+ All Categories
Home > Documents > Bacalaureat Istorie 2016

Bacalaureat Istorie 2016

Date post: 26-Feb-2018
Category:
Upload: gavrosh7
View: 260 times
Download: 1 times
Share this document with a friend

of 97

Transcript
  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    1/97

    Calendarul examenului de bacalaureat national Sesiunea iunie-iulie 201630 mai 3 iunie 2016 nscrierea candidailor la prima sesiune de

    examen3 iunie 2016 ncheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a

    XIII-a13 - 15 iunie 2016 Ealuarea competenelor lin!istice decomunicare oral" #n lim$a rom%n" pro$a&

    15 - 1' iunie 2016 Ealuarea competenelor lin!istice decomunicare oral" #n lim$a matern" pro$a(

    21 2) iunie 2016 Ealuarea competenelor di!itale pro$a *2' iunie - 1 iulie 2016 Ealuarea competenelor lin!istice #ntr-o

    lim$" de circula+ie interna+ional" pro$a ,) iulie2016 im$a .i literatura rom%n" pro$a Ea

    pro$" scris"

    5 iulie 2016 im$a .i literatura matern" pro$a E$ pro$" scris"6 iulie 2016 ro$a o$li!atorie a prolului pro$a Ec

    pro$" scris" iulie 2016 ro$a la ale!ere a prolului .i speciali"rii

    pro$a Ed pro$" scris"12 iulie 2015 &.area reultatelor 4p%n" la ora 160012 iulie 2015 *epunerea contestaiilor 4orele 1600

    200013 -15 iulie 2015 eolarea contestaiilor16 iulie 2015 &.area reultatelor nale

    Calendarul examenului de bacalaureat national Sesiunea august-septembrie 2016

    1 22 iulie 2016 nscrierea candidailor la a doua sesiune deexamen

    16-1' au!ust 2016 Ealuarea competenelor lin!istice decomunicare oral" #n lim$a rom%n" pro$a &

    16-1' au!ust 2016 Ealuarea competenelor lin!istice decomunicare oral" #n lim$a matern" pro$a(

    1'-17 au!ust 2016 Ealuarea competenelor lin!istice #ntr-olim$" de circula+ie international" pro$a ,

    1-17 au!ust 2016 Ealuarea competenelor di!itale pro$a *

    22 au!ust 2016 im$a .i literatura rom%n" pro$a Ea pro$a scris"23 au!ust 2016 im$a .i literatura matern" pro$a E$

    pro$" scris"2) au!ust 2016 ro$a o$li!atorie a prolului pro$a Ec

    pro$" scris"26 au!ust 2016 ro$a la ale!ere a prolului .i speciali"rii

    pro$a Ed pro$" scris"27 au!ust 2016 &.area reultatelor 4p%n" la ora 1600 .i

    depunerea contestaiilor 4orele 1600 2000

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    2/97

    30-31au!ust 2016 eolarea contestaiilor1 septem$rie 2016 &.area reultatelor nale

    Programa de bacalaureat Istorie 2016

    n cadrul examenului de bacalaureat 2016, Istoria are statut de disciplin obligatorie, pentru profilul

    umanist din filiera teoretic sau, dup caz, pentru filiera vocaional.

    Proba de examen la Istorie este o prob scriscu durata de 3 ore.

    Prezenta program pentru examenul de bacalaureat se fundamenteaz pe programele colare pentru

    clasele a !"#a # a "!!#a, aprobate prin $.%.&.'.( ) $.%.&.'.! *n perioada 200+#200.

    COMPETENE !E E"#$%#T

    1& %tili'area e(icient a comunicrii )i a limba*ului de specialitate

    1.1. -ormularea de argumente referitoare la un subiect istoric

    1.2. -olosirea limbaului adecvat *n cadrul unei prezentri scrise

    1./. &videnierea relaiei cauz efect *ntr#o succesiune de evenimente sau procese istorice

    1.+. -ormularea, *n scris, a unor opinii referitoare la o tem de istorie

    2& E+ersarea demersurilor )i ac,iunilor ci-ice democratice

    2.1. &xtragerea informaiei eseniale dintr#un mesa

    2.2. escoperirea constantelor *n desfurarea fenomenelor istorice studiate

    3& #plicarea principiilor )i a metodelor adec-ate .n abordarea surselor istorice

    /.1. electarea i comentarea surselor istorice pentru a susine)combate un punct de vedere

    /.2. escoperirea *n sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor i proceselor

    istorice

    /./. 3naliza diversitii sociale, culturale i de civilizaie *n istorie pornind de la sursele istorice

    /& %tili'area surselor istorice a metodelor )i a tenicilor adec-ate istoriei pentru re'ol-area de

    probleme

    +.1. 4tilizarea adecvat a coordonatelor temporale i spaiale relative la un subiect istoric

    +.2. 'onstruirea de sinteze tematice

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    3/97

    !OMENII !E CONIN%T CONIN%T%I

    #&POPO#E 4I 5P#II I5TOICE

    1. 5omanitatea romnilor *n viziunea istoricilor

    & O#MENII 5OCIET#TE# 4I $%ME# I!EI$O

    1. ecolul "" *ntre democraie i totalitarism. !deologii i practici politice *n 5omnia i *n &uropa

    2. 'onstituiile din 5omniaC&5T#T%$ 4I PO$ITIC#

    1. 3utonomii locale i instituii centrale i *n spaiul romnesc 7secolele !"#"8!!!9

    2. tatul romn modern: de la proiect politic la realizarea 5omniei %ari. 7secolele "8!!!#""9

    /. 5omnia postbelic. talinism, naional#comunism i disiden anticomunist. 'onstrucia democraiei

    postdecembriste.

    !& E$#II$E INTEN#ION#$E

    1. paiul romnesc *ntre diplomaie i conflict *n &vul %ediu i la *nceputurile modernitii.

    2. 5omnia i concertul european; de la

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    4/97

    acalaureat Istorie

    Tipuri de cerin,e e+plicate

    'erine de tipul Scriei, Precizai, Menionai, Numii din sursa/la care se refer sursa/ pe bazasurseisolicit formularea unui rspuns scurt, precis, punctual, indicnd sursa, utiliznd, povestindinformaia din surs referitoare la cerin. 'erinele de tipul Precizai, Menionai, Numii solicitconstruirea unui rspuns scris, precis, punctual, i nu descriere sau prezentare. olicitarea poate vizaun fapt istoric, o dat istoric, un secol, un nume, o locaie, un punct de vedere etc. e menionat c

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    5/97

    4nele cerine permit mai multe variante de rspunsuri

    5ubiectul I: Prezentai dou caracteristici ale/ Argumentai printr-un fapt istoric relevantafirmaia conform creia

    5ubiectul al II9lea: 7cerinele 6 i >9Prezentai/ Argumentai5ubiectul al III9lea: Menionarea a dou caracteristici ale/ Prezentarea unui fapt istoric/

    &ormularea unui punct de vedere cu privire la $i susinerea acestuia printr-un argument istoric

    E+emple

    5%& I -arianta :

    6& Prezentai dou conflicte militare desfurate de romni *n perioada 1/?0#1?/. 6p&5spunsul se poate referi la oricare dou conflicte militare, pe durata a aprox. patru sute de ani:

    5ovine 71/+)1/?9 i @icopole 71/69, *n timpul lui %ircea cel Atrn, 'ampania cea lung 71++/9 ilupta de la Aelgrad 71+?69 conduse de !ancu de Bunedoara, 8aslui 71+>?9 i 5zboieni 71+>69 purtate deCtefan cel %are.

    5%& I -arianta 10

    6& 3rgumentai, printr#un fapt istoric relevant, afirmaia conform creia statele romne s#au implicat,prin diplomaie, *n relaiile internaionale de la *nceputul epocii moderne. /p&

    5spunsul se poate referi att la politica lui %iDai 8iteazul 7implicarea *n Eiga fnt9, ct idiplomaia lui imitrie 'antemir 7aliana cu Petru cel %are9 sau 'onstantin Arncoveanu 7apropierea de!mperiul Babsburgic sau soliile trimise *n 5usia9.

    5%& al II9lea -arianta 33

    6& Prezentai dou caracteristici ale democraiei *n &uropa secolului al ""#lea. 6p&'aracteristicile democraiei sec. al ""#lea sunt: pluralismul politic, principiul separrii puterilor *n

    stat, guvernare reprezentativ i responsabil, naiunea ca surs a suveranitii, respectarea drepturilor i alibertilor ceteneti.

    5%& I -arianta ;;

    6& Prezentai dou aciuni diplomatice *ntreprinde de romni *ntre 1/?0 i 1?00. 6p&&xist multiple variante de rspuns: aliana lui %ircea cel Atrn cu 8ladislav Fagello 71/G9, aliana

    antiotoman a Hrii 5omneti cu 4ngaria 71/?9, amestecul lui %ircea cel Atrn *n luptele pentrutronul !mp. $toman 71+02#1+1/9, tratatele de alian *ntre 3lexandru cel Aun, domnul %oldovei, cuPolonia 71+02, 1+0+, 1+0>, 1+119, tratatul de la $vercDelui 71+?9 dintre Ctefan cel %are i regele'azimir al Poloniei, tratatul moldo#ungar din 1+>? etc.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    6/97

    omanitatea rom1 i la ea contribuie o serie de factoriprecum: administraia, armata, veteranii, colonitii, urbanizarea, religia, cultura, dreptul roman, elementulesenial fiind cel lingvistic, adic limba latin; a treia etap este cea dup retragerea aurelian din 2>1#2>+, unfactor esenial fiind *n acest caz cretinismul.

    3 doua sintez se refer la asimilarea migratorilor de ctre populaia daco#roman. n perioadamarilor migraii populaiei daco#romane i se altur populaii germanice 7secolul al !!!#lea9 i slave 7secolulal 8!#lea9. n anul 602 slavii trec masiv *n !mperiul 5oman de 5srit, unde se stabilesc. 3stfel are locsepararea latinitii din Peninsula Aalcanic de cea nord#dunrean. Ea nordul unrii slavii, mai puinnumeroi, sunt asimilai de populaia romanic, pe cnd la sud de unre se *ntmpl invers.

    Eimba romn este o limb neolatin, la formarea creia au concurat trei elemente: substratul daco#moesic, stratul latin, adstratul slav.

    $riginea latin i vecDimea romnilor este subliniat *n istoriografia &vului %ediu.Primii care au tratat aceast problem au fost autorii bizantini, care cunoteau identitatea etnic a

    romnilor. (ratatul militar Strategi'on *i numete romani, termen folosit i *n lucrarea *mpratului 'onstantin8!! Porfirogenetul,(espre administrarea imperiului)

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    7/97

    Irigore 4recDe, *n lucrarea

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    8/97

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    9/97

    &seuri rezolvate:

    &laborai, *n aproximativ dou pagini, un eseu despre implicarea istoricilor *n abordarea romanitiiromnilor, avnd *n vedere:# numirea a doi istorici care au abordat problema romanitii romnilor i precizarea unui secol *n care auaprut scrieri referitoare la ideea romanitii romnilor;# prezentarea unui motiv pentru care s#au implicat istoricii *n abordarea romanitii romnilor;

    # menionarea a dou idei prin care istoricii au susinut romanitatea romnilor;# formularea unui punct de vedere referitor la implicarea istoricilor *n abordarea romanitii romnilor isusinerea acestuia printr#un argument istoric.

    nceputurile ideii de romanitate corespunde *ncDeierii procesului etnogenezei romneti *n spaiuldaco#moesian moment din istorie marcat de stabilirea identitii sale etnice *ntre celelalte popoare europene.'ea dinti atestare a elementului romanic la nord de unre *n izvoarele medievale dateaz din secolul al8!!#lea i este menionat *ntr#un tratat militar bizantin 7Strategi'on9, populaia fiind desemnat cu termenulde romani. Aazat pe izvoare istorice care redau adevrul istoric, istoriografia fixeaz desvrirea poporuluiromn *n secolul al 8!!!#lea, iar atestarea limbii romne, *n secolul al !"#lea. in secolul al !"#lea, interesepolitice externe asupra spaiului romnesc i afirmarea romnilor *n procesul de formare a statalitii sale7secolele "!#"!89, amintesc *n documente romnii cu numele de blaDi, vlaDi, voloDi, olaDi, toate desemnnddescendena romnilor din romanitatea oriental. (otodat, izvoarele istorice consemneaz continuitatea delocuire a romnilor pe teritoriul *n care ei s#au format. 3adar, atestarea romnilor *n izvoare istorice a*nsemnat i *nceputul evidenierii romanitii lor.

    ecolele "!8#"8!!! au marcat cristalizarea contiinei romane a romnilor i europenizareacunotinelor despre originea roman a poporului romn, dar i afirmarea limbii romne scrise. 'rturariiumaniti romni 7%iron 'ostin, Cerban 'antacuzino i imitrie 'antemir9 accentueaz pentru prima datproblema originii romnilor, a elementelor etnice i lingvistice care au intrat *n sinteza etno#lingvisticromneasc, determinai de spiritul epocii 5enaterii ct i al nevoii trezirii sentimentelor romnilor *n luptade emancipare de sub dominaia strin.

    ecolul al "8!!!#lea a fost decisiv *n conturarea programului romnesc de emancipare naional aromnilor. 'a reacie la dezvoltarea micrii naionale a romnilor, istoricii strini s#au implicat tot mai mult*n abordarea originii i continuitii romnilor. 3firmrii romanitii romnilor *n istoriografia romneascistoricii strini au rspuns cu formularea unor teze i teorii pseudotiinifice privind etnogeneza romneasc.'ontestarea continuitii de locuire a romnilor din (ransilvania a fost tema preferat a istoricilor unguri iaustrieci, motivul politic al ustificrii stpnirii Dabsburgice i apoi austro#ungare fiind evident.

    (eoria imigraionist, care *i prezinta pe romni ca fiind un popor format la sud de unre, de unde arfi emigrat la nord de fluviu abia *n secolul al "!!!#lea, a fost susinut, *nc de la sfritul secolului al "8!!!#lea de -ranz FosepD ulzer i FoDann 'Dristian &der. n secolul al "!"#lea, 5obert 5oesler a dezvoltat teoriaimigraionist sau roeslerian.

    -a de teoria imigraionist au luat poziie, *ntre alii, istoricii romni Aogdan Petriceicu Badeu i3lexandru imitrie "enopol. 3stfel, istoricii romni au conturat, pe baze tiinifice, teoria romanitii icontinuitii romnilor *n spaiul carpato#danubiano#pontic. !storiografia romneasc modern icontemporan susine cu argumente istorice continuitatea dacilor dup cucerirea roman, convieuirea dintredaci i romani i procesul romanizrii dacilor, continuitatea daco#romanilor la nord de unre dupretragerea aurelian, desvrirea etnogenezei romneti de o parte i de alta a unrii. e exemplu, "enopolafirm c elementul tracic reprezint baza etnic a poporului romn, peste acesta suprapunndu#se elementulroman. &l considera c arDeologia, toponimia, Didronimia, aduc dovezi incontestabile ale continuitii dacilori daco#romanilor. intre migratori, slavii au avut o influen mai puternic asupra poporului romn i alimbii romne. 'a urmare poporul romn este o *mbinare a elementelor tracic, roman i slav din care celroman este predominant.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    10/97

    3adar, *n condiiile *n care, de#a lungul timpului, adevrul istoric a fost deformat din interesepolitice, desigur c este necesar studierea romanitii romnilor. 3ceasta presupune acumularea unor sursecredibile, analizate i interpretate corect pentru a *nelege i respecta identitatea romneasc.

    &laborai, *n aproximativ dou pagini, un eseu despre ideea romanitii romnilor avnd *n vedere:# menionarea a doi umaniti care au susinut ideea romanitii romnilor;

    # prezentarea a dou argumente din secolul al "!"#lea care au susinut ideea romanitii romnilor;# prezentarea a dou argumente prin care se contest ideea romanitii romnilor;# menionarea unui istoric romn care a abordat ideea romanitii romnilor;# formularea unui punct de vedere referitor la politizarea ideii romanitii romnilor *n secolul al ""#

    lea i susinerea acestuia printr#un argument istoric.

    4na din cele mai dezbtute probleme din istoriografia romneasc este cea a originilor. 'auzeleabordrii romanitii romnilor sunt diferite *n funcie de epoca istoric i de persoanele care abordeazproblema.

    ncepnd cu secolul al "!8#lea, romanitatea nord#dunrean se va dezvolta *n cadrul statelormedievale Hara 5omneasc i %oldova. eclanarea 1, 5obert 5oesler, publica lucrarea Studii rom!ne$ti, *n care sistematiza ideile iargumentele teoriei imigraioniste iniiat de -ranz FosepD ulzer. (eoria roeslerian contest romanitatearomnilor i susine c romnii nu au origine latin. 5oesler susine c dacii ar fi fost exterminai capopor *n timpul rzboaielor cu romanii, cauz care ar fi contribuit i la dispariia vecDii toponimii dacice.n susinerea punctului su de vedere se bazeaz pe informaia ce apare la &utropius 7istoric roman dinsecolul al !8#lea9:

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    11/97

    Didronimia aduc dovezi incontestabile ale continuitii dacilor 7dup 1069 i daco#romanilor 7dup2>1)2>?9; poporul romn este o *mbinare a elementelor tracic, roman i slav, dintre care cel roman estepredominant i fundamental. n opinia mea, problema romanitii romnilor a depit mereu cadrul strict tiinific, interfernd cusfera politicului din diferite motive. Pentru a susine acest punct de vedere m bazez pe urmtoareleargumente: i *n secolul al ""#lea investigaiile tiinifice conduse de istorici i lingviti 7@icolae !orga,8asile Prvan9, alturi de cercetarea arDeologic 7'onstantin aicoviciu9, au fcut progrese remarcabile.

    8asile Prvan, istoric romn, a organizat o serie de spturi arDeologice sistematice, *n baza crora a scrislucrarea *etica71269, cea mai important lucrare a sa i o vast sintez istorico#arDeologic. 3 reuit silustreze sinteza daco#roman *ntr#un ecDilibru perfect, prin temeinicia informaiei literare i arDeologice.

    n condiiile actuale, cnd 5omnia, ca i statele vecine fac parte din 4niunea &uropean,argumentul *ntietii istorice nu mai are valoare politic. ezbaterea tiinific poate astfel progresa spreo mai bun *nelegere a cilor i etapelor concrete, prin care identitatea romneasc s#a cristalizat i s#atransmis din generaie *n generaie.

    %odaliti de a rspunde la cerine legate de 5omanitatea romnilor:

    Men,iona,i un moti- pentru care istoricii s9au implicat .n abordarea ideii romanit,ii rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    12/97

    2& 5ecolul 88 = >ntre democra,ie )i totalitarism& Ideologii )i practice politice .n Europa )i .n om

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    13/97

    2&& Ideologii )i practici politice totalitare& ?ascismul )i na'ismulCaracteristici comune ale regimurilor politice totalitare&ecolul al ""#lea mai este desemnat *n istorie i prin sintagma desecolul etremelor, deoarece mai multestate 7Iermania, !talia, pania, Portugaliaetc.9 au cunoscut regimuri politice dictatoriale.$puse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de trsturi comune: existena partidului unic i a unui dictator *n fruntea statului *nclcarea de ctre regim a drepturilor omului

    cultul personalitii controlul absolut al statului asupra societii licDidarea oricrei forme de opoziie supravegDerea populaiei de ctre poliia politic cenzura presei etc.Ideologia (ascist )i practicile politice ale regimului&8%icarea fascist a aprut dup *ncDeierea Primului 5zboi %ondial, *n condiiile *n care !talia se gsea*ntr#o criz profund.83ceasta era susinut att de populaia debusolat de rzboi i de srcie, ct i de muli industriai ibancDeri, care sperau ca noua formaiune politic s reprezinte o contrapondere eficient la ideile comunistepropagate *n ar.8%icarea fascist a auns la putere prin presiune 7Mar$ul asupra .omei, 1229. n aceste condiii, prim#ministrul Aenito %ussolini a *nceput spun *n aplicare ideile cuprinse *n programul Partidului @aional-ascist.8Printr#o lege special, lui %ussolini i se acordau puteri sporite.83cesta a interzis orice form de opoziie, ca i toate organizaiile care nu erau fasciste 7partide, sindicateetc.9.8!nstituiile statului, ca monarDia, au fost reduse la un rol simbolic. Partidul @aional -ascist a devenitformaiune politic unic. 5egimul fascist era susinut de poliia politic 760.A9 i de organizaiileparamilitare 1m$ile negre i"allila.8%ussolini a inaugurat cultul propriei personaliti, proclamndu#se3l (uce 71onductor9.8 Prin msurile adoptate, !talia a fost transformat *n

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    14/97

    8n timpul celui de#al oilea 5zboi %ondial, din 1+2, regimul Ditlerist a Dotrt s aplice soluia final*mpotriva evreilor. 3stfel a *nceput drama +olocaustului, pn *n anul 1+?, fiind ucii aproximativ 6milioane de evrei, dar i romi provenii att din Iermania, ct i din rile ocupate de armatele Ditleriste, *nlagre de exterminare, precum cele de la 3uscDKitz, (reblinOa sau %aidaneO.2&C& Ideologii )i practici politice totalitare& Comunismul8#c,iuni pentru instaurarea comuni)tilor la putere .n usia&8n luna februarie a anului 11>, 5usia se transformase *ntr#un colos cu picioare de lut, din cauza srciei

    generalizate i a *nfrngerilor de pe front.8n aceste condiii, a izbucnit, la Petrograd, revoluia condus de Partidul 'onstituional emocrat 7alburgDeziei liberale9 i de menevici 7membrii Partidului ocial#emocrat9. 3 fost instaurat un guvernprovizoriu la 16 februarie)1 martie 11>, iar a doua zi, arul a abdicat.8 ns bolevicii 7comunitii9 au profitat de anarDia din 5usia, sporindu#i popularitatea *n rndulmuncitorilor, al sovietelor 7comitetelor9 acestora, pe fondul grevelor tot mai numeroase.8'ondui de 8.!. Eenin, bolevicii au declanat aciunile *n for pentru preluarea puterii, realizat prinlovitura de stat de la 2? octombrie)> noiembrie 11>, de la Petrograd. enumit .evoluia din 6ctombrie,aceasta este considerat actul de natere al statului sovietic.

    Ideologie )i practic politic .n statele comuniste&8 n 5usia, apoi *n 4niunea 5epublicilor ovietice ocialiste, stat creat de 5usia ovietic, 4craina,Aielorusia i (ranscaucazia, toate domeniile de activitate au fost organizate conform concepiei lui Eenin,expuse *n 2ezele din Aprilie :;:, poliia politic a regimului, cunoscut cu abrevierile '.&.J.3., @.J.8.. apoiJ.I.A.8 8iaa religioas a fost obstrucionat. tatul i#a impus controlul *n economie, prin naionalizarea*ntreprinderilor.8Proprietatea privat a fost *nlocuit cu cea de stat sau colectiv.8(eroarea asupra populaiei s#a intensificat *n perioada *n care s#a aflat la conducere !osif 8isarionovicitalin 712+#1?/9.83cesta a impus o economie centralizat i planificat rigid.8in 12 s#a trecut la colectivizarea forat a agriculturii 7creia i#au czut victime milioane de rani cenu vroiau s#i cedeze pmnturile *n gospodriile colective sau de stat9, *n paralel cu industrializarea forati planificarea produciei prin planurile cincinale.8$pozanii politici fie au fost executai, fie li s#au *nscenat procese *n urma crora au fost trimii la*ncDisoare sau *n lagrele de munc forat din ar, care formau I4E3I#ul. 7irectia generala a lagarelor9.8Marii 2erori, desfurate la ordinul lui talin *ntre anii 1/6 i 1/, i#au czut victime oameni din rndultuturor categoriilor sociale i profesionale, inclusiv din rndurile armatei.8n acelai timp, cultul personalitii lui talin a cptat proporii fr precedent, presa era cenzurat sever,iar *ntreaga creaie cultural se gsea *n sluba intereselor Partidului 'omunist al 4niunii ovietice i aldictatorului.85egimul stalinist i#a pstrat caracteristicile *n anii celui de#al oilea 5zboi %ondial, ca i *n primii anipostbelici, cnd regimul comunist a fost impus i *n alte state europene.8up moartea lui talin, noul secretar general al partidului, @iOita Bruciov, a dezvluit, *n 1?6, unelecrime comise din ordinul lui talin i a condamnat cultul personalitii acestuia, fr ca esena regimului sfie modificat.8ei au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut i trsturi specifice. 3stfel, auexistat o mai mare libertate economic *n !ugoslavia, pstrarea proprietilor asupra pmntului *n Polonia,naionalismul i interzicerea vieii religioase *n 3lbania etc.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    15/97

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    16/97

    83stfel, *n anul 1/G, acesta a instaurat un regim autoritar, *n timpul cruia singura formaiune care afuncionat a fost cea care *l susinea pe rege, -rontul 5enaterii @aionale, denumit, din 1+0, [email protected] condiiile pierderilor teritoriale din anul 1+0, dup abdicarea regelui 'arol al !!#lea 7septembrie 1+09i dup ce %iDai ! a revenit pe tron, puterea real *n stat a fost deinut de generalul !on 3ntonescu,preedinte al 'onsiliului de %initri.83cesta a guvernat, pn *n ianuarie 1+1, alturi de legionari. @e*nelegerile cu legionarii, care doreau s

    obin *ntreaga putere *n stat, au determinat *nlturarea lor, dup rebeliunea din 21 2/ ianuarie 1+1.83poi, !on 3ntonescu s#a aflat *n fruntea unui regim militar pn la 2/ august 1++, *n condiiile participrii5omniei la rzboiul antisovietic.8up *nlturarea regimului democratic, cetenilor romni le#au fost restrnse drepturile, iar *ncepnd dinanul 1+0, asupra celor de origine evreiasc au fost aplicate msuri antisemite 7deportri, pogromuri, muncforat *n (ransnistria etc.9.

    !emocra,ie )i totalitarism .n om?: Partidul @aional Eiberal; 1GG0: Partidul 'onservator; # 1G?: ,,rotativa guvernamental= alternarea partidelor la guvernare

    clas politic *n formare: moravuri turco#fanariote, politicianism, dominaia personalitilor; puterea legislativ: emanaia puterii executive; participarea redus a populaiei la viaa politic 7vot censitar9 11/ [email protected].# problema votului

    universal2& Perioada interbelic a(irmarea )i consolidarea democra,iei instaurarea regimului autoritar

    context: # 11G: adoptarea votului universal; # 121: reforma agrar; # 12/: 'onstituia. curente ideologice:

    # liberalismul neoliberalism; # teoreticieni: Ctefan Qeletin, %iDail %anoilescu, 8intil Artianu, 8ictor lvescu; # idei: intervenia statului, teoria i practica industrializrii rolul industriei,protecionismul;

    # progres social;

    #rnismul # teoreticieni: 'onstantin tere, 8irgil %adgearu, !on %iDalacDe, IDeorgDe Qane; # idei: atenie acordat micii proprieti rniste, dezvoltarea agriculturii. # primatul rnimii; # ,,statul rnesc= expresia democraiei; # intervenia statului; # politica ,,porilor descDise=;

    # etremismul = naionalismul R extrema dreapt: # 12/: Eiga 3prrii @aional#'retine 3l. '. 'uza; # 12>: Eegiunea 3rDangDelului %iDail 'orneliu Qelea 'odreanu; # 1/0: Iarda de -ier Boria ima; # 1/+: (otul Pentru Har; # 1/?: Partidul @aional 'retin; # idei: antisemitism, naionalism, misticism, antidemocratism, teoria elitelor,

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    17/97

    regim totalitar, apropierea de Iermania i !talia; # practica politic 1/>: alegeri: locul trei 1?,?GS. R extrema stng: # 121: Partidul 'omunist din 5omnia; # idei: dictatura proletariatului, proprietatea colectiv, revoluie, violena. # practica politic 12+: scos *n afara legii 75omnia stat multinaional, principiul autodeterminrii pn la desprirea de stat9.

    sistemul partidelor politice: # Partidul @aional Eiberal a dominat viaa politic; # 126: Partidul @aional Hrnesc; # partidele i gruprile extremiste; partide ale minoritilor.

    rolul monarDiei -erdinand ! 711+#12>9, regena 712>#1/09, 'arol al !!#lea 71/0#1+09. evoluii ale regimului politic spre totalitarism;

    # 1/G#1+0: regimul autoritar instaurat de 'arol al !!#lea; # 1+0#1++: dictatur antonescian.

    #plica,ie

    'itii cu atenie textele de mai os:

    3.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    18/97

    ?. %enionai, din sursa 3, un punct de vedere referitor la atitudinea bolevicilor fa de cei ce muncesc,susinndu#l cu o explicaie din text. Dp6. %enionai, din sursa A, un punct de vedere referitor la atitudinea bolevicilor fa de cei ce muncesc,susinndu#l cu o explicaie din text. Dp>. -ormulai, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la rolul liderului bolevic *n cadrul regimuluipolitic, susinndu#l cu dou explicaii selectate din surs. 10p

    %odaliti de a rspunde la cerine legate de ecolul "" *ntre democraie i totalitarismMentiona,i dou trsturi ale democra,iei din spa,iul european .n prima *umatate a secolului al 889lea&

    $ caracteristic a democraiei este respectarea drepturilor i a libertilor ceteneti. 'ele maiimportante dintre acestea sunt dreptul la via, egalitatea *n faa legii, libertatea individului, dreptul laeducaie, libertatea de expresie, dreptul la proprietate. (oate aceste drepture i liberti sunt legiferate princonstituiile statelor democratice dar i prin acte internaionale, cum ar fi ani,elevii deveneau fr excepie membri ai $rganizaiei Pionierilor, care urmrea aceleai scopuri de manipularei control. 3tt oimii ct i pionierii purtau o costumaie obligatorie, care indica, de asemenea, tendina deaniDilare a personalitii i uniformizarea membrilor societii. Ea 1+ ani pionierii treceau la o nou etapsocial i politic devenind membri 4.(.'. 74niunea (ineretului 'omunist9, depuneau un urmnt specific ise pregteau pentru a deveni ,,oamenii noi= ai regimului comunist. up vrsta de 1G ani adulii puteaudeveni membri ai Partidului 'omunist 5omn sau, *n funcie de locurile de munc, erau *ncadrai *norganizaii sindicale, aflate de asemenea sub controlul P.'.5.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    19/97

    Pre'enta,i o alt practic politic totalitar .n Europa contemporan numind )i statul .n care aceastaa (ost adoptat&

    $ practic totalitar Proletcultismul

    in august 1++ 5omnia a fost ocupat de 3rmata 5oie, iar modelul stalinist impus prin for *nviaa economic, social i politic va fi implementat cu aceeai trie *n cultur sub forma proletcultismului

    care respingea *ntreaga motenire cultural a trecutului i *i propunea s creeze o ,,cultur pur proletar=,dup modelul sovietic. 3cest obiectiv nu se putea realiza fr distrugerea i rescrierea valorilor tradiionale.rept pentru care s#a trecut la o campanie agresiv de promovare a limbii ruse, a literaturii ruse, acinematografiei i folclorului rus creaie a ,,maselor populare.= #au *nfiinat *n toate marile orae cluburiale prieteniei romno#ruse, festivaluri periodice care s preamreasc frietatea dintre cele dou popoare.(recutul romnilor a fost complet revizuit prin manualul lui %iDail 5oller din 1+>; ideea naional iconceptul de patriotism au fost legate de ,,lupta de clas= i aspiraia ,,maselor populare= antrenate *ntr#orevoluie continu, spre inta numit ,,progres.=Eegturile intelectualilor cu apusul au fost complet *ntrerupte. 3cademia 5omn a fost desfiinat in iunie1+G i *nlocuit cu una nou supus partidului. 3utorii i titlurile care promovau valorile tradiionale au fostpui sub cenzur *ntocmindu#se un index al publicaiilor interzise ce cuprindea peste G000 de titluri. 3u fost*ncuraai toi acei scriitori i fali scriitori care erau dispui s preamreasc noul regim i s redeaprincipiile de via i modelele umane avizate de partid: clasa muncitoare i rnimea cooperatoare. &litelepolitice i culturale au fost marginalizate i supuse represiunii politice, prin miloacele deinute de partidulunic. 5egimul comunist nu avea nevoie de elite intelectuale, care puteau s combat prin argumente politicaoficial.

    Mentiona,i dou ideologii totalitare din Europa secolului al 889lea&

    ou ideologii totalitare prezente *n secolul al ""#lea au fost fascismul 7impus ca regim politic *n!talia *n 122 de ctre Aenito %ussolini9 i nazismul 7instaurat *n Iermania ca politic de stat *n 1// de3dolf Bitler9.

    Pre'enta,i o practic politic prin care s ilustra,i e+isten,a democra,iei .n secolul al 889lea .nEuropa&

    istemul democratic se bazeaz pe o serie de principii. 3cestea permit participarea cetenilor la viaapolitic, ofer garania respectrii drepturilor i libertilor, separarea puterilor *n stat. $ caracteristic atuturor statelor democratice din secolul "" a fost constituionalitatea.

    'onstituia ca lege fundamental reprezint suma principiilor i valorilor democratice ale unui stat.e exemplu, *n -rana, dup al oilea 5zboi %ondial, s#a adoptat o constituie ce instituia un regimparlamentar. Preedintele 'Darles de Iaulle, ales *n 1?, a susinut ideea consolidrii puterii efului statului.'a atare, reforma constituional din 162 a stabilit c preedintele -ranei s fie ales de ceteni prin votuniversal, nu de un colegiu electoral ca pn atunci.3stfel, datorit flexibilitii articolelor 'onstituiei, *n -rana a fost posibil coexistena la putere a unuipreedinte de orientare politic de stnga cu un prim#ministru de orientare de dreapta.

    3adar, *ntr#un stat democratic, *n constituie sunt *nscrise principiile de guvernare ale statului, ceeace este legitim sau nu.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    20/97

    3& Constitutiile din omania

    Constitutia din 1:66

    ndepartarea lui 'uza, *n februarie 1G66, de pe tronul Principatelor 4nite punea serioase problemesuccesorilor sai o locotenenta domneasca *n care erau reprezentate ambele Principate si armata, Iuvernulprovizoriu si o 3dunare proclamata imediat 'onstituanta. ei putin agreat de unele %ari Puteri, printul

    strin a fost acceptat *n cele din urma drept fapt *mplinit. 3stfel, ziua de 10 mai 1G66 a marcat instaurarea *n5omnia a dinastiei prusace de BoDenzollern#igmaringen.3. 3doptarea 'onstitutiei

    upa dezbateri aprinse *ntre conservatori si liberali, noua 'onstitutie a fost votata *n 3dunarea Eegislativa la2 iunie 1G66 si promulgata de 'arol ! la 1 iulie 1G66.3doptarea ei a reprezentat o necesitate istorica pentru ca noua lege fundamental trebuia:719 s rspund noilor realiti politice de dup *nlaturarea domniei autoritare a lui 'uza729 sa reprezinte temeiul uridic al domniei i apoi al monarDiei constitutionale.

    A. (rsturi generale este prima constitutie intern romneasca elaborat de reprezentani legitimi ai naiunii Z adica deParlament. a avut la baza modelul constituiei belgiene din 1G/1, una dintre cele mai liberale i ecDilibrate constituiieuropene din perioad Z motivul alegerii acestui model a avut la baza sintagma

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    21/97

    \ conform art./? exercita puterea executiva *n mod regulat prin constitutie\ conform art.2 ZPersoana (omnului este neviolabila. 7nu putea fi adusa nicio atingere persoanei sale9\ era irevocabil Z puterile lui erau ereditare si pe viata, era seful statului, era comandantul suprem al armatei\ *ncDeia tratate si conventii cu acordul Parlamentului, acorda decoratii si distinctii, avea drept de a numi sirevoca minitri, numea premierul, avea dreptul de a bate moned, dispunea de dreptul de a dizolvaParlamentul sau de a#l convoca sau amna, putea declara razboi sau *ncDeia pace[ Iuvernul

    \ format din ministri numiti)revocati de domn 7rege9, condus de premier, numit de omn, potrivit art.2 Zministrii erau raspunzatori de actele domnului, pentru ca le contrasemnau, era raspunzator si *n fataParlamentului puterea legislativa: exercitata colectiv de omn i Parlament Z 5eprezentana @aional, conform art./2 ZPuterea legislativa se eercita colectiv de catre (omn si reprezentatiunea nationala si art.// Z iniierealegiloreste dat fiecreia dintre cele / ramuri ale puterii legislative\ omnul\ avea drept de a initia legi, dar cu amendamentul de la art.2 niciun act al suveranului nu avea tarie dacanu era contrasemnat de un ministru\ avea drept de veto absolut Z de a se opune legilor initiate si votate de Parlament 7'arol ! nu s#a folosit deacest drept niciodata9.\ sanctiona si promulga legile\ Parlamentul\ numit si 3dunare Eegislativa sau 5eprezentanta @ationala avea componen bicameral # enat ]3dunarea eputatilor avea drept de a initia legi 7art.//9, vota, modifica sau abroga legile

    puterea udecatoreasca: exercitata de instantele udecatoresti 7'urti de udecata si tribunale9, instantasuprema de udecata era 'urtea de 'asatie, Dotarrile si sentintele se pronuntau *n virtutea legii si se executau*n numele omnului, pentru prima data, 'onstitutia din 1G66 introducea tribunalele cu urati.

    'oncluzie:n privinta puterilor *n stat, 'onstitutia din 1G66 acorda largi prerogative omnului 7din 1GG1 5egelui9,implicnd institutia centrala *n toate structurile de putere ale statului Z *n cea executiva, cu Iuvernul, *n cealegislativa, cu Parlamentul si *n cea udecatoreasca, pentru ca Dotarrile instantelor se executau *n numeleomnului 75egelui9.n privinta drepturilor si libertatilor cetatenesti: libertatea constiintei, presei, *nvatamntului, *ntrunirilor siasocierilor.\ art.> Z conditiona acordarea cetateniei romne de apartenenta la religia crestina 7articol cu tenta antisemitapentru ca lovea *n evrei religie mozaica; va fi abrogat *n 1G>9.\ egalitatea romnilor *n fata legilor si obligatiilor, darilor si sarcinilor publice.\ art.1 Z declara proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si neviolabile.\ alte drepturi drept de azil politic, libertatea absoluta a cuvntului si presei, libertatea individuala

    . emnificaia 'onstituiei de la 1G66Pe plan intern: a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne ale statului a reglementat statutul monarDiei din 5omnia, punnd bazele monarDiei constitutionale a stat la baza vietii politice din perioada 1G66#12/ a suferit / modificari, *n:^ 1G> Z cnd a fost abrogat art.>.^ 1GG+ Z cnd a fost modificata legea electorala prin reducerea de la + la / a colegiilor din 3dunareaeputatilor^ 11> Z ultima modificare; modificate art.?> si art.6> pentru a se putea introduce legea votului universal sipentru a se putea *nfaptui reforma agrara 7art.19

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    22/97

    Pe plan extern: # 'onstitutia din 1G66 a fost perceputa de %arile Puteri ca o manifestare a dorintei deindependenta a romnilor pentru ca:^ a fost promulgata de 'arol ! fara aprobarea %arilor Puteri^ prevedea ereditatea domnului^ depasea statutul de autonomie permis prin tratatele internationale^ nu amintea nimic de regimul de suzeranitate si de garantie colectiva^ atribuia domnului prerogative de sef suveran

    ^ titulatura statului si inviolabilitatea teritoriului 7art.1 si art.29 aveau *n vedere perspective *nlaturariidefinitive a suzeranitatii otomane.

    Constitu,ia din 1@23

    'ontext

    Ea 1@ iulie 1@1;, *n *mpreurarile exceptionale ale Primului 5azboi %ondial, s#a realizat o revizuire a'onstitutiei, care era *nsa incompleta. Pe de alta parte, dupa unirea cu 8ecDiul 5egat a provinciilor romnestiAasarabia, Aucovina si (ransilvania, se punea problema unei noi constitutii, pentru a reflecta noile conditiipolitice, economico#sociale, etnice si institutionale. evenise mai complexa si problema minoritatilornationale, aparusera confesiuni care anterior nu erau foarte importante din punct de vedere numeric *n8ecDiul 5egat 7greco#catolica, protestanta, catolica9, iar prin tratatele de pace 5omnia era obligata, ca si *n1G>G, sa le garanteze drepturile.'onstitutia a fost votata de 1amera la 26 martie 1@23, iar de Senat la 2; martie 1@23. &a a fost promulgatadesuveranprin !ecretul din 2: martie 1@23 si publicata *n Monitorul O(icial nr& 2:2 din 2@martie 1@23.'onstitutia a fost contestata pna la adoptare de catre Partidul @ational 5omn si Partidul (aranesc, dar dupaadoptare a fost acceptata unanim si aplicata de toti factorii politici. 'onstitutia din 12/ a reprezentat *n ceamai mare parte o reproducere a textului 'onstitutiei din 1G66, o adaptare a vecDiului act constitutional lanoua situatie politica, economica si sociala.

    @outi(innd seama de realitatea politica la care se aunsese *n urma actelor de unire cu tara a celorlalte

    provincii romnesti, dar si ca o masura de prevedere *ndreptata *mpotriva posibilelor tendinte separatiste,noua constitutie preci'ea'a clar caracterul statului: ?Art%:% .egatul .om!niei este un stat national, unitarsiindivizibil.@

    ntruct prin legi organice se trecuse la exproprierea unei parti a marilor mosii, *n vederea realizariire(ormei agrare, *n noua 'onstitutie dreptul la proprietate nu mai este un drept absolut, ca *n 1G66, ci estenuantat prin referire la utilitatea sociala. 3stfel, bogatiile subsolului sunt declarate proprietate de stat 7art.19,iar caile de comunicatie, apele navigabile si flotabile si spatiul atmosferic sunt incluse, la rndul lor, *ndomeniul public 7art.209. 3paritia si dezvoltarea industriei, ca si exemplele tulburarilor sociale din ultimii aniimpun interventia statului *n relatiile dintre patroni si muncitori, prin precizarea ca toti factorii productiei se

    bucura de o egala ocrotire si prin prevederea asigurarii sociale a muncitorilor *n caz de accidente 7art.219.(extul legifera desfiintarea sistemului electoral cenzitar, la care se renuntase dea prin introducerea

    votului universal pentru barbatii de peste 21 de ani. e stabileste principiul votului universal, egal si direct,obligatoriu si secret cu scrutin pe lista.

    repturile cetatenesti *n general, ca si drepturile minoritatilor erau definite *n conformitate cu noiletendinte internationale, iar cele din urma si *n functie de tratatele de pace de la Paris. 3stfel, *n articolele?,>,107G9,2672G9,2>729, apare precizarea, impusa de tratatele de pace:

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    23/97

    e precizeaza ca Aiserica $rtodoxa este biserica dominanta *n stat, dar se acorda un statut aparte AisericiiIreco#'atolice, privilegiata *n raport cu alte culte 7art.229.n ceea ce priveste raporturile dintre puterile statului si functionarea principalelor institutii, revizuirile nu suntde substanta. e mentine separarea puterilor *n stat, se defineste mai bine guvernul ca organism, se precizeazalimitele legislaturilor si ale mandatelor senatorilor.$ noutate ar fi introducerea unui 'onsiliu Eegislativ, care trebuia sa avizeze legile, dar al carui organism eraconsultativ, nu deliberativ. &ste introdusa inamovibilitatea udecatorilor 7art.10+9.

    n concluzie, prin aceasta revizuire, 'onstitutia 5omniei, pastreaza intact spiritul liberal al 'onstitutiei din 1iulie 1G66, printr#o forma superioara din punct de vedere al teDnicii legislative si, *ntr#un limba modernizat sispecializat, adapteaza vecDile texte la situatia politica, economica si sociala din 5omnia %are.

    Constitu,ia din 1@3:

    n urma crizei aparute *n urma alegerilor din 1/>, *n care niciun partid politic nu reusise sa#si asiguremaoritatea, si *n conditiile *n care regele 'arol !! dorea sa instituie un regim de guvernare personala, la 20(ebruarie 1@3:, o noua 'onstitutie este

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    24/97

    &ste cert astazi ca *n anii 1/G#1+0, regimul personal al regelui 'arol !! a modificat raportul de forte dintreputerile statului, anulnd dreptul de control reciproc, si a eliminat garantiile care proteau libertatileindividuale.

    5egimul antonescian a mers mai departe. Presedintele 'onsiliului de %inistri concentra toate puterile,devenind conducatorul statului, *n vreme ce regele, aruncat *ntr#o pozitie strict ceremoniala, functioneaza *numbra sa.

    Ieneralul 3ntonescu a mai detinut, *n afara functiei legiferarii si guvernarii, si dreptul de a *ncDeia

    conventii si tratate 7preluat din precedenta constitutie de la seful statului9 si acela, care se va arata foarteimportant *n conditiile de atunci, de a declara razboi si *ncDeia pacea. $ succinta caracterizare a regimuluiantonescian trebuie sa retina si discriminarea evreilor 7legislatia rasiala avnd precedente *nca din aniiautoritarismului carlist9, suspendarea tuturor activitatilor politice 7implicit a parlamentului9, guvernarea prindecrete#legi 7cu recursul la plebiscit9, cultul personalitatii 7preluat de la 'arol !!9. Eipsa partidului unic si amobilizarii politice a natiunii nu pot aseza regimul antonescian *n categoria celor totalitare, ci mai degraba *ncategoria celor fascist#corporatiste alcatuite pe fondul autoDton al antiparlamentarismului si autoritarismului.

    Perioada cuprinsa *ntre *ndepartarea printr#o lovitura de palat a regimului antonescian 72/ august1++9si abolirea monarDiei 7/0 decembrie 1+>9 a fost marcata de evolutii care vor pregati asezarea *n legalitate aunei noi ordini constitutionale, marcate de totalitarismul comunist. 3stfel, legea electorala din 1+6 desfiintasenatul si instituia votul universal feminin, iar alegerile parlamentare care au urmat ofereau P'5 si aliatilorlor o larga maoritate care, un an mai trziu, la /0 decembrie 1+>, a dus la abolirea definitiva a monarDiei sila proclamarea 5epublicii Populare 5omne.

    Constitu,ia din 1@/:

    up cel de#al oilea 5azboi %ondial, *n conditiile ocuparii tarii de catre sovietici, a cuceririi puteriipolitice de catre comunisti si a *nlaturarii monarDiei, s#a pus problema adoptarii unei noi 'onstitutii. nmartie 1+G, dupa autodizolvarea fostului parlament, au fost organizate alegeri pentru noul organreprezentativ, numit de acum Marea #dunare Nationala&@oua 'onstitutie era adoptata *n unanimitate la 13aprilie 1@/:, fiind publicata *n , la aceeasi data. e consfintea noua titulatura astatului, de epublica Popularom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    25/97

    ^ formarea guvernului 5P5;^ modificarea 'onstitutiei;^ stabilirea numarului, atributiilor si denumirilor ministerelor si desfiintarea, contopirea sau redenumireacelor existente;^ votarea bugetului, fixarea impozitelor si a modului de percepere a lor;^ acordarea amnistiei.Primul presedinte al Prezidiului %3@ a fost pro(esorul Constantin I& Paron, care oficial era seful statului

    romn.Pre&idiul'^ convoca %3@ *n sesiuni ordinare si extraordinare;^ emitea decrete;^ interpreta legile votate de %3@;^ exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;^ reprezenta 5P5 *n relatiile internationale;^ *n intervalul dintre sesiunile %3@, numea si convoca ministri la propunerea presedintelui'onsiliului de %inistri;^ stabilea gradele militare, rangurile diplomatice, la propunerea guvernului;^ *n caz de agresiune, declara stare de necesitate 7*n intervalul dintre sesiunile %3@9;^ ratifica sau denunta tratatele internationale.Puterea e+ecuti-a 7*n fapt singura putere reala *n stat9 apartinea Consiliului de !inistri, compus dinpresedintele 'onsiliului de %inistri, din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri.$rganele locale ale puterii de stat erau consiliile populare locale.Puterea *udecatoreasca era reprezentata de instantele de *udecata s i de Curtea 5uprema darindependenta ustitiei era practic desfiintata prin interventia factorului politic.esi 'onstitutia sustinea garantarea proprietatii private

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    26/97

    .om!na este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, #n care rolul conducator apartine claseimuncitoare@ 7art.29;?.epublica Populara.om!nas-a nascut si s-a #ntarit ca rezultat al eliberarii tarii de catre fortele armate ale>niunii Sovietice, de sub 9ugul fascismului si de sub dominatia imperialismului, ca rezultat al dobor!riiputerii mosierilor si capitalistilor de catre masele populare de la orase si de la sate #n frunte cu clasamuncitoare, sub conducerea Partidului 1omunist .om!n@ 7art./9.-orma politica prin care se exercita puterea era reprezentata de organele statului, sistem ce avea o constructie

    piramidala, ierarDizata si centralizata, *n fruntea acesteia situndu#se %3@, ca organ suprem al puterii *n stat.3rticolul 6 exprima esenta ornduirii social#economice astfel:

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    27/97

    3doptata de Parlament la 21 noiembrie 11 si aprobata apoi de catre popor prin referendum la Gdecembrie 11 7>/S pentru9, 'onstitutia cuprinde principiile de organizare ale statului si asigura bunafunctionare a institutiilor acestuia.

    Potrivit 'onstitutiei, autoritatile publice ale statului romn sunt: parlamentul, presedintele .om!niei,guvernul, administratia publica si autoritatea 9udecatoreasca. unt garantate separatia puterilor *n stat,proprietatea privata, respectarea drepturilor omului 7libertatea de gndire, de constiinta, de expresie9.

    Parlamentul om29. Parlamentul este alcatuitdin 'amera eputatilor si enat, ai caror membri sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liberexprimat, pentru un mandat de + ani. &xercita control asupra guvernului, are drept de interpelare si deancDeta.

    Presedintele om

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    28/97

    1. @umii regele 5omniei la care se refer sursa 3. 2p2. Precizai secolul la care se refer sursa A. 2p/. @umii cele dou forme de guvernmnt precizate *n sursele 3 i A. 6p+. criei, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care atest respectarea principiului separaieiputerilor *n stat. 3p?. criei, pe foaia de examen, dou informaii aflate *ntr#o relaie cauz#efect, selectate din sursa A ;p

    6. Prezentai o practic democratic din &uropa contemporan, preciznd i un stat unde a fost aplicat. 6p>. %enionai o asemnare *ntre 'onstituia din 12/ i cea adoptat *n 11. /p

    'itii cu atenie sursa de mai os:

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    29/97

    1& E-olu,ia statelor medie-ale .n spa,iul rom, consemneaz voievodatele conduse de Eitovoi 7*n dreapta $ltului9, eneslau 7*n stnga $ltului9,cnezatele lui !oan i -arca i existena Aanatului de everin.

    Construc,ia statal .n spa,iul rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    30/97

    1&& Institu,ii centrale )i locale Asec& I8 = 8"IIIBInstitu,ii centrale )i autonomii locale .n Transil-ania.8in secolul al "!!#lea(ransilvania a fost organizat ca voievodat sub suzeranitatea regatului medievalmagDiar, dispunnd de o organizare politic i administrativ#teritorial proprie, semn al autonomiei sale.8 8oievodul (ransilvaniei era vasal regelui 4ngariei fiind numit de acesta *n funcie, avea atribuiiadministrative, udiciare, militare, dispunea de o cancelarie proprie i era secondat de un vicevoievod.

    84nii voievozi, cum au fost 5oland Aora 712GG#12/9 i Eadislau Jan 712+#1/1+9, s#au bucurat deprerogative foarte largi.83dunarea general a nobililor era o instituie cu cDaracter reprezentativ, alctuit, cu timpul, numai dinstrile privilegiate .8n 1/66, regele magDiar Eudovic ! de 3nou a condiionat calitatea de nobil de apartenena la religiacatolic, romnii ortodoci fiind exclui treptat din viaa politic.8Pe plan administrativ#teritorial, (ransilvania era *mprit *n: comitate # teritorii controlate de regalitatea magDiar 7AiDor, primul dintre comitate, este atestat *n anul1111, 'rasna, bca, 'lu, 3lba .a9, subordonate voievodului; scaune # uniti administrativ#teritoriale autonome ale secuilor i sailor 7cele > scaune locuite de sai idou districte au format 4niversitatea sailor=9; districte # teritoriile autonome locuite de romni, conduse de uzi, cnezi sau voievozi 7cum ar fi Hara%aramureului, Hara Baegului etc.9. 3cestea erau localizate cu deosebire *n zonele de margine ale(ransilvaniei.8n anul 1?+1, *n condiiile *nfrngerii 5egatului 4ngariei de !mperiul $toman, (ransilvania a devenitprincipat autonom sub suzeranitate otoman. n fruntea ei se afla un principe, ales de iet 7adunareareprezentativ9 i confirmat de sultan.85egimul Dabsburgic s#a instaurat *n (ransilvania la sfritul secolului al "8!!#lea, ca urmare a extinderiiteritoriale a !mperiului Babsburgic *n sud#estul &uropei. @oul statut politic al (ransilvaniei, de principat *ncadrul !mperiului Babsburgic a fost definit prin(iploma eopoldin din 161. 'onform acesteia, titlul deprincipe revenea *mpratului, (ransilvania pstrndu#i vecDea organizare intern. !mperiul $toman a fostnevoit, prin pacea de la JarloKitz 7169, s confirme pierderea controlului su asupra (ransilvaniei.85tructuri institu,ionale .n ara om

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    31/97

    8n Hara 5omneasc au fost *nfiinate %itropolia $rtodox de la 3rge 7*n timpul domniei lui @icolae3lexandru, 1/?9 i %itropolia $rtodox de la everin 7*n timpul domniei lui 8ladislav 8laicu, 1/>09, apoiepiscopiile 5mnicului i Auzului. n %oldova, subordonate %itropoliei ortodoxe 7*ntemeiat de Petru%uat, *n 1/G>, dar recunoscut official de PatriarDia din 'onstantinopol *n vremea domniei lui 3lexandrucel Aun9 erau episcopiile de 5oman i 5dui.

    Etapa (ormrii statale propriu9'ise Ascemati'atB

    Auni(icarea sub o conducere unitar a (orma,iunilor politice pree+istenteB5tatul ?ormarea statal

    (ransilvania

    # formarea (ransilvaniei ca stat s#a realizat odat cu cucerirea magDiar710?0 *nceputul sec. "!!!9;# magDiarii au *ncercat s organizeze (ransilvania ca principat 71111:Mercurius princeps >ltrasilvanus9, dar s#a impus voievodatul 711>6:EeustacDius voievod9;# magDiarii au folosit miloace complexe: militare, politice 7instituiidup model apusean9, administrative, religioase 7catolicismul9, etnice7saii, secuii, cavalerii teutoni 1211#122?9.

    Hara5omneasc

    # unificarea formaiunilor prestatale sub Aasarab ! 71/10#1/?29: 8alaDianord#dunrean;# tradiia istoric a ,,desclecatului= lui @egru 8od sau 5adu @egru din-gra;$bs.: (radiia istoric a ,,desclecatului= nu are acoperire *n documente.formula de stat a fost voievodatul;# 1//0: lupta de la Posada cucerirea independenei de sub suzeranitateamagDiar; e *nlturat dominaia ttar.

    %oldova

    &tape:1. 6rganizarea statal incomplet = organizarea #n marc de

    aprare:

    # pe fondul expediiilor antittreti 712+?#1/?+9 *n nordul %oldovei marc de aprare *mpotriva ttarilor numele ,,%oldova %ic=;# ,,desclecatul= lui rago voievod de %aramure; urmai as i Aalc sub suzeranitate ungar centrul la Aaia.

    2. &ormarea statal deplin = organizarea #ntr-o domnie:# 1/?: ,,desclecatul= lui Aogdan din 'uDea;# autorul boierimii moldovene: Aogdan i#a *nlturat pe as i Aalc;# conflict cu regalitatea magDiar;# 1/6?: recunoaterea noului stat independent.

    Etapa consolidrii statale )i institu,ionale Aa (ormrii )i consolidrii institu,iilor stataleB

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    32/97

    5tatul E-olu,ii

    (ransilvania

    # statul sub suzeranitate magDiar pn *n secolul al "8!#lea;# secolele "!!!#"!8: consolidarea autonomiei: 5oland Aora, EadislauJan;# meninerea individualitii.

    Hara5omneasc

    # @icolae 3lexandru 71/?2#1/6+9 1/?: %itropolia 4ngro#8laDiei la3rge;# 8ladislav 8laicu 71/6+#1/>69 1/>0: %itropolia de la everin,cancelaria domneasc, bate moned.

    %oldova

    # Eacu ! 71/6#1/>?9;# Petru ! %uat 71/>?#1/19 1/G6)1/G>: mitropolia %oldovei lauceava 7nerecunoscut de patriarDia de la 'onstantinopol9, 1/G>:accept suzeranitate Poloniei;5oman ! 71/1#1/+9: extinderea teritorial pn la %area @eagr.

    E-olu,ii institu,ionale Asecolele 8I"98"IIIB

    Transil-ania ara om: eliminarea romnilor din viaa politic.

    ecolele "!8#"8!:(omnia autocrat, ereditar,stpn absolut a rii,legitimare divin, largiprerogative politice,administrative, militare,udectoreti, financiare,religioase, rol *n luptaantiotoman;

    Sfatul domnesc rolconsultativ, alctuit din boieri;Adunarea strilor privilegiate rol consultativ;"iserica.

    E-olu,ii ecolele "8!#"8!!: principat autonom subsuzeranitate otoman 71?+19:Adunarea strilor privilegiate1ongregaie = (iet;Principele ales de iet, largi prerogative;

    ecolul al "8!!!#lea: principat sub stpnireaustriac:Hmpratul purta titlul de principe al2ransilvaniei1urtea aulic de la 0iena.

    ecolele "8!#"8!!:suzeranitate otoman regimvasalic:(omnia degradare domninumii de Poart; aproape

    dispare principiul ereditar.ecolele "8!!#"8!!!:suzeranitate otoman regimfanariot:(omnia degradare:# dispare domnia pmntean;# domnia simpl funcie *nsistemul administrativ otoman.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    33/97

    #plica,ii #utonomii locale )i institu,ii centrale .n spa,iul rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    34/97

    #. ,,n anii 1111#111/, dou documente mentioneaz pe primul conductor al (ransilvaniei numit de regaleungar. &l avea titlul de principe si se numea %ercurius. U`V (imp de vreo saizeci si cinci de ani nu mai suntmentionati alti conductori ai (ransilvaniei, pentru ca *n 11>6 s fie pomenit EeustacDius, cu titlul devoievod. Probabil c *n acest interval, au avut loc conflicte si opozitii, iar popula\ia romn si romno#slavcucerit nu s#a resemnat cu situatia sa. pre a o atrage, autorittile ungare au trebuit s accepte pentruconductorul (ransilvaniei titlul traditional de voievod 7*n locul celui occidental de principe9, titlu cunoscut,

    recunoscut si respectat de romni 7parte a mostenirii traditionale slavo#romne9.= 7!oan 3urel Pop,3storia .om!nilor9

    & 'onstituirea statului moldovean a urmat un tipar asemntor *n multe privinte. (eritoriul de la est de'arpai s#a aflat si el sub dominatia mongol, fiind controlat din centre militare, ca, de pild, cel alctuit dinalani U`.V.Pentru a protea frontiera de est a 5egatului ungar si a bloca pasurile 7trectorile9 'arpatilor rsriteni, *neventualitatea unor incursiuni ttare, zona din vecintatea trectorilor a fost organizat sub aspect militar,avnd statutul unei mrci 7zon de frontier, cu functii militare de aprare9, condus de voievodul ragosdin %aramure.= 7-lorin 'onstantiniu, 6 istorie sincer a poporului rom!nG

    Pornind de la aceste surse, rspundei urmtoarelor cerine:

    1. Precizati secolul la care se refer sursa 3. 2p2. @umiti un spatiu istoric romnesc din sursa A. 2p/. %entionati cte un voievod precizat *n sursa 3, respectiv *n sursa A. 6p+. crieti, pe foaia de examen, litera corespunztoare sursei care susine c romnii nu s#au resemnat *n fatascDimbrilor impuse de 5egatul ungar. 3puncte?. crieti, pe foaia de examen, dou informatii aflate *n relatie cauz efect selectate din sursa A. ;p6. Prezentati dou instituii centrale din spaiul romnesc din &vul %ediu. 6p>. %entionai o caracteristic a autonomiilor locale din spatiul romnesc alta dect cea mentionat *n surseleistorice date. /p

    %odaliti de a rspunde la cerine de la 3utonomii locale i instituii centrale *n spaiul romnesc

    #rgumenta,i printr9un (apt istoric rele-ant a(irma,ia con(orm creia autonomiile locale au contribuitla constituirea statelor rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    35/97

    Pre'enta,i dou institu,ii centrale ale statelor rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    36/97

    cea de Aan al $lteniei *n Hara 5omneasc i Portar al ucevei *n %oldova. 3tribuiile sfatului domnesc erauvariate: asista pe domn la scaunul de udecat, participa la *ncDeierea tratatelor de alian cu puterile vecine.Principalele acte ale domniei *i pierdeau puterea dac lipsea consimmntul marilor boieri din stat.

    ugestie !!: domniai biserica.

    Principala instituie att pentru %oldova ct i pentru Hara 5omneasc a fost domnia, domnul fiind

    stpnul rii dar i voievod 7conductorul armatei9. n calitatea sa de conductor al *ntregii administraii astatului, domnul *i numea pe marii dregtori. (itlul de voievod arat c domnul era conductorul suprem alarmatei; el percepea birul, dare *n general destinat acoperirii cDeltuielilor de aprare sau rscumprare apcii prin tributul impus de puterile strine. omnul decidea i *n ceea ce privete politica extern a rii;declara rzboi i *ncDeia pace, *ncDeia tratate cu statele vecine. n plan udectoresc era singurul care aplicapedeapsa cu moartea, fiind udectorul suprem al rii. Ea nivelele inferioare, ustiia era *mprit de boieri isfatul boieresc care *l autau pe domn *n conducerea rii.

    Principal spriin al omniei, Aiserica diria *ntreaga via spiritual. 'urnd dup *ntemeierea statuluiau fost organizate mitropoliile 71/? la 3rge pentru Hara 5omneasc; 1/6G#1/G> la uceava pentru%oldova9. Prin *nfiinarea acestor structuri, statele medievale romneti erau recunoscute de PatriarDia de'onstantinopol i implicit de !mperiul Aizantin i statele cretine din zon. %itropolitul era considerat aldoilea demnitar *n stat, *ntiul sfetnic al domnului, membru de drept al sfatului domnesc, conductor al unorsolii politice i lociitor al domnului *n caz de vacan a tronului. &l participa la alegerea domnitorului, iarprin *ncoronarea i ungerea cu mir *i conferea o autoritate sacr.

    e#a lungul timpului, Aiserica s#a bucurat de atenia i protecia domniei, manifestate prin *nlareade lcauri, *nzestrarea cu moii, cri i obiecte de cult. 'ele dou instituii s#au spriinit reciproc *n opera deconsolidare i afirmare a statelor romneti medievale, ca exponente originale ale civilizaiei europene.

    D 5tatul rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    37/97

    5itua,ia politic a Principatelor .n secolul al 8"III9lea

    !nstaurarea domniilor fanariote dup1>11, provocase un considerabil impact asupra societiiromneti, marcat printr#o intrare mai profund a Principatelor *n lumea $rientului, dupa ce dobndisersentimental europenitii lor, prin scrierile lui imitrie 'antemir i stolnicul 'onstantin 'antacuzino.

    3pariia i dezvoltarea contiinei naionale dup 1>?0, fcea posibil ideea de regenerare iredeteptare naional a romnilor, de renatere cultural. 3ceast idee avea semnificaia unei modernizri,care nu devenea posibil dect prin europenizare, adic prin ieirea turco#oriental, prin renunarea lainstituiile lipsite de modernitate i refractare la nou.

    3plicarea reformelor a fost stnenit de fluctuaiile dominaiei otomane, de intervenia turcilor i, nu*n ultimul rnd, de ostilitatea boierimii. 3gravarea decadenei otomane i seria rzboaielor ruso#austro#otomane au adus *n scena istoric noile soluii politice antifanariote ale micrii de emancipare naional.

    .HProblema orientalF = cadru pentru emanciparea rom

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    38/97

    Prin reformele practicate de fanarioi s#a *ndeplinit un proces de unificare treptat a condiiilorpolitice i sociale din Principate care pregteau unificarea pe care o va aduce secolul urmtor.

    e(ormismul boieresc

    a9 !nternaionalizarea problemei Principatelor

    'ontieni de greutatea meninerii unei identiti politice proprii, *ntr#o zon politic disputat demarile puteri vecine, boierii au *ncercat s internaionalizeze problema Principatelor transformndu#le *n stateneutre tampon, menite a preveni ciocnirea intereselor divergente ale 5usiei, 3ustriei i (urciei. Pentru primadat, ideea statului tampon, pus sub protecia 5usiei, 3ustriei i Prusiei, a fost exprimat de divanul munteanla 1>>2. 3pelul la dreptul istoric era menit s argumenteze *nlocuirea regimului fanariot care *nclca, prinacordul Porii, privilegiile rilor. 3ceste memorii, prin coninutul lor, mrturisesc o atitudine naional laboierime i cler, manifestat la nivel internaional, tendin care va constitui punctul de plecare alprogramului revendicativ de la sfritul secolului "8!!! i *nceputul secolului "!".

    n cererile i memoriile trimise ctre puterile cretine de boierimea pamntean, ca i *n proiectele dereforme, se avea *n vedere i statutul uridic al Principatelor dunarene, cerndu#se largirea autonomiei pebaza vecDilor capitulatii *ncDeiate cu Poarta.

    b9 Proiecte politice

    n secolul "8!!! i la *nceputul secolului "!", programul politic nu s#a fixat *n Principate *ntr#un actfundamental, *n totalitatea lor memoriile i proiectele de reforma l#au formulat coerent i l#au articulat *nraport cu principala problem: rec16 i 1G21, boierimea a cerut de +0 de ori *nlocuirea fanarioilor cudomni alei de ar, repetndu#i cererea la 'onstantinopol, Petersburg, 8iena sau Paris. 5ezult c boierimeaa fost tot timpul ostil oricrui tip de absolutism fanariot, i c rectigarea puterii politice a fost elementulprincipal al programului su politic pn la 1G21. n aceste proiecte politice, boierii au propus diferite formede guvernmnt pentru Principate. n 1>6, partida national 7grupare a nobilimii pmntene care revendica,*n secolul "8!!! respectarea autonomiei statale, revenirea la domnii pamntene, eliminarea grecilor dinadministraie i biseric9, condus de mitropolitul Iavril 'allimacDi al %oldovei, propunea instaurarea uneirepublici aristocratice condus de 12 mari boieri.

    Aoierimea mic i milocie a avut iniiativa unor proiecte politice *n condiiile unei aprigi confruntride interese *ntre puterile vecine pentru supremaie politic *n sud#estul european. %emoriul din 1>>2, deexemplu, susinea unirea %oldovei cu (ara 5omneasc, iar cel din 1>1 revendica unirea i independenaPrincipatelor sub protecia 5usiei i a 3ustriei. %arele vistier !ordacDe 5osetti#5osnovanu a scris *n 1G1>#1G1G nu mai puin de opt proiecte de reform, propunnd instaurarea unui regim politic *n care domnia s fieun simplu organ de supravegDere i control, puterea real trecnd *n mna unei 3dunri $bteti i a unuidivan controlat de boierime. n 1G02, umitracDe turdza elabora Planul de oblduire UconducereV aristodemocraticeasc, ce propunea un proiect republican de nuan aristocratic.

    in punct de vedere social, programele boiereti nu aduceau nimic nou, situaia rnimii nu erauurat, pentru sate exploatarea pamntean putea fi tot att de grea ca i cea fanariot.

    Programul politic, prin revendicrile lui naionale, a reuit *n faa aciunii lui (udor 8ladimirescuT, ssolidarizeze *ntregul corp social al naiunii. Programul micrii lui (. 8ladimirescu, 1ererile noroduluirom!nesc 71G219, era *n aparen *ndreptat *mpotriva fanarioilor, nu a Porii. n realitate, alungarea grecilorera doar primul pas pe calea cuceririi independenei.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    39/97

    *Aciunea lui Tudor Vladimirescu context, obiective/program, urmrin ultimul deceniu al epocii fanariote, lumea cretin sud-est european intr ntr-un proces de radicalizare

    politic. O societate secret, Eteria, avea ca scop eliberarea grecilor, cu sprijinul Rusiei, pe fondul unei rscoalegenerale a cretinilor din Balcani. icarea stabilise legaturi i cu boierii rom!ni, inclusiv cu aceia de la v!rful ierar"ieipolitice.

    #a cumpna anilor $%&'-$%&$, trei mari boieri munteni g!ndesc organizarea unei rscoale pentru ob(inereavec"ilor privilegii ale (rii, aleg!ndu-l comandant militar pe )udor *ladimirescu, mic boier cunoscut pentru rela(iile cu+teria i pentru sentimentele sale antifanariote i antiturceti. n ianuarie $%&$, )udor *ladimirescu a fost nvestit cu

    conducerea militar a rscoalei la r!ndul su, a semnat o conven(ie militar cu eteritii, cu scopul ndeprtriidomina(iei otomane. upa moartea, n condi(ii suspecte, a ultimului domn fanariot al )rii Rom!neti, )udor a guvernat(ara timp de c!teva luni. ntre timp ns, din ra(iuni diplomatice, Rusia a dezavuat public +teria i tulburrile pricinuitede aceasta n rincipate. ozi(ia Rusiei i iminen(a interven(iei militare otomane l-au determinat pe )udor s ncerce oapropiere de oara, prin incriminarea e/clusiv a fanario(ilor. ac din perspectiva rom!neasc aceast pozi(ie puteafi convenabil, din perspectiva antiotoman a +teriei, a fost asimilat trdrii. #a sf!ritul lui mai $%&$, )udor a fostjudecat, condamnat i e/ecutat de eteriti.

    ocumentele micrii conduse de ). *ladimirescu sunt alctuite dintr-o seam de proclama(ii 0Proclamaia dela Pade1 i din Cererile norodului romnesc, combina(ie de program politic i act cu valoare constitu(ional, at!t timpc!t domnul, la instalare, ar fi trebuit s jure pe acest document. ocumentul ntemeia statul pe principiul suveranit(iipoporului, reprezentat de 2dunarea 3orodului i reclamau anularea legilor abuzive adoptate fr acordul acesteia.omnul trebuia s fie ales de (ar, privilegiile boiereti desfiin(ate, promovarea n func(ii s se fac dup merit iveniturile din slujbe s se desfiin(eze se ncredin(a m!nstirilor ntre(inerea unei armate de 4 ''' de panduri i &'' de

    arnu(i 5cu leafa uoar6 reforma fiscal ar fi nlocuit drile vec"i printr-un impozit unic pltibil n patru rate, desfiin(!ndcategoriile privilegiate ale scutelnicilor i poslunicilor. 3u lipsea nici anularea vmilor interne, n vederea unificriipie(ei na(ionale. ar 7f!nta 2lian( nu putea accepta sistemul stabilit la 8ongresul de la *iena.

    e msura conturrii tot mai clare a pericolului interven(iei militare otomane, programul social se estompeaztot mai mult. Cererile norodului romnesc con(in o serie nesistematizat i vag de proiecte de reform, dintre caremulte se regsesc i n scrierile boierilor reformatori. 3u mai cere nici macar ndepartarea imediat a fanario(ilor, cidoar limitarea abuzurilor acestora.

    9nterven(ia militar otomana a pus capt micrii lui )udor *ladimirescu. +lita politic rom!neasc a recuperatns, prin redactarea unui numr impresionant de memorii i proiecte de reform, ntregul (el declarat 0antifanariot1 alacesteia. n septembrie $%&&, oarta a acceptat restaurarea domniilor pm!ntene, numindu-i pe :rigore 9* imitrie:"ica n )ara Rom!neasc i pe 9oni( 7andu 7turdza n oldova.

    Revenirea la domniile pm!ntene poate fi interpretat ca o sc"imbare de regim politic, n msura n careinstitu(ia domniei devine na(ional 0pam!ntean1. 7tructura organizrii de stat 0institu(iile1 nu s-a modificat p!n la

    adoptarea Regulamentelor Organice. n deceniile ; si 4 ale secolului

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    40/97

    Aoierii au continuat aciunile i dup *nfrngerea micrii lui 8ladimirescu, obinnd pentru arctiguri preioase. n 1G21 i 1G22 ei au elaborat nu mai puin de >? de memorii i proiecte de reform, pecare le#au *naintat ruilor, turcilor i austriecilor, cernd recunoaterea drepturilor naionale i, *n primul rnd,reacordarea dreptului de a avea domni pmnteni. rept consecin a acestor aciuni, *n septembrie 1G22,Poarta a acceptat *nlocuirea fanarioilor numindu#l pe Irigore IDica domn al (rii 5omneti i pe !oniturdza domn al %oldovei.

    n 1G22, !onic (utu a redactat 1onstituia crvunarilor 7*naintat domnitorului !oni andu

    turdza9, iar imion %arcovici semneaz Asezm!ntul politicesc. Primul susinea

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    41/97

    5egulamentele organice au intrat *n vigoare *n 1G/1 *n (ara 5omneasc i *n 1G/2 *n %oldova. inpunct de vedere al coninutului, cuprindeau, pe lng reguli pentru organizarea puterilor statului, norme dedrept administrativ sau financiar sau cDiar dispoziii de drept civil, deoarece rspundeau *n primul rnd nevoiide a pune capt abuzurilor din toate domeniile. 5egulamentele organice au scDiat separarea puterilor *n stati pot fi considerate

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    42/97

    dreptului istoric al guvernanilor, *ntemeiat pe cucerire, ideea democratic a reprezentativitii unui popor,argumentului istoric pe cel demografic cantitativ, minoritii privilegiate un *ntreg popor, naiunii politice desorginte medieval, naiunea etnic. (actica legalist propus de intelectualitatea romneasc a dominat la*nceputul revoluiei *n toate teritoriile romneti. $ inovaie o constituie *n aceast revoluie i abandonareaprincipiilor elitiste *n favoarea reprezentativitii naiunii, *ncorpornd *n naiune mulimea poporului. n (ara5omneasc s#a format un 'omitet revoluionar *nsrcinat cu organizarea unei revolte armate. Principiileexprimate de ctre 'omitetul revoluionar de la !slaz 7#21 iunie 1G+G9 *i au sorgintea *n evoluia ideilor

    cuprinse *n memorandumurile boierilor reformatori, *n proclamaia dat de (udor 8ladimirescu i *naspiraiile boierilor liberali din adunrile legislative din cele dou Principate. %icrile revoluionare aucontinuat la Aucureti, ducnd la instaurarea unui guvern provizoriu 71+#26 iunie 1G+G9, format *n maoritatedin tineri intelectuali liberali. Iuvernul revoluionar a *ncercat s#i consolideze poziia prin promovareaunor reforme i *nfiinarea de noi instituii.

    ?actorii care au .mpiedicat .n(ptuirea programelor re-olutionare la 1:/:91:/@

    n (ara 5omneasc, intervenia strin a pus cat activitii i existenei guvernului revoluionar i a curmateforturile acestuia privind reforma. 'ooperarea dintre 5usia i Poarta $toman a spulberat speranele desupravieuire ale guvernului provizoriu. 3cesta a fost *nlocuit cu o locotenen domneasc 7organismpolitico#administrativ care inea locul domnului i exercit atribuiile sale9, format din !. B. 5dulescu,@icolae Iolescu, 'Dristian (ell i mai apoi de un caimacam 7lociitor al domnului9. in septembrie 1G+G,ruii au instituit controlul asupra (rii 5omneti i %oldovei. Ea 1/ septembrie armata otoman a intrat *nAucureti, intervenia armat punnd capt revoluiei i *n (ara 5omneasc. n %oldova nu s#au desfuratconfruntri militare, revoluionarii desfurndu#i cea mai mare parte a aciunilor *n exil, deoarecedomnitorul %iDail turdza a luat msuri *mpotriva acestora de teama unei intervenii din partea 5usiei.

    n (ransilvania, aciunile romnilor *ndreptate *mpotriva unirii (ransilvaniei cu 4ngaria au euat. Ea1G)/0 mai 1G+G, ieta de la 'lu a votat pentru anexarea (ransilvaniei la 4ngaria.

    Pentru revoluia romn din (ransilvania, adunarea din septembrie 1G+G de la Ala a *nsemnat*nceputul insureciei, abandonarea legalitii i asumarea revoluiei ca miloc pentru transpunerea *n practica programului autodeterminrii, *narmarea poporului i organizarea (ransilvaniei pe baza principiului denaionalitate. 3 *nceput formarea grzilor militare romneti sub conducerea lui 3vram !ancu i 3xente ever.n (ransilvania, armata romn urma s lupte pe dou fronturi: *mpotriva Dabsburgilor i *mpotriva revoluieimagDiare. n perioada aprilie#iulie 1G+, *ntr#o *ncercare de a salva revoluia naional, @icolae Alcescu acutat s fac posibil reconcilierea dintre guvernul ungar i 3vram !ancu. nelegerea s#a *ncDeiat preatrziu, deoarece *n august 1G+ forele austriece i rusesti au reuit s *nfrng armata magDiar la Ciria7lng 3rad9, punnd astfel capt revoluiei din (ransilvania.

    5evoluia de la 1G+G a demonstrat c pentru reforma societii nu era de auns unitatea de aciune aromnilor sau contiina naional. -r unitatea statal nu se putea trece la modernizarea intern a statului,dup cum nu se putea obine nici independena.

    (3(4E 5$%@ %$&5@ @-P(4!5& C! %$&5@!Q35&

    Conte+tul intern )i interna,ional

    4nirea Principatelor a fost, din punct de vedere politic, ideea centrala a perioadei ce a urmatrevolutiei de la 1G+G. 'ondiiile interne i internaionale au fost influenate i de *ncDeierea la 1 aprilie 1G+a 1onveniei de la "alta iman, *ntre puterea suzeran 7!mperiul $toman9 i puterea protectoare 75usia9, care*ngrdea i mai mult autonomia intern a Principatelor. Poarta i 5usia *i arog dreptul numirii domnilor 7Poarta numea i 5usia aviza. 3u fost numii Aarbu Ctirbei 7(ara 5omneasc9 i Irigore 3lexandru IDica7%oldova9, durata domniilor reducndu#se la apte ani. 3dunrile obteti erau dizolvate i *nlocuite cuadunri compuse exclusiv din marii boieri 7ivanuri Eegislative9.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    43/97

    %icarea unionist i efortul de modernizare s#au desfurat *ntr#un context internaional dificil, subocupaii strine, ostile fie liberalizrii politice interne 75usia9, fie aspiraiilor naionale panromneti 73ustria,(urcia9.

    Principatele .ntre diploma,ie )i interesele marilor puteri

    n strinatate, romnii i#au propovduit cauza dup 1G+G mai ales *n rndurile revoluionariloreuropeni 7I. %azzini, Eedru#5ollin9, alturi de care credeau *n victoria revoluiei general europene. $dat cuvenirea la putere a lui @apoleon !!! *n -rana, dup 1G?2, unionitii i#au scDimbat direcia, orientndu#se cuprecdere ctre curile europene considerate a fi favorabile cauzei romneti. %emorii au fost adresateParisului i Eondrei, iar diferite articole favorabile unirii au fost publicate *n presa francez, englez iitalian.

    eteriorarea relaiilor dintre 5usia i !mperiul $toman a dus *n 1G?/ la declansarea 5zboiului'rimeei, cu consecine i asupra situaiei interne din Principate. nfrngerea 5usiei a fost sancionat prin*ncDeierea protectoratului pe care l#a exercitat asupra Principatelor.

    Prevederile 2ratatului de la Paris 71G)/0 martie 1G?69, ce a urmat rzboiului 'rimeii, au influenatdezvoltarea politica a Principatelor. ei au rmas sub suzeranitatea !mperiului $toman, Principatelebeneficiau de protecia colectiv 7statut internaional care indic o autonomie sub controlul marilor puteri9.(oate prile semnatare, inclusiv !mperiul $toman, recunoteau autonomia Principatelor, dreptul fiecruia dea avea o armat naional, de a emite legi i de a face comer liber cu alte ri. %arile puteri au creat ocomisie special de ancDet pentru a strnge informaii i a face recomandri asupra noii forme deguvernmnt a Principatelor. Puterile garante 7-rana, %area Aritanie, 5usia, Prusia, ardinia, 3ustria i!mperiul $toman9 au pregtit alegerea unei adunri consultative speciale, adunarea ad#Doc *n fiecarePrincipat, avnd misiunea de a face cunoscut comisiei poziia romnilor *n privina unirii.

    Modalit,i de amestec ale marilor puteri .n problemele interne ale Principatelor

    (ratatul de la Paris a descDis o nou etap *n lupta pentru realizarea unirii sub controlul puterilorgarante, iar populaia pentru a fi consultat *n privina unirii, urma s#i aleag adunrile *n 1G?>.

    n privina Principatelor, aplicarea clauzelor (ratatului de la Paris s#a realizat prin aciuni interne inegocieri *ntre marile puteri. Prima aciune a fost aceea a alegerii adunrilor *n 1G?>, att *n %oldova, ct i*n (ara 5omneasc. Eupta *i opunea pe partizanii unirii aflai fa *n fa cu antiunionitii. 5eprezentanii!mperiului $toman, au falsificat alegerile. n acest context, @apoleon !!! amenina *n iulie 1G?>, ruperearelaiilor cu Poarta. 4nionitii au ctigat alegerile pentru adunrile ad#Doc din ambele Principate. 'ele douadunri s#au *ntrunit *n octombrie 1G?> i au elaborat rezoluii 7Dotrre luat *n urma unei dezbatericolective9 prin care cereau unirea, autonomia i o garantare colectiv a noii ordini de ctre marile puteri.

    Poarta refuz s accepte revendicarea unirii, pe care o considera contrar (ratatului de la Paris. n1G?G, comisia de ancDet a prezentat raportul su ctre marile puteri asupra dorinelor romnilor, exprimate*n adunrile ad#Doc. %arile puteri au semnat *n ;)1 august 1G?G, 1onvenia de la Paris cu scopul de a oferiPrincipatelor o organizare definitiv. e recunotea dreptul la unire, dar fiecare Principat *i menineadomnul, pmntean nu strin, aa cum se ceruse *n rezoluiile adunrilor ad#Doc, precum i guverne separate.%arile puteri au fost de acord ca Principatele 4nite ale %oldovei i (rii 5omneti, cum se numeau prinacest act, s se autoadministreze, fr amestec din partea !mperiului $toman. n ceea ce privea drepturilefundamentale ale cetenilor, a *nsuirilor i *ndatoririlor conductorilor politici, ea prelua atributele uneiconstituii. $ 'omisie 'entral se *ntrunea periodic la -ocani, pentru a dezbate legile de interes comun, itot la -ocani funciona nalta 'urte de Fustiie i 'asaie. %arile puteri au lsat guvernul fiecrui principat *ngria unei comisii provizorii, formate din trei caimacami, pn la alegerea domnitorilor.

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    44/97

    >n(ptuirea unirii

    Principala atribuie a comisiilor provizorii era aceea de a supravegDea alegerea noilor adunrielective. 'ampania electoral din %oldova a dus la alegerea unei adunri favorabile unirii. 4nionitiimoldoveni au putut impune cu uurin candidatura la domnie a colonelului 3lexandru !oan 'uza, care a fostales domn cu unanimitate de voturi la ? ianuarie 1G?. !deea alegerii domnului moldovean i la Aucureti afost oficial sugerat muntenilor de ctre delegaia %oldovei, care mergea spre 'onstantinopol pentru a

    anuna rezultatul alegerii de la !ai. n (ara 5omneasc, adunarea a fost dominat de conservatori, care erau*ns scindai. @eputndu#se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfrit prina se ralia candidatului partidei naionale care a fost ales la 2+ ianuarie 1G?, domn al (rii 5omneti. 3stfelromnii au realizat de factounirea, punnd la 2+ ianuarie 1G?, bazele statului naional romn modern.

    !omnia lui #le+andru Ioan Cu'a A1:D@91:66B

    a9 3lexandru !oan 'uza i alinierea europeanPrincipalele aspecte ale domniei lui 'uza au vizat recunoaterea unirii pe plan internaional, iar *n

    plan intern modernizarea statului, practic punerea *n aplicare a programelor revolutiei paoptiste.5ecunoaterea internaional a unirii, oferea un cadru favorabil pentru *nfptuirea reformelor. %arile

    puteri s#au *ntrunit la Paris la 26 martie 1G?. 'u excepia 3ustriei i !mperiului $toman, celelalte puteri aurecunoscut actul de la 2+ ianuarie. 5ecunoaterea oficial a unirii de ctre puterile garante s#a realizat *ncadrul 'onferinei de la 'onstantinopol din 22 noiembrie 1G61. 3.!. 'uza proclama la 11 decembrie*nfaptuirea unirii depline i nasterea naiunii romne.

    n plan intern 'uza a trecut la o repunere *n ordine a rii dup modelul &uropei. #a trecut launificarea serviciilor publice din cele dou ri. 3rmata se unificase sub comanda unic. Einiile telegrafice iserviciile vamale erau unitare. up proclamarea unirii depline, s#a trecut la unificarea guvernelor i aadunrilor celor dou Principate. Ea 22 ianuarie 1G62 s#a format primul guvern unic al Principatelor 4nite,condus de conservatorul Aarbu 'atargiu. Parlamentul unic*i va descDide lucrrile la 2+ ianuarie 1G62, iaroraul Aucureti devenea capitala noului stat. 'omisia 'entral de la -ocani *i *nceta astfel activitatea. epuneau bazele unui sistem politic modern. !nstituiile statului naional au fost create, *nlocuind osuprastructur bazat pe monopolul de putere al unei singure clase, boierii. Iruprile politice au devenitinstrumentul indispensabil funcionrii acestor instituii, iar circulaia liber a ideilor a servit scDimbrilornecesare la nivelul societii. 'ele dou principale tendine ale domniei lui 'uza au fost liberalismul iconservatorismul. omnul a colaborat pe parcursul domniei mai ales cu liberalii moderai.

    b9 Proiectul 'uza#Joglniceanuncepnd cu octombrie 1G6/ i pn *n ianuarie 1G6?, 'uza a *ncredinat conducerea rii unui guvern

    de orientare liberal condus de %iDail Joglniceanu, adeptul unor reforme interne radicale.@emulumit de tendinele manifestate de legislativ, domnul a dizolvat 3dunarea la 2 mai 1G6+. Pentru

    a#i consolida poziia, acesta a promulgat o nou lege electoral i un nou act)statut cu rol de constituie.Statutul (ezvolttor al 1onveniei de la Paris reflecta nemulumirea lui 'uza fa de 3dunrilereprezentative, ducnd astfel la scDimbarea fundamental a relaiei dintre ramura executiv i cea legislativa guvernului. tatutul a subordonat legislativul domnitorului, deoarece *i garanta acestuia puteri cum ar fidreptul unic de a iniia o lege 7elaborat de 'onsiliul de tat9 i dreptul de veto 7m opun9 asupra proiectelorde lege adoptate de adunare. 'onform prevederilor tatutului ezvolttor, prin *nfiinarea enatului 7'orpulPonderator9 se trecea de la sistemul unicameral la cel bicameral.

    %utaia esenial a 5omniei post#paoptiste const *n transformarea raporturilor economice isociale impuse de reforma agrar din 1G6+. tatutul taranilor si organizarea muncii au fost modificate,raportul cu pamntul este definit prin proprietate. Proiectele avansate prin proclamaia din iunie 1G+G *igseau acum aplicarea. 5eforma de la 1G6+ era un produs al anului 1G+G. Eegea rural din 1+ august 1G6+,recunotea drepturile depline de proprietate ale clcailor asupra pmntului pe care *l aveau. ntindereasuprafeelor de pmnt distribuite *n proprietate era *n funcie de miloacele de cultur de care dispuneau

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    45/97

    ranii. Eegea limita suprafaa de pmnt disponibil ranilor la dou treimi din moia proprietarului. &fectulreformei a *nsemnat desfiinarea erbiei, eliberarea pmntului, libertatea de micare a ranului proprietar,libertatea de transmitere a acestor pmnturi prin motenire, elemente care corespundeau unei noi filozofiiliberale, capitaliste. Pe termen lung, au existat i elemente defavorabile rnimii. %otenirea atrgea dupsine divizarea, *mprirea i *mprtierea parcelelor disponibile. intre consecinele imediate ale reformei,cea mai evidenta a fost acordarea a 1 G10 /11 Dectare de pmnt unui numr de +6/ ??+ familii de rani.

    %otenirea regulamentar trebuia *nlturat i adoptat o nou lege. #au elaborat astfel coduri de

    procedur civil i criminal. 'odul civil din 1G6?, asigura individului liberti personale, garanta egalitateatuturor cetenilor *n faa legii i apra proprietatea privat. 'odul civil i codul penal, alctuit dup modelulfrancez 7din 1G109 i prusac 7din 1G?19, asigurau organizarea modern a statului i *n materie uridic. n1G6+, domnul a promulgat legea *nvmntului general, care reglementa instruirea la toate nivelele,acordnd o atenie particular *nvmntului primar, prin stabilirea principiului de gratuitate i obligativitateal acestuia. 3.!. 'uza a *nfiinat i primele universiti: !ai 71G609 i Aucureti 71G6+9.

    in punct de vedere economic, cea mai important dintre legile referitoare la biseric se referea lasecularizarea pmnturilor mnstireti, care reprezentau aproape un sfert din teritoriul naional. Eegea din1G6/, a transferat aceste *ntinse suprafee agricole sub controlul statului. Ea 1 decembrie 1G6+ s#a *nfiinat'asa de &conomii i 'onsemnaiuni, instituie care va avea un rol *nsemnat *n dezvoltarea economic a rii.

    'onservatorii i liberalii radicali nemultumii de poziia lui 'uza fa de reforme s#au grupat *n

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    46/97

    n prima parte a domniei 71G66#1GG19, 'arol s#a preocupat de consolidarea institutiilor statului.%onarDul i#a concentrat eforturile ctre realizarea independenei statale, prin ruperea legturilor desuzeranitatea cu Poarta.

    'a urmare a cuceririi i recunoaterii internaionale a independenei 5omniei, a crescut prestigiulmonarDiei. n plan politic, acest lucru s#a realizat prin acordarea titlului G i apoi, acelui de rege al 5omniei *n 1GG1, lui 'arol !.

    'ea de a doua perioad a domniei lui 'arol ! 71GG1#11+9, a fost una favorabil modernizrii rii. n

    plan intern, caracteristica perioadei a fost stabilitatea politic, mai ales dup introducerea rotativeiguvernamentale *n 1G?. n ce privete funciile domnitorului, acesta avea din 1G66 prileul de a fi 9, a continuat politica predecesorului su privindmodernizarea statului, introducerea unor reforme radicale: votul universal i reforma agrar, continund luptapentru re*ntregirea naional a 5omniei, *n limitele aceleiai monarDii constituionale.

    '4'&5!5&3 !@&P&@&@(&! & (3(

    >, *n Parlamentul 5omniei9Conte+t

    up 1>>2, elita politica romneasc solicitase *n memoriile adresate marilor puteri, statutul deindependen pentru Principatele romne. iferite proiecte i planuri din preama anului 1G+G alerevoluionarilor munteni i moldoveni, aflai *n legatur cu activitatea revoluionarilor polonezi, aveau caobiectiv dobndirea independenei. 3dversarul comun era 5usia care, prin /. 'lasa politic susinea ideea, dar existau deosebiri de

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    47/97

    vederi asupra cilor i metodelor prin care se putea realiza. 'ei mai muli liberali 7*ntre care !.'. Artianu, %.Joglniceanu9 erau pentru o apropiere de 5usia *n vederea unei aciuni antiotomane descDise. cDimbarea deatitudine fa de aceasta era legat de eecul rus *n rzboiul 'rimeei i de ostilitatea fa de !mperiulDabsburgic, devenit 3ustro#4ngaria *n 1G6>, cu toate consecinele care decurgeau de aici pentru romnii dinimperiu.

    'onservatorii se opuneau, socotind ca regimul garaniei colective din 1G?6 era singurul obstacol *ncalea expansiunii ruse. -ormai la colile din Iermania, ei vedeau *n panslavism cea mai serioas ameninare.

    @oul guvern liberal condus de !.'. Artianu 71G>69 cu %. Joglniceanu la externe, spera s obinindependena pe cale panica. 'riza s#a agravat *n 1G>6. erbia i %untenegru au declarat rzboi (urciei, iarbulgarii au declanat micarea de eliberare, parte din detaamentele lor *narmate fiind pregtite cDiar peteritoriul romnesc.

    Printr#un memoriu guvernul romn solicita, *n iulie 1G>6, Porii i puterilor garante recunoatereaindividualitii statului romn i a numelui de 5omnia, dar acesta era primit cu ostilitate. n decembrie 1G>6,imitrie Artianu initia un demers diplomatic la 'onstantinopol, cernd >, cuprivire la scDimbarile teritoriale pe care ar fi trebuit s le aduca un eventual rzboi ruso#turc 75usia ar fianexat sudul Aasarabiei, revenind la gurile unrii, iar 3ustro#4ngaria s#ar fi mulumit cu Aosnia iBeregovina9.

    5usia a semnat cu 5omnia la + aprilie 1G>>, 'onvenia de la Aucuresti, privind trecerea armatei saleprin teritoriul romnesc spre Peninsula Aalcanic, garantnd integritatea teritorial a rii. Ea 6 aprilie5omnia a decretat mobilizarea general, iar la 12 aprilie a *nceput trecerea armatei ruse prin teritoriulromnesc spre Aalcani.

    !eclararea independentei de stat a om, lui 'arol ! s se alture armatei sale. ei nu a existat o convenie militar *ntre cele dou ri75omnia i 5usia9, armata romn a trecut *n sudul unrii i a luat parte la atacul asupra Plevnei din /0august 1G>>, *n care, dup pierderi grele, a fost cucerit reduta Irivita !. up un lung asediu, Plevna acapitulat pe 2G noiembrie 1G>>, *n frunte cu generalul $sman Paa. 3rmata romn a cucerit de asemenea5aDova i a *naintat *n vestul Peninsulei Aalcanice pn ctre 8idin i AelogradciO. n ianuarie 1G>G otomaniiau capitulat.

    ecunoa)terea interna,ionala independen,ei

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    48/97

    n ultima parte a rzboiului, 5usia a artat o atitudine neprietenoas fa de 5omnia, afirmndu#iintenia de a anexa sudul Aasarabiei. 3cest fapt a atras protestul parlamentului de la Aucureti 7ianuarie1G>G9. ei contribuise pe plan militar la *nfrngerea (urciei, 5omnia nu a fost acceptat la tratativele depace de la an tefano 71 februarie 1G>G9. Focul de interese al %arilor Puteri a fcut ca tratatul de pacesemnat la an tefano s fie *nlocuit de cel de la Aerlin 71 iulie 1G>G9. e recunotea independena 5omniei*n anumite condiii: rscumpararea de ctre guvernul romn a actiunilor ocietii trousberg 7care construisedrumurile de fier9, modificarea articolului > din 'onstituie, pentru a se acorda cetenia romn i

    locuitorilor de alt religie dect cea cretin. (ratatul a impus i

  • 7/25/2019 Bacalaureat Istorie 2016

    49/97

    !on !.'. Artianu a purtat negocieri cu 3ntanta, intermitent *n 11? i la *nceputul anului 116.3ntanta ducea negocieri cu Aucuretiul *n funcie de *naintarea apoi de stagnarea frontului rusesc, deexpediia anglo francez, de descDiderea strmtorilor maritime din primvara lui 11?. Eocul principal *ntrecondiiile impuse de Artianu era garania scris c 5omnia *i va *mplini dezideratul naional ca urmare aimplicrii sale *n conflict. 3liaii occidentali au acceptat condiiile lui Artianu *n iulie 116.

    Ea + august 116, !on !.'. Artianu i reprezentanii politici ai -ranei, %arii Aritanii, 5usiei i !talieila Aucureti au semnat conveniile politice i m


Recommended