16
FINAL FRUCTUOS DE STAGIUNE 2012-2013 A CERCULUI DE PICTURĂ PE STICLĂ „ICOANA, FEREASTRĂ SPRE CER” PAG. 8-9
FINAL FRUCTUOS
DE STAGIUNE 2012-2013
A CERCULUI DE PICTURĂ
PE STICLĂ
„ICOANA,
FEREASTRĂ
SPRE CER”
PAG. 8-9
EDITORIAL Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 20132ARGUMENT PENTRU
STRATEGIA AGRO-ALIMENTARĂ ȘI DE DEZVOLTARE RURALĂ A ROMÂNIEI (II)
(urmare din ediţia trecută)
În perioada tranziţiei la economia de piaţă a României, timp de peste 20 de ani, împărțită în mod egal în „dece-niul reformelor” şi „deceniul aderării”, s-au elaborat peste 25 de documente şi rapoarte gen „strategie”.
În primul deceniu, perspectiva aderării la UE părând destul de îndepărtată, chiar dacă în 1995 Româ-nia a depus cererea de aderare, nici obiectivele politicilor agricole ale ţării noastre din respectiva perioadei nu au avut ca prim reper apropierea de politi-cile agricole europene. De asemenea, penuria de resurse financiare la nivelul întregii economii, implicit la nivelul agriculturii, nu a favorizat o abordare similară celor din ţările mai dezvoltate, membre ale UE.
Studiile elaborate cu privire la politicile agricole din perioada de tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă, au utilizat, în principal, instrumente economice de analiză referitoare la formarea sistemului agrar privat, compatibil cu economia de piaţă, transformarea sectorului agricol, prin utilizarea diferitelor politici secto-riale, în primul deceniu al tranziţiei punând accentul pe acţiunile de repri-vatizare a fondului funciar și a activelor (mijloacelor de producţie) ale CAP-urilor şi restructurarea exploataţiilor agricole, iar după 1996 s-a pus accent pe reforma preţurilor şi a subvenţiilor, pe baza politicilor comerciale. Se poate sublinia că drumul spre o economie majoritar privată, de piață, a fost mai lent decât în majoritatea fostelor ţări socialiste, datorită unor reforme incomplete, oscilante şi, nu în puţine cazuri, contradictorie.
În domeniul politicilor agricole şi al instrumentelor de aplicare, România s-a aflat într-o permanentă căutare şi încercare de a răspunde provocărilor pe termen scurt obiectivelor politice cu caracter mai mult sau mai puţin
electoral, condiţionalităţilor impuse din exterior de organisme financiare internaţionale sau de organizaţii internaţionale din care ţara noastră aspira să facă parte. Aceste provocări, diferite pe termen scurt şi mediu, au ţinut practic loc de strategii sau, mai bine zis, au fost argumente pentru a justifica absența unei abordări politice strategice clare pe termen lung în domeniul agriculturii.
Strategiile agricole elaborate până acum în România au avut, în general, o abordare sectorială (cereale, lapte, carne, legume-fructe, viticultură etc.), cu legături mai mult sau mai puţin definite între sectoare sau pe filiere agroalimentare (modalităţile de valorifi-care a materiei prime vegetale în sec-torul animal, transformarea materiei prime agricole în produse finite prin sectorul de procesare agroalimentară etc.). Sistematic au fost neglijate atât fluxurile cu caracter orizontal, cât şi ver-tical, care vizează întregul sector agro-alimentar şi care stau la baza unei reforme profunde a agriculturii.
Fiind vorba de tematici fundamen-tale pentru construirea politicilor de dezvoltare a agriculturii, este normal ca, odată identificată problematica pentru fiecare dintre aceste teme în parte, să existe diferite căi, metodolo-gii, instrumente, soluţiile propuse putând fi în acord cu ideologia sau viziunea politică a partidelor sau alianţelor politice aflate la guvernare. Problematica identificată şi propune-rile căilor de soluţionare pentru fiecare din politicile transversale de care ţine restructurarea agriculturii pot fi mai apropiate de viziunea de stânga (social-democrată) sau de viziunea de dreapta (liberal-conservatoare), cum ar fi:
politica funciară s-a axat, cu precădere, pe reforma proprietății, prin revenirea (cu sincope și incoerențe) la proprietatea privată asupra terenuri-lor agricole, urmată de problema concentrării, organizării și sistematizării
terenului agricol, având în vedere măsuri pentru comasarea parcelelor prin intermediul pieţei funciare și mai puțin prin asociere sau comasare;
politica fiscală în agricultură a avut în vedere utilizarea sa instrument de colectare a veniturilor la bugetul de stat, dar şi ca instrument de consoli-dare a producţiei comercializate legal;
politica socio-profesională în
agricultură a fost „cheia” lansării pro-cesului de restructurare a unităţilor de producţie agricolă şi a creşterii competitivităţii fermelor;
politica de dezvoltare a infra-
structurii şi a serviciilor agricole este un alt mecanism prin care statul poate stimula crearea cadrului de bază a susţinerii creşterii competitivităţii agri-culturii în România.
În cei peste 20 de ani de tranziţie, atât în faza de pre-aderare cât şi de integrare europeană, agricultura românească nu și-a bazat evoluția pe politici coerente în raport cu obiec-tivele asumate politic pe termen lung prin acordul de aderare la UE.
Scopul Strategiei agroalimentare
şi de dezvoltare rurală în perioada
2014-2020-2030, este, în principal, determinat de nevoia stabilirii liniilor directoare ale dezvoltării durabile a agriculturii româneşti şi a spaţiului rural ca una dintre componentele de bază ale reluării creşterii economice a României. Elaborarea Strategiei are în vedere realităţile din spaţiul rural, care este atât un spaţiu economic cât şi un mediu social, cultural şi ecologic, de viaţă, iar agricultura este atât o ramură economică producătoare de produse agricole şi materii prime pentru indus-tria prelucrătoare, cât şi o agricultură rurală cu profunde tradiţii naţionale de a căror conservare, continuitate şi dez-voltare va depinde, în mare măsură, prezenţa reală a României în UE.
(continuare în ediţia viitoare)
Acad. PĂUN ION OTIMAN
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 2013 3INVITAŢIE
Evenimentul va cuprinde următorul program religios și cultural:
09,00 - Sfânta Liturghie în Biserica Ortodoxă 12,00 - Ceremonialul de Rugă - Înconjurarea Bisericii - Sfinţirea colacului de rugă - Binecuvântarea prinoaselor12,30-13,00 - Agapă creștină17,00-05,00 - Joc și bal la Căminul Cultural
Satului Giarmata ViiDUMINICĂ 8 SEPTEMBRIE 2013
vom sărbătoriHRAMUL BISERICII ORTODOXE
GIARMATA VII - ÜBERLANDprecum și tradiţionala
RUGĂ BĂNĂŢEANĂ
Organizatori:
PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII
CONSILIUL LOCAL GHIRODA
PRIMĂRIA GHIRODA
Sponsori:
NAȘII BISERICII
PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII
CONSILIUL LOCAL GHIRODA
Vă așteptăm cu multă bucurie!
Programul artistic va fi susţinut de reputaţii soliști de muzică populară PETRICĂ MIULESCU IRIMICĂ și NICOLETA SÂRBU
Nașii Bisericii: SIMONA și MANUEL MARTIN
Ruga
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 20134 REFLEXII
E sezonul vacanțelor, al concedii-lor. Ca o idee, ca o propunere, vă invit să vizitați zonele verzi, pădurile ţării noastre, cu aerul lor pur, curat, cu răcoarea lor binevenită în acest sezon.
Regretatul poet Ioan Alexandru spunea: „A sta cu spatele la pădure înseamnă a sta acoperit de îngerii lui Dumnezeu, el, codrul, este mama noastră, cetatea noastră de scăpare”.
Cel mai perfect ecosistem este pădurea, ale cărei principale caracte-ristici rezultă din următoarele aspecte:
Două treimi din oxigenul planetei noastre este furnizat atmosferei de arbo-rii și arbuștii existenți, deci de vegetația forestieră care formează pădurea, și numai o treime de celelalte plante.
Pădurea produce și elaborează două treimi din materiile organice continentale necesare vieţii; ea con-stituie refugiul vânatului și rezervorul natural de hrană al numeroaselor specii de animale.
Un fag produce într-o oră 1700 grame de oxigen. Producția zilnică de oxigen a unui fag satisface necesitățile de oxigen a 64 de persoane. Același fag prelucrează într-o oră 2,35 kg bioxid de carbon, purificând 4800 metri cubi de aer; el evaporează zilnic 400 de litri de apă, iar rădăcinile sale
sporesc umiditatea solului cu 10%.Pădurile au un sol foarte impor-
tant în filtrarea aerului și purificarea atmosferei. Un hectar de pădure purifică într-un an 18 milioane metri cubi de aer și reține pe frunzele sale 80 tone de funingine, praf și alte noxe. Aerul din pădure conține de 70 de ori mai puține microorganisme dău-nătoare omului decât aerul dintr-un mediu urban.
Pădurea oferă omului o atmosferă calmă, odihnitoare, cu un aer curat, liniște, armonie, departe de rutina preocupărilor cotidiene.
Coronamentul arborilor, datorită sufrafeţei mari a aparatului foliar, absoarbe vibrațiile sonore. Un ecran format dintr-o perdea de arbori și arbuști absoarbe 26% din vibrațiile sonore incidente. Pe străzile plantate cu arbori zgomotul este diminuat cu 8-10 decibeli în comparație cu străzile lipsite de vegetație.
Pădurea acționează și asupra fac-torilor de climă. Astfel, pădurea mărește umiditatea aerului, reduce viteza vân-tului, împiedică evaporarea apei din sol și transpirația excesivă a plantelor, creând un microclimat agreabil.
Pădurea asigură ritmicitatea ciclului apei în atmosferă. Arborii rețin
în sol o cantitatea considerabilă de apă pe care o răspândesc apoi în atmosferă sub formă de vapori. Apa ajunsă pe sol sub formă de ploaie, în locurile unde solul este acoperit cu vegetație forestieră, este absorbită aproape integral prin litieră și humus, care acționează ca un burete, astfel că pădurile au o importanţă deosebită și în împiedicarea inundațiilor, oprind viiturile și ajutând la consolidarea coastelor expuse alunecărilor și la fixarea nisipurilor zburătoare.
În păduri, topirea zăpezii se face treptat, astfel că aproape toată apa rezultată din topirea acesteia este absorbită în sol.
Pădurea a fost de un mare ajutor populațiilor, mai întâi ca sursa de hrană prin fructele de pădure, ciuper-cile comestibile, dar și peștele și vânatul găzduite, apoi sub raportul adăpostului pe care l-a constituit pădurea în timpul preistoriei și în sfârșit sub raportul asigurării cu mate-rii prime a omenirii – pentru îmbrăcăminte, construcții de bordeie sau case, plute, bărci, etc. – astfel că pădurea a avut o importanţă deosebită în dezvoltarea societății pe diferite trepte de civilizație.
Şi ca o încheiere la cele spuse…
Cât sunt pădurile de mari?Din câte vremi crescură?Pădurile-s popoare de stejari,Sunt brazi ce vor a veacului căldură!
Cât sunt pădurile de mari?Ce pace creşte-n ele?Ce cânturi și ce lăutari,O, câte glasuri vii de păsărele!
Din câte vremi s-or fi născut,Pădurile, din timpuri de istorii,Un început din începutDin stele şi victorii…
O! Cât e-n lume lemnul, lemn şi piatră,Pădurile le strâng într-al lor sân,Să cânte-a taragoturi vii, din vatră,Un cântec al vieţii! … Duios și nebătrân…
PĂDUREA, IZVOR AL VIEŢII
Când n-oi mai fi, vreau să mă fac pădure,Din carnea mea să crească-n slăvi hârtia,Pe care vreau să scrie, în murmure,Cel mai iubit poem din România…
Pădurile rămân, când noi plecăm…Când pleacă ele, o să rămânem noi…În pacea lor trăim și iar căutăm…Doar cântece de pace și nevoi…
Pe care vrem să le-alinăm pe lume,Că de-asta par-că toți trăim sub soare…Pădurile lăsa-vor sfinte nume,Și cântece… Iubiri nemuritoare!
Traian Iancu
Pãdurile
Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 2013 5SFATUL SPECIALISTULUI
GRÂUL - PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE
Grâul este una din plantele agricole cu cea mai mare răspândire în ţară și mai ales în vestul României, având condiţii deosebite din punct de vedere pedo-climatic.
Există o vorbă din bătrâni referitor la valoarea ce trebuie să o îndeplinească o sămânţă: „Ceea ce semeni, aceea culegi”.
Introduci în sol o sămânţă de foarte bună calitate, vei obţine producţii pe măsura valorii acesteia.
Sămânţa de grâu destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special destinate producerii de sămânţă, din categorii biologice superioare, să aibă puritatea minimum 98%, facultatea germinativă minim 90% și masa a o mie de boabe cât mai mare.
Soiurile recomandate în această toamnă pentru zona de vest a României sunt urmatoarele: Lovrin 34, Alex, Romulus, Ciprian, Flamura 85, Arieșan, Exotic, Boema, Bardatka, Cristina, etc. Sunt soiuri valoroase cu un potenţial productiv cuprins între 7-8 tone/ hectar, bine adaptate la condiţiile specifice din această parte de ţară.
Unele exploataţii agricole din partea de vest a României folosesc sămânţa de grâu provenită din Serbia, Ungaria, Franţa, Austria. Grijă deosebită faţă de aceste soiuri, în ceea ce privește biologia lor și modul de adaptare specifică zonei noastre.
Tratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. Tratamen-tele se diferenţiază în funcţie de agen-tul patogen și modalitatea de infestare. Marea majoritate a bolilor la grâu se transmit prin sămânţă, cum sunt: mălura comună (Tilletia sp.) și fuza-rioza (Fusarium sp.). Se folosește la tratarea seminţelor unul din următoarele produse: RAXIL 0,60 FS 0,5 l/tonă, RAXIL WS 1,5 kg/tonă, ORIUS ST2 WS – 1,5 l/ tonă, VITAVAX 200- 2 l/tonă, PRELUDE SP – 2 kg/tonă, DIVI-DENT – 1 l/tonă, etc. iar pentru com-baterea atât a bolilor dar mai ales a dăunătorilor (Zabrus și viermele sârmă) se recomandă unul din următoarele produse: PROTILIN AL 81
PUS – 3 kg/tonă, SUMIDAN – 1,8 l / tonă, TIRANETOX 3 kg/tonă, LINDAN – 2,25 l /tonă.
Tratamentele se efectuează înainte de semănat, urmărindu-se cu mare atenţie amestecarea cât mai uniformă a preparatelor cu sămânţa.
Întrucât substanţele folosite în tratarea seminţelor sunt toxice pentru om, trebuie avut o grijă deosebită la respectarea normelor de protecţia muncii.
Epoca de semănat a grâului se stabilește astfel încât, până la venirea iernii, să rămână 40-50 de zile în care plantele să vegeteze normal, în care să se acumuleze 450-5000C temperaturi pozitive, astfel, la intrarea în iarnă, plantele de grâu să ajungă la stadiul de 2-3 fraţi și 3-4 frunze.
Pentru zona de vest a ţării, la câmpie, epoca optimă calendaristică este între 1-25 octombrie, iar pentru zona de deal 1-20 octombrie. Orice zi întârziere după aceste date aduce un minus de producţie zilnic între 60-100 kg grâu.
Densitatea de semănat la grâu tre-buie stabilită astfel încât să se asigure la recoltare o densitate de 500-700 spice pe metru pătrat. Pentru a realiza acest lucru trebuie să asigurăm la semănat 500-600 boabe germinabile pe m2.
Cantitatea de sămânţă la hectar rezultă din calcul, în funcţie de desimea
la m2, masa a o mie de boabe, puritate și germinaţie.
Adâncimea de semănat a grâului depinde de umiditatea solului, textură, soi, mărimea seminţei și data semănatului. Pe terenurile cu umidi-tate suficientă, grâul se seamănă la adâncimea de 4-5 cm, iar pe terenurile cu umiditate insuficientă la 5-6 cm.
Distanţele de semănat ale grâului între rânduri în România sunt în mod obișnuit de 12,5 cm. După semănatul grâului recomand tăvălugirea suprafeţelor respective, în vederea punerii în contact mai intim a seminţei cu solul, rezultând o răsărire mai rapidă și uniformă.
În funcţie de starea terenului se poate renunţa la arătură, pregătirea solului în vederea semănatului se va efectua prin treceri repetate cu poli-discul, mobilizând solul la adâncimea de 15-18 cm.
Pe raza comunei Ghiroda, deși suprafeţele semănate cu grâu se diminuează pe an ce trece, totuși nu trebuie să facem rabat de la calitatea lucrărilor, respectând cu stricteţe tehnologia de cultură. Pentru ca plan-tele de grâu să reziste la temperaturi minime în sezonul rece, recomand aplicarea de îngrășăminte complexe odată cu pregătirea patului germinativ în doză de 200 – 250 kg/ha.
Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREAN
sursa foto: www.rtv.net
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 20136 BIOGRAFII
(urmare din ediţia 151)
Î n s e m n ă r i l e etnografice ale profesorului Vuia îndeplinesc două funcţii fundamen-tale în cercetarea e t n o g r a f i c ă
românească: prima este cea de infor-mare asupra zestrei materiale a popo-rului român compusă din casă, la care se adaudă celelalte acareturi şi bineînţeles sălaşul sau hodaia şi cele-lalte clădiri care compun centrul civic (biserică, şcoală, primărie, birt, ş.a.m.d.). Iar cea de-a doua este aceea a portretizării gospodăriei ţărăneşti din perioada interbelică.
Ridicarea unei case primea în gân-direa tradiţională românească valenţe cosmice. Când se ridică o casă, se caută întotdeauna locul cel bun, care trebuie să fie uscat, însorit şi înălţat spre deose-bire de locul rău, socotit a fi mlaştina1.
Arhitectura unei comunităţi poate fi înţeleasă în primul rând după spaţiul geografic (munte, deal ori şes) dar şi după factorul administrativ şi politic. Astfel că din perioada colonizărilor avem satul de-a lungul drumului caracteristic pentru satul din Banat şi Transilvania.
Prima categorie de sate este cea cu case izolate (împrăştiate), Vintilă Mihă-escu le numeşte sate „risipite”. Exem-plul cel mai elocvent dat de Vuia este cel al comunei Cornereva (jud. Caraş-Severin). Asupra acestui sat au fost făcute mai multe sondaje de teren care au vizat atât etnografia (casa, sălaşul, ocupaţia locuitorilor), cât şi folclorul. Caracteristica acestor aşezări este în forma cea mai tipică: case răzleţe, răspândite pe o suprafaţă întinsă, fie-care familie având de obicei proprie-tatea în jurul casei. Uliţa lipseşte, iar casele nu ţin seamă nici chiar de dru-
muri; comunicaţia se face, în bună parte, pe drumuri sau cărări particu-lare, ducând de la o casă la alta sau drumul public cel mai apropiat. Am putea spune că lipseşte chiar satul, în forma lui concretă, de case adunate la un loc2. Ocupaţia locuitorilor o reprezintă cultura extensivă a fâneţelor şi creşterea vitelor3.
În categoria sălaşelor au fost iden-tificate două modele: cele agricole şi cele pastorale. Ambele tipuri erau locuite temporar.
Aceste tipuri de sate sunt răspândite în culoarul Timiş-Cerna, ca de pildă la Dognecea, Cornea şi în reginea Porţii Orientale, în valea Pogănişului; în bazi-nul Almajului; masivul Semenicului şi în regiunea muntoasă dintre Cerna şi Dunăre.
Încadrat categoriei satului împrăştiat regăsim alte două exemple:
a) cel al satului de vale, descoperit de Romulus Vuia: Şopotu Nou, sat mutat după inundaţia din 1910 sus pe o platformă, un cătun la început, Stăncilova.
b) cel al satului de culme: Verendin (691 m.), Dumbrava (600 m.), Tâlvele (691 m.), Tâlva Sibielu (787 m.), aşezate în sud-estul Semenicului.
Un alt tip de sat este cel de-a lungul râului, satul este astfel despărţit de trecerea apei prin mijlocul aşezării, uliţele satului paralele sunt pe cele două maluri. Ex: Hodoş (168 m.), Chiz-dia (158 m.), Honorici (170 m) şi Oloşag (190 m.)4. Tot un alt tip de aşezare o reprezintă satul de-a lungul unui râu mai mare cum ar fi Timişul sau Bârzava:
Slatina-Timişului (315 m), Ilova (430 m.), Sadova Nouă (464 m.), Armeniş (349 m.), Caransebeş (211 m), iar mai jos de Lugoj: Boldur (111 m), Căpăt (111 m.) şi Racoviţa (105 m.), deasupra primei terase a Timişului. Tot pe prima terasă, deasupra luncii, sunt aşezate şi comunele: Răcăjdia (150 m.) pe valea Vraniului, precum şi Gătaia (110 m.),
Şoşdea (124 m) şi Berzovia (135 m.) pe valea Bârzavei5.
Opusul satului risipit este aşezarea îngrămădită. Planul comunei are o formă circulară, formând un întreg bine închegat, străbătut în toate părţile de uliţi întortochiate fără nicio ordine, încât ai impresia că uliţa a fost adusă la casă iar nu casa a fost aşezată la uliţă. Din întreg planul comunei nu se desprinde un sistem, sau mai rar, o axă principală.
În privinţa structurii, putem deosebi două variante:
a) satul îngrămădit cu tendinţa spre structura adunată;
b) sat îngrămădit cu tendinţa spre răsfirare6.
Cel mai bun exemplu de sat îngrămădit din Banat este cel al comu-nei Sacoşu Mare din judeţul Timiş. Aşezarea cea mai tipică din toate satele de dincoace de Carpaţi are o a doua caracteristică cea a sistemului de rotaţie a culturilor din hotar, însuşire valabilă tuturor aşezărilor din această categorie7.
(continuare în ediţia urmăroare)
Pr. dr. VALENTIN BUGARIU
CONTRIBUŢIA LUI ROMULUS VUIA LA
DEZVOLTAREA ETNOGRAFIEI BĂNĂŢENE (II)
1 Lidia Maria Gaga, Norme sociale și atitudini individuale în obiceiurile de familie în Banat,Editura Mirton, Timișoara, 2003, p. 39. 2 Romulus Vuia, Studii de etnografie…,p. 164.
3 Romulus Vuia, op. cit., p. 167-168. 4 Op. cit., p. 197. Din păcate din volumul etnografic lipsesc paginile 191 -196, pagini care aprofundează acest tip de sat. (Volumul dinbiblioteca Universităţii de Vest din Timișoara).
5 Op. cit., p. 227.6 Romulus Vuia, op. cit., p. 199-200.7 Ibidem, p. 202.
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 2013 7AȘA-I DZÂSA PÂN BANAT-BLEOCELI
PE UNDE MAI BÂNTUIE
SORIN OLARU
Cunoscutul poet în grai bănăţean şi epigramist, are pe pagina
lui de pe Facebook, nenumărate fotografii înfăţişându-l în dife-
rite locuri şi ipostaze. Iată-l acum având în fundal, un castel ce-i
aminteşte de meleagurile natale.
Să mai râdem puţin cu Sorin Olaru şi şoadele lui poezii:
Ion lu Jurmă dân Buchin
Un veşin, fără măsură,
Avea pacimă năroadă
Pă ţâgări şî beutură.
Tătă dzâua sta la birt
Cu uiejili năince
Să-mbeta să dăzbieta…
Ca să fie om cumincie…
Ş-uice cum, că într-o sară
Stând aşa, la una mică,
Numai să trzăşce-n birt
Cu nepotu-su, cu Tică:
Curi, mă bunulie, acasă…
Las-o-n geală beutură!...
Să şupi Tică să-i ieie
Beuşagu dâ la gură.
-Păi şie drac s-o întâmplat?
(să-ndreptă iel dă mijloc)
Şie tăt zbieri ca nima-n lume,
Că do n-o luat birtu foc?!
-Cum şie drac s-o întâmplat?
Stai aişi şî bei într-una,
Iar şeasu dumitale
O picat pră biata Buna.
-Stai mă Tică… măi uşor…
Mai slăbieşce-mă un pic!
Şe-i tăt dai atât cu şeasu,
Că io nu peşep nimic?!
-O n-audz şe îţ tăt spun?
Cum o tras ia dă fireang,
Cum iera să-i cadă-n cap
Şeasu ăl cu cuc dân gang.
Dzău dă şciu şie s-ontâmplat!...
S-o dăsprins, c-o fost în cuni,
O picat în urma iei,
Ş-o lovit-o-ntrun călcâni.
Num-un ţănti o fălit…
Doamnie feri-nie, şie soartă-
Şî acuma Buna noastă
Ar fi fost pră masă, moartă.
-Fir-ar mama lui dă şeas!
Sudui cea Ion lu Jurmă,
Că dă când l-am cumpărat,
Tăt mereu rămânie-n urmă!...
Pagină realizată de colonel ADRIAN ANGELESCU
Când ce supără ficatu…
Oamini buni, să şciţ cu toţî
C-astădz să-mplinieşcie anu
Dă când s-ontâmplat o şoadă
La Grăgina „Gugulanu”
Baş cea Nelu, buchineanţu,
Sta la masă –ca tăt omu-
Cu vro şapce halbe-n faţă,
Cu mâncarea şî cu romu.
Ş-uice-aşa dân întâmplarie,
Cum mânca şî bea cumince,
Lângă masa lui, d-odată,
Să oprieşcie domn Părincie.
-Şie măi lucri, ceaceo Nele,
Carie-i viaţa dumetale?...
Că besărica d-o vreme
Nu ţ-o mai ieşit în cale!...
-Şie să fac, Părincie dragă,
Na, p-aişia ca tăt natu,
Da mi-s năcăjit dă moarce:
Mă cam supără ficatu!...
-Şie ţ-am spus io ceaceo dragă
Ţ-am pricit-o sus şî tarie:
Las-o-n geală beutură,
C-asta-i boala a măi marie!
-Care boală, dom Părince?
Că mă bulgui ca zăludu…
Uităce şî dumetale
Că mi-s sănătos ca dudu!
Numai viedz – ficatu ăsta,
Dă îţ lasă gura apă - …
După şie că nu-l prăjîră,
I-or pus şî pre multă şieapă!
Un şeas cu cuc
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 20138 ITINERARII DUHOVNICEȘTI
S-a încheiat încă o sesiune a Cercu-lui de pictură pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”. S-a încheiat frumos şi fructuos pentru micii pictori iconari.
Rodul muncii lor a fost încununat cu succes prin organizarea unei excur-sii binemeritate.
Au participat şi au absolvit cu rezul-tate remarcabile a doua etapa a se-siunii a III-a 2012-2013, un număr de 42 de copii din Giarmata-Vii, cu vârste cuprinse între 4 - 15 ani.
Împreună au realizat un număr de 42 de icoane pe sticlă, având ca tematică generală: „Sărbători din perioada Pascală.”
Cursanții participanți la cea de-a treia stagiune a cercului de pictură pe sticlă, ediția 2012-2013, etapa a doua, sunt: Adorian Iulia, Bega Va-
nessa, Bircea Andreea, Bărsan
Alina, Bărsan Ramona, Borlea Filip,
Câmpean Luca, Chioran Daria,
Chirila Laurențiu, Colesnicean Ser-
giu, Constanda Denisa, Corsei
Bianca, Corsei Eduard, Diaconu-
Crișan Florin, Fițiu Andreea, Gref
Alesia, Gref Amalia, Iuga Marinică,
Kiamehr Eduard, Lungu Ovidiu,
Martin Sofia Maria, Martinovici Ser-
ena, Militaru Cosmin, Militaru Iulia,
Milutin Denisa, Oltean Andrei,
FINAL FRUCTUOS DE STAGIUNE 2012-2013
A CERCULUI DE PICTURĂ PE STICLĂ
„ICOANA, FEREASTRĂ SPRE CER”
Popescu Diana, Radu Alexandru,
Radu Cristian, Răchitan Ana Maria,
Răchitan Camelia, Sarchiz Iulia,
Sitaru Ioana, Seculin Ana-Maria,
Săvoiu Luiza, Sîrca Marius, Spătar
Paul, Suciu Denisa, Șerban Alexan-
dru, Șerban David, Ștefănache
Ramona, Vulcan Emanuela.
În 23 iunie 2013 la Biserica Ortodoxă din Giarmata-Vii, după ofi-cierea Sfintei Liturghii, a avut loc vernisajul expoziției.
Icoanele frumos așezate pe panouri mari au putut fi admirate şi apreciate de toată lumea.
Părintele Vasile Suciu, după ce a rostit rugăciunea de sfințire a icoanelor, a vorbit celor prezenți despre realizările deosebite ale Cercului.
Au mai luat cuvântul: doamna pro-fesor Daniela Buzatu, inspector școlar de educație religioasă, doamna direc-tor al Liceului de Arte Plastice Timișoara, Veronica Adorian, și doamna profesor Nicoleta Spătar.
Drept răsplată pentru lucrările rea-lizate toți copii au fost premiați. Și s-au acordat frumoase diplome prin care toate cele cinci instituții partenere le-au recunoscut meritele. Diplomele oferite din partea Parohiei au fost însoțite de broșuri de educație religioasă și iconițe din partea mitropo-liei Banatului, precum și câte un pachet consistent de dulciuri din partea fa-miliei Simona și Dorin Andreica, nașii Bisericii din acest an.
După vernisarea expoziției, lucrările au fost vândute la licitație, cu prețuri între 50 și 200 lei. Cu banii obținuți s-au
Biserica Giarmata Vii - vernisaj icoane
Biserica Sibiel - În timpul Sfintei Liturghii continuare în pagina 9 >>
9 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013 ITINERARII DUHOVNICEȘTI
achitat o parte din cheltuielile excursiei de studiu pentru membrii cercului.
Primăria Ghiroda, ca instituție parteneră, a asigurat transportul.
Excursia a fost programată în 29 iunie 2013, în județul Sibiu, localitatea Sibiel, unde se află cel mai important muzeu de icoane pe sticlă din România.
Ziua mult așteptată a excursiei a venit. La orele 6 ale dimineții, cu mic, cu mare, copii, părinți, profesori, orga-nizatori erau gata de drum. Entuzias-mul și emoția plecării se simțea la toți. Am pornit la drum, nu înainte de a rosti împreună „Tatăl Nostru”.
Mai ațipind, mai discutând, mai cântând sau ascultând muzică, am ajuns în jurul orei 11 la Sibiel.
Deși sâmbăta, era zi de Sfântă Sărbătoare, Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Prima oprire am făcut-o la biserica din Sibiel. Cu toții, în liniște și cu evlavie, am intrat în biserică și am participat la Sfânta Liturghie.
La un moment dat, în timpul sluj-bei, părintele nostru Vasile Suciu a cân-
EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XIV
tat cu deosebită trăire „Tatăl Nostru” pe muzica celebrului Ciprian Porumbescu, Apoi, pentru că printre adulții însoțitori au fost si câțiva membrii ai corului „Sfânta Maria” din Giarmata-Vii, împreună cu părintele Vasile Suciu, am interpretat cunoscuta priceasnă „Doamne, Dumnezeul meu”.
La ieșirea din biserică, enoriașii din Sibiel au apreciat comportamentul copiilor noștrii.
Următorul popas a fost la muzeul icoanelor pe sticlă. Satul Sibiel e situat în sudul Tran-silvaniei la 22 de km de Sibiu. Ideea realizării Muzeului de icoane pe sticlă de la Sibiel aparține preotului paroh Zosim Oancea (21 iulie 1911 – 20 mai 2005).
Căsătorit și tată a trei copii, preot și predicator la Catedrala din Sibiu, profe-sor de religie, Zosim Oancea se dedică misiunii sale de sacerdot, de dascăl și vieții de familie până la 7 iulie 1948, când pe neașteptate este arestat de Securitate în timpul întoarcerii din satul său natal.
Este arestată și soția sa, care însărcinată cu ultimul său fiu, Dorin, îl aștepta în gara din Sibiu. Capul de acu-zare: complot împotriva statului și aju-tor economic acordat fiilor acelora – mai ales preoți – întemnițați și ei din „motive politice”.
(continuare în ediţia urmăroare)
Biserica Sibiel - Icoane donate muzeului
Sibiel - Muzeul „Zosim Oancea“
>> urmare din pagina 8
LACRIMIOARA TOMIUCși NICOLETA SPATAR
10 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE
(urmare din ediţia trecută)
Păcătuirea n-a încetat nici după răscumpărarea adusă de Hristos, ci a îmbrăcat și mai multe forme și numiri. Dar, Mântuitorul pentru orice păcat ne-a lăsat Sfânta Taină a Spovedaniei, Pocăinței sau a mărturisirii păcatelor. Căci cei ce se căiesc și le mărturisesc duhovnicului și Bisericii sunt iertați cum și Iisus le-a iertat slăbănogului din Capernaum „Ce este mai ușor a zice slăbănogului: Iertate îți sunt păcatele sau a zice: Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă? Dar, ca să știți că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ...“ (Marcu 2,9 ) sau femeii păcătoase „De aceea îți zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puțin, puțin iubește. Și a zis ei: Iertate îți sunt păcatele”. (Luca 7;47-48). Păcatul este perceput și ca rușine față de per-soana proprie, ca degradare a demnității umane. Unele se pot șterge, altele nu. Păcatele pot fi: spre moarte sau grele, adică înfăptuite și actualizate cu atâta gravitate, încât pocăința și îndreptarea e cu neputință pentru aceste păcate, chiar rugăciunea unui Sfânt nu va fi auzită; și ușoare, care nu duc la moarte. „Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind păcat nu de moarte să se roage, și Dumnezeu va da viață acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este și păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. Orice nedreptate este păcat, dar este și păcat care nu e de moarte.“ ( 1 Ioan 5; 16-17). Între păcatele de moarte sunt în primul rând păcatele care lezează
PĂCATUL ADUCE DUPĂ SINE MOARTEA (II)
direct pe Dumnezeu, Cel în Treime Sfânt; sau, indirect, dreapta credință. Așa sunt necredința sau tăgăduirea divinității, hula, injuria, lipsa de evlavie sau nerecunoașterea lui Hristos ca Fiul lui Dumnezeu întrupat, ca Mîntuitor al lumii și ca Judecător al ei, la sfârșitul veacului, la a doua Sa, Venire.
Într-una din zile Iisus a vindecat un îndrăcit mut și surd; Cărturarii și fariseii, în loc să slăvească pe Dumnezeu „Îl acuzau pe Iisus că scoate demonii cu Beelzebul, Domnul demonilor. „La aces-tea socotindu-le „hulă” sau defăimare a lui Dumnezeu însuși, Iisus le răspunde: De aceea vă zic : Orice păcat și orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului nu se va ierta. Celui care va zice cuvânt împotriva Fiului Omului se va ierta Lui; dar celui care va zice împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta lui, nici în veacul acesta nici în cel ce va să fie”.
(Matei 12; 31-32). Deci, păcatele împotriva Duhului Sfânt sunt acelea care se ridică explicit împotriva adevărului și Sfințeniei lui Dumnezeu, punând răul în locul binelui, moartea în locul vieții.
Păcatele mai pot fi: trupești, sufletești unele îndreptate împotriva aproapelui; altele, care sunt împotriva persoanei însăși care le săvârșește, ca: beția, îmbuibarea, desfrâul, împăr-tășirea cu nevrednicie care atrage neputințe, boli și chiar moarte; sau păcate strigătoare la cer cum ar fi: asu-prirea văduvelor, orfanilor, săracilor, oprirea plății muncitorilor, necinstirea părinților, omuciderea , sodomia sau homosexualitatea, incestul etc.
Necazurile în viața noastră se datoresc păcatelor noastre, care vin din partea diavolului care se bucură când păcătuim și se răzbună atunci când facem bine aproapelui. Hristos a murit pentru noi păcătoșii „Hristos a venit în lume să mântuiască pe cei păcătoși“ ( 1 Timotei 1,15). Căci „dacă dreptul abia se mântuiește, ce va fi cu cel necredincios și păcătos” (1 Petru 4,18). De aceea suntem îndemnați să ne curățim de păcate și de fărădelegi, să avem dragoste față de aproapele și să-i întoarcem pe cei păcătoși la credință. „ Creștinii sunt îndatorați din dragoste frățească să îndrepte cu sfatul și exem-plul pe orice păcătos. Că „Cel ce a întors un păcătos de la rătăcirea căii lui își va mântui sufletul de moarte și va acoperii mulțime de păcate.” ( Iacov 5,20).
prof. Religie AURICA RUEN
sursa foto: ziarullumina.ro
sursa foto: www.razbointrucuvant.ro
11 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013 CATEHISM
Mărire Ţie, Doamne Sfinte,Că mi-ai dat viaţă, „o comoară”Mi-ai dat lumină, mi-ai dat minteŞi toate câte mă-nconjoară.
Să fiu mereu iubit de TineEu voi munci din răsputereMereu voi face numai bineŞi voi fi numai mângâiere.
Voi înflori prin fapte buneAşa cum înfloreşte mărulŞi-n toată vorba mea voi spuneDe-a pururi numai adevărul.
Cu toţi copiii voi fi frateŞi nu voi şti ce este uraSpre clevetiri şi nedreptateEu, Doamne, n-oi deschide gura.
CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI
Flămândului s-astâmpăr chinulVoi frânge pâinea mea în douăVoi fi curat precum e crinulScăldat în boabele de rouă.
Cu milă inima-mi va bateŞi voi iubi cu milă sfântăPe orişicare vietateCe-n lumea asta nu cuvântă.
Aşa mă leg cu dor fierbinteSă-mi fie fapta şi cuvântulŞi-aşa ajută-mi, Doamne sfinteCum îmi voi ţine legământul.
de VASILE MILITARU
RugãciunePagină realizată de prof. VALENTINA POPA
Sfântul Isaac Sirulsursa foto: sfintisiicoane.wordpress.com
Cu cât cineva se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atât se vede mai păcătos. (Avva Dorotei)
Dacă îţi vei aduce aminte de slăbiciunea ta, atunci niciodată nu vei călca hotarul vegherii. (Sfântul Isaac Sirul)
Nici dreptul nu e scutit de primejdia căderii dacă nu va avea grijă de sufletul său. (Filaret- mitropolitul Moscovei)
Nu te mândri cu faptul că stai, ci teme-te ca să nu cazi.(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Toate virtuţile nu sunt nimic altceva decât dragostea sub dife-rite forme. (Fericitul Augustin)
Faptele bune să le faci, dar pe cele făcute să le uiţi. Uitarea bunelor tale fapte este cel mai sigur loc de păstrare.
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Prăjina propteşte craca încărcată de roade şi frica de Dum-nezeu - sufletul virtuos. (Sfântul Nil Sinaitul)
Cu un singur gând necuviincios poţi pierde o osteneală de o sută de ani pe ogorul mântuirii. (Avva Pimen)
Fericit nu este acela care începe bine, ci acela care îşi termină bine nevoinţa sa. (Sfântul Tihon Zadonschi)
Nu e mare lucru să pui temelia - greu e să termini clădirea. Şi cu cât se ridică clădirea mai sus, cu atât clădirea prezintă mai multe greutăţi pentru ziditor până la însăşi terminarea lucrării.
(Sfântul Efrem Sirul)
sursa foto: www.razbointrucuvant.ro
12 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013ANIVERSARE
Motto: „Mă îndoiesc că stelele
sunt de foc, mă îndoiesc că soarele se
mişcă, mă îndoiesc că adevărul poate
fi minciună, dar niciodată nu mă
îndoiesc că iubesc.”
William Shakespeare
În mod obișnuit ar putea fi o simplă dată calendaristică, și totuși nu e! Pen-tru comunitatea noastră e o data specială, o aniversare specială, un eve-niment! Nu este o zi de naștere ca oricare alta, nu e o sărbătoare care se repetă în fiecare an, e un moment unic trăit o singură dată la 25 de ani.
Este vorba de nunta de argint a familiei preotului nostru Vasile D. Suciu și a preotesei Monica Tania Suciu.
Viața în doi pornită acum 25 de ani este astăzi o sărbătoare a întregii fami-lii, străjuită de dragostea părinților, azi bunici, și întărită de iubirea copiilor, azi tineri adulți.
Familia a constituit dintotdeauna un spațiu de viață al împlinirii celor mai profunde aspirații omenești, de fericire și armonie. Universul familiei este un capital generos al vieţii noas-tre, practic inepuizabil, un spațiu primitor și încăpător, în care fiecare membru își are rolul și misiunea sa.
Într-o căsnicie, totul se adună, se leagă, se împletește: interesele comune, împărtășirea preocupărilor, armonia sentimentelor, ajutorul reci-
DUPĂ 25 DE ANI!31 iulie 1988 -28 iulie 2013
proc, apropierea spirituală. Toate aces-tea duc la o viață împlinită. Dintot-deauna, nevoia firească a omului de a-și exprima simțămintele a făcut ca asemenea momente să fie marcate prin cuvinte frumos scrise, în proză, poezie sau cântec.
Asemenea cuvinte potrivite momentului am descoperit în publicațiile anilor ’80 ce tratau subiecte legate de familie și societate, scrise de Sanda Faur, sub titlul „Liniștea tâmplelor și a nunții de
argint”:
„Acum, în anul nunții de argint și al posibilei aniversări cinquagenare a
vârstei de naștere, ai de privit înapoi împreună lung și cu bucurie, sau cu mânie, sau cu înduioșare, sau cu nostal-gie, sau cu toate aceste simțăminte la un loc - e doar un întreg drum parcurs împreună, e întreaga tinerețe și maturi-tate trăite împreună. Acum, mai este încă suficient timp ca să privești și înainte, mai este o bucată bună de viață ce poate fi trăită, cu folos și satisfacție. Dar ca această privire în viitor să nu poată fi obturată de frica anilor senectuții, de spaima neputințelor ei fizice și a singurătății, e bine, e o fericire, e o necesitate adâncă a sufletului omenesc ca în drumul acestei priviri să poți întâlni viitorul.”
Este o stare etern valabilă trăită în mod repetat de generații de cupluri, de-a lungul timpului.
Suntem convinși că aceleași senti-mente le trăiesc și ei acum.
Le stăm alături, bucurându-ne de aniversarea lor, de tot ce au reușit să construiască împreuna în acești ani frumoși.
Și le dorim din suflet ca drumul lor să fie în continuare presărat cu realizări, liniște și pacea să-i înconjoare, copiii să le aducă numai bucurii și împliniri, iar părinții să le fie sănătoși, asemenea și ei.
La mulți și fericiți ani, cu sănătate împreună!
Colegii de redacție
13 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013 INFO INTERNET
Asociaţiile secular-umaniste-ate-iste din România luptă împotriva Bisericii Ortodoxe Române, urmărind distrugerea ei. Au conceput o strate-gie diabolică în şapte paşi pe care o vom prezenta în cele ce urmează:
Pentru a implementa în România o societate eliberată de orice dumnezei şi morale tradiţionale, trebuie să subminăm pe toate căile şi permanent orice tradiţie şi instituţie/organizaţie care pretinde că vorbeşte în numele unui dumnezeu. Paşii de mai jos sunt generali, însă pot fi defalcaţi în acţiuni concrete multiple; mass-media are cel mai important rol în această campanie, ea fiind vehiculul care, prin efectul pro-pagandei, poate schimba minţile oamenilor:
1. Biserica este principalul promotor al moralei religioase, făcând apel la poruncile şi voia Lui Dumnezeu. Mesa-jul Bisericii este principala piedică în calea mesajului nostru, iar în România glasul Bisericii încă este ascultat de prea mulţi oameni. De aceea, ea trebuie dezbrăcată de autoritatea ei şi prezentată oamenilor ca simplă organizaţie, depăşită şi anacronică, ancorată în Evul Mediu şi care nu îşi mai are locul în societatea secolului XXI.
2. Întrucât puterea Bisericii vine în mare parte din banii cu care lucrează, ea trebuie privată de orice surse de finanţare publice. Trebuie redusă la nivelul unui ONG care să se finanţeze singur. În lipsa surselor de venit, acţiunile ei în societate se vor reduce la simple intenţii inofensive. În acest sens, trebuie accentuate sumele de bani pe care Biserica le primeşte de la buget. Din motive lesne de înţeles, nu vom vorbi despre banii pe care Biserica îi returnează statului sub formă de impo-zite, sau societăţii în ansamblu sub forma unor acte de caritate (cămine, cantine...). Pentru a avea succes, nu vom propune eliminarea dintr-odată a finanţării de la stat, ci mai degrabă schimbarea modului de finanţare, de pildă după modelul german.
Propunerile noastre trebuie să fie promovate pe un ton echilibrat, raţional, care să facă apel la bunul simţ şi să invite la dialog, astfel încât să îi atragem de partea noastră pe cei care astăzi nu sunt
nici susţinători, nici critici ai Bisericii. În analizele noastre publice trebuie puse alături veniturile Bisericii şi lipsurile spi-talelor, şcolilor... Această discrepanţă îi va revolta pe românii care au probleme materiale din cauza crizei economice. Pe cât posibil, articolele de presă pe aceste subiecte trebuie asezonate cu imagini în care apar maşinile scumpe ale BOR, ceasuri şi alte accesorii perso-nale scumpe, şi alte aspecte care trans-mit un mesaj de lux.
3. Trebuie prezentate cât mai deta-liat greşelile preoţilor şi călugărilor: beţii, delapidări, traiul în lux, solicitări de taxe mari pentru nunţi şi botezuri... În felul acesta vom arăta că Biserica nu are dreptul să transmită mesaje morale, fiind un parazit imoral care toacă banul public. Nu vom vorbi despre exemple pozitive ale unor preoţi/călugări şi nici despre faptele lor în folosul societăţii. Asemenea exemple se află sub un embargou absolut.
4. Trebuie promovată permanent o viziune evoluţionistă asupra lumii. Viaţa şi omul au apărut prin evoluţie, fără implicarea nici unui dumnezeu. Astfel, Biserica şi Dumnezeu nu au ce căuta nici în viaţa omului şi nici în societate. Acţiunile noastre de promovare a evoluţionismului trebuie prezentate ca acţiuni educative, preferabil realizate în parteneriat cu canale ştiinţifice recu-noscute: National Geographic, Disco-very... Acţiunile educative trebuie direcţionate către elevii din clasele pri-mare, pentru ca ei să fie formaţi de tim-puriu în această viziune de viaţă. Orice ingerinţă a profesorilor de Religie din şcoli trebuie combătută prompt.
5. Religia în şcoli. Predarea Religiei reprezintă o formă de îndoctrinare a celor mici. Ei vor creşte cu ideea existenţei unui dumnezeu şi a unei morale divine de care trebuie să asculte. Din acest motiv, Religia şi orice alte însemne religioase trebuie eliminate din şcoli. O cale precaută de abordare a problemei Religiei în şcoli s-ar putea să fie cererea de înlocuire a ei cu mate-ria „Istoria religiilor”, de pildă, fără a cere eliminarea ei dintr-odată. O altă abor-dare este reclamarea discriminării faţă de copiii aparţinând altor culte. Aceste culte au o prezenţă discretă în România
şi nu există pericolul înlocuirii prezenţei BOR cu prezenţa lor. În final, atât BOR, cât şi aceste culte, vor fi nişte manifestări periferice ale societăţii româneşti. Mintea copiilor trebuie să fie eliberată de aceste oprelişti, pentru ca ei să-şi poată însuşi viziunea evoluţionistă şi materialistă asupra vieţii. Dumnezeu şi religia în ansamblu trebuie împinse la marginea societăţii. Treptat, Omul nou va deveni majoritar în România, pe măsură ce actualele generaţii îmbibate de idei religioase dispar şi sunt înlocuite de cetăţeni secularizaţi.
6. Vom promova orice manifestări care transmit un alt spirit decât cel pro-movat de mediile religioase. Vom susţine sărbătorile laice/alternative (Ha-lloween, Valentine’s Day, Blasphemy Day...), manifestările spiritualiştilor, ale religiilor orientale (care nu au un mesaj public în România), ale homosexualilor şi lesbienelor (prezentate ca drepturi ale omului) şi, în viitor, dacă e cazul, ale pedofililor şi zoofililor. Pentru a creşte gradul de acceptare a acestor manifestări de către societatea în ansamblu, vom combina şi aşeza aceste minorităţi alături de minorităţile etnice – în speţă, cea romă. Astfel, dacă cineva va critica acţiunile respective, vom spune că acela îndeamnă la discriminarea rromilor.
Vom promova Crăciunul, însă numaica sărbătoare a bradului împodo-bit, fără legătură cu Iisus Hristos sau cu religia. Nu vom face vorbire şi nu vom menţiona tradiţiile religioase, de genul postul Paştelui sau al Crăciunului, sfân-tul Nicolae... Prin tăcere, aceste manifestări trebuie împinse către inexistenţă.
7. Pentru realizarea acţiunilor de mai sus, trebuie să ne asigurăm de sprijinul unor oameni de presă, care să pro-moveze punctul nostru de vedere şi să blocheze orice acţiune contrară din partea mediului religios, în principalele canale mass-media: ziare centrale, pos-turi tv, site-uri majore de ştiri... Pentru loializarea acestor colaboratori, ar putea fi necesară includerea lor în programe culturale, educaţionale, turistice... periodice.
Un document compilat de
BOGDAN MATECIUC
Sursa: Internet
ATAC DUR ASUPRA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
Strategie pentru construirea unei societăţi secular-umaniste-ateiste în România
14 Iconostas nr.155-156 iulie-august, 2013DIN VIAŢA PAROHIEI 1 iunie-31 iulie
Donaţii Cununii
Decese
Comemorări
Botezuri
Vincu Selena – Maria 100 leiVulcan Daniel 100 leiVulcan Emanuela 100 leiMilutin Paul 50 leiMaria 50 lei
DRAGOŞ MARA
Fiica lui Dragoş Vlad şi Diana – VictoriaData naşterii: 15 decembrie 2012Data botezului: 22 iunie 2013
Naşi: Socaciu Rodin şi Laura
BABĂU RĂZVAN
- VLAD şi CARMINA
(născută Ciupuligă)
Data cununiei: 29 iunie 2013Naşi: Cărăgui
Cristian şi Silvia
BEGA VASILE
S-a născut în data de 04 noiembrie 1948 în localitatea Sălciua, judeţul Alba. A dece-dat în data de 01 iunie 2013. Un ultim şi pios
omagiu din partea familiei şi rude-lor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
POPA ŞTEFAN
S-a născut in data de 04 septembrie 1955 în localitatea Nedea, jud.Dolj. A decedat în data de 22 iunie 2013 în localitatea Giarmata
Vii. Un ultim şi pios omagiu din partea familiei. Fie-i ţărâna uşoară!
Cu durere în suflete şi cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost rudenia noastră
BEGA VASILE Te vom purta mereu în suflete şi nu te vom uita niciodată. Dum-nezeu să te odihnească în pace!
S-a scurs un an de când a plecat dintre noi pentru totdeauna, cel care a fost frate şi unchi
ŞIPOŞ IOAN Ne vom aduce aduce aminte cu drag tot-deauna de el. Dum-nezeu să-l odihnească în pace! Familia.
Cu adâncă durere în suflet amintim că se împlineşte un an de când ne-a
părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic
PERA CORNEL Te vom plânge mereu! Familia îndurerată.
Cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflet amintim că a trecut un an şi jumătate de când a plecat dintre noi scumpul nostru soţ, tată, socru şi
bunic BANDULA MIHAI
Te vom purta mereu în sufletul nostru! Familia.
O amintire frumoasă pentru cei care l-au cunoscut şi o mare durere pen-tru noi cei care l-am pierdut în urmă cu 7 ani.
BARNA MARTINTe vom purta veşnic în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată! Dumnezeu să te odih-nească în pace! Familia.
Cu sufletul plin de durere amintim că a trecut un an şi jumătate de când ne-a părăsit pentru totdeauna scumpul nostru soţ, tată, socru şi
bunic SPĂTAR GHEORGHE
Te purtăm în sufletele noastre şi te vom plânge mereu! Familia îndurerată.
Cu lacrimi în ochi şi cu durere în suflete anunţăm împlinirea unui an de la trecerea în veşnicie a scumpu-lui nostru soţ, tată şi bunic
SARCHIZ AUREL Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Fie-ţi ţărâna uşoară!
VINCU GORIŢĂ
SELENA - MARIA
Fiica lui Vincu Goriţă Liviu şi MirabelaData naşterii: 24 decembrie 2012
Data botezului: 22 iunie 2013Naşi: Chifan Alin şi Adela – Maria
IACOB IRINA -
MARIA
Fiica lui Iacob Călin şi Giorgiana – CristinaData naşterii: 26 aprilie 2013
Data botezului: 30 iunie 2013Naşi: Lăzureanu Aurel şi Agneta
HUICĂ ROXANA - ALINA
Fiica lui Huică Sebastian şi AlexandraData naşterii: 11 decembrie 2012Data botezului: 20 iulie 2013Naşi: Huică Constantin şi Maria
VULCAN DANIEL
Fiul lui Vulcan Florin şi LenuţaData naşterii: 30 aprilie 2013Data botezului: 27 iulie 2013
Naşi: Muntean Florin şi Dana
Familia anunţă cu durere în suflet şi cu lacrimi în ochi că s-a scurs 1 an de când ne-a părăsit scumpa noastră mamă şi bunică
SURDEA ILEANA Nu îl vom uita niciodată nici pe tatăl şi bunicul
SURDEA GAVRILĂ trecut la cele veşnice în urma cu 15 ani. Îi vom purta mereu în suflete şi în inimi. Dumnezeu să îi odihnească în pace! Fiicele Ana, Maria şi Floare.
Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 2013 15INFO ȘAH
Clubul Sportiv Mediator Giar-mata Vii și Aso-
ciația PRO LOGOS, în parteneriat cu Universitatea de Vest Timișoara, Fun-dația Politehnica și A. J. Șah Timiș, au organizat, la Timișoara, în perioada 24 – 30 Iulie 2013, un Open Internațional
de Șah, pentru copii și juniori sub 16
ani, cu 140 de participanți și un Tur-
neu de șah pentru seniori cu ELO sub
2300, cu 65 de participanți. Director de turneu a fost d-l Dorin Andreica.
Intenția Asociației Pro Logos, a fost de a stimula șahul de performanță competițional și să atragă atenția ti-nerilor într-un număr cât mai mare spre practicarea acestui sport. Este o propunere pe care Asociația o pune în practică și adunând experiență din desfășurarea acestui concurs, va orga-niza următoarele ediții în anii care vor veni, cerând sprijin și colaborare tuturor celor care vor să i se alăture în realizarea acestei nobile idei.
Recomandăm cu căldură să accesați linkul pe website-ul oficial www.ches-
sopen.net/2013 pentru că veți găsi o față optimistă a ceea ce își dorește asociația să facă pentru oameni şi copii în general. Fapte, nu numai vorbe.
La festivitatea de deschidere, obișnuita binecuvântare a participanților la concurs, a părintelui Vasile Suciu, nașul clubului nostru de șah, ne-a dat încrederea că, Dumnezeu este cu noi și că, oamenii vor căuta prin criticile aduse (dacă va fi cazul), să con-
CONCURS DE ȘAH PRO LOGOS
Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator
tribuie la îmbunătățirea următoarelor concursuri de Șah Pro Logos și nu la eliminarea lor din circuitul național.
PREMII CLASAMENT GENERAL
Locul 1 și Campionul turneului :
Sechereș Adrian C.S. Universitatea Alba Iulia Gr.16 ani 8,5 puncte - trofeu, medalie și 1000 lei
Locul 2 - Gautier Anand - FRANȚA - Gr.14 ani - 7,5 puncte - medalie - 900 lei
Locul 3 - Ciorîcă Vlad - CSS 1 Timișoara - Gr.12 ani - 7 puncte - me-dalie - 750 lei
Locul 4 - Gîtu Paula Alexandra - MOLDOVA - 7 puncte - 700 lei
Locul 5 – Bărbuleanu Șerban - C. Șah Oltenia Craiova - Gr. 16 ani - 7 puncte - 650 lei.
Au fost oferite premii în bani, con-form prospectului, pe categorii ELO, pentru primele 5 locuri:
ELO 1800: Locul 1Comșa Ciprian U14 6,5 puncte 850 lei
ELO 1600: Locul 1 Ciocan Maria U12 6,0 puncte 700 lei
ELO 1400: Locul 1 Ceres Dragoș U10 5,5 puncte 675 lei
ELO 1200: Locul 1 Ștreangă Eduard U10 5,5 puncte 600 lei
Premiile au fost generoase, fiind atât în bani, peste 15000 lei, cât și în atât de râvnitele și îndrăgitele trofee, cupe și medalii absolut superbe.
Au fost oferite în total 2 trofee, 22 cupe și 56 de medalii, pe categorii de vârstă (fete și băieți).
Noi sperăm și simțim că, pe lângă părintele Vasile Suciu, doamna prof. Monica Suciu, domnul Răzvan Hrenoschi, care au format un cerc de nădejde în dezvoltarea C.S. Mediator, în viața noastră a intrat la timp, domnul Dorin Andreica, directorul Openului Internațional de Șah Pro Logos, de la care vom învăța să cunoaștem și mai bine oamenii cu care venim în contact și ceva esențial: comunicarea cu oamenii.
Știți... unui șahist când îi urezi: succes, răspunsul lui este... să fie!.
Această nouă colaborare, ne dorim să poarte cununa succesului.
Să fie!!
16 Vatră nouă nr.155-156 iulie-august, 2013REŢETE CULINARE
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda
ISSN 1584-4323
Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro
Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975, 0732-519 535E-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA
Salata de ardei copţi cu smântână, nucă și mujdei
Cornuleţe fragede de post
Ingrediente:
- 1,5-2 kg ardei gras- 150 - 200 ml smântână- 50 g miez de nucă, prăjită şi tocată grosier- 3-4 căţei de usturoi pisaţi- 100 ml ulei de măsline- zeamă de lămâie, după gust- sare
Preparare:
1. Coaceţi ardeii, presăraţi-i cu sare şi lăsaţi-i într-un vas acoperit circa 1 oră.2. Curăţaţi de pieliţă şi puneţi la scurs într-o strecurătoare.3. Între timp, faceţi un mujdei frecând usturoiul cu puţină sare, înglobând pe rând uleiul şi puţină apă până devine o pastă cremoasă. Adăugaţi zeamă de lămâie, după gust, smântâna şi nucile.4. Puneţi ardeii scurşi, cu vârfurile în jos, într-o salatierăşi turnaţi deasupra sosul de usturoi. 5. Daţi la frigider pentru cel puţin 30 min.6. Serviţi simplu sau lângă salată de vinete ori preparate de carne.
Poftă bună!
sursa: www.reteteculinare.ro
Ingrediente: - 250 g margarină- 700 g făină- 300 ml apă minerală- 150 ml ulei- un vârf de sare- 5 ml oţet- magiun sau rahat pentru umplutură- zahăr pudră şi scorţisoară pentru final
Preparare:1. Puneţi margarina moale (nu topită de tot) împreună cu oţetul, sarea şi apa minerală la mixat pâna se transformă într-o spumă lucioasă. Adăugaţi apoi făina, pe rând, până se formează aluatul.2. Luaţi aluatul din bolul mixerului, puneţi-l pe masa de lucru înfăinată şi începeţi să-l bateţi (la propriu) cu suci-toarea, de vreo 5-6 ori, împachetându-l într-un drep-tunghi mai mic după fiecare bătaie. Veţi simţi cum aluatul începe să se întărească. Apoi îl puneţi într-un bol aco-perit, la rece, pentru 1 oră.3. După timpul petrecut la răcoare, împarţiţi aluatul cornuleţelor în bile pe care le întindeţi în cercuri şi pe care apoi le tăiaţi în triunghiuri. Puneţi umplutura preferată pe fiecare margine lată a triunghiului şi rulaţi înspre vârf.4. Aşezaţi cornuleţele pe o tavă tapetată cu hârtie de copt şi daţi-le la cuptorul încins la 200 de grade, pentru 30-35 de minute.5. Dacă alegeţi să le umpleţi cu rahat, tăvăliţi-le doar prin zahăr pudră amestecat cu zahăr vanilat, cât sunt fierbinţi, apoi aşezaţi-le pe un platou. Dacă le umpleţi cu magiun sau nucă, tăvăliţi-le prin zahăr pudră amestecat cu scorţişoară, vor fi un deliciu şi nu vă va veni să credeţi că sunt de post.6. Serviţi cornuleţele fragede de post după ce s-au răcit puţin. Sunt la fel de bune şi a doua zi, nu se întăresc.
sursa: www.culinar.ro
