CURS 3: Asimetria integrarii economice europene

A. Exista un grad diferit de integrare a pietelor (integrare mult mai redusa a pietei muncii

comparativ cu cea a capitalurilor);

Care sunt motivele mobilităţii reduse a forţei de muncă în UE? Care este situaţia în SUA?

B. Exista o concurenta fiscala intre tarile membre ale UE, accentuată prin aderarea noilor

ţări membre din ECE. Ce corelaţie există între impozitarea factorilor de producţie şi

gradul de mobilitate al acestora?

C. Sistemele sociale sunt diferite la nivelul UE, economiile membre fiind grupate în 5

submodele.

B. Dovezi ale concurenţei fiscale.

Explicaţi tendinţa de reducere a ratei de impozitare a salariilor mari şi a ratei profitului în

Uniunea Europeană (2000-2010). Analizaţi presiunea fiscală din ţările ECE relativ la economiile

dezvoltate ale UE.

Trăsăturile sistemului fiscal din România – taxe relativ reduse, povară fiscală ridicată, slaba

colectare a taxelor, evaziune fiscală în creştere.

Tax wedge on labour cost

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27

countries) 41.3 40.7 40.8 41 40 39.9 40 39.9 39.5 39.3 39.3 39.3

Bulgaria 40 36.9 36.2 36 35.8 36.3 31.5 32.3 35.1 33.9 32.5 32.5

Czech Republic 41.3 41.3 41.5 42 41.9 42 40 40.5 40.1 38.7 38.9 39.5

Hungary 51.4 50.9 48.2 45 44.8 43.1 43.3 46 46.7 46.2 43.6 45.2

Poland 37 36.8 36.7 37 37.2 37.5 37.8 37.1 33.6 33.2 33.4 33.4

Romania 44.7 45.2 44.6 43 42.9 42.4 42.2 41.8 40.9 43.1 43.1 43.1

Slovenia 42.6 43.5 43.5 44 43.6 41.8 41.3 40.9 40.3 39.7 38.5 38.5

Slovakia 40.6 41.2 40.6 41 39.2 34.8 35.2 35.5 36 34.4 34.5 36.1

Number of tax payments

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Romania 108 108 108 113 113 113 113 41

Bulgaria 29 29 15 15 15 15 15 15

Czech Republic 27 12 12 12 12 12 8 8

Hungary 13 13 14 14 14 14 13 12

Poland 40 40 40 40 40 29 29 18

Slovakia 32 31 31 31 31 31 31 20

Slovenia 22 22 22 22 22 22 22 11

Germany 12 12 12 12 12 12 12 9

France 19 19 19 7 7 7 7 7

Italy 15 15 15 15 15 15 15 15

United Kingdom 8 8 8 8 8 8 8 8

În plus, numărul de taxe parafiscale s-a majorat în perioada 2005-2009, ajungând la 558, după care s-a

redus la aproximativ 280 în anul 2012.

Rata implicită a fiscalităţii – instrument pentru a evalua eficienţa colectării taxelor

Estimarea evaziunii fiscale din România (Consiliul fiscal, 2013)

2005

2006

2008

2009

2011

Venituri

bugetare

Venituri

fiscale

Venituri

bugetare

Venituri

fiscale

Venituri

bugetare

Venituri

fiscale

Venituri

bugetare

Venituri

fiscale

Venituri

bugetare

Venituri

fiscale

Denmark 57.8 51.7 56.6 50.5 54.8 48.6 55.3 48.7 55.7 48.6

Hungary 42.2 37.5 42.7 37.4 45.5 40.4 46.9 40.2 54.3 37.4

Finland 53 44.1 53.3 43.9 53.6 43.0 53.4 43.0 54.1 43.8

Sweden 55.8 49.3 54.9 48.7 53.9 46.9 54 47.1 51.5 45.1

France 50.6 45.6 50.6 45.9 49.9 45.0 49.2 44.1 50.6 45.7

Belgium 49.3 47.0 48.8 46.7 48.7 46.6 48.1 45.9 49.6 46.7

Austria 48.2 43.6 47.5 43.0 48.3 44.2 48.5 44.1 48.3 43.9

Italy 43.4 40.3 45 42.0 45.9 43.0 46.5 43.3 46.1 42.8

Netherlands 44.5 38.6 46.1 39.8 46.7 39.9 45.8 38.9 45.6 39.2

Portugal 40.1 34.9 40.6 35.6 41.1 35.9 39.6 34.5 45 36.1

EU (27 countries) 44.2 40.1 44.7 40.6 44.6 40.3 44.1 39.6 44.6 40.0

Germany 43.6 39.7 43.7 40.0 44 40.2 45.2 40.8 44.3 39.7

Slovenia 43.6 38.9 43 38.5 42.2 37.5 42.3 37.8 43.6 37.5

Luxembourg 41.5 38.5 39.9 36.7 42.3 38.4 44.5 40.7 42.7 38.9

Greece 39 34.4 39.2 33.4 40.7 34.2 38.4 32.8 42.4 34.9

United Kingdom 40 37.0 40.8 37.7 42.1 38.7 39.5 36.0 40.3 37.4

Czech Republic 39.8 35.7 39.6 35.4 38.9 34.5 38.9 33.4 40 34.6

Cyprus 40.7 35.0 41.4 35.8 43.1 38.6 40.1 35.3 39.9 35.4

Malta 40.7 34.4 40.4 34.5 38.6 34.3 38.8 34.8 38.9 34.4

Estonia 35.2 30.7 36.1 30.8 36.7 32.0 42.8 35.5 38.7 32.5

Poland 39.4 32.8 40.2 33.8 39.5 34.3 37.2 31.8 38.4 32.3

Spain 39.7 36.7 40.7 37.6 36.9 33.9 35.1 31.7 36.2 33.0

Latvia 35.4 29.4 37.8 30.8 34.9 29.7 34 27.0 34.9 27.7

Ireland 35.6 31.9 37.4 33.4 35.4 31.1 34.5 29.7 34 29.7

Romania 32.4 28.5 33.3 29.2 33.6 28.8 32.1 27.7 33.9 28.5

Bulgaria 38.3 31.3 36.2 30.7 40.1 32.3 37.1 29.0 33.6 27.2

Slovakia 35.2 31.5 33.3 29.4 32.8 29.4 33.5 29.1 33.3 28.8

Lithuania 33.5 28.7 33.7 29.6 34.6 30.4 35.5 29.6 33.2 26.3

C. Exista sisteme economico-sociale diferite in UE:

1. Submodelul nordic⁄scandinav (Finlanda, Suedia, Danemarca, Olanda) se caracterizează

prin:

grad ridicat de redistribuire;

promovarea incluziunii sociale, a universalităţii asistenţei sociale, a dialogului social

şi a cooperării între partenerii sociali şi guvern;

cele mai competitive economii europene, deşi asigură coeziune economică şi socială

cetăţenilor;

performanţele ţărilor care compun acest submodel se explică prin eliminarea anumitor

compromisuri (trade-offs) existente între funcţionarea economiei şi efectele în plan

social .

De ce ţările din submodelul nordic sunt perfomante

din punct de vedere economic cât şi social ?

Au atenuat efectele anumitor trade-offs în

domeniile economic şi social

1. Alegerea dintre

costul ridicat al

forţei de muncă şi

gradul de ocupare.

2. Alegerea dintre

beneficiile ridicate pentru

şomaj şi pensii şi rata de

participare pe piaţa

muncii.

3. Alegerea dintre

eficienţă

macroeconomică şi

inegalitatea ridicată a

veniturilor

În ce constă?

-creşterea fiscalităţii

suportate de firme

reduce numărul de

locuri de muncă nou

create şi rata de

ocupare.

În ce constă?

- acordarea unor ajutoare de

şomaj ridicate (ca pondere

din salariul anterior) şi pe o

perioadă îndelungată

diminuează stimulenetele

pentru căutarea unui loc de

muncă

În ce constă?

-creşterea fiscalităţii

permite redistribuirea unor

sume mai mari, dar

afectează negativ nivelul

de efiicienţă

macroeconomică (scade

productivitatea şi se

reduce ocuparea)

Cum au reuşit? Se caracterizează prin

stabilitate

macroeconomică,

legislativă şi printr-un

mediu de afaceri

atractiv (zero

corupţie).

Cum au reuşit? Au combinat politicilor active

pe piaţa muncii cu măsurile de

securitate socială (flexicurity).

Ratele ocupării, cele de

creştere a productivităţii,

precum şi satisfacţia muncii

sunt relativ ridicate.

Cum au reuşit? Au menţinut acelaşi sistem

social generos fără a spori

fiscalitatea, ci prin

creşterea bazei de

impozitare (urmare a

stimulării creşterii şi

ocupării).

Celelalte patru submodele de economie se caracterizează prin existenţa a cel puţin unuia

dintre cele trei compromisuri prezentate în figura de mai sus.

2. Submodelul anglo-saxon (Marea Britanie, Irlanda). Caracteristici:

constituie reflectarea unei abordări liberale a sistemului de bunăstare în care

asistenţa socială este limitată şi în care se încurajează asigurările private ale

riscurilor indivizilor (adică are loc transferul de responsabilitate socială

dinspre stat către individ, precum în SUA).

piaţa muncii nu este reglementată, iar responsabilitatea pentru căutarea unui

loc de muncă aparţine indivizilor (cheltuielile bugetare privind politicile

active pe piaţa muncii sunt scăzute).

referitor la cele trei compromisuri, ţările anglo-saxone practică o fiscalitate

relativ redusă (ceea ce determină costuri relativ mai mici ale forţei de muncă)

şi ajutoare de şomaj relativ scazute ca pondere în salariu şi care sunt acordate

pe o perioadă mai mică de timp. De aceea gradul de ocupare este apropiat de

cel al ţărilor nordice, iar şomajul pe termen lung este cel mai redus din UE.

Numai cel de-al treilea compromis (cel referitor la eficienţă şi echitate) este

caracteristic acestui submodel, în condiţiile în care creşterea economică se

reflectă într-o inegalitate ridicată a salariilor şi a veniturilor în societate.

3. Submodelul continental (Franţa, Germania, Austria, Belgia şi Luxemburg).

Caracteristici:

ocuparea constituie baza transferurilor sociale, iar beneficiile acordate sunt mai

reduse decât în submodelul nordic, fiind dependente de nivelul venitului obţinut

anterior.

pieţei muncii este reglementată, nefiind stimulată flexibilitatea lucrătorilor, iar

negocierile salariale în cadrul acesteia sunt centralizate.

fiscalitatea este relativ ridicată (comparativ cu ţările anglo-saxone) ceea ce a

indus o capacitate mai redusă de creare a locurilor de muncă în sectorul privat

(mai ales în cel al serviciilor).

beneficiile primite de şomeri, respectiv de pensionari îi destimulează în căutarea

unui loc de muncă, respectiv în prelungirea participării pe piaţa muncii. În lipsa

unor politici active pe piaţa muncii, aceste economii înregistrează rate ridicate ale

şomajului, lucrătorii slab calificaţi, tinerii şi femeile constituind categoriile mai

puţin integrate pe piaţa muncii.

în ceea ce priveşte compromisul dintre eficienţă şi echitate, ţările din cadrul

submodelului sunt caracterizate printr-o inegalitate mai redusă a veniturilor

(comparativ cu cele anglo-saxone), dar care nu este rezultatul creşterii ocupării şi

a productivităţii, ca în ţările nordice, ci al sporirii în trecut a cheltuielilor cu

protecţia socială.

4. Submodelul sudic (Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Malta, Cipru). Caracteristici:

rolul statului este unul rezidual, limitându-se la acordarea unor ajutoare sociale

fragmentate, iar cheltuielile sociale sunt orientate către populaţia vârstnică şi

către anumite grupuri ocupaţionale, precum angajaţii din industrie.

piaţa muncii este puternic segmentată şi reglementată, iar negocierile salariale

sunt centralizate.

din punct de vedere al celor trei compromisuri, economiile sudice au trăsăturile

ţărilor anglo-saxone (cheltuieli sociale reduse, ajutoare scăzut pentru şomaj), însă

nu au capacitatea acestora de a genera o sporire a ratei ocupării, în condiţiile unei

pieţe a muncii reglementate, mai ales pentru lucrătorii bărbaţi. Forţa de muncă

este puţin flexibilă, precum în submodelul continental, aspect reflectat în

peristenţa unei rate ridicate a şomajului pe termen lung, în special în rândul

tinerilor. În condiţiile unui stat redistributiv mai redus şi al unui sistem economic

incapabil să sporească în mod semnificativ rata de ocupare, inegalităţile dintre

venituri sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

în cadrul unor ţări precum Italia, Portugalia şi Spania, diferenţele dintre venituri

se explică şi prin existenţa unor decalaje regionale mari.

5. Submodelul catching-up⁄al Europei Centrale şi de Est⁄ECE(Cehia, Slovacia, Slovenia,

Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Letonia, România şi Bulgaria). Caracteristici:

deşi toate aceste economii au parcurs un proces de tranziţie către o economie de

piaţă, totuşi există diferenţe semnificative din punct de vedere al organizării

sistemelor naţionale de bunăstare. Unele ţări, precum Ungaria şi Slovenia au

optat pentru creşterea cheltuielilor cu protecţia socială (se apropie de submodelul

continental), în timp ce altele, precum Ţările Baltice, au mizat pe menţinerea lor

la un nivel scăzut şi pe stimularea procesului de recuperare a decalajelor de

dezvoltare prin promovarea unei fiscalităţi apropiate de cea din submodelul

anglo-saxon.

a înregistrat rate ridicate de creştere economică, aspect caracteristic unor

economii mai puţin dezvoltate, care au indus însă o polarizare a veniturilor,

precum în submodelul anglo-saxon.

ratele ocupării sunt cele mai ridicate în cazul Sloveniei si Cehiei, cele mai

semnificative creşteri ale acesteia înregistrându-se în Bulgaria şi în Ţările Baltice,

unde ocuparea s-a apropiat de nivelurile submodelului continental.

În cadrul submodelului catching-up se pot delimita două grupuri de ţări, unul

cuprinânzd ţările Vişegrad şi Slovenia, iar celălalt economiile care au

implementat cota unică de impozitare – Ţările Baltice, România şi Bulgaria.

Pentru a sintetiza decalajele dintre sistemele de redistribuire ale celor cinci submodele am

realizat o comparaţie a acestora pe baza prezenţei sau absenţei celor trei compromisuri şi a

capacităţii acestora de a le elimina.

Eterogenitatea submodelelor de economie în cadrul UE

Submodelul

Compromisul /

Nordic Anglo-saxon Continental Sudic Catching-up

Costul ridicat al

forţei de muncă şi

gradul de

ocupare

Eliminat

- grad ridicat de

ocupare

Nu există

- costuri mai

reduse;

- grad ridicat de

ocupare

Nu a fost

eliminat

- grad relativ

mai redus de

ocupare

Nu există

- costuri şi

ocupare

mai reduse

Nu există

- costuri şi

ocupare mai

reduse

Beneficiile

ridicate pentru

şomaj şi pensii şi

gradul de

ocupare

Eliminat

- grad ridicat de

ocupare în

rândul tinerilor

şi al

vârstnicilor

Nu există

- beneficiile pentru

şomaj sunt reduse;

- pondere ridicată a

pensiilor private

Nu a fost

eliminat

- grad redus de

ocupare a

tinerilor şi

vârsticilor

Nu există

- protecţie

socială

redusă

Nu există

- protecţie

socială redusă

Eficienţă

macroeconomică

şi inegalitatea

veniturilor

Eliminat

- eficienţă şi

echiate

Nu a fost eliminat

- eficienţă fără

echitate

Nu a fost

eliminat

- echitate fără

eficienţă

Nu a fost

eliminat

- nici

eficienţă şi

nici

echitate

Nu a fost

eliminat

- creşterea

eficienţei, dar

fără echitate

socială

Submodelul nordic s-a transformat treptat într-unul mai apropiat de cel anglo-saxon prin

trecerea de la welfare la workfare, adică de la responsabilitatea statului în asigurarea securităţii

sociale la responsabilitatea individului pentru propria-i securitate în faţa riscurilor. Totuşi,

submodelul nordic se deosebeşte radical de ţările liberale din UE prin performanţele sociale.

Coeziunea socială

Rata riscului de sărăcie reprezintă ponderea persoanelor care au un venit disponibil sub pragul de

sarăcie, considerat a fi egal cu 60% din mediana venitului naţional.

Pentru a suprinde deosebirile dintre inegalităţile distribuţiei veniturilor în cazul submodelelor

europene, am utilizat doi indicatori – indicele Gini şi raportul dintre veniturile celor mai bogaţi 20%

dintre cetăţenii unei ţări şi veniturile celor mai săraci 20% (S80/S20)

ROM

LET

LIT EST

SPA GRE

S.SUD

ITA

MB S.A-SAX

POR IRL POL

G.T.BAL+BUL

BUL

SLK CEH

MAL

SLV UNG

LUX G.VIS

S.ECE CIP

UE-27 GER BEL

FIN

S.CONT FRA

AUT DAN

S.NOR SUE OLA

5.00

7.00

9.00

11.00

13.00

15.00

17.00

19.00

21.00

23.00

10.00 14.00 18.00 22.00 26.00 30.00 34.00 Cheltuieli cu protectia sociala (%PIB)

Rata

sara

cie

i d

up

a t

ran

sfe

ruri

(%

)

(%)

Strategia de reformă a

submodelului nordic

Administrarea

flexibilităţii şi

a securităţii

sociale

(flexicuritatea)

Îmbunătăţirea

stimulentelor

şi un sistem

economic

incluziv

Consolidare

a fiscală

- surplusuri

bugetare

Acordul

partenerilor

sociali cu

guvernul

Educaţie,

cercetare, noi

tehnologii şi

creştere

economică

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

Slo

venia

S.N

ordic

S.C

ontinenta

l

G.T

.Bal

t+Bulg

G.V

isegra

d

S.E

CE

UE-2

7

S.S

udic

S.A

nglo-s

axon

Rom

ania

Port

ugalia

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

S80/S20 GINI

Piaţa muncii

45.00

50.00

55.00

60.00

65.00

70.00

75.00

80.00

Danem

arca

S.Nord

ic

S.Anglo

-saxo

n

UE-27

G.T.B

alt+Bulg

S.Contin

ental

S.Sudic

S.ECE

G.Vis

egra

d

Roman

ia

Malta

Ratele ocupării în submodelele europene (2010)

Tinta 2010: 50%

Tinta 2010: 60%

SUE

S.NOR

DANOLA

FIN

EST

S.AS

MB

GER

CIP GER

LIT

PORG.T.BAL

IRL

BULUE-27

CEH

S.CONT

SPA

ROM

S.ECE

SLK

S.SUD

GRE

AUT

FRA

SLVBEL

LUXMAL

ITA

UNGPOL

G.VIS

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

50.00

55.00

60.00

65.00

70.00

75.00

30.00 35.00 40.00 45.00 50.00 55.00 60.00 65.00 70.00 75.00 80.00

Rata ocuparii femeilor(%)

Rat

a oc

upar

ii pe

roan

elor

intr

e 55

si 6

4 de

ani

(%)

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

S.Nord

ic

S.Contin

enta

l

S.Anglo

-saxo

n

S.Sud

ic

S.ECE

UE-2

7

G.V

iseg

rad

G.T

.Balt

+ Bulg

Rom

ania

Educatie primara Educatie medie Educatie superioara

Ratele de ocupare în funcţie de nivelul de educaţie (2010)

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

S.Nor

dic

S.Angl

o-sa

xon

G.T

.Bal

t + B

ulg

Rom

ania

UE-2

7

S.EC

E

S.Sudic

G.V

iseg

rad

S.Con

tinen

tal

Rata somajului pe termen lung Rata somajului pe termen scurt

0

10

20

30

40

50

60

70

Danemarc

a

S.Anglo

-saxon

G.V

isegra

d

G.T

.Balt+

Bulg

S.Nord

ic

S.ECE

S.Contin

ental

S.Sudic

Romania

Sursa datelor: World Bank, Doing Bussiness Report (2009)

Indicele rigidităţii ocupării în UE-27 (2009)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Ola

nda

S.Nord

ic

S.Anglo

-saxon

S.Contin

ental

UE-27

S.Sudic

Romania

S.ECE

G.V

isegra

d

G.T

.Balt+

Bulg

Bulgaria

(%)

Ponderea lucrătorilor angajaţi cu contracte part-time în totalul angajaţilor