3.Latina Curs III Dictionar

DICŢIONARELE

LIMBII LATINE

Ce este un dicţionar?Ce este un dicţionar?

DICȚIONÁRDICȚIONÁR s.n.s.n. 1.1. Lucrare care cuprinde Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor sau ale operei unui scriitor aranjate într-o anumită ordine (de obicei aranjate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbătraduse în altă limbă. . 2.2. Listă alfabetică de Listă alfabetică de termeni (cu explicațiile necesare) aparținând termeni (cu explicațiile necesare) aparținând unei anumite științe, arte etc. [Pron. unei anumite științe, arte etc. [Pron. -ți-o--ți-o-. / < . / < fr. fr. dictionnairedictionnaire, cf. lat.t. , cf. lat.t. dictionariumdictionarium]. ].

22Curs de limba Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină: Dicţionarele de limbă

latină.latină. © Octavian Gordon © Octavian Gordon

Tipuri de dicţionareTipuri de dicţionare

1.1. Dicţionare explicative (cf. DEX). Pentru Dicţionare explicative (cf. DEX). Pentru latină: latină: Thesaurus Linguae LatinaeThesaurus Linguae Latinae. .

2.2. Dicţionare de echivalenţă terminologică. Dicţionare de echivalenţă terminologică. Pentru latină: Pentru latină: Oxford Latin DictionnaryOxford Latin Dictionnary, , Dicţionar Latin-RomânDicţionar Latin-Român (Gh. Guţu). (Gh. Guţu).

3.3. Dicţionare speciale. Dicţionare speciale.



Dicţionare speciale:Dicţionare speciale:

Albert Blaise: Albert Blaise: Dictionnaire latin-français des Dictionnaire latin-français des auteurs chrétiensauteurs chrétiens, Turnhout, 1954., Turnhout, 1954.

CC. . Du Cange, Du Cange, Glossarium Mediae et Infimae Glossarium Mediae et Infimae LatinitatisLatinitatis, Niort, 1883. , Niort, 1883.

A. Ernout & A. Meillet, A. Ernout & A. Meillet, Dictionnaire étymologique Dictionnaire étymologique de la langue latinede la langue latine. . Histoire des motsHistoire des mots, Paris, 1951, Paris, 195133..

Virgil Matei, Virgil Matei, Dicţionar de maxime, reflecţii şi Dicţionar de maxime, reflecţii şi expresii latine comentateexpresii latine comentate, Bucureşti, Scripta, 1998. , Bucureşti, Scripta, 1998.



Limitele unui dicţionarLimitele unui dicţionar

Realitatea TV (16.11.2011): “Franţujii le-au Realitatea TV (16.11.2011): “Franţujii le-au vîndut grecilor tancuri de jdemii de euro”.vîndut grecilor tancuri de jdemii de euro”.

““jdemii” = adjectiv pronominal nehotărît jdemii” = adjectiv pronominal nehotărît invariabil, echivalent cu “nenumărate”, “o invariabil, echivalent cu “nenumărate”, “o grămadă de”, “o mulţime de”. grămadă de”, “o mulţime de”.

Dicţionarul de argou: Dicţionarul de argou: jdemii jdemii = foarte mulţi.= foarte mulţi.





“jdemii” = ?!


Un dicţionar este limitat la anumite fapte de Un dicţionar este limitat la anumite fapte de limbă, pe care o persoană sau un colectiv de limbă, pe care o persoană sau un colectiv de persoane le-au înregistrat la un moment dat. persoane le-au înregistrat la un moment dat.

Un dicţionar nu poate fi exhaustiv: nu are cum să Un dicţionar nu poate fi exhaustiv: nu are cum să epuizeze nici măcar multitudinea de epuizeze nici măcar multitudinea de forme forme dintr-o dintr-o limbă, necum multitudinea limbă, necum multitudinea sensurilorsensurilor unui cuvînt unui cuvînt (cf. (cf. mitteremittere la Lactantius). la Lactantius).




Mitto, mittere, misi, missumMitto, mittere, misi, missum = “a trimite”. = “a trimite”. Lactantius (sec. IV), Lactantius (sec. IV), Ciceronis imitatorCiceronis imitator: :

Apostoli Petrus et Paulus […] Apostoli Petrus et Paulus […]

fundamenta Ecclesiae fundamenta Ecclesiae miseruntmiserunt. .

Mitto, mittere, misi, missumMitto, mittere, misi, missum = “a trimite”, dar şi = “a trimite”, dar şi “a pune”, “a aşeza”. Cf. fr. “a pune”, “a aşeza”. Cf. fr. mettremettre < lat. < lat. mitteremittere. .



Dicţionar latin-românDicţionar latin-român

GUŢU MARE: Gh. Guţu, GUŢU MARE: Gh. Guţu, Dicţionar latin-românDicţionar latin-român, , Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983 (okazii.ro 200 RON). (okazii.ro 200 RON).

GUŢU MIC: Gh. Guţu, GUŢU MIC: Gh. Guţu, Dicţionar latin-românDicţionar latin-român, , Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1993.Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1993.

Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mare: Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mare: Humanitas, 2003.Humanitas, 2003.

Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mic: Ediţie revizuită şi adăugită a dicţionarului mic: Humanitas, 2003. (19 RON – okazii.ro / 39 RON – Humanitas, 2003. (19 RON – okazii.ro / 39 RON – librăria Eminescu).librăria Eminescu).



Cuvintele neflexibileCuvintele neflexibile

Adverbe: Adverbe: bene bene = bine; = bine; tardetarde = târziu; = târziu; statim statim = pe = pe dată, îndată. dată, îndată.

Interjecţii: Interjecţii: heu heu = ehei!= ehei!



Cuvintele neflexibile: prepoziţiiCuvintele neflexibile: prepoziţii

ex ex (cu abl.) = I. (sens local) din; de pe, de la: (cu abl.) = I. (sens local) din; de pe, de la: pellere ex foro pellere ex foro – a goni – a goni dindin for; for; frumentum ex frumentum ex agris comportaturagris comportatur – grîul e cărat – grîul e cărat de pede pe ogoare; ogoare; II. (sens temporal) 1. din: II. (sens temporal) 1. din: ex eo tempore ex eo tempore – – dindin acel moment; 2. îndată după: acel moment; 2. îndată după: ex consulatu ex consulatu – – îndată dupăîndată după consulat; III. (raporturi variate) 1. din consulat; III. (raporturi variate) 1. din cauza, de: cauza, de: ex renibus laborareex renibus laborare – a suferi – a suferi de de rinichi; rinichi; ex vulnere aeger ex vulnere aeger – bolnav – bolnav de pe urma de pe urma rănilor; 2. după, potrivit cu: rănilor; 2. după, potrivit cu: ex mea sententia ex mea sententia – – după după părerea mea. părerea mea.



Cuvintele neflexibile: prepoziţiiCuvintele neflexibile: prepoziţii

Prepoziţia Prepoziţia inin:: Cu ablativul: locativ (mă aflu Cu ablativul: locativ (mă aflu în în = în interiorul). = în interiorul). Cu acuzativul: direcţional (mă duc Cu acuzativul: direcţional (mă duc în în pădure = către, pădure = către,

spre). spre). Dormiet in lucemDormiet in lucem = va dormi = va dormi pînă pînă în zori.în zori.



Cuvintele neflexibile: conjuncţiiCuvintele neflexibile: conjuncţii

PostquamPostquam: după ce.: după ce. UtUt: :

Cu indicativul: Cu indicativul: 1. cînd; 1. cînd; 2. după cum.2. după cum.

Cu conjunctivul. Cu conjunctivul. 1. Să; 1. Să; 2. Ca să; 2. Ca să; 3. Încît să; 3. Încît să; 4. Deşi. 4. Deşi.



Cuvintele neflexibile: Cuvintele neflexibile: CumCum

Prepoziţie cu abl. = cu, împreună cu.Prepoziţie cu abl. = cu, împreună cu. Conjuncţie:Conjuncţie:

Cu indicativul: Cu indicativul: 1. cînd; 1. cînd; 2. ori de cîte ori;2. ori de cîte ori;

Cu conjunctivul. Cu conjunctivul. 1. De vreme ce, fiindcă; 1. De vreme ce, fiindcă; 2. Cu toate că; 2. Cu toate că; 3. Pe cînd (+ conjunctiv imperfect); 3. Pe cînd (+ conjunctiv imperfect); 4. După ce (+ conjunctiv mai mult ca perfect. 4. După ce (+ conjunctiv mai mult ca perfect.



Cuvintele neflexibileCuvintele neflexibile



Cuvintele flexibile.Cuvintele flexibile.



El mănîncă?

Cuvintele flexibile în românăCuvintele flexibile în română

Strălucirea Strălucirea aştrilor aştrilor – astru.– astru. SpeliSpeli rufe – a spăla. rufe – a spăla. Roase Roase de vreme – ros. de vreme – ros. FeţeFeţe de masă – faţă. de masă – faţă. Am Am cusut cusut nasturele – a coase. nasturele – a coase.



Cuvintele flexibile: substantive.Cuvintele flexibile: substantive.

tren, trenuri / ren, reni: N.sg. + N.pl. (nearticulat).tren, trenuri / ren, reni: N.sg. + N.pl. (nearticulat). regionemregionem: regio, -onis. A se citi: regio, regionis. : regio, -onis. A se citi: regio, regionis. temporumtemporum: tempus, -oris = tempus, temporis. : tempus, -oris = tempus, temporis. legislegis: lex, legis (dar şi verb: lego, -ere; : lex, legis (dar şi verb: lego, -ere; vide infravide infra).).

Substantivele se găsesc în dicţionar cu două forme: Substantivele se găsesc în dicţionar cu două forme: Nominativ + Genitiv singular.Nominativ + Genitiv singular.

Plural: Plural: cum armiscum armis: arma, -orum = arma, armorum. : arma, -orum = arma, armorum. Cf. cîlţi, zori, şale, icre, tăiţei. Cf. cîlţi, zori, şale, icre, tăiţei.



Cuvintele flexibile: adjectiveCuvintele flexibile: adjective

bonisbonis: bonus, -a, -um SAU: bonus (3) = bonus, : bonus, -a, -um SAU: bonus (3) = bonus, bona, bonum. bona, bonum.

aegrosaegros: aeger,-gra,-grum = aeger, aegra, aegrum.: aeger,-gra,-grum = aeger, aegra, aegrum.

Adjectivele de clasa I (cu trei terminaţii) se găsesc în Adjectivele de clasa I (cu trei terminaţii) se găsesc în dicţionar cu trei forme: dicţionar cu trei forme:

M + F + N (toate la nominativ singular).M + F + N (toate la nominativ singular).



Cuvintele flexibile: adjectiveCuvintele flexibile: adjective

gravissimigravissimi: gravis, -e = gravis, grave.: gravis, -e = gravis, grave.

Adjectivele de clasa a II-a (cu două terminaţii) se Adjectivele de clasa a II-a (cu două terminaţii) se găsesc în dicţionar cu două forme: găsesc în dicţionar cu două forme:

M / F + N (ambele la nominativ singular).M / F + N (ambele la nominativ singular). ferociferoci: ferox, ocis = ferox, ferocis. : ferox, ocis = ferox, ferocis.

Adjectivele de clasa a III-a (cu o singură terminaţie) Adjectivele de clasa a III-a (cu o singură terminaţie) se găsesc în dicţionar cu două forme: se găsesc în dicţionar cu două forme:

N.sg. + G.sg. (pentru toate genurile: M + F + N!)N.sg. + G.sg. (pentru toate genurile: M + F + N!)



Cuvintele flexibile: pronume.Cuvintele flexibile: pronume.

egoego: ego (un dicţionar bun dă toate formele).: ego (un dicţionar bun dă toate formele). nostrosnostros: noster, tra, trum (vezi adjective).: noster, tra, trum (vezi adjective). mihimihi: într-un dicţionar mare: v. ego!: într-un dicţionar mare: v. ego! eumeum: ?!? Vezi : ?!? Vezi is, ea, idis, ea, id – pronume demonstrativ. – pronume demonstrativ. eandemeandem: ?!? Vezi : ?!? Vezi idem, eadem, idemidem, eadem, idem = acelaşi. = acelaşi.

La pronume se învaţă toate formele pe dinafară! :( La pronume se învaţă toate formele pe dinafară! :(



Cuvintele flexibile: verbulCuvintele flexibile: verbul

scripserunt scripserunt (ei au scris) – scripsi – scribo!(ei au scris) – scripsi – scribo! Scribo, -ere, scripsi, scriptum = a scrie!Scribo, -ere, scripsi, scriptum = a scrie! A se citi: scribo, scribere etc.A se citi: scribo, scribere etc. Verbele se găsesc în dicţionar cu patru forme:Verbele se găsesc în dicţionar cu patru forme:

1.1. Indicativ prezent activ, pers. I, sg. = eu scriuIndicativ prezent activ, pers. I, sg. = eu scriu

2.2. Infinitiv prezent activ = a scrieInfinitiv prezent activ = a scrie

3.3. Indicativ perfect, pers. I, sg. = eu am scris / eu scriseiIndicativ perfect, pers. I, sg. = eu am scris / eu scrisei

4.4. Supin = de scris.Supin = de scris.




cantabat cantabat (el cînta) – canto.(el cînta) – canto. În dicţionar: canto (I) = a cînta.În dicţionar: canto (I) = a cînta.

SAUSAU canto, -are = a cînta. canto, -are = a cînta.

Celelalte două forme se presupun uşor: Celelalte două forme se presupun uşor: cantavi, cantatum. cantavi, cantatum.




Cele patru forme verbale sînt date în dicţionar Cele patru forme verbale sînt date în dicţionar doar pentru conjungările a II-a şi a III-a, care doar pentru conjungările a II-a şi a III-a, care prezintă anumite “neregularităţi”. prezintă anumite “neregularităţi”.

Pentru conjugările I şi IV, este suficient să ştim Pentru conjugările I şi IV, este suficient să ştim primele două forme: celelalte două se primele două forme: celelalte două se reconstruiesc pe baza normelor gramaticale. reconstruiesc pe baza normelor gramaticale.

Conjugarea I: vocala Conjugarea I: vocala āā.. Conjugarea a IV-a: vocala Conjugarea a IV-a: vocala īī. .




Conjugarea I: vocala Conjugarea I: vocala āā.. Canto (I) SAU Canto, -are.Canto (I) SAU Canto, -are.

Reconstituim: canto, cantReconstituim: canto, cantareare, cant, cantaviavi, cant, cantatumatum. .

Conjugarea a IV-a: vocala Conjugarea a IV-a: vocala īī. . Audio (IV) SAU Audio, -ire.Audio (IV) SAU Audio, -ire.

Reconstituim: audio, audReconstituim: audio, audireire, aud, audiviivi, aud, auditumitum..

Atenţie la accent: întrucît este vocală lungă (ā / ī), Atenţie la accent: întrucît este vocală lungă (ā / ī), accentul va cădea pe silaba respectivă. accentul va cădea pe silaba respectivă.




În text: În text: audieturaudietur. . Audio (IV) Audio (IV) sausau Audio, -ire = a auzi, a asculta. Audio, -ire = a auzi, a asculta. AUDIAUDI--EE--TURTUR.. AUDI AUDI – indică tema de prezent;– indică tema de prezent; E E – indică timpul viitor;– indică timpul viitor; TURTUR – indică diateza pasivă, pers. a III-a, sg. – indică diateza pasivă, pers. a III-a, sg. Audietur = el va fi auzit / ea va fi auzită. Audietur = el va fi auzit / ea va fi auzită.




În text: În text: pepercistipepercisti. . Audio (I) Audio (I) sausau Audio, -ire = a auzi, a asculta. Audio, -ire = a auzi, a asculta. isti isti – indică timpul perfect, pers. a II-a, sg. – indică timpul perfect, pers. a II-a, sg. PEPERC PEPERC – indică tema de PERFECT;– indică tema de PERFECT; Reconstituim UNA DIN FORMELE DE DICŢIONAR: în Reconstituim UNA DIN FORMELE DE DICŢIONAR: în

cazul nostru, a treia formă: cazul nostru, a treia formă: pepercipeperci. . Dicţionarul: Dicţionarul: peperci peperci – vezi – vezi parcoparco.. Parco, parcere, peperci, parsum Parco, parcere, peperci, parsum = a cruţa.= a cruţa. DECI: DECI: pepercisti pepercisti = tu ai cruţat= tu ai cruţat



Evangelium Secundum Marcum Evangelium Secundum Marcum

5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 2 Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo Et exeunto eo de navi, statim occurrit ei de monumentis homo in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; in spiritu immundo, 3 qui domicilium habebat in monumentis; et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam et neque catenis iam quisquam eum poterat ligare, 4 quoniam saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et saepe compedibus et catenis vinctus dirupisset catenas et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et compedes comminuisset, et nemo poterat eum domare; 5 et semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat semper nocte ac die in monumentis et in montibus erat clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a clamans et concidens se lapidibus. 6 Videns autem Iesum a longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: longe cucurrit et adoravit eum 7 et clamans voce magna dicit: "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, "Quid mihi et tibi, Iesu, Fili Dei summi? Adiuro te per Deum, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ne me torqueas." 8 Dicebat enim illi: "Exi, spiritus immunde, ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et ab homine." 9 Et interrogabat eum: "Quod tibi nomen est?" Et dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."dicit ei: "Legio nomen mihi est, quia multi sumus."

Curs de limba Curs de limba latină: Fonologie. Grafie. latină: Fonologie. Grafie. Accent.Accent. © Octavian Gordon © Octavian Gordon 2828

Evangelium Secundum Marcum Evangelium Secundum Marcum

5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum. 5.1 Et venerunt trans fretum maris in regionem Gerasenorum.

et = şiet = şi

trans = dincolo detrans = dincolo de

fretum, i = strîmtoare.fretum, i = strîmtoare.

mare, is = maremare, is = mare

in = în, către;in = în, către;

regio, onis = regiune, ţinut;regio, onis = regiune, ţinut;

Geraseni, orum = ?!? Geraseni, orum = ?!? venerunt = ?!?venerunt = ?!?


Et Et veneruntvenerunt trans fretum maris in regionem trans fretum maris in regionem GerasenorumGerasenorum

venero, are (1) = a împodobi cu graţie;venero, are (1) = a împodobi cu graţie; venero, are (2) = 1. (= venero, are (2) = 1. (= venerorveneror) a venera, a adora; 2. a ruga, a ) a venera, a adora; 2. a ruga, a

cere rugător. cere rugător. veneror, ari = 1. a venera, a cinsti, a adora; 2. a implora.veneror, ari = 1. a venera, a cinsti, a adora; 2. a implora. veneo, -ire = 1. a fi pus în vînzare, a fi vîndut; 2. (despre dări) veneo, -ire = 1. a fi pus în vînzare, a fi vîndut; 2. (despre dări)

a fi arendat, a fi adjudecat. a fi arendat, a fi adjudecat. venerius (3) = 1. al Venerei; 2. senzual, amoros, lasciv. venerius (3) = 1. al Venerei; 2. senzual, amoros, lasciv. venio, venire, veni, ventum = a venivenio, venire, veni, ventum = a veni


Speriat?Speriat?



Pas cu pas…Pas cu pas…

Aşa NU…Aşa NU… Aşa DA…Aşa DA…

Curs de limba Curs de limba latină: Dicţionarele de limbă latină: Dicţionarele de limbă latină.latină. © Octavian Gordon © Octavian Gordon 3232

Următoarele temeUrmătoarele teme



Categoriile gramaticale ale verbului; Categoriile gramaticale ale verbului; recunoaşterea unui verb în textul latin. recunoaşterea unui verb în textul latin.

Categoriile gramaticale ale numelui; Categoriile gramaticale ale numelui; recunoaşterea unui nume în textul latin. recunoaşterea unui nume în textul latin.

Vocabularul teologic minimal în limba latină. Vocabularul teologic minimal în limba latină. Principalii conectori în limba latină: prepoziţii Principalii conectori în limba latină: prepoziţii

şi conjuncţii.şi conjuncţii.

Gratias ago!

Date post:	02-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	calgoldarplin
View:	37 times
Download:	2 times

3.Latina Curs III Dictionar

Documents