3
Cuprins
1. Controller Programabil Logic (PLC) ................................................................................. 5
1.1. Introducere.............................................................................................................................. 5
1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor programabile. ........................................................ 6
1.3. Componentele unui automat programabil ............................................................................. 8
Unitatea central ........................................................................................................................ 8
Memoria..................................................................................................................................... 9
Modulele de intrare/ie ire ......................................................................................................... 9
2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei ....................................................... 11
Sursa de alimentare ................................................................................................................. 12
CPU (Central Processor Unit) ................................................................................................... 12
Switch ul CPU ului .................................................................................................................... 13
LEDuri pe CPU........................................................................................................................... 14
Cardul de memorie................................................................................................................... 15
Conectarea echipamentului de programare............................................................................ 16
Asamblarea PLCului.................................................................................................................. 17
Modulul analog de intrare ....................................................................................................... 29
Modulul analog de ie ire.......................................................................................................... 30
3. Moduri de programare ale automatelor programabile ..................................................... 32
3.1. Programarea folosind diagrame ladder ................................................................................ 32
Contactele. ............................................................................................................................... 32
Bobinele ................................................................................................................................... 33
3.2. Programarea folosind lista de instruc iuni ............................................................................ 34
3.3. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor programabile............................ 36
4. Timere. Programarea folosind timere .............................................................................. 37
5. Num r toare. Programarea num r toarelor .................................................................... 41
6. Func ii aritmetice la automatele programabile ................................................................ 44
Adunarea i sc derea. .............................................................................................................. 44
Înmul irea i împ r irea............................................................................................................ 45
Compararea.............................................................................................................................. 45
Detec ia fronturilor .................................................................................................................. 47
7. Descrierea aplica iei ........................................................................................................ 49
4
Schema de func ionare ............................................................................................................ 51
Reprezentare cu intr ri i ie iri ................................................................................................ 51
8. Step 7 SIMATIC Manager ............................................................................................. 52
8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager...................................................................................... 52
8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager........................................................................................ 52
Configurarea Hardware (Hardware Configuration) ................................................................. 55
8.3 Programarea........................................................................................................................... 58
Programarea simbolic ............................................................................................................ 60
8.4. Monitorizarea........................................................................................................................ 61
PIW (Peripheral Input Word) ................................................................................................... 63
PQW (Peripheral Output Word)............................................................................................... 63
9. Rezolvarea aplica iei ....................................................................................................... 67
Bibliografie: ......................................................................................................................... 78
5
1. Controller Programabil Logic (PLC)
1.1. Introducere
Ingineria controlat a evoluat de-a lungul timpului. Cândva, în trecut,
oamenii erau principala metod pentru a controla un sistem. Acum, în vremurile
noastre, electricitatea este folosit pentru control, iar acest control este bazat pe
relee. Aceste relee permit întreruperea sau pornirea energiei f r a folosi un
întrerupator mecanic. În mod obi nuit se folosesc aceste relee pentru a realiza
decizii simple logice. Dezvoltarea tehnologiei i implicit a calculatoarelor, ce au
cost scazut, a dus la revolu ionara apari ie a PLC-urilor. Progresele tehnologiei la
scar foarte larg au dus la posibilitatea simul rii în timp real a multor aplica ii din
domeniul industrial. Simul rile în timp real sunt foarte utile atunci când are loc
programarea unui proces tehnologic, acestea prevenind sau îndep rtând eventualele
defec iuni i/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar
componentele acestuia. Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu
implementarea oric rui proces tehnologic automatizat, fie el simplu sau complex,
deoarece verificarea prin simulare nu implic un consum masiv de materiale pentru
diversele test ri ini iale. Este evident faptul c se vor ob ine costuri mult mai mici
atunci când se folosesc simul ri în timp real a schemelor electrice.
Automatiz rile ocup un cadru foarte larg în industrie i nu numai. PLC-
urile au ap rut la sfâr itul anilor `60 în industria de automobile i astfel s-a ajuns la
performan a schimb rii schemelor de comand de la aproape 1 lun la câteva zile.
Apari ia microprocesoarelor i utilizarea acestora în construc ia PLC-urilor a dus la
dezvoltarea func ionalit ii acestora odat cu reducerea pre ului de cost,
îmbun t indu-se cu aceast ocazie i gabaritul i consumul de energie necesar. In
anul 1990 existau mai mult de o mie de produc tori de PLC-uri, fiecare dintre ei
având implementat limbajul Ladder Diagram i nu numai. Cele mai cunoscute firme
produc toare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric, Siemens, Moeller,
Schneider, Telemecanique, Omron, General Electric.
6
Figura 1.1. – PLC Siemens S-300
1.2. Avantajele i dezavantajele automatelor programabile.
Avantajele lucrului cu automatele programabile sunt urm toarele:
flexibilitate : în trecut era nevoie pentru fiecare dispozitiv care trebuia
controlat de un automat care s -l conduc . Prin intermediul automatelor
programabile este posibil conducerea concomitent a mai multor dispozitive
folosind un singur automat programabil. Fiecare dispozitiv va avea
programul s u care va rula pe automatul programabil;
implementarea schimb rilor i corec ia erorilor: prin intermediul unei
conduceri realizat în logica cablat era nevoie de timp în cazul unei
schimb ri sau în corectia unei erori. Prin utilizarea automatelor programabile
aceste schimbari sau corec ii pot fi efectuate foarte usor in program;
cost redus: la acest cost s-a ajuns in decursul timpului i astfel poate fi
achizi ionat un automat cu numeroase timere, num ratoare i alte func ii
pentru sume pornind de la câteva sute de dolari;
7
posibilitati de testare: programul poate fi rulat i evaluat înainte de a fi
instalat pe automat pentru a realiza conducerea dispozitivului. Astfel, pot fi
evaluate cu costuri foarte mici erorile care apar precum i posibilita ile de
îmbunat ire a programului;
viteza de operare: este un alt avantaj. Viteza de operare este dependent de
timpul de scanare al intr rilor, timp care in prezent este de domeniul
milisecundelor;
modul de programare: prin introducerea diagramelor ladder, respectiv a
metodei booleeene de programare a fost facilitat accesul la mediul de
programare i pentru cei care nu au cuno tin e deosebite în domeniul
program rii;
documentare: este posibil o foarte bun documentare a programelor prin
inserarea de comentarii în spa iile alocate acestora facilitând astfel
continuarea i depanarea acestora de c tre al i programatori;
securitatea: m rit datorit modului de lucru cu procesul;
Dintre dezavantajele lucrului cu automate programabile putem mentiona:
aplica ii ‘fixe’: unele aplica ii nu au nevoie de automat programabil datorit
gradului foarte mic de complexitate neexistând astfel necesitatea
achizi ion rii unui automat programabil relativ sofisticat;
probleme de mediu: în unele medii exist temperaturi ridicate sau alte
condi ii care pot duce la deteriorarea automatelor programabile astfel c
acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat;
func ionare ‘fix ’: dac nu apar schimb ri în cadrul procesului de multe ori
folosirea automatului poate fi mai costisitoare;
8
1.3. Componentele unui automat programabil
Acestea pot diferi ca num r de la un studio la altul dar elementele care se
reg sesc în general sunt urm toarele:
unitatea central : reprezint partea cea mai important a automatului
programabil i este compus din 3 par i importante: procesor, memorie si
surs de alimentare. Prin intermediul acesteia se realizeaz practic
conducerea întregului proces;
unitatea de programare: la ora actual este reprezentat în multe cazuri de
c tre un calculator prin intermediul c ruia pot fi scrise programe care apoi
sunt încarcate pe unitatea central i rulate. În cazul în care se doreste o
unitate mai usor de manevrat sunt puse la dispozi ia programatorilor (de c tre
majoritatea firmelor) console (sisteme de genul - laptop) prin intermediul
c rora pot fi scrise programe pentru automate;
modulele de intrare/ie ire: permit interconectarea cu procesul primind sau
transmi ând semnale c tre acesta. Aceste module pot fi cuplate direct cu
unitatea central sau prin control la distant (dac este cazul pentru un
anumit proces);
sina: dispozitivul pe care sunt montate unitatea central , modulele de
intrare/ie ire i alte module func ionale adi ionale (dac este cazul).
Unitatea central
La automatele programabile mici, unitatea central (cu par ile ei) i module
de intrare/ie ire se g sesc într-o singur carcas ap rând ca o unitate compact . În
cazul automatelor mai mari doar procesorul i memoria se g sesc în aceea i unitate,
sursa de alimentare i modulele de intrare/ie ire formând entit i separate.
9
Procesorul reprezint “creierul” fiec rui calculator i ‘ tie’ ce are de facut
prin intermediul unor programe. Caracteristicile care ne spun cele mai multe lucruri
despre un microprocesor sunt viteza (cu ajutorul c reia ne putem da seama cât de
rapid execut instruc iuni) i m rimea datelor care sunt manipulate (8, 16, 32 de
bi i). Pe baza acestor date pot fi clasificate i microprocesoarele care sunt
componente ale unit ii centrale. Astfel:
în cazul automatelor mici acestea au viteze în jur de 4 MHz i sunt pe 8 bi i;
în cazul automatelor medii viteza ajunge la 10 MHz i sunt pe 16 bi i;
în cazul automatelor complexe viteza e în jur de 50 Mhz i sunt pe 32 de bi i.
Memoria poate fi împ r it i ea în dou entit i: memoria fix i cea
volatil . Cea fix este memoria care este înscris de c tre produc torul automatului
în timp ce memoria volatil este cea în care sunt înscrise programele utilizatorului.
Tipurile de memorie fix i volatile care pot fi întâlnite în cazul automatelor
programabile sunt urm toarele: ROM, RAM, PROM, EPROM, EEPROM si
NOVRAM. Este evident c dependent de m rimea memoriei pot fi conduse procese
mai complexe sau mai simple.
Blocurile în care este împ r it în mod obi nuit o memorie sunt:
memoria utilizator: destinat programelor scrise de c tre utilizator;
imaginea intr rilor procesului : memoreaza datele care vin din proces;
imaginea ie irilor procesului: memoreaza datele care pleac spre proces;
starea timerelor;
starea num r toarelor;
date numerice;
alte func ii.
Modulele de intrare/ie ire. Un modul de intrare/ie ire are 4, 8, 12,16 sau
32 de canale. În cazul canalelor de intrare semnalele sunt primite de la butoane,
senzori în timp ce în cazul celor de ie ire acestea sunt trimise c tre diverse elemente
10
de execu ie. Semnalele care intr sau care ies sunt semnalate printr-o scanare la
fiecare apelare a programului ciclu care ruleaza pe automatul programabil.
Figura 1.2. Sursa de alimentare, unitatea central i modulele de intrare/ie ire
11
2. Prezentarea modulului PLC de simulare a aplica iei
Figura. 2.1. Ansamblu PLC cu toate componentele aferente
12
Sursa de alimentare
Sursa de alimentare ofer 24V DC necesare celorlalte module. M rimea
sursei depinde, printre altele de num rul modulelor.
Exist o conexiune primar pentru 230/130V AC i o ie ire secundar pentru
24V DC la modulele surs de alimentare. Se g se te de asemenea un switch on/off
i un switch de selec ie pentru 230/130V AC.
CPU (Central Processor Unit)
13
Exist un microprocesor în CPU care controleaz ie irile în baza intr rilor i
a programului.
CPU face aceasta lucrând în 3 pa i:
1. CPU verific statusul intr rilor (dac sunt high sau low).
2. CPU se uit în program.
3. CPU controleaz ie irile. Acest lucru e f cut prin trimiterea unui semnal la
modulul de ie ire astfel încât statusul modulului de ie ire devine fie high, fie low.
Se pot observa de asemenea un switch, LEDuri, cardul de memorie i
conexiunile pentru programarea echipamentului i sursa de 24V DC pe CPU.
Programul începe din nou dup al treilea pas.
Switch ul CPU ului
Switch-ul este folosit pentru a seta CPU în modul (RUN) sau off (STOP) .
Poate fi folosit i pentru a reseta memoria. (MRES)
14
LEDuri pe CPU
LEDurile prezint starea de operare i erorile în CPU:
SF: Eroare hardware sau software. SF vine de la System Fault.
DC5V: Exist tensiune de 5V. Tensiunea de 5Vol i este folosit pentru a alimenta
componentele electronice din CPU i modulele de intrare i de ie ire (via BUS).
FRCE: FRCE vine de la Forced. Acest LED galben arat c o intrare sau o ie ire a
fost fortat s aib o stare particular . Aceast stare poate fi dat numai de c tre
programatorul care lucreaz cu PLC-ul.
15
RUN: Când acest LED este aprins, CPU lucreaz prin intermediul programului
(modul run). Când LEDul pâlpâie cu o frecven de 2 Hz (de dou ori pe secund ),
CPU este în modul de pornire. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 0.5 Hz ( o
data la dou secunde), CPU este în pauz .
STOP: Când acest LED este aprins, CPU este în modul STOP, pauz , sau de
pornire. Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 2 Hz (2x pe secund ), CPU se
reseteaz . Dac LEDul pâlpâie cu o frecven de 0.5 Hz (1x la 2 secunde) CPU
necesit resetare.
Cardul dememorie
Un program poate fi scris i salvat pe cardul de memorie (MMC micro).
Configura iile i alte date (de exemplu, istoricul sau rapoartele de erori) pot fi de
asemenea salvate pe card.
Cardul de memorie este o memorie non-volatil , aceasta însemnând c la
scoaterea de sub tensiune, datele vor ramane salvate pe card. Pentru a scoate cardul
din modul, trebuie ap sat butonul albastru.
Aten ie:
MMC-ul se va pune sau scoate din CPU numai când este deconectat de la
tensiune.
16
Conectarea echipamentului de programare
Echipamentul de programare, un PC sau un laptop, poate fi conectat la CPU.
Acesta poate fi folosit pentru a scrie sau a schimba un program în cardul de
memorie.
Sunt necesare cabluri cu adaptoare. Acestea difer , în func ie de tipul
CPUului.
17
Asamblarea PLCului
Acum c tim cum func ioneaz modulele, vom vedea cum pot fi combinate
pentru a forma un PLC complet.
Sursa de alimentare este plasat pe prima in .
Un modul este fixat pe in mai întâi prin atârnarea p r ii superioare peste
in , ap sând în jos i apoi fixând urubul dedesubt.
CPU-ul este pozi ionat urm torul, lâng sursa de alimentare.
Se fixeaz conexiunea magistralei în spate înaintea pozi ionarii CPU-ului. Aceast
conexiune este utilizat pentru a transfera datele de la CPU la modulele I/O.
18
Conect m CPU-ul i sursa de alimentare folosind conectorul. Acest conector
alimenteaz CPU-ul cu 24V DC.
19
Modulele de intrare sunt de obicei plasate imediat lâng CPU, dup cum
urmeaz : conect m magistrala în spatele modulelor mai întâi. Pozi ion m primul
modul de intrare lâng CPU astfel încât se conecteaz la magistrala de la CPU.
Toate modulele de intrare care urmeaz sunt pozi ionate unul lâng cel lalt,
astfel încât fiecare s fie conectate la conexiunea cu magistrala CPU-lui.
Ordinea general a pozi ion rii modulelor este cum urmeaz :
- PS-CPU-DI-DO-AI-AO
Cablarea
Modulul de alimentare este conectat la 230 V.
Conect m cablurile necesare semnalelor de intrare i de ie ire ale modulelor
20
I/O la ie irile de 24 V r mase. O surs de alimentare extern poate fi de asemenea
utilizat pentru aceasta.
De obicei se folose te un cablu alb pentru M (-) i unul ro u pentru L (+).
Exist un conector pe modulele I/O. Acesta poate fi scos prin strângerea
resortului de deasupra i tragerea conectorului în afar .
21
Conectorul este fixat cu o urubelni în mijloc la modulele cu 32 de intr ri
sau ie iri. Cablurile sunt conectate prin ap sarea cu o urubelni mic .
Se apas cablul în gaur , care se va fixa în acel loc când se extrage
urubelni a.
22
Conexiunile pentru senzori i actuatori sunt prezentate pe partea interioar a
u i ei modulelor I/O.
23
Modulele analogice convertesc semnalele analogice de la intrare în semnale
digitale, astfel încât CPU s le poat procesa. Semnalele digitale pe care CPU le
transmite apoi sunt convertite în cadrul modulelor analogice înapoi în semnale
analogice pentru ie ire.
Fig. 2.2. a) Semnal analogic; b) Semnal digital
24
Diferen a dintre un modul digital i unul analogic este c un modul digital
poate citi i transmite 0 sau 1. Aceasta în contrast cu un modul analogic care poate
transmite i citi numai semnale analogice.
De asemenea, nu exist LEDuri de stare pe modulele analogice. Dac dorim
s verific m intr rile i ie irile analogice, aceasta se face fie prin intermediul
programului, fie cu un aparat de masur .
Exist trei tipuri de module analogice:
Module de Intrare (AI – Analog Input)
Module de Ie ire (AO – Analog Output)
Combina ie de module de Intrare i Ie ire (AI/AO)
Fiecare tip este disponibil în mai multe versiuni. Fiecare versiune are o
manier diferit de a trata intr rile i ie irile.
a) b) c)
Fig. 2.3. a) Intr ri analogice; b) Ie iri analogice; c) Intr ri/ie iri analogice
25
Numai senzorii care lucreaz cu semnale variabile (analogice) (de exemplu o
rezisten termosensibil cum ar fi PT100) pot fi conecta i la modulele cu intr ri
analogice.
Fig. 2.4. Senzorul PT100
Doar actuatoarele care lucreaz exclusiv cu semnale variabile ( de exemplu,
un regulator de frecven ) pot fi conectate la modulele de ie ire.
Fig. 2.5. Modul ie iri analogice
26
Fig. 2.6. Aranjament PLC cu Regulator de frecven
Senzorii analogici pot fi împ r i i în sisteme de m surare cu 2-fire (Pasive) i
cu 4-fire (Active).
Un sistem de m surare cu 2-fire se alimenteaz via celor 2 fire prin care
semnalul analogic merge la PLC. Alimentarea se face de la PLC.
Un sistem de m surare cu 4-fire se alimenteaz via 2 fire, iar semnalul
analogic care merge la PLC via alte 2 fire. Alimentarea se poate face direct de la
PLC, dar aceasta nu este un necesar. Poate exista de asemenea o surs de alimentare
extern .
Sistemul de m surare cu 2-fire are ca limitare faptul c numai un semnal în
curent poate fi transmis la PLC, de exemplu 0...20mA sau 4...20mA.
Sistemul de m surare cu 4-fire poate trimite ambele semnale în curent i
tensiune la PLC, de exemplu 0...20mA, 4...20mA, 0...5V sau 0...10V.
27
Fig. 2.7. Sistem de m surare pasiv
Fig. 2.8. Sistem de m surare activ
Înainte de a fi montate pe in , la unele module cu intr ri analogice trebuie
seta i parametrii hardware.
28
Set rile pentru tensiune, curent, rezisten sau temperatur sunt f cute pe
partea lateral a modulului.
Fig. 2.9. Setarea parametrilor hardware
29
Urm toarele module analogice sunt utilizate în acest modul:
- SM331 AI 8x 13 bits
- SM332 AO 2x 12 bits
Modulul analog de intrare
SM331 AI 8x 13 bits are 8 canale de intrare.
Fiecare canal de intrare const din:
- U+ (intrare în tensiune)
- I+ (intrare în curent)
- S- (minusul pentru senzori pasivi)
- M+ (pinul de alimentare pentru m sur ri pasive i plusul pentru termocuple)
- M- (pinul de minus).
30
Modulul analog de ie ire
SM332 AO 2x 12 bits are 2 canale de ie ire.
Fiecare canal const din:
- QI / QV (ie ire comun pentru -20 la 20 mA sau -10 la 10V)
- S+ (plusul senzorului)
- S- (minusul senzorului)
- Mana (masa analogic )
Not
Când actuatorul este departe în câmp i au loc pierderi în tensiune, ie irile
S+ i S- pot fi folosite pentru a compensa aceast pierdere. În acest caz trebuie ca
aceste dou ie iri s fie conectate împreuna cu QV i împamântarea la actuator.
31
Pentru toate modulele analogice, cu excep ia celor combinate de tipul SM334
AI 4x / AO 2x 8 / 8 bi i, parametrii trebuie seta i software în programul Step 7
SIMATIC Manager în ordine pentru a selecta semnalele dorite i intervalele pentru
intr ri i ie iri.
Fig. 2.10. Setarea parametrilor software
32
3. Moduri de programare ale automatelor programabile
3.1. Programarea folosind diagrame ladder
Programarea folosind diagrame ladder a aparut în cazul automatelor
programabile datorit necesit ii de a exista un mod facil de programare care s
permita realizarea de aplica ii f r a fi nevoie de cuno tin e complexe de
programare. Diagramele ladder sunt preluate din electrotehnic i ‘mo tenesc’
anumite denumiri i reprezent ri caracteristice acesteia. Elementele de baz sunt, în
cazul diagramelor ladder, contactele i bobinele.
Contactele. Sunt cunoscute ca intr ri. Fiecare intrare a unui modul de intr ri
este recunoscut de c tre unitatea central în cazul folosirii diagramelor ladder ca un
contact. Adresele prin care putem face deosebirea între diverse intr ri pot fi notate
cu I,E sau alt liter . În continuare vom considera modelul care e mai familiar i
limbii române:
I. Datorit faptului c aceste contacte sunt valori binare, putând fi deschise
sau închise, ele sunt grupate în octe i sau cuvinte astfel ca pentru recunoa terea lor
sunt folosite dou cifre. Prima reprezint num rul octetului iar cea de-a doua
num rul bitului din octet. Ca i în lumea real , contactele pot fi normal deschise sau
normal închise ca i cele din figura 3.1.
Prin aranjarea contactelor în serie sau în paralel pot fi realizate opera ii
logice asupra st rii semnalelor. Cele normal deschise sunt testate pentru valoarea
‘1’ a semnalului respectiv iar cele normal închise pentru valoarea ‘0’. În al treilea
caz sunt reprezentate contacte care nu sunt doar citite, asupra lor se execut i
anumite modific ri / reini ializ ri.
33
Figura 3.1. Tipuri de contacte
Figura 3.2. Tipuri de bobine
Bobinele. Acestea sunt de fapt ie irile dinspre automat spre proces. Ca i
nota ie cea mai utilizat este folosind litera Q. Din acelea i motive ca i în cazul
34
contactelor sunt folosite dou cifre pentru notarea unei anumite ie iri. În cazul
bobinelor simple, bitul de la adresa bobinei este setat doar dac rezultatul este 1 în
timp ce în cazul apari iei de litere sau simboluri apare o func ionare adi ional (salt
într-un anume loc în program, controlul timerului, func ii de num rare).
Bobinele i contactele sunt elementele de baz în cadrul acestui tip de
programare. Bazat pe acestea pot fi construite i altele cum ar fi bistabilele RS sau
SR care înlocuiesc anumite func ii logice:
Figura 3.3 Tipurile de bistabile SR i RS
În exemplul ilustrat de figura 3.3 putem considera cazul în care avem o
instala ie cu dou butoane: unul pentru pornire i unul pentru oprire. Ac ionarea
acestora conduce la aprinderea sau stingerea unui led care avertizeaz asupra
faptului c instala ia este în stare de func ionare sau este oprit . Problema putea fi
rezolvat doar cu ajutorul contactelor, prin dispunerea acestora în retea dar prin
folosirea unui bistabil de tip SR sau RS se ajunge la o solu ie mai eleganta.
3.2. Programarea folosind lista de instruc iuni
Programarea de acest tip presupune cuno tin e bune de programare fiind
foarte apropiat de programarea în limbaj de asamblare. Este cunoscut sub
denumirea de programare în STL (statement list) i folose te un set de instruc iuni
35
cu ajutorul c rora se pot scrie programe. Cunoa terea modului de programare STL
pentru un anumit tip de automat nu prezint o piedic pentru realizarea de aplica ii
folosind alte tipuri de automate datorit faptului c exist doar o nota ie diferit .
Adresele intr rilor i ie irilor sunt notate la fel ca în cazul diagramelor ladder cu
posibilitatea utiliz rii de nota ii echivalente care s fie mai sugestive în cazul
depan rii sau complet rii programelor dezvoltate. În continuare vom lua în
considerare setul de instruc iuni folosit în cazul limbajului STEP 7 dezvoltat pentru
automatele programabile din clasa SIMATIC. Pentru exemplificare vom lua în
considerare doar câteva dintre acestea pentru a putea face o paralel între cele dou
moduri de programare prezentate:
A – realizeaz un ‘ i’ logic (prescurtare de la and);
AN – realizeaz un ‘ i’ logic cu variabila negat ;
O -- reprezint un ‘sau logic’;
ON – reprezint un ‘sau logic’ cu variabila negat ;
X – realizeaz un ‘sau exclusiv’ .
Pentru o ilustrare mai bun a modului de programare vom face o paralel
între exemplele prezentate pentru cazul diagramelor ladder i programele
corespunz toare în limbajul STL:
36
3.3. Alte moduri de programare utilizate în cazul automatelor
programabile
Pe lâng cele 2 moduri utilizate în principal pentru programarea automatelor
programabile mai sunt folosite i altele printre care se remarc urm toarele dou :
Utilizarea ‘function charts’ – se refer la scrierea programelor pornind de la
diagramele de func ionare ale acestora numite diagrame de st ri. Astfel,
fiecare stare are caracteristic anumite ie iri iar între st ri se execut tranzi iile
în momentul apari iei anumitor intr ri. Modul acesta de programare este
oferit doar de anumite firme i este mult mai facil în cazul aplica iilor care
presupun o rezolvare rapid , far interven ia unui programator specializat, în
acest caz fiind mai util o persoan care cunoa te foarte bine procesul, a
semnalelor care trebuie s vin din proces i respectiv a modului de r spuns
al acestuia. Datorit faptului c este un mod special de programare în general
este livrat separat de pachetul principal de software furnizat pentru un anumit
automat programabil (bineîn eles numai dac firma produc toare a prev zut
o astfel de posibilitate);
Utilizarea ‘function block diagram’ – este foarte apropiat de cazul
diagramelor ladder, programele fiind ob inute prin conectarea mai multor
cutii de simboluri. Bobinele sunt înlocuite în acest caz prin cutii simple.
Principalele elemente sunt cele prezentate în figura urm toare:
Figura 3.4. Simboluri pentru programarea în FBD
37
4. Timere. Programarea folosind timere
Dispozitivele cele mai utilizate dup contacte i bobine, în cazul program rii
folosind diagrame ladder, sunt timerele. Bineîn eles c nu se schimb situa ia nici în
cazul altor variante de programare folosirea acestora fiind foarte important pentru
programele de conducere cu automate programabile. Memoria limiteaz num rul de
timere care poate fi folosit de c tre un automat programabil.
Tipurile de aplica ii care impun folosirea timerelor sunt destul de diverse i
constau în necesitatea trecerii unui interval de timp pentru a fi schimbate anumite
ie iri ale automatului.
Programarea unui timer este dat în figura urm toare:
Figura 4.1. Programarea unui timer de tipul on delay.
Datele care apar în figur sunt:
Intrarea de set – este pornit timerul- S;
Valoarea care este încarcat în timer : TV;
Intrarea de reset – oprire timer – R;
Ie iri.
În func ie de tipul de timer ob inem diverse variante pentru interpretarea
semnalelor de la intr ri i activarea ie irii.
În cadrul mediului de programare Step 7 sunt folosite urm toarele tipuri de
timere:
38
On Delay: dac intrarea S trece pe 0 înainte de epuizarea timpului,
func ionarea timerului este întrerupt . Intrarea de reset (R) permite resetarea
timerului i a bazei de timp. Valoarea scris în timer la un moment dat poate
fi citit în cele dou formate disponibile (binary i BCD). Func ionarea este
caracterizat de diagrama urm toare (în care t reprezint timpul presetat).
Timerul este prezentat în figura 4.2.;
Figura 4.2. Diagrama de func ionare a unui timer on delay
Stored On Delay. Aceea i func ionare ca i la timerul on delay cu deosebirea
c în acest caz timerul î i continu decrementarea i la trecerea pe 0 a intr rii
de set. Practic acesta r mâne pornit la un impuls de 1 pe intrarea de set
nefiind obligatoriu ca aceast intrare s fie tot timpul activ . Dac îns
intrarea de set trece din nou pe 1, adic are loc o varia ie de tipul S = 1 - 0 -
1, timerul va începe decrementarea de la valoarea de presetare. Diagrama de
func ionare este prezentat în figura 4.3. iar reprezentarea acestuia în figura
4.4. a;
Figura 4.3. Diagrama de func ionare a unui timer stored on delay
39
Figura 4.4. Reprezentarea timerelor stored on delay (a),off delay (b),
pulse(c) i extended pulse(d)
Off Delay. Timerul este pornit în momentul în care detecteaz la intrarea de
set o valoare de 0. În cazul în care intrarea de set trece din 0 în 1 în timp ce
timerul este pornit acesta se va opri iar la urmatoarea re-setare va fi pornit
din nou de la început. Func ionarea este asem n toare cu cea de la timerul on
delay cu deosebirea c în acest caz func ionarea se bazeaz pe valori de 0
(front coborâtor) i nu valori de 1. Diagrama de func ionare în acest caz este
dat în figura 4.5. iar reprezentarea timerului în figura 4.4. b;
Figura 4.5. Diagrama de func ionare a unui timer off delay
Pulse. Pornirea timerului se realizeaz când este detectat o trecere din 0 în 1
la intrarea S. Ie irea timerului este pe 1 în acest caz. Aceasta î i schimb
valoarea i trece în 0 dac expir timpul înscris în timer, intrarea de set trece
înapoi pe 0 sau apare un semnal de reset (R=1). Diagrama de func ionare
40
pentru timer este prezentat în figura 4.6 iar reprezentarea acestuia este dat
în figura 4.4 c;
Figura 4.6. Diagrama de func ionare a unui timer pulse
Extended pulse. Timerul este pornit daca intrarea S este setat (trece pe 1).
Ie irea Q este setat i ea pe 1. În acest caz ie irea Q ramâne pe 1 i dac
intrarea S trece înapoi pe 0 dar dac vom avea succesiunea 1 – 0 – 1 la
intrarea S timerul va fi repornit. Ie irea Q este resetat dac expir timpul sau
dac este activat semnalul de reset. Diagrama de func ionare o reg sim în
figura 3.8 iar reprezentarea timerului în figura 3.5 d.
Figura 4.7. Diagrama de func ionare a unui timer extended pulse
Unul dintre avantajele majore în folosirea timerelor în cadrul automatelor
programabile îl constituie faptul c timpul care este înscris în ele poate fi o variabil
de programare sau o valoare fix de timp. Un alt avantaj îl constituie faptul c
intervalul de timp este foarte precis datorit utiliz rii unei tehnologii adecvate.
41
5. Num r toare. Programarea num r toarelor
Num r toarele utilizate de c tre automatele programabile au aceea i
func ionare ca i cele cunoscute (integrate). Controlul aplica iilor care utilizeaz
num r toare poate fi realizat prin incrementarea pân la o anumit valoare dup
care cauzeaz apari ia unui eveniment sau provoac apari ia evenimentului pân
când num r torul atinge valoarea presetat .
Un num r tor este setat sau resetat în func ie de semnalele prezente la
intr rile sale. Frecven a de num rare depinde de timpul de procesare al programului.
Num rarea se poate face cresc tor prin aplicarea unui impuls pe intrarea respectiv
sau în sens descresc tor pentru intrarea de ‘count down’. Diferen a între
num r toare const în tipul de num rare care poate fi efectuat : în sens cresc tor
(CU), în sens descresc tor (CD) i în ambele sensuri (CUD).
Num r torul prezent în aplica ia din figura 4.2. este unul care însumeaz
ambele tipuri de num rare. Prin activarea intr rii I0.2 este setat, adic este înscris
valoarea 20 dat de formatul C#20, iar prin activarea intr rii I0.3 este resetat
aceast valoare urmând s fie tears . Pentru incrementare este folosit intrarea I 0.0
iar pentru decrementare intrarea I 0.1. Valoarea care se g seste în num r tor poate fi
citit prin folosirea variabilei de memorie C1 sau direct pe cele dou ie iri în
valoare binar sau în cod BCD. Ie irea Q 0.0 este 1 dac valoarea înscris în
num r tor este diferit de 0 i în caz contrar ie irea Q 0.0 este 0.
42
Figura 5.1. Programarea unui num r tor de tipul CUD.
Codul scris în limbaj STL echivalent pentru diagrama ladder prezentat în
figura 5.1. este urm torul:
A I 0.0
CU C 1
A I 0.1
CD C 1
A I 0.2
L C#20
S C 1
A I 0.3
R C 1
A C 1
= Q 0.0
Celelalte dou tipuri de num r toare întâlnite la automatele din familia
Simatic sunt redate în figura 5.2 i reprezint de fapt doar p r i ale celui de tip CUD
prezentat, permi ând doar opera ia de incrementare sau decrementare. Sunt folosite
în cazul în care nu exist decât opera ii de acest tip pentru a evita o func ionare
eronat a întregului sistem de conducere.
a) b)
Figura 5.2. Num r toarele de tip CU(a) i CD(b) care pot fi
utilizate la automatele din familia Simatic
43
Num r toarele au o zona rezervat în memoria unit ii centrale. Pentru
fiecare adres a unui num r tor este rezervat un cuvânt de 16 bi i. Capacitatea
unit ii centrale este de 256 de astfel de num r toare. Bi ii cuprin i între 0 i 9
con in valoarea care este înc rcat în num r tor. Limitele între care poate fi
cuprins aceast valoare sunt cuprinse între 0 i 999.
Figura 5.3. Înscrierea unei valori într-un num r tor
În figura 5.3 putem observa modul în care se transform valoarea înscris în
num r tor de la aplicarea ei la intrarea dat de codul C#127 în acest caz i
transformarea binar a acesteia datorat folosirii doar a celor 10 bi i.
Instruc iunile mai importante care sunt folosite în cazul scrierii programelor
folosind STL sunt urm toarele:
L – încarc valoarea num r torului;
LC - încarc valoarea num r torului în format BCD;
R - reseteaz num r torul;
S – încarc num r torul cu valoarea presetat ;
CU - incrementeaz valoarea num r torului;
CD – decrementeaz valoarea num r torului.
44
6. Func ii aritmetice la automatele programabile
Automatele programabile de clas medie i mai complex sunt prev zute cu
func ii aritmetice. Principalele func ii utilizate în programare sunt: adunarea,
sc derea, înmul irea, împ r irea i r d cina p trat .
Adunarea i sc derea. Pot fi aplicate mai multor tipuri de operanzi i
presupun efectuarea opera iilor de sc dere i adunare asupra operanzilor respectivi.
În figura 6.1. am reprezentat blocurile cu care se lucreaz în programarea ladder (în
cazul automatelor din familia Simatic) pentru operanzi de tip întreg (a) i real (b).
Figura 6.1. Blocurile folosite pentru adunare cu operanzi reali i întregi
Figura 6.2. Exemplu de adunare a doi operanzi
În figura 6.2 este prezentat un model de adunare a doi operanzi. Ace tia sunt
reprezenta i de MW0 i MW2 la intr rile IN1 i IN2. Rezultatul adun rii este
prezent la ie irea OUT reprezentat de MW12. Fiecare adunare a doi operanzi se
realizeaz atâta timp cât intrarea de enable (EN) (I0.1 în figur ) are valoarea „1”
logic. Iar în cazul în care avem o dep ire aceasta este subliniat de ie irea EN0.
45
Pentru opera ia de sc dere ob inem o reprezentare de acela i tip cu diferen a
c reprezentarea poart alt nume (SUB_I pentru cazul sc derii a doi întregi) iar
opera ia este dat de: OUT=IN2-IN1 restul pinilor având aceea i semnifica ie,
existând posibilitatea efectu rii opera iei asupra mai multor tipuri de operanzi.
Înmul irea i împ r irea. În cazul opera iilor de înmul ire i împ r ire
blocurile sunt asem n toare diferind doar opera iile care se realizeaz . În figura 6.3.
putem observa reprezent rile în programarea bazat pe diagrame ladder pentru
opera iile de înmul ire i împ r ire pentru întregi(a) i numere reale(b).
Figura 6.3. Reprezentarea opera iilor de înmul ire i împ r ire pentru
întregi (a) i numere reale (b)
Operanzii sunt aceia i diferind doar opera ia care se realizeaz între ei.
Ceilal i pini au aceea i semnifica ie de validare(EN), rezultat(OUT) sau indicator
dep sire(ENO). Exemplificarea pentru realizarea unei anumite opera ii este facut
în figura 6.4. în cazul înmul irii a doi întregi:
Figura 6.4. Înmul irea a doi operanzi
Compararea. Automatele de capacitate medie i complex au prev zute
func ii de comparare a datelor care sunt vehiculate. Numerele sunt comparate intern
întro variant similar cu cea de la microprocesoare. Datele care pot fi comparate
sunt de diverse tipuri pornind de la num rul înscris într-un contor vis-a-vis de o dat
46
fix sau compararea a dou date de intrare la un anumit interval de timp. Func iile
de comparare care apar în general la automatele programabile sunt urm toarele:
egal – cele dou numare au valori egale;
inegal (diferit) - cele dou numere sunt de valori diferite;
mai mare sau egal - primul operand în raport cu cel de-al doilea;
mai mic – primul num r este strict mai mic decât al doilea;
mai mare – primul operand este mai mare decât al doilea;
mai mic sau egal – primul operand este mai mic sau egal în raport cu al
doilea.
Cazurile prezentate sunt ilustrate în figura 6.5. pentru programarea utilizând
diagrame ladder din cadrul limbajului Step 7 iar identificarea fiec rei opera ii se
poate face pe baza operatorilor înscri i pe ele.
Figura 6.5. Cazurile de comparatoare a dou numere întregi
În figur sunt prezentate doar comparatoare a dou numere întregi. În
general, în programarea automatelor, exist comparatoare pentru diverse tipuri de
date (real).
Figura 6.6. Compararea a doi întregi folosind diagrame ladder
47
Detec ia fronturilor
În partea dreapt se observ un catalog cu toate
tipurile de func ii care pot fi folosite în programul
PLC.
Vom trata urm toarele dou func ii:
Positive RLO Edge Detection instruction --(P)--
i
Negative RLO Edge Detection instruction --(N)--
Adic instruc iunile de detec ie a vârfului
rezultatului opera iei logice pe front pozitiv sau
negativ.
Aceste blocuri detecteaz când are loc o
schimbare de stare din 0 în 1 sau din 1 în 0. Când
aceast schimbare are loc, aceste blocuri transmit un
puls cu o lungime de 1 ciclu de timp al PLC-ului.
Blocurile au nevoie de o loca ie de memorie în care s
memoreze în care stare era semnalul de intrare înainte
de a se produce o schimbare, comparându-l cu starea
actual de la intrare.
48
Intrare Ie ire
Adresamemoriei
Semnal intrare
Func ia P
Durata de ciclu a PLC-ului
Intrare
Adresamemoriei
Ie ire
Semnal intrare
Func ia N
Durata de ciclu a PLC-ului
49
7. Descrierea aplica iei
La intrarea într-o parcare cu maxim 10 locuri se afl o poart de acces.
Poarta de acces trebuie s func ioneze în concordan cu urm toarele cerin e.
Control
I0.0 S1: Bucl detec ie 1 (detecteaz ma inile care intr în parcare)
I0.1 S2: Bucl detec ie 2 (detecteaz ma inile care ies din parcare)
I0.2 S3: Senzor 1 poarta este închis
I0.3 S4: Senzor 2 poarta este deschis
I0.4 S5: Senzor presiune
I0.5 S6: Celula fotoelectric
Monitorizare
Q0.0 H1: Motorul deschide poarta
Q0.1 H2: Poarta este deschis
Q0.2 H3: Motorul închide poarta
Q0.3 H4: Poarta este închis
Q0.4 H5: Far intermitent
Q0.5 H6: Locuri parcare pline
Q0.6 H7: Locuri parcare libere
PQW288 Display 1 Num rul de masini
A) Cu ajutorul buclelor de detec ie S1 i S2 poarta trebuie s se deschid , iar H1
trebuie s se activeze.
B) Cu ajutorul buclei de detec ie 1 (S1), ma inile care vin, iar cu ajutorul buclei de
detec ie 2 (S2), ma inile care pleac sunt num rate. Acest lucru îl facem cu ajutorul
detec iei fronturilor pozitive i negative.
50
C) Dac poarta este deschis la maxim (S4) motorul se opre te , H1 trebuie s se
dezactiveze i H2 trebuie s se activeze.
D) Poarta trebuie s se închid automat dup 5 secunde când: - O ma in este
num rat cresc tor/descresc tor Sau – Când nici o ma in nu st pe una din buclele
de detec ie când poarta este deschis . Când poarta se închide, H2 trebuie s se
dezactiveze i H3 s se activeze.
E) Dac , în timp ce poarta se închide, senzorul de presiune S5 sau celula
fotoelectric S6 sunt activate, poarta trebuie s se deschid complet i s se închid
automat dup 5 secunde dup ce ambii senzori nu mai sunt activi. Aceasta este o
masur de precau ie.
F) Dac poarta este complet închis (S3) motorul se opre te, H3 trebuie s se
dezactiveze i H4 trebuie s se activeze.
G) Când sunt 9 ma ini sau mai pu ine în parcare, H7 trebuie sa fie activat. Când
sunt 10 ma ini în parcare H6 trebuie s se activeze i H7 s se dezactiveze.
H) Dac sunt 10 ma ini pe locurile de parcare, poarta nu ar trebui s se mai
deschid pentru ma inile care vin (S1).
I) În timpul închiderii i deschiderii por ii, becul intermitent H5 trebuie s clipeasc
cu o frecven de 2 Hz pân când poarta este complet deschis sau închis .
J) Când poarta este deschis /închis , num rul ma inilor care sunt pe locurile de
parcare trebuie afi at pe display 1. 1 ma in = 1 V. (Valoarea afi at poate avea o
mic devia ie care provine din conversia de semnal digital în analog.)
51
Schema de func ionare
Reprezentare cu intr ri i ie iri
52
8. Step 7 SIMATIC Manager
8.1. Instalarea Step 7 SIMATIC Manager
Sunt posibile dou metode de instalare a programului Step 7 SIMATIC
Manager.
1. Folosind CD-ROM i o dischet
Sau:
2. Folosind HUB + USB stick înglobate în module practice.
Fig. 8.1. Cele dou metode de instalare
8.2. Pornirea Step 7 SIMATIC Manager
Odat ce instalarea programului s-a terminat, se d dublu click pe iconi a
“SIMATIC Manager” de pe desktop pentru a porni programul.
Dac acest link rapid nu este prezent pe desktop, vom da search pentru a-l
c uta.
53
Proiect
Odat ajun i în program, se va deschide fereastra “Step 7 Wizard: New
Project”.
Trebuie s închidem fereastra, deoarece CPU-ul folosit în modulul practic nu
poate fi selectat prin acest wizard. Fereastra o închidem folosind “Cancel” i cre m
un proiect nou.
Când se creeaza un proiect nou, apare o fereastr în care trebuie introdus
numele proiectului. Aceasta se închide ap sând “OK”.
54
Va ap rea acum o fereastr cu o iconi proiect i o iconi “MPI”. Putem
crea o re ea cu MPI la care putem conecta panourile de control, echipamente de
control, etc.
Trebuie s ad ug m seria PLC-ului cu care lucr m (în cazul nostru, seria
300). Click dreapta în fereastra proiectului i select m "Insert New Object" =>
"SIMATIC 300 Station".
Dac am selectat seria corect a PLC-ului se va observa o iconi “SIMATIC
300” în fereastra proiectului.
55
Configurarea Hardware (Hardware Configuration)
Acum d m dublu click pe "SIMATIC 300" => "Hardware" pentru a deschide
fereastra de configurare hardware.
D m click dreapta în unul din cele dou câmpuri goale apoi în meniul "Insert
Object".
Apare acum o mic fereastr . D m click pe "SIMATIC 300" => "RACK-
300"=> "Rail". Va ap rea o list cu numere.
56
Acum construim partea hardware în concordan cu modulul. G sim aceste
p r i con inute de “SIMATIC 300” din partea dreapt a ecranului în catalog.
Trebuie s fim siguri c modulele de intrare – ie ire s fie con inute de “SM-300”.
Not
Atunci când este selectat CPU-ul, va fi deschis o fereastr cu set ri care sunt
necesare numai pentru Profinet. Închidem aceast fereastr ap sând “OK”.
57
Dupa ce am selectat modulele de intrare i ie ire se observ c intr rile i
ie irile sunt adresate automat.
58
8.3 Programarea
Acum, configura ia trebuie înc rcat în CPU. D m click pe “Download”. O
fereastr se va deschide în care putem trimite configura ia la CPU-ul selectat.
Închidem aceast fereastr ap sând “OK”. Se va vedea alt fereastr . Închidem
aceast fereastr de asemenea prin ap sarea “OK”.
În acest moment putem salva configura ia hardware dând click pe "Save and
compile" i închidem fereastra.
59
Deschidem fereastra programului dând dublu click pe "CPU 315-2 PN/DP"
=> "S7 Program" => "Blocks" => "OB1".
Vedem acum fereastra “Properties-Organization Block”. Set m limbajul de
programare în LAD.
Apoi d m click pe “OK”.
60
Programarea simbolic
În tabelul de simboluri, atribuim nume simbolice i tipul de date tuturor
adreselor absolute c rora ne vom adresa mai târziu în program; de exemplu pentru
intrarea I 0.1 numele simbolic Detectie_1. Aceste nume se aplic tututor p r ilor din
program i sunt cunoscute ca variabile globale.
Navig m în fereastra proiectului “example project” pân ajungem la S7
Program(1) i d m dublu click pe Symbols pentru a deschide.
Aici complet m cu numele Simbolului, Adresa, Tipul de date (care este
introdus automat în func ie de adresa) i Comentariul.
61
8.4. Monitorizarea
Se pot vedea st rile intr rilor i ie irilor folosind func ia monitor.
Vor ap rea odat cu activarea acestei func ii c su e con inând valorile
curente în dreptul intr rilor i ie irilor. Valorile se actualizeaz în timp real.
62
Afi area valorilor este setat pe automat. Ea poate fi de asemenea setat manual.
D m click dreapta în re ea i select m "Representation" => "Decimal" pentru a afi a
valorile ca decimale.
63
PIW (Peripheral Input Word) este folosit s activeze adresele canalelor
de intrare. De exemplu, folosim I0.0 s activ m intrarea. Instruc iunea PIW 272
activeaz adresa 272 a canalului de intrare 0.
272 este adresa de început a modulului i este salvat în configura ia
hardware. Canalul de intrare 0 începe deci la adresa de intrare 272.
PQW (Peripheral Output Word) este folosit doar s activeze adresele
canalelor de ie ire. De exemplu, pentru semnale digitale se poate folosi Q0.0 pentru
a activa ie irea. Deci instruc iunea PQW 288 activeaz adresa 288 a canalului de
ie ire 0.
Fiecare canal de intrare i ie ire const în dou adrese care împreun au
lungimea de un cuvânt (word).
64
Întotdeauna se folose te prima adres a canalului pe care îl dorim activat
atunci când folosim o instruc iune PIW sau PQW.
A adar nu putem folosi instruc iunea PIW 273 (a doua adres ), deoarece pe
lâng aceast adres 273 a canalului 0, adresa 274 a canalului 1 va fi de asemenea
activat .
Acest fapt ar conduce la valori gre ite.
65
Toate gamele de m surare pozitive (de exemplu 0..10V si 0..20mA) sunt
întotdeauna scalate de la 0 la 27648.
Gamele de m surare cu valori negative (de exemplu +/-10V si +/-20mA)
sunt întotdeauna scalate de la -27648 la 27648.
66
O formul care poate fi folosit pentru a calcula valoarea decimal
corespunz toare unei tensiuni dorite în gama de m surare 0 la 10V este:
27648 x voltajul dorit / valoarea maxim a gamei = valoarea decimal a voltajului.
67
9. Rezolvarea aplica iei
OB1 - <offline>
""
Name: Family:
Author: Version: 0.1
Block version: 2
Time stamp Code:
Interface:
06/03/2009 01:16:42 PM
02/15/1996 04:51:12 PM
Lengths (block/logic/data): 00692 00538 00022
Name Data Type Address Comment
69
Symbol information
I 0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1
Q 0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
I 0.4 S_Presiune Senzor presiune
I 0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
M 0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
I 0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
I 0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa
Q 0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa
Symbol information
I0.0 Detectie_1 Bucla detectie 1
M0.0 M_front_negativ1 Detectie front negativ bucla1
I0.1 Detectie_2 Bucla detectie 2
M0.3 Mas_care_intra Masini care intra
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
M0.1 M_front_negativ2 Detectie front negativ bucla2
M0.4 Mas_care_ies Masini care ies
70
Symbol information
I0.3 Poarta_deschisa Senzor 1 poarta este deschisa
Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa
M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s
72
Symbol information
M0.2 M_temporiz_5s Temporizare 5s
Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
I0.4 S_Presiune Senzor presiune
I0.5 C_Fotoelectrica Celula fotoelectrica
Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
Symbol information
I0.2 Poarta_inchisa Senzor 2 poarta este inchisa
Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
73
Symbol information
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
74
Symbol information
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
Q0.6 Locuri_libere Locuri parcare libere
Symbol information
M0.5 M_locuri_libere/pline Locuri libere/pline
Q0.5 Parcare_plina Locuri parcare pline
75
Symbol information
M2.3 M_intermitenta Memorie intermitenta
Q0.0 Motor_deschide Motorul deschide poarta
Q0.2 Motor_inchide Motorul închide poarta
Q0.4 Intermitent Far intermitent
77
Symbol information
Q0.1 Poarta_e_deschisa Poarta este deschisa
Q0.3 Poarta_e_inchisa Poarta este închisa
PQW288 Nr_masini Numarul de masini
78
Bibliografie:
1. D. Popescu, Automate programabile, Ed. Sitech, 2001;
2. http://support.automation.siemens.com, *** Simatic S7 documenta ie
Siemens;
3. http://www.leerstofnet.nl, Platforma de training a Alewijnse Training Center
România;
4. Hugh Jack, Automating Manufacturing Systems with PLCs;
5. Industrial Text & Video Company www.industrialtext.com, PLC Startup and
Maintenance;
6. J. Hackworth, F. Hackworth, PLCs - Programming Methods and
Applications;
7. J. W. Webb, R. I Reis, Programmable Logic Controllers; Prentice Hall,
2000;
8. Jon Stenerson, Fundamentals of Programmable Logic Controllers,
Sensors, and Communications
9. Phil Melore, A Guide To Understanding PLCs
