ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

Lucrare de Diploma

Evolutia serviciilor de telecomunicatii oferite de Vodafone in Romania

si implicatii economico- sociale

Coordonator: Autor:

Bucuresti, 2007

Cuprins

Introducere..............................................................................................................pag. 3 1) Servicii de

telecomunicatii...............................................................................pag. 4 1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii.................................................pag. 4

1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania............................................pag. 62) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania..........................................pag. 9

2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România...............pag. 10 2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii........................pag. 15

2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici.............pag. 18Concluzii...............................................................................................................pag. 22Bibliografie...........................................................................................................pag. 23Anexe....................................................................................................................pag. 24

Introducere

Din 1876, anul in care Alexander Graham Bell si Elisha Gray au inventat un aparat

care era capabil sa transmita vocea unui om puternic pe o distanta de 150 de metri, telefonul

a traversat o era la sfarsitul careia a devenit aproape nelipsit din casele oamenilor in intreaga

lume. Concomitent telecomunicatiile au devenit industrie, una care in prezent e cifrata la 1.78

trilioane $, adica 3% din produsul global brut pe plan mondial.

Unul din sectoarele cele mai dinamice atat la nivel mondial, cat si in Romania il

constituie fara indoiala sectorul telecomunicatiilor mobile.

Primul sistem de telefonie celulara a fos lansat in 1979 in SUA si se numea AMPS -

Advanced Mobile Phone Service. In Europa primul sistem de telefonie celulara a fost

implementat in Suedia in anul 1981 si se numea NMT - Nordic Mobile Telephone

Ritmul de inovatie tehnologica constituie supoitui pentru evolutia raportului calitate-

pret in favoarea consumatorului final si, implicit, in consolidarea pozitiei concurentiale a

sectorului in ansamblul sau in raport cu sectoarele concurente: telefonia fixa, transmisii prin

cablu si, mai nou, aparatele foto clasice. In unele tari, rata de penetrare a telecomunicatiilor

mobile a atins valori incredibile cel putin la o prima citire: peste 100% in Cehia, pentru a da

un singur exemplu.

Rata de penetrare a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii

din România este net inferioară ( cca 70%) celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est datorita

in primul rand decalajului tehnologic si al nivelului de trai scazut fata de tarile dezvoltate.

- 2 -

Ma voi rezuma la prezentarea pe larg a serviciilor mobile de telecomunicatii (atingand

doar aspectele esentiale ale telecomunicatiei fixe), intrucat constituie subiectul pricipal al

lucrarii.

1) Servicii de telecomunicatii

Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea,

emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura

prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului

de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de

telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de

informatii.

Baza fizica a tuturor transmisiilor efectuate in telecomunicatii o constituie undele

electromagnetice, ce reprezinta suportul fizic de transmisie al informatiei.

Sistemele de comunicare au evoluat de la telegraf, trecand prin sistemele de telefonie

fixa si sisteme de comunicatii radio( initial utilizate de catre armata, aveau costuri mari), pana

la radiotelefonie si sisteme operationale de transmisie prin satelit ca INMARSAT sau sisteme de

comuncare , informare si pozitionare precum GPS ( Global Position System).

In timp ce la comunicatiile fixe transmisia informatiei se realizeaza prin circuite de

comutare (evoluand de la analogice la cele digitale), telecomunicatiile mobile folosesc drept

agenti undele radio si undele sonore, transmisia fiind asigurata de antene si echipamente

speciale.

1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii

- 3 -

In cadrul retelelor de telefonie fixa prezinta imporata tipul semalului transmis

pe firul de cupru, in prezent realizandu-se o modernizare a tuturor centralelor

analogice( capacitate de tranmisie limitata la voce) si anume trecerea la semnalul

digital ce presupune extinderea majora a capacitatii liniilor.

O retea de telefonie mobila se poate imagina ca fiind un fagure de miere.

Deplasarea unui utilizator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr-o celula in

alta.

Scopul principal al retelei GSM este de a asigura continuitatea apelului, cu un

nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de intretinere si inregistrare

monitorizeaza la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile ( telefon cu SIM

(Subscriber Identiti Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite, dar sunt in

modul stand-by.

Cand un apel este in desfasurare la limita sferei de acoperire a celulei

respective (ex: utilizator in miscare), el poate scadea calitatea transmisiei fata de

limita calitativ specificata, insa prin monitorizarea pozitiilor este posibil transferul

automat de la o celula la alta. Acest proces poara denumirea de HANDOVER.

In reteaua GSM, de-a lungul unei convorbiri , statia mobila statia mobila

monitorizeaza toate antenele inconjuratoare si trimite continuu rapoarte despre

puterea semnalului acestora catre un echipament de control. Aceste rapoarte trimise

controler-ului duc la adoptarea unei decizii optime in momentul in care este initiat

procesul de handover si alegerea unei noi celule.

Viteza de prelucrare a datelor si desfasurarea tuturor acestor procese este foarte

mare, practic insesizabil pentru utilizator.

Securizarea transmisiei este pe deplin asigurata prin folosirea tuturor metodelor de

codare digitala. Partea radio din telefon ( emisie- receptie) si antena ( statia de baza emisie -

receptie) folosesc coduri de criptare-decriptare a datelor conversatiei si digitalizarea acestora

impreuna cu vocea. Aceasta criptare face practic imposibil pentru orice sistem de interceptare

ascultarea, descifrarea si inregistrarea convorbirii sau datelor conversatiei.

Una dintre caracteristicile tehnice ale telefoanelor mobile este nivelul de radiatii emis

SAR (Specific Absorbtion Rate), ce reprezinta cantitatea de energie corespunzatoare undei de

radiofrecventa absorbita de corpul uman in timpul utilizarii telefonului. Valoarea maxima

admisa a SAR este de 2W/kg.

Inca din 1992 se manifesta o ingrijorare privind efectele nefaste ale telefonelor mobile

asupra sanatatii.

Radiatia in radio-comunicatii este emisia de energie sub forma de unde

electromagnetice. Toate echipamenetele ce folosesc unde radio produc radiatii neionizate

( caldura), iar telefoanele mobile nu fac exceptii de la acest lucru. Nu este demonstrat insa

stiintific ca radiatiile emise de retelele si aparatele telefonice GSM provoaca daune sanatatii.

In studii efectuate in Marea Britanie asupra efectelor radiatiei electromagnetice ai

expunerea in campuri elctromagnetice, Comitetul International de Radiatii Neionizate si

Comisia Nationala de Protectie Radiologica au concluzionat: ''Sunt dovezi insuficiente pentru a

sprijini existenta oricarui efect pe termen lung (ex:cancer) la toate nivelele de dezvoltare

biologica"

Practic telefoanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sanatate decat aparatele

radio FM sau televiziunea si sunt mult mai putin periculoase decat cuptoarele cu microunde.

- 4 -

De asemenea Organizatia Mondiala a Sanatatii a certificat ca nivelul de radiatii emis de

catre aparatura si echipamentele radio GSM este cu mult sub nivelul mediu de radiatii acceptat

de normele internationale ( de 8 ori mai mic ).

Transmisiile radio pot interfera cu cateva tipuri de aparate electrocasnice, cele mai

susceptibile fiind echipamentele personale audio, aparatele auditive sau dispozitive electronice

pentru cardiaci. Totusi pentru a preveni anumite fenomene este recomandat a nu se folosi

telefoanele mobile in salile de reanimare sau langa dispozitive de mentinere a vietii ,

benzinarii, aeroporturi, aeronave sau alte locuri unde pot provoca reactii din partea aparaturii

electrocasnice sensibile la astfel de unde.

Principalele sisteme utilizate in telecomunicatia mobila cuprind urmatoarele standarde:

GSM 900 Mhz: - Standard pan-European functionabil din 1991, bazat pe

tehnologie digitala de telecomunicatii. Acest standard are aplicatii diverse in foarte

multe domenii de utilizare: telefonie, transmisii de date si fax, mesaje scrise,

servicii suplimentare( mesagerie vocala, apel in asteptare, multiparty, etc),

roaming, wap, acces internet

DCS 1800 Mhz: DIgital Cellular System - 1800 Mhz lansat in 1900 in Marea

Britanie. Acest sistemeste si el raspandit in majoritatea tarilor din Europa. Prezinta

aceleasi implicatii si tehnologii ca si GSM - 900 Mhz, singura diferenta este ca

functioneaza pe alta banda de frecventa.

PCS 1900 Mhz: - Personal Communications Services - 1900 Mhz. Acest sistem este

un concept privind comunicatiile mobile personale folosite in SUA pentru trecerea

de la sistemul de comunicatie analog la cel digital pe suportul unor retele

telefonice analogice;

UMTS 2000 Mhz: - Universal Mobile Telecomunications System (UMTS) este

urmatoarea generatie de telefonie celulara, standardizata de organizatii

internationale de standardizare , precum Third Generation Partnership Project

(3GPP) si International Telecomunications Union (ITU). ITU clasifica UMTS ca

tehnologia oficiala de generatia a treia (3G). UMTS a fost proiectat astfel incat sa

poata fi aplicata atat retelelor GSM cat si celor GPRS, permitand astfel operatorilor

o imbunatatire a serviciilor si o crestere a capacitatii, prin implementarea graduala

a acestei tehnologii. UMTS nu este un inlocuitor al GSM.

In anul 1982 Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii ( CEPT) a decis

infiintarea unei echipe cu numele Grup Special Mobil pentru a dezvolta un set de standarde

comune pentru o viitoare retea celulara pan-Europeana si a propus rezevarea a doua benzi de

frecventa de 900 Mhz pentru sistem.

In 1986 majoritatea standardelor erau deja redactate si s-a dat o directiva pentru

rezervarea celor doua benzi de frecventa( 890 - 915/ 935 - 960 Mhz), aceste urmand a fi

folosite exclusiv de noul sistem ce se dorea a fi lansat in 1991.

GSM a fost reluat in 1989 ETSI ( Institutul European de Telecomunicatii si Standarde)

si ei au definitivat standardul in 1990.

- 5 -

Serviciul GSM a inceput in 1991 si tot atunci a fost redenumit in Sistemul Global de

Comunicatii Mobile.

Din 1992 acest sistem a fost adoptat de foarte multe tari din Europa, dar si din

lume( Japonia, Australia, tarile arabe, statel asiatice).

In 1994 se lanseaza primele servicii de date/fax in retelele GSM.

HSCSD(High Speed Circuit Switched Data) incepe sa se implementeze de

operatori din 1999

GPRS(General Packed Radio Services) este dezvoltat si implementat incepand cu

anul 2000

EDGE (Enhanced Data for GSM Evolution) se implementeaza in retelele GSM in

2004

UMTS este implementat prima data in 2001 de catre operatorul NTT , DoCoMo,

Japonia.

1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania

Începutul activităţii de cercetare poate fi considerat anul 1955, an în care a

fost înfiinţat LCT (Laboratorul de Cercetări de Telecomunicaţii) în cadrul Ministerului Poştelor şi

Telecomunicaţiilor M.P.Tc.).

La rândul său, naşterea LCT coincide cu darea în funcţiune a primei staţii de

Tv din România, staţie experimentală construită de specialiştii LCT. Numele propriu

care trebuie asociat acestui eveniment este Prof. Alexandru Spătaru.

LCT a avut la început două domenii de activitate: Radio-TV şi Telefonia.

Ulterior a luat naştere şi un sector pentru activităţi poştale.

În decursul timpului LCT a avut diverse denumiri: I.C.T.Tc; I.C.P.T.Tc., iar

după 1990 C.N.S.C.C. şi I.N.S.C.C.

De menţionat că, deşi LCT a funcţionat în coordonarea MPTc - minister cu

specific de exploatare şi oferire de servicii, Sectorul de Cercetare şi-a propus să aibă

şi preocupări puternic tehnologice, respectiv de elaborare de echipamente de Tc,

care să fie apoi introduse în fabricaţie de serie.

Deschiderea manifestată după anul 1990, s-a resimţit în mod deosebit în

domeniul telecomunicaţiilor, unde tehnologiile pe plan internaţional evoluează rapid,

iar producţia de echipamente şi aparatură, precum şi furnizarea de sisteme

- 6 -

complexe, se asigură, în general de către concerne puternice, fie direct, fie prin

companii asociate.

Astfel, zona unde cercetarea naţională tehnologică de echipamente, putea

juca un rol activ, a fost aceea a sistemelor dedicate şi specifice unor aplicaţii, ce

urmau a fi asigurate prin concepţia proprie şi producţie relativ limitată, în condiţii

competitive.

Aceasta a fost preocuparea pe care cu preponderenţă, a abordat-o Institutul

de Cercetări pentru Echipamente de Telecomunicaţii - PROCETEL, urmând ca

C/I.N.S.C.C., Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Comunicaţiilor, să se

implice cu precădere în studii şi cercetării de sisteme şi servicii de telecomunicaţii în

elaborarea de normative tehnice, metodologii şi proceduri de test, precum şi de studii de

sistem privind introducerea noilor servicii de telecomunicaţii şi utilizarea optimă a resurselor

naturale limitate, respectiv spectrul radioelectric şi sistemul de numerotare.

Comunicaţiile reprezintă astăzi pentru România, ca şi pentru majoritatea statelor lumii,

un sector strategic al economiei naţionale. Amploarea investiţiilor atrase, expansiunea rapidă

şi mai ales capacitatea de a induce un efect multiplicativ de creştere economică, prin

potenţialul deosebit de stimulare a dezvoltării altor sectoare au transformat în ultimii douăzeci

de ani comunicaţiile într-unul din cele mai importante motoare ale economiei, atât la nivelul

fiecăruia dintre statele lumii, cât şi la nivel global.

Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă un obiectiv specific de importanţă

majoră al strategiei de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor. Instrumentele la care statul

trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe, mergând de la

impunerea unor obligaţii de transparenţă menite să ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii

informate până la protejarea acestora în relaţia cu furnizorii prin mecanismele de soluţionare a

litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodată, statul trebuie să vegheze la

implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viaţă privată în acest sector,

în vederea combaterii ameninţărilor specifice, inerente utilizării noilor tehnologii de

comunicaţie, precum şi la asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii

electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale

speciale trebuie să constituie o prioritate, în spiritul politicilor europene de promovare a

incluziunii sociale.

În centrul oricărui program de acţiuni destinat promovării intereselor utilizatorilor finali

trebuie să se afle însă definirea şi implementarea unei politici şi strategii de serviciu universal

eficiente şi coerente. Accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este

considerat un drept fundamental al cetăţenilor, esenţial pentru integrarea acestora în

comunitate şi, în sens mai larg, în societatea informaţională. Serviciile de comunicaţii

electronice depăşesc latura personală şi de afaceri a comunicării, constituind un instrument

esenţial pentru furnizarea către public a tuturor tipurilor de informaţii, bunuri şi servicii, atât

de către administraţia publică (servicii sociale, de învăţământ sau medicale, de exemplu), cât

şi de către sectorul privat (serviciile societăţii informaţionale). Cei care nu au acces la servicii

de comunicaţii electronice riscă să fie marginalizaţi în societatea secolului XXI.

Totodată, asigurarea serviciului universal este un instrument eficient de promovare a

coeziunii sociale, economice şi culturale în cadrul comunităţii, cu atât mai important pentru

România în contextul procesului de integrare europeană. De asemenea, dezvoltarea serviciilor

de comunicaţii electronice încurajează o distribuţie mai echilibrată a populaţiei, având ca efect

decongestionarea zonelor metropolitane, reducerea poluării şi a traficului în marile oraşe, şi

contribuie la estomparea diferenţelor de dezvoltare dintre zonele rurale şi cele urbane.

- 7 -

Furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix, în condiţii de

disponibilitate, calitate şi accesibilitate, este considerată o premisă esenţială a tranziţiei către

Societatea Informaţională. De aceea, dacă pe termen scurt se poate aprecia că fixarea unei

ţinte de penetrare similară mediei înregistrate în ţările membre ale Uniunii Europene ar

implica înregistrarea unor costuri nete deosebit de ridicate, pe termen mediu şi lung este

necesară alinierea completă la standardele de serviciu universal, astfel cum sunt prevăzute

acestea în Directiva 2002/22/EC.

În acest sens, MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) apreciază

liberalizarea pieţei comunicaţiilor electronice ca fiind un factor esenţial care va conduce, pe

termen mediu şi lung, la creşterea gradului de penetrare a serviciilor de telefonie la punct fix.

Astfel, ANRC (Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii), prin măsurile luate, va

acţiona în continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe piaţă, creând cadrul pentru

dezvoltarea unei concurenţe efective între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, ceea

ce va avea ca rezultat creşterea investiţiilor în infrastructură şi creşterea penetrării serviciilor

de telefonie la punct fix. Totodată, creşterea concurenţei pe piaţă şi presiunea tot mai mare

asupra tarifelor serviciilor de telefonie, determinată de progresul tehnic şi de evoluţia

fenomenului de convergenţă a tehnologiilor, vor duce la ajustarea tarifelor la niveluri accesibile

unor pături din ce în ce mai largi ale populaţiei.

De asemenea, se estimează că pe termen lung regiunile în care furnizarea accesului la

reţeaua publică de telefonie la punct fix este neprofitabilă vor deveni atractive pentru

operatorii de pe piaţă, datorită creşterii puterii de cumpărare şi a nivelului de trai.

Pe măsură ce evoluţia concurenţei şi evoluţia economico-socială de ansamblu vor duce

la apropierea situaţiei de fapt din România de limitele naturale de creştere a disponibilităţii

serviciilor, şi pe baza îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, care va acţiona la rândul său în

aceeaşi direcţie, va putea fi luată în considerare folosirea parţială sau chiar integrală a

fondurilor disponibile pentru finanţarea creşterii în continuare a disponibilităţii serviciilor de

telefonie la punct fix, precum şi a serviciilor de Internet de de bandă largă (de tip broadband).

De asemenea, asigurarea accesului pe scară largă la educaţie şi cultură pentru toate

categoriile sociale, prin realizarea conectării la Internet a tuturor instituţiilor de învăţământ,

reprezintă un obiectiv pe termen lung. Creşterea gradului de utilizare şi asigurarea calităţii şi

accesibilităţii conexiunii la Internet în toate sectoarele vieţii economico-sociale conduc la

atingerea dezideratului de Societate Informaţională, oferind întregii societăţi posibilitatea de a

beneficia din plin de avantajele accesului la informaţii, condiţie esenţială a noii direcţii în care

se îndreaptă România

Implementarea obiectivelor stabilite prin prezentul document de politică şi strategie

revine ANRC.

Pe parcursul implementării, MCTI va urmări aplicarea eficientă a măsurilor stabilite,

prin monitorizarea continuă a modului de desfăşurare a acţiunilor întreprinse în direcţia

îndeplinirii obiectivelor fixate, cu scopul de a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a

elabora căi de acţiune adecvate noilor situaţii existente pe piaţă. Pentru a putea reacţiona

prompt la cerinţele pieţei, MCTI va pune la punct şi se va baza pe un sistem de indicatori, de

natură să permită identificarea tendinţelor majore ale mediului social-economic şi tehnologic şi

să asigure stabilirea celei mai eficiente strategii pornind de la evoluţiile principalilor factori de

influenţă din acest sector.

MCTI consideră că implementarea serviciului universal are un rol esenţial în

combaterea excluziunii sociale, în dezvoltarea regională şi, mai ales, în asigurarea posibilităţii

de comunicare pentru toţi cetăţenii, înlăturând astfel barierele din calea dezvoltării structurale

- 8 -

a societăţii româneşti spre o Societate Informaţională modernă, compatibilă cu standardele

Uniunii Europene, cu baze solide, care să asigure o integrare deplină şi eficientă în structurile

comunitare. Astfel, prezenta politică şi strategie constituie un pas esenţial în direcţia integrării

României din punct de vedere socio-economic în Europa secolului XXI, creând premisele

trecerii într-o nouă etapă de evoluţie, cea a economiei bazate pe cunoaştere.

2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania

Desi devansata din multe puncte de vedere, dar in principal tehnologic fata de tarile

dezvoltate, piata de telecomunicatii romaneasca incearca sa asigure unul dintre cele mai inalte

standarde de calitate existente in serviciile din Romaniei.

Potrivit unei analize recente a companiei PriceWaterhouse Coopers, rata de penetrare

a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii din România este net

inferioară celorlalte ţări din Europa Centrală si de Est.

E mentionat si faptul ca a menţionat ca exista un decalaj tehnologic între Romania şi

restul tarilor din zona central si est europeana, din cauza investiţiilor minime ale companiilor

din Romania în infrastructura.

În contextul liberalizării pieţei de telecomunicatii, reprezentantul se considera ca

aceasta nu s-a schimbat prea mult, ca nu exista competitie adevarata (in domeniul

telecomunicatiilor mobile asistam la un duopol Orange - Vodafone, iar in cea fixa persista

monopolul Romtelecom). Conform analizei investitiile vor intarzia in Romania atata timp cat

nu exista o vointa de a reduce din decalajul tehnologic dintre Romania si vecinii sai.

Autoritatea nationala de reglementare in Comunicatii (ANRC) este organismul principal

ce reglementeaza legislatia pietei de telecomunicatii.

Principalele atributii ANRC in domeniul legislatiei sunt:

monitorizarea si controlul respectarii obligatiilor impuse furnizorilor de retele si de

servicii de comunicatii electronice prin autorizatiile generale;

gestionarea la nivel national a resurselor de numerotatie si acordarea licentelor de

utilizare a resurselor de numerotatie;

elaborarea metodologiei pentru efectuarea analizelor de piata si identificarea

pietelor relevante in sectorul comunicatiilor electronice;

efectuarea analizelor de piata in vederea stabilirii pietelor relevante si, ulterior,

pentru desemnarea companiilor cu putere semnificativa si impunerea obligatiilor

specifice;

gestionarea mecanismelor de finantare a obligatiilor legate de asigurarea

serviciului universal, prevazute de legislatia speciala;

controlul indeplinirii obligatiilor impuse furnizorilor de serviciu universal in temeiul

prevederilor legislatiei speciale

2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România

- 9 -

După identificarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, se

recomandă evidenţierea cât mai clară a cauzelor care le-au produs şi a efectelor pe care le

generează asupra organizaţiei sau domeniului investigat. Se poate observa că între cele patru

elemente specifice analizei SWOT există corelaţii, în sensul că o serie de oportunităţi, datorită

faptului că au fost valorificate, reprezintă cauze ale punctelor forte sau pot genera în viitor

efecte care să reducă punctele slabe. O parte dintre ameninţări se pot regăsi printre cauzele

punctelor slabe sau pot genera efecte care să reducă punctele forte. De asemenea, în unele

situaţii, o serie de puncte slabe pot reprezenta cauze care generează puncte forte. De

exemplu, faptul că cererea de servicii de telecomunicaţii în ţara noastră este departe de a fi

saturată (teledensitatea redusă, număr mic de utilizatori Internet), poate genera creşterea

atractivităţii sectorului respectiv, respectiv dezvoltarea investiţiilor, înregistrarea unui ritm

rapid de dezvoltare a sectorului etc.

- 10 -

- 11 -

Puncte tari Cauze Efecte Propuneri de măsuri strategice îndomeniul telecomunicaţiilor

Nivel tehnologicridicat, îndeosebi îndomeniultelecomunicaţiilormobile

1. Liberalizarea pieţei2. Prezenţa pe piaţa telecomunicaţiilormobile a unor companii puternice peplan mondial în domeniul comunicaţiilor3. Creşterea atractivităţii ţăriipentru investitorii străini(oportunitate)4. Implementarea celor mai noitehnologii în domeniultelecomunicaţiilor: GSM-GPRS, CDMA450, DECT, VoIP5. Relansarea investiţiilor pe planmondial pentru trecerea la 3G,extinderea şi dezvoltareatelecomunicaţiilor şi a aplicaţiilorspecifice acestora (oportunitate)

1. Eficienţă crescută în furnizareaserviciilor de telecomunicaţii2. Tarife mai reduse3. Creşterea teledensităţii (înprezent se manifestă ca un puntslab)4. Dezvoltarea telecomunicaţiilorîn bandă largă (în prezent semanifestă ca un punct slab)5. Creşterea numărului deutilizatori Internet (în prezent semanifestă ca un punct slab), prindezvoltarea telecomunicaţiilor înbandă largă6. Prin utilizarea unor tehnologiiadaptate la specificul zonei din punctde vedere cost-eficienţă, se poaterealiza o dezvoltare echilibrată atelecomunicaţiilor (în prezent semanifestă ca un punct slab)

2.1 Protejarea şi stimulareaconcurenţei2.2 Stimularea dezvoltării rapide aunui sector de telecomunicaţii modern,bazat pe cele mai noi tehnologii şiaplicaţii din domeniu, cu respectareaobligaţiilor internaţionale asumate deţara noastră2.3 Stimularea cererii pentruserviciile de telecomunicaţii2.4 Promovarea intereselorutilizatorilor finali

6. Apariţia şi dezvoltarea pe planmondial a unor tehnologii noi, careimplică costuri reduse şi oferă lărgimide bandă sporite (oportunitate)7. Îmbunătăţirea climatuluieconomic general din ţară(oportunitate)8. Apariţia şi dezvoltarea pe planmondial a unor tehnologii noi, careimplică costuri reduse şi oferă lărgimide bandă sporite (oportunitate)

Puncte slabe Cauze Efecte Propuneri de măsuri strategice îndomeniul telecomunicaţiilor

Dezvoltare teritorială 1. Liberalizarea târzie 1. Excluderea din 1. Protejarea şi

Ameninţări Cauze Efecte Propuneri de măsuri strategice îndomeniul telecomunicaţiilor

Nivel redus de trai,care limitează cererea şioportunităţileinvestiţionale

2.1 Întârzierea reformelor economice2.2 Nivel ridicat al taxelor şi impozitelor2.3 Ponderea mare a economiei subterane înansamblul economiei româneşti2.4 Nivel ridicat al corupţiei2.5 Funcţionarea deficitară a justiţiei2.6 Investiţii străine reduse la niveluleconomiei naţionale2.7 Instabilitate legislativă2.8 Persistenţa, pe o perioadă îndelungaţă aunui nivel ridicat al inflaţiei

2.1 Investiţii reduse în anumiteregiuni din cauza cererii limitate2.1 Dezvoltare teritorialăneechilibrată a telecomunicaţiilor(punct slab)2.3 Menţinerea unor decalaje marifaţă de ţările din UniuneaEuropeană în privinţaindicatorilor care reflectă gradulde dezvoltare a sectorului detelecomunicaţii (punct slab)2.3 Concurenţă redusă în ceea cepriveşte telecomunicaţiile, mai alesîn anumite regiuni2.4 Dezvoltare redusă atelecomunicaţiilor în bandă largă(punct slab)2.5 Număr redus de utilizatoriInternet (punct slab)2.6 Reducerea

2.1 Protejarea şi stimulareaconcurenţei2.2 Stimularea dezvoltării rapide aunui sector de telecomunicaţiimodern, bazat pe cele mai noitehnologii şi aplicaţii din domeniu,punându-se accent pe crearea uneiinfrastructuri de telecomunicaţii înbandă largă2.3 Stimularea cererii pentruserviciile de telecomunicaţii prinacordarea unor facilităţi fiscalepersoanelor care achiziţionează uncalculator şi se conectează lainternet, încurajarea dezvoltăriiinfrastructurii şi aplicaţiilorspecifice societăţii informaţionale2.4 Promovarea intereselorutilizatorilor finali,

- 12 -

ritmului de dezvoltarea societăţii informaţionale

punându-seaccent pe dreptul la accesul şiserviciul universal

2.5 Realizarea sinergiei cu celelaltesectoare de activitate astfel încât săse obţină o creştere a nivelului detrai, creşterea cererii, respectareanormelor şi reglementărilor legale,evitarea schimbărilor frecvente îndomeniul legislativ, reducereacorupţiei etc.

2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii

- 13 -

- 14 -

- 15 -

- 16 -

2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici

Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de telefonie destinat publicului:

1. Timpul necesar pentru începerea furnizarii serviciului

Este reprezentat de intervalul de timp cuprins între momentul primirii de catre

furnizorul de servicii a cererii de furnizare a serviciului si momentul în care acest serviciu

devine disponibil pentru utilizatorul care a formulat cererea. Se vor lua în considerare numai

cererile pentru care exista conditii tehnice de instalare.

Acest indicator se aplica în cazul instalarii unei noi linii telefonice, precum si în cazul în

care este instalata o linie suplimentara de acces, inclusiv în cazul trecerii de la PSTN la ISDN.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- intervalul de timp în care 95% din cereri sunt solutionate;

- intervalul de timp în care 99% din cereri sunt solutionate;

- procentajul cererilor solutionate în intervalul de timp convenit cu utilizatorul.

Primii doi parametri vor fi calculati în zile efective, iar nu în zile lucratoare. Din calculul

acestora se vor exclude cazurile în care utilizatorul solicita amânarea începerii furnizarii

serviciului.

2. Deranjamente raportate per linie de acces pe an

Un raport de deranjament valid este un raport asupra întreruperii sau degradarii

serviciului, redactat de catre un utilizator si atribuit retelei prin intermediul careia se

furnizeaza serviciul sau oricarei retele interconectata cu prima, prin intermediul careia se

- 17 -

transporta apelurile generate de serviciul respectiv. Sunt excluse cazurile în care întreruperea

sau degradarea serviciului este cauzata de defectarea unui echipament terminal.

Raportarile privitoare la ratele de acces de baza sau primar (BRA/PRA) sau la accesul

de tip analog multilinie vor fi înregistrate ca o raportare unica, indiferent de numarul de canale

activate sau afe ctate. De asemenea, numarul de linii de acces considerate va fi 1 pentru rate

de acces de baza sau primar, indiferent de numarul de canale activate.

În cazul furnizarii indirecte a serviciului, numarul de linii de acces se va înlocui cu

numarul de utilizatori ai serviciului (înregistrari CLI sau de coduri PIN).

O linie de acces este un circuit capabil sa stabileasca o legatura vocala între punctul

terminal al retelei si centrala locala

3. Timpul de remediere a deranjamentelor

Reprezinta durata de timp masurata între momentul in care deranjamentul a fost

raportat la adresa publica indicata de catre furnizorul de servicii si momentul în care elementul

serviciului sau serviciul reclamat a fost readus la parametrii normali de functionare.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului va face public intervalul orar în

care se pot depune la adresa publica desemnata în acest scop notificari cu privire la

deranjamente.

Nu se vor lua in calcul cazurile in care furnizorul de servicii încheie cu utilizatorul un

contract in care se obliga sa furnizeze servicii preferentiale de remediere a deranjamentelor,

altele decat cele oferite in mod curent.

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul

raportarilor valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri;

- timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul

raportarilor valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri;

- timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor

valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri;

- timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor

valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri;

- procentajul deranjamentelor totale remediate în termenul convenit cu utilizatorul din

totalul deranjamentelor valide raportate.

Se vor exclude din statistica cazurile referitoare la deranjamentele a caror remediere

rezida în interiorul altor retele de comunica?ii electronice, interconectate cu prima, despre care

furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului nu poate primi informatii privind

remedierea problemei aparute.

Statistica va cuantifica deranjamentele remediate în perioada de colectare a datelor,

indiferent de momentul în care s-a produs raportarea deranjamentului.

4.

Un apel nereusit este un apel catre un numar de identificare valid, corect format, la

care nu se obtine nici ton de ocupat, nici ton de apel, nici semnal de raspuns în cel mult 30 de

secunde de când informatiile necesare identificarii utilizatorului apelat au fost receptionate de

retea.

- 18 -

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Rata apelurilor nereusite este reprezentata de raportul procentual dintre numarul de

apeluri nereusite si totalul apelurilor încercate într-o perioada de timp specificata.

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- procentajul apelurilor nereusite la nivel local;

- procentajul apelurilor nereusite la nivel national;

- procentajul apelurilor nereusite la nivel international.

Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare

transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român.

Pentru parametrul international nu se impun valori limita.

5. Timpul de stabilire a conexiunii

Reprezinta intervalul dintre momentul în care informatiile de adresa cerute pentru

stabilirea conexiunii au fost receptionate de retea si momentul în care partea apelanta

receptioneaza ton de ocupat, ton de apel sau semnal de raspuns de la partea

apelata.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel local;

- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor te lefonice locale sunt stabilite;

- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel national;

- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor tele fonice nationale sunt stabilite;

- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel international;

- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor telefonice internationale sunt stabilite.

Apelurile considerate nereusite nu se iau în calcul.

Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare

transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român.

Pentru parametrul international nu se impun valori limita.

6. Timpul de raspuns pentru servicii de “operatoare”

Reprezinta intervalul de timp dintre momentul în care informatia de adresa pentru un

serviciu de “operatoare” a fost corect receptionata de catre retea si momentul în care

operatorul uman raspunde utilizatorului apelant pentru a-i furniza serviciul solicitat.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Serviciile la care face referinta acest indicator sunt cele care pot fi apelate utilizându-se

formate speciale de accesare (numere scurte de trei cifre, cu exceptia numerelor de acces la

serviciile de urgenta, de tip 112). Serviciile furnizate în întregime în mod automat nu se iau în

calcul.

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- timpul mediu de raspuns;

- procentajul apelurilor catre servicii de “operatoare” la care s-a raspuns în maximum 30 de

secunde din totalul apelurilor catre aceste servicii.

- 19 -

7. Disponibilitatea telefoanelor publice cu plata

Este acel echipament terminal de telefonie pus la dispozitia publicului de catre un

furnizor al serviciului de telefonie destinat publicului, care poate functiona atât ca terminal

apelant cât si ca terminal apelat.

Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator

Se va calcula raportul procentual dintre numarul de posturi telefonice publice în

functiune si totalul posturilor telefonice publice apartinând furnizorului.

8. Corectitudinea facturii

O reclamatie ce vizeaza corectitudinea facturii reprezinta o expresie a dezacordului

utilizatorului în legatura cu corespondenta dintre obligatia sa de plata si serviciile efectiv

furnizate. Nu se va confunda reclamatia de acest fel cu o cerere de informatii suplimentare cu

privire la factura primita.

Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator:

Se va calcula raportul procentual dintre numarul reclamatiilor cu privire la corectitudinea facturii si numarul total al facturilor emise în trimestrul pentru care se face raportarea. Vor fi luate în calcul toate reclamatiile de acest fel primite, indiferent de validitatea lor.

- 20 -

Concluzii

In conditiile existente azi in Romania, dar si ale tendintelor ce se manifesta in lume, se recomanda simplificarea proceselor de reglementare, monitorizare etc., cea mai buna solutie fiind o singula autoritate (One Stop Shop) - fuziunea in ANRC a tuturor entitatilor.

Ideea ca MCTI si ANRC sa fie doua ministere, avand deci aceeasi subordonare, s-a dovedit contraproductiva in ultimii 14 ani, cand totul s-a concentrat la nivelul guvernului, iar rezultatul fiind distantarea continuu de tarile vecine, Romania fiind acum una dintre ultimele tari europene din punctul de vedere al dezvoltarii infrastructurii de telecomunicatii, in special acolo unde statul este actionar. Guvernul este alcatuit pe criterii politice, obiectivele fund de cele mai multe ori pe termen scurt. In plus, statul este inca actionar, reprezentat de guvern, la unii operatori: Teletrans, Radiocomunicatii, RomTelecom, Telecomunicatii CFR, POSTelecom etc. Subordonarea fata de parlament ar insemna o mai buna separare a operarii de reglementare. Comisia Nationala de Valori Mobiliare, care monitorizeaza o piata mai mica (cea. 0,5 miliarde $) este subordonata parlamentului. ANRC ar trebui condusa de un Consiliu de Administratie desemnat de parlament.

. Consiliul de administratie ar trebui alcatuit din eel putin 5 membri (dar nu mai mult de 9) alesi pe o perioada de 4 sau 5 ani, inamovibili, mandatul lor trebuind a fl garantat pentru a fi feriti de presiuni politice. In Franta, de exemplu, ca de altfel si in Turcia, consiliul de administratie are 5 membri. Presedintele Consiliului de administratie ar putea fi desemnat de membrii consiliului de administratie sau de parlament. Pentru administrarea noii autoritati de reglementari, Consiliul de Administratie va alege in urma unui concurs un director executiv.

. Modul de colectare a taxelor, proportional cu cota de piata in venituri a fiecarui operator, conduce la ideea controlului asupra alcatuirii si executarii bugetului. Taxa de monitorizare perceputa de ANRC vine sa se adauge altor taxe (IGCTI etc.), iar existenta a prea multor taxe in telecomunicatii face sa creasca riscul de industrie si deci costul capitalului. Romania este renumita pentru multitudinea de taxe (peste 200) pe care o companie este obligata sa le plateasca.

Existenta unei singure autoritati de reglementare ar putea duce si la micsorarea taxelor pe care operatorii de telecomunicatii trebuie sa le plateasca.

In 2003 coeficientul de cheltuieli folosit de ANRC a fost de 0,21%, iar pentru 2004 a 0,23%, la care ar trebui adaugate taxeie catre IGCTI, serviciul universal etc. Trebuie propusa o cifra maximala pentru intreaga activitate (reglementare, monitorizare, serviciu universal etc.).

Ingloband si celelalte entitati, ANRC ar putea deveni "One Stop Shop". Aceasta ar putea sa insemne nu numai taxe minime, dar si simplificarea relatiei operator telecomunicatii -autoritate. Aceasta mai inseamna ca atributiile trebuie sa inceapa cu acordarea de licente de operare si sa acopere absolut tot spectrul: control, monitorizare, gestionarea spectrului de frecvente, legislate, reglementari, taxe etc., operatorii de telecomunicatii avand relatii numai cu o institutie.

Bibliografie

- 21 -

Oaca, Nicolae - Anul de telecomunicatii 2004, Tribuna economica nr. 23, p. 48-50,

2004

Oaca, Nicolae - Convergenta in reglementarea telecomunicatiilor, Tribuna economica

nr. 47, p. 76-78, 2004

Antohi, Dan - Telecom - evolutie dincolo de sperante, Biz nr. 93, p. 48-50, 2004

Oaca, Nicolae - Telecomunicatiile romanesti si integrarea europeana, Tribuna

economica nr. 34, p. 74-75, 2004

Dinu, Eduard - Analiza strategica a sectorului de telefonie celulara, Tribuna economica

nr. 48, p. 55-56, 2004

***http://www.anrc .roDesktopDefault.aspx?tabid=121***

***http://ro.wikipwdia .org/wiki/Telecommunication***

- 22 -