Cele mai vechi urme ale existenei i activitii umane descoperite n municipiul Timioara dateaz din Neolitic(unelte, arme, podoabe, etc.).O serie de mrturii arheologice dovedesc existena Timioarei n sec. X, dar acesta este amintit indirect ntr-un act din 1177 n care se consemneaz printre demnitari un anume Pancracius comes Temisiensis. Unii cercettori devanseaz data atestrii documentare, astfel c prima menionare a Timioarei este cuprins ntr-un act din 1138, dar majoritatea autorilor unor lucrri referitoare la Banat i Timioara consider c a fost atestat ntr-un act din 1212 cu numele de Castrum Timisiensis. Cunoscut ulterior cu urmtoarele denumiri: Terra castri de Tymes(1266), Datum in Temeswar (1315), Temesvor (1343), Temivar (1441-1444), Timeswar (1560), etc.Palatul LloydMuzeul Banatului

La 15 iulie 1514 in apropiere de Timioara s-a dus btlia decisiv n timpul creia rsculaii condui de Gheorghe Doja au fost nfrni de voievodul Transilvaniei, Ioan Zapolya.Cucerit de turci la 26 iulie 1552 oraul a fost timp de 164 de ani reedina paalcului, perioad n care a devenit un mare ora. La 18 octombrie 1716, garnizona otoman a fost alungat de trupele austrieci comandate de Eugeniu de Savoia.La 1 decembrie 1918 o data cu revenirea Transilvaniei i Banatului la Romnia, Timioara iese de sub autoritatea imperiului Austro-Ungar.Nemulumirile poporului acumulate n perioada celor 45 de ani de comunism, au atins apogeul la mijlocul lunii decembrie 1989, cnd au nceput puternice manifestri mpotriva regimului comunist. n noaptea de 15 spre 16 decembrie 1989,autoritile comuniste au ncercat s-l evacueze pe pastorul reformat Tokes Lasylo, dar populaia a ripostat. Timp de 7 zile n Timioara au avut loc adevrate masacre 96 de mori si sute de rnii.

Urmele revoluiei din 1989Castelul Huniade

Timioara este reedina i cel mai mare ora al judeului Timi din regiunea istoric, Banat, vestul Romniei. Aezare:este situata in sud-estul campiei Tisei, in zona de divagare a raurilor Timis si Bega. Apele celor doua rauri au format aici un tinut foarte mlastinos si frecvent inundat. Timisoara insa s-a dezvoltat intr-unul din putinele locuri pe unde se puteau trece mlastinile. Municipiul Timisoara este asezat la intersectia paralelei de 4547 latitudine nordica, cu meridianul de 2117 longitudine estica.TIMIOARACanalul Bega

La fel ca i toat Romnia, Timioara are un climat temperat-continental. Temperatura medie anual este de 10,4C (2005), cu influene climatice ale maselor de aer submediteraneene (mase de aer cald care bat dinspre Marea Adriatic) i oceanice (mase de aer umed care provin dinspre Atlantic).

La recensmntul din 2002 populaia stabil a oraului a fost de 317.660 de locuitori, cu o tendin negativ, iar densitatea populaiei de 2.622 locuitori/km. Conform ultimului comunicat al Institutului Naional de Statistic, la data de 1 ianuarie 2008 oraul avea o populaie de 312.400 locuitori i 336.089 locuitori n zona metropolitan, avand cea mai mare crestere din Romania (+2,82% in trei ani). Cele mai importante comuniti etnice sunt cele maghiare (aprox 7,5%), germane (2,25%) i srbe Parcul Alpinet

Timioara este un ora multicultural, influenat de diversele comuniti etnice, n special de cea german, maghiar i srb, dar i de cele bulgar, italian i greac. Timioara este, dup Bucureti i Iai, al treilea pol cultural din ar din punct de vedere al mrimii i diversitii ofertei culturale. O mare tradiie o are teatrul timiorean, care prin cele trei teatre de stat, (n premier n Europa): Teatrul Naional, Teatrul German i Teatrul Maghia. Cele trei instituii mpart aceiai cldire-simbol cu Opera Romn. Patrimoniul cultural timiorean i bnean este ntregit de Muzeul Banatului, nfiinat n 1872. Oferta cultural este ntregit de Teatrul de Ppui (nfiinat n 1949), Ansamblul Banatul, Biblioteca Judeean (1904), coala Popular de Art, Casa de Cultur, dar i numeroase galerii de art, edituri, fundaii i asociaii culturale. OperaLupoaica cu Romulus si Remus

Timioara s-a afirmat ca puternic centru economic n secolul XVIII, o dat cu instalarea administraiei habsburgice. Cnd Revoluia industrial a nceput s se manifeste, Timioara prezenta toate condiiile favorabile pentru adoptarea ei. Rnd pe rnd au fost introduse cele mai moderne inovaii ale vremii. Micile ateliere meteugreti au lsat locul industriei mici i mijlocii. Un al doilea atu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a constituit un avantaj competitiv necesar dezvoltrii comerului, permind traficul de mrfuri pe ap. n ultimii ani, Timioara a cunoscut o cretere economic semnificativ, datorat investiiilor strine Iulius Mall

Timisoara este cunoscuta in tara, dar si in Europa, ca oras cultural in care se organizeaza festivaluri, expozitii, manifestari culturale si folclorice traditionale, cum ar fi: Timisoara Muzicala, Festivalul International de Teatru, Festival International de Folclor, Student-Fest, Festivalul Saltimbancilor, Festivalul Inimilor, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Ruga Timisoarei etc. dar aceste manifestari sunt slab popularizate pe plan international.Infrastructura generala (aeroportul international Timisoara, caile feroviare si cele rutiere) si infrastructura turistica (32 hoteluri cu o capacitate totala de 2350 de locuri de cazare, 23 de pensiuni cu o capacitate totala de 429 de locuri de cazare, avand diferite grade de confort), existenta unui corp de ghizi specializati in turism, creaza conditii pentru dezvoltarea turismului intern si international. Exista o gama larga de servicii de sustinere a turismului - agentii private de turism, agentii de voiaj, sali de congrese si simpozioane, consulate, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogara, benzinarii, servicii auto, companii de transport, servicii de inchirieri autoturisme (rent a car), dar acestea nu se ridica din punct de vedere calitativ si cantitativ si al gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internationale.

Timioara deine cel mai amplu ansamblu de cldiri istorice din Romnia, constituit din ansamblurile urbane ale cartierelor Cetate, Iosefin i Fabric. Arhitectura variat, influenele barocului Vienez i multitudinea de parcuri au adus Timioarei, aa cum s-a spus mai sus, renumele de Mica Vien i de Oraul parcurilor. Fntna cu peti

Cteva obiective turistice importante sunt: Piaa Unirii, Piaa Victoriei, Piaa Libertii, Piaa Maria (locul de unde a pornit Revoluia romn din 1989), Piaa Traian (centru al cartierului istoric Fabric), Catedrala Mitropolitan, Domul romano-catolic, Catedrala Millenium, Biserica episcopal srb, Sinagoga din Cetate, Sinagoga din Fabric, Monumente i cldiri, Castelul Huniade, Palatul Dicasterial, Palatul Baroc, Teatrul Naional din Timioara, Baia Public Neptun, Palatul LloydFntna prieteniei

Casa cu axa de fierMonumentul Sf. MariaMonumentul eroilorSfanta treimeSinagoga din cetate

Palatul cfrTunuri in piata libertatiiVicariatul sarbescVaporas pe bega

Parcul rozelorParcul PlevnaMalul begaiPiaa Victoriei

Revista ATLAS de la DeAGOSTINI http://www.timisoreni.ro/info/date_geografice/Timisoara_Asezare_Geografica.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Timi%C5%9Foarahttp://www.flickr.com/search/?s=int&w=all&q=timisoara+&m=textEnciclopedia geografica a Romniei,Dan Ghineahttp://www.e-timisoara.info/timisoara-economiePentru poze