ISTORIE SINTEZE 20 de variante rezolvate Col ect ia" BACALAUREATUL DENOTA10" ISTORI E Sinteze/21devarianterezolvate Editura acreditataC N.c. s.f.s.cod I020 Coleclia .,Bacalaureatuldenota10" este coordonat!i.deAlexandruEditura "AULA" . S.c. AULA MAGNA S.R.L. O.P.II, C.P.962, 500610 Te lefon/Fax:0268/31.86.47;32.66.47; 0725.915.335 editura_aula@yahoo.com www.aula.ro Redactor:Cristina Vasilica Tehnoredactare:Cristina Vasilica Corectura:autorii Coperta:Radu Silvestru Descrierea CIP aBiblioteciiNationale aRomaniei GAVRI LA,MARIANA Istorie:bacalaureat Mariana Gavrila, VasileManea Aula,2010 ISBN 978-973-754-093-5 I.Manea,Vas ile 94(100)(075.5) 371.279.8:373.5 -.-- 'W'fedprint t.p og rafl e Tel: 411.00.55;41U1.1&MarianaVasile GAVRILAMANEA ISTORIE SINTEZE (recapitularea materiei dinprogramii) 21DEVARIANTECOMPLETE (rezolvateexplicate) AULA CUPRINS Sinteze A.POPOARE~ ISPATHISTORICE Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor ............................ 7 B.OAMENII,SOCIETATEA~ ILUMEAIDEILOR SecolulXX intre democratie ~ itotalitarism. Ideologii~ ipracticipolitice in Romania ~ iinEuropa ...............10 Constitutiile dinRomania .........................................................15 C.STATUL ~ IPOLITICA Autonomiilocale~ iinstitutii centrale inspa!iulromanesc Statuiromanmodern:delaproiectpolitic Romaniapostbelica. Stalinism,nati onal-comunism~ idi siden!a (secoleleIX-XVIII)..................................................................2 1 la realizarea Romaniei Mari(secolele XVIII -XX)...................34 anti comunista. Construc!i a democratieipostdecembriste........47 D.RELATIILEINTERNATIONALE Spa!iulromanesc intre diploma!ie~ iconfl ict InEvulMediu ~ ila inceputuri le modernita!i i ............... ....................................51 Romania~ iconcertuleuropean. Dela "Criza orientala" la marile al iante ale secoluluiXX......................... .................... 62 Romania in peri oada RazboiuluiRece...... ... .......... ................... 65 - 21devariante VariantaI .................................................................................. 71 Varianta 2 ........... ...... ..... .. ... ... ... .......... ... ................ .... .... ............ . 77 Varianta 3 ..... ................... .......................................................... 79 Varianta 4 .... ....... ................................ .......................................82 Varianta 5 .... ..... ...... ....... ............ ............................ ....................85 Varianta 6 ........................ ..........................................................87 Varianta 7 ... ........... .................................. ......... ......................... 90 Varianta 8 .................................................................................. 92 Varianta 9 ........................ ................. ...... ..... .............................. 95 Varianta10............................................................................ .... 97 Varianta 12 ....................................................... ... ....................102 Varianta13.................................................................... ... ...... .104 Varianta 14 . ..... ........................................................................107 Varianta 15.... ..........................................................................109 Varianta16 ..............................................................................I II Varianta17..............................................................................114 Varianta18....... .......................................................................116 Varianta19 ........................ :................................................. ....119 Varianta 20 ............ ........ ... .......................................................121 Varianta 21................................................ .. .. ... ........................123 Rezolvarea variantelor RezolvareavarianteiI............................... .............................129. Rezolvarea variantei2.. ....... ... ... .... .......................... ...............133 Rezolvarea variantei3 .............................. .. .. .. ........ .... ............138 Rezolvarea variantei4........................ .. ........................ .. ........142 Rezolvarea variantei5 ............................... .. ...........................146 Rezolvarea variantei6 ... .........................................................150 Rezolvarea variantei7 ............................................ .. .... .. ........153 Rezolvarea variantei8 .......... ..................................................157 Rezolvarea variantei9 .......... .................. ................. ...... .... .....162 Rezolvarea variantei10.... .... ..................................................164 Rezolvarea varianteiI I...................................... .. ..................168 Rezolvarea vari antei12.................... :.....................................172 Rezolvarea variantei13 .................. ........ ........ ................ ........175 Rezolvarea variantei14.................................................. ........179 Rezolvarea variantei15..........................................................182 Rezolvarea variantei16.................. ........................ ................187 Rezolvarea variantei17 .............................. .. .... .. ....................191 Rezolvarea variantei18 .......... ........ .............. ........ ..................194 Rezolvarea variantei19...................... .................. ..................198 Rezolvarea variantei20 .......................................................... 201 Rezolvarea variantei21......................................................... ..205 A. POPOARE SPATHISTORICE Romanitatea romlini/or inviziunea istoriei/or Romaniisunt un popor romanic (latin) a cruuietnogeneza (proces de formare)acunoscuttreietape:civilizatiageto-dacA supusA cuceririi romane,sintezadaco-romanAreaIizatAinurmaprocesuluide romanizareadaosul slav dinsecolele VI-VII.Romanitatea reprezintA unelementesentialalidentitAtiilingvistice culturaleapoporului roman. OriginealatinAvechimearomanilorpeacestemeleagurieste subliniatAinistoriografiaEvuluiMediu.Primiiautoriapartinlumii bizantine,undeidentitateaetnicaaromanilorerabinecunoscuta. {ntr-untratatmilitar, Strategikon(secolulalVII -lea),datoritalimbii, eraunumitiromani,termenintalnitmai tarziu laimparatul ConstantinalVII-leaPorfirogenetul(912-959)care,Inlucrareasa Despre administrareaimperiului, preciza ca "ace$tia semai numesc $iromani pentrucaauvenitdinRoma $i poartaacest numepana in ziuadeastiizi". Acest(}spectafostconfirmatincronicasadeloan Kynnamos,care a sW batutteritoriilenord-dunarene:,,se zice ca sunt vesti,i demult dinItalia". Lafelca bizantinii,unguriiauintretinutuncontactpermanent cu romanii, romanitatea acestora fi indu-Ie cunoscuta. Notarul anonimal regeluiBela afirma in cronica sa, Faptele unguri/or (Gesta Hungarorum). ca,lasosirealor,unguriiau gasit 'inPanonia slavi,bulgari "biachi, adica pastorii romani/or".La fel , ungurii, de Tuhutum, i-augiisitin Transilvania(sec.IX-X)peromani peslavi .Un secol mai tarziu, Simon de Keza nota inGesta Hunnorum et Hungarorum, ca romaniierau 'inPanoniala venirea hunilor,iar invremealui Attila romanii,locuitori ai s-au inapoiat inItalia,doar "vlahii", care erau pastorii agricultorii acestora, rnmanand de bunavoie in Panonia. Intrareaspatiuluiroman esc'insferadeintereseaRomei a misionariloreifacecapapalitateasaiadespreexistenta romanilor apartenentalorla"ritulgrecilor",nelegitm'invi ziunea curieipapale.Maitarziu,odatacu lupteiantiotomanea TAri lorRomane,interesuleuropeanfataderomaniasporit, manifestiindu-se in pteocupArilefatAdeorigineaistoria acestora.PoggioBraccioliniafostprintreprimii careau afirmatoriginearomanA apoporuluiroman.Pelanganumeroase elementecomuneIimbiilatine romane,elaconstatatexistentala romaniinord-dunlireniauneitraditiireferitoareladescendentalor 7 Istorie.Bac dintr-ocoloniefondatade Traian. Contemporanulsau,FlavioBiondo, afirmadespreromaniicucareseintalniselaRomaca"invocaucu mandrie originea lor romana", iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit papa subnumeledePiusalII-lea,ideeaoriginiiromaneaacestoraa intrat Incircuitul european. Istoriografia romaneasdi este prezenta pri n Nicolaus Olahus, umanist transilvaneande faimaeuropeana, deorigine romana, care In lucrarea sa Hungaria (1 536), este primul caresustineunanimitatea de neam,limba,obiceiuri religi earomani lor.Deasemenea,Johannes Honterus,originardinInscri eInhartasa(1542)numele "Dacia" pentru Intreg teritoriull ocuit deromani.Maisuntcronicarii moldoveni:GrigoreUreche,InLetopise{ulTiiriiMoldovei Miron Costin,InDeneamulmoldovenilor,carevorbescdespreoriginea noastralatina: "De laRam ne tragem$i cua lorcuvinte ni-i amestecat graiuf'.Stolnicul Constant inCantacuzino, InIstoriaTiirii precum Dim itrieCantemir,InHroniculvechimii romano-moldovlalli/or,ausubliniatcontinuitateadeviataadacilorsubsUipanirea roman a,unitatea continuitatea romanilor. Odatacucronicariimoldoveni munteni,cunoscatoriaiscrierilor umaniste,chestiuneaunanimitatiiestetransferatadinsferatraditiei Incea aistoriografiei , pentrucaScoala Ardeleana safacadinaceasta oarmaInluptadeemanciparenationala socialaa_romanil or transilvaneni . Politizarearomanitatiiromanilor.PanaInsecolulalXVIJI-Iea, continuitatearomanilorIntinuturi lecarpato-dunareneera considerata unfaptnormal logic.ImparatulAustriei,los ifalII-lea (1780-1790),Iiconsideraperomani"incontestabil,ceimaivechi$i mainumero$ilocuitoriaiTransilvanier'.Dar,pentrupopulatia majoritaraaTransilvaniei ,Incepeluptapentrudrepturipolitice refuzatesecolede-aranduldecatre"natiunileprivilegiate".Afost elaboratSupplexLibel/usValacJlOrum(1791),memoriuprezentat CurtiidelaViena,Incaresesubliniazaca romaniisunt ceimaivechi locuitoriai Transilvaniei, fiind ai luiTraian. Inaceasta atmosfera a fostlansata "teoria imigrationista" a luiFranz Sulzer,dinIstoriaDacieiTransalpine,potrivitcareiaromaniinuse trag dinromani dinDacia, aceasta fiind parasita inintregime odatacuretragereaaureliana.Prinurmare,romiiniis-aunascutca poporlasuddeDunare,undevaIntrebulgari albanezi,delacare aupreluatinfluente Inlimba,precum credintaortodoxa.De aici,ei auemigratcatremijloculsecoluluialXIII-leadinsudulDunarii 8 Sinteze InTransilvania,undeIivorgasistabilitipeunguri pePrin teoriasa,Sulzersfidaparereaunanimadincultura istorica europeanacare Iiconsidera peromiini airomani lorlui Traian. IstoriculenglezE.Gibbon,autoraluneicelebreistoriiaImperiului Roman(1787), arata ca InDacia,dupa retragerea aureliana,a ramas ,,0 parteinsemnatadinlocuitoriiei,caremaimaregroazaaveaude migraredecatde stapanitorul got" . Delalocuitori vor deprinde migratori i"agricultura$iplacerilelumiicivilizate".Netemeinicia afirmatiilor lui Sulzer a fostreliefata dereprezentantiiScolii Ardelene (S.Mi cu, Gh.Si ncai,P.Maior,l. Budai-Deleanu),dar decarturarii (L. Toppeltinus, J.Troster). Maitarziu,duparealizareadual ismuluiaustro-ungar(1867), imigralionismul este readus cumai multa tarie In dezbaterile istoricilor decatreungeograf austriac,RobertRoesler.TeorialuiSul zereste rel uata imbogatitaInlucrareaStudii Cercetiiriasupra istorieivecJliaromani/or vafidenumita"roesleriana".Ideil e principalesustinutedeaceastacautasademonstrezeexterminarea dacil orInurmarazboaielorcuromanii,cauzacareacontribuit la disparitiavechilortoponimiidacice;romanizareanuseputeaefectua Incei165deanidestapanireromana,iar,pentrucadacii In viatatraiauizolati,Daciaaramaspustielaretragereaaureliana; poporulroman limba roman a s-auformatInsudulDunarii . Scopulacestor teoriieralimpede:anularea argllmenteloristoriceale romanilorinluptapoliticadinTransilvania justificareapozitiei privilegiate detinutedecatre maghiari,secui.Teoria roesleriana afost combatuta cusuccesdelucrarileistoricilor romaniB.p.Hasdeu A: D. Xenopol.Maitarziu,investigatiilecondusedemarii istorici - N.lorga,V.Parvan,c.Daicoviciu,Gh.1. Bratianu, AI.Rosetti,c.c. Giurescu,alaturidecercetarea arheologica, aufacutprogreseremarcabile,infirmandteoriaimigrationista.Pe pozities-ausituat multiistoricistraini- Th.Mommsen, I.Jung,C.Patsch,P.Mackendrick,careconsideracaromaniisunt daco-romanilor ca s-au formatca popor InDacia Traiana. 9 B.OAMENII,SOCIETATEA:!I LUMEA IDEILOR Secolul xx inlre democra(ie # totalitarism Jdeologii # practici politice inRomania # inEuropa Aparentavictorieademocratiei.mariiconflagratii mondiale(1918)cons fin teanunumaivictoriaAngJiei,FranteiStatelor Unite,ci 0victorie ademocratiei.Imperiilemultinationale, bazatepe regimuriautoritare,s-audestramat locullor afostluatde statenationale,carevoroptapentrusistemepoJiticerepublicanesau monarhiiconstitutionale.Schimbareahartiipolitice,precum noile raporturidefortacentral est-europeneaveausafieconfinnate printratateledepacedelaParis(1919-1920).Europainsa, zdruncinata dinrazboi.Atatinvingatorii,cat seconfruntau cu grave probleme economice, socialefinanciare. Razboiulprodusese pierderiumane materialezonelecarefuseserateatrede razboieraudevastate;muncitoriicalificatipieri serapefront'inbuna parte; femeilecarei-auinlocuit Infabrici uzine manifestau 0tendinta deemancipare,cesevaaccentuaintimpprindezvoltareafemi niste;efortulprelungitderazboia stateleparticipantela chel tuielicareIe posibilitati1e.Infelulacesta,raporturile economicedintreS. U.A. marileputerieuropenesevormodifica. Anglia Franta audevenitdatoare Americii,iarpietelelor depealte continentevor fipierdutein favoarea S.U.A. aJaponiei. StateleUnite,maiputemice dinrazboi, s-auimpli cateconomic 'inEuropa,chiar republicaniirevenitilaputereauadoptat0 politi caizolationista.Intre1920-1 933,ceitrei republican i (Harding,Coolidge Hoover)aulimitatinterventiastatului'in economie, lasand-o 'inseama oamenilor de afaceri.Sufragiuluni versal devinerealitateprinextindereadreptuluilavot pentrufemei (1 920).InFrantaAnglia democratia parlamentaraunnat cursul, neintrerup de razboi . Apariti a PartiduluiLaburist face ca scena pol it ica britanica .sa functioneze cativa ani cu treiparti de; femei lorIise acorda dreptul de vot (1918); refacerea economica s-a datorat unei remarcabil e stabiliUltipolitice interventieistatu luiineconomie.Inceeace-i pefrancezi ,existentaunuinumarmaredepartidepoliticea indusunanumegraddeinstabilitate.Fonnareaunorcoalitii(Blocul National UniuneaNati onaIa)aveaucascopprincipalblocarea accesului1aputerealextremelorpoliticeaparuteimediatdupa incheierearazboi ul ui. \0 S inteze Italiapareadeneguvemat,democrati aliberalafiind'incriza. Opinia publicaerafoartedeceptionataderezultatulrazboi ului,degravitatea problemeloreconomicesocia Ie,precL!.m de instabilitatea ministeriala (4guvemein3ani,1912-1 922).InGennania,dupatulburarile revolutionare care I-au silit pe Wilhelm alII-lea sa abdicesa paraseasca tara,esteproc\amatarepublicaparlamentara,numitaRepublicade laWeimar(1912).Afostdesfi intataautoritateaprintilor,aufost acordatedrept uri libertatidemocraticecetatenilor afostintrodus votuluni versal.Tarasestabi lizeazasubconducereauneimajori tati conservatoare aHi ndenburg, ales (1925). Romania, unificata din punct devedere teritorial ( 1918), se 'inscrie pe linieevolutiva:acordareavotuluiun iversal (19 18),rezolvarea problemeiagrareprinImproprietarireatarani lor(1921),precum infiintareapartidelorceaparti nminoritatil orauimpulsionatviata pol itica, contribuind la consolidarea democratiei . Noilerealitat i politice suntconsacratepri nConstitutiadin1923,iardezvoltareaeconomica va atingenivelulantebelic Inaniiunnatori. Inconcluzie,MareluiRazboi(1918)consacravictoria democratiei dar, inrealitate, atatcontlictului catevolutia postbelica au impus renuntari pennanente la acestideal.Noil e state din centrul sud-estulEuropei,recunoscute printratateledelaVersailles, simteau frontierele vul nerabi le infata tendintel or revizi oniste, motiv pentrucaredemocratiaesterepusacuriindIndi scutie.Situatiase comp lica mai mult,caunnareafaptuluicastate Ieinvinse Rusia Sovietica nuluasera partelaIncheiereapacii. Abandonareademocratiei.Duparazbo i,confruntandu-secureale di ficultatideadaptarelaprovocarilelumiipostbelice negasind soluti i In gandirea pol itica in sistemulpoliticdemocrat ic,multe tari s-auorientat spre oferta totalitara. Inmodparadoxal,primasursaaviitoarelorcri zepolitice0vor constituifrustari le create de tratatele de pace. Gennania, declarataunic vinovatpentrurazboi ului obligatalaplatauneidespagubiriderazboi,trebuiesaabandonezeoricepretentiicoloniale sarenuntecompletlapropriaannata.Frustrareapoporuluigennan esteali mentata decrizaeconomica,deinflati agalopanta de ocupareaRuhrului(1923)decatre . francezi.Italia, senumara intrestate IeInvingatoare,estedepartedeafi0sursadestabilitate. erauautori iunorgrevedeproportii(1920),iarfortele ultranationaliste violent nemultumirea atat fata de tratatele de pace, care nu ofere auItaliei toate teritoriile anterior promise, catfata deascensiunea stangii. II [storie.Bac DupavictoriasovietelorInRusia(1917), auinstituitun regimdedictaturaInnumeleproletariatului.Inrealitate,"dictatura proletariatului"Insemna dictatura partiduluicomunistcareaeliminat partideledeopozitie apracticatteroareadestatprinorganede represi une supraveghereapopulatiei.Economiadepiataafost li chi data,tredindu-selaeconomiapl anificata,Impreunacu0 industrializarecolectivizarefortata. AdmiratoriirevolutieisovieticedeveneautotmaiactiviInEuropa, determ inandaparitia partidelor comuniste,care vor fibj neintegrate In IntemationalaComunistacoordonatadelaMoscova.Infelulacesta, partidelecomunisteaujucatIntarilelorroluldeinstrumentede subversiunepolitica desprijinInfavoareaU. R.S.S.,primulstat total itar. Totduparazboiauaparut fasciste,maiIntaiintarile Invinse(Germania, Ungaria,Bulgaria) sau nemultumite(ltalia). cucaracterfascistauaparut Incelelaltetari(Spania,Portugalia; Angl ia,Franta, Romania), toate unnational ismagresivfiind profundant idemocratice. State letotalitareaufostunprodusalideologiilorextremiste:de stanga(comunism)saudedreapta(fascism).Aparuteca0reacti eIa amenintareacomuni sta,regimurile totalitarededreaptaaulimitatsau suprimatdrepturile libertatiledemocratice aueliminatdinviata politicafortele careIi se opuneau. Fascismul italian, bazat pe ideologia statu lui anatiunii,I-apropulsatlaputerepeMussolini(1922). PunctelesaledesprijineraumituInatiuniiunitare trecutulgl orios alltal iei.Valorileliberaleeraunegate,fiindconsideratevinovatede decl inul statului, iar pluralismul politic era privit ca 0sursa de divizare a natiunii.Mussolini se dorea unuistat putemic, avanduncontrol compl et asupracetatenilorreprezentandinteresulnational.La baza societatiitrebuia sa fi eomul nou, discipli nat domic decucerire. Cunoscutasubnumeledenazism,ideologiacareI-aaduspe Adol fHitlerlaputereInGermania(1933)sebazapepuritatearasei. Poporu l german, Inviziuneaseidentifica cu 0astfelde rasa superioara,ceaariana.PentruHitler,statuItotalitarnueraaltceva decatuninstrumentcapabilsaapereaceastacomunitaterasiala. Elementele impuredecadente care puteauvi ciapuritatea raseiariene erauevreii,tiganii slavii, consideratirase inferioare.Unstat german putemicera,Invi ziuneasingurulcareputeaspalaumilinta lacarefusesera germani ila Versailles. In ceea' ceRusia interbelica, marea ambitie aluiStalin afost sa transformeU.R.S.S.intr-unstatmodem putemic.Instrumentele 1") Si nteze folosite In acest scop au fost planificarea, industrializareacolectivizarea fortataInagricultura,toatedublatede0propagandade0 organizata Impotriva Intreguluipopor. Catotidictatorii ,Mussolini,Hitler Stalindoreaumentinerea cetatenilor subuncontrolextremdestrict. Astfel,imenseleaparate de propagandapuseInaveaudreptscopglorificareaimaginii conducatoruluisuprem, precum 0atenta supraveghereatotceea ce puteainfluentamoduldegandirealoamenilor:ziarele,radioul, filmuI,literatura.Lideruluisupremis-aconferitapelati vul"Ducele" Inltalia "FUhrer"InGermania,desemnandautoritateaabsolutaconducatorul . Dacaregimuriletotalitareauavuttrasaturicomune,auexistatel ementespecificepecareacesteaIe-aucunoscut.Deexemplu, stalini smul- ideologiaprimuluiregimcomunistdinistorie- sebaza peprincipiilefundamentalealemarxism-Ieninismului,tintasafinala fii ndconstruireasocietatii etapaincareatatstatuIcatclaselesocialeurmausadispara.IncazulGermaniei,statuItotalitar bazatpesuperioritatearaseitrebuiasaapereaceastacomun itatede elementeleimpure sa asigurearienilor spati ulvitalnecesarpropriei dezvoItari .Si,cumacestspatiucumultgranite Iestatului german,seajungelaramoi ,caprincipalinstrumentcarerezolva aceasta situatie. In ceRomania, InfiintareaPartidului Comunist (1921),supus Comintemului(IntemationalaComunista)delaMoscova,urmatade de facturafascistaLegiunea Arhanghelului Mihail (1927), au constituit principaleIeforteantidemocraticedinperioadainterbelica. Daca comuni staavea0pondereput insemnificativa,In schimb, legionara era 'inplina dezvoltare. Condusa de Comeliu ZeleaCodreanu,numitCapitanallegiuneaaprofitatde nemultumireapopularafatadeguvemareapartidelortraditionale a actionatpentrumentinereaRomanieiMari,dar apracticat violenta fatadeadversariipolitici autoritati,aj ungand chiarlaasasinate:I.G. Duca,VirgilMadgearu,NicolaeIorga.Inpofidaacesteirealitati a imperfeqiunilordemocratiei Romaniaarezistatofensivei totalitarepana In1938, candregeleCarolalII- lea impusregimul autoritar(J 938- 1940),urmatapoidedictaturamilitaraageneralului Antonescu(J 941- f944)Infinal,deperioadaregimuluicom unist ( 1947-1989).AfostperioadaIncaretraditiademocratiei afostabandonatamultioamenipoltici deculturaaufostobligati paraseascatarasausasesupunarisculuieliminariifizicein comuniste. 13 III [storie.Bac Lumeapostbelica.celuide-alDoileaRazboiMondialnua sadintredemocratie totalitarism.Prin InfrangereaGermaniei,Italiei Japonieierauinlaturateprincipalele regimurifasciste,celitalian celgerman,darvictoriaobtinutade UniuneaSovietica ocupareadecatrearmateleacesteiaaceleimai maripaTtidinEuropadeEstauavutdreptconsecintainstalareaprin lovituridefOTta fraudeelectoraleaunorregimuricomunisteIn tari precumPolonia,Romani a,Ungaria,Bulgaria,CehoslovaciaGermaniadeEst.Totcuspriji nuldirectsauindirectalU.R.S.S. vor prelua putereaInalte tari:Iugoslavia, Albania, China, Coreea deNord, Vietnam Cuba. fuseseraaliatecuRusiaSovieticaimpotrivaregimuril or fasci ste,democratiileoccidentaleau prinaintelegepericolul pecareIIreprezentaextindereatotalitarismuluicomunist.Infrunte cuS. U.A.,eleautrecutlaunprogramdestavilire(cont ainment)a expasiuniicomunismului(1947). Prinurmare, statelelumiis-au regrupat, deaceastadatapecriteri ipol itice,lumeaevoluandInurmatoarel e deceniiInlogicanouluitipdeconflict- "razboiulrece".Seastfel olurne bipolara, construita Injurul principalelor centre de putere economica mi litaraalumii:N.A.T.O.(InjurulS.U.A.) Pactul dela (InjurulU.R.S.S.).Primagrupare,denumita"Iumealibera",acontinuatsasedezvoltepeprincipii Iedemocratiei pl urali ste,iar cea de-a doua,blocul comunisttotali tar - peprincipiile democrati ilor populare. Constituit ca urmare a Arm atei blocul sovietic avea sacunoasca,maitarziu,pri melefi suri.:revolutiamaghi aradin1956, crizacehoslovaca din1968,precum fenomen ul "Solidaritatea",din Polonia anilor ' 80.[mensa presiune economica imp usa Uniunii Sovietice decursa inarmaril or audeterm inatregimurilecomunisteest-europene satreacalareformepolitice.PromovareaacestoradecatreMihail Gorbaciov a condus nu numaila dezmembrarea blocului comunist (1 989), ci aU.R.S.S(199 1).Eratotalitarismuluipromovatde ideologiacomunista Inceputultranzi tieispredemocratie astatelor est-europene.Se Incheia, deocamdata, Infruntarea dintredemocratie

totalitarism,careaconstituituna dintreprincipal elecaracterisiticial e secoluluialXX- lea. 14 Constitu{iiledinRomania Constitutia reprezinta unact juridicpolitic fundamentalalunei Wi. Princonstitutiesereglementeazarelatiilereferitoarelaformade guvernamant,structurile atributiileputerilor instatseformuleaza drepturilefundamentalealecetatenilor. Constitutiadin1866 Prima constitutie romaneasca afostelaborata Inanul1866, Intirnpul domnieiluiCaroldeHohenzollernSigmaringen(domnintreani i 1866-188 I; rege Intre anii188 I - I 9 I 4)a avut ca model textulactului fundamentaldi nBelgia,consideratlaacea data celmai democraticla niveleuropean. Structuratapetitluri,sectiuni, capitole articole,Constitutiainscrie urmatoareleprincipiidebaza:suvernanitateanationala,separarea puterilor instat, guvernarea reprezentativa. De mentionat faptulca,Romania era sub suzeranitatea imperiului Otoman,Constitutianutaceanicioreferirelaacestaspectjuridic international , dedependenta fatadePoarta. Constitutiaprevedeaca "Principateleuniteformeaziiunsingur stat cu nume/e deRomania"ca teritoriul statului era inalienabil (nu putea fiinstrai nat) indivizibil(nuputea fiimpaTtit). - Celetreiputeri publice - executiva,legislativajudecatoreasca -, se specifica InConstitutie, "emanii dela natiune,care nu Iepoate exercita decat numai prindelegatiune". Putereaexecutivii0exercitadomnitorul guvernul,avandlabaza principiulmonarhieiereditare,peliniemasculina prinordinulde pri mogenitura (primulnascut infamilie) . Constitutia acordalargiprerogativedomnitorului:dreptuldeanumi revoca inaltiifunctionaripubl ici;conducatorsupremal armatei ; sanqioneaza (aprobarea uneilegide catre statuluipentru a dobandiuncaracter executi v) promulgalegile(aoferiuncaracter executOJ:iuuneilegi),acorda amnistie(iertarea pedepsei inlaturarea raspunderiipenal e)gratiere (scutirea total a sau Partiala de executarea pedepsei,mentinandinsacondamnarea),aredreptdevetoabsolut (dreptdeaseopuneadoptariiuneipropunerisauhotarari),poatesa di zolveParlamentul(cuconditia sa organizezealegeri intr-uninterval demaximum0luna),conferadecoratii grademilitare;semneaza conventiicomercialevarnale altele asemenea . . Puterealegis/ativaestecolectiva,formatadindomn Parlament (numit Reprezentanta Nationala). Sistemul parlamentar este bicameral 15 II Istorie.Bae (Adunarea DeputatilorSenat) datorita votului cenzitar (dreptul de votesteacordatcetatenilorInfunqiedeaverea,veniturile,capitalul bancar sauindustrialdecaredispun)se1mparteincolegii(Adunarea Deputa!ilor avea,initial , 4colegii,ulterior 3,iarSenatul- 2colegi i). Parlamentulvoteazalegile aredreptdeinterpelareparlamentara (procedura parlamentara prin care deputatii pot sa ceara explicatiiunui membrualguvernuluisauIntreguluiguvem);AdunareaDeputatilor are un atribut special : di scuta voteaza bugetul destat (aspectnou fatade actele cuvaloareconstitutionala anterioare). Puterea;udecaloreasciiseexercitadecatreCurtideJudecatiTribunale;instantasuprema esteInaltaCurtedeCasatie;hotararil esentin!elelorsepronuntaInvirtutealegii seexercitaInnumele domnului. Principiulresponsabilitatiiministerialeatestacalegilesemnate dedomnsuntcontrasemnatede(deresort),fiindsingurii raspunzatoriderepetarea acestora. Principiuldrepturilor libertatilorfnscrie:libertatea cuvantului ,presei,deasociere fntrunire;inviolabilitatea domicil iului;libertateaindividualavizeazaprezumtia denevinovatie; articolul 7 acorda cetatenie romana ("Impamantenire") doar iar proprietatea privata este considerata sacrainviolabila (exproprierea se racea In situatii exceptionale deinteres public, cu acordul domnitorului . cu dreapta despagubire);dreptulla educatie (Invatamantulprimar este obligatoriu gratuit) . Concluzie: Constitutiadin1866,prinprevederile principiilecare staulabazaei,poateficonsiderataunadintrecelemailiberaledin epoca. Const itutia din1923 AdoptataInurma unitatiistatalenationaledin1918 (fonnarea RomanieiMari)a modificarilor politice (1881- Romania devineregat;1877- prociamareaindependenteidestataRomaniei), considerataunadintrecelemaidemocraticedinEuropaperioadei interbelice,Constitutiadin1923estestructurataasemeniceleidin 1866(titluri,sec!iuni ,capitole articole);suntmentinute0partedin articoleleConstitutieidin1866,alteledisparapar articolenoi,care reflectaschimbarilepetrecutelasecoluluialXIX-leaInceputulsecoluluial XX-lea. Romaniaerastatnationalunitarroman,ceeaceconfinnaunirea. I provinciilor - Basarabia, BucovinaTransilvania - cu Tara Romaneasca,dinanul1918. 16 Si nteze Romaniaeraregaliarregele,impreunacuguvernul ,reprezenta putereaexecutiva.PrinConstitutiadin1923,Incazulminoratului regeluiseinstituia0Regen(aaldituitadintreipersoane,stabilitede regeIntimpulvietii , nuprintestament;pedurataacesteianuse putea aducenicio modificare Constitutiei. inceeace pulerealegislativa,sedesfiin!eazacolegiiledi n AdunareaDeputatior Senat,datoritalegiielectoraIedinI91 8,pe bazadireiavotuIesteuniversal,direct,egal,secretpentrubarbati, Incepand cuvarsta de 2 1 de ani(excep!ie Iacand femeile, magistratiimilitarii). Seprevedea,deasemenea,InfiintareaunuiConsiIiuLegislativ, careaveamenireadeaajutaInmodconsultativ,nudeIiberativ,la elaborarea coordonarealegilor. PebazaConstitutieidin1923seacordadreptuldeceta!enie indiferentdereligie,limba etnie; proprietatea privata estegarantata; Invatamantulprimar este obligatoriugratuit Inmediulurbanrural ; zacamintelesubsolului(cuexcep!iapetrolului)intrainproprietatea statului. Celelalteprevederi,principii, drepturi libertatiramanneshimbate. Concluzie:legi Iefundamentale din18661923 au asigurat funqionarea unuiregimdemocratic InRomania. Constitutia din1938 Adoptata Incontextulin care, Inanul1937,la alegerile parlamentare, nici un partid politic nua obtinut 40% dinvoturipentrua primi "prima electorala", Constitutia din1938 este constitutia intimpul regelui Carol alII-lea (1930-1940)sebazeaza pe 0conceptie autoritara.Constitutia numai emana delanatiune, cidelaputerea executiva. DinpunctuldevederealorganizariifiecareiputeriInstat,noua constitutiecontinediferenteesentialefatadeconstitutiile anterioare. Regeleestecaputstatului;pulerealegislalivaseexercitadecatre Rege prinReprezenlan(a Nationalii, care se 1mparte Indoua:SenatulAdunareaDeputatilor. Constitutiaprevededouaatribute. esentialealecapuluistatului ,anume:persoana regeluieste inviolabila; lui sunt raspunzatori - acteledestataleRegelui vorficontrasemnatedeunministrucare, prinaceasta, devineraspunzator de ele. Constitutiadeclararesponsabilipecareaucontrasemnat prinaceasta,angajeaza responsabi litatealor proprie . InConstitu!ia din1938 prerogativelestatului sunt deosebit de mari(regele are atributii legislative, executiveRegele 17 /storie.Bae avea drept de veto absolut, Intrucat putea refuza sanctionarea uneilegi rara sa fie nevoit sa explicerefuzul sanctionarii acesteia; putea dizolva Parlamentul tara sa fi e obligat sa-Iconvoace Intr-un anumit termen; se con sacradreptulstatuluidealegiferaprindecrete-legi; horararife ;udecatore$.ti se executa InnumeleRegel ui. Titlul IIdin Constitutia din1938, care traditional trata despre drepturile omului , este Impartit indoua capito Ie: "Despredatoriile romanilor" "Despredrepturileromanilor".Prioritateadatoriilorfa!adedrepturi demonstreazaspiritulconstitutiei. Inconstitutiileanterioare,romaniiaveaunumaidouadatorii :dea urma cursurile prim are dea Indepliniserviciulmilitar. Inprivinta Impartirii administrativeatarii,sesuprima articolulcare viza organizarea Injudeteeste Inlocuit cu articolulprincare tara este Imparti ta mai Intai In rezi denteregale, apoiIn tinuturi. Concluzie: exercitiulputerilor constitutionale trece InmainileRegelui, caruia Iieste atribuitchiarmonopolulrevizuirii Constitutiei. Constitutia din1948 AdoptataInurmaabdicariifortatearegeluiMihai1 (30decembrie 1947) aproclamariiRepubliciiPopulareRomiine,0"democratie populara"impusa, Constitutia din1948evi dentiaza instituti onalizarea comunismuluiprintransform areatreptataasocietatiidupa modelulstalinist. AlcatuitadupamodelulConstitutieisovietice Invigoare, Constitutia din1948a avutuncaracter provizoriu, In care prevederileeconomice prevalau asupracelor politice,areprezentat instrumentulregalprin care se pregatea trecerea Intregi i econom iisub controlulstatului. Constitutiaprevedea:mij loaceledeproductie,bancile societatile deasigurarepotdeveniproprietateastatul ui candinteresulgeneral0 cere; comertulintern extern trece sub controlul statului; planificarea economieinationale. InPopulara Romana organulsup remalputeriisestateste MareaAdunareNafionala(M.A. N.),organullegislativ.Prezidiul M.A.N.este raspunzator fata deM.A.N. Guvernulesteorganulexecutiv administrativ daseamaInfata M.A.N. a PrezidiuluiM.A.N. Inperioada dintre sesiuni. lnstanfele ;udecatore$ti sunt Curtea Suprema, tribunalele;udecatoriile populare; sesuprima inamovibilitatea (calitate a unui demnitar de a nu puteafitransferat,Inlocuitsaudestituitdinfunctiapecare0ocupa) judecatorilor. 18 Sinteze Constitutia puteafioridind modificatalapropunerea guvernuluisau aunei treimidindeputati,decatreMarea Adunare Nati onala. Consecinfe:senalionalizeaza,In1948,principaleleIntreprinderi industriale,miniere,bancare,deasigurari detransport;aufost nationalizate0mareparteacladirilor locuintelor;seface0noua reformamonetara(suntconfiscateultimelerezerveInnumerar) se trasformareasociali sta a agriculturii. Constitutiadin1952 Constitutia din1952estelegea totaleiaserviri a Republicii Populare Romanefata deUniuneaSovietica. Prin capitolul introductiv,Constitutia punela baza existen!eistatu lui romandependentafatadeUniuneaSovietica.PrieteniacuU.R.S.S. constituie " baza politicii noastre externe" . Principiuldebazaalputeriidestatestedictaturaproletariatului, regimuldestatalRomani eiesteregimuf democrafieipopulare,care reprezintaintereselecelor cemuncesc.Statuidemocrat popular este 0 forma a dictaturiiproletariatu lui exercitatadePartidul Comunist. Organuf execuliv suprem al R.P.R.este Consiliul de Mini$trii.Justitia este reali zata de catre Tribunaful Suprem al R.PR., tribunal ele regionale tribunalelepopulare, decatretribunaleleInfiintate prinlege. UniculorganfegiuitoresteMareaAdunareNa/iol1afa(M.A.N .), aleasape0perioadade4ani .M.A.N.alegeTri bunalulSuprempe0 perioada de5 ani . Titlul "Drepturile $i datoriile fundamentafe aie cetarenilor" sublini aza preponderentastatu luiasupracetateanului accentueazamaimult datori ile decat drepturile. Dreptullamundi Invatatura,dreptuldesupravietuire(odihna, pensie) eraumai mu lt datorii.Li bertatea cuvantului, presei,intrunirilor mitingurilor (element de noutate), libertatea demonstratiilor demasa seexercita"inconformitatecuintereselecelorcemuncesc$iin vederea inlaririi regimului dem ocratiei populare". "PartidufMuncitorescRomanesteforfaconducatoarealata organiza!iilorcelorcemuncesc,cat$iaorganelor$iinstitu!iiIorin slat'; dreptulde asociere era subordonat Inregimentari i sub conducerea P.M.R. InaceastaConstitutiese pentruprimadatadespre proprietatea socialistade "rolul conducatoral partidulut"' . 19 Istorie.Bac Constitutia din1965 Romaniaesterepublicasocialista,teritoriulfiind"inalienabilindivizibif' . Constitutia RepubliciiSocialisteRomania conferea roiulconducator PartiduluiComunistRoman, 'inIntreaga viata asocietatii. OrganulsupremalputeriidestatesteMareaAdunareNationala, singurulorganlegiuitor. ConsiliuldeStat,organulsupremalputeriidestat,erasubordonat M.A.N. Inanul1974,prin legea nr.1,a fostinstituitafunqia de al R.S.R., iar atributiil e detinute pana atunci de Consiliulde Stat reveneau statului. Constitutia din1991(revizuita in 2003,prinreferendum) Constitutia afostelaborata'incontextulevenimentelordin1989 regimuluicomunistInRomania revenirealaunregim democrat ic.NouaConstitutieImbinatraditiademocraticacunoile principiiconstitut ionaleeuropene. Romaniaesteunstatnational ,suveran independent,unitarindivizibil;formadeguvernamantesterepublicasemiprezidenfiala; suveranitateanationala apani nepoporuluiroman,care0exercitaprin organelesalereprezentat ive prinreferendum. Constitutia are la baza principiul separarii puterilorln stat, a sistemului parlamentara drepturilorlibertatilor democratice. Putereaexecutivaestereprezentatade Romanie i (vegheazalarespectarea Constitutiei) deguvem(asi gurarealizarea politiciiinterne exteme conducereageneral aaadmin istratiei publice). Puterealegislativa0exercitaParlamentulbicameral ,organ reprezentati v singuraautoritatelegiuitoare;legileadopt atede Parlamentsetrim itsprepromulgareRomaniei. Puterea iudecatoreasca 0reprezi nta instantele - Curtea Suprema deJustitie. Drepturilibertati libertatea individuala, deexpri mare, dreptullaInvatatura,dreptuldevot(dela18ani),dreptuldeafiales; proprietateaesteocroti ta(dreptmodificat'in2003,candproprietatea devine garantata), dreptuldea fiales 'in ParlamentulEuropean, dreptul la libera circulatie 'intarastrinatate; interzicerea pedepsei cu moartea a torturi i, libertatea deasociere de 'intrunire. Constitutiadin199 1,revizuitaIn2003 ,Imbina traditia democratica c. STATUL SI POLITICA Autonomii locale # institu{ii centrale Inspa{iul romiinesc (secolele IX-XVIII) Contextintern.Autonomiil eexistenteinsecol eleIX-XIIIerau'in pericolde afianihilate decatreungurii instalati'in Panoniade ci:itre Imperi ulBizantin. PerioadeisecolelorVIII- IX'iiestecaracteristicaconvietuirea romano-sl ava,'incadrulunorformatiunipolitice timpuri i. Inspa!iul carpato-danubiano-pontic predominau structurile teritoriale traditionale:sateti (forme de organizare sociala specifice societatii feudale,caracterizateprinmunca'incomun imbinareaproprietati i private cu cea com una,prin autoconducereaparare stranse legaturi economice'intremembri);'inspati ulromanesc, sateascaafost principal a forma de organizare sociala Inperioada formariiIimbii romane apoporuluiroman;Ininteriorulacesteias-auformatcategoriile socialefundamentale ale societatiifeudale.se grupeazaInuniuni(N.Iorga - "romanii populare"). Formele traditionale de organizare politica romaneasca predominante Insecol eleIX-XIIIeraucnezatul(formatiunepoliticacareinclude douasaumaimultesate,deobiceipevaleaunuirau afl atsub autoritatea unuicneaz)voievodatul (formatiune politica alcatuita din douasaumaimultecnezate,condusadeunvoievod,alcaruiatribut specialera celmilitar). Contextulexternestereprezentatderaportulcuungurii ,alecaror atacuri spreVestaufostopriteIn955decatreOtto1.Aqiunilelorse vor Indrepta spreEst,iar cucerirea Transilvanieise'incheieInsecolul alXIII-lea. Tipuri de autonomii Spatiul intracarpatic. Izvorulistoric Anonymus,Gesta Hungarorum, facementiunea,pentrusecol ulalIX-lea,aurmatoarelorformatiuni politice: - ducatullvoievodatulluiMenumorut(incentrulsituatla Biharea (Bihor); - ducatullvoievodatul lui Glad(inBanat);centre IntaritelaCuvin

- ducatullui Gelu (Transilvania propriu-zisa);centre intarite la Dabaca "Gelu qUidamBlacus"("Gelu zisRomanul"),avand dinspatiulromanesccuprincipiileconstitution aleeuropene. 20 ca peromani slavi ("Blahiietsciavit'),caretraiescin "tara dedincolodepadurF',avandunpamantfertil,sare aur. 21 Istorie.Bac Continuitatea Infonnatiunealui Gelupri n Gyla (refuza in rit catolic)cea a luiGlad pri n Ahtum (care sarea regal itati i maghi are,carecoboarape Invinsdemaghiari,teritoriulsau esteocupat)esteafinnatadeizvorulViataSffintuluiGerard,pentru secolulal XI-lea. in spariul dintre Carpari #Dunare, izvorul istoric Diploma cavaleriJor ioanqi (1 247), acordata de regele Ungariei, Bela alIV-lea,preceptorului ordinuluiioanitRembald, Actulpapaldin1227atestaexistenta urmatoarelor fonnatiunipoliti ce: - 2enezate'indreapta Oltului: - allui Innord, spre Viileea - allui loan, insud,fostul judetRomanati - 2voievodate: - alluiLitovoi,InnordulOlteniei TaraHategului(peste munti,InTransilvani a) - alluiSeneslau,InnordulMunteniei TaraSeverinului, piinalaOlt (In1230devineBanatuldeSeveri n) Formatiunile politiee,eu exceptia voievodatelor, eraudaruite de regele Ungarieicavalerilorioaniti,aUituriindu-se Cumania(organizarea . uneiepi seopiicu sediullaCivitasMilcoviae). in spa{iul de [aest deCarpa{i sunt atestate Inizvorulistoric Cronica lui Nestor (sau Cronica de la Kiev! Povestea vremurilor care au trecut) formatiunipoliticedenumitedeizvoareleistoriceextemeca"Iad', locuite de "vlaht'. Injurulanului1000,traditialocalizeaza"TaraSipeni{iulut'care, impreunacustrueturapolitico-administrativa"CodriiCosminulut' , grupeaza Intarite dinsecolele IX-XIdi n jurulCernauti; "Codrii Herfet" ',cucentrulla FundulHertei , fort ifi catiedepam,iintcu val uri pal isade; "edmpuri " ("Cdmpul lui Dragofj"); "eobdle" (Neamt, Baeau, Vasl ui);"oeoale" (Ciimpulung, Vraneea). in spatiul dintre Dunare fji Marea Neagra, izvoarele epigraficecele serise mentioneaza unnatoarele fonnatiuni politice: - ;upanatele:JupanDimitrie(atestat deinscriptia delaMireea Voda, din judetul Constanta,la943) JupanGheorghe (atestat deinscriptia delaBasarabi-Murfatlar,secolulalX-lea) - ThemaParistrion(circumscriptieadministrativ-teritorialamilitara InImperiul Bizantin, cu conducerea apartiniind unui strateg eu atributii administrati ve, militare, numit de imparat,971-1204) Aitefonnatiunipoliticelocalesuntate statedeAnnaComnena,In Alexiada,figureaza ea fi ind conduse de Tatos, SeslavSatza (pentru secoleleXI-XIII). Sinteze Constit uireastatelormedievale Faetorii interni care aufavorizatfonnarea statelor medievale sunt: - viata economica prospera; - demografica semnificativa; - dezvoltareadrumurilorcomerciale(delaNordlaSud- "Drumuf moldovenesc"; de la Vest la Est - lega Europa centrala de Marea Neagra); - seaccentueazadiferentiereasociala(Diplomacavalerilorioanqi mentioneaza existenta a "ma;ores terrae" - "mai marii pamiintului", "rustier' - taraniidemaitiirziu) Factori externi,curol Increarea statelor medievale: - incursiunile/invaziil eeumanilor tatarilor(1241-1 242)opresc expansi uneaUngariei lasudestdeCarpati; - Ungaria Polonia vizau el iminareaHoardeide Aur (delanord de MareaNeagra); - criza dinastica dinUngaria,prinstingerea dinastiei Arpadienil or. eel dintiii stat creat de romanitatea rasariteana a apartinut vlahilor din Peninsula Balcanica. AmenintatideImperi ulBizantin(dedinastiaAnghelos),vlahiidin Balcanis-aurasculatsubconducerearuiPetre Asan,Inanul1185 . Victoria obtinuta devl ahi a Insemnatfonnarea statului vlaho-bulgar, creat recunoscutIntimpulluilonilacelFrumos(11 97- 1207),de clitrePapaInocentiuallII-lea,ca "regeaf vfahilorfjibufgarilor". IntimpulluiloanAsanalfI -lea(121 8- 124 1),statuivlaho-bulgar a at insapogeulputeriisale,aruptlegatura cupapalitatea arevenitla confesi uneaortodoxa,restabi lindlegaturacuPatriarhiadela Constantinopol;elementulbulgar devinepredominant. FormareaVoievodat ului Transilvaniei Unrolimportantinfonnareacel ui dintiiistatmedieval- Voievodatul Transilvaniei- iIreprezinta:existentaautonomiilorlocale;atacuri le unguril or spreest cucerirea Transilvaniei,careseIneheie Insecolul alXIII-lea(Inanul1222,unguriisuntatestatidocumentarlalimita pelinia Carpatilor). Injurulanului1000, .regeleUngarieisesubnumelede Stefansub pretextulraspiindirii catolie,va actiona In vederea cueeriri i teritoriuluiintracarpatic. Dupaanul11 00,regalitateaungaravaincercasaimpunatreptat mode/eledeorganizarepolitico-administrative,religioase socialec.onom ice detip apusean. In plan politic, laIII I sunt atestatiMercurius, ,,princeps Ultrasilvanus", Simion, catolic, Incalitate de "episeopusUltrasilvanus". [storie.Bac Formadeorganizarecaresevaimpuneesteformadeorganizare romaneascil - voievodatul. La1176documentele11men!ioneazape"voievodulLeustachius", vasalalregeluiUngariei. Mentinerea vechiidenumiri autohtone are,pe de 0parte,semnifica!ia existentei popula!ieiiar pedealta parte, subliniaza rezistenta localnicilorlamodelulimpusanterior decuceritori,principatul.Spre secoluluialXIII-lea Inceputulceluiurmator,voievozii RolandLadislauKanasuma prerogative sporite. Dinpunctdevedereadministrativ, regalitatea maghiara a Incercat sa impuna comitatul (unitate administrativ-teritoriala InEuropa medievala apuseana,In UngariaTransil vania, condusa deuncomite, stapanind undomeniusauuncomplexdedomenii, incarestationa0 gamizoana militara).Primulcomitat organizatafostcelalBihorului, atestat documentar la11 11. Au urmatapoicomitateleDabaca, -Crasna, Cluj,Alba,SatmarArad. IncelelaltezonedinTransilvaniasepastreazavechileformede organizare admi nistrati va - districtele:Tara TaraRodnei, TaraTaraAcestea cuprindeau vechile cnezate sau parti ale voievodatelorerau conduse devoievozi, cneji saujuzi , care aplicauprincipiile "obiceiului pamantulu{"' . Unitatea teritorial -administrativa aa secuilor purta denumirea descaunera deinspiratiedistrictualromaneasca (exemplu: Rupea, Nocri ch/Odorhei , Trei Scaune, Gurghiu). Sa$ii ,deoriginegermanadinsecoleleXII -XIII,aufost deregel eUngariei , AndreialII-lea, colonizati 'inzonelocuite majoritar deromani(Tara Barsei, zonaBistritei). Eiauavut, inprimul rand,unroleconomic aufostdaruiticu0serie deprivil egii(dreptul deaconstituicetatidelemn deafacecomert),largaautonomiedependentaexc\usi vaderegelemaghiar,cumreiesedinBulade aura dela1224.Celemaiimportante panalamarea invazietatara( 1241-1242),aufostCluj ,Bistrita centreIe episcopaleAlba-Iulia Oradea.InsecolulalXIII-lea,cucerirea Transilvanieidecatreregalitatea,maghiaraafostIneheiataodataeu eolonizareacavaleriIor teutoni (1211- 1225). Moti veleprezenteiaufostmultiple:militare(respingerea atacurilor migratoril or), religioase (atragerea la catolicism a autohtonilor) politiee(eonsoli dareaputeriiregalitatiimaghiareInacestspatiu geografie ). Secuii,acarororigineestecontroversata,aureprezentatavangarda armateiungareintimpulcuceririiTransil vaniei.Deaceea,aufost 24 Sinteze Intalnitiinitial'inBihor (secolul alXI-lea). apoipe Tiimave (seeolulal XII-lea) abia la 'inceputulsecoIului alXII I-lea, 'inzona deEst (unde se aflaastazi). Atributiile secuilor In zona intracarpatiea erau esentialmente militare. SepoateconsideracilvoievodatulTransil vanieiafostprimulstat medievalromanesc.Cuceritori imaghiarinuaupututimpunil stapiinireaasuprauneipopulatiimajoritarastfelcilaufost nevoitisa aceepte 0larga autonomie largiprivilegii. Formarea statuluimedievalTaraRomaneasdi LainceputulseeoluluialXIII-lea,regatulUngarieiIncearea extindastapiinirealasud estdeCarpati ,submascacruciadei 'impotriva schismatiei lor ortodoqi. LaInceputulsecoluluialXIV-lea,crizapoli ticaseagraveazaIn cadrulregatuluiungar.Ultimulreprezentantaldinasiieiarpadiene, AndreialIII -lea, Incearca sa evite destramarea regatului . Inanul1291 , regeleseafl ainTransil vani acuscopuldea- I aducelaascultarepe voievodullocal ;regeleconsol ideazaprivilegiilemaghiarilor,secui lor anihileazaautonomiaromiineascadinTara Potri vittradi tieiistorieecareacirculatpana'insecolulalXVII-l ea, evenimenteledinI-audeterminat pevoievodulRadu Negru sa treadi Carpatiisa seinstal ezela Campulung,sediuluneicomunitati catoliceformatedinunguri.Desciilecatul(term enut il izatde cronicaripentruintemeiereastatel ormedi evale)laCiimpulungeste urmatdetreptataunireaformatiuni lorpolitieeexistenteinjurul "descalecatorului" . Cumtrebuie Inteles "descaleeatul"dela Ciimpulung? Consideramea realitateaistoricaconfi rma0contributi edemograficaposibil , institutional a,pecarelocuitoriidi nspatiulintracarpatie,Inspecial ceidi nTara 0aulaformareastatuluimedievalTara Romiineasca. PerioadeidecrizapoliticadinregatulUngari eii sepunecapatprin venirealatronaluiCarolRobert,dindinastiafrancezadeAnjou, preocupatinprimi ianidedomniederefacereaunitatiiregatului. DocumenteleinregistreazalasuddeCarpatiunstatputemic,alcarui conducator,BasarabI,poartanumelede"marevoievocf'.BasarabI (1310- 13 52) se unpriceput conducator militar, darun bun d!plomat.. Inanul1324,CarolRobert11 peacestaca"voievodul nostru transa/pin".Dar existenta unuistat putemi ca unuiconducator pemasurareprezentau0piedica incaleatendintelorhegemon iceale 25 [st orie.Bac regatuluimaghiarinspecial,incaleacelorpentrustapiinirea BanatuluideSeverin. DuparestabilireaautoritatiiinTransilvania,regeleUngariei considera necesarliextindereaautoritatiilasuddeCarpati. Campania dintoamnaanului1330,organizataderegalitateamaghiara,este III soldata cu infrangerea armateilui Carol Robert la Posada (\ocalizata in Tara . VictoriaasiguraindependentapoliticaaUngro-Vlahiei(Vlahiade liingaUngaria);izvorul istoriccareprezinta acest conflict militar este Cronicapiclal iidefaJliena,carenareazadespreloculingustal luptei,desprepierderilesuferitedenobilimeamaghiara, despreluiBasarab,aflata pe inaltirni,arunciind cubolovanitrftgand cusagetile spreoastea InvremearegeluiLudovicdeAnjou(1 342-1382),Ungaria Tara Romaneasdiactioneazaimpreunaimpotrivadominatiei tataredela gurile Dunariidela est deCarpati.Un rolimportant ilare luiBasarabI,NicolaeAlexandru(1352- 1364)care,din1359,ia titlulde"domnautocrat"(desinestamtor) IntemeiazaMitropolia Ungro-Vlahiei,cusediul la Curtea de(subautoritateadirecta a PatriarhieiConstantinopolului).Fiulsau,Vladislav/(V laicu-Voda), (1364-1376) sa cupricepereconflictelepolitice, religioasemil itare cu regele Ludovic I: respinge unprin atac otoman 'I ,, " laDunareadeJos organizeazainstitutii1ecivile ec1eziasticeale statului.VladislavIW iatitlul,,/0,Vladislav,marevoievod,domnsingur stapdnitor a toatliUngrovlahia". sereconfirma statutul de sine statatoralTarii Formarea statului medieval Moldova lntreanii1345- 1354,regeleUngariei,LudovicI,organizeazamai multe expeditii impotriva tatarilor, care aveau ca scop controlulasupra drumuluicomercialcelegaMareaBaltica delaI Dunarea deJos Marea Neagra, drumaflat subcontrolulHoardei de ' Aur."III inacestcontext,arelocprimaetapaaintemeieriiMoldoveidescalecatulluialromiinilortrecemuntiiinsotitdecetelesale estenumitderegelemaghiar, LudovicI,conducatorulmarcii(unitatepolitico-administrativa II militara,infiintata in nord-vestulMoldovei, cuscopuldea apara zona respectiva), cusediulla Baia. Statutul Moldovei aflate sub conducerea lui asai,I Sas Bale,esteunuldedependentafataderegeIeUngariei.Acest 26 Sinteze statutestedeneacceptatdecatrelocalnici,careserascoaIain1359, ajutatidevoievodul BogdandinCuhea.Nemultumit de restrangereaautonomieidecatreLudovicI,Bogdan trecela est deCarpatiimpreuna cuinsotitoriisai. DescalecatulluiBogdan(a doua etapa) esteurmatdeinlaturarea lui Balede unificarea formatiunilor politice dinnordul centrul Moldovei. intimpulluiBogdan(1359-1365)suntrespinsede hegemoni elaestdemunti,astfelcaregeleUngariei,LudovicI,este nevoitsarecunoascaindependentastatuluimedievalromanesc Moldova,cucapitalalaBaia. Dadl statutul deindependentl\alTari i seobtinea inurma contlictuluimilitardin1330,eelpentruMoldovaesterecunoscutpe caledipl omatica,datfi indfaptulcaregeleLudovicIera implicatIncontl ictulmilitar cuotomanii. La/cll,fi ulluiBogdan,estesuccesorulsau'inperioada1365- 1375; intra 'inlegat ura cu papalitatea, cuscopul de a contracara tendintele lui LudovicI;vaacceptaconstituireauneiepiscopiicatolicelaSiret,'in 1370.Latcu vafirecunoscut caduce alMoldovei . Petru MU$at (1376-139 1) organifeaza tara din punct devedere statal se afi rma inplaninternational.In1387 sunt pusebazele mitropoliei Moldovei, cusediulla Suceava, careva firecunoscuta dePatriarhia de laConstanti nopol abia'inanul1401 , 'intimpuldomnieiluiAlexandru eelBun. Roman/(1 391 -1394)vaeliberateritoriulsud-esticpanalaNistruI\t;