran n America de Nord, Statele Unite ale Americii;Revoluia american a fost, cronologic, a doua mare revoluie a epocii moderne, dup Revoluia englez i urmat apoi de Revoluia francez;Revoluia american a avut trei consecine importante: -cucerirea independenei celor 13 colonii fa de Marea Britanie, recunoscut oficial prin Tratatul de la Versailles (1783), -formarea unui stat federal, -formarea unui sistem de guvernare al acestei ri bazat pe Constituia Statelor Unite din 1787.

Recunoaterea celor treisprezece colonii ca treisprezece state independente i suverane [Articolul 1]; Stabilirea granielor ntre Statele Unite i British North America [Articolul 2]; Acordarea drepturilor de pescuit a pescarilor Statelor Unite n zona cunoscut sub numele de Grand Banks[Articolul 3]; Recunoaterea tuturor datoriilor legal contractate de ambele pri care urmau s fie pltite conform termenilor existeni la data semnrii Tratatului [Articolul 4]; Congresul Statelor Unite "va recomanda cu toat onestitatea" tuturor legislaturilor celor 13 state "s recunoasc i s aplice restituirea tuturor drepturilor, bunurilor i proprietilor confiscate ale subiecilor britanici reali" [Niciodat aplicat Articolul 5]; Statele Unite nu vor mai permite alte consfiscri n viitor [Articolul 6]; Prizonierii de rzboi de ambele pri vor fi eliberai, iar proprietile lsate de Armata britanic pe teritoriul american nu vor fi subiect de confiscare (incluznd Negroes) [Articolul 7]; Att Marea Britanie ct i Statele Unite vor avea acces perpetuu la fluviul Mississippi [Articolul 8]; Teritoriile Marii Britanii care au fost ocupate de ctre americani vor fi returnate fr nici o compensaie [Articolul 9]; Ratificarea tratatului urma s se realizeze n decurs de 6 luni de la semnarea sa [Articolul 10].

Steagul provincieiNew Jersey a fost una dintre cele treisprezece colonii care s-au revoltat mpotriva dominaiei britanice din Revoluia American. n timpul Rzboiului Revoluiei Americane, armatele britanice i ameicane au traversat New Jersey de nenumrate ori i numeroase lupte cruciale s-au purtat n acest stat. Din aceast cauz, New Jersey este de multe ori numit "Intersecia Revoluiei."n vara din 1783, Congresul Continental s-a ntlnit n sala Nassau Hall din Universitatea Princeton, fcnd Princeton-ul capitala naiunii pentru patru luni. Aici a luat la cunotin Congresul Continental despre semnarea tratatului de la Paris din 1783 care a pus capt rzboiului. n 20 noiembrie 1789, New Jersey a devenit primul stat din nou-formata uniune care a semnat Bill of Rights.

Sigiliul provincieiPennsylvania, este un stat situat n nord-estul Statelor Unite ale Americii.Pennsylvania a fost cunoscut ca Statul Quaker nc din 1776; nainte de aceasta a fost cunoscut sub numele de Quaker Province, ca semn de recunoatere a primei constituii a locului, scris de cunoscutul Quaker William Penn, al crui nume se regsete n numele statului. Constituia statului Pennsylvania a fost prima din constituiile statelor SUA care garanta libertatea de contiin. Penn cunotea ostilitatea creia trebuiau s i fac fa Quakers i a creat o constituie foarte modern pentru acele timpuri pentru a contracara injustiiile i nelegiuirile la care erau supui acetia.

n anul 1664, dup ce James, Duke of York, cucerise New Amsterdam, Sir Robert Carr a fost trimis n zona Delaware River, unde a preluat controlul aezrii New Amstel pe care a redenumit-o New Castle. Aceast trecere a locurilor sub control englez a terminat dominarea olandezilor n aceast zon a coloniei, iar ulterior, prin extensie, a terminat oricare din preteniile lor teritoriale ulterioare din America de Nord colonial. Pentru urmtoarii 18 ani, ntre 1664 i 1682, Delaware a fost guvernat din New York de un adjunct al Ducelui de York.

Steagul provincieiProvincia Maryland a fost una din coloniile britanice din America de Nord, care a existat ca entitate colonial ntre 1632 i 1776, cnd s-a alturat celorlalte dousprezece colonii ale Marii Britanii nord-americane, formnd uniunea pre-statal numit adesea Treisprezece colonii, care au decis s se rscoale contra administraiei coloniale pentru a forma ulterior noua republic federal Statele Unite ale Americii

North Carolina, este un stat situat n the sud-estul Statelor Unite ale Americii. A fost unul dintre cele treisprezece colonii originare, devenind cel de-dousprezecelea stat care a ratificat constituia Uniunii la 21 noiembrie 1789. Cu mult nainte, n 1663, teritoriul de azi al statului a fost locul unde a fost stabilit prima colonie a Angliei n cele dou Americi. A fost de asemenea locul unde a avut loc primul zbor cu un aparat mai greu dect aerul, cnd "maina zburtoare" a frailor Wright, Orville i Wilbur, a decolat de pe o plaj de lng Kitty Hawk n 1903.

Steagul provincieiSouth Carolina, este un stat situat n the sudul Statelor Unite ale Americii. Provincia South Carolina a fost una din cele treisprezece colonii originare care s-au revoltat mpotriva guvernrii britanice coloniale n timpul Rzboiului Revoluionar American. Statul a fost oficial admis n Uniune, ca cel de-al optulea stat al acesteia, la 23 mai 1788. South Carolina a fost de asemenea primul stat al Uniunii care a secesionat (la 20 decembrie 1860) pentru a fonda Statele Confederate ale Americii. Denumirea statului a fost aleas, conform surselor vremii nfiinrii Coloniei Carolina n 1663, dup regele Charles II al Angliei, conform latinescului Carolus care ar corespunde numelui englez Charles.

ntre 1732 i 1758, singurele subdiviziuni ale coloniei fuseser districtele i oraele. n 1758, provincia Georgia a fost subdivizat n opt comitate, la care s-au adugat ulterior alte patru n 1765. Oricum, dup Declaraia de Independen a Statelor Unite, fcut public la 4 iulie 1776, n 1777, cele opt comitate originale ale statului Georgia au fost create.n 1802, statul Georgia a trecut sub controlul Congresului Statelor Unite ale Americii, din proprie iniiativ, nsemnate poriuni vestice ale teritoriului su. Acestea au fost redenumite i reorganizate ca Mississippi Territory urmnd ca mai trziu, acest teritoriu mpreun cu alte suprafee de pmnt s devin statele Uniunii Alabama i Mississippi.A fost ultima din cele 13 colonii originare fondate de regatul Marii Britanii pe teritoriul pe care va urma s existe entitatea federal numit Statele Unite ale Americii.

Thomas Jefferson este autorul primei schie a Declaraiei de independen, fcnd apoi coreciile i schimbrile cerute cu ajutorul lui Benjamin Franklin, John Adams i mai apoi cu ntregul Congres Continental. Declaraia de independen a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicnd totodat clar motivul pentru care au fcut-o. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental n ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegaii Congress-ului se gsete expus permanent n cldirea Arhivelor Naionale din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..

Declaratia de Independenta a fost semnata de 56 de reprezentanti ale celor 13 colonii. Este demn de remarcat c toi erau oameni educai i avui (printre ei se gseau 24 de juriti i avocai, 11 erau comerciani, iar 9 erau fermieri i deintori de plantaii), absolut toi fiind ceteni britanici. Cnd au afirmat solemn c "jurau cu viaa, averea i onoarea lor", aceti oameni erau pe deplin contieni c riscau arestarea, confiscarea total a averii i executarea prin spnzurtoare, care era n acele timpuri pedeapsa comun pentru orice act ce era considerat trdare de ctre coroana britanic.

a fost general i om de stat american, militar i un factor activ n obinerea independenei fa de Marea Britanie a coloniilor din America de Nord, primul preedinte al Statelor Unite ale Americii. n 1775 a fost numit comandant suprem al tuturor forelor militare ale coloniilor rsculate mpotriva Angliei. George Washington (22 feb 1732- 14 dec 1799)

i are rdcinile n Primul Congres, o reuniune a reprezentanilor de la dousprezece din treisprezece colonii britanice din America de Nord, care doi ani mai trziu a declarat independena.; pe 4 iulie 1776, Second Continental Congress a adoptat Declaraia de Independen, referindu-se la ei ca naiune "Statele Unite ale Americii".

Stema republiciin ziua de 18 ianuarie 1777, reprezentanti ai New Hampshire Grants s-au ntlnit n Westminster i au declarat independena noii entiti statale a Republicii Vermont. n primele sale cinci luni i aptesprezece zile de existen, republica s-a numit New Connecticut.Constituia Republicii Vermont a fost creat i ratificat chiar n 1777, fiind prima constituie scris a Americii de Nord, fiind totodat i una dintre cele mai progresiste constituii ale epocii. Admiterea Vermontului ca cel de-al 14-lea stat al Uniunii a fost sprijinit de statele nordice statele mici i de cele ngrijorate privind dreptul de extindere ntre cele dou oceane, aa numitele sea-to-sea grants, deinute de unele state ale Uniunii. Thomas Chittenden a fost liderul Vermont-ului pentru cea mai mare parte a acestei perioade, devenind i primul su guvernator.

Abraham Lincolna fost cel de-al aisprezecelea preedinte al Statelor Unite ale Americii i primul preedinte republican;s-a opus expansiunii sclaviei i a dorit abolirea acesteia;a avut un rol major n cristalizarea eforturilor Uniunii n cadrul Rzboiului Civil American prin selecionarea generalilor i aprobarea strategiilor lor; astfel a pronunat, pe 1 ianuarie1863 Proclamaia emanciprii;a fost asasinat la terminarea Rzboiului Civil.

Franklin Roosevelta fost cel de-al treizeci i doilea preedinte al Statelor Unite ale Americii ;i-a nceput cariera politic odat cu alegerea sa n senatul din New York ca democrat n anul 1910;apoi a ocupat funcia de guvernator al New York-ului ntre anii 1929 - 1933;i-a realizat reputaia ca un reformator progresiv, n tradiia lui Theodore Roosevelt, vrul su, care a fost al 26-lea preedinte al S.U.A.;prin decizia luat n decembrie 1941, de intrare n rzboi a americanilor mpotriva forelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la nfrngerea Germaniei lui Hitler.

John Kennnedya fost cel de-al treizeci i cincilea preedinte al Statelor Unite ale Americii;a servit din 1961 pn la asasinarea sa din ziua de 22 noiembrie 1963, survenit n Dallas, Texas;a fost unul dintre membrii cei mai proemineni ai familiei Kennedy implicai n politic, fiind totodat considerat un stindard al liberalismului american.

*****************************************