un an 40 franci, pe pasc luni 20 franci, pe trei ldni 10 franci.
N-rii de Dumineca 8 fr. an.**6 poate prenumăra la toate oficiile poştale precum fi la d-nii colectori*
Abonamentul pentru Braşov:La Administraţia „GAZETEI“, pe1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu dosulacasă: Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni
? IX Cor. Pe trei ldni 6 Cor. Un exemplar 10 bauî. — Atât abonamentele cftt si insertfunile se plătesc nainte.
■ fehak ií. ú<sá.U»i<djâiă. iaââSim'iă u iîifiliúiiiw iliiuiiíüi siVaSTiiiTiiis
Nr. 184. Braşov. Joi, 29 Iulie (1! August< 1910.
La pacea cu naţionalităţile.i In fine ni s’a dat să auzim în
chestiunea împăcării şi părerile şefului kossuthiştilor, a lui Kossuth Fe- rencz. El şi Ie-a pus pe hârtie pentru ziarul „Ujsâg“ din Cluj, care le publică la loc de frunte în nrul 190, dela 9 August c.
Deia şeful unui partid vefihiu şi considerabil, dela un fost ministru, în fine dela un bărbat de cultură europeană, cum să afirma că este fiul lui Kossuth Lajos, s-ar aştepta ori cine, ca să auză nişte păreri înălţătoare, nişte enunciaţii, cari să des- chiză noue orizonuri şi nouă puncte de vedere în chestiunea aceasta atât de încurcată de machinaţiile şi apucăturile şovinismului rafinat.
Dar înlocui acestora ce vedem? Nişte declaraţii superficiale, idei ru-
> ginite şi concluzii falşe, împreună cu credinţa şovinismului, că banii ţării, banii comuni ai tuturor cetăţenilor să pot, ba trebue folosiţi contra unei naţionalităţi, pentru a-i stângeni şi împedeca In desvoltare instituţiile economice-financiare.
Pentru Kossuth Fereocz şi acum dăinuieşte credinţa, că „agitatorja
•' (agitâtorsâg) naţionalistă română s-a desvoltat în o adevărată meserie sau
1 chemareu, care nu ţine cont de nimic, de nici o împrejurare.
Dar să trecem peste această gre- şală, mai uşor de conces cutărui scriitoraş de pe la ziare, decât unui bărbat de stat â la Kossuth şi să vedem, ce mijloace recomandă el pentru pace.
Kossuth crede, că piedeciie păcii sunt administraţia rea şi neinteresa* rea statului de soartea poporului. Dăm aci pasagele referitoare la a- ceste, cu observarea, că Kossuth iarăşi să alintă în falşa credinţă, că
| poporul nostru ar fi semicult, prost, mai prost ca d. e. ţăranul ungur de
pe pustă sau ca Săcuiul: tot greşeli provenite din informaţii falşa şi unilaterale.
Dar iată ce zice e l :„Eu cred, că curentul de pace
să va porni numai atunci, când vor putea fi îndreptate toate defectele [şi relele administraţiei în ţinuturile locuite de Români, unde în multe locuri notarii şi solgăbirăii sunt stăpânii şi tiranii, iar nu ocrotitorii poporului sărman românesc semicult.
Mai departe, atunci se va naşte acest curent, când poporul român, cate în multe părţi trăieşte în mizerie, va simţi mâna ajutătoare a statului, mâna aceea părintească, care trebue să o întindem omului semicult, daca voim să-i câştigăm inima. Muncă, mijloace de traiu, dreptate şi loialitate — aceste trebue să i le asigurăm. Trebue Românii să simtă, că statul unguresc nu-i consideră numai ca material, din care să scoaţa dări şi soldaţi, ci ca cetăţeni de a căror soarte să interesează/'
Aceste sunt toate bune. Numai cât ele sunt masuri abia pe jumătate şi Kossuth e în rătăcire şi în acest punct dacă crede, că singur cu aceste s ar rezolva chestia naţionalităţilor. Ceea-ce cere aci Kossuth pentru Români, statul e dator să tacă, ca pentru neşte cetăţeni ai lui, în afară de ori-ce tratative sau curente de pace. Ce folos însă dacă guvernele ne vor da — ceea-ce în ori-ee stat de drept şi civilizat trebuie să se dea — o bună şi con- scienţioasă administraţie, iar cu altă mână ne iau sau s-ar încerca să ne ia alte bunuri, ce avem şi a ne împedeca chiar şi în progresul nostru economic.
Exemplu ne dă însuşi Kossuth Fer. în articolul său După ce arată mijloacele citate mai sus şi prin cari după părerea lui s-ar înjgheba pacea, zice :
„Findcă societatea maghiară nu e capabilă, ca societatea română, pentru o acţiune de bancă— acţiunea băncilor române trebue contra-balan- satâ cu bani de-ai statului
Poftim căi şi mijloace pentru rezolvvrea dreaptă a chestiunii române !
Kossuth ne spune în articol, că politicianii independîşti şi el însuşi s-au ocupat ani de zile cu chestiunea de naţionalitate. I-o credem aceasta pe cuvânt, dar din părerile şi ideile lui vedem, că el cât şi soţii lui umblă pe căi de tot greşite, ce priveşte rezolvirea acestei probleme. Stau pe bază de informaţii falşe, pornesc din punct de vedere falş şi astfel e natural, că ajung la concluzii falşe şi greşite.
Va fi oare mai real şi mai norocos Khuen şi Tisza cu acţiunea lor? Cu greu o putem crede. . . .
0 declaraţie a d-lui D. T. Mihali. d -ideputat Dr. T. Mihali, intervievat de un ziarist vienez, a făcut acestuia următoarea declaraţie:
Pretenziunea formulată de Tisza, ca deputaţii naţionalişti să se ataşeze unui partid maghiar, este incompatibilă cu sentimentele de rassă ale Românilor. N oi nu putem renunţa nicicând la organizaţiunea noastră naţională. Susţinerea organizaţiu- nei noastre este pentru fiecare guvern cinstit şi pentru noi o necesitate constituţională, deoarece ea singură, prin intermediul unui drept corespunzător de control, poate să ofere garanta că drepturile garantate prin lege vor rămânea neschimbate şi durabile şi astfel vor ofere o bază sănătoasă pentru desvoltarea naţionalităţilor din Ungaria.
Scurt şi cuprinzător!
h e g e saVaeţiona$&. „Búd. Tudositó“ este informat, că Maj. Sa a sancţionat proiectele de legi privitoare la contingentul de recruţi.
Conflictul religios din Spania. DinRoma se anunţă^ că contramandarea demonstraţiei, ce avea să aibe loc Duminecă în San-Sebastian, a fost cauzată de un or- dih al Papei, care a voit prin aceasta să dezmintă versiunea că manifestaţia se organizase din ordinul Vaticanului. Papa a împărtăşit dorinţa sa şi ducelui de Bour- bon Don Jaime, în senzul ca demonstraţia să nu aibă loc şi l’a rugat să informeze în acest senz şi pe partizanii săi. Curia speră că prin actul acesta condescendent va decide guvernul spaniol să nu mai ia vreo nouă măsură radicală. Pontificele a comunicat şi congregaţiei extraordinare intenţiile sale şi i-a cerut să ia o hotărâre care să dea curiei posibilitatea de a continua tratativele cu Spania. In urnea acestui fapt, tratativele vor fi reluate în cursul acestor zile.
Externe. Iu Teheran, capitala Persieî, s’a proclamat starea de asediu. Luni a fost o luptă sângeroasă de stradă. Cauza a fost, că guvernul a dat ordin să se ia dela popor armele, dar mai mulţi inşi din seminţia Fideilor, n’au voit să le predea. Trupele guvernului i-au atacat şi astfel s’a iscat lupta. Sunt câţi-va morţi şi răniţi. Fideii s’au predat. Europenii au fost făcuţi atenţi, să nu se arate pe strade.
*
In Corea se lăţeşte tot mai mult mişcarea anti-iaponeză. Societăţile secretei ameninţă cu moarte pe aceia, cari tac legături de comercî cu Iaponezii sau au alte legături cu ei.
*
In Grecia situaţia politică continuă a1 prezintă încurcăli. Ziarul »Kairo« e informat, că în Grecia există o societate secretă de politiciani şi oficeri, a cărei scop este pregătirea revoluţiei şi alungarea familiei regale din Grecia. In legătură cu aceasta iarăşi cirbulă ştirea, că regele George are intenţia a abdica la tron.
! FOILETONUL »GAZ. TRANS.«
S o n e t .
Il vei privi eu inima curată Când chipul meu în cale-o să-ţi răsară, Te vor mişca şi-atunei cum te mişcară j Privirile-mi a tot senine — odată?
Or cum va fi, în lumea-mi solitară Cu’n zâmbet luminezi viaţa-mi toată Deci tu cetind sonetul adorată Surâde-mi blândă de departe iară!
Şi-atunei simţind năvala de lumină Ce-a isvorât cetind acest sonet ?e-o ramură ’nflorită din grădină.
Ca Cyrano, o caldă sărutare Iţi va trimete tristul tău poet —Ştergând prin ea.,, eterna depărtare!
B r a ş o v 1910.
Alfred Moşoiu.
0 catastrofă cerească.Omenirea s’a speriat acum cât-va
timp de un pericol închipuit; credea, că ţa privind un viitor prea îndepărtat
foarte interesant, care acum, după ce cetitorii s’au liniştit cu totul în ce priveşte pericolul cometei Haliey, îl vor ceti cu pjă- cere, pericolul cu caro Lowell ne amenin-
trecerea pământului prin coada unei comete va aduce sfârşitul lamei. Cometa a trecut şi pământul cu omenirea iui a rămas ca şi în trecut, după cum prevăzu- seră astronomii şi în ciuda celor cari voiau să discrediteze cea mai sublimă dintre ştiinţe. Catastrofele cereşti însă nu sunt neprobabile, ele sunt chiar o verigă din lanţul neîntrerupt al marilor fenomene cosmice.
Omenirea a asistat în mai multe rânduri la mari catastrofe cereşti, ce din j fericire aveau loc la depărtări enorme, j totul manifestându-se pentru noi sub forma unei splendide stele noi, care durează de obicei un timp relativ scur:, pentru a dispare apoi pentru tot-deauna.
Lunile trecute a apărut o nouă scriere a unui astronom de seamă, a lui Lowell, astronomul american, cel care apără părerea, că Marte e o planetă locuită şi ca locuitorii ei se luptă cu iip-a extremă de apă, construind canaluri, pe unde apa ce rezultă din topirea zăpezilor dela cei doi poli, se revarsă asupra întregei planete, fructificând solul.
Noua scriere a iui Lowell e întitulată The Evolution of Worlds. (Evoluţiu-
Iată în rezumat acest capitol:Stelele ce împodobesc bolta cerească
sunt sori imenşi, în mare parte sori mult mai mari decât soarele nostru, dar nu va fi nici odată peiicol să ne întâlnim cu vre-unul dintre ei, deşi iuţeiele lor sunt considerabiie, de oare-ce sunt la depărtări prea mari, neînchipuite. Ca să constaţi mişcarea reală a unei stele pe cer îţi trebuiesc observaţii foarte delicate. In câteva mii de ani, abia dacă se mişcă o stea pe cer, pe o distanţă cât diametrul Lunei.
In spaţiu există însă şi corpuri întunecate, sori ce şi-au pierdut lumina şi pe cari prin urmare nu putem să le observăm, decât atunci, când apropiindu-se prea mult de noi, ar ti luminate de soare, ară- tându-ni-se ca puncte cereşti.
Putem să facem socoteli foarte apropiate cu privire la mersul spre soare al unui asemenea corp ceresc şi putem să prevedem fenomenele ce ar avea loc în mod succesiv.
Corpul cel străin ar fi văzut mai curând, s au mai târziu, după cum ar avea ] o massa mai mare, sau mai mică. Să ne j închipuim, că acest corp ar avea massa j
nea lumilor) şi am găsit în ea un capitol 1 soarelui nostru, care după cum se şţie e
de 324.000 de ori mai mare decât aceia a pământului. De oare-ce acel corp ar fi întunecat, urmează, că ar fi şi solid şi prin urmare, ar avea o densitate mult mai mare decât a soarelui care după cum se ştie e aproape cu totul gazos. Diametrul corpului în chestiune ar fi de peste 420.000 kilometrii.
Strălucirea lui pe cer ar depinde de distanţa la care s’ar afla şi de puterea cu care ar reflecta lumina ce ar primi-o dela soarele nostru. Sporirea strălucirei lums- oei lui ar fi, bine înţeles, cu atât mai măre, cu cât s’ar apropia de soarele nostru şi prin urmare şi de pământ. La început va apare ca o steluţă, care nu ar putea fi văzută decât cu cele mai mari lunete din lume şi având o lumină atât de mică nu ar fi descoperită numai decât, afară numai dacă vre-un astronom nu ar fotografia acea parte a cerului. In acest caz, corpul cel vagabond ar fi găsit mai repede, căci pe placa fotografică ar lăsa un fel de linie, din cauza mişcărei iui pe bolta cerească, mişcare ce nu se poate observa Ja stele, decât în mii de ani, după cum am spus mai sus.
Stelele ce le vedem cu ochii liberi sunt împărţite în şease mărimi, cele de mărimea întâiu fiind cele mal strălucitoare, cele de mărimea a şeasea fiind cele mai mici pe cari le pot observa och’i iwştri. Cu un binoclu obişnuit vezi stei* le p uia la mărimea a şeaptea, cu u b nodu cu
Pagina 2. Nr. 164—1910G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I
La rezolvarea chestiuneinaţionalităţilor din Ungaria.
Dela un participant la tratările de pace maghiaro-române.
Sub titlul de mai sus ziarul „Sieb. D. Tageblatt“ publică în nrul de eri ua prim-articol, pe care redacţia îl însoţeşte cu următoarea notă explicativă:
»Expunerile de mai sus ale unui prietin ai ziarului nostru, care a luat parte în stadiile prime la consfătuirile în jurul împăcării între bărbaţii de stat maghiari şi conducătorii români, vor fi urmărite desigur ş< de cetitorii noştri cu mare interes, pentru care motiv le şi publicăm în toată întregimea lor, deşi nu putem să împărtăşim în toate privinţele optimismul scriitorului articolului«.
Este în tot cazul caracteristic pentru acţiunea de împăcare faptul, că la consfătuirile, cari au urmat în Pesta, a luat parte şi un conducător al Saşilor, căci autorul articolului este fără îndoială unul dintre deputaţii saşi, dacă nu chiar însuşi fostul director ai ziarului „Sieb. D. TagebJatt/'
Iată în traducere acest articol, care va fi cetit de sigur şi în cercurile româneşti cu un deosebit interes:
»A produs de sigur mirare generală, că guvernul imediat după alegerile parlamentare, în care deodată cu toate partidele radicale maghiare s’a prăbuşit şi partidul naţionalităţilor condus de elementele extreme naţionale, — a lansat prin conducătorul partidului astăzi atotputernic guvernamental un apel cătră Români, ca prin cei mai buni fii ai poporului lor să prezinte guvernului dorinţele lor, pentru ca să se caute şi afle o înţelegere, deoarece rezolvirea acestei chestiuni constitue o cestiune de existenţă pentru stat. Motivarea aceasta arată marea importanţă, care se dă acestei acţiuni, şi cel ce urmăreşte cu atenţiune desvoltarea pe continent, va consimţi, că apelul s’a făcut la timp şi că e motivat.
Anul trecut părea iminentă lupta decisivă între germanism şi slavism şi am avut îndeajuns prilejul să putem observa gruparea factorilor de putere competenţi pe continent. Germanii pot să conteze în lupta aceasta — care mai poate fi amânată însă nu poate fi evitată pe timp mai îndelungat — pe lângă elementul german extern numai la ajutorul puternic al ma- ghiarimei şi al românimei, pentru cari germanismul este condiţia fundamentală şi unica posibilitate în vederea susţinerii independenţei lor ca state şi a particularităţilor lor etnice.
De aici urmează, că imperiul german trebue să aibă un interes eminent, ca ma- ghiarimea şi românimea să se întărească şi astfel să se consolideze rapoartele interioare ale Ungariei şi României. Astfel sunt marcate totodată şi directivele fundamentale pentru consolidarea statului ungar; ele trebue să creeze posibilitatea, ca cele 8 milioane de Maghiari să formeze împreună cu cele 3 milioane de Germani şi cele 3 milioane de Români un singur
bloc armonic, spre care să se îndrepte toate simpatiile celor 10 milioane Români din regat şi celor 80 milioane germani din imperiul german, prin care fapt îi se asigură acestui bloc o poziţie dătătoare de ton în monarhia dublă.
Deoarece Z3ce în afară de sfera de putere a Ungariei, ca ea să producă schimbări în si- tuaţiunea dată externă, Ungaria trebue să-şi întocmească astfel rapoartele ei interioare, ca elementele blocului amintit să conlucre în armonie, cu dragoste şi simpatie, în mod egal şi din toate puterile lor pentru întărirea şi înflorirea statului ungar. A- ceastă ţintă înaltă nu e greu de ajuns, dacă ne punem pe punctul de vedere al lui Deak şi Eötvös: nedivizibilitatea ţărilor coroanei Sf. Ştefan şi unitatea naţiunei politice ungare, însă aer şi spaţiu pentru nizuinţele culturale şi de limbă a a- celor elemente întregitoare ale naţiunei unitare, a căror limbă maternă nu e cea maghiară şi cărora, de sine înţeles, limba lor, cultura lor şi naţionalitatea lor le e întocmai atât de preţioasă şi scumpa, precum este Maghiarilor naţionalitatea lor.
Fiindcă potopul slavic ameninţă de-o potrivă pe Maghiari şi pe Români, este o urmare naturală apropierea mai strânsă între aceste două popoare. Şi fiindcă ambele unite, sunt silite a căuta sprijin la Germani, frecarea şi discordia între aceste trei popoare aipi în Ungaria, este o apariţie nenaturală, fiindcă o apropiere mai intimă între toate aceste trei elemente este o condiţie de existenţă a lor. Terenul de frecare nu trebue lăsat să fie lărgit prin elementele şoviniste şi extrem naţionale, ci e de dorit, ca în fiecare tabără să iasă la iveală elementul cuminte şi să marcheze direcţia, ce duce la pace.
Dacă nu ne inşaiă semnele, să pare? că cu schimbarea, ce s’a făcut în conducerea afacerilor statului, va intra o schimbare în spre bine şi în chestiunea de naţionalitate. Şi ar fi de dorit, ca toţi cei chemaţi sa facă tot posibilul, spre a se putea rezolvi aceasta chestiune, spre mulţumirea posibilă a tuturora.
Ce se ţine de poziţia noastră, eu cred, că noi trebue să sprijinim din toate puterile nizuinţele guvernului de a ajuDge la o înţelegere cu Românii, căci această înţelegere ne aduce atât nouă, cât şi Germanilor din Bănat, toate concesiile pe terenul limbei şi culturei, ce vor trebui să se dea Românilor şi promovează contactul nostru cu Germanii din Bănat. Poziţia noastră, ca Germani în Ungaria, s’ar întări, şi în solidaritate cu Românii, ara'deveni un factor respectabil. Disensiunile dintre Români şi Maghiari nu dăinuiesc pe contul nostru, alianţa între Maghiari şi Români se face nu contra ci pentru Germani şi ar fi lucru greşit şi în privinţa tactică, daca ea ar fi îndreptată contra Germanilor din Ungaria.
îm p ă c a r e a cu M a g h ia rii.— Voci de presă. —
Din părerile ziarelor asupra chestiunii de împăcare dintre Români şi Maghiari, mai dăm azi următoarele:
„A d e v ă ru l“ .
»Adevărul« scrie astfel:
Tot mai număroase devin simptome- le, că într’adevăr guvernul ungar caută o înţelegere cu Românii.
Lucrul este în tot cazul mai natural decât gâlceava pe care au căutat-o până acum toate guvernele maghiare Românilor, persecutându-i, caiomniindu-i şi înde- părtându-i sistematic dela viaţa publică. Dară dacă e cii putinţă acest lucru, iată ce nu ne vine a crede.
De alt-fel cea mai mare parte a presei maghiare şi cei mai mulţi politici ani maghiari socotesc chestia naţionalităţilor ca fiind foarte necesară pentru dânşii, ba trăiesc chiar şi politiceşte, din exploatarea pretinsei primejdii a naţionalităţilor.
Guvernul maghiar are deci în această causă o mare piedecă pentru acţiunea sa de împăcare, chiar dacă cum-va, ceea- ce nu se poate încă şti, intenţiunile sale sunt drepte şi curate.
Dar nici guvernul d-lui Khuen He- dervary nu se poate emancipa de prejudecăţile trecutului şi apoi el şi-a închis calea spre încrederea Românilor.
înainte de ultimele alegeri, guvernul a tratat cu partidul naţional. Acesta s’a arătat dispus a reflecta asupra intenţiu- nilor guvernului. Dar guvernul a pornit crâncena luptă contra partidului naţional şi se ştie prin ce mijloace a ştiut să-l reducă în parlament.
Aci însă guvernul maghiar a greşit socoteala. învins în alegeri, partidul naţional român a pierdut cele mai multe din mandatele sale în Cameră, — dar a câştigat şi mai mult încrederea Românilor, devenind adevăratul lor reprezentant. Aşa, că d-1 Teodor Mihaly a putut declara cu drept cuvânt, că dacă guvernul maghiar vrea în mod serios o înţelegere cu Românii, nu are decât un loc competent căruia trebue să se adreseze pentru a trata, şi acest loc competent e partidul naţional.
Mitropolitul Meţianu, ca fruntaş român poate trata cu guvernul, dar numai în calitate de particular. Nici declaraţiu- nile sale, nici angajamentele ce eventual ar lua, nu angajează pe Români. Câtă vreme deci guvernul Hedervary va umbla pe căi piezişe, o înţelegere sinceră nu se va putea face.
Tratativele despre cari se relatează deci acum, nu pot fi luate în serios şi nu pot duce ia nici un rezultat hotărîtor. In ziua numai când vom auzi, tă guvernul maghiar tratează cu reprezentanţii autorizaţi ai partidului naţional român, — a- tunci — abia se va putea vorbi de posibilitatea unei înţelegeri.
Ceea-ce ni-se pare însă sigur, este că partidul naţional nu respinge în principiu o înţelegere, ci o crede posibilă în anume condiţiuni. Facem această simplă constatare, lără a angaja pe cine-va, de
prizmă, ca acelea pe cari le au ofiţerii noştri, poţi să vezi stelele până la mărimea 8. Stelele de mărimile 9, 10, 11 etc. se pot observa numai cu ajutorul lunetelor şi placa fotografică înregistrează stele de mărimea 17, cum era cometa Halley, când a fost văzută pentru prima oară în Septembrie 1909.
Corpul nou ce s’ar apropia de soare şi-l închipueşte Lowell, când e văzut ca o stea de mărimea 11, — adecă la o depărtare de cinci ori mai mare decât depărtarea lui Neptun de soare. Neptun, care e cea mai depărtată dintre planetele soarelui nostru, e la 4478 milioane kilometrii de stăpânul său.
Astronomii însă ar şti cu mult timp mai înainte, că un imens corp străin, întunecat se apropie de sistemul nostru, căci acel corp ar influinţa mult asupra primei planete de care se apropie. Influenţa lui ar fi destul de puternică, încât să deranjeze planeta aceasta din drumul ei, deranjări, ce ar fi observate numai decât de astronomii de pe pământ, după cum probabil vor fi observate si de astronomii de pe planeta Marte, dacă în adevăr acea planetă e locuită, după cum cred Lowell, FJammarion şi alţii.
Cum marele astronom Leverrier a găsit pe cer planeta Neptun prin calcul, studiind deranjările pe cari le suferea planeta Uranus în drumul ei în jurul soare
lui, tot aşa acel corp imens venetic ar fi descoperit, studiindu-se deranjările, co ei le-ar produce asupra planetei Neptun, — căci toate planetele cereşti influinţează unele asupra altora la depărtări colosale.
Neptun, prima santinelă a sistemului nostru solar, va da deci alarma că se a- propie corpul cel necunoscut. Uranus va face apoi şi el acelaş lucru, alarma va fi generală, duşmanul va fi găsit şi observat. Dar cine va putea să-i împiedece mersul lui din ce în ce mai grăbit spre soare? Nici o putere din univers. Soarele nostru ii va atrage după cum lumina lămpei a- trage un nenorocit fluture de noapte.
De când va fi văzut cu luneta şi pană ce va ajunge să fie văzut cu ochii liberi, de toată lumea, vor trece două-zeci şi şapte de ani. In urmă, ei se va apropia din ce în ce mai repede. Omenirea în acel timp va fi aflat de sinistrul eveniment prevestit de calculul astronomic. Nu armai fi vorba de coada nepericuloasă a unei biete comete, ci de întâlnirea cu un corp imens, solid ca şi pământul, un corp cu o masă de vre-o 34 ori mai mare decât massa planetei noastre.
Trei ani în urmă ar ajunge să aibă strălucirea unei stele de mărimea întâi, peste alţi doi ani şi trei luni, când ar a- junge la distanţa planetei Jupiter ar fi mult mai mare in strălucire decât strălucitoarea planetă Venus (Luceafărul), când acesta are cea mai mare strălucire a ei.
In timpul acesta nu numai celelalte planete, dar chiar şi pământul nostru ar suferi turburâri mari, necunoscute până atunci, anotimpurile s-ar schimba, anul ar fi mai lung decât e acum. Dela distanţa ia care se află Jupiter, corpul cei necunoscut ar ajunge în apropierea planetei noastre peste o sută patruzeci şi cinci de zile.
Dacă ar veni din spre punctul ceresc spre care se îndreaptă soarele, vagabondul nu s-ar ciocni nici cu planetele Neptun, Uranus, Saturn, Iupifcer şi Marte, nici cu Pământul, din cauze cari nu pot fi esplicate în mod mai popular. Efectele ce se vor resimţi însă din cauza apropierei prea mari a giganticului soare stins vor fi foarte mari. Numai ziua şi noaptea vor rămânea aceleaşi.
In loc să ne urmăm însă drumul împrejurul soarelui, am asculta cu totul sau numai în parte şi de corpul cel străin. Timp de nouăsprezece zile ar dura starea aceasta de haos, când totul ar fi schimbat, până când ia sfârşitul zilei a nouăsprezecea ar avea loc catastrofa, atunci omenirea nu ar mai putea să ştie nimic din ceia ce s-ar mai întâmpla.,.
Victor Anestin.
oare-ce credem, că cea mai mare rezervă ni-se impune, în aceste momente delicate pentru politica fraţilor de peste munţi.
« B rm iik » .
Ziarul fostului deputat naţionalist sârb D. Polyt: «Branik» este de părere că tratările, ce s’au urmat, nu vor avea nici un rezultat. Tratările aceste dovedesc dealtfel, că bărbaţii de stat maghiari nu cunosc îndeajuns cestiunea naţionalităţilor din Ungaria, căci ei greşesc, dacă cred ca au rezolvit cestiunea naţionalităţilor dacă proced la o înţelegere cu Românii. Trebue să constatam din nou, zice «Banik», că naţionalităţile n’au avut nici când dorinţe de neîndeplinit şi chiar separatistice, rari ii se puneau cu atâta plăcere îa cârcă. In schimb însă ele au pretins si pretind esecutarea minuţioasă a legei despre naţionalităţi, atât Român i cât şi Sârbii. Prin urmare cestiunea naţionalităţilor nu se poate rezolvi astfel şi prin nici un fel de tratări, decât numai dacă naţionalităţile vor obţinea drepturile limbei lor materne în toate ramurile vieţii publice, în şcoală, la judecătorii şi în administraţia. Fiecare alta încercare de rezolvi re şi prin urmare şi o înţelegere cu Românii, va rămânea fără rezultat. ŞTlftL
— 28 Iulie v.
Un internat pentru elevii meseriaşi români din Cernăuţi. Din Cernăuţi ni se scrie: Duminecă a avut loc aici punerea petrei fundamentale a unui internat pentru elevii meseriaşi români din Cernăuţi, înfiinţat de societatea mfseriaşilor români bucovineni, care stă sub presidenţa d-lui Dimitrie Bucevschi, proprietar de tipografie. Un asemenea internat a fost una din necesităţile imperioase pentru înjghebarea unei sănătoase clase de mijloc româneşti, căci cel puţin pe timpul uceniciei viitorii comercianţi şi meseriaşi români vor fi scutiţi de grijile zilei de mâine, acordându- ii-se găzduire şi hrană. Dieta bucovineană a acordat societăţei o subvenţiuneîn sumă de 13.000 cor. ca fond pentru clădirea internatului, iar prin liste de subscripţie s’au mai adunat câteva sute de coroane. Serbarea a fost introdusă de un discurs de malţărnită adresat de d-nul Bucevschi tuturor acelora, cari au contribuit la înfiinţarea internatului. Serviciul divin a fost oficiat de consilierul consistorial D. car de Bejan cu mare asistenţă, după care s’a dat citire unui document, care a fost iscălit de cei prezenţi. Cu ocazia punerei pietrei fundamentale, d-1 Teofil Nedelco a donat societăţei un legat de 1000 cor., cu scopul ca procentele acestei sume realizate în decurs de 4 ani, cât durează studiul de ucenicie, sa fie date celui mai harnic elev, ca ajutor pentru a se putea perfecţiona in branşa sa.
Din RăşnOV ni-se scrie: Duminecă în 25 1. c. locuitorul din comună 1. Stănilă sen. carele era cei mai bun vânător şi călăuza sigură a escursioniştiior pe munţii Buceci, suindu-se pe locuri prăpăstioase din Buceci spre a culege flori »Edel-veis« ce cresc pe cele mai periculoase iocuri, a fost cuprins de o ceaţă, în care timp a scăpat pe stânci la vale distanţă de peste 100 m. aşa că Bs-au sdrobit capul şi oasele. Un nepot al său, cu carele plecase dela casa din munte, unde era îngrijitor cu fiii săi, văzând că moşul său, na mai se reîntoarce la locul unde-1 aştepta cu florile, s-a dus Ia casă şi înştiinţând pe tatăl său, l-au găsit pe îndrăsneţul bătrân mort. Avea la 70 ani. Dumnezeu să-l odihnească ! — G-n.
Logodnă. D-I Fritz Albrich, comisar de poliţie în Braşov, s-a logodit cu gentila d-şoară Mina Petrovitsch din Feldioară. Felicitările noastre simpaticilor logodnici.
Un conflict de graniţă între România Şi Ungaria. Dintr’un articol mai lung scris de d-1 Russu Abrudeanu în »Adevărul« din Bucureşti reţinem următoarele :
Cu ocazia verificărei punctelor de pe linia de fruntarie dintre România şi Austro- Ungaria de către comisiunea mxtă nstii-
Nr. 164—1910 G A Z E T A »s» » M I L Y AN I EI, Pag. 3.
tuită de guvernele din Bucureşti şi Budapesta — lucrare care se face regulat din 10 în 10 ani şi care de astă-dată a început din primăvară şi va continua toată vara până târziu în toamnă. — mai mulţi proprietari români moşnegi din judeţul llîcea au depus înaintea numitei comisi- uni mai multe plângeri însoţite de memorii în contra modului arbitrar al fixărei graniţei despărţitoare dintre România şi Ungaria, mai ales dela punctul numit Piatra Albă şi până la punctul Curmătura Ţigan- ceî, susţinând că între aceste două puncte linia de hotar cea veche recunoscută şi respectată până în anul 1888, a fost schimbată în chip izbitor şi dăunător întegrită- ţei statului român. Rezultatul acestei filări greşite a liniei de graniţă a fost că o vastă întindere de pământ păduros, cuprinzând 23 de munţi, s’a rupt din terito- rul României şi s’a alipit la teritorul Aus- tro-Ungar, absolut fără nici un motiv sau bază de drept. Profitându-se de tragerea greşită a acestei linii, Universitatea săsească din Sibiiu şi-a însuşit fără nici un titlu şi cu dela sine putere dreptul de proprietate asupra acestor munţi, şi înşelând buna credinţă a autorităţilor administrative austro-ungare, a început chiar exploatarea pădurilor de pe aceşti bogaţi aunţi, nesocotind în mod flagrant privilegiile şi imunităţiile proprietarilor români, garantate prin convenţia încheiată la 1888 intre guvernele Austro-Ungar şi Român, convenţie sancţionată şi promulgată prin Monitorul Oficial Nr. 9 din 10 Aprilie 1888*
Tinerimea Română din Rodna-vecheşi jur în vită la producţiunea teatrală, muzicală urmată de joc, ce o aranjazâ în sala şcoalei gr. cat. conf. din loc Duminecă, în 14 August st. n. 1910 cu ocaziunea adunării generale a despărţământului Năsăud al »Astrei«. Venitul curat este destinat pentru noua biserică română gr. cat. ce se va clădi în Rodna-veche.
Programa: 1. Bagă doamne luna’n nori, cor. mixt de T. Popovici. 2. Cântec de leagăn, de S. Neruda, esecutat la vioară de d-i Dariu Pop şi acompaniat la pian de d-1 Ionel Borgovan. 3. Nu-i dreptate, ie d-i G. Dima, cor mixt. 4. Melodii româneşti, cântate de d-şoara Valeria Greavu
acompaniate la pian de d-l Ionel Bor- ijovân. 5. Pe al nostru steag, de Ciprian /torumbescu, cor mixt. 6. Chir Zuliardi comedie în 1 act de V. Alexandri.$
s’a grăbit să afirme şi să documenteze ş i ! nu fură consideraţi de celibi, ci pur
Un ofiţer englez îndrăzneţ. - - Locotenentul Aliau Sutter dintr-uu regiment de artilerie din Tymomouth a fost trimes înaintea unui consiliu de războiu pentru că a publicat o scriere întitulată »Sistemul armatei, sau cum se poate risipi 30 milioane lire anual, în timp de pace«. In lucrarea sa autorul critică profund armata engleză şi pune într-o situaţie ridicolă pe mai mulţi ofiţeri superiori. El spune între altele, textual:
»In armata britanică războiul este socotit ca o plăcută întrerupere a serioa-
ocupaţii care este tenysul. Noi n-avem oameni serioşi în armată, deşi războiul cu Burii ar fi trebuit să ne înveţe ^minte. Dacă n-am dreptate, spune autorul, duce- f-mă înaintea justiţiei«.
AviS. In farmacia din Sălişte (Szelis- I corn. Sibiiu află imediat aplicare la
i(ostul de practicant un tânăr absolvent ie 6 -8 cl. gimnasiale. Reflectanţii la acest
; să se adreseze farmacistului Victor Pop în Sălişte.
AviS. Se caută agenţi şi voiajori remuneraţi cu provisiune mare pentru vân- zarea de Jaluzii de ferestrii dela firma Sitnon Schillinger et Co. fabrică de jaluzii
ferestrii, Budapesta, Grof Zichy Jeno nteza 16, unde au a se adresa ofertele şi iomandele.
D e sp re c e lib a t.
t
la artic. Dr. Felix din N r. 150 tGaz. Trans.« cu acest titlu. — Conţi-
tarea chestiei despre » Rezolvarea unui «fi practic din sfera dreptului bisericesc*.)
După aceste întreb de nou : Care e considerat de celib în biserica ră-
iteană:unul carele pa văduv s’a hiroto- ât, dacă un benef. ecţesiastic d. e. ar pre-
, ca beneficiul să; fie celib, şi numai ip îndreptăţit la beneficiu.
Dr. Felix în nr. 150 al Gaz. Trans., despre care scriu. Dopa purcederea naturală şi logică a minţii omeneşti chestia ar fi finită cu aceasta. Arătând eu în I hipoteză, ce trebue ţinut de adevărat — iar în a 2-a declarând însuşi Dr. Felix, că respectivul preot văduv nu e celib, aşa dară nici îndreptăţit la beneficiu.
Insă beleaua je aceea, că beneficiul e în biserica răsăriteană şi după Dr. Felix dar benefiiciatul celib preţios de beneficiu e adus de d-l Dr. Felix diu biserica apuseană cu toată disciplina, drepturile, ce le are acolo. Iată intenţiunea aceea ascunsă ori mai bine apucătura canonico-pozitivă- istorică a d-lui Dr. Felix de a rezolva cazul.
Dânsul înainte de a începe a scrie a fost convins, că acest preot văduv e celib, însă cum? In biserica orientală de fapt, ba şi după drept dânsul constatează, că nu pot fi preoţi de mir celibi, iar la beneficiu se recere preot mirean (precum se vede) celib ; cui să dee deci beneficiul la noi dacă nu-i persoană, cui să 11 poată da? Ca să iasă din încurcătură recurge la bis. apusană şi ea de acolo un preot de mir celib, şi încă pe unul ca văduv hirotonit. Şi apoi zice: acesta e celib la ei acasă, eu l’am adus aicea unde nu-s preoţi mireni celibi, aşa şi aicea trebue să fie celib. Dreptu-i că dânsul, ca să dee lucrului un colorit mai istoric face ca Unirea se împrumute acest preot din apus.
Cum a ajuns Dr. Felix la ideea a- ceasta, o arată în articolul său, cu mai multe erori anticanonice, şi contrare adevărului istoric. El susţine anume, că celibatul acela larg, ce e azi în vigoare în biserica latină, l-au primit pe timpul unirii dela latini şi bisericile unite „pentru praxa sa« dupăce în decursul vremilor în bisericile orientale neunite praxa celibatului sa restrinsese cu totul la călugărie, iar pentru preoţii de mir conceptul preoţiei ajunsese nedespărţit de al căsătoriei, ceeace susţin mulţi a fi chiar iuridice indisolubil (A. Şaguna, Dreptul canonic pp. 68-9 şi 143.
Ca în biserica răsăriteană neunită în- tr’adevăr se introduce praxa, ca toţi preoţii de m ir să fie neînsuraţi e fapt istoric, recunoscut de toţi şi nici eu nu l-am negat, — că apoi praxa asta ar fi şi iu ri- dică, adecă conform canoanelor bis. răsăritene; cari ar porunci, ca preoţii să fie numai însuraţi, cum înclină a afirma şi Dr. Felix, e fals, chiar cu rizicul, că fals a interpelat canoanele şi A. Şaguna pe care îl citează Dr. Felix.
Asta o spune Funk în istoria sa bis. Teodorian în opul său »canoanele bisericii orientale« şi fie care, care are un strop de sâmţ de dinstincţiune şi ştie face deosebire într’o lege permisivă şi xma precep- tivă. Iar dacă careva praxă în bis. răsăriteană e anticanonică, pentru noi, cei uniţi, e o buruiană, şi a te provoca la ea ca unit, însemnează a fi interesat în cauză şi nu a cerca adevărul.
De altcum chiar dacă în decursul vremilor în biserica răsăriteană încetară de a mai sluji la altare preoţi mireni celibi, reducându-se ei in şirurile călugărilor, şi chiar dacă praxa asta generală fu considerată de o lege obligăioare în bis. aceasta (deşi pe nedreptul), cum voieşte Şaguna, ea n’are de-a face nimic cu cazul nostru şi a fost timp risipit a se provoca la dânsa. Căci ea se referea p u r şi simplu la preoţii mireni neînsuraţi, dar nu Ja văduvii, cari doreau a se hirotonii. Nu eu o zic asta dela mine. Şaguna o spune tot în o- pul citat de Dr. Felix în §. 126 »Despre Logodne.« Şi cei logodiţi într’acest chip (necăsătoriţi formal) de va muri logodnica lor, cei ce vor a se face preoţi (desigur mireni) nu pot lua alta muiere, ca se socotesc ca de a doua oară însuraţi. Şi de vor lua nu se fac preoţi. Adecă în biserica orientală la ortodoxi înainte şi după unire şi la noi se aminteau la orduri văduvi laici. Carele e chiar cazul nostru.
simplu, de preoţi. ?1 j Sofia* 10 August. Guvernul Englez e hotărât să intervină cu multă
După toate aceste, ia ce atâta pro- energje în chestia macedoneană. Se vocare la biserica apusană pentru rezolva- , ..rea cazului nostru? Bine, eu aş mai înţă- va face 0 Propunere puterilor m sen- lege provocarea aceasta dacă în dubiul I zul de a institui o cercetare temeinică.propus la început de Delaschit ar fi vorbă despre un preot mirean necăsătorit, despre acesta s’ar mai putea zice, că e o plantă nouă apusană adusă la noi de unire, dar ca să împrumuţi dela apuseni şi un preot mirean hirotonit ca văduv, când îi aveam acasă, numai ca să poţi zice despre el, că e celib, e un gheşeft istoric, «est labor improbus», «est multiplicare entia sine necessitate», e preocupaţiune formală.
Din cele espuse până acuma se pot trage mai multe concluziuni.
1. E fals, că în biserica apusană dela început a ezistat conceptul celibatului, carele acuma e în vigoare în aceea biserică. E adevărat însă, că acela dătează după drept dela a. 1074 încoace, de fapt şi de mai târziu.
2. E fals deci a esplica canoanele de- demult ale bisericei apusene, adecă legea celibatului de acum — ori a o documenta pe aceasta cu canoanele vremilor anterioare. Căci celibatul larg, cum e astăzi a emanat din voinţa proprie a popilor dela Greg. VII. încoace.
3. E fals, că în biserica răsăriteană celibatul preoţilor de mir, s’a adus din apus cu unirea, căci dacă acela nu s’a practicat nu însemnează că s’a şters; iar dacă după unire a început a se practica, nu însemnează, că s’a adus din apus, ci că s’a început a cinsti şi observa vechea disciplină canonică a bis. răsăritene în privinţa asta, care ezista şi pe timpul lui Fotie (vezi Teodorian). Iară anonimul diu Blaj în apologia sa: «Cestiuni din dreptul şi istoria bisericii româneşti unite din incidentul invectivelor «Gazetei Transilvaniei» şi a D-nului Denşusan asupra Metrop. Van- cea şi a bis. unite». (Cum s’au schimbat vremile, atunci «Gaz. Trans.» atăca uniţii, azi uniţii dispută în «Gaz. Trans.») Că meritul cel mare al unirii fu verificarea disclipinei vechi a bis. apusene — negli- gate, târâtă de praxă în direcţiuni anticanonice, etc. dar nu fu o eonvenţiune comercială pentru importaţiuni canonice disciplinare, rituale etc.
4. E fals mai încolo, că praxa aceasta de a opri dela hirotonire pe cei neînsuraţi a bis. or. ar fi canonică, asta o zice— Teodorian : «în canoanele bis. orientale». Horváth. M. în Unió. E greşit prin urmare a se provoca la ea. Eu am făcut-o, ca să arăt absurditatea şi contradicţia, la care se ajunge în cazul nostru povocându-se cineva la ea, ca cu legile disciplinare a acelei se rezolveze cazuri cari numai după disciplina orientală trebue rezolvate.
5. E fals, că în biserica orientală ar fi încetat vr’odată hirotonirea văduvilor laici — şi că aceştia ar fi fost consideraţi vr’odată în ea de celibi. (Vezi Şaguna citatul de mai sus.)
San-Sebastian 10 Aug. Cercurile catolice din Navara, Biscaia, A lava şi Guipuzcoa au hotărât se continue propaganda în întreaga Spanie înfiinţând cluburi pentru apărarea catolicismului. Un consiliu general a fost ales spre a organiza o manifestaţie măreaţă in întreaga Spania.
Londra, IO August. „Times“ a- nunţă din New-York greva lucrătorilor dela industria migdalelor. 70.000 persoane sunt. în grevă. Aceasta este cea mai mare grevă care s’a produs la New-York, ţinând seama că-i vorba de o singură specialitate de muncitori. La New-York se mai află în grevă 21,000 croitori, se aşteaptă ca la numărul acestora să se adauge încă 15,000. La rafinăriile de zahăr sunt 2000 grevişti.
. Sofia, 10 August. Eri noapte s’a produs o groaznică explozie la cazarma batalionului de geniu din localitate. Batalionul avea să sărbătorească astăzi pe sf. Pantelimon şi în acest scop se făcuseră pregătiri de tocuri de artifiicii, şi între altele, a urnii fulminant cu mari efecte de colori. Acest fulminant a făcut explozie la oarele 11 noaptea cu o detunătură înspăimântătoare.
Corpurile a 9 soldaţi au fost făcute bucăţi; alţi 6 soldaţi sânt grav răniţi. Locotenentului comandant al batalionului i s’a rupt un braţ şi are un ochiu pierdut. Ministrul de război şi alte persoane oficiale au venit îndată la locul catastrofei.
Diverse.
Suntem deci în bis. răsăriteană, şi
Cum se esplică asta? Dr. Felix constatează, că aicea nu ezistau preoţi celibi de mir, ba după drept nici nu puteau ezista. Şi totuşi ezistau preoţi văduvi hirotoniţi. Şaguna, carele vrea să estirpeze preoţii mireni celibi, şi carele admite la preoţie pe cei văduvi — considera oare de celibi pe aceştia ori ba? E imposibil ca praxa unei biserici întregi atât de aversă celibatului preoţilor mireni — să-şi contrazică într’un mod atât de strigător la cer, dacă admiţând la hirotonire pe aceşti văduvi i-ar fi considerat de celibi precum ar dori Dr. Felix. «Ecce mors tua armis tuis.
Dacă prin urmare aceştia nici odată n’au încetat din ea atunci, de ce închide Dr. Felix ochiul privind la ei, ca să nu-i vadă şi aşa să-i facă aduşi din apus. Iar dacă aceştia la noi nici odată n’au putut fi şi n-au fost consideraţi de celibi, — de- ce introduce Dr. Felix praxa apusană în biserica răsăriteană în cazul acesta, numai ca să facă cu de*a sila ce'ib pe văduvul hirotonit, când noi avem pe a noastră strămoşască. Căci unirea s’a făcut numai în dogma cu biserica apusană, nu şi în rit în disclipină, datini etc. Ba în ale celibatului s’au făcut atunci pare-mi*se declara* ţiuni formale de o libertate absolută pentru noi.
Aşa dară teologul nostru nici pe pe baza argumentelor speculative, nici pe a celor pozitive-istorice nu-i celib, prin urmare nici îndreptăţit la beneficiul din chestie, din unica cauză, că a fost odată însurat.
Atâta am voit să dovedesc deocamdată.
Delalugone.
O comoară intr’un mormânt. Locuitorii orăşelului Laurel din Delaware (A- merica) se află în mare fierbere: Asbury Hammond, unul din cei mai săraci concetăţeni ai lor, care muncea ca un câine spre a-şi câştiga existenţa zilnică, a devenit dintr’odată om bogat. Pe când lucra, zilele trecute, la câmp, nimeri cu sapa de un mormânt lucrat ca un fel de boltă. Dând la o parte putreda zidărie, se retrase la început spăimântat, căci în faţa sa apăru un schelet. După ce-i trecu prima frică, observă la capul scheletului atârnând o pungă de piele, iar la picioare un sac.
In pungă găsi o grămadă de monezi spaniole şi americane, de aur şi argint, iar în sac de asemenea. Cea mai recentă monedă din grămada găsită cu data din a- nul 1821.
Ţăranul duse una din pungi ia o bancă şi obţinu pentru conţinutul ei 75.000 franci. După câte-va zile, când vându şi a doua, pe 60.000 franci, toată lumea aflase secretul şi din toate părţile năvăleau cunoscuţi şi vecini spre a vedea lugubra ascunzătoare a co moare i.
De atunci populaţia din Laurei nu mai are linişte; din zori până-n adâncul nopţii, vezi acolo bărbaţi şi femei săpând cu febrilitate prin ţarinile şi grădinile lor, doar-doar vor da de vre*o comoară.
Proprietar : Dr. Aurel Mureşiazra.Succesorii.
Redactor respons,: lo a n Spuderca.
Iată un alt argument istoric pozitiv de Dr. Felix, care nu dovedeşte nimic pentru dânsul ci tot contra dânsului.
Aşa dară în biserica resăriteană dela tDeficiul şi beneficatuil sunt în ea. Eu început până acum se admiteau la hiroto-
, că respectivul nu e celib, ceeace nire oameni văduvi, dar aceştia nici odată
ULTIME ŞT!\î*>
Agram, 10 August. Foaia oficială va publica mâne un rescript preaînalt, prin care dieta croată se va convoca pe ziua de 17 1. c. n. Iu aceasta şedinţă banul va comunica punctul său de vedere în conflictul, ce s’a ivit între el şi coaliţia croată, şi va da cetire rescriptului de disolvare. Alegerile pentru dietă se vor face la toamnă.
W ä llis ch h o f,
sanatoriu aranjat — după sistemul De Lahmann— cu toate întocmirile modeme ale therapiei fisicale şi dietetice; V2 oră depărtare dela Viena în regiune romantică şi sănătoasă. P o s t a şi t e l e g r a f : Ma - r i a*E n z e n s d o r f bei W ien.
Cu desluşiri şi prospecte stă la dis- posiţie direcţiunea şi medicul şef al stabilimentului :
Or. Marius Storza
Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 164.—1910.
B in fabrică pe fabrică.
âe costume bărbăteşti, pentru balon, strana şport şinouă de postav V i î l h e l m T e i m a n n . Depoesit că bogat asortim ent recomandă cu preţin îEm. si Cis. (Şirul florilor 2 . ) Telefon numărul 52
Mustre de stofe se trim it la cerere gratis şi franco.
„PO PO R U L“Institut de Oredit şi Economii, Societate
pe acţii în LUGOŞ*
C o n c u r s .
La institutîul de credit şi economii „ Poporul“ societate pe acţii în Lugoj, aiiă aplicare cu 1. Septemvrie a. c. un P r a c t ic a n t ; absolvent al şcoalei comerciale superioare.
Salar începător 800 coroane a-nual.
L u g o j, A u gu st 1910.Direcţiunea
1100. 1-3.
Pilule purgative zaharisiteale lu i
Philipp Neustem.(Pilule Elisabeth a lui Neustein.)
Sunt a Se pref-ra preparatelor si- niilare îü toată pr vinţa. Aceste pilule nu eobţm substanţe stricăcioase. Se foloseso cu cel mai mare efect la boale de pântece sunt uşor purgative, ourăţă sângele. Foarte folositoare şi ne vătămătoare la
= C e i is t ip a i i î , =oare este causa multor boale. Zaharisite le iau bucuros şi copii.
l i a t r im it e re a p re ţu lu i tle 2 co r. Î S b a n i se e sn e d e a z ă 1 Su l fra n c o .
Âtentiune!A se ieri de ,mi-taţii. Să se ceară Pilule purga ive ale lui Philipp Neustein. Veritabile numai când cutia este provăzută cu in truc- ţie şi cu marca protocoiatâ de scut. ci tipar roşu şi negru Sf. Leopoid şi subscrierea „Philipp Neustein,farmacie“. Invălitoareie scutite de tribunalul comercial sunt subsemnate cu f i r ma
noastră
Farmacia P h i l i p p M e n e t e i n la „Sf. Leopold“ , WIEN I Plankengasse 6.
Deposit în Braşov la farmaciile ; E Jeke- lius; F. Kelemen; ’ E. Kugler; V. Roth; V- Klein ; E. Neustädter ; F. stener.
TOPORJtşTESe poate comanda prin toate librăriile din ţeară, num’a 20 griţari cu midălii cu tot şi pântru tren 5 griţari. Also ! Acu ori nici-când! Ori ce mama Preisuli!
O A TTnP 0 calfă în prăvălia mea de Jr*. L băcănie care posede limba
română şi magyară. A se adresa la firma Pompeiu Botezau, comerciant, Nagysârmâs.
HEKTESI ÁRPÁDM á p o ln o k m o n o sto r .Comitatul Solnoc-Doboka.
Farmecul, Nobleţă şi Frnmseţea unei Doamne îl dă numai nn obraz frrmos, care se capătă folosind
Greoia Katinka“-Cremă pregătită de mine vindecă
cu siguranţă petele de ficat, Coşile, Pistrui de pe suprafaţa pielei, e liberă de orice metal strică?ios, nu conţine Kali-carbonat ca cremurile publicate cu multă reclamă şi aşa nu causează ermeatită. ci se lipeşte de suprafaţa Iduri şi în câteva momente se usucă pineşte pele -, umple faţa împruinu- nedâu-i o coloare fiină.
„Săpunul KatinkaE perfsct liber de materii strică-
cioasa cu un maximal conţinut de fiere, pregătit cu parfum piăcut de roze, nu irite? ză pielea feţei, ci o face de o curăţenie strălucitoare, mulţumită compoziţiei norocoasei
,Pudra Katinka“
B
Fiecare damă e datoare s§-~i cruţe şi apere pielea feţei! Ca efectul obţinut cu „CREMA KATINKA“ să poată fi păstrat, înainte de a merge la aer liber, binevoiţi a Vă pudra faţa cât de bine.
„PUDRA KATINKA“ e liberă de orice metal nu conţine colorile albi- toare stricăcioase ce să ailă în fiecare pudră, ci e compusă din materii inocente, din prat d» urez şi parfumată cu oleiuri de roze.
,Spirtul de păr Katinka1
Cu o mulţime de decis raţiuni mulţumitoare şi recunoştinţe pot adaveri, că după folosirea abia de o săptămână a „SPIRTULUI DE PĂR KATINKA“, căderea părului cauzată de orice morb ce slăbeşte rădăcinile perilor încetează cu desăvârşire.
După folosirea abia de câte-va zile a
„Crema Katinka pentru conservarea fineţeimănllor
erosiunile dispar şi pelea mâni'.or devine netedă şi moale
înainte de întrebuinţare crema, să se spele manile cu „săpunui Katinka“ şi apoi uscate a se unge cu un strat subţire de cremă.Preţul unui borcan de „Crema Katinka“
1 cor.„ „ bucăţi de săpun Katinka 80 f.„ „ cutii de pudră Katinka 1-20 c.„ „ flacon de spirt de per
Katinka 2 cor.„ „ „ d e cremă pentru
conservarea tinetei mánilor I cor
Se află în farmacia lui Hegyesy Árpád în Kâpolnok-Monoştor, comitatul Solnok-Doboka şi la Dr. Egger Leo şi Egger I Nádor, Budapesta VI. Váci kőrút 17.
C O L E Ş A & P A N AColoniale, Mentest, Viii, ipe Minerale, é Prap a im tort
BODEGA.— Str. Hirscher, No. 3
Plecarea şi sosirea trenărilor fli stat rai. m i . îi Bra&ouValabil din 1 Maiu st. n. 1910 şi până în 1 Oct. st. n. 1910.
Fiem-ea trenurilor din Brasov
JTIVY.
Bela Braşov ia Budapesta:Trenul mixt la ora 6 36 min. dimin. Tr. accel. (peste Ciusiu) la 6. 2*20 m. p. m. Trenul de pers. ia ora 7- ri min. s6ra. T a i ai la o^e’elOOSm. sera.Tr. aooei
1 ti J.r nu 1£t t <
p J. SC*Br şov
r 1- :t .
1
O i t Oi
e oe c i
e h Ol min. dim.? 3 fo « :Hu á 16 m. dim
i2 2 m . p. m.34 i ü . p, m.
iub 4< ‘ *
Sosirea trenurilor în Braşov:Oela Budapesta la Braşov:
X. Tren acc. p. Arad la orele *5T6 m. dim, II. Trenul de persone la ora 7*35 dim.ÎL Tr. accel. peste Cluşiu la 6.2T9 m. p. m<
IV . Trenul mixt la ora 8’56 min. sera. IV . Trenul aecel. la ora 1004 seara.
Dem Bucureseï ia Braşov:.ren. de pers. Ia óra 650 min. dimin,
a :n.i ma; îs r.re tmue 5 2b m
* (caic c. Iren aecei.
pană la lo Notara Braşov Ui 'm w w 1. Trenul mixt ia ora 9 2
II. Trenul mixt la ora 2 4.1 i. Tren mixt îa Ó2> 10T1
n. oimm."*)
a Bsrtoloiseiu)min a. m. min. p. m.
(numai deia Predeal).II. Trenul aooel. ia óra 2 0 min. p. m.
(Aro legătură cu Sibiiu şi Cluj).ILL Trenul pers., la óra 405 m. p. m. IV. Trenul mixt. la óra 9T8 min. sóra.
seara.'
DfSa gara Bartolomeiu la Făgăraş:L Tren de pers. la ora 4*34 m u. din:>m< IL Tren là ora 7L8 minute dîmineaţ-a. d l Tren la ora 107 minute p.
i Y. Trenul accel. la ora 10 41 min.I! (* pănă la 15 Noemvrie).| Dala £éra93ci Sa Braşov (gar. Bartoîoma'U.I I. Trenul mixt la óra 7*30 min. dim.! II. Trenai mixt la óra 1’20 min. p. m.! Hí. Tren mixt 1» óra 7-27 sóra.; Dela Făgăraş la gara BartolomaSu:I I. Tren la or» 704 min, dimineaţa, i II. iren la ora 9 58 mm. a. na,*
[are legătură pănă la Nagyszeben sos ö 59 seara), j HI* Tren la ora 12T2 min. s. m.IV.V
Tren Treu
ia ura 310 minute p, ia or r» 59 mumi e p.
p ă u a l a I e K .e i,e D a lo m .)
tsV IV . 1 ren T t t
ia
f*
ora 7'17 rmnute p. m.:' < 0 59 mit U seara* delà £< eketehaloin.)
Circulaţia trenurilor iocaie şi Motoarelor Braşov-Săceie.9 .... .. ~ = valabil dala î Maia 1910 — —
Din Br işov-piaţă pJeacă la : Noua. Darste. Kacsfalu, Turkos, User nat Satulung, Zajzon 7 02 *807 901 10-14 1T10 12 18 1-56 2*30 3-20 4-38 5-55 7-15 7-44 10-12.
&heorg Foith &, CieMagazin cu mărunţişuri şi flanelărie, en
gross şi en detail.
P E N T R U C O M B A T E R E A anemieilânârei, slăbiciunei generală, mis tuire grea, lipsă cţe apetit, nervoşitäte, friguri, este probat şi cu etóT im ii ie ruşinos China!
f c . “ BRAŞOV, Stradă PORŢI 24.Fabricaţie propii de ciorapi, jiletci pen-tru Dame iş bărbaţi hăinuţe de copii etc. j g to d a Caterinei N\l.din lână curata şi bumbac. Mare asorti- . ^men de albituri, tricot de lână şi bumbac | — cia r . fJ E K L lu h ) strada rortn , -
Ciorapii se repară bine şi ieftin, i Nr. 1083 (1— 52.)
