Pompe axiale.Constructie : Pompele se numesc si propulsive. Lichidul este actionat de rotor cu pale profilate. Dupa rotor se monteaza un dispozitiv de dirijare . Energia de la rotor la fluid se transmite diferit de pompele centrifuge, particulele nu se deplaseaza radial ci numai axial pe suprafete cilindrice concentrice.

Facind doua sectiuni cilindrice in rotor si in director si desfasurind profilele se obtine:

Particulele intra cu viteza Ca si conform relatiei Coriolis Ca=u+W.Aparitia vitezei W face ca intre fluid si paleti sa apara forte hidrodinamice de tipul celor care apar in jurul profilelor . La iesirea din paleti viteza este C2, care nu e dispusa axial. Proiectia in sens axial este aceeasi ca la intrare, deci cresterea vitezei la iesirea din rotor se datoreste aparitiei vitezei tangentiale. Aceasta componenta este transformata de director in crestere de presiune.Performanta : Pompele nu au posibilitatea sa se autoamorseze . Realizeaza inaltimi mici si au tendinta de cavitatie. Din pompele dinamice realizeaza cele mai mari debite. Pentru refulare se adopta Solutia cu mai multe trepte. La nave se folosesc la circuitele de racire , ballast. Ventilatoarele axiale se folosesc la instalatiile de ventilatie CM, magazii marfa.Un alt domeniu detul de larg folosit este acel al propulsiei cu jet. Ventilatoarele axiale pot fi folosite la propulsia navelor pe perna de aer, la sustentatie (perna de aer).

-Analiza functionarii retelei de profile in current de fluid.Reteaua este infinita ,fiecare profil este situat intre alte doua . reteaua poate fi studiata in 2D, neglijind componenta axiala.Cu indicele 1 s-a notat intrarea in rotor ,iar cu 2 iesirea din rotor.

I reprezinta profilul rotorului

II reprezinta profilul dispozitivului

La intrare viteza periferica u1 si absoluta C1.Rezulta W1 tangent la profil . La iesire u1=u2=u, sectiuni la aceeasi razaSe traseaza tangenta la profil la iesire 2. Ducind aceasta directie prin virful vectorului u2 la intersectia cu Ca Rezulta C2 pentru care se stiu directia si sensul (ca rezultanta).Cresterea vitezei axiale se realizeaza prin transformarea componentei tangentiale in una axiala in dipozitivul de indreptare , obtinindu-e in final C2 mai mare ca Ca.

La pompele axiale sarcina este cu atit mai mare cu cit creste rasucirea vinei de fluid ,determinata de variatia unghiului (schimbarea directiei fluidului in paletii rotorului.

Reteaua fixa a statorului

Paletii statorului se profileaza astfel incit tangenta la iesire sa fie dispusa pe directie axiala.

Propulsia cu jet foloseste pompe axiale deplasarea realizindu-se pe baza impulsului.Pompe turbionare

La pompele turbionare transferul se realizeaza pe seama interactiunii unor microjeturi ,care se deplaseaza circular .

Miscarea fluidului in canalul periferic se datoreaza diferentei de viteza unghiulara dintre rotor si fluidul din canal.Fluidul aflat intre peretii rotorului se rotesc cu viteza r iar in canalul periferic cu viteza c.

Diferenta dintre aceste viteze unghiulare se regaseste in diferenta de forte centrifuge formind turbioanele.

Aceste pompe sunt autoamorsabile deoarece au aspiratia si refularea in partea superioara , ele fiind intodeauna pline cu lichid.

Se folosesc la debite mici si presiuni mari ,avind randament de 30-40% datorita pierderilor ptr turbioane. Caracteristicile sunt puternic cazatoare

Nu se recomanda ca si la pompele axiale folosirea cu valvula de refulare inchisa .

Masini cu jet

Principiul este de a folosi energia jetului fluidului de lucru pentru transferul fluidelor. Ejectoarele evacueaza fluidul la presiunea admosferica, iar injectoarele la presiuni mai mari.

Ejectoarele lucreaza ca structura : lichid lichid , gaz-gaz, lichid gaz .

Avantaje:

Debite mari la sarcini vacuumetrice ridicate ,propietati de aspiratie bune.

Simple constructiv

Gabarit redus fara piese in miscare.

La nava se intilnesc la inst ballast-santina, fi-fi (cuplaj), transfer marfa, realizare vacuum (desalinizare).

Se folosesc la evacuare apa din puturi de ancora, reziduri petroliere, suspensii solide (nisip).

Constructie :

Confuzor 5

Camera de amestec 6

Difuzor 7

Viteza lichidulu de lucru este C1 la debit Q1. In zona I presiunea scade la valoarea pa si creste viteza . Amestecul incepe in confuzor si se continua in camera de amestec unde presiunea creste pina la valoarea p3. Amestecul de presiune p3 unde prin marirea sectiunii scade viteza si creste presiunea pina la valoarea p4.Parametri de functionare a ejectoareler:Vacuum la presiunea de operare (mbar-bar)

Timp de evacuare (s/l)

Capacitate de suctiune l/min

Reglajul masinilor hidraulice in instalatii

O instalatie functioneaza in parametrii Q-H, determinate de caract pompei si caract tubulaturii .

In cazul modificarii unuia din parametri se face adaptarea pompelor la nevoile consumatorilor .

Cel mai comod este modificarea sarcinii de refulare prin inchiderea valvulei de refulare . In acest caz se introduce o rezistenta locala .

-Reglajul prin modificarea turatiei Daca pompa permite reglajul turatiei , se face in zona randamentelor bune obtineun debit intre valoarea Q1 si Q4 sau in trepte functie de turatie . Maximul curbei ramine pe parabola ce trece prin punctul de maxim M , punctele de functionare 15.

Metoda este economica

-Reglarea prin by-pass

Se debiteaza pe doua conducte paralele.

Punctul de functionare se muta din I in I ptr debitul Q1=Qi+Qb, deci pe curba rezultanta R. Domeniul de reglaj este intre Qi si Q*Caracteristica by-pass-ului devine verticala daca Qb=0 si debitul Qi creste la valoarea Qi*.Cuplarea masinilor hidraulice- paralelIn anumite cazuri in care inaltimea de pompare sau debitul sunt insuficiente se cupleaza mai multe pompe , realizind un echilibru energetic. Se considera cuplajul simplu format din doua pompe (caracteristici cunoscute). Ele vor fi inlocuite de o pompa echivalenta.

La cuplarea in paralel debitele corespunzatoare unei sarcini se insumeaza. Pe portiunea I si I lucreaza numai pompa 1 , dupa I debitul echivalent se obtine prin rezulta prin insumarea celor doua debite .Daca pompele sunt echivalente se obtine caracteristica cu dublarea debitelor.

Daca se intersecteaza caracteristica pompei echivaente cu cea a instalatiei se obtine debitul :

Qe=Q1+Q