500 sdc 01 Layout 1 · 2015-11-02 · tr\it `n comunism. O colec]ie de pove[ti ale unor...

$Page 1: 500 sdc 01 Layout 1 · 2015-11-02 · tr\it `n comunism. O colec]ie de pove[ti ale unor personalit\]i ro - mâne[ti care [i-au amintit de ne - cazurile prin care au trecut `n anii$
ANUL XI » NR. 500 » 31 octombrie – 6 noiembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

L’ecrivain desCarpathes [i-arelansat carteade la cap\tulp\mântului

R\zvan Chiru]\

Cartea de la cap\tul lumii.Noua Caledonie: la un pas deParadis, publicat\ `n 2007 deIoan T. Morar, a revenit pe pia]\`ntr-o nou\ edi]ie revizuit\, lacare s-au ad\ugat, ca bonus, po -ve[tile de o s\pt\mân\ din Va -nuatu. De fapt, noua varian t\,lansat\ pe 28 octombrie la Bucu -re[ti, se nume[te chiar a[a:Cartea de la cap\tul lumii. Laun pas de Paradis: dou\ luni `nNoua Caledonie [i o s\pt\ mân\`n Vanuatu.

» pag. 12

Citi]i interviul realizat de C\t\lin Hopulele `n » paginile 8-9

INTERVIU CU REGIZORUL RADU-ALEXANDRU NICA

„Teatrul românesc devine totmai comercial, iar publiculare partea sa de vin\“

Les Films de Cannes à Bucarest.Interior-Exterior

Iulia Blaga

Când am propus SdC-ului un articoldespre Festiva lul Les Films deCannes a Bucarest v\zut din inte -rior, mi-am propus s\ ]in noti]e zil-nice cu detalii picante din culise,cine ce-a mai zis, cine s-a m piedicatpe covorul ro[u de la Studio (undeeram ancorat\ prezentând filmele[i conducând discu]iile cu invita]ii)etc. etc. N-am avut când, iar acum,când mai e pu]in pân\ la final, nu-mi mai amintesc mare lucru.

» pag. 15

Patru decenii de „BohemianRhapsody“

Drago[ Cojocaru

Pe 31 octombrie, de Halloween, ceamai faimoas\ pies\ Queen `mpli -ne[te 40 de ani de la lansare, iarchitaristul Brian May sus]ine c\`nc\ nu se satur\ s\ o asculte.

» pag. 14

Regizorul Radu Nica `[i are ancorat\ o bucat\ de suflet `n teatrul german, cu care a ajuns, pe alocuri, s\ se identifice. Restul sufletului `l p\streaz\ `ns\ pentru teatrul din ]ar\, care se afl\ `ntr-un zbuciumcomplet [i care, `n opinia regizorului, `ncepe s\ se `ndrepte din ce `n ce mai mult spre comercial. O bucat\ din vin\ o poart\ [i publicul, o alta, mai mare, sistemul, dar [i teatrele, aceste institu]ii care au nevoie mereu s\ fie provocate de un val nou de experien]e.

R\zvan Chiru]\

~naintea fiec\rui interviu pe ca re-ld\ `n România, György Drago -mán se gânde[te dac\ s\ r\spund\`n român\, pe care nu o mai st\ -pâne[te atât de bine, sau `n en-glez\. „Totu[i, m-am n\scut aici [imi-e cam ru[ine s\ r\spund `n en-glez\. ~n plus, vreau s\ am acestexerci]iu, s\ re`nv\] cât mai bineromâna“, mi-a spus scriitorulmaghiar care s-a n\scut la TârguMure[ [i a emigrat `n Ungaria, cufamilia alungat\ de comuni[ti, `n1988. Plecarea din ]ar\ l-a trauma-tizat, „dup\ ce p\rin]ii au hot\râtc\ trebuie s\ plec\m, am `nceputs\ `nregistrez totul cu mintea, amvrut s\ ]in minte totul“, mi-a dez -v\luit prozatorul, când l-am `ntâl-nit la Festivalul Interna]ional deLiteratur\ de la Timi[oara. Iaracele vremuri l-au obsedat multtimp, de[i acum nu ar mai vrea s\scrie niciodat\ cuvântul „tova r\[“`n sensul s\u comunist.

Meir Shalev a fost `mpu[cat depatru ori de un coleg din armataisraelian\. „Am fost lovit `n pi-cioare, `n spate [i `n um\r“, mi-aar\tat cel care este considerat unuldintre cei mai buni povestitori dinIsrael, dup\ interviul pe care mi l-a acordat `n a doua zi a FILTM.Incidentul a avut loc `n 1967, `ntimpul unuia dintre conflictelearabo-israeliene din acel an, darurm\rile sale se v\d [i `n prezent.

Autorul de succes Meir Shalevmerge un pic [chiop [i poart\ o pro-tec]ie special\ la picior.

Lidija Dimkovska scrie `n ma -cedonean\, dar a ]inut ca `n ulti-ma sear\ a festivalului din capita-la Banatului s\ citeasc\ una din-tre poeziile sale direct `n limbaromân\. „Am tr\it aici [apte ani[i pentru mine România este adoua ]ar\“, a explicat poeta, care

[i-a luat `n 2000 doctoratul `n lite -ratura român\, cu o tem\ desprepoetica lui Nichita St\nescu.

Dup\ dezbaterea la care a par-ticipat `n Sala Baroc\ a Muzeuluide Art\ din Timi[oara, unde auavut loc, de altfel, toate evenimen -tele principale din cadrul FILTM,Andrei Ple[u a uitat unde [i-a l\ -sat haina. Fusese vedeta momen-tului la care mai participaser\

Ioana Pârvulescu, scriitoarea ce -h\ Radka Denemarková [i au-torul maghiar György Dalos, pri -mise multe aplauze, dar la final numai [tia unde ì este paltonul.Dup\ multe c\ut\ri, a aflat c\ e laso]ia sa, Catrinel Ple[u, care ie[isemai repede din sal\. „Mi l-a datchiar el“, a râs ea.

Nu trebuie s\ a[tept\ms\ vin\ publicul la noi

Am relatat cele de mai sus pentruc\, din punctul meu de vedere, celmai important câ[tig al unui festi-val de literatur\ este tocmai uma -nizarea numelor abstracte pe carele citim pe copertele unor c\r]i pecare le iubim sau pe care, din con-tr\, le urâm. V\zându-i `n carne [ioase, cu puterile [i cu sl\biciunilelor, literatura ar putea s\ nu i semai par\ omului „simplu“ doarun teritoriu al mon[trilor sacri,a[a cum am fost cu to]ii educa]i la[coal\, ci [i al lui, celui dotat doarcu talent la citit. Robert {erban,pre[edintele FILTM, pare s\ fie deaceea[i p\rere. „~ntâlnirile pe carele-am avut de-a lungul vie]ii cuscriitorii [i admira]ia pe care mul]idintre ei mi-au stârnit-o au datpregnan]\, `n propria-mi via]\,fundamentalei descoperiri dincopil\ rie, care a fost cititul“, a

scris acesta `n bro[ura-program afestivalului care a avut loc la Ti-mi[oara `ntre 21 [i 23 octombrie.

14 scriitori din România, Un-garia, Macedonia, Ucraina, Israel[i Bosnia Her]egovina au partici-pat la peste 20 de lecturi publice,dezbateri sau `ntâlniri ale scriito-rilor invita]i cu elevii de la celemai importante licee din ora[.„Nu trebuie s\ a[tept\m s\ vin\publicul la noi, s\ intre `n libr\rii,s\ ne caute, noi trebuie s\ venim`n `ntâmpinarea lor, s\ le ar\t\mcât de frumoas\ este lumea c\r -]ilor, a scriitorilor, lumea imagi-na]iei, care nu se `ndep\r teaz\`ntotdeauna de realitate“, a expli-cat Robert {erban. Mai exist\ in-teres pentru lumea c\r]ii, a con-statat poetul. „Spun asta cu mi-rare, de[i continui s\ fiu sceptic,dar e poate un scepticism pe caremi-l induc pentru a avea ulteriorsatisfac]ia c\, de fapt, nu e a[a.Scepticismul meu a fost infirmatde fiecare dat\“, a precizat pre[e -dintele FILTM.

A fost infirmat chiar din primasear\ a festivalului, rezervat\ dez-baterii, când sala a fost arhiplin\.Tema, „Nevroze, dileme, utopii“,a fost moderat\ de Mircea Mih\ -ie[ [i acaparat\ de Andrei Ple[u,care a ]inut o `ntreag\ prelegere

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 500 » 31 octombrie – 6 noiembrie 2015

2 » actualitate

FILTM 2015 — LITERATURA ÎN CARNE {I OASE

Cinstea interioar\, noua form\de libertate a scriitorului

Publicul FILTM `n Sala Baroc\ a Muzeului de Art\ din Timi[oara

Lidija Dimkovska, Miruna Vlada [i Bogdan-Alexandru St\nescu


actualitate « 3

despre dileme. „Sunt domenii `ncare e bine, e chiar obligatoriu s\ai dileme, [i sunt domenii `n carenu e bine s\ ai dileme“, a explicatfilosoful. „E bine s\ ai dileme cânddialoghezi. Dac\ e[ti de beton cuconvingerile tale, dac\ [tii tu maibine, atunci nu vei ajunge decât lascoaterea ochilor. Aceast\ boal\este recurent\ `n România de azi.Uita]i-v\ la televizor. To]i inter-locutorii au dreptate, to]i [tiu. Nuexist\ expresia «Eu cred c\,», «P\ -rerea mea ar fi c\.»“, a explicatAndrei Ple[u.

Trebuie s\ ai dileme când `m -par]i dreptatea, a precizat eseis-tul. „Nu fii intransigent, altfelajungi ca `ntr-un frumos vers allui Petru Cre]ia, «Neferici]i cei drep]i,c\ci vor t\ia prunci `n dou\». S\nu te gr\be[ti s\ judeci. E bine s\ai dileme când faci politic\, politi-ca nu e un domeniu al absolutului,este un angajament `n vederea unui scop, de preferat bun. E bines\ ai dileme când e[ti foarte tân\r[i ai mai multe r\spunsuri decât`ntreb\ri. E bine s\ ai dileme cânde[ti b\trân [i emi]i judec\]i de va -loare. S\ nu sco]i `n fa]\ experi -en]a ta de o via]\“, crede AndreiPle[u. Filosoful a ar\tat c\ `n Ro -mânia exist\ [i un fel de cult alde[tept\ciunii, care se traduceprintr-o declara]ie de competen]\universal\ perpetu\. „Dac\ nu`n]elegi, tu e[ti considerat un bou.Personajul care [tie el mai bine euna dintre insectele recol tei noas-tre intelectuale.“

Parc\ a[ fi ni]el`ndr\gostit

Inventarul momentelor când nu ebine s\ ai dileme e mult mai scurt:când e vorba despre polite]e, „oares\ scuip pe jos sau nu, cum ar fimai bine?“, când po]i s\ faci unbine, oricât de costisitor, când po]is\ evi]i s\ faci un r\u, când vinevorba de onoare. „Nu cred c\ func -]ioneaz\ spiritul dilematic când evorba de iubire. Nu po]i s\ spui«Parc\ a[ fi ni]el `ndr\gostit»“, amen]ionat Andrei Ple[u.

Dup\ dileme, s-a vorbit [i deutopii, iar cea mai apropiat\ denoi utopie a fost comunismul.Ioana Pârvulescu a citit, prin ur-mare, fragmente dintr-o viitoarecarte coordonat\ de ea, {i eu amtr\it `n comunism. O colec]ie depove[ti ale unor personalit\]i ro -mâne[ti care [i-au amintit de ne -cazurile prin care au trecut n aniiregimului ceau[ist [i care acumstârnesc râsul. ~ntr-unul dintrecele patru texte predate pentruvolum, Mircea C\rt\rescu poves -te[te, dup\ cum a dezv\luit IoanaPârvulescu la Timi[oara, cum apetrecut [ase ore `ntr-o sec]ie demili]ie chiar `nainte de a pleca laCraiova, unde avea loc olimpiadana]ional\ de limba român\. Scrii -torul era atunci elev `n clasa a XII-a [i dup\ o s\pt\mân\ dedi-cat\ exclusiv preg\tirii pentrucon curs, `n ultima zi dinainteaplec\rii, a decis s\ se destind\ cu oplimbare n Parcul Circului, aproa -pe de cas\. A fost oprit de doi mi -li]ieni, care i-au cerut s\ se legi -timeze. Elevul C\rt\rescu deatunci nu avea la el nici buletinul,nici bani, nici altceva, a[a c\ a fostdus la sec]ie, „ca pe un delicvent,de se uitau oamenii la mine ca laurs“, dup\ cum poveste[te scri-itorul. Nu a fost l\sat s\ dea tele-fon p\ rin]ilor, nu i-au crezut expli - ca]iile [i a fost sechestrat `ntr-unbirou, [ase ore. A fost „salvat“ detat\l s\u abia spre sear\, care afost sunat, `n cele din urm\, demili]ieni. „A doua zi, `n zori, amluat trenul spre Craiova, unde am[i câ[tigat, `n anul acela, olimpia-da“, a dest\i nuit Mircea C\rt\res-cu `n textul citit de Ioana Pârvu -lescu.

Nimic nu este garantat,libertatea nu estegarantat\

„~n lutul noroios zace un trup, arecap, mâini [i picioare. E din ]\ -rân\, din argil\, pe pieptul [i cre[ -tetul lui se disting urmele t\l pilornoastre. Bunica se aplea c\, ì de-seneaz\ cu unghia degetului mic o

gur\, cu inelarul [i policele,ap\sând, dou\ n\ri deasupra gu -rii, apoi, cu ar\t\torul [i policele,doi ochi deasupra n\rilor. Na m\ -na, zice. V\d c\ `n tot acest timp]ine bulg\rele de j\ratic `n mân\.Se ridic\ n picioare, p\ [e[te pestetrupul culcat, tre când de cealalt\parte a lui, se las\ din nou pe vine,ì `nfige j\raticul `n partea stâng\a pieptului, ap\sându-[i apoi pal-ma peste el, `l aud cum sfârâie.Bunica `l acoper\ cu p\mânt,nam\na, zice iar“, a citit GyörgyDrago mán, `n maghiar\, din ceamai recent\ carte a sa, Rugul,ap\rut\ anul acesta `n traducere [i`n limba român\. Suntem n a douasear\ a FILTM, de dicat\ lecturilordin c\r]ile lui Meir Shalev, Cris -tian Teodorescu [i Ioan T. Morar.

„Cineva `mi spunea acum câte-va zile c\ se scria bine [i pe vre-mea lui Ceau[escu. Evident c\ a[aera, dar cât\ vreme exista cen-zur\, chiar [i când nu se manifes-ta direct, exista ceva incon[tient,`n capul scriitorului, care-i influ-en]a modul de a scrie. ~n ceea ceprive[te literatura aceea plin\ de[opârle, de planuri secrete care so-licitau complicitatea cititorului,am f\cut câteva experimente `nultimii ani recitind ni[te c\r]i dinastea, dar nu am mai rezonat. ~miplace mai mult cum se spune lu-crurilor pe [leau, `n literatura as-ta proast\ de azi“, a sus]inut Cris-tian Teodorescu, la finalul lecturiisale din volumul {oseaua Virtu]ii.Cartea câinelui, ca r\spuns la o`ntrebare din public despre cura-jul scriitorilor.

„Nimic nu este garantat, liber-tatea nu este garantat\, nici pacea`n care aparent tr\im. Genera]ianoastr\ a `nv\]at despre r\zboi `n

[coal\, dar niciodat\ nu am crezutc\ va fi un r\zboi. Colegii mei,b\ie]ii care erau atunci `n armataIugoslaviei, s-au trezit dintr-oda -t\, `ntr-o diminea]\, `ntr-o lupt\.Zilnic tr\im `ntr-un relativismmare [i universal. De aceea, dac\nu po]i sau nu vrei s\ scrii radi-cal, poate c\ e mai bine s\ taci“, aprecizat [i Lidija Dimkovska, totca r\spuns la o `ntrebare [i parc\`n continuarea a ceea ce a afirmatCristian Teodorescu cu o sear\`nainte.

Am trecut deja `n ultima sear\a Festivalului Interna]ional deLiteratur\ de la Timi[oara, dedi-cat\ lecturilor de poezie. Al\turide poeta macedoneanc\, au maicitit din operele lor Adisa Baši ,Miruna Vlada, Petru Ilie[u [i Bog-dan-Alexandru St\nescu, `ntâl-nire moderat\ de jurnalistul Ma -tei Martin.

„Vremurile `n care tr\im sunt`n aparen]\ foarte sigure, `n sen-sul c\ nu exist\ cenzur\ [i po]ispune orice. Problema este c\fiecare vorbe[te tot ce vrea, dar

nimeni nu mai ascult\ pe nimeni,[i vorba necontenit\, ne`ntrerup -t\, la nivel global, este doar unnou chip al lipsei de libertate. Deaceea, mi se pare c\ una dintreformele elementare de libertatees te cinstea interioar\, sinceri-tatea cu sine, `n sensul s\ nu teprostituezi ca scriitor, s\ nu cau]is\ scrii despre sine sau desprelume doar cum crezi c\ s-ar vindebine oamenilor, ci s\ ac]ionezi lamodul cel mai sincer, chiar dac\ai de pierdut din asta“, a explicat[i poeta bosniac\ Adisa Bašić.

O ultim\ sear\ care nu se putea`ncheia decât cu o discu]ie despresucces, `n acest caz succesul `npoezie, [i cu cea mai bun\ con-cluzie despre succesul unui poet [ial unui scriitor n general la urmaurmei, exprimat\ de Bogdan-Ale -xandru St\nescu: „Succesul `npoezie e atunci când te citesc li -ceencele. Am primit un SMS de laCosmin Ciotlo[: «B\i, sunt `n me -trou, cite[te o gagic\ mi[to carteata». |sta e succesul“. Nu prea aicum s\-l contrazici.

Meir Shalev a acordat „Suplimentului de cultur\“ un interviu pe care `l ve]i putea citi `n curând

Radu Cosa[u este – `n literaturaromân\ postbelic\ – nu atât un vârf(de[i este [i a[a!), cât o cale. Ni-meni nu a [tiut ca el s\-[i transfor-me biografia `n material din carese scriu c\r]i, iar c\r]ile acelea c\ -l\toresc acum prin lume [i vinde c\inimi [i nu pu]ine boli incurabile.

Radu Cosa[u a f\cut pionierat`n arta care [terge grani]ele `ntre

genurile literare, a fost postmo-dern cu mult `nainte s\ existe –oficial – postmodernismul. {i toa-te aceste magnifice `ntâmpl\ri auavut loc dintr-un unic, dar radicalmotiv: Radu Cosa[u este dintrescriitorii care au c\utat, cu credin]\,adev\rul.

Nu cunosc nici un alt scriitor,român sau altminteri, care s\ c\ -l\ toreasc\ atât de departe `n el `n -su[i n c\utarea adev\rului. PoateHrabal, dar el nu prea era de pe lu-mea aceasta, ceea ce s-a dovedit `nziua când a plecat s\ zboare pen-tru totdeauna cu porumbeii s\i,c\zând de la etajul al cincilea, c\ciexist\ – `n via]\ [i `n literatur\ –,exist\, exist\!, destin.

Radu Cosa[u [i-a f\cut singur,chiar `n contra epocilor istoricecare i s-au dat, destinul. El esteacel om care ar fi vorbit `n contrasclaviei `n Grecia Antic\, el esteacel om care ar fi ridicat proble-ma celei de-a unsprezecea po-runci, niciodat\ rostit\ cu puterea

cuvenit\: s\ nu exploatezi un alt om! Radu Cosa[u `mpline[te opt-

zeci [i cinci de ani, iar rolul s\u `nliteratura român\ postbelic\ este,deocamdat\, perfect ne`n]eles. Po-et marginal, nuvelist de periferie,prozator devorat de jurnalism –toate aceste etichete vehiculatesunt false. Radu Cosa[u a f\cut toa - t\ via]a, la `nceput prost, apoi dince `n ce mai bine, a[a cum facp\mântenii, acest lucru, deloc ba-nal: a scris.

La optzeci [i cinci de ani, RaduCosa[u are o oper\ c\reia preapu]ine i se pot opune cu profunzi-me, are o oper\ str\b\tut\ deaceast\ dorin]\ cumplit\ de a nuse pierde pe sine. Cred c\ RaduCosa[u a rezistat fiindc\ exist\ –nebune, nebune! – for]e care caut\s\ smulg\ omul din el `nsu[i [i `nregimurile politice de dinainte der\scruce, [i `n cele de dup\.

Radu Cosa[u scrie c\utând un`n]eles pentru frumos, [i pentru pu -]in, [i pentru faptele mici, pentru

istoriile ignorate, pentru ceilal]i.El nu se nscrie ntr-o armat\, nicim\car de cavalerie, el are armatasa de cavalerie, el nu face partedin nici un cor. Radu Cosa[u r\ -mâne la centru, dar nu singur, nusingur.

Mai sunt `nc\, mai sunt!, oa-meni care cred – la fel ca el – n pu-terea actului de a fi viu, supra-vie]uind bombardamentelor detot felul, fie [i mediatice, [i – maiales, mai ales! – `n Stan [i `n Branmanipulând brazi.

Radu Cosa[u este – [i nu spunnici o noutate – scriitorul meupreferat, tocmai fiindc\ este – f\r\furie – `mpotriva ierarhiilor, pre-ferând dreptul sfânt, mic-burghez,da, da, la o preferin]\.

Radu Cosa[u e printre aceia –

nu mul]i – care au [tiut s\ tr\iasc\optzeci [i cinci de ani, suportândcumplitele revela]ii care ]i se ara -t\ despre condi]ia uman\ `ntr-oastfel de curgere a timpului. ~l ad-mir, `l iubesc pe Radu Cosa[u [inu g\sesc nici un motiv – absolutnici unul – pentru care aceast\ ad-mira]ie [i aceast\ iubire pe care ile port s\ se simt\ ru[inate. Dim-potriv\.

Radu Cosa[u este om, un omadev\rat, dintre aceia – tot mairari – care au con[tiin]\ [i reu -[esc, `n literatur\ [i `n via]\, s\spulbere gre[elile primei litera-turi [i ale primei vie]i.

Radu Cosa[u este nc\ un mira-col pe care nu mul]i l vor n]elege.Numai c\ – de data asta – a[a, a[a,nu altminteri!, [i trebuie s\ fie.

4 » opinii


Protec]ia muncii

Cine a avut parte de instruc]iapentru protec]ia muncii [tie de-spre ce vorbesc. Un domn sau odoamn\ – de obicei, cu priviri se-vere, `nc\rcate de responsabili-tate – `]i ia un scurt interviu [i teavertizeaz\ c\ nu-i de glum\ cuprotec]ia asta. De exemplu, e[tipus s\ descrii, cu repere precise, o„hart\“ a drumului pe care mergi(din)spre cas\. ~nchizi ochii [i,precum pilo]ii de Formula 1`nainte de start, `ncerci s\-]i con-struie[ti `n imagina]ie circuitulpe care vii/pleci de la serviciu. ~]idai seama c\, fiind pieton, nu prea]ii calea dreapt\. Mai ie[i `n decors\ cumperi un ziar sau s\ bei obere cu un prieten. Ei bine, `naceste cazuri nu te mai afli subpro tec]ia muncii. Dac\ te-ai ab\tut

cu doi pa[i de la calea dreapt\,`nscris\ pe fi[a individual\ de in-structaj privind protec]ia muncii,r\mâi pe barba ta. Dar, totu[i, ci -neva `]i poart\ cât de cât de grij\.

Mult\ vreme m-am num\rat [ieu printre aceia care consider\scrisul o meserie ca oricare alta.Nu-i chiar a[a. Am `ncercat s\-miimaginez o fi[\ de protec]ie a munciipentru un scriitor [i mi-am datseam\ c\, oficial vorbind, cei carese consider\ scriitori de me seriese `n[al\ amarnic. ~n pri mul rând,n-au angajator care s\ aib\ grij\de ei, care, conform le gisla]iei `nvigoare, „s\ stabileas c\ m\suriletehnice, sanitare [i organizatoricede protec]ie a mun cii, corespun -z\tor condi]iilor de munc\ [i fac-torilor de mediu spe cifici uni -t\]ii“, „s\ asigure obligatoriu [igratuit dotarea cu echipament de

protec]ie a salaria]ilor [i a altorcategorii de persoane care desf\ -[oar\ activit\]i la persoane juri -dice sau fizice, potrivit criteriilorstabilite de Normativul-cadru deacordare [i utilizare a echipamen-tului individual de protec]ie, ela -borat de Ministerul Muncii [i Pro-tec]iei Sociale“. O s\-mi spune]i c\exagerez, c\ m\suri de genul acestasunt f\cute pentru sudori, construc-tori sau electricieni. Ei bine, nu. Unredactor de editur\ sau un tradu -c\tor angajat beneficiaz\ [i trebuies\ se conformeze exact ace lora[inorme de munc\ precum un sudor.~ns\ scriitorii sunt, cel pu]in dinacest punct de ve dere, pe drumuri.

Cât se câ[tig\

La un interviu, printre `ntreb\ri,s-a reg\sit [i clasica obsesie a jur-nalistului care nu poate gândilumea decât n termeni financiari:câ]i bani câ[tig\ un scriitor? Ches -tiunea e ntotdeauna v\zut\ dintr-operspectiv\ gre[it\, uitând anumiteaspecte specifice.

~n primul rând, un scriitor nuporne[te de la ideea c\ va prestani[te servicii pentru a se `m bo -g\]i. Principala motiva]ie `n ceeace face e alta decât `nmul]ireabanilor, altfel ar fi trebuit s\ `n -cerce s\ ajung\ afacerist. ~n aldoilea rând, dac\ e s\ privim pro -blema `n termeni financiari, lite -ra tura e `ntotdeauna o investi]iepe termen lung. S\ `ntrebi un de -butant cât a câ[tigat din literatur$[i de aici s\ tragi concluzia dac\„se merit\“ sau nu, cum se mai`nt`mpl$ e pur [i simplu o chestiestupid\. S\ `ntrebi un scriitor du -p\ nici zece ani de carier\ dac\„tr\ie[te“ din literatur\ sau câteexemplare a vândut ntr-un an dincutare carte nu e stupid, ci irele-vant. ~n literatur\, profitul trebu -ie calculat pe perioade mult mailungi. Poza de moment iese mai`ntotdeauna mi[cat\, nedefinito-rie pentru scriitorul din ea.

Apoi, la veniturile unui scrii -tor trebuie s\ intre banii câ[tiga]idin lecturi publice, din burse, din„deplas\rile“ pe care le face n „in-teres de serviciu“. Nu de pu]ineori, veniturile din zona aceastasunt mult mai mari decât cele dinvânz\rile propriu-zise de carte.Un scriitor care este invitat, s\zicem, `n zeci de locuri din toat\

lumea nu [i-ar fi permis `n veci s\mearg\ acolo având alt\ meserie.Cam cât l-ar costa [i când [i-arpermite, de exemplu, un agent devânz\ri care se crede de succes s\stea un an de zile, `mpreun\ cu fa-milia, `ntr-un castel din Germa-nia? (Exist\ o asemenea burs\ decare au beneficiat [i scriitori ro -mâni.) Cam cât l-ar costa pe ace -la[i personaj pragmatic s\ fi stat`n ultimii ani o lun\-dou\ `n cen-trul Vienei, apoi al Berlinului, apoial Parisului (exist\ scriitori ro -mâni care au f\cut asta).

{i, dincolo de calcule financia-re, oamenii care consider\ c\ a fiscriitor e echivalent cu a tr\i lalimita foamei ignor\ `ntotdeaunacel mai important aspect al „suc-cesului“ `n via]\: calitatea aces-teia. Iar calitatea vie]ii nu se m\ -soar\ `n func]ie de banii din cont,ci `n ceva mai greu de cuantificat,e drept, dar mult mai relevant: câtde bine te sim]i `n propria piele.

Nu-mi ap\r breasla, ci doar ex-plic. Vreau s\ fie luat `n calcul unlucru atunci când scriitorii suntjudeca]i `n func]ie de cât câ[tig\din literatur\: de[i nu-s printrecei mai boga]i oameni pe care-icunosc, cei mai mul]i dintre ace[ -tia, cei adev\ra]i, se simt perfect`n propria piele.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Despre scriitori

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Joi, 29 octombrie, `n ora[ul Bucure[ti,scriitorul Radu Cosa[u a`mplinit optzeci [i cincide ani. S\ nu vi se par\pu]in, fiindc\ nu este.Este mult, este minunat.

85

Oprea a fost [i r\mâne un politi-cian f\r\ viitor. Nu din cauza acci-dentului mortal al poli]istuluicare a avut ne[ansa s\ se afle `ncoloana sa oficial\. Gabriel Opreaeste interesant doar pentru c\reu[e[te s\ se fac\ util `n momen -te cheie. L-a servit pe Traian B\ -sescu, asigurându-i majorita tea nParlament pentru Emil Boc, maiapoi pentru Mihai R\z van Un-gureanu, iar ulterior, când PDL s-a dus la vale, n-a avut nici o pro -blem\ s\ se alieze cu social-de -mocra]ii. Ce ar fi f\cut UNPR-ullui Gabriel Oprea dup\ alegerile

viitoare? Aproape sigur ar fi can-didat pe listele PSD, dar nu s-ar fidat la o parte imediat dup\ ale -gerile din toamna viitoare de la oguvernare a dreptei, dac\ ma -tematica din Parlament ar fi cerutacest lucru. Gabriel Oprea reu[isede altfel `n ultimele luni s\ con-struiasc\ abil o punte c\tre Cotro -ceni, invocând acela[i interes na -]ional, prin sus]inerea proiec telorpromovate de Klaus Iohannis. Of\cea tot din interes [i calculpolitic, [tiind c\ `n 2016, Iohannisva fi cel care va avea rolul decisiv`n stabilirea premierului [i a

viitoarei majorit\]i guvernamentale. Dac\ scrutinul urm\tor ar fi

câ[ tigat de Partidul Autosto pi[ ti -lor, Oprea n-ar fi avut nici o re -]inere s\ intre la guvernare. ~n nu-mele interesului na]ional, desi g ur.Omul n-are complexe din acestpunct de vedere, r\mânerea laputere fiind singurul ]el. Din acestmotiv, UNPR a [i reu[it s\ adune60 de parlamentari, pentru c\ to]iace[ti oameni se pot baza pe ge -neral. Cu to]ii [tiu c\ [eful lor seghideaz\ precum floarea-soarelui[i c\ orice s-ar `ntâmpla, unepe -ri[tii vor fi mereu la putere.

Din acest motiv, UNPR a [i scosdin calculele guvern\rii UDMR,partid care cu 30 de oameni reu[eade fiecare dat\ s\ asigure majori-tatea, indiferent c\ alegerile eraucâ[tigate de PSD, Conven]ia De -mocratic\ sau Alian]a DA.

Scandalul din ultimele dou\s\pt\mâni este pe cale s\ defec -teze juc\ria politic\ a lui Ga brielOprea. ~ntreaga sa construc ]ierisc\ s\ se pr\bu[easc\. Singurulcare i-a r\mas al\turi este VictorPonta, un alt suferind po litic,care [tie c\ eventuala c\ dere a lui Oprea `nseamn\ azvârlireasa peste gardurile Palatului Vic-toria.

Paradoxal, cel mai câ[tigat per-sonaj politic este Liviu Dragneacu al s\u PSD. Dragnea nici n-aie[it cu mesaje de sus]inere pen-tru Oprea, ba mai mult a b\gatb\]ul prin gard, spunând c\ Pontae cel care `l poate demite pe Oprea[i c\ el n-a avut niciodat\, ca mi -nistru, coloan\ oficial\. Nu l-acriticat deschis pe Oprea, dar nicinu i-a luat partea. Vulpoiul Dragneaurm\re[te s\ nu afecteze zestrea

PSD [i s\ nu implice partidul ntr-unscandal din care are doar de pier-dut. Asta pe de o parte. ~n al doilearând, Dragnea reu[e[te, f\r\ s\aib\ vreo contribu]ie, s\ scad\preten]iile UNPR `n cazul `n carese va merge pe liste comune laalegerile de anul viitor. GabrielOprea spera s\-l conving\ pe Drag-nea, cu cifrele sondajelor pe mas\,s\ ofere UNPR-ului m\car 40 delocuri `n viitorul Parlament. Posi-bil s\ nu fi primit decât 25 eligibile[i vreo 10 la limit\, dar tot era ce-va. Ju m\tate dintre actualii sena-tori [i deputa]i UNPR ar fi avutm\car [ansa de a mai intra `n vi-itorul Parlament.

~n momentul de fa]\, GabrielOprea este cu spatele la zid. Dac\UNPR merge singur, este compli-cat s\ treac\ pragul de 5%. O ali an]\ cu PNL este exclus\, astfelc\ r\mâne solu]ia listelor comunecu PSD. Aici Dragnea va negociala sânge, va profita de degringola-da din tab\ra lui Oprea, iar UNPRnu va primi probabil mare lucrula schimb. De altfel, va fi intere-sant de urm\rit ce vor face parla-mentarii UNPR n urm\toarea pe-rioad\ [i dac\ nu cumva vor nego-cia plecarea c\tre alte z\ri pe contpropriu. Gabriel Oprea [i-a atinsdeja limitele `n politic\, iar `n lu-nile urm\toare va `ncepe c\derea.De data aceasta, chiar va fi `n in-teresul na]ional.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Prima dintre ele este iluzia com-petitivit\]ii `nv\]\mântului ro-mânesc – sau a orice este româ-nesc. Azi `n România excelen]a –`n orice domeniu – e exclusiv re-zultatul unor eforturi izolate, deobicei individuale. Sistemul de`nv\]\mânt produce mediocritatepe band\ rulant\. O reform\ `n di-rec]ia excelen]ei ar fi foarte grea,foarte costisitoare, ar dura preamult [i, `nainte de orice, ar fi in-util\. N-are sens s\ ob]inem absol-ven]i de top, fiindc\ vor p\r\si]ara. ~n schimb, mediocrii [i sub-mediocrii au [anse mai mari s\r\mân\ `n România. De a[a cevaavem nevoie.

A doua iluzie e cea a egalit\]ii[anselor. Teoretic, [tim c\ oricine`[i poate urma chemarea [i [i poate`mplini destinul. Teoretic. Realita-tea româneasc\ e mai complicat\.Destinul ]i-l `mpline[te mai de-grab\ clanul [i cercul de apropia]i.Fiii de procurori [i avoca]i devinprocurori [i avoca]i, fiii de mediciajung medici, fiii de politicieni de-vin tot politicieni sau oameni cuslujbe administrative. ~n lumea po-litic\, `n avocatur\, `n arhitectur\exist\ de mult\ vreme caste, undecei din afar\ au accesul limitat. Laradiourile [i televiziunile de stat, `n universit\]i, `n administra]iilelocale lucreaz\ deja [i câte trei

genera]ii din aceea[i familie: buni-cul, mama, tata, nora, fiul, nepotul,v\rul primar... Unii ncearc\ s\ lup-te cu modelul \sta, dar poate c\gre[esc. Poate e mai simplu altfel.

De ce n-am construi, de exem-plu, sistemul nostru de `nv\ ]\ -mânt exact pe aceste baze? F\r\iluzii, ci cu pragmatism. ~n primulrând reforma ar fi mai ieftin\, c\cin-ar impune schimb\ri radicale,iar `n al doilea rând ar fi cu totuladecvat\ societ\]ii noastre. Dac\nu po]i schimba lumea cu teoriile,adaptezi teoriile la lume.

Reforma ar trebui s\ `nceap\din facult\]i: un alt avantaj, fiind -c\ rezultatele se vor vedea rapid.La selec]ia studen]ilor se va cereca fiecare dosar s\ con]in\, pelân g\ diplome [i medii de baca-laureat, un fel de fi[\ de cadre, cuslujbele sau func]iile p\rin ]ilor,bunicilor, rudelor de gradul aldoilea, ale na[ilor sau ale altorapropia]i utili. Respectivele datevor fi apoi cuantificate dup\ o gri -l\ de punctaj simpl\. De exemplu,

un fiu de procuror ar trebui s\aib\ cât mai multe puncte la ad-miterea la Drept, dar mai pu]inela – s\ zicem – Rela]ii Interna ]io -nale [i nici unul la Sport sau ArtePlastice. Dac\ e un Goya, s\ seduc\ `n Spania, unde tata nu-iprocuror. La fel, un fiu de realiza-tor TV ar primi puncte suplimen-tare la Jurnalism (ba chiar admi-tere direct\ dac\ p\ rin]ii lu-creaz\ la TVR, fiindc\ tot acolo arajunge, chiar dac\ ar absolviAgronomia). Un fiu de senator arprimi un wild card la {tiin]e Poli-tice, iar unul de mecanic auto arda un examen serios, ca s\ poat\compensa lipsa punctelor de fa-milie.

~ntr-o etap\ urm\toare se vatrece la o evaluare similar\ [i la li-ceu, iar apoi la gimnaziu. Astfel,

f\r\ a schimba mai nimic [i cucheltuieli minime, toat\ lumea vaajunge unde trebuie pe baza siste-mului, aplicat pragmatic [i corect,`n func]ie de lumea `n care tr\im.Sigur, vor fi [i excep]ii, rebeli, stu-den]i cu o voca]ie clar\, dar punc-taje de familie slabe – ei vor fi sti-mula]i s\ trag\ tare, ca s\ com-penseze prin eforturile proprii lip-sa tragic\ a rela]iilor de familie.Din ei se vor alege fie emigran]iide succes, fie acei oameni valoro[icare vor trage ]ara `nainte – cumar veni, caii de povar\. Iar fiii lor,cine [tie, ar putea avea un punctajmai bun `n viitor.

S-ar putea spune c\ asta e un felde contraselec]ie, c\ legifereaz\nepotismul sau mai [tiu eu ce.Dar hai s\ fim sinceri: chiar sun-tem `n stare de altceva ?

Scriam s\pt\mâna trecut\ c\ o reform\ a educa]iei –una autentic\ – trebuie s\ ]in\ seama de dou\lucruri: de nevoia de locuri de munc\ [i de relativrigida ierarhie socio-profesional\ de la noi. Darpentru ca o asemenea reform\ s\ reu[easc\, trebuies\ renun]\m la dou\ iluzii, chiar dac\ asta ne-arafecta mândria colectiv\.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Adev\rata Reform\ a Educa]iei (II)

Pu]ini au intuit unde va ajunge Gabriel Oprea. A `nfiin]at un partid care balanseaz\ `ntre stânga [i dreapta `n func]ie de interesul grupului pe care l-a mo[it [i a reu[it s\-[i sporeasc\ treptat influen]a.Aproape pe nesim]ite, `n toate zonele. S-a râs `nspa]iul public aproape de fiecare dat\ când erafluturat interesul na]ional, `ns\ sub lozincauneperist\, Gabriel Oprea s-a blindat, reu[ind s\ urce treapt\ cu treapt\ [i fiind foarte aproape chiar de func]ia de premier.

Cum a rupt Oprea pancartacu Interesul Na]ional


6 » muzic\

Roman Vlad: Vivere la Musica...

Am `ndoieli [i c\ vreunul dintretinerii muzicologi români a fost`ndrumat de profesorii s\i s\ ex-ploreze Fondul Roman Vlad de laFunda]ia Giorgio Cini, `n care,al\turi de aproximativ 15.000 depagini referitoare la compozi]iilesale, se mai p\streaz\, `ntre al-tele, o coresponden]\ estimat\ la6.000 de scrisori [i un num\r depeste 350 de fotografii...

Bucovineanul Roman Vlad,n\scut la V\[c\u]i, la circa 40 kmdep\rtare de Cern\u]i, a tr\it`ntr-o ambian]\ muzical\ din pri -mii ani de via]\, `ntr-un „climatseren, din punct de vedere cultu -ral deschis [i progresist `n res -pectul diverselor etnii“. C\ lucru -rile au stat a[a `n cursul studiilorsale `ncepute la Cern\u]i o atest\cele câteva evoc\ri ale prietenieilui cu Paul Celan, poetul `n scrisde mama sa „`n cel mai exclu-sivist liceu român, Aron Pum nul,unde avea s\ fie singurul evreuprintre cre[tini. Reversul meda -liei l-a constituit situa]ia mea:tat\l meu, filosemit, m-a `n scrisla o [coal\ privat\, frec ventat\mai ales de elevi evrei, eu fiindsingurul cre[tin printre ei“. „CuCelan, alias Paul Antschel cum `lchema pe atunci, am `m p\rt\[it odragoste pentru câ]i va poe]i ger-mani, `n special Rainer MariaRilke.“ Celan, „ini]ial foar te pro-comunist, [i-a schimbat repedeideile, deziluzionat de degradarea

progresiv\ a vie]ii culturale `nteritoriile ocupate de ru[i..., [[i] s-aaflat `n fruntea unei mi[c\ri stu-den]e[ti ce a reac ]io nat cu pro tes -te energice `m potriva regi mu luisovietic, ce avea s\ nceteze cu rând`n momentul invad\rii de c\tregermani a Uniu nii Sovietice...“

Ajuns la Roma `n 1939, RomanVlad avea s\ fie audiat [i primit`n clasa de perfec]ionare pianis-tic\ a lui Alfredo Casella, dup\ ceacesta auzea c\ tân\rul venea dinRomânia. „Din România, deci,pa tria marelui meu prieten [i bi -nef\c\tor George Enescu!“ – reac -]iona pianistul, prezentându-l mem -brilor comisiei de admitere, GianFrancesco Malipiero [i Carlo Zec-chi. ~n fa]a lor, Roman Vlad cântatimp de o or\ un program mo -dern: Schönberg, Stravinsky [iAlban Berg, f\cându-se admis peun loc suplimentar de studiu,creat ad-hoc.

Lui Casella, Vlad avea s\-i p\s -treze pân\ la b\trâne]e o amin-tire special\ [i s\-l apere de acu -za]iile c\ ar fi fost fascist. „Nu esteadev\rat, e cu totul fals“ – scrie el.„Casella a fost personalitatea ceamai pu]in fascist\ ce se poateima gina, chiar dac\, pentru a slu -ji Muzica, a fost constrâns la câ-teva compromisuri cu regimul; aavut dou\ so]ii evreice [i a lucratdin greu pentru a face cunoscut\`n Italia muzica autorilor con -tem porani boicota]i [i interzi[ide regimurile nazist [i comunist.Nu a avut o via]\ u[oar\: `n 1932câ]iva muzicieni italieni `ntrecare... Ottorino Respighi, Ildebran -do Pizzetti... au semnat un do cu -ment `mpotriva muzicii moder -ne, ce constituia, `n fapt, un atac`mpotriva lui Casella [i Mali-piero, pentru a-i discredita n fa ]aregimului; apoi, sub legis la]ia ra-sial\, a fost acuzat c\ ar ac]iona`n contul unei presupuse Inter -na]ionale evreie[ti, cu scopul de acorupe muzica italian\!“

Roman Vlad `nsu[i avea s\treac\ prin `mprejur\ri primej-dioase n cursul celui de-al DoileaR\zboi Mondial, arestat `mpreu -n\ cu Giulio Carlo Argan [i al]iprieteni antifasci[ti, ajutat apoide cuno[tin]ele sale [i ascuns laVatican gra]ie monsenioruluiGiovanni Battista Montini, al

c\ rui mentor era filozoful JacquesMaritain, cunoscu]i prin directo-rul Academiei Române de la Ro ma,Scarlat Lambrino...

Seria evoc\rilor pune `n lumi -n\ `ntâlniri cu Bela Bartok, Zol-tan Kodaly, Serghei Prokofiev,Igor Stravinsky, Arturo BenedettiMichelangeli, Sergiu Celibidacheetc., activitatea sa `n frun tea Aca-demiei Filarmonicii Romane, aFestivalului Maggio Musicale Fio -rentino, la Opera din Roma, di-rector artistic La Scala, directoral mai multor reviste („Musica edossier“, „Nuo va Rivista Musi-cale Italiana“), ata[at unei reflec -]ii a lui Rainer Maria Rilke: „Nucritica, ci doar dragostea poate fa -ce dreptate unei opere de art\“...

Concluziile sale sunt f\r\ dreptde apel: „S-a spus c\ muzica ar fielitist\! Sigur, toat\ muzica, toat\cultura trebuie s\ fie elitist\. Ma-sele vor trebui educate [i `n\l]atela nivelul cel mai nalt al Culturii,[i nu muzica, [i cultura `n gene-ral, coborât\ [i adus\ la nivelul dejos al oamenilor“. Citându-l peAdorno, Roman Vlad conchide:„«Sunt momente `n care un artistnu numai c\ are dreptul, dar tre-buie s\ refuze ceea ce cer masele,societatea, n chiar interesul aces-teia» [...] Trebuie s\ apere aceleexigen]e de `n\l]are spiritual\ pecare masele, societatea, sunt pecale s\ le piard\“.

*Roman Vlad. Vivere la musica. Unracconto autobiografico. A cura diVittorio Bonolis e Silvia Cappellini.Einaudi: Torino, 2011. VI +

~i sunt dator compozitorului[i profesorului ViorelMunteanu de la Ia[i pentrusemnalarea unei c\r]i desprecare am aflat gra]ie bun\ -voin]ei sale cu mai mult\vreme `n urm\. Dac\ vorbescdespre ea cu `ntârziere, mo-tivul este c\ nu `mi place s\citesc c\r]i de sute de paginipe computer, oricât de co-mod ar p\rea la prima vedereun format pdf. ~ntre timp,compozitorul, muzicologul [iomul de cultur\ Roman Vlads-a stins din via]\ `n 2013, iarcartea sa de memorialistic\,A tr\i muzica. O autobio -grafie*, ap\rut\ `n 2011 la Einaudi, a fost tradus\ de dr.Cristian Dumea, prefa]at\ [iîngrijit\ de prof. ViorelMunteanu [i publicat\ anultrecut la Editura Artes de laIa[i. Nu sunt convins îns\ c\este [i cunoscut\ în Româ-nia, a[a cum ar merita.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Sâmb\t\ spre duminic\ m-am tre-zit la 4:17 [i-am verificat ceasul depe telefon n mod reflex. Nu mi-amdat seama imediat dac\ e ora ceanou\, de iarn\, sau cea veche, devar\. Ulterior, am `n]eles c\ nicinu conta care dintre ele este, fiind -c\ motivul trezirii nu avea leg\ -tur\ cu timpul. ~mi bântuia min-tea o melodie, al c\rei ritm poate fisocotit banal pe bun\ dreptate:„Rolling Stone“, cântat\ de trupaHurts pe noul LP, Surrender (2015,Sony/Columbia). Tocmai visasemc\ sunt `ntr-un ora[ occidental, peunde n-am fost [i n-o s\ ajungvreo dat\, la col]ul unei s\li de con-certe din care ie[ea publicul. (Darde ce era ziu\, de ce era o dup\-amiaz\ rece de prim\var\, pân\adineauri uscat\, acum cu norigata s\ descarce ploaia?) Ce c\u -tam eu n ora[ul acela? Habar n-am.Probabil a[teptam pe cineva, fi-indc\ priveam mul]imea care p\ -[ea voioas\, distrat\, exaltat\, a[acum se `ntâmpl\ dup\ spectacolereu[ite. {i deodat\ m-am `ntâlnitcu mine `nsumi! Nu era un alt tipcu figura mea, nu era o versiunedeformat\ a individului care sunt,ci eram chiar eu fa]\ n fa]\ cu mi-ne. Purtam ni[te pantaloni de ve-lur\, de culoare verde `nchis, unpulover ro[u [i o hain\ tip geac\,lung\ pân\ mai jos de mijloc, dinpânz\ albastr\, sp\l\ cit\. Eramtuns relativ scurt, cu barba rete-zat\ atent (de[i n majoritatea tim-pului o port ne`ngrijit\, atr\gân-du-mi repro[urile este]i lor), aveamo geant\ de piele, ag\ ]at\ pe um\r,[i n mân\ primul meu aparat fotocompact digital, juc\ria din urm\cu zece ani. A fost o `ntâlnire fugi-tiv\, pesemne c\ nici `n realitateavirtual\ nu suport s\ stau preamult la discu ]ii cu mine! Treaz

fiind, mi-am dat seama c\ imagi-nea din vis este cea capturat\ deDaniel Doroban]u (a.k.a. ThyVeils) cu aparatul s\u DSLR, n lu-na mai 2006, când am b\ut o bere`m preun\, la teras\ `n Ci[migiu.Thy Veils com pune [i cânt\ o mu-zic\ f\r\ tangen]\ stilistic\, nicide alt fel cu piesele Hurts. De cevoi fi legat eu aceste contrarii `nsubcon [tient? Numai un visologar putea s\ explice!

Hurts este (mult zis) o trup\ en-glez\, alc\tuit\, acum vreo zeceani, de doi tipi din Manchester:Theo Hutchcraft, voce, & AdamAnderson, sintetizatoare. ~n fapt,duoul func]ioneaz\ conform uneischeme verificate de showbiz `ncazurile Sam & Dave, Simon &Garfunkel, Hall & Oates, Pet ShopBoys, Wham, Modern Talking,Orb, Chemical Brothers [i câte al-tele. Copertele primelor dou\ dis-curi, Happiness (2010) [i Exile(2013), ne arat\ chipurile tinerilor`ntr-o evident\ [i remarcabil\ pu-nere `n pagin\ stil gay, simpl\pân\ la schematism, `ns\ cu foar-te mare aten]ie la detalii. SunetulHurts e un melanj mai degrab\nostalgic de new-wave, disco,glam, post-punk [i new-roman-tics, preponderent liric, a[a cum e[i piesa sus-amintit\. De la struc-turile cu aer minimalist ale pri-mului album, b\ie]ii au evoluatlent c\tre o atmosfer\ complex\,cu tonalit\]i ce tr\deaz\ influen]ebine asimilate din arii muzicalediferite. Este, poate, rezultatul pe-regrin\rilor concertante printr-olume ce devine tot mai de ne`n -]eles pentru ea `ns\[i, cu toate c\vecin\t\]i alt\dat\ greu de conceputsunt posibile mul]umit\ interne-tului, care ne face s\ vedem instan-taneu cum arat\ pustiul Kalahari[i p\durea Babaroaga, s\ auzim cese cânt\ `ntr-o sinagog\ din Timi -[oara [i cum r\sun\ gongul ntr-untemplu din Japonia.

Sunt pu]ine [anse ca planetanoastr\ s\ devin\ paradisul visatde multe [i antagoniste religii, ca[i de textierul Hurts (asculta]i pie-sa „Some Kind of Heaven“). N-am`ns\ nici o `ndoial\ c\, dac\ exist\ceva ce poate [terge diferen]ele,asta e muzica.

Muzica `ngerilor, rostogolit\ `nfiecare dintre noi...

Muzic\ de noapterostogolit\

Regizorul cunoa[te foarte bine ar-ta scenic\, `nc\ din perioada ado-lescen]ei, când activa `n trupa deteatru anglofon a Liceului „PetruRare[“ din Piatra Neam] [i când s-a decis s\ se fac\ actor. U[ileUNATC-ului din Bucure[ti nu i-aufost deschise, a picat admiterea,dar s-a orientat spre „Spiru Ha ret“,unde a urmat cursurile la clasaSandei Manu. Dup\ absolvire, aparticipat la un casting, el [i al]ipeste 300 de aspiran]i la rol, iaracolo a `n]eles c\ dac\ vrea s\-[ig\seasc\ un loc n teatru, mai bines-ar face regizor. Adic\ s\ piard\din expunere [i vizibilitate, dar s\ia el decizia cine e potrivit `ntr-odistribu]ie. {i s-a `nscris la Mas-ter. La UNATC-ul care nu l-a doritini]ial. Unde [i-a valorificat poten -]ialul creativ [i dup\ care a f\cut,cum ziceam, Jocuri `n curtea dinspate; apoi Profu’ de religie, apoiContra iubirii, apoi Ashes Afar,apoi Pisica verde. Fiecare dintreele reconfirm\ poten]ialul s\uartistic/creativ, impunându-l cauna dintre personalit\]ile puter-nice ale noilor valuri din teatrulnostru.

Seria a ad\ugat pe list\ [i Iluziilede la Teatrul Na]ional „Marin So -rescu“ Craiova. Textul lui V`r`paeve cunoscut `n România de la lec-turile [i atelierele sibiene, din Fes-tivalul Interna]ional de Teatru,unde autorul rus a [i fost prezent,

[i din antologiile care `nso]escsec]iunea de spectacole-lectur\.Tot la Sibiu s-a jucat [i spectacolulrealizat de V`r`paev `nsu[i pe pro-priul text. Montarea lui CristiJuncu de la Teatrul Act a definiti-vat aten]ia de care s-a bucurat `nRomânia acest text. Iluzii rela -teaz\ narativ, aparent neteatral,istoriile a patru oameni, dou\ cu-pluri familiale prietene, aflate lasenectute, care, `n pragul mor]ii,se joac\ cu propriul trecut `ntr-un„ce-ar fi dac\ a fost de fapt altfel“?Dac\ povestea „oficial\“ a anilorlor de mariaj [i amici]ie nu coin-cide cu perspectivele fiec\ruiadintre ei? Dac\ adev\rul ar avea odublur\, [tiut\ numai de unul/unii dintre ei, iar acum s-ar revelaprin confesiune sau inven]ie? To-tul e `ng\duit `nainte de mareatrecere, ce r\u s-ar mai putea `n -tâmpla? Cei patru seniori de peste80 de ani au propriile versiuniasupra cronologiei lor amoroase[i maritale, pe care le rostesc lamicrofon, `n episoade de story-telling. Personajele au vârsta lacare jocurile dragostei sunt la cotade maxim, 30-40 de ani, iar firulnarativ e o succesiune de mici lo -vituri de teatru surprinz\toare,care r\sucesc cu fantezie fapte cep\reau imuabile.

~n scen\, diagonalele afectiveale cuplurilor din textul lui V`r paev,Danny-Sandra, Albert-Margaret,

sunt trasate ludic, dar ferm, de oviziune regizoral\ care s-a con-centrat pe spunerea pove[tii [i pedinamizarea ei cu mijloace speci-fice. Bobi Pricop livreaz\ povesteagradat, `ntr-un tempo a[ezat, ca laseniorat, animând-o exact cândrisc\ s\ piard\ aten]ia publicului.Monotonia este principala cap-can\ a produc]iei, iar pentru a ocontracara, Bobi Pricop a apelatfie la o filmare n timp real, schim-bând pespectiva privirii [i focali -zând-o spre mimica actorilor; fiela un joc de siluete decupate dincarton, f\când loc unui comic detip infantil; ori utilizând la vederescenotehnica construit\ specialde arh. Andreea Simona Negrila(o miniturnant\ ac]ionat\ manual,un ventilator care spulber\ „ful-gi“, un sistem care face s\ plou\ nperimetrul de joc). Fluen]a sce-nic\ sprijin\ textul [i le ofer\ acto-rilor necesarele puncte de ranfor-sare a interpret\rii. Perfect moti-vate estetic, ele dina mi zeaz\ me -canica artistic\ a repre zenta ]iei,nuan]eaz\ [i armoni zeaz\. Vi -ziunea lui Bobi Pricop e organic\,e o regie `n care fiecare element ea[ezat la locul lui `n sistemul la ac\rui func]ionare contribuie efi-cient, echilibrat. Regia artistic\vine parc\ exact din afirma]ia luiV`r`paev c\ „singura for m\ a comu-nic\rii `n prezent este `nsu[i mo -dul de comunicare“. Secven]ial,

precum textul, cu scur te ie[iri dinrol, marcate [i ele de didascalii(pauze foarte scurte, un momentde hidratare), rela ]io narea acto-rilor `n primul rând cu publicul [ifoarte pu]in `ntre ei, decon struc -]ia, cu alte cuvinte, a mecanisme -lor din teatrul tradi ]io nal, o ade-veresc. Muzica live de violoncel(improviza]ii de Orlando Buda)creeaz\ atmosfer\, punc tea z\ so -nor, sunetele lui grave insta lândstarea spectatorilor `n zona emo -]io nal\ aferent\. Interpre]ii (IoanaManciu, Romani]a Ionescu, C\t\ -lin B\icu[ [i Vlad Udrescu) decu-peaz\ prin spunere persona lit\ -]ile personajelor `ntrupate. Costu-ma]i neutru, foarte asem\n\tor,cu un stil interpretativ minima -list, ei livreaz\ poves tea deta[a]i

emo]ional, pasând spectatorilor`nc\rcarea afectiv\.

Subintitulat\ comedie, piesaare umor negru, Danny, Sandra,Albert [i Margaret nu trebuie s\ seia prea `n serios, doar suntem lateatru [i totul e iluzie. De altfel,tex tul lui V`r`paev are drept mottoun citat din Iluzia comic\ a luiCorneille: „Toutefois, si votre âmeétait assez hardie,/ Sous une illu-sion vous pourriez voir sa vie,/ Ettous ses accidents devant vous ex-primés/ Par des spectres pareils ades corps animés:/ Il ne leur man-quera ni geste ni parole“. Iluziileteatrului/iluziile realit\]ii e un ba-lans nuan]at al autorului `n leg\ -tur\ cu am\girile vie]ii [i ale artei.Am\giri care ne fac s\ venim [i s\revenim `n sala de spectacole.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

N\lucirile realit\]iiSunt cu ochii pe Bobi Pricop `nc\ de la spectacolul-diserta]ie Jocuri `n curtea din spate, de Edna Mazya. Se anun]a de-atunci un creator cu sim]ul [i [tiin]aabord\rii scenice a unui text, a lucrului de fine]e cu actorii, a strategiiloremo]ionale de captare a aten]iei publicului.

8 » interviu


INTERVIU CU REGIZORUL RADU-ALEXANDRU NICA

„Raportul cu dramaturgul e foartepersonal. Uneori ì po]i face un maimare bine cuiva nerespectându-l“

Interviu realizat de C\t\lin Hopulele

Se spune c\ teatrul este me -reu `ntr-o perioad\ de evo lu -]ie [i adaptare, mai ales `n ul-tima perioad\. Dac\ am luaaceast\ afirma]ie ca fiind co -rect\, cum se vede reac]ia pu -blicului la aceast\ evolu ]ie?Ce se a[teapt\ publicul s\g\seasc\ `ntr-o sal\ de tea tru?

Teatrul, ca orice pe lumea asta, es-te mereu `ntr-o faz\ de evolu]ie [iadaptare. Nu cred c\ ultima pe-rioad\ e mai aparte din acest punctde vedere. Orice form\ de art\, iarteatrul nu face excep]ie, e puter-nic reactiv\ la epoca pe care o re-flect\. Ceea ce deplâng azi `ns\ lateatrul românesc este, printre al-tele, faptul c\ devine din ce `n cemai comercial. Asta `n ciuda fap-tului c\ este un mediu `n marem\sur\ subven]ionat. Publicul are[i el partea sa de vin\, dac\ e s\d\m crezare statisticilor. Acesteaspun c\ `n genere oamenii a[teap -t\ n propor]ie de 70% s\ li se oferecomedie sau, `n orice caz, cevau[urel, care s\ nu pun\ prea mul-te probleme [i care s\ le satisfac\nevoia de entertainment. Publiculvrea, `n genere, s\ plece delectatde la teatru, nu s\ fie confruntatcu problemele mai pu]in comode

ale vie]ii. Faptul c\ s-a ajuns aicieste `ns\ [i responsabilitatea tea-trelor, care arareori duc politiciculturale coerente [i realmente be-nefice societ\]ii `n care activeaz\.

A]i observat de-a lungul ca -rie rei diferen]ierea felului `ncare publicul s-a raportat lapiesele pe care le-a]i pus `nsce n\?

Este foarte greu s\ fac o radiogra-fie a acestui fenomen care s\ fiecât de cât credibil\, fiindc\ `n pri-mul rând nu exist\ de fapt nicio-dat\ un public omogen, ci putemvorbi doar despre publicuri, caredifer\ de la reprezenta]ie la repre-zenta]ie, de la un ora[ la altul – [i

pot continua mult cu variabilele.Cred c\ teatrul bun se face doaravând parte de publicuri bune, ca-re se formeaz\ extrem de greu, `ntimp, [i care pot fi stricate foarterepede dac\ le oferi teatru de sla -b\ calitate. ~n plus, e [i o chestiunede educa]ie. Dac\ s-ar aloca m\caro treime din timpul dedicat bun\ -oar\ religiei `n [coli educa ]iei artistice, lucrurile ar sta cu totulaltfel. {i b\nuiesc c\ am avea cet\ -]eni mai cultiva]i, mai dezin hi -ba]i, mai pu]in `nclina]i s\ accep-te lucrurile pe nemestecate. Inutils\ mai adaug c\ `n culturile maimature e un cu totul alt tip de for-mare [colar\ [i c\ publicurile deteatru sunt mult mai mature, maiimplicate, mai responsabile.

Se vorbea despre o matu ri -zare a publicului, dar pus `ncontext cu ce a]i spus dum-neavoastr\, poate fi [i o lips\de maturitate, `n condi]iile`n care, la Ia[i cel pu]in, ci fre - le arat\ c\ oamenii se `n torcspre teatru, spre ope r\, e o re -`ntoarcere general\. Dar esteuna care e `n c\uta re de art\sau o alt\ form\ de entertain-ment?

Presupun c\ exist\ un anumit tipde satura]ie. Adic\, dup\ atâ]iazeci de ani n care a existat foameaaceasta de televizor, dup\ ce `nanii ’80 erau doar dou\ ore pe zi, s-a ajuns `n mod firesc la un soi desastisire. Senza]ia mea este c\ maiales studen]imea [i oamenii de lamiddle class `n sus simt mai acutnevoia de ceva mai mult decât en-tertainment-ul de la televizor [icred c\ ace[tia sunt cei care se`ntorc `n primul rând la teatru.Nu cred c\ este neap\rat [i meri-tul teatrelor noastre, c\ ar fi deve-nit mai bune sau c\ r\spund maibine nevoilor cet\]eanului. C\citeatrul, n opinia mea, ar trebui s\aib\ [i un alt rol `n societate, unulformativ. Cred c\ trebuie s\ fie oplatform\ de discu]ie, o form\

prin care oamenii s\ `nve]e s\gândeasc\ mai liber [i care s\ ge-nereze un self-esteem mai ridicat`n raport cu ceea ce se ntâmpl\ nsocietatea `n care tr\iesc.

Spunea]i `ntr-un interviu c\atunci când v\ ve]i da seamace este teatrul, v\ ve]i opri.Voiam s\ v\ `ntreb dac\ a]ipornit cu ideea c\ vre]i s\face]i teatru sau a devenitaceasta pe parcurs o form\ deexpresie?

Nu a fost o iubire timpurie, de[iprovin dintr-o familie care a cres-cut [i activat de trei genera]ii `nteatru, dar op]iunea mea a fosttârzie, mai ales c\ a existat [i o pe-rioad\, din [coala general\ pân\prin liceu, când nu-mi mai pl\ceala teatru deloc.

Rebeliunea adolescen]ei?

Nu-mi dau seama dac\ a fost rebe-liune, probabil [i asta, `ns\ ]in bi-ne minte senza]ia pe care o aveam,anume c\ teatrul care se f\cea `nvremea aceea nu mai corespun-dea cu a[tept\rile [i nevoile mele.Abia `n clasa a XII-a am ales acestdrum [i nu mi-a fost deloc u[or la`nceput. Nici acum nu m\ pot

Regizorul Radu-Alexandru Nica `[i are ancorat\o bucat\ de suflet `n teatrul german, cu care aajuns, pe alocuri, s\ se identifice. Restul sufle-tului `l p\streaz\ `ns\ pentru teatrul din ]ar\,care se afl\ `ntr-un zbucium complet [i care, `nopinia regizorului, `ncepe s\ se `ndrepte din ce

`n ce mai mult spre comercial. O bucat\ dinvin\ o poart\ [i pu blicul, o alta, mai mare, sis-temul, dar [i teatrele, aceste institu]ii care aunevoie mereu s\ fie provocate de un val noude experien]e. O astfel de experien]\ `ncearc\[i Radu-Alexandru Nica, aduc=nd pe scena

Teatrului Na]ional „Vasile Alecsandri“ din Ia[i oreinterpretare a Cânt\re]ei chele a lui EugenIonesco. El `ncearc\ s\ dea via]\ unei lumi „`n care realul [i absurdul se confund\ cevamai mult decât `n majoritatea spectacolelor de teatru al absurdului“.

Balul, Teatrul Na]ional „Radu Stanca“, Sibiu, 2007

Hamlet, Teatrul Na]ional „Radu Stanca“, Sibiu, 2008

interviu « 9


l\uda c\ am avut op]iunea ceamai facil\ din lume, dar nu m\plâng. E o meserie dificil\, dar ca-re `]i procur\ satisfac]ii mai in-tense decât multe alte profesii.

A]i cochetat [i cu ideea de afi scriitor sau cu cea de a v\apuca de filosofie.

Da, [i Slav\ Domnului c\ nu s-a le-gat nimic, a sc\pat lumea de `nc\un scriitor sau un profesora[ ratat.

Cum arat\ arta teatrului fa]\de momentul `n care era]imai tân\r [i mergea]i cu fa-milia la spectacole?

E evident o percep]ie strict perso-nal\ [i din nou sunt nevoit s\ ge-neralizez, riscând enorm s\ gre -[esc. ~ns\ pur subiectiv cred c\simbolul [i metafora nu mai suntatât de prezente pe scen\, se `n -cearc\ o mai mare apropiere dereal, `n ciuda unor reminescen]eescapiste. Cred c\ e [i o alt\ rapor-tare fa]\ de conven]ia teatral\,exis t\ tot mai mult preocupareag\sirii verosimilului, atât `n joculactorilor, cât [i la nivel de decorbun\oar\ – pânzele pictate nu maisunt omniprezente, se merge pe ozon\ vizual\ mai apropiat\ de ar-hitectur\. Cumva, raportul curea litatea e altul, produsul teatraltinde s\ devin\ cât mai credibil `naceast\ rela]ie, exist\ o tendin]\tot mai accentuat\ de escamotarea teatralului, a iluziei [i a con-ven]iei teatrale.

Cum se raporteaz\ teatrul larealitate, la contemporanei-tate? Ar trebui s\ reflectemai multe din ideile socialeactuale (poate nu neap\ratdin zona politicului) sau artrebui s\ se rezume la ace-lea[i capodopere clasice?

Niciodat\ nu am fost adeptul so-lu]iilor prea radicale, poate c\ deaceea nici nu voi fi vreodat\ un re-formator al teatrului. Cred c\ [izona politic\ (chiar militant\) ateatrului e absolut necesar\, dup\cum sunt convins c\ nu trebuiearuncat\ la gunoi nici ideea deteatru de art\ (avem o tradi]ie`nsemnat\ `n zona aceasta [i mi s-ar p\rea iresponsabil s\ neg\mcomplet acest trecut). Nici m\carentertainment-ul de calitate nutrebuie `nfierat, chiar dac\ nusunt un mare adept al acestui tipde teatru. Teatrul, prin natura sa,este o art\ eterogen\, o art\ care`nglobeaz\ [i comunic\ viu [i in-tens cu celelalte arte, a[adar nuv\d de ce s\ judec\m limitativ tea-trul `nsu[i. Pentru mine teatru`nseamn\ deschidere, toleran]\,nu segregare (de orice natur\ ar fiea). Singurul lucru care ar trebui

s\-l defineasc\ este calitatea, s\aib\ `n spate impulsul real de aschimba ceva `n bine `n oameni [is\ rezulte `n urma unor c\ut\riautentice ale creatorilor s\i. Nucred `n ni[e singulare ca solu]iia[a-zis salvatoare. Dup\ p\rereamea sunt d\un\toare teatrului atât`n]epenirea ncrâncenat\ n trecut,c=t [i `mbr\]i[area pe nemesteca-te a tuturor modelor timpului.

Ajungând la ideea de ni[\, cep\rere ave]i despre faptul c\teatrul pare c\ iese din „s\ -lile mamut“ care ì poart\nu mele [i se retrage c\trespa ]iile neconven]ionale?

Cauzele sunt multiple. ~n primulrând se produc foarte mul]i absol-ven]i, care nu se pot/nu vor s\ seangajeze `n institu]iile „mamut“,cum le numi]i dumneavoastr\, [icaut\ un loc unde s\ se exprime.Foarte adev\rat este c\ multe din-tre aceste cl\diri au fost createpentru un tip de teatru care aveaun alt rol `n societatea acelor anidecât azi. ~n secolul XXI, lumea [inevoile sale sunt mult mai diversedecât acum 50-100 de ani (când aufost construite majoritatea aces-tor cl\diri) [i e absolut firesc s\existe locuri care ofer\ moduri al-ternative de a face teatru. Ele seadreseaz\ publicului care caut\un alt tip de experien]\ fa]\ de ceade pe scenele clasice, ceea ce, `nprincipiu, e un lucru s\n\ tos, carear trebui sprijinit mai intens. Alt -minteri, teatrul de tip mains-tream risc\ s\ se `mburghezeasc\pân\ la osificare total\ dac\ nuare o zon\ care s\-l conteste, s\-lprovoace, s\-l scuture de praf. Arfi dezirabil ca mi[carea indepen-dent\ s\ fie un ferment de dezvol-tare estetic\ pentru teatrele destat. ~n Vest, ceea ce se `n tâm pl\`n zona independent\ apare `nmaximum 10-15 ani `n teatrelemari sub form\ de direc]ii esteticece se clasicizeaz\. Problema este c\zona independent\ de la noi estearareori [i creatoare de direc]ii es-tetice novatoare, majoritatea pro-duc]iilor – cu câteva excep]ii nota-bile, ce-i drept – sunt comerciale [idestul de slabe calitativ.

Este aceast\ form\ indepen -dent\ de manifestare o op]iu ne

pentru a atrage mai mul]i oa-meni c\tre teatru?

Sigur c\ da, nu e doar o op]iune,este o direc]ie obligatorie [i abso-lut necesar\ dup\ p\rerea mea.

Mai spunea]i `ntr-un inter-viu c\ teatrul românesc maiare nevoie [i de câteva pu -neri `n scen\ catastrofale aleunor piese clasice. V-a]i te mutvreodat\ de asta?

Sigur c\ m\ tem, [i cu cât naintez`n vârst\ constat c\ lupta cu tea-ma de e[ec e din ce `n ce mai difi-cil\. ~ns\ tocmai de aceea mi spunmereu c\ trebuie s\ risc mai mult.E o tar\ foarte `ntâlnit\ la noi lip-sa de curaj estetic. Lipsa apetitu-lui pentru risc face ca lucrurile s\fie `ntr-o zon\ adesea c\ldu]\ [i deaceea teatrul românesc e preapu]in cunoscut n lume. {i trebuies\ recunoa[tem c\, din p\cate, `nanii ’60-’70 ai secolului trecut erammai respecta]i `n lumea teatral\european\ decât suntem azi.

Este o problem\ de viziune?

Are leg\tur\ din nou cu starea`nv\]\mântului voca]ional [i cufaptul c\, `n opinia mea, finan ]a -rea per capita (sau modul `n careaceast\ finan]are are loc) duce lacatastrof\, c\ci nu sprijin\ calita-tea, ci cantitatea. Cred c\ are de-aface [i cu faptul c\ nu a mai exis-tat o reform\ real\ a sistemuluiteatral de foarte mult\ vreme.Practic, dup\ Revolu]ie, nu s-a pusserios problema aceasta, ci s-auf\cut mai degrab\ ni[te adapt\ridin mers, nimic trainic, cu viziune.

Se vorbe[te foarte mult de-spre aceast\ reform\ de carear avea nevoie nu doar tea -trul de stat, ci [i cel indepen -dent. Sunt regizori tineri `nsistem care reu[esc s\ se afir -me, de la ei ar trebui s\ por -neasc\ oare aceasta?

Nu doar de la regizori, ci de la `n -treaga comunitate teatral\. Spunasta cu orice ocazie c\ trebuie s\se porneasc\ cu o ntâlnire a comu-nit\]ii [i c\ o reform\ profund\ nupoate s\ `nceap\ decât de la noi.Tipul acesta de mentalitate `n ca-re a[tept\m ministerul sau statul

s\ ne ajute s-a dovedit a fi per-dant\, vedem cu to]ii c\ nu s-a `n -tâmplat mai nimic timp de atâ]iaani. Trebuie s\ existe `ntâlniri,grupe de lucru, propuneri concretec\tre legiuitori [i abia apoi putemspera ca lucrurile s\ se schimbe.

Concluzionând discu]ia ante-rioar\, `n leg\tur\ cu rela]iadintre teatru [i cum se ra-porteaz\ acesta la realitate.Cum ar trebui s\ fie v\zut\,ca o iluzie, o prezentare a unei realit\]i paralele sau cao oglind\ a societ\]ii?

Am pledat `ntotdeauna ca teatruls\ fie o oglind\ (subiectiv\, fi re[te)a societ\]ii actuale, cred c\ teatrultrebuie s\ fie un loc unde se spunlucruri care, `n celelalte contexteale vie]ii, sunt mascate sau ma-chiate, astfel `ncât via]a s\ par\mai frumoas\ [i mai u[or de su-portat. Dac\ nu st\m nici noi, oa-menii de teatru, cât mai fermi pepozi]ie `n a spune ni[te lucrurimai oneste [i pu]in simpatice de -spre noi [i lumea `nconjur\toare,nu cred c\ are rost s\ mai exis t\m.

La ce ar trebui s\ se a[tepteie[enii s\ g\seasc\ la Cân t\ -rea]a cheal\, la Teatrul Na]io -nal, din acest punct de vedere?

O lume `n care realul [i absurdulse confund\ ceva mai mult decât`n majoritatea spectacolelor deteatru al absurdului. De obiceiacest tip de teatru este prezentat`ntr-o form\ mai vizibil teatral\,adesea ca o lume a marionetelor,manipulate direct sau indirect dec\tre un Creator – prezent sau ab-sent precum Godot. Aici nu e ca-zul. ~ncerc\m s\ g\sim o formul\de fuziune mai puternic\ `ntre

cotidian [i absurd, rezultatulscontat fiind c\ acel absurd paremult mai normal. Toate astea de-oarece, dac\ ne uit\m `n jur, con-stat\m c\ tr\im ntr-o lume adeseaabsurd\ – ce se ntâmpl\ n generela televizor, ce se `ntâmpl\ `n ju-rul nostru nu de pu]ine ori e ab-surd, doar noi, dintr-un impuls deautoap\rare probabil, ncepem s\-lconfun d\m cu normalitatea, ceeace e ade sea eronat. Toate astea [ipentru c\, `n lipsa reperelor clare,absurdul pare foarte bine camu-flat `n real. ~n spectacolul nostruabsurdul nu apare ca o lentil\ cedeformeaz\ foarte vizibil realita-tea, ci ca o expresie a realit\]ii`nse[i, a lumii din ziua de azi. Pa-re u[or complicat totul `n expli-ca]ia mea, dar cei care vor veni laspectacol vor vedea c\ lucrurilenu sunt chiar atât de absconse.

Ce te-a `mpins s\ dai via]\Cântere]ei lui Ionesco, cu cese va diferen]ia spectacolulfa]\ de alte puneri `n scen\?

E o curiozitate mai veche a mea fe-lul `n care poate fi montat teatrulabsurdului `ntr-un mod care s\ fievalabil azi [i nu perioadei de avan-gard\ a anilor ’50 [i ’60 ai secoluluitrecut. ~n rest, prefer s\ nu divulgfoarte multe despre spectacol `na -inte de premier\, iar compara ]iacu alte mont\ri e u[or prematur\,dat fiind c\ spectacolul nu este`nc\ gata.

Cum ar trebui s\ se rapor -teze un regizor – s\ p\s trezecât mai mult liniile textuluioriginal sau s\ se implice `npunerea `n scen\ a textuluiastfel `ncât s\ ri[te poate de-vierea de la mesajul ini]ial alpiesei?

Cred c\ fiecare creator [tie mai bi-ne care ì sunt liniile directoare.Nimeni nu are dreptul s\-i spun\ce [i cum s\ fac\. Raportul cu dra-maturgul e foarte personal de lacaz la caz [i a[a [i trebuie s\ r\ -mân\. E foarte greu – a[ spune c\e chiar blamabil – s\ tran[ezi lu-crurile atât de radical. C\ci une -ori, ca [i `n via]\, ì po]i face unmai mare bine cuiva nerespectân-du-l (formal).

Nora, Teatrul Na]ional „Radu Stanca“, Sibiu, 2004

Contra iubirii, Teatrul Na]ionaldin Târgu-Mure[, 2013


10 » carte

Un eveniment: {alamov`n limba român\!

Codru] Constantinescu

Relectura `n limba român\ a Po-vestirilor din Kol`ma este unexerci]iu vital pentru a `n]elegeesen]a Gulagului [i a unuia dintrecercurile sale cele mai `ntunecate.Un deliciu intelectual f\r\ egal,pentru c\ {alamov ofer\ portrete[i cadre zguduitoare, transferatec\tre eternitate, atât timp cât vad\inui memoria uman\, iar aceas -ta va continua s\ `ndeplineasc\rolul de semnal de alarm\. Cumprima oar\ am citit masivul vo-lum `n limba francez\ (versiunea`n limba român\ are dou\ volu-me), [ocul a trecut, ne-am pututdelecta cu magistralul stil literaral lui {alamov. Greu de g\sit vreopagin\ care s\ nu fie bine scris\.Interesante sunt [i traducerileunor termeni greu traductibilisau chiar intraductibili, precum„blatar“ (de]inutul infractor, dedrept comun) sau „mierlitor“ (de -]inutul politic muritor de foame).{alamov nu se refer\ doar la teri-bila sa experien]\ de 17 ani din re-giunea Kol`ma (15 ani de deten]ie,1937-1951 [i al]i doi ani când a fostobligat s\ r\mân\ `n Kol`ma, `ncalitate de muncitor „liber“), el in-serând aminitiri [i fragmente dinvia]a de dinainte, din perioadaadolescen]ei petrecute `n ora[ulVologda [i evoc\ri ale primei pe-rioade de deten]ie (1929-1931). El afost acuzat de tro]kism pentru c\ adifuzat Testamentul lui Lenin.{alamov a cunoscut [i `nceputuri-le soft ale Gulagului, aflat `n etapade definire [i solidificare (a trecutprin faimoasa `nchisoare But`rkade lâng\ Moscova, ajungând `nlag\rul Vi[era, din nordul Urali-lor, unde a lucrat la Combinatulchimic din Beriozniki sub condu-cerea lui Berezin, viitorul coman-dant al Dalstroi, acronimul filialeidin Kol`ma a Gulagului, ucis [i el`n timpul Marii Terori. Mai greude detectat sunt informa]iile

despre perioada ce a urmat eli-ber\rii, aceste referiri vin mai de-grab\ `n contextul `nso]irii unuipersonaj `n cealalt\ via]\, a re -g\sirii lui la Moscova. Timpul pe-trecut `n `nchisoarea But`rka i-aprilejuit scrierea textului Cea maifrumoas\ laud\ (Vol. 1, pag. 266-280): „Omul din `nchisoare estesensibil. O energie nervoas\ colo-sal\ se consum\ pe fleacuri, pen-tru un loc – pân\ la isterie sau lab\taie. {i nu pu]ine for]e suflete[ti[i fizice se risipesc pe inventivita-te, suspiciuni, riscuri pentru aprocura [i a p\stra o buc\]ic\ defier, un cap\t sau o min\ de cre-ion: obiecte interzise de regula-mentul `nchisorii, dar dorite cuatât mai mult. Aici, `n aceste ni-micuri, omul `[i pune la `ncercarepersonalitatea“.(Vol. 1, pag. 269)

Experien]a lui {alamov este fa-buloas\, practic pu]ine locuri dinimensa regiune r\mânându-i ne-cunoscute (a muncit la mina Par-tizanul din care se extr\gea mine-reul aurifer, dar [i `n mine dec\rbune sau la abataj – de aici dra-gostea [i cunoa[terea pinului pitic[i a zadei –, dar [i `ntr-o echip\ deprospect\ri geologice). Chiar dac\nu a observat direct, {alamov acules informa]ii [i despre cele maidure [i secrete lag\re din zon\,cum ar fi cele care exploatau z\ -c\mintele de uraniu, extrem deimportante pentru programul nu-clear al lui Stalin [i care erau de -servite, evident, tot de munca scla-vagist\ a de]inu]ilor. {alamov nunumai c\ a avut un ascu]it sim] alobserva]iei, dar [i o memorie pro-digioas\, c\ci el recunoa[te c\ `ncei doi ani de dup\ eliberare a scrisdoar versuri, peisajul sumbru`mpiedicându-l s\ `[i a[tearn\ pehârtie experien]ele. Care ar fi pu-tut fi [i probe pentru o nou\ con-damnare, dup\ cum i s-a [i `n tâm -plat lui {alamov `n 1943, când pe-deapsa i-a fost prelungit\ pentru

propagand\ antisovietic\ (`n tim-pul razboiului de]inu]ii din Gulagale c\ror pedepse expiraser\ fieerau re]inu]i administrativ, fie lise prelungea pedeapsa, având par-te de noi `nscen\ri-„procese“). Elar fi spus unui alt de]i nut, care l-aturnat rapid organelor, c\ IvanBunin era un mare scriitor rus(Bunin se afla `n exil). Dup\ elibe-rarea din 1951, {alamov a lucratca felcer, având `n continuare alteexperien]e edificatoare. „~n tim-pul tuturor peregrin\rilor meleprin lag\re, am observat c\ oricede]inut, venind ntr-un loc de mun -c\ nou, `nainte de orice se uita `njur: ce s-ar putea fura de aici? Lu-cru valabil pentru toat\ lumea, dela plantoane la [efii de Direc]ie.Exista un fel de principiu mistic`n aceast\ atrac ]ie a rusului pen-tru furt. ~n orice caz, n condi]ii delag\r, `n condi]iile Nordului, `ncondi]iile din Kol`ma“(Vol. 2, pag.349) „o lege important\ din lag\r:niciodat\ s\ nu te adresezi curug\min]i oamenilor pe care i-aicunoscut cândva `n libertate. Lu-mea e mic\, asemenea `n tâlnirisunt posibile. ~n Kol`ma o rug\ min -te de felul acesta e aproape `ntot-deauna nepl\cut\, uneori imposi-bil\, uneori duce la moartea celuicare a cerut“(Vol. 2, pag. 355). ~ncontinuare detaliile psihologicesunt cutremur\toare, {alamovprezentând o contra-umanitate.„Când te l\sau puterile, când `]ipierdeai vlaga, te cuprindea o do-rin]\ de nest\vilit s\ te lup]i.Acest sentiment – ndârjirea omu-lui f\r\ puteri – `l cunoa[te oricede]inut care a fl\mânzit vreodat\.Cei `nfometa]i nu se lupt\ ca oa-menii. Ei `[i iau elan s\ te loveas -c\, `ncearc\ s\ te doboare cu um\ -rul, s\ mu[te, s\-]i pun\ piedic\,s\ te strâng\ de gât... Cauzele pen-tru care se poate isca o ceart\ suntnenum\rate. Pe condamnat `l iri -t\ orice: [i conducerea, [i mun cace-l a[teapt\, [i frigul, [i uneltele

grele, [i colegul de al\turi. De]inu -tul se ceart\ cu cerul, cu lopata, cupiatra, cu tot ce-i viu [i se afl\ `npreajma lui.“(Vol. 2, pag. 322) Fri-gul din regiune, prin Kol`ma dealtfel trece [i Cercul Polar Artic, [ichiar dac\ minele [i lag\rele prin-cipale nu se aflau exact la acea la-titudine, ci pu]in mai la sud, „Vete-ranii din Kol`ma stabileau destulde exact intensitatea gerului [if\r\ termometru: dac\ se l\sa opâcl\ rece, afar\ erau minus pa-truzeci de grade; dac\ respirai f\ -r\ prea mare dificultate, dar aerulie[ea din gur\ cu zgomot, `nsem-na c\ erau minus patruzeci [icinci de grade; dac\ respira]ia erazgomotoas\ [i greoaie, gerul ajun-sese la minus cincizeci de gra de.Peste minus cincizeci de grade,scuipatul `nghe]a `n zbor.“ (Vol 1,pag. 31) Combina]ia fatal\ era for-mat\ din frigul groaznic (practic

nici nu putem m\car imagina camcare este atmosfera la 50 de gradeCelsius), muncile foarte dure [iali menta]ia deliberat aleas\ pen-tru a ucide. „Cinci sute de gramede pâine de secar\, trei linguri deca[\ [i o gamel\ de sup\ chioar\pe zi puteau s\ ridice un om dinmor]i. Cu con di]ia s\ nu mun-ceasc\.“ (Vol. 1, pag. 190) Solu]iasalvatoare era aparent sim pl\, s\se evite muncile grele, dar tocmaila aceste munci exterminatoriisistemul avea nevoie de cât maimult\ for]\ de munc\, mai ales laextrac]ia minereurilor aurifere,c\ci succesivii [efi ai insulei Ko -l`ma depindeau de aurul cu carese puteau mândri `n fa]a lui Sta-lin. {alamov exprim\ perfect [isentimentul de izolare, de via]\dup\ via]\ (un fel de moarte), pecare-l resim]ea de]inutul. „Se gân-dea `n perioada aceea la familie?

Apari]ia `n limba român\ a Povestirilor din Kol`ma reprezint\ evenimentuleditorial al anului, cel pu]in la nivelul traducerilor. E drept, `n anul 1993 a fostpublicat\ o selec]ie a nuvelelor lui {alamov la Editura Minerva, `ns\ aceast\carte este aparent imposibil de g\sit [i oricum nu reia `ntreaga materie aoperei scriitorului rus, de aceea editarea complet\ a m\rturiei definitorii a lui {alamov este un gest notabil, remarcabil. Pentru c\ {alamov st\ foartebine al\turi de Soljeni]`n, `n anumite privin]e chiar `ntrecându-l. ~n mod sigur la nivelul expresivit\]ii.


carte « 11

Nu. La libertate? Nu. Recita ver-suri din memorie? Nu. ~[i aminteatrecutul? Nu. Tr\ia doar din uranep\s\toare“ sau „N-avea nici unsens s\-]i planifici via]a mai de-parte de o zi. Chiar [i termenul desens nu [tiu dac\ este admisibil nlumea noastr\ fantastic\. Aceast\solu]ie – calculul pentru o singur\zi – a fost g\sit\ nu de creier, ci deun soi de sim] animalic al de]i nu -tului, de instinctul mu[chi lor“(Vol. 2, pag. 321). Cel mai greu seadaptau de]inu]ii intelectuali,c\ci Gulagul era o lume total dife-rit\ fa]\ de ceea ce cunoscuser\`nainte, chiar dac\ era vorba desocietatea comunist\. ~n plus, dinpunct de vedere fizic, intelectualiinu erau obi[nui]i cu regimul deexterminare, caracterizat de bino-mul munc\-foame. „De]inutul in-telectual este doborât de lag\r. Totce i-a fost drag este f\cut praf [ipulbere, civiliza]ia [i cultura `[iiau zborul `n cel mai scurt timp,care se poate socoti n s\pt\ mâni.“(Vol. 1, pag. 168) ~n acest contexttrebuie a[ezat\ [i povestirea SherryBrandy (titlul unui poem scris deMandel[tam) n care {alamov des-crie cu un talent literar `nfio r\tormoartea marelui poet rus OsipMandel[tam n imensa n chisoarede tranzit de lâng\ Vladivostok, ndecembrie 1938 (nu a mai ajunsnici odat\ n iadul alb din Kol`ma).„Poetul murea. Palmele mari, um-flate de foame, cu degete albe, lip-site de sânge, [i cu unghii murda-re, crescute ca ni[te ]evi[oare, ìz\ceau pe piept f\r\ s\ se ascund\de frig.“ Iar pu]in mai `ncolo: „S\scrii, s\ tip\re[ti – toate acesteasunt de[\rt\ciuni. Ceea ce na[tedin interes nu este cel mai bun lu-cru. (...) Spre sear\ poetul a murit.Din scripte `l scoaser\ abia dup\dou\ zile: la distribuirea pâinii in-ventivii lui vecini reu[iser\ s\primeasc\ ra]ia cuvenit\ mortu-lui `nc\ dou\ zile“.

{alamov se refer\ [i la baia (ba-nia) pe care fiecare lag\r de mun -c\ era obligat s\ o aib\, una dintrecomponentele mirajului norma-lit\]ii pe care sistemul de repre-siune `ncerca s\-l ofere popula]ieicarcerale. De]inu]ii detestau mer-sul la baie, ceea ce poate p\rea ab-surd: cum s\ refuzi o baie bun\?~ns\ informa]iile oferite [i de {ala-mov, e drept, parc\ mai detaliatedecât ale altor autori de astfel dememorii carcerale, ofer\ argu-mente care `ndrept\]esc repulsiade]inu ]ilor. Cele trei zile pe lun\alocate b\ii nu erau declarate zilelibere. Dup\ zece ore de munc\ `nfrig, de]inu]ii trebuiau s\ a[tepte`n fa]a b\ii (de regul\ o barac\ dinlemn) alte ore pentru c\ stabili-mentul era de dimensiuni mici,nu puteau intra prea mul]i oameni

deodat\. „Iar dup\ multe ore demunc\ `n frig (nici vara nu e maiu[or) când toate gândurile [i spe-ran]ele se concentreaz\ pe dorin]ade a ajunge cât mai repede la pri-ciuri, la mâncare [i la somn, re -]inerea la baie este aproape de ne-suportat.“ (Vol. 1, pag. 557) ~n plus,baia era construit\ la o distan]\destul de mare de bar\cile de]i nu -]ilor, fiind folosit\ [i de personalulcivil al lag\rului [i, probabil, degardieni. Profitând de g\l\gie [i`mbulzeal\, ho]ii ac]ionau nestin -ghe ri]i, furând bunurile celorlal]i.Alte dou\ dezavantaje izvorau dinacest sistem pseudo-sanitar (pen-tru c\ oricum apa cald\ ameste-cat\ cu cea rece – iarna direct cughea]\! – [i turnat\ ntr-un hâr d\unu era suficient\ pentru o cur\ ]arecorporal\ normal\): (1) lenjeriamurdar\ cu care veneau de ]inu]iiera predat\, fiindu-le oferit\ la ni-mereal\ alt\ lenjerie „comun\“care putea fi de o calitate mult maiproast\ decât precedenta. „Nu`ntotdeauna lenjeria este uscat\.Cel mai adesea e ud\: b\ ia[ii n-apuc\ s-o usuce, nu sunt des tulelemne de foc. Iar s\ `m braci lenje-rie ud\ sau umed\ dup\ baie nu-i opl\cere pentru nimeni.“ (Vol. 1,pag. 561) (2) ~n timp ce de]inu]iierau la baie, echipe speciale sani-tare aveau obliga]ia de a cur\ -]a/deratiza bar\cile de lemn, de-barasându-le de orice obiect per-sonal al de ]inu]ilor, ceea ce con-stituia o dram\ [i un chin supli-mentar.

{alamov a studiat cu aplica]ielumea infractorilor sovietici, careanume erau amesteca]i cu de]i -nu]ii politici pentru a-i putea tero-riza. Condamna]ii de drept co-mun, blatarii, se credea de c\tresistem, erau mai apropia]i dinpunct de vedere social-ideologicdecât de]inu]ii politici de matri-cea bol[evic\. Ar fi putut fi refor-ma]i, o imens\ iluzie, dup\ p\re-rea lui {alamov. „Codul moral alblatarilor, ca [i Coranul, procla -m\ dispre]ul fa]\ de femei. Feme-ia este o fiin]\ demn\ de dispre],inferioar\, care nu merit\ decâtb\taie, nedemn\ de mil\. (...) Bla-tarul este crescut `n dispre]ul fa]\de femeie `nc\ din copil\rie. ~[ibate partenera prostituat\ atât dedes, `ncât se spune c\ aceasta numai simte iubirea `n deplin\tateaei decât dup\ ce prime[te o mam\de b\taie. ~nclina]iile sadice suntcultivate de `ns\[i etica lumii bla-tarilor.“ (Vol. 2, pag. 54-55) {ala-mov dezvolt\ o filosofie destul deoriginal\, un fel de combina]ie`ntre iertarea cre[tin\ [i prezen]aacut\ a memoriei. „Principiul se-colului meu, al existen]ei mele per -sonale, al `ntregii mele vie]i, con-cluzia experien]ei mele personale,

regula `nv\]at\ din aceast\ expe-rien]\ poate fi exprimat\ `n câte-va cuvinte. ~n primul rând, trebu-ie s\ `ntorci pal me le primite [iabia dup\ aceea mila. S\ ]ii minter\ul `naintea binelui. S\ ]ii mintetot binele o sut\ de ani, iar totr\ul, dou\ sute. Prin aceste `nv\ -]\turi m\ deosebesc de to]i uma -ni[tii ru[i din secolele XIX-XX“(Ibidem, pag. 348), scria el `n con-fesiunea autobiografic\ M\nu[a,`n care descrie la persoana I sin-gular punctul cel mai de jos la ca-re a ajuns `n timpul lungii sale ex-perien]e la Kol`ma. De altfel, mul-te teme, motive, informa]ii sau de-talii parcurg ampla materie ac\r]ii, le reg\sim `n mai multe po-vestiri, precum fularul pe care{alamov `l atribuie atât unui per-sonaj, cât [i sie[i. Sfâr[itul lui esteidentic n ambele ipostaze. Fiindu-ifric\ s\-l dea jos pentru a nu-i fi fu-rat de blatari, fularul a devenit ocolonie de p\duchi care-l puneau`n mi[ care atunci când fularul erascos de la gât. ~ntr-o secund\ deneaten]ie el a fost furat de blatari!Salvarea lui {alamov a fost inter-narea `ntr-un spital care chiardac\ era de departe un spital ade -v\rat, permitea totu[i de]inu ]ilorcare aveau [ansa de a ajunge aicis\ se pun\ pe picioare, s\-[i trag\

sufletul. El suferea de pelagr\ (deaceea prima piele [i-a l\sat-o laKol ma, ea decojindu-se de pe corp),dar [i de foame [i epuizare. „Mier-litorii pur [i simplu trecuser\ de

hotarele binelui [i r\ului, ale c\l -durii [i frigului.“ (Ibidem, pag 333)Filosofia suferin]ei este zgudui-toare [i parcurge `ntreaga lui ope -r\ din prima pagin\, pân\ `n ulti -ma. „Ce [tim noi despre nenorocireaaltuia? Nimic. Dar despre ferici-rea altuia? {i mai pu]in. ~ncer -c\m s\ uit\m [i de propria neno-rocire, iar memoria [terge cubun\-credin]\ necazul [i neferici-rea. Arta de a tr\i este arta de a ui-ta, [i nimeni n-o [tie mai bine de-cât cel din Kol`ma, decât de]in-utul.“ (Ibidem, pag. 459) {i cu toateacestea, el nu a uitat. Nu avea cums\ uite, o datora tuturor zecilor demii de colegi de suferin]\ care nus-au mai `ntors niciodat\ acas\ [icare au fost `ngropa]i goi, `n per-mafrostul kol`mi an, cel care nu sedezghea]\ complet niciodat\, având,`n cel mai bun caz, un placaj delemn la picior pe care era `nscrisnum\rul dosarului. De altfel, Ni-cholas Werth a `ntâlnit `n c\l\to-ria facut\ `n regiunea Kol`ma, `nanul 2011, tot felul de personajepito re[ti, unele din ele considerândo datorie de onoare s\ g\ seasc\aceste gropi comune [i s\ ridicedeasupra lor cruci ortodoxe. „La -g\rul este, `n mod sigur, o [coal\negativ\ a vie]ii. (…) Fiecare clip\petrecut\ `n tab\r\ este otr\vit\.Sunt prea multe lucruri pe careomul n-ar trebui nici s\ le vad\,nici s\ le cunoasc\; [i dac\ le vede,cel mai bine este s\ moar\.“

*Editura Polirom, Colec]ia „BibliotecaPolirom. Esen]ial“, 2 volume,traducerea din limba rus\ [i note deAna Maria Brezuleanu, Magda Achim[i Alexandra Fenoghen, Ia[i, 2015

R\zvan Chiru]\

Salutul românesc de la cap\tul lu-mii. „~n Vanuatu am cunoscut unpersonaj fabulos, un pictor care senumea Nicolai Michoutouchkine.A plecat pe jos din Fran]a, dup\ cea terminat facultatea, spre India [is-a tot dus, pân\ `n Australia. Apictat `n pe[teri, a fost un ade -v\rat aventurier. ~n Australia, l-aajuns scrisoarea tat\lui s\u, carei-a spus c\ va fi declarat dezertordac\ nu se prezint\ la prima uni-tate militar\ francez\, pentru a sepreda. Prima garnizoan\ era `nNoua Caledonie. ~n avion, a statlâng\ o doamn\, c\reia i-a spus ceprobleme are. La final, doamna i-acomunicat c\ so]ul ei este chiarcomandantul garnizoanei. Astfelc\ n loc s\ fac\ arest, a devenit se-cretarul aceluia. ~n urm\torii doiani, a deschis prima galerie de ar -t\ din Pacificul de Sud, `n Vanua-tu, unde a tr\it 50 de ani. Când amintrat `n galeria lui, care ]inea loc[i de muzeu na]ional, pentru c\Vanuatu are totu[i 200.000 de lo-cuitori r\spândi]i pe mai multe in-sule, mi-a spus `n române[te: «Bu -n\ ziua, ce mai faci?». Fusese [i `nRomânia, la Ana Aslan, mi-a poves-tit cum `l urm\rea Securitatea.“

Sfântul cargou [i sfântul con-sort. „De la acest tip am aflat maimulte despre cultul cargoului, de -spre care a scris [i Mircea Eliade.Cultul cargoului s-a dezvoltat si-multan, f\r\ s\ aib\ leg\turi, `nVanuatu, `n insulele Solomon [i`n Papua Noua Guinee. B\[tina[iiau v\zut `n Primul R\zboi Mon-dial cum solda]ii americani vor-beau la ni[te sta]ii [i dup\ o lun\venea un cargou [i le `ndeplineatoate dorin]ele. Dup\ ce au plecatamericanii, [i-au f\cut [i ei ni[testa]ii de lemn, la care se `nchinau[i `[i puneau dorin]e. Evident, nuvenea nimic. ~n al Doilea R\zboiMondial, au v\zut din nou c\ sol-da]ii americani vorbesc la sta]ii,numai c\ de data asta vin ni[tep\s\ri cu dorin]ele `ndeplinite.B\[tina[ii au f\cut, prin urmare,[i ni[te piste de avion rudimenta-re. Dar tot nu s-a `ntâmplat nimic,pân\ când a venit `n vizit\ regina

Marii Britanii. So]ul consort [i-anotat cererile de la altarul cu mi-crofon de lemn [i le-a trimis peste ovreme, `ntr-un container, tot ce `[idoriser\ b\[tina[ii. De atunci, so -]ul consort al reginei Marii Brita-nii este sfânt `n Cultul Cargoului,care `[i ]ine s\rb\toarea `n fie carean pe 15 februarie, `n Port Vila.“

„Suntem mul]i Morari pe lume“

Morar & More. „~n holul hoteluluidin Noua Caledonie era o expo -zi]ie, cu exponate tribale, foarteinteresante. Curatorul ne-a n dem - nat s\ cump\r\m, noi i-am expli-cat c\ nu suntem din zon\, ci dinRomânia, din Europa de Est. «Bu-nicii mei sunt din Ungaria», ne-ar\spuns. A, de aproape, vecini, si-gur c\ da, avem rela]ii bune demii de ani, am zâmbit noi. Dup\ cemai discut\m, ne zice c\, de fapt,bunicul lui a plecat din Transilva-nia, iar când a ajuns n Fran]a, au-torit\]ile i-au ad\ugat la numeparticula «in». A[a, [i?, ne-am mi-rat noi. «{i acum pe mine m\cheam\ Morarin, dar pe bunicul lchema Morar», a replicat curatorul.

Ini]ial am crezut c\ sunt la vreocamer\ ascuns\, ceva. Cum s\merg la cap\tul lumii [i unul s\-mi zic\ c\ pe bunicul lui `l chemaMorar? A[a c\ ne-am scos buleti-nele, a[a era. L-am ntrebat de un-de din Transilvania fusese buni-cul. Tipul mi-a r\spuns c\ [tie unsingur nume de ora[, Arad. «Sta]ipu]in, eu sunt din Arad», am stri-gat. Incredibil. ~n Vanuatu, ì po-vestesc lui Nicolai Michoutou-chkine chestia asta. {i el `mi co-munic\ sec: p\i avem [i noi aiciun Morar. Morar Marcel. Iar m\gândesc c\ e o glum\. La Liceul dechimie din Arad, unde am fostelev, aveam un coleg de banc\ pecare `l chema tocmai Mo rar Mar-cel. Nicolai l-a sunat pe tipul lui [ipân\ la urm\ s-a dovedit c\ acestal doilea Morar avea [i el un bu-nic, dar de loc din Bombay. Sun-tem mul]i Morari pe lume.“

Diploma]ie avant la lettre. „Amreu[it s\ ridic vizele pe care le ce-rea Vanuatu pentru turi[tii dinRomânia [i Bulgaria. Asta a dove-dit c\ am o chemare pentru diplo-ma]ie, dar chemarea asta a fostfoarte scurt\. Dup\ ce am termi-nat cartea, am vrut s\ las un r\gaz

editurii pentru a o tip\ri, pentruc\ am lansat-o chiar pe aeroport,la `ntoarcerea `n Bucure[ti. {i ne-am gândit s\ plec\m din NouaCaledonie, s\ nu se `ntâmple cevacare ar merita s\ intre `n carte.Am ales Vanuatu, dar la emitereabiletelor de avion, func]ionara ne-azis c\ ne trebuie viz\. Noi i-am ex-plicat c\ ]\rile membre UE nu aunevoie de viz\ `n Vanuatu, dar eaa insistat c\ a[a ì apare `n calcu-lator. L-am sunat pe consulul Va-nuatului n Noua Caledonie, c\ru-ia i-am explicat c\ suntem din Ro-mânia, care tocmai a intrat `n UE.Consulul a r\spuns: «Noi nu [tim».Ce-i drept, abia intrasem n ianua-rie acel an (2007 – n.r.) [i ntâmpla-rea pe care v-o povestesc acumavea loc n mai, ve[ tile circul\ maigreu pân\ la ca p\ tul lumii. «V\rog s\ `mi aduce]i o adeverin]\[tampilat\ c\ România este `nUE», mi-a cerut consulul. La Bi-roul de informare al UE din NouaCaledonie, omul cu [tam pila era nconcediu. Stagiarii mi-au dat totfelul de reviste `n care scria c\ România [i Bulgaria au intrat `nUE, i le-am dat consulului, care a

promis c\ va trimite dosarul gu-vernului s\u din Vanuatu. Maitârziu, ne-a anun]at la telefon c\`ntr-adev\r nu mai avem nevoiede viz\, România este `n UE. LaPort Vila `n aeroport era o list\ cu]\rile europene care nu au nevoiede viz\ pentru Vanuatu [i cândam intrat noi pe acea list\ erauad\ugate cu pixul România [i Bul-garia. Un succes diplomatic.“

Vedeta din Insula Pinilor. „Cândam ajuns `n Insula Pinilor (dinNoua Caledonie – n.r), m-au sunatde la recep]ie s\ `mi spun\ c\ m\caut\ jurnalistul insulei. S\racul,trebuia s\ scrie zilnic o pagin\despre ce se `ntâmpla `n acea in-sul\ unde nu se `ntâmpla nimic.Era un francez simpatic, amschimbat câteva amabilit\]i cu el.L’ecrivain des Carpathes, a[a afost titlul articolului n care a rela-tat despre mine, a fost omul bucu-ros c\ avea subiect, un scriitor dinEuropa. Articolul a ap\rut cândam plecat din Noua Caledonie [i`n aeroport toat\ lumea se uita lamine, eram l’ecrivain des Carpa -thes care c\l\torea.“


12 » actualitate

L’ecrivain des Carpathes [i-a relansatcartea de la cap\tul p\mântuluiCartea de la cap\tul lumii. Noua Caledonie:la un pas de Paradis, publicat\ `n 2007 deIoan T. Morar [i cu tiraj epuizat `ntre timp, arevenit pe pia]\ `ntr-o nou\ edi]ie revizuit\,la care s-au ad\ugat, ca bonus, pove[tile deo s\pt\mân\ din Vanuatu. De fapt, noua

variant\, lansat\ miercuri, 28 octombrie, laBucure[ti, se nume[te chiar a[a: Cartea de lacap\tul lumii. La un pas de Paradis: dou\ luni`n Noua Caledonie [i o s\pt\mân\ `nVanuatu (Editura Polirom). Ioan T. Morar apovestit, cu ocazia relans\rii, câteva dintre

`ntâmpl\rile anecdotice prin care a trecut `n Pacificul de Sud. {i pentru c\ umorulfostului membru al trupei Divertis [i al„Academiei Ca]avencu“ este prea savurospentru a fi `ntrerupt de noi, am decis s\ `ll\s\m tot pe el s\ le povesteasc\ [i aici.

Ciclul de Supravie]uiri nuvelis-tice, reorganizat de Radu Cosa[udup\ 2000 [i dup\ o cronologie deBildungsroman, `ncepu istoric –nu epic – `n 1973.

Nu era un an chiar potrivitpentru un titlu ca R\m\[i]ele mic-burgheze (ce va marca `nceputulintrospectiv-formativ al unui par-curs devenit romanesc), dar eraunul adecvat rememor\rilor [iautoanalizei. 1973 vine, `n Româ-nia Socialist\, dup\ 1948, 1956,1968 [i, `ntr-o gr\itoare preci -pitare, 1971, anul Tezelor din Iulieprin care liberalizarea de ini]ia -lizare a epocii Ceau[escu a luatsfâr[it.

Este simptomatic pentru uncititor avizat c\, `n pofida „dezor-dinii n inspira]ie“ invocate de au-tor, Supravie]uirile sale se `ntind

[i `[i fac loc exact `n intervalul dena]ionalism progresiv [i paranoidcuprins `ntre 1971 [i 1989. Pentrufascina]ii de utopia comunist\, `nacest segment de socialism real,iluziile de tinere]e (deja fisurate`n anii stalinismului aplicat) dis-par. Cosa[u le p\streaz\, pân\ast\zi, din motive de onestitatedocumentar\ [i iradiere literar\.Le p\streaz\ ca iluzii ale tân\ru-lui care a fost, caracterizându-[icu ele personajul din R\m\[i]elemic-burgheze [i v\zând, din acestunghi tipo-ideologic, lumea `ncare el se mi[c\.

Protagonistul, adolescentul greudesprins de numele Oscar Rohr -lich [i de universul unei familii `ncare degetele progeniturii peclapele pianului [i mâna `ntins\de tat\ pentru a fi s\rutat\ indic\

direc]ia [i sensul existen]ei, se im-pregneaz\ de spiritul timpurilor noi.

El devine critic, vehement, ra -di cal, opunându-se f\]i[ idealis-mului desuet [i convenien]elormeschine de mic\ burghezie. Ghi -limelele ironice nu-[i au rostulacum. Fa]\ de idealismul obscuri -zând adev\rurile tari ale luptei declas\, tân\rul devenit publicist vaadopta o atitudine combativ\.Munca, dac\ nu lupta de l\mu -rire, este cu profesorii, cu tat\l, cumama, cu bunica ori cu una saualta dintre m\tu[ile pe cât de bineeducate, pe atât de mali]ioase.To]i `l consider\ pe acuzatorul lorde-a dreptul imatur: ipostaz\ ce lepermite, lor, gesturi maternale`nnebunitoare pentru revolu]io -nar. Idealismul gliseaz\ dintr-oparte `n alta a `nfrunt\rii, colo -rându-se complet diferit. ~n ochiiaprin[i ai r\zvr\titului, conota]ialui e ideologic\ [i familia captiv\reprezent\rilor din vechea lumetrebuie adus\ la realit\]ile noi. ~nschimb, `n ochii sclipind de ironieai rudelor apropiate r\mase `n]ar\, idealismul revolu]ionaruluide familie bun\ are o amprent\,decisiv\, de puerilitate.

Protagonistul definit prin pue -rilitate [i naivitate va fi perma-nent confruntat cu `n]elepciunea,destul de amar\, a scriitoruluicare va deveni. Rela]ia acestuiadin urm\ cu personajul nu esteneap\rat cu un alter-ego, cum s-azis. E vorba, mai degrab\, de fan-tasma creativ\ a p\rintelui literarpentru un fiu real (el `nsu[i,tân\r), rela]ie excluzând accenteleeroizante dintr-un roman al for-ma]iei ce merge pe vectorul impu -nerii sociale [i al `mplinirii desine.

Aici, p\rintele literar este celmaturizat, p\]it (dup\ episodulsus]inerii publice a „adev\ruluiintegral“), `n]elep]it [i literalmen -te edificat politice[te dup\ 1971.Fiul din aceast\ rela]ie autocen-trat\ [i autofic]ional\ are `ns\chiar avantajul credin]elor lui (co -muniste): ridicole `ntr-un momentistoric ulterior, dar nu [i acum, lapu]in timp dup\ Auschwitz.

Adev\rul integral, dac\ nu afost posibil atunci, `n ’56, `n sis-temul cultural al epocii, va fi posi-bil acum, `n ciclul nuvelistic`nceput `n contextul restart\riiunui regim totalitar. Dup\ ce nu a

putut fi exprimat n interiorul Sis-temului, adev\rul acesta, a c\ruiintegralitate este [i nu este echiva-lent\ cu puritatea, va fi c\utat `nSupravie]uiri.

Se poate vorbi de o disiden]\literar\ a lui Cosa[u nu numai fa -]\ de ceau[ism, ci [i fa]\ de re-scrierea trecutului postbelic dup\noile comandamente ideologice.Ideologia unic\ se multiplic\ [i seramific\ politic, devenind litera -tur\. Discursul oficial este spart [if\râmi]at `n adev\rurile perso -nale ale tuturor personajelor, in-clusiv ale tân\rului protagonistcu ferme convingeri comuniste.Scriitorul nu uit\ nimic [i `[i asu -m\ tot, spre deosebire de oficiali-tatea care uit\ multe [i nu-[i asu -m\ nimic. Autocritica acesteiaeste impersonal\, abstract\, co-mod\: „s-au mai f\cut [i gre[eli“,„s-au mai comis unele erori“,„`nv\]\turile n-au fost bine aplica -te“... „Autocritica“ scriitori ceas c\merge pân\ la nivelul de profun -zime, resuscitând traume vechi [iintensificându-le narativ.

Din Supravie]uiri trebuie (da,trebuie, ar fi ad\ugat Lucian Rai -cu) s\ rezulte tot.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

TeVemigra]ia De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Cosa[u 85

Am s\ v\ povestesc aventura mea dea ncerca s\ fiu #teamhalep, a[a cumeste social acceptabil pentru oriceromân. Pentru a fi sus ]in\tor nfocatal Simonei Halep trebuie `ns\ `nde -plinite c=teva condi]ii: de exemplu,s\ i urm\re[ti meciurile de tenis.Am nceput timid, cu cele din campi-onate mari, care se transmiteau deobicei pe Eurosport, dar la un mo-ment dat nu a mai fost suficient. Pen-tru c\ s\ fii fan `nseamn\, ca `ntr-oc\s\torie, s\-i fii al\turi celuilalt [i nmomente glorioase, dar mai ales `nmicile momente banale, ca atuncicând partenerul st\ prea mult la baiediminea]a [i, `n loc s\ te enervezi, ifaci cafeaua [i i a[ezi sandviciurilepe farfurie n unghiuri perfecte de 60de grade a[a cum i place. Deci ca s\fiu fan adev\rat Simona Halep, amdecis prin var\ c\ trebuie s\ urm\ -resc [i turneele mai mici, pe care nu

le puteam g\si n programele obi[nu-ite de cablu.

Dintr-o nes\buit\ `ncredere `nra]ionalitatea [i bunul-sim] al uma -nit\]ii, am c\utat s\ aflu ce pachetsuplimentar de programe puteams\-mi adaug la contractul meu de ca-blu ca s\ v\d mai mult tenis femi-nin. Astfel, m-am `ntâlnit pentruprima dat\ cu un cuvânt magic, uncuvânt care a ajuns s\ `mi h\itu-iasc\ `ntregul proces decizio nal, cu-vântul preferat al distribuitorilor decablu: EXCLUSIVITATE.

Firmele de cablu din Româniaau o `ndeletnicire special\: s\

achizi]ioneze drepturi exclusive deprograme, `n special de sport [i `nspecial campionate importante. Com -peti]iile sunt apoi transmise pecanalele TV pe care doar firma decablu le de]ine [i doar aceasta letransmite. Dac\ e[ti fan al tenisuluifeminin, trebuie s\ fii abonat laTelekom, dar pentru tenisul mas-culin, singura ofert\ acceptabil\vine doar odat\ cu abonament laRCS/RDS. Dac\ te intereseaz\ doarcampionatul de rugby sau doar For-mula 1, alegerea este simpl\: te ori-entezi spre firma de cablu care `]iofe r\ sportul preferat. La fotbal e

mai complicat, pentru c\ fiecare dis-tribuitor are drepturi pe anumitecampionate. {i, cum drepturile dedifuzare se negociaz\ intens lafiecare câ]iva ani, exclusivit\]ile seschimb\ [i ele, fanii se trezesc deo-dat\ `n situa]ia de a trebui s\ mi-greze la cel\lalt furnizor de cablu.De exemplu, de când am `nceput s\scriu textul [i pân\ l-am terminat,exclusivitatea pentru tenisul femi-nin tocmai a trecut de la un furnizorde cablu la cel\lalt.

Situa]ia este special\ n Româniadeoarece, de[i exclusivit\]i exist\ pestetot `n lume, acestea sunt preluate

de canale care se pot urm\ri pur [isimplu achizi]ionând un pachet su-plimentar la furnizorul de cablu, in-diferent cine este acesta: Sky Sports,beIN Sports, ESPN College Extrasunt toate op]iuni pe care le po]i cum -p\ra, uneori cu pre]uri exorbitante,dar f\r\ s\ schimbi furnizorii ca pe[osete.

Aveam deci aceast\ dilem\, `nurm\ cu jum\tate de an: urm\ream`n mod regulat turneele de tenis mas-culine [i deodat\ au ap\rut `n via]amea [i cele feminine. Cum s\ fac?Furnizorul nu puteam s\ mi-l schimb,pentru c\ renun]am la unul dintresporturi. Unde puteam g\si un televi-zor cu dou\ mufe de cablu? De cetoate min]ile luminate ale acestei lu-mi g\sesc solu]ii s\ fac\ telefoanemai sub]iri, prezervative mai sensi-bile, ma[ini mai sigure, dar nu s-augândit s\ rezolve problema furnizo-rilor de cablu din România?

Am apelat la cea de-a treia cale –internetul. ~ns\, de câteva luni, decând nevoile mele sportive sunt re-zolvate cu vitez\ broadband, m\gândesc tot mai mult la pre]ul abo -namentului TV [i la cuvântul exclu-sivitate. Provine de la „a exclude“.{i poate nu ar fi r\u ca furnizorii decablu s\ afle c\ „exclude rea“ sepoate `ntâmpla, din când `n când, [i`n sens invers.

S\ fii telespectator de sport`n România `nseamn\ s\ fiicampion la slalom TV.Slalom nu doar de la un ca -nal TV la altul, ci – suntem[i noi unici `n Europa princeva – de la o firm\ dedistribu ]ie de cablu la alta.

„Câte alte cântece au reu[it s\ seinsereze `n asemenea m\sur\ `ncultura popular\ ncât s\ pri meas -c\ o porecl\? Nu foarte multe, dar«Bo-Rap» e unul dintre ele“, scrie„BBC News“, care a stat de vorb\cu Brian May cu ocazia acesteianivers\ri. „Bohemian Rhapsody“este o oper\ rock de numai [aseminute, care a reu[it performan]ade a deveni de dou\ ori campioa -na topurilor muzicale de Cr\ciun,a fost soundtrack-ul definitoriu alunei scene esen]iale din filmulWayne’s World, un mare succes,[i s-a vândut `n peste 2,4 mi lioanede exemplare numai `n MareaBri tanie.

Compus\ de Freddie Mercury,„Bohemian Rhapsody“ a fost „asam -blat\“ cu greu `n [ase studiouri,for]ând la maximum limitele teh -nologiei de `nregistrare a anilor

’70. O capodoper\ `n care compa-nia de `nregistr\ri nu a avut `n -credere [i despre care era convin -s\ c\ nici un post de radio nu vadori s\ o difuzeze.

„Am realizat cu to]ii c\ era ce-va minunat [i c\ trebuie s\ pu -nem `n ea toat\ inima [i sufletulnostru“, spune Brian May.

May sus]ine c\ riff-ul rock al pie-sei a fost compus de Freddie, nu deel. „L-a cântat la pian, cu mâna stân -g\. Freddie cânta excep]ional la pi-an, de[i el nu credea asta. De fapt,credea despre el c\ e un interpretmediocru [i, de aceea, mai târziu, a`ncetat s\ mai cânte la pian.“

La fel de cunoscut este [i video-clipul piesei. „{tiu c\ se spune c\acesta a fost primul videoclip dinistorie, dar de fapt e greu s\ de-fine[ti a[a ceva“, spune Brian May.„Trupa Beatles f\cea filmule]epentru piesele lor, dar ceea ce amf\cut noi a fost un soi de mini-film.L-am f\cut special pentru a fiprezentat la «Top of the Pops»,care nu era o emisiune chiar declas\. Nu avea chiar o reputa]iefoarte bun\ printre muzicieni.“

De-a lungul anilor, mul]i au`ncercat s\ `[i dea seama care este

mesajul piesei, ce a vrut s\ spun\Freddie Mercury `n versurile lui„Bohemian Rhapsody“. O teorierecent resuscitat\ `n pres\ zilele

acestea sus]ine c\, `n versuri,Mercury recunoa[te voalat, pen-tru prima oar\, c\ este gay. O teo -rie confirmat\, pare-se, [i de ul-timul iubit al muzicianului, JimHutton, [i el decedat. Mercury `n -s\ nu a explicat niciodat\ versu -rile. „Cred c\ lui Freddie ì pl\ceafaptul c\ exist\ atât de multe in-terpret\ri“, sus]ine May. „E uncântec ciudat, cred c\ este dincolode orice analiz\, dar nu `ncerc s\ fiu evaziv. Am propriile mele

gânduri [i sentimente despre „Bohemian Rhapsody“, dar nu-miplace s\ vorbesc despre ele, `n ge -neral refuz s\ o fac.“

Chiar [i dup\ 40 de ani, BrianMay spune c\ nu s-a s\turat de„Bohemian Rhapsody“. „~nc\ `mipla ce s-o ascult. De fiecare dat\când e difuzat\ la radio, dau maitare [i o ascult. Dar nu mai daudin cap [i nici nu m\ mai prefac c\interpretez la chitar\. Sunt preab\trân pentru asta.“


14 » interna]ional

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

Pe 31 octombrie, deHalloween, cea maifaimoas\ pies\ Queen`mpline[te 40 de ani de la lansare, iar chitaristulBrian May sus]ine c\ `nc\nu se satur\ s\ o asculte.

Patru decenii de„Bohemian Rhapsody“

Suplimentul lui Jup Cu umilin]\, yakuza dinKobe amân\ Halloween-ulMafia japonez\ din Kobe a anulat s\rb\torirea zileide Halloween de anul acesta din cauza unui conflictcu o alt\ grupare, scrie „The Daily Beast“.

~n Kobe, `n ultima perioad\, gruparea yakuza Ya-maguchi-Gumi se afl\ `n r\zboi cu un grup disident.~n consecin]\, anul acesta, mafio]ii au pus un anun]lâng\ sediul organiza]iei, redactat n pur stil japonez:„~n fiecare an serb\m Halloween, dar, anul acesta,evenimentul este anulat. Suntem con[tien]i c\ ì su -p\ r\m astfel pe p\rin]ii [i copiii care a[teptau serbarea,

dar amân\m totul penru anul viitor. Cu mare grab\ [i cuumilin]\ v\ inform\m de aceast\ decizie“.

Mafia Yamaguchi-gumi a ap\rut `nc\ din 1915 `nKobe [i dintotdeauna a `ncercat s\ cultive o rela]iefoarte bun\ cu localnicii, g\zduind o petrecere la`nceputul fiec\rui an, n cursul c\reia distribuie hra -n\ [i b\utur\ „vecinilor“. ~n trecut, membrii yakuzaofereau plicuri cu bani copiilor la fiecare serbare aNoului An. De asemenea, dup\ cutremurul din 1995[i dezastrul de la Fukushima din 2011, membrii Ya -ma guchi-gumi au ajutat popula]ia sinistrat\ cu p\ -turi, ad\post, ap\ [i hran\.

Nu se [tie, scrie „The Daily Beast“, când au `nce -put membrii yakuza s\ serbeze Halloween-ul, daraceast\ tradi]ie american\ a prins r\d\cini `n Kobe.

Publica]ia „Motherboard“ este de p\rere c\ ya -kuza se comport\ astfel fiindc\ se conformeaz\ `nc\legendarului cod ninkyo, care spune c\ membrii ya -kuza trebuie s\ fie milo[i cu cei vulnerabili [i s\raci.~n acela[i timp, totul este [i o opera]iune de PR penruca mafia Yamaguchi-Gumi s\ `[i demonstreze `nc\utilitatea [i, `n acela[i timp, e [i un `ndemn la re-crutarea de noi membri.

Iulia Blaga

Mar]i sear\, Q & A-ul cu DaliborMatani, autorul propunerii Croa -]iei la Oscarul pentru film str\in,Zvizdan / The High Sun, s-a termi-nat aproape de miezul nop]ii. Pro-iec]ia de la Cinema Studio a fostsold out, iar invitatul `n mare ver -v\. Dac\ nu s-ar fi terminat `n -treb\rile, ar mai fi stat. La fel afost [i cu Gaspar Noé, care nici n-amai avut nevoie de `n treb\ri dup\proiec]ia arhiplin\ cu Love. Aproa -pe toat\ sala a sfidat RATB-ul [i ar\mas la discu]ii. „E ca un copil“,spunea Cristian Mungiu despreNoé, dup\ ce am predat microfoa -nele. Acesta era v\dit flatat de pri -mirea f\cut\ [i, `n consecin]\, nuse mai d\dea dus de pe scen\. Din-tre filmele disputate n acest an decinefili, doar Love a beneficiat deo proiec]ie suplimentar\, `n 30 oc-tombrie.

A [asea edi]ie a festivalului ini -]iat de Cristian Mungiu nu ajun -sese la jum\tate când num\rulcelor care cump\raser\ bilete on-line pe eventbook.ro era deja de9.000, `n condi]iile `n care num\ -rul total al spectatorilor fusese anul trecut de 12.000. Audien]a fes-tivalului cre[te cu 3.000-4.000 despectatori pe edi]ie, poate [i deaceea `n acest an celor [apte zileobi[nuite li s-au ad\ugat `nc\ trei,astfel c\ festivalul a acoperit dou\weekend-uri (sem\nând [i maimult cu nava-mam\).

Se tot spune c\ festivalul aduce lacrème de la crème a Cannes-uluila Bucure[ti. S\ ne `n]elegem:

Cannes-ul e un festival nchis. Nicidac\ e[ti jurnalist nu prinzi pro -iec]iile filmelor celor mai a[tep-tate – dac\ nu ai un badge bun –,iar ca simplu cet\]ean care st\ `nfa]a palatului festivalului cu ohârtie pe care scrie InvitationS.V.P. po]i cel mult, dac\ cineva se`ndur\ ([i are de unde), s\ te pri-copse[ti cu o invita]ie la premier\ –[i atunci chiar c\ nu mai conteaz\dac\ filmul e bun sau nu.

Ce pot s\ spun, având acum pu -]in timp la dispozi]ie `nainte s\fug la Studio, s\ iau microfonul dela voluntari [i s\ turui cât de re-pede ceva despre film (pentru c\reclamele sunt lungi, iar oameniiabia a[teapt\ s\ `nceap\ proiec -]ia)? A[ putea spune c\ am fostsurprins\ s\ v\d spectatori de toa -te vârstele. Am v\zut [i oameni `nvârst\ care intrau pentru primaoar\ `n cinema Studio. ~ntr-o sea -r\, o doamn\ mi-a spus c\ a douazi urma s\ vad\ toate filmele pro-gramate la Studio. Un alt domn, [imai `n vârst\, care m-a asiguratc\ e un obi[nuit al Cinematecii,m-a rugat s\-i transmit lui Mun -giu ca de la anul s\ anun]e mai dintimp ce filme sunt luate de dis-tribuitorii români, ca s\ [tie [i ella ce filme s\-[i ia abonamentul de10 bilete. V\zându-l cu p\r alb, amrostit cu team\ cuvântul internet,dar mi-a spus imediat c\ dac\ aces -te informa]ii vor fi puse pe site vafi foarte bine.

A[ mai putea spune c\, excep-tând o singur\ dat\ când proiec -]io nistul a `ncurcat orele [i a `n -ceput cu un sfert de or\ mai târ -ziu, toate proiec]iile de la Studioau `nceput pe ceas. Sau c\ discu -]iile invita]ilor cu publicul s-aulegat perfect de sfâr[itul proiec -]iilor. Emmanuelle Bercot a fostadus\ `n goan\ de la „Elvira Po -pescu“, unde avusese discu]ia cupublicul dup\ Mon Roi, taman`nainte s\ se aprind\ luminile dela Studio pentru discu]ia despreLa Tête haute, filmul de deschi -dere a festivalului. {ansa a f\cutca [i Noé, [i Matani s\ ajung\ [i eila ]anc de pe unde erau. Noé a ve -nit chiar cu geanta de voiaj pentruc\ abia aterizase. A introdus fil-mul, a fost dus la hotel s\ se caze -ze, readus pentru discu]ia cu pu -blicul, dus la petrecere, iar a douazi diminea]\, `nainte s\ plece, a dat interviuri. Jacques Audiardnu obi[nuie[te s\ mearg\ la

festivaluri, dar, pentru c\ are `ndezvoltare un western [i a dorit s\fac\ prospec]ii [i `n România, aacceptat s\ vin\. A petrecut dou\zile `n prezent\ri, discu]ii cu pu -blicul, masterclass-ul de la UNATC[i interviuri, iar alte trei prin ]a -r\. {i-a adus chiar [i copilul (cubona care, `ntâmpl\tor, e român -c\). Institutul Francez din Bucu -re[ti `l invitase `nc\ din decem-brie anul trecut, dar lucrurile s-auaranjat cum era mai bine. ThierryFrémaux, delegatul general alFestivalului de la Cannes (adic\directorul artistic), a venit pentrua nu [tiu câta oar\ `n România,dar, dincolo de comentariul care a`nso]it proiec]ia (superb\!) cu fil-mule]e Lumière proiectate `nacest an la Cannes, a venit [i cutreab\, dorind s\ vad\ [i cam pece filme române[ti se poate bazapentru edi]ia de anul viitor a festi-valului.

M-am bucurat mult c\ A Ceme-tery of Splendour a pl\cut. Amvorbit cu cinefili pentru care fil-mul lui Apichatpong Weerase -thakul a fost filmul num\rul 1 alfestivalului. (Dar asta spun `na -inte ca trilogia Arabian Nights alui Miguel Gomes s\-[i fi epuizatproiec]iile.) Cel mai popular credc\ a fost Le tout Nouveau Testa-ment de Jaco Van Dormael (care

mie nu mi-a pl\cut deloc). Laproiec]ia de la Studio s-a aplaudatde parc\ era regizorul `n sal\. {iMustang de Deniz Gamze Ergü -ven, propunerea Fran]ei la Osca ruri,a mers foarte bine. La proiec]ia dela „Elvira Popescu“ a documen-tarului de 38 de minute despre Co-moara, urmat de lungmetrajul lui

Corneliu Porumboiu, a fost deasemenea arhiplin. De ce spun lu-crurile astea? E impresionant\ pa-siunea acestor oameni de a veniaproape zi de zi s\ vad\ filme dinpur\ pl\cere, nu ca s\ scrie despreele. C\ci ce spune sasul, „orice pa-siune e pl\cut\ pân\ devine mun -c\“, e adev\rat.


actualitate « 15

Les Films de Cannes à Bucarest.Interior-Exterior

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Când am propus SdC-uluiun articol despre Festiva -lul Les Films de Cannes àBucarest v\zut din inte -rior, mi-am propus s\ ]innoti]e zilnice cu detaliipicante din culise, cinece-a mai zis, cine s-a `m -piedicat pe covorul ro[ude la Studio (unde eramancorat\ prezentândfilmele [i conducând dis-cu]iile cu invita]ii) etc.etc. N-am avut când, iaracum, când mai e pu]inpân\ la final, nu-mi maiamintesc mare lucru.

Regizorul Cristian Mungiu, ini]iatorul Les Films de Cannes à Bucarest

— Nea]a! A[tept\m textul magic.— Da’ cine-i la telefon?— Nu sunte]i doamna Mercede sa?— Ba da, sunt Mercedesa, reginamagiei albe, unica [i adev\rataregin\ de magie alb\. Fac [i des-fac de cununie, de deochi, de nuvrea copilul s\ m\nânce, de m\ -nânc\ prea mult, de s\ se `ntoar -c\ b\rbatul acas\, de tot ce tre-buie, ca s\ fie bine.— P\i [tiu, doamn\, c\ am vorbitieri. Eu sunt femeia din Ia[i, cub\rbatul be]iv, care v-am spus c\ne bate [i pe mine [i pe mama.Marinela sunt.

— A, da, Marinelo! Bat\-te noro -cul s\ te bat\, c\ am uitat s\-i zicla nepotul meu ca s\ bage nu m\ -rul t\u `n memorie. E[ti cu b\r -batul cu darul be]iei. Vrei s\-ldez leg, nu?— Ce s\-l mai dezlegi, doamnaMercedesa? Am discutat c\ po]is\ faci s\ moar\.— Dac\ e om r\u de la Dum-nezeu, `l fac s\ [i moar\. Ai pusbanii `n cont?— Da, ieri dup\-amiaz\. Trei miide euro.— Tre’ s\ mai pui `nc\ patru, cas\ fie [apte, c\ e num\rul magic

pentru magia alb\, `n]elegi?— ~nc\ patru mii?— Da, doamn\, c\ tre’ s\ facemmagie puternic\ pentru moartede om. Tre s\ cump\r dou\ sutede lumân\ri din alea groase, ca s\le ard cu capul `n jos, ca s\ sescurg\ sufletul din b\rbatul t\ucum se scurge ceara. C\ dac\ nuiau destule lumân\ri, nu moare.O s\ tu[easc\ vreo trei zile, o s\-ldoar\ `n piept, dar ì trece. — Doamne fere[te! Mai bine iatrei sute, ca s\ fim sigure.— C\ bine zici! Cu trei sute moaremai repede. Dar te ajunge opt miide euro, c\ trebuie s\ fac o magie[i mai puternic\, de moarte ful-ger. Pfai, s\-l vezi cum cade dinpicioare când ì spui incanta]iape care ]i-o dau eu. ~i crap\ inimainstant.— Sper, c\ omul \sta al meu erezistent r\u. S\-l vezi cum doar -me noaptea n z\pad\, nu are nicipe dracu’.— Aoleu, tu ai om din acela carese ]ine de via]\ cu din]ii. Bine c\

mi-ai spus, fato, c\ dac\ e a[a, `]itrebuie o incanta]ie mai puternic\. — Doamna Mercedesa, s\ [tii c\bani mai mul]i nu mai am. C\ mitrebuie [i de `nmormântare.— Zece mii, ca s\ fie sum\ ro-tund\. — Bine, zece mii. Dar vreau s\`mi garanta]i c\ incanta]ia fun c]io -neaz\. C\ am mai fost eu cu ma-ma la ni[te…— Pe degeaba ai fost, c\ eu sunt uni -ca [i adev\rata regin\, `n]elegi?— S\ [ti]i c\ mama a zis c\ dac\ne p\c\li]i v\ face plângere laprocuratur\.— Da’ s\-mi fac\ [i la unde maivrea ea. Eu nu te p\c\lesc. Deci iao foaie de hârtie [i scrie incan -ta]ia. Dar trebuie spus\ dimi -nea]a, pe rou\. Cum `l cheam\ peomul t\u?— Costic\.— Deci fii atent\. Diminea]a, perou\, `l sco]i `n curte, faci o crucemare [i spui a[a, cu voce tare:Costic\, te rog frumos, pune mâ-na pe firul \sta electric.


16 » fast food

Box, a[teptatul al doilea lungme-traj al lui Florin {erban, distins cuPremiul FIPRESCI la KarlovyVary, schimb\ cu totul registruldin Eu când vreau s\ fluier, flu ier.{erban face un love-story imposi-bil `ntre o actri]\ familist\ (HildaPeter) [i un boxeur mult mai tân\r.Lumile din care provin cei doi suntcomplet diferite: Cristina tr\ie[te`ntr-un mediu artistic la care Ra -fael nu are acces, `n vreme ceRafael munce[te `ntr-o sp\l\torieauto ca s\-[i `ntre]in\ tat\l, `ncer-când s\ fac\ box de per forman]\.Ea e realizat\ – e angajat\ la teatru,are so], copil [i cas\ frumoas\ –, pecând Rafael e la nceput de drum [i

e s\rac, de aceea accept\ oferta un-ui manager care finalmente i vâr\compromisul pe gât. Pe m\sur\ cepersonajele se apropie, sce no gra fiacelor dou\ lumi `ncepe s\ se mene(mai ales cromatic), montajul `n -l\n]uind interioarele casei ei [i alelui, derutându-te care a cui e [if\cându-te s\ `n]elegi `n ce m\sur\devine tot mai posibil\ comuni-carea. Nu e patriotism local cândspun c\ Sibiul – unde s-a turnatma re parte din film – devi ne per-sonaj, fiind evident\ afec ]iu neaDoP-ului Marius Panduru pentruel. Dar ora[ul nu e definit doar dedimensiunea lui vizual\, c\ci ce arfi str\zile lui dac\ n-ai auzi eroinaf\când clic-clac cu tocurile pe cal-darâm? Box e `n multe privin]e unfilm pe cât de discret, pe atât dediferit de regis trul obi[nuit al fil -melor româ ne[ti, discre]ia f\cândloc unor teme de medita]ie pe care,dac\ nu le aprofundeaz\, m\car leindic\ elegant. De[i dimensiuneasocial\ nu e eviden]iat\, filmulneavând nimic din mizerabilismulfilme lor realiste, ea exist\ prin con-trast, sugerând c\ diferen]ele so-ciale ar fi teoretic ireconciliabile.Jocul Hildei Peter [i al lui Rafael

Florea e cel care trebuie (RafaelFlorea e intens [i fotogenic), dar ce-va e insuficient `n scenariu f\cândca pasiunea eroilor s\ nu mai fieatât de conving\toare `n momen-tul `n care intr\ pe un anumit cu-loar de realizare. Elaborat mai for-mal decât Eu când vreau s\ fluier,fluier, dar cu o rigoare care ur m\ -re[te permanent un scop, filmulilustreaz\ preocuparea lui {erbanpentru rela]ia dintre via]\ [i art\,concretizat\ n [coala de actorie pecare a fondat-o, cu ocazie care l-adescoperit [i pe talentatul neprofe-sionist Rafael Florea.

Lumea e a lor

Lumea e a mea, de Nicolae Con-stantin T\nase, e un debut n mareparte reu[it. Realizat `n regim in-dependent [i cu o distribu]ie tân\ -r\, care amestec\ neprofesioni[ticu actori pu]in cunoscu]i, el e unfilm despre adolescen]\ mai auten-tic decât ce s-a mai f\cut la noi peacest tronson de vârst\. Ac]iunease petrece la Constan]a, iar eroinafilmului, o licean\ care provinedin tr-un mediu modest, are un con-flict cu o coleg\ cu pile din cauza

faptului c\ amândurora le placeacela[i b\iat. Protagonista AnaMaria Guran, care acum e studen -t\ la UNATC, e de multe ori pe per-sonaj, lipsa de experien]\ fiind su-plinit\ de fotogenia ei, de gradul deprezen]\ `n fa]a camerei [i de `n c\ -p\]ânarea pe care o d\ personaju-lui, f\cându-l conving\tor chiar [icând scenariul n-o ajut\. Urmândprobabil n mod voit o re]et\ de gen,povestea face la un moment dat mici compromisuri pentru a r\mâ -ne `n schem\ – simbolismul pe[te -lui din acvariu (par]ial justificat lafinal) sau faptul c\ apartamentulfetei, de pe al c\rui balcon fugeatunci când lucrurile se precipit\,se afl\ desigur la etajul 1 ca s\ fieevadarea mai u[oar\. Dac\ locu -rile comune sunt opriri necesare`n poveste (b\ie]ii nu vor decât unsingur lucru etc.), iar inter pret\ -rile sunt de multe ori stridente, maiinteresante sunt solu]iile vizua lecare culmineaz\ cu o scen\ elabo-rat\ [i dificil\, sugerând plastic di-ficultatea eroinei de a lupta pentrupropria salvare. Lumea e a mea aprimit Men]iune Special\ n sec]iu -nea East of the West la Karlovy Vary[i lanseaz\ un regizor promi]\tor.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Sfâr[it„~ntrebare primit\ la telefon: Vreostatistic\ referitoare la speran]ade via]\ a unei femei p\r\site?,MMJ, `ntre 1 [i 2, 2/15/63“, „Ofemeie a vrut materiale inspi -ra]ionale despre iarb\ [i gazon.M.P., 8 iunie 1955“, „Cerere la ghi -[eu. Nov. 1948. Pot s\ g\sesc o car -te care s\-mi spun\ cum s\ fiumaestr\ de ceremonii la o orgiemuzical\?“, „Fiin]a uman\ femeieapar]ine clasei mamiferelor?“, „A[vrea s\ aflu câte ceva despre ca -racteristicile fizice ale lui AdolfHit ler. Cred c\ l-am g\sit – mergemai ap\sat pe un picior [i totrestul. ~ntrebare prin telefon. 6iunie 1947“, „De ce picturileengleze[ti din secolul 18 au atâteaveveri]e `n ele, [i cum le-au `m -blânzit astfel `ncât s\ nu-l mu[tepe pictor? 10.76.“, „Ce fel de m\r amâncat Eva? ~ntrebare prin te le -fon. 9.28.56“, „E lun\ plin\ `n fie -care sear\ la Acapulco? Tele fon.10-6-61“, „Platon, Aristotel [i So -crate sunt unul [i aceea[i per -soan\? ~ntrebare prin telefon, 24noiembrie 1950 JE“, „Ciclul devia]\ al unui fir de sprâncean\.3 mar. ’48“, „De unde se nchiriaz\ghilotine?“, „E posibil s\ ]ii o cara -cati]\ `ntr-o locuin]\ privat\?1/17/44“, „~ntrebare – Cât cânt\ -rea creierul lui Napoleon? 1 Oct.45“, „E vreo lege n New York princare un copil s\ nu mai fie rud\ cup\rin]ii lui dac\ nu se plac reci -proc? 2/20/61“, „Ce nseamn\ cândvisezi c\ te fug\re[te un elefant?5/27/47“, „Ce procent din toate c\ -zile din lume se g\se[te `n StateleUnite? 1/29/44“, „Apel telefonic:Sunt din Wilmington, Carolina deNord, [i tati are al doilea cel maivechi far din ]ar\. Unde pot s\-lvând?“. Tocmai a]i citit `ntreb\ri[i rug\min]i adresate de cititoriDepartamentului de referin]e [icercetare din cadrul BiblioteciiPublice din New York cu mult\vreme `nainte de apari]ia interne -tului. Tocmai a]i citit ultima En]i -clopedie, la destul de mult\ vreme(9 ani) de la apari]ia primei ru -brici. Aici scutur\m batista plin\de lacrimi, repetând `n gând c\ `nAlaska tr\iesc balene care s-aun\scut `nainte ca Melville s\ scrieMoby Dick. Unele lucruri r\mân.

500

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Române[tiE prima dat\ `n 10 ani decolaborare cu SdC cânduit s\ dau rubrica latimp! Din cauza Festiva -lului Les Films de Cannesà Bucarest, care m-a ]i -nut ocupat\, eram fermconvins\ c\ e scris\ [ipredat\. {i acum, cu lap-topul `n bra]e `n Sala deMarmur\ de la CinemaStudio, scriu pe repede`nainte despre dou\ pre-miere române[ti. O s\ fiedin scurt [i `mi cer scuze`n avans dac\ o s\ lefu[\resc.

Magie alb\ unic\ [i adev\rat\

Date post:	25-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

500 sdc 01 Layout 1 · 2015-11-02 · tr\it `n comunism. O colec]ie de pove[ti ale unor...

Documents