Anul VII, Nr. 385,23 - 29 iulie 2012Preţ: 0,99 RON

Restanțele mureșenilor la bănci au ajuns în 2012 la cel mai ridicat nivel din istorie, integrându-se tendințelor naționale. Leul este în cădere liberă. Dacă acum patru ani, un mureșean care avea o rată la bancă de 200 de euro, trebuia să scoată din salariul familiei 670 de lei, astăzi, același mureșean, trebuie să plătească o rată de 916 lei. Asta, în condițiile în care, în ultimii patru ani, în general, salariile nu s-au majorat, ba chiar au scăzut...

3

PunctulS@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Premiul Dumitru

Tinu2007

Sighi}oaraGroapă de milioane

8

Ludu} - IernutȘcoala Campionilor

9

ReghinPorți deschise la Castelul Teleki

10

T^rn@veniNoi cote la cişmele

11Absolvenți-șomeri și facultăți fără studenți

6

Publicaţie mureşeană premiată de Clubul Român de Presă

2012: Cele mai mari restanțe din istorie!

Cristina Vancea

La sfârșitul acestei săptă-mâni, duminică 29 iulie, se va desfășura referendumul pentru demiterea președintelui sus-pendat, Traian Băsescu. Față de alegerile locale, s-au mai înființat câte o secție de vot la Band, Bahnea, Valea Largă și Sovata, și s-a desființat cea de la Căminul de Bătrâni din Ideciu, unde se poate solicita urna mobilă. La Sovata s-a mai înființat o secție de votare față de cea existentă în stațiune, fiind așteptați în ziua referen-dumului aproximativ 4.000 de turiști. Județului Mureș va avea 533.379 buletine de vot, 533.379 timbre autocolante și 2.720 ștampile ,,VOTAT” (câte 5 ștampile pentru fiecare din cele 544 secții).

În plus, săptămâna trecută

Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederi-le legale în vigoare, a demarat pregătirile pentru organizarea referendumului și în cadrul ambasadelor și oficiilor consu-lare ale României în străinăta-te. MAE a anunţat suplimen-tarea numărului secţiilor de votare din străinătate pentru referendum, acestea ajungând la 301, faţă de 150 anunţate în 12 iulie. ,,În urma centraliză-rii propunerilor primite de la

ambasadele și oficiile consulare ale României, precum și de la reprezentanţi ai comunităţi-lor românești din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a suplimentat cu 151, până la 301 numărul secţiilor de vota-re", se arată într-un comunicat al MAE.

Italia, Spania, dar și în SUA, Republica Moldova, Franţa, Marea Britanie, Aus-tria, Cipru, Grecia, Israel, Po-lonia, Turcia, Germania etc. au mai multe secții de votare. Lista completă și exactă este disponibilă pe pagina de inter-

net a MAE, în secţiunea "Refe-rendum 2012".

Cât despre desfășurarea referendumului trebuie să menționăm faptul că dacă nu participă 50%+1 din persoane-le cu drept de vot, referendu-mul nu e valabil. Președintele interimar, Crin Antonescu, a anunţat că a decis să promulge legea de modificare a Legii re-ferendumului, așa cum a decis Parlamentul și Curtea Consti-tuţională, astfel că referendu-mul va fi validat prin prezenta-rea la urne a 50% plus 1 dintre persoanele cu drept de vot.

Mai multe secții de votare, în Mureș și peste hotare

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 ACTUALITATE

Fiindcă tot suntem în plin sezon estival, mi-au atras atenția niște statistici referitoare la turismul în România. Statisticile, deși sunt constante în ultimii ani, mă întristează de fiecare dată: cum este posibil ca

România să fie codașă în Europa la ocuparea hotelurilor pe vară și ponderea turiștilor străini? Totuși, până la urmă, România are o serie de aspecte turis-tice pozitive, care i-ar putea conferi o poziție mult mai înaltă în topul turismului european. Cu toate acestea, nu reușim nici cum să atragem

turiști străini. Iată că din cei 7 milioane de turiști pe care-i are țara noastră anual, doar 1,5 milioane sunt străini. Foarte puțin! Bulga-rii ne fac KO în acest domeniu, un KO cu totul rușinos: Bulga-ria e vizitată anual de 8,7 milioane de turiști străini (de aproape 6 ori mai mulți decât are România)! Iar România este mult mai frumoasă

decât Bulgaria…Rușinea merge mai

departe: 1,5 milioane dintre turiștii străini ai Bulgariei sunt români (număr identic cu nu-mărul de turiști străini care vin în România)! Deci Bulgaria reușește să scoată de la noi (în domeniul turistic) tot atâția bani cât reușim noi să scoatem de la… toată planeta! E incredi-bil… și trist.

Cred că problema constă în faptul că nu știm să ne apreciem țara. Nici noi și, în primul rând, conducătorii noștri. Dacă am aprecia-o, am ști să valorificăm cu ușurință obiectivele turistice și astfel ar apre-cia-o și străinii.

Din păcate, se pare că după experimentul totalitarismului românul a devenit incompatibil cu democrația. E ca un

leu de circ ținut în lanț cu biciul care, după ce a evadat în oraș a început să atace tot ce mișcă în preajma sa. Cum astfel să explicăm că industria a fost devorată, turismul a fost devorat? Chiar și cultura a fost devorată. Până la urmă, „în ritmul ăsta, în câțiva ani, vor fi în țară numai prostani”, vorba cântecului (vezi online „Imnul repeten-tului la Bac”).

Rușinea, turismul și prostanii

de Titi Dălălău

negruPunctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

Se acordă șoferilor care în-calcă regulile de circulație,

iar, în plus, pentru a scăpa de sancțiuni mituiesc

polițiștii (punct negru se acordă și polițiștilor

care acceptă mita).

Punc

tul p

e i

Punct de vedere

2

Locuri de muncă. Plasăm babysitteri, infirmieri în Anglia. Informații la tel. 0757.816.312; 0731.195.440

Vând teren intravilan pentru construcţii1, 13 ha cu posibilitate de parcelare în localitatea Câmpul Cetăţii cu CF la zi. Preţ negociabil. Informații la nr. de telefon – 0746.843.415

Vând casă de locuit dotată cu instalaţie electrică şi cu gaz metan anexe gospodăreşti în comuna Vărgata, teren intravilan şi extravilan (livadă). Preţ negociabil. Informații la nr. de tel – 0746.843.415.

Aeroport. Aeroportul ,,Transilvania” din Tîr-gu-Mureș a anunţat cu ocazia Zilei Aviaţiei Române și a Forţelor Aeriene că a deservit de la începutul aces-tui an aproape 150.000 de pasageri, dublu faţă de ace-eași perioadă a anului trecut. De pe Aeroportul Tran-silvania Tîrgu-Mureș compania TAROM operează trei zboruri săptămânale pe relaţia Tîrgu-Mureș-Bu-curești și retur, în timp ce operatorul aerian Wizz Air efectuează săptămânal 21 de curse internaţionale. Astfel, Wizz Air are patru zboruri pe săptămână pe relaţia Londra, câte trei către Barcelona, Dortmund și Budapesta și câte două spre destinaţiile Madrid, Paris, Roma și Milano. De asemenea, de la sfârșitul lunii aprilie și până în 6 octombrie 2012 compania aeriană WIDEROE operează zboruri săptămânale cu destinaţia Copenhaga, iar din 20 iunie 2012, până în 20 septembrie 2012, de pe Aeroportul Internaţio-nal Transilvania Târgu Mureș operatorul aerian Air Arabia Egypt efectuează zboruri charter săptămânale către centrul turistic și balnear egiptean Hurghada, în fiecare zi de miercuri

Comedie stradală. Asociaţia Casa de Produc-ţie Culturală, în parteneriat cu Municipiul Tîrgu-Mureș și Consiliul Judeţean Mureș, a organizat pri-ma ediţie a festivalului itinerant de comedie stradală ,,Teatru în faţa blocului”. Prin acest proiect, asociaţia și-a propus să popularizeze acest gen de manifestare și să trezească interesul locuitorilor din Tîrgu-Mureș pentru cultură și arte. Astfel au fost prezentate pe par-cursul săptămânii trecute trei spectacole: ,,Tacito și Amasia” - de Andreini Isabella, regia Cristian Bojan, cu Claudiu Banciu, Ioana Decianu; ,,Attilio și Dioti-ma” - de Andreini Isabella, regia Mihaela Romonţi, cu Andrei Chiran, Bianca Holobuș și ,,Celia, Fulvio și Amor” - de Bruni Domenico, regia Cătălin Chirilă, cu Andi Gherghe, Laura Mihalache, Cristian Bojan. Și-au adus contribuția Universitatea de Arte, alături de Teatru74, toţi artiștii implicaţi în acest proiect fi-ind fie studenţi ai universităţii, fie tineri absolvenţi ai acesteia.

alb

Se acordă organizatorilor Festivalului Sighișoara

Medievală, care deși a du-rat doar trei zile, a reușită

să adune și de această dată mii de vizitatori.

Punctulwww.punctul.ro

S@pt@mânalul mure}ean

www.punctul.ro

Angajații din cadrul serviciului pentru situații de urgență din cadrul Azomureș s-au calificat la faza națională a concursului de profil, după ce au câștigat fără pro-bleme faza interjudețeană desfășurată în perioada 12 – 13 iulie la Sfântu-Gheor-ghe. Au fost prezente echipe din județele Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș grupate

pe două categorii: servicii voluntare și private (de între-prindere) de urgență.  

Echipajul, format din 10 angajați ai producătorului de îngrășăminte, a avut de trecut trei probe: ștafeta 4 X 100 m, pista de îndemânare și viteză și dispozitivul de intervenție. La toate cele trei probe, Azomureș a ocupat locul I: Ștafeta 4 X 100 m –  concurenți  Dan Gelu Dă-

lălău, Fodor Robert, Bogdan Rațiu, Iosif  Adi Moldovan– locul I timp realizat  73,76 secunde; pista de îndemânare și viteză - concurenți: Silaghi Ciprian și Rațiu Bogdan - Locul I, timp mediu realizat 25,03 secunde; Dispozitiv de intervenție – concurenți: Pe-tru Vasile Chiorean, Marius Moroșanu, Claudiu Beian, Iosif Adi Moldovan, Cipri-an Silaghi, Fodor Robert  și

Bogdan Rațiu -   Locul I, timp realizat 34,63 secunde.

Șeful lotului Azomureș, prezent la Sfântu Gheorghe, a fost Vasile Halațiu, iar co-ordonatorul echipajului este Valentin Botofei.

În urma acestor rezulta-te, pompierii de la Azo vor participa la faza naționala  a concursului, care se va desfășura în județul Suceava, în luna august.

Trei probe, trei locuri IPompierii de la Azo s-au calificat la națională

Felicitări echipei Azo

3

ANALIZĂ Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012www.punctul.ro

2012: Cele mai mari restanțe din istorie!Semnal de alarmă! Mureșenii trebuie să fie foarte atenți când contractează crediteVasile Dancea

Restanțele mureșenilor la bănci au ajuns în 2012 la cel mai ridicat nivel din istorie, integrându-se tendințelor naționale. Acest lucru este cauzat în mare parte cursului euro/dolar, leul fiind în cădere liberă. Astfel, la sfârșitul săptămâ-nii trecute, cursul monetar a atins un nou prag isto-ric, de peste 4,58 lei/euro, respectiv 3,74 lei/dolar. Dacă aruncăm o privire în trecut, exact acum 4 ani, la sfârșitul lunii iulie 2008, 1 euro era echivalentul a 3,35 lei, iar 1 dolar se vindea pentru 2,26 lei. Deci, acum patru ani, un mureșean care avea o rată la bancă de 200 de euro trebuia să scoată din salariul familiei 670 de lei. Astăzi, același mureșean trebuie să plă-tească o rată de 916 lei, cu 246 de lei mai mult. Asta, în condițiile în care, în ul-timii patru ani, în general

salariile nu s-au majorat, ba mai mult, în unele cazuri chiar au scăzut. În plus, a crescut și șomajul, deci în multe cazuri s-au diminuat simțitor veniturile fami-liale. Astfel, se explică cu ușurință de ce restanțele la bănci au crescut. Mai mul-te detalii despre restanțe și restanțieri aflați din rându-rile care urmează.

Maxim istoricLa sfârșitul săptămânii

trecute cursul leu/euro a început să urce accelerat, atingând un maxim istoric de 4,5900 lei/euro pe piaţa interbancară. Leul s-a de-preciat abrupt în ultimele aproape trei săptămâni, cu 3%, deși banca centrală a intervenit permanent în piaţă pentru a limita că-derea monedei naţionale. Cotaţia de referinţă publi-cată vineri indică o scăde-re a leului cu 6,1% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele anului

trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro.

Cursul pentru dolar a crescut vineri cu 3,1 bani, de la 3,7128 unităţi la 3,7438 unităţi. Comparativ cu finele anului trecut, leul a pierdut 12,11% faţă de dolar, de la 3,3393 unităţi.

Cursul pentru franc a urcat cu 1,71 bani, la 3,8173 lei/franc, repre-zentând maximul pentru ultimele 11 luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 12 august 2011, când francul a fost cotat la 3,8926 lei.

700.000 de restanțieriLa nivel național, nu-

mărul persoanelor care în-registrează restanțe la credi-tele contractate de la bănci a continuat să crească anul acesta, depășind 700.000 de restanțieri, în timp ce numărul restanțelor a urcat

la peste un milion. Valoarea lor se apropie de 8 miliar-de de lei (1,84 miliarde de euro). Astfel, nu este de mi-rare că anul trecut băncile au înregistrat o pierdere de 100 milioane de euro, dato-rată crizei, dar și creditelor restante.

Întârzieri mari la plata ratelor au fost la împru-muturile în lei. Acestea au ajuns la 3,143 miliarde de lei, în creștere cu 11,5%. La creditele în euro, restanțele au ajuns la echivalentul a 3,008 miliarde de lei, mai mari cu aproape 40% față de acum un an. Valoa-rea totală a creditelor în lei restante ale populaţiei și firmelor era în aprilie de 10,025 miliarde lei, cu 2,7% peste cea din luna martie, iar a celor în va-lută de 13,841 miliarde lei (echivalent), în creștere cu 3,6% faţă de luna prece-dentă, conform Băncii Na-

ţionale a României (BNR). Cel mai greu se descur-

că cei cu credite în franci elvețieni, căci datoriile lor au crescut cu aproape 60% în ultimul an, perioadă în care restanțele la creditele în lei au crescut cu doar 5%, în timp ce restanțele în euro au urcat cu 38 de procente. Evoluția pe trei ani este și mai dramatică. Valoarea restanțelor în lei a crescut de aproape trei ori, a celor în euro de peste șase ori, iar a celor în franci elvețieni de 34 de ori!

MureșeniiConform Băncii Naţi-

onale a României, în luna mai 2012 (ultima lună pe care au fost date publicității date statistice) mureșenii înregistrau restanțe la bănci de 163,9 milioane de lei și 228,8 milioane de lei în valută (în total 392,7 milioane de lei). În total,

atât în valută cât și în lei, mureșenii s-au împrumutat la bancă cu 3.107,9 milioa-ne de lei, cea mai mare par-te, adică 1.902,7 milioane de lei fiind contractată de către persoanele fizice, în primul rând în cadrul creditelor pentru consum, mai puțin de o treime din această sumă fiind credit pentru achiziționarea unei locuințe (mai exact 527,6 milioane de lei).

Comparativ, cu un an în urmă (mai 2011), mureșenii erau restanți cu 260,3 milioane de lei, deci cu aproximativ 132 de mi-lioane de lei mai puțin, ceea ce nu este o sumă mică. Iar acum aproximativ 4 ani (mai 2008), mureșenii erau restanțieri cu doar 27,1 milioane de lei! În același timp, în aceeași perioadă a anului 2008, mureșenii au împrumutat peste 2.900 milioane de lei, aceasta în-semnând cu o treime mai mult decât suma curentă împrumutată de mureșeni.

Astfel, se poate observa cu ușurință că în ultimii ani restanțele românilor la bănci au crescut simțitor, iar creditele acordate au scăzut. Oricum, mureșenii trebuie să fie foarte atenți la ce credite contractează fiindcă instabilitatea fi-nanciară poate arunca pe oricine în datorii, iar, după cum se știe, băncile nu au suflet!

De patru ani încoace numărul restanțelor și al restanțierilor crește alarmant!

Nevinovații plătesc!Analistul economic Ilie Șerbănescu a decla-

rat în primăvară, la o dezbatere organizată de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului, că numărul restanțierilor la bănci ar fi fost dublu, dacă guvernatorul Băncii Naționale a României „ar fi dat drumul monedei naționale”: „Guvernatorul Băncii Centrale a Ro-mâniei a ținut leul tare, ceea ce i-a ajutat pe unii datornici la bănci. Economia românească s-a dus în jos și leul a rămas breaz. Dacă domnul Isărescu (guvernatorul BNR – n.r.) îi dădea drumul nu ar fi fost 700.000 de oameni care nu pot plăti creditul, ci 1,4 milioane. Faptul că nu sunt 1,4 milioane, ci doar 700.000, este pentru că domnul Isărescu a reușit să convingă Guvernul să plătească ceilalți. Nu cei din parohia lui, adică debitori și băncile, ci cei care nu aveau nicio legătură cu povestea asta, adică contribuabili, salariați”.

Conform afirmațiilor lui Șerbănescu, de trei ani contribuabilii plătesc pentru cei care au con-tractat credite: „Cine a plătit creditele? Salariații, prin tăierea salariilor, pensionarii prin înghețarea pensiilor și contribuabilii, prin creșterea TVA. De ce? Ce vină am eu în calitate de contribuabil să plătesc pentru cei care s-au împrumutat la bănci? De ce să plătesc eu pentru ei și pentru bănci? Oare nu vedem acest lucru? Cei care au luat credite au împărțit cu mine beneficiile? Cineva trebuie să plătească. La noi au plătit pensionarii, salariații și contribuabilii în locul debitorilor la bănci”.

Ligia Voro

Festivalul Sighişoara Medievală a mai îmbătrânit puţin, ajungând anul acesta la 20 de veri, deşi credinţa noastră este că precum vi-nul devine tot mai bun pe măsură ce se învecheşte, așa și Festivalul parcă a de-șa și Festivalul parcă a de-venit tot mai ,,gustos”. Iar ceea ce am văzut umblând câteva ore prin Cetatea cu străduţele animate - e drept parcă nu chiar ca altădată - ne întăreşte credinţa că anul viitor vom reveni la Sighişoara.

Am poposit pentru în-ceput în Piaţa Cetăţii, unde cavalerii din Ordinul Art-Gotica din Sibiu tocmai își arătau măiestria în mânu-

irea steagurilor. Măiestrie aplaudată de turiștii curioși opriţi din iureș pentru câ-teva minute în piaţa aflată la răscruce de drumuri. Nu sunt singurii pe care turiștii i-au putut urmări.

Ordinul Cavalerilor Chigot - Bulgaria, Ordi-nul Cavalerilor Crux Alba - Ungaria, Ordinul Cava-lerilor de Mediaș și Ordi-nul Cavalerilor Lup - Tîgu Mureș au completat lista cavalerilor ce și-au amena-jat tabăra pentru trei zile la Sighișoara.

Coborâm apoi spre Turnul cu Ceas, străjuiţi de standuri unde găsim de la ii, turtă dulce, bijuterii din sticlă, piele, lemn, metal, aproape orice.

La turn, cavalerii toc-mai jucau o secvenţă din-tr-un turnir în care erau atrași și spectatorii. Strigă-tele de groază întregesc un tablou medieval veritabil. Dacă arunci însă o privire în jur, kurtosul, îngheţata Betty Ice și langoșul îţi re-amintesc totuși că suntem în 2012. Ne oprim apoi la Biserica Evanghelică unde, peste drum, poţi servi un bobgulyas, pregătit de către un bucătar român, și ad-mira de la hârtie obţinută manual până la tot felul de dulciuri pregătite în casă.

Strada spre Liceul Jose-ph Haltrich pare locul cel mai atractiv pentru turiști. Standurile cu produse tra-diţionale le fac cu ochiul, iar, aflat în Sighișoara, nu poţi să nu încerci să urci cele 300 de trepte de lemn.

Revenim în Piaţa Cetă-ţii. Grupul Vocal Dionysos reprezentând Comunitatea Elenă din Brașov oferă pe scenă un spectacol de muzi-că tradiţională, ce ar mișca și sufletele împietrite. Gre-cii, alături de reprezentanţii altor 9 etnii sunt la Sighi-șoara în cadrul tradiţio-nalului festival Proetnica, intregrat în acest an în cea de-a XX-a ediţie a Sighișoa-ra Medievală.

Premiul Europei a poposit la Sighişoara

Unul dintre momente-le solemne ale festivalului a fost ceremonia de ofe-rire a Premiului Europei

2012 municipiului de pe Târnava Mare. O suită de oficiali europeni a sosit la Sighişoara pentru a înmâna primarului Dorin Dăneşan preţiosul trofeu, acordat pentru cea a 68-a oară şi, în premieră, unui municipiu din România. Lui Sir Alan Meale, președintele subco-misiei Premiului Europei din cadrul Adunării Parla-mentare a Consiliului Eu-ropei (APCE), i-a revenit onoarea, așa cum de altfel a mărturisit în discursul ţinut pe scena amplasată în Piaţa Cetăţii, onoarea de a înmâna trofeul Premiul Europei, placheta de onoa-re, diploma de onoare și un premiu de 5.000 de euro destinat tinerilor sighișo-reni care vor vizita instituţi-ile europene. „Acest premiu a fost creat în 1955 şi este cea mai mare distincţie acorda-tă municipalităţilor pentru activitatea lor la nivel euro-pean. Împreună cu mine au venit membri ai parlamente-lor reprezentând 47 de ţări membre. Aceşti domni nu au ezitat să facă lungul drum

până la Sighişoara pentru a sărbători împreună cu dum-neavoastră acest eveniment”, a spus Sir Alan Meale, care făcea referire la Jim Dob-bin, din Camera Comu-nelor engleză, Fritz Erich, Jose Mendez Bota, speciali-zat în combaterea traficului de persoane, eurodeputatul Jean Claude Frecon, Eber-hard Fennel, primarul ora-șului Hunfeld, câștigătorul de anul trecut al acestui mult-râvnit premiu, Florin Iordache, vicepreședinte-le Camerei Deputaţilor, prefectul judeţului Mureș, Alexandru Petru Frătean, deputatul Vasile Gliga.

Mesajul de mulţumire

pentru recunoașterea acor-dată Sighișoarei a fost citit de către primarul Dorin Dăneșan. Acesta a sinte-tizat eforturile pe care si-ghișorenii și administraţia publică locală le-au făcut după 1989 pentru ca Si-ghișoara să se înscrie în rândurile orașelor europene cu o tradiţie multicultura-lă. Primarul a amintit în alocuţiunea sa de legăturile cu orașe de prin toată Eu-ropa, de diversitatea eveni-mentelor culturale pe care municipiul le găzduiește pe parcursul unui an și de toate distincţiile europene obţinute înainte de Premiul Europei, și anume Diploma

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 FESTIVAL

4

www.punctul.ro

La Sighişoara, povestea medievală merge mai departe

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel/Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine

autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabili-tatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Editor: LIBEG ZsuzsannaEditorialist: LENA GRAURRedactori: Lena GRAUR Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Director administrativ: Cristina UNGUREANUAsistent director administrativ: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Feeria medievală merge mai departe la Sighişoara. De două decenii, în Cetatea Medievală, singu-ra locuită din Sud-Estul Europei, se ţes iţele unei poveşti cu prinţese, cavaleri, turniruri, muzică de Ev Mediu. Din păcate, anul acesta, sărbătoarea care ar fi trebuit să marcheze cei 20 de ani de festival a fost umbrită de scurtarea programului din cauza referendumului din 29 iulie 2012...

Una din atracţiile festivalului: hârtia creată şi imprimată manual

Gazde ale festivalului ,,Am spus”: Toboşarul Cetăţii Fostul primar Constantin Ştefănescu, prezent la evenimente (stânga)

Premiul Europei 2012 poposeşte un an la Sighişoara

Primarul Dorin Dăneşan primeşte, în premieră pentru România, trofeul european

Ordinul Cavalerilor ArtGotica din Sibiu, demonstraţie cu steaguri

5

de Onoare, Drapelul Con-siliului Europei și Placheta de Onoare.

Astfel, de sâmbătă, Si-ghișoara va face parte din-tr-un onorant club, alături de capitale vestite Viena, Berlin sau Praga. Premiul Europei este un trofeu iti-nerant care anul viitor va fi oferit unui alt oraș euro-pean.

Hârtie handmade În Cetatea Medievală,

artizanii recreează pe

câţiva metri pătraţi atelie-re meşteşugăreşti. Aşa este şi cel pe care l-am găsit la standul lui Agoston István. Acesta a venit de la Cluj-Napoca pentru a le prezen-ta turiștilor care rătăcesc în căutarea poveștilor me-dievale cum se obţine ma-nual hârtia și cum aceasta se transformă în vederi, tablouri, pagini de cărţi cu parfum vechi, în hrisoa-ve. Celor care au răbdare, meseriașul le prezintă cum celuloza dintr-un ciubăr

plin de jumătate cu apă se transformă într-o foaie de hârtie, pusă mai întâi pe o sită, apoi ţintuită într-un cadru de lemn pentru a i se da forma, apoi așezată în-tre două foiţe de pâslă care absorb apa și apoi prinsă la presă pentru a o netezi.

Nu este singurul meșter la standul căruia ne oprim. De la Timișoara, Dragoș Bunoiu a adus fel de fel de obiecte decorativă din ceramică. Toate produsele oferite spre vânzare sunt create manual și pictate la fel, trecând cel puţin prin șase mâini înainte să le ve-dem noi vesele și colorate pe rafturi.

Dragoș ne mărturiseș-te că vine la Sighișoara de peste 15 ani, dar în ultimii ani e mai greu cu vânzarea. „Dacă la început era mai greu să producem obiectele de artizanat şi era mai uşor să le vindem, acum e invers.

Oamenii nu prea mai au bani şi se gândesc de două ori înainte să cumpere un produs din ceramică”, ne povestește acesta.

În loc de concluzie... În final am remarca

următoarele: turiștii aflaţi, pentru festival, la Sighi-șoara erau dezamăgiţi că durata evenimentului a fost scurtată, iar programul ar-tistic – serios subţiat, din cauza suprapunerii cu ziua referendumului, 29 iulie, respectiv că zidurile obosi-te ale cetăţii ar avea nevoie de reparaţii. Ca să își mai poată primi și în anii ce vor veni oaspeţii.

La fel ca în anii trecuţi, festivalul este organizat de Asociaţai Turistică Sighi-șoara, cu sprijinul autorită-ţilor locale. Bugetul alocat de Consiliul Local Sighi-șoara a fost de 130.000 de lei.

FESTIVAL Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012www.punctul.ro

La Sighişoara, povestea medievală merge mai departe

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Mureș, aduce la cunoștinţa contribuabililor, termenele obligaţiilor fiscale declarative în luna iu-lie 2012, până la data de 25 iulie 2012, inclusiv:

- Declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat - formular 100;

- Declaraţia privind distribuirea în-tre asociaţi a veniturilor și cheltuielilor - formular 104;

- Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitu-lui pe venit și evidenţa nominală a per-soanelor asigurate – formular 112;

- Declaraţia informativă privind im-pozitul pe veniturile din transferul pro-prietăţilor imobiliare din patrimoniul personal – formular 208;

- Declaraţia privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfășoară activitate în România și de către persoa-nele fizice române angajate ale misiuni-lor diplomatice și posturilor consulare acreditate în România - formular 224;

- Declaraţia privind stabilirea im-pozitului reprezentând plată anticipată trimestrială în contul impozitului pe câștigul net anual impozabil pentru câș-tigurile obţinute din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale și valorile mobiliare în cazul societăţilor închise - formular 225;

- Decontul de taxă pe valoarea adă-ugată - formular 300;

- Decontul special de taxă pe valoa-rea adăugată - formular 301;

- Declaraţia privind sumele rezul-

tate din ajustarea taxei pe valoarea adă-ugată, în situaţia în care beneficiarul transferului de active nu este persoană înregistrată în scopuri de taxă pe valoa-rea adăugată – formularul 307.

- Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoare adăugată a fost anulat conform art. 153 alin.(9) lit. a)-e) din Codul Fiscal – formular 311;

- Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomu-nitare - formular 390 VIES;

- Declaraţia informativă privind li-vrările/prestările și achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional – formular 394.

Director executiv,Dénes Irén

Informare de presă

Începând cu data de 9 iulie a.c. Ministerul Finanţelor Pu-blice pune la dispoziţia cetăţenilor Serviciul TelVerde Antico-ruptie cu scopul de a acorda sprijin publicului care consideră că a descoperit sau a fost afectat de acte de corupţie sau alte nereguli în activitatea Ministerului Finanţelor Publice şi a in-stituţiilor subordonate.

Această măsură se înscrie în Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012 – 2015.

Serviciul TelVerde Anticorupţie 0800800085 este destinat primirii apelurilor telefonice și înregistrării sesizărilor privind nere-guli, abateri sau acte de corupţie înfăptuite de către funcţionari din cadrul Ministerului Finanţelor Publice și instituţiile subordonate: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Financiară, Au-toritatea Naţională a Vămilor, Autoritatea Naţională pentru Resti-tuirea Proprietăţilor și Comisia Naţională de Prognoză.

Acest serviciu pune gratuit și non-stop la dispoziţia cetăţenilor o căsuţă vocală, care preia automat apelurile. Apelantului îi răs-punde un robot care după mesajul introductiv, îi solicită datele de identificare și îl roagă să apese anumite taste pentru a fi direcţionat către instituţia competentă în funcţie de obiectul sesizării.

Mesajele cetăţenilor vor fi preluate și înregistrate de către un operator în timpul programului de lucru.

Pentru mai multe informaţii puteţi accesa rubrica TelVerde pe site-ul www.mfinante.ro.

Biroul de presă

Comunicat de presăCalendarul obligaţiilor fiscale declarative în luna iulie 2012

Volker Reiter, fondatorul Proetnica, discret printre spectatorii din faţa scenei din Piaţa Cetăţii

Placheta Europei cucerită pentru totdeauna de Sighişoara

Forfotă pe străduţa ce duce spre cele 300 de trepte Răscrucea animată de la Casa cu Cerb

Sir Alan Meale, preşedintele subcomisiei Premiului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a dat citire „laudatio”

Ne-au privit de sus

6

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 ÎNVĂŢĂMÂNTwww.punctul.ro

Cătălin Hegheș

Este al doilea an con-secutiv în care Ministerul Educației a decis să pună piciorul în prag și să ia în serios organizarea exa-menului de Bacalaureat, astfel încât fraudele să fie reduse la un nivel cât de cât acceptabil. Rezultate-le se văd, în primul rând, în procentul dezastruos al promovabilității. La prima sesiune a examenului de Bacalaureat de anul acesta, în județul Mureș au fost înscriși în total 5.137 de elevi, din care s-au prezen-tat efectiv la examen 4.899. Promovabilitatea înainte de contestații a fost de 45,74%, iar după contestații a cres-cut ușor până la 46,56%. Asta înseamnă că au fost 2.611 candidați care nu și-au luat Bacalaureatul, iar de promovat au reușit 2.281 de candidați. Restul, spune președinta comisiei de eva-luare pe județul Mureș Illés Ildikó, puteau să se înscrie până vinerea trecută la a doua sesiune de Bac, ce se va derula după următorul program: „Între 20 şi 21 au-gust sunt programate probele de evaluare a competențelor lingvistice, între 20 şi 22 evaluarea competențelor la limba maternă, între 21-22 competențele la limba de circulație internațională şi între 23 şi 24 evaluarea competențelor digitale. În 27 august este proba la limba

română, 28 la limba ma-ternă, în 29 august proba obligatorie a profilului, iar în 30 şi 31 proba la alegere. În 2 septembrie se afişează rezultatele, în 3-4 rezolvarea contestațiilor, iar în 5 sep-tembrie afişarea rezultatelor finale”.

Reprezentanții Inspec-toratului Școlar Județean spun că se așteaptă ca în au-gust să vină la examen apro-ximativ 3.000 de elevi, însă cifra este destul de incertă. La prima sesiune, tot cei de la IȘJ spuneau că se așteptau la aproximativ 6.800 de înscriși, însă aproape 1.000 de elevi care trebuiau teore-tic să termine clasele a doi-sprezecea și a treisprezecea au rămas corigenți. În plus, mulți dintre cei care și-au picat Bacalaureatul anul trecut sau în ceilalți ani au renunțat la ideea de a-l mai susține.

Universitățile nu reacționează...

...aproape deloc la aces-te schimbări, pentru al doi-lea an consecutiv. Cifrele de școlarizare rămân la un nivel ridicat și este foarte probabil că vor rămâne ne-completate.

Universitatea Petru Ma-ior (UPM) are trei facultăți, la fiecare având mai multe specializări. La Facultatea de Inginerie, Învățământ la zi sunt șase specializări cu un total de 142 de locuri la buget și 158 la taxă. Fa-

cultatea de Științe și Lite-re, Învățământ la zi are de asemenea șase specializări, cu un total de 143 de lo-curi la buget și 187 la taxă. Tot la zi, tot pe șase speci-alizări, dar la Facultatea de Științe Economice, Juridi-ce și Administrative sunt alte 150 de locuri la buget, plus 426 la taxă. La aces-tea se mai adaugă alte 380 de locuri la Învățământ cu frecvență redusă. Așadar, în total, UPM oferă 1.586 de locuri care teoretic se pot ocupa. Mai multe detalii pot fi accesate on-line pe si-te-ul universității, la adresa www.upm.ro.

Universitatea de Medi-cină și Farmacie (UMF) are de asemenea trei facultăți. Facultatea de Medicină are în total 300 de locuri la bu-get (câte 150 pe cele două linii – română și maghiară) la buget și alte 340 de lo-curi la taxă. Facultatea de Medicină Dentară vine cu încă 70 de locuri la buget, plus 60 la taxă, iar Faculta-tea de Farmacie contribuie cu 70 de locuri la buget și

120 la taxă. Dacă tragem linie și socotim, rezultă la UMF o cifră de școlarizare de 960 de locuri. Toate detaliile despre împărțirea acestor cifre pe specializări sunt disponibile la adresa www.umftgm.ro.

Cea mai mică cifră de școlarizare, cum e și nor-mal de altfel, o are Univer-sitatea de Arte Tîrgu-Mureș (UAT), care este împărțită în două facultăți: Faculta-tea de Are în Limba Româ-nă, care oferă 38 de locuri la buget și 22 la taxă și Fa-cultatea de Arte în Limba Maghiară, care oferă 46 de locuri la buget și 18 locuri la taxă. UAT vine astfel cu un total de 124 de locuri. Detalii despre specializări și cifra de școlarizare pe fieca-re în parte, găsiți pe site-ul www.uat.ro.

În total, cele trei universități de Stat cu pre-stigiu din Tîrgu-Mureș adună un total de 2.670 de locuri pentru cei care vor să urmeze studii uni-versitare de licență. Așadar, sunt 2.281 de elevi care

au promovat Bac-ul, care au de ales din 2.670 de locuri. Și n-am socotit de-loc oferta educațională a universităților private, cum e Universitatea „Dimitrie Cantemir” sau, pentru vor-bitorii de limbă maghiară, Universitatea Sapienția. Și să nu uităm nici de controversata Universita-te „Spiru Haret”, care are încă funcțional sediul de la Tîrgu-Mureș.

Concluzia destul de firească, dacă ne uităm la numărul celor care au pro-movat examenul de bacala-ureat, este că universitățile mureșene au șanse mari să rămână pe mai multe facultăți la mai multe profi-le cu locurile necompletate. A doua concluzie, pentru că rămâne problema încă și mai mare a celor care nu și-au promovat Bac-ul, e că aceștia au șanse mari să-și înceapă cariera ca...

...absolvenți-șomeri.Până joia trecută, apro-

ximativ 120 de absolvenți de liceu ai promoției 2012

și-au depus dosarele prin care solicitau ajutorul de șomaj, majoritatea pentru că nu au luat examenul de Bacalaureat. Sunt însă și câțiva care și-au depus do-sarul deși au promovat exa-menul. Reghina Fărcaș, di-rector la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Mureș, spune că e foarte probabil ca numă-rul dosarelor să mai creas-că, mai ales dacă ne luăm după indicatorul de număr total de șomeri cu vârsta de până la 25 de ani, care este în prezent de aproximativ 1.800 de șomeri. Asta re-prezintă un însemnat pro-cent de 14% din numărul total de șomeri din județul Mureș, care se apropie de 12.800 de șomeri. Situația celor care nu și-au luat examenul de Bacalaureat este cu atât mai gravă cu cât numărul șomerilor cu studii superioare este de aproximativ 500 în județul Mureș, adică undeva la 4% din numărul total de șomeri. În plus, Reghina Fărcaș mai precizează că, de regulă, șomerii cu stu-dii superioare „stau destul de puțin în şomaj, pentru că-şi găsesc mult mai repede de lucru. Sunt mai flexibili, se adaptează mai uşor şi ştiu mai bine să abordeze agenții economici atunci când îşi ca-ută de lucru. Cu cât nivelul de studii este mai redus, cu atât mai greu îşi găsesc şi lo-curi de muncă”.

Absolvenți-șomeri și facultăți fără studențiNumărul absolvenților de Bac este anul acesta mult mai mic decât oferta universităților

Bacul a devenit o

sperietoare. Și pentru

universități. Și pentru AJOFM. Și

pentru elevi

7

AUTO Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012www.punctul.ro

Noul CC de la Volk-swagen este acel Comfort Coupe pe care majoritatea germanilor, a europenilor sau a lumii occidentale îl va alege pentru că are câte puțin din toate: design sportiv, motoare bune - spre foarte bune, tehnologie și lux. Dar CC reușește cumva să ofere și foarte multe din calitățile unei limuzine produse de granzii luxului: liste nesfârșite

de dotări și opționale , șasiu și suspensii reglabile, prestigiul, etc. Ei bine, adunând toate aceste argumente obținem un produs ce mușcă tare din clasa de lux, se uită încruntat la sportivele de stradă și vine cu un raport preț/calitate in-telingent.

Dar ce ne oferă noul CC?

Primul aspect și poa-te singura calitate de care presa auto s-a îndoit de la

început este designul ex-terior, care spre deosebire de primul model este mai cuminte. Pare mai masi-vă, este mai modernă, dar este și mai moderată. Asta displace presei, dar presa nu a lăudat nici seria 6 de la BMW și aceasta s-a dovedit a fi un best-seller.

În rest, numai de bine: motoare diesel din gama de 2 litri cu diferite puteri, 140 și 170 CP, iar benzinarilor le sunt oferi-

te opțiuni de la 160 CP la 300 CP ... după cum dic-

tează buzunarul. Cristian Teodorescu

CC cu facelift, conservatorism pentru lux

8

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 SIGHIŞOARAwww.punctul.ro

Istrate Manu

Saubermacher, operator internaţional de salubritate, a investit peste două mili-oane de euro în extinderea gropii de gunoi ecologice din Sighișoara și încurajea-ză populaţia și operatorii să protejeze mediul pornind de la procesul de precolec-tare până la cel de depunere în groapa de gunoi. Aceasta este singura groapă eco-logică autorizată din zona Mureș. Extinderea gropii de gunoi din Sighișoara, construită pe o suprafaţă de 16,000 mp, respectă nor-mele ecologice europene, fiind una dintre cele mai moderne gropi din Româ-nia. Poluarea solului și a pânzei freatice este evitată

datorită stratului protec-tor de 1 m, dintre pământ și deșeuri, care previne contactul între acestea. Pe rampa, realizată conform standardelor de calitate europene, pot fi depozitate deșeuri menajere, sortate în prealabil.

Obiective ,,Până la această extin-

dere, groapa de gunoi a de-servit doar utilizatorii din Sighișoara, dar acum, ne adresăm și celor din zonele apropiate care nu au o groa-pă de gunoi ecologică. Prin acţiunile pe care le între-prindem dorim să ridicăm gradul de conștientizare, atât în rândul populaţiei, cât și al operatorilor în ceea ce privește protejarea me-

diului și importanţa depo-zitării deșeurilor pe rampe ecologice. Avem ca obiecti-ve pentru acest an reduce-rea cantităţilor depozitate ilegal cu cel puţin 30%, iar aceste cantităţi să fie depozitate în groapa din Si-ghișoara. De asemenea, ne propunem ca în următorii 3-4 ani să extindem și ce-lula patru a depozitului”, a declarat Silviu Dumitrescu,

Chief Operational Officer Saubermacher România.

Investițiile nu se opresc aici

În 2013 Saubermacher va construi și o staţie pen-tru captarea biogazului care va fi utilizat pentru consu-mul propriu.

Deșeurile aduse pe rampa de la Sighișoara, îna-inte de a fi depozitate, sunt

sortate în staţia din incinta gropii, investiţie realizată din fonduri europene și ad-ministrată de către Primă-ria Sighișoarei.

Datorită suprafeţei, groapa de la Sighișoara poa-te deservi, pe lângă Mureș, și operatorii din Sibiu, Har-ghita, Covasna sau Brașov.

,,Este un eveniment bi-nevenit pentru comunitățile locale din zonă, dar și un bun exemplu de implicare a unor resurse private în valorificarea problemelor cu care ne confruntam în demersul nostru de a ne conforma normelor euro-pene. A.N.R.S.C. spriji-nă operatorii de utilități publice din România în a-și desfășura activitatea în acord cu reglementă-rile existente în legislația noastră", a declarat Alin Dragulin, vicepreședinte A.N.R.S.C (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comuni-tare de Utilități Publice)

Groapă de milioaneSaubermacher încurajează populaţia şi operatorii să protejeze mediul pornind de la procesul de precolectare până la cel de depunere în groapa de gunoi

Pe rampa realizată pot fi depozitate deşeuri menajere, sortate în prealabil

Două milioane de euro.

Și groapa s-a extins

9

LUDUŞ-IERNUT Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012

Ioan A. Borgovan

La încheierea anului școlar 2011-2012, în cadrul festivităţii tradiţionale în care s-a făcut bilanţul unui an de muncă deosebită, Consiliul de Administra-ţie al Școlii Generale Nr. 1 Luduș a recompensat cu diplome și premii substan-ţiale pe elevii care s-au re-marcat nu numai la învăţă-tură, dar și în competiţiile sportive la nivel naţional și european.

Tenis de masă şi atletism

Directoarea școlii, prof. Cornelia Căpușan și directorul adjunct Enyedi Mihai, alături de profesorii catedrei de educaţie fizică Ovidiu Spătar, Enyedi Eri-

ka, Gabriel Rotar și Lore-dana Stan pot să fie mulţu-miţi de rezultatele aduse de micii sportivi ai școlii care s-au întors de la competiţi-ile organizate cu diplome, cupe și cu recunoașterea măiestriei sportive cizelate de profesorii școlii în multe ore de antrenament intens.

La tenis de masă, Vla-dimir Anca, Octavian Anca, Moldovan Julia, Dora Opriș, Adrian Fodor și Bukkoși Alexandru sunt campioni și vicecampioni naţionali atât la concursuri-le școlare, cât și la cele orga-nizate de Federaţia de spe-cialitate. Rezultatul cel mai bun l-a realizat Vladimir Anca în anul 2011 – cam-pion european Eurokids.

La atletism, cele mai bune rezultate individuale

au fost realizate de Székely Ionuţ, Maria Spaniol, suro-rile Lorena și Andra Stan, Andreea Bala, Alina Trif și Sebastian Beldean.

În proba de tetratlon, patru echipe ale școlii au devenit campioane judeţe-ne: 1000 m fete: Nicoleta Păcurar, Bartha Sidonia, Maria Varga, Teodora Lup-șa. Fete, 1500 m: Victoria Puiac, Sakhen Anna, Fe-licia Varga, Simona Șuta.

Fete 800 m: Andra Stan, Gabriela Oltean, Denisa Vlăduţ, Ileana Bosa. Bă-ieţi, 800 m: Ovidiu Puiac, Fekete Ioan, Gabriel Ioraș, Vitan Ianoș.

Ca o recunoaștere a meritelor sportive ale elevi-lor, Consiliul Local Luduș a aprobat alocarea sumei de 6.000 de lei pentru orga-nizarea unei tabere de pre-gătire centralizată în luna august.

Punc

tul p

e i

Comisie modificată. După desfășurarea alegerilor locale din luna mai și modificarea com-ponenţei Executivului și Legislativului Local, Co-misia de circulaţie rutieră a orașului Luduș are o nouă structură și componenţă, după cum urmea-ză: primarul Cristian Moldovan, președinte; vice-primarul Kiș Iștvan, vicepreședinte; jurista Anca Bungardi, secretară; reprezentantul Poliţiei Locale Luduș, Petru – Cosmin Olaru și patru consilieri locali propuși de Daniel Șofron: Cornel Boitoș, Gelu Puia, Ioan Bungardi și Enyedi Mihai.

Concurs. Ediţia a XI-a concursului judeţean de lectură și creaţie literară „Floare de cireș” orga-nizat de Colegiul Naţional „Unirea” Tîrgu-Mureș, coordonat de Inspectoratul Școlar Judeţean, in-spector Aurora Stănescu și de Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte și Patrimoniul Naţional, direc-tor Nicolae Băciuţ a ajuns la final. Printre câști-gătorii din acest an se numără și Ioana Hădărig (premiul II), Sakhen Anna (premiul special) pregă-tite de prof. Luminiţa Gyorfi de la Școala generală nr. 1 Luduș; Ioana Aldea (premiul I) și Valentina Georgiana Găbudean (premiul special) pregăti-te de prof. Ramona Gyorfi de la Școala generală Cheţani.

Componenţă nouă. În ședinţa Consiliului Local din luna iulie a fost modificată HCL nr. 116/decembrie 2008 prin care a fost constituită „Comi-sia de analiză și soluţionare a cererilor de reparti-zare a suprafeţelor de teren destinate construirii de locuinţe pe strada Sub Pădure din Luduș”. După alegerile din luna iunie, comisia are următoarea componenţă: Ioan Coman, referent și Anca Bun-gardi, consilier juridic la compartimentul „Dome-niu public”, Daniel Moca, consilier pe probleme de rromi în cadrul Primăriei, Lucia Chiper, inspector la Serviciul de Asistenţă Socială. Reprezentantul Consiliului Local în comisie este Pap Andrei, con-silier local propus de Cristina Dancu și aprobat de Legislativ.

„Sânziana” alături de ASTRA. La activita-tea organizată de Despărţământul Central Jude-ţean Mureș al Astrei la care a fost prezentată darea de seamă și au fost stabilite activităţile culturale din acest an au participat mai multe asociaţii și societăţi culturale din judeţul Mureș. Printre aces-tea s-au numărat și Asociaţia Culturală „Sânziana” din Căpușu de Câmpie, președinte Mihai Stavilă și Societatea „Alexandru Papiu Ilarian”, președinte Petru Nemeș din comuna Papiu Ilarian. În cadrul discuţiilor președintele Asociaţiei Culturale „Sân-ziana”, prof. Mihai Stavilă a vorbit despre impor-tanţa Astrei în comunităţile locale din Căpuș și Iernut.

A curs cu diplome în Școala Campionilor

www.punctul.ro

Ioan A. Borgovan

Primăria orașului Lu-duș a început pregătirile pentru organizarea și des-fășurarea Referendumului din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președin-telui ales Traian Băsescu, cu emiterea unei publicaţii în conformitate cu preve-derile art. 18 din Legea nr. 3/2000, privind organiza-rea și desfășurarea referen-dumului.

Unde votămPublicaţia semnată

pentru prima dată în ac-tuala legislatură de pri-marul Cristian Moldovan se referă la numerotarea, delimitarea și amplasa-mentul secţiilor de votare. Pentru locuitorii străzilor Zăvoiului, Viitorului și Pieţei, secţia de votare are nr. 154 și este stabilită la Casa de Cultură. La Școa-la Generală „Ioan Vlădu-ţiu” sunt organizate secţia

de votare nr. 155 (în sala de sport) pentru străzile Aleea Parcului, Indepen-denţei, Brândușei, B-dul 1 Decembrie 1918, Uzinei de Apă și nr. 156 (în sediu) pentru cetăţenii din stră-zile Viorelelor, Salcâmilor, Dobrogea, Ciocârliei, La-lelelor, Liliacului, Răsări-tului, Castanilor, Nouă, Rozelor, Grădinilor, Mio-riţei, Pajiștei, Brusturului, Zorilor și Crinului.

La Grupul Școlar In-dustrial vor vota cetăţenii din străzile Policlinicii, Ghioceilor, Lăcrămioarei, Bradului, Ioan Vlăduţiu. Grădiniţa „Căsuţa ferme-cată” este arondată străzi-lor Garofiţei, Rândunele-lor, Aţintișului și Pietrei, la Grădiniţa din strada Cri-nului vor merge cetăţenii din str. Libertăţii, 1 Mai, Recoltei, Trandafirilor, To-pitoriei, Fabricii, N. Grigo-rescu, I. Th. Olteanu, Gă-rii, Feroviarilor, Sepsi Lajos și Magnoliei, iar la Grădi-

niţa din strada Vânătorilor vor vota cetăţenii din stra-da Plopilor, Piaţa Unirii, Crângului, Mureșului, Gh. Bariţiu, Lămâiţei, Cinema, Amurgului, Dealului, Bu-jorilor, Grecilor, Mică, De Sus, Avram Iancu, Biseri-cii, Florilor, Oarba, Cioar-ga și Vânătorilor.

La Școala Generală nr. 1 sunt organizate două sec-ţii de votare: la sala de sport vor vota cetăţenii din stra-

da Republicii, Tineretului, Tîmplarilor, Primăverii, 8 Martie, Sub Pădure, Tur-zii, iar la sediul vechi: str. M. Eminescu, Izvorului, Câmpului, Morii, Traian, Dorului, Viilor, Frăgarilor, A. Vlaicu, Mărășești. Lo-cuitorii din cartierul Gheja votează la Căminul cultu-ral din str. Păcii, iar locu-itorii din cartierul Roșiori la Căminul cultural din str. Școlii.

Ludușenii, poftiți la referendum

Directoarea Cornelia Căpuşan în faţa colecţiei de diplome

10

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 REGHIN

Emeșe Ardelean

Castelul Teleki din Gornești și-a deschis sâmbă-tă porţile pentru vizitatori. De la ora 10 până seara la ora 20 sute de persoane s-au plimbat prin încăperile cas-telului și prin grădină, fiind îndrumate de câte un ghid. Însuși proprietarul castelu-lui, contele Teleki Kálmán, a fost prezent printre oas-peţi, aceștia fiind în general cunoscători ai istoriei din Transilvania, rude apropiate

ale contelui, câțiva localnici și turiști străini.

Ziua CasteluluiZiua Castelului a fost

ideea unui grup de tineri din Tîrgu-Mureș care, cu acordul familiei Teleki, a organizat cea de-a doua ediție a evenimentului (prima s-a desfășurat anul trecut în noiembrie). Vizi-tatorii au avut la dispoziţie fotografii, piese de mo-bilier autentice și diferite obiecte care au aparţinut

locului, dar s-au delectat și cu impresionantele cande-labre din sticlă de murano din sufrageria castelului, ușile sculptate sau teraco-tele și șemineele din diferite încăperi. Într-o sală special amenajată au rulat filme despre castel, iar copiii au participat la ateliere de cre-aţie organizate pentru ei.

Contele Teleki,,Nu am amintiri perso-

nale despre acest loc pentru că eram foarte mic atunci când familia mea a rămas

fără el. Dar știu foarte mul-te pentru că mi s-a povestit ... În 2011, când am venit aici pentru prima oară am descoperit o scară secre-tă despre care nimeni nu mi-a povestit nimic..”, ne-a mărturisit amuzat contele, într-o limbă română impe-cabilă.

Născut și școlit aici, Teleki Kálmán a locuit în Tîrgu-Mureș până în anul 1982 și a muncit ca inginer. S-a căsătorit cu o belgiancă și s-a mutat la Bruxelles. Mai are un an

până la pensionare și spune că după aceea se va muta probabil într-o aripă a cas-telului care va fi amenajată în acest scop. Și-ar dori ca locul să intre în circuitul turistic, poate să devină un loc pentru organizarea de evenimente culturale, dar până acolo sunt mulţi pași de făcut pentru că nu este un om bogat.

PROGRAMĂRI LICITAŢII PUBLICE CU STRIGARE - INFORMAŢII DESPRE CONDIŢIILE DESFĂŞURĂRII LICITAŢIILORBiroul

executorului judecătorescLocul licitaţiei

Data şi ora licitaţiei

Bunul licitat Preţ pornire lei RON

Porți deschise la Castelul TelekiTeleki Kálmán: ,,Când am venit aici pentru prima oară am descoperit o scară secretă…”

www.punctul.ro

Pop Ioan Tg.Mureș, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Loc. Tîrgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureș, (în curte, la etaj)

23. 07. 2012 orele 09-10

- IMOBIL, situat în comuna Acăţari, str. Principală nr. 119, jud.Mureș, com-pus din casă de locuit cu două încăperi construită din pământ, acoperită cu ţi-glă, cu gaz și curent electric, edificată în partea stângă a curţii și 250 mp teren.

33. 622,50 lei sau 8. 223,75 euro (preţ stabilit conform raportului de ex-pertiză, redus cu 25%).

Pop Ioan Tg.Mureș, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Loc. Tîrgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureș, (în curte, la etaj)

23. 07. 2012 orele 10-11

- IMOBIL, situat în loc. Tg.Mureș, str. Tisei nr. 11 (fost Podeni nr. 9), jud. Mureș, compus din casă de cărămidă acoperită cu ţiglă, cu 2 camere, bucătă-rie, antreu, magazie, cu suprafaţa de 299 mp, cu terenul aferent, înscris în CF 12402-I Tg.Mureș, nr. Cadastral 5111-8.

148. 179,75 lei sau 33. 873,75 euro (preţ sta-bilit conform raportului de expertiză redus cu 25%).

Pop Ioan Tg.Mureș, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Loc. Tîrgu-Mureș, Str. Bolyai nr. 28, Jud. Mureș, (în curte, la etaj)

23. 07. 2012 orele 11-12

- IMOBIL, situat în com. Gălești, sat Bedeni nr. 41, jud.Mureș, compus din casă de locuit cu 2 camere, bucătărie, cămară din chirpici, acoperită cu ţiglă, înscris în CF 50353 Gălești, cu nr. Cadastral C1 top 112-2-2.

20. 088,75 lei sau 4. 592,25 euro (preţ stabi-lit conform raportului de expertiză, redus cu 25%).

Olteanu Radu tel. 0265/512 018

Loc. Reghin, Str. Petru Maior nr. 48/8, jud. Mureș

Luni, 23. 07. 2012 ora 10,00

1. Imobil situat în loc. Reghin, str. Măcieșului nr. 1, jud. Mureș, înscris în CF 530 a loc. Reghin, nr. cad. 260/3/2, compus din teren în suprafaţă de 450 mp edificat cu casă de locuit în regim P+M, compusă la parter din 3 camere, 2 antree, 1 baie, 1 bucătărie și 1 terasă iar la mansardă cu 2 camere.2. Imobil situat în loc. Reghin, str. Măcieșului nr. 1, jud. Mureș, înscris în CF 869 a loc. Reghin, nr. cad. 260/3/1, compus din grădină intravilan în suprafaţă de 750 mp, împrejmuit cu gard din plasă de sârmă.

125. 000,00 lei

75. 000,00 lei

Pop Ioan Tg.Mureș, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Loc. Tîrgu-Mureș,Str. Bolyai nr. 28,Jud. Mureș (în curte, la etaj)

26. 07. 2012orele 11-12

- IMOBIL, situat în com. Sâncraiu de Mureș, str. Nouă, nr. 59, jud.Mureș, înscris în CF 50491 Sâncraiu de Mureș, cu nr. cadastral C1, top 78-82/3/4, compus din casă de cărămidă acoperită cu tigle, cu 3 camere, 1 bucă-tărie, 1 antreu, 1 cămară de alimente, edificată în 1971.

153. 234 lei sau 34. 533 euro (preţ stabilit conform

raportului de expertiză).Pop Ioan Tg.Mureș, str.Bolyai nr. 28 tel. 0265. 268.792

Loc. Tîrgu-Mureș,Str. Bolyai nr. 28,Jud. Mureș (în curte, la etaj)

09. 08. 2012 orele 08-09

- cotă de 1-2 parte din imobil, situat în com. Sângiorgiu de Mureș, sat Cotuș nr. 102, jud.Mureș, compus din casă de locuit cu una cameră, bucă-tărie, acoperit cu ţiglă și suprafaţă de 250 mp teren, înscris în CF 5450-N Sângeorgiu de Mureș, nr. cadastral 906.

22. 237,5 lei(preţ de evaluare re-

dus cu 25%)

Castelul Teleki este unul dintre cele mai re-prezentative realizări ale barocului transilvă-nean, cu un parc englezesc de excepţie care a fost populat cândva cu statuete reprezentând personaje mitologice. După naţionalizare a deve-nit Preventoriu TBC pentru copii, iar în anul 2006 domeniul a fost retrocedat şi anul trecut actualul proprietar (Teleki Kálmán) a intrat în posesia lui.

Castelul Teleki revine la viață

11

TÎRNĂVENI Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012

Mircea Barbu

Aproape 2.000 de per-soane din Tîrnăveni be-neficiază de apă potabilă prin intermediul cișmelelor stradale amplasate pe câte-va străzi din localitate. Fac-tura achitată de Primărie pentru plata apei consuma-te se ridică lunar la aproape 4.000 de lei. Pentru acest tip de cișmele nu există re-glementată metoda de cal-cul al consumului paușal, fapt pentru care a fost apro-ximat un consum de 25mc/cișmea/lună, urmând ca în urma citirilor lunare să fie calculat un consum mediu lunar.

Puțină istorieÎn ședinţa extraordi-

nară a Consiliului Local Tîrnăveni, din data de 12 noiembrie 2009, au fost aprobate cotele de consum la cișmelele publice din Tîrnăveni, care deservesc în principal populaţia de etnie romă.

În perioada 2009-2012, adeseori aceste cote au fost depășite, Primăria fiind pusă în situaţia de a solicita întreruperea alimentării cu apă creând astfel nemul-ţumiri în rândul populaţiei care beneficia de acest ser-viciu. O perioadă s-a trecut și la măsur a coplăţii din partea beneficiarilor care erau nevoiţi să achite dife-renţa de apă consumată din buzunarul propriu. Repre-zentantul romilor a declarat că strângerea respectivelor sume de bani este un pro-

cedeu foarte dificil deoa-rece majoritatea familiilor care locuiesc în zonă nu au locuri de muncă și au un nivel de trai foarte scăzut.

Mai multă apăÎn ședinţa ordinară din

data de 12 iulie 2012 au fost aprobate noi cote de consum pentru cișmelele stradale din Tîrnăveni. Ast-fel, s-a estimat un consum total lunar de 1.150 mc, deci mai multă apă dispo-nibilă pentru târnăvenenii aflați în zona cișmelelor.

Acestea sunt amplasate pe străzile Avram Iancu, de la care beneficiază 114 per-soane; pe strada Dezrobirii de care beneficiază 356 de persoane; în cartierul Li-vezii de unde beneficiază 443 de persoane, în colo-nia Dîmbău pentru 116 persoane, pe strada Pinului

pentru 328 de persoane și pe strada Viticultorilor de unde beneficiază 200 de persoane de apă potabilă.

Administraţia locală mai intenţionează și am-plasarea a patru cișmele stradale de tip ţâșnitoare montate în zona centrală a municipiului. „Avem în

plan montarea a 4 ţâşnitori în Parcul Primăriei, în faţa Bisericii Sfântu Gheorghe, în parcul copiilor şi în zona centrală pe strada Republi-cii nr.58”, a declarat vice-primarul Mohamed Bar-mou, care a condus ședinţa Consiliului Local unde s-a discutat despre situaţia ciș-melelor stradale din Târnă-veni.

Problema cișmelelor stradale a stârnit în rândul aleșilor locali mai multe opinii, pe de o parte fiind grija faţă de aceste familii nevoiașe care trebuie aju-tate pentru a nu deveni un focar de infecţie în oraș din cauza lipsei totale a apei, iar de cealaltă parte nedrep-tatea faţă de alte categorii sociale, uneori chiar mai defavorizate, dar cărora Primăria nu le achită factu-ra la apă.

Proiectul care preve-dea noile cote de consum pentru cele 10 cișmele din Târnăveni a fost în cele din urmă aprobat.

www.punctul.ro

Noi cote la cişmeleProblema cişmelelor stradale a stârnit în rândul aleşilor locali mai multe opinii

Apă gratis la cișmele

12

Punctul Nr. 385, 23 - 29 iulie 2012 PUBLICITATEwww.punctul.ro

Distribuitorul tău Volkswagen:Auto TopStrada Principală, nr. 4, CoruncaTel. (0265) 20 78 00, www.autotop.ro