,3

\ileriu Craiu

ilar-h:i

hblishers & Book

ri apartin editurii

led-: CoraIt

MOARTEA ALBiSrMo HAyFTA

dutor

Thpio A.M. Saarelainen

traducere

Cora Radulian

Yaleriu Craiu

e ditura

MiidecS.rtitBragadiru - 20 1B

Cuprins

Cuvint inainte

Partea IDosarul oficial al lui Simo Hayhe

Fermier, vAnitor glmembru al Girzii Civile

,,Lunetistul fermeJat" al Rizboiului de IirniRinirea lui Simo

Viaga dupi Rizboiul de Iarni.

Partea a II-aSecretele succesului lui Simo Hziyha

Pu;ca lui Simo Hdyh^

Utilitatea experiengelor lui Simo Heyhe pentru armata finlandezi

Un exemplu pentru genera;iile viitoare

Epilog

Anexa 1: Nogiunile elementare ale tragerii

Anexa 2: Impactul impqciturilor pe cimpul de 1upt5"

Anexa 3: Bitiliile de pe frontul din Kollaa,

din timp,ul Rizboiului de Iarni

Anexa 4: Cei milbuni lunetisti din lume

Mulgumiri

Bibliografie

23

3r

41

65

73

101

r29

t45

r69

\7rt7,179

189

203

za5

2.09

r.\/\A.Luvant lnalnte

Conform unui studiu realizat de americani, in perioada Primului Rizboi Mon-dial a fost nevoie, in medie, de 7.000 de focuri de armi calibrati penrru a ucide

un om in lupt5.. Acest numir a ajuns la 25.000 in timpul rizboiului din Viet-nam. Cu toate acestea, luind in considerare faptul ci un lunetist profesionistcu experiengi are nevoie in medie de doar 1,3 focuri pentru a obgine acelasi

rezulraa, cifrele de mai sus sunt surprinzltoare.AceastL carte ii este dedicati. r,rnui asemenea lunetist, legendarul erou finlan-

dez Simo Heyha, care gi-a servit gara cu onoare in timpul conflictului impotrivafostei Llniuni Sovietice, conflict care a ayut loc in 1939-1940;i care este cunoscut

sub numele de Rizboiul de larnI. AIt termen folosit este Rizboiul Ruso-Finlan-

dez, dar in acest volum se va reglsi cel de Rizboiul de Iarni. Lucrarea de fa95

are un scop principai dublu: primLrl este acela de a explica povestea remarcabilia unui om care a triit aproape un secol, iar al doilea cel de a-i aduce un omagiu

unui rizboinic umil care, prin exemplul personal si realizirile sale pe cnmpul

de lupti, a personificat cele mai valoroase insusiri ale unui soldat prolesionist

ce si-a {bcur daroria fag5. de paria sa IIri crAcnire - a ftcut ceea ce i s-a ordonat

si laci si a ficr.rt-o bine. El ;i-a indeplinit sarciniie de soldat gi de lider de grup

fXrL ezitare, dAnd dovadi de indrizneali si cr:raj, intruchipAnd spiritul finlandez

de neclinrir care a ajutat la mobilizarea acestei naliuni mAndre intr-o perioaditulbure" in ciuda acliunilor sale exemplare din timpul rizboiului, Simo Hdyhri a

evitat totu.gi si se afle in ,,lumina reflectoarelor", preferind si ducL o viati iinig-

tita si modestd dupl incheierea conflictului. Aa cum a mentionar umil intr-uninterviu da9 autorului, ,Am flcut ce mi s-a spus si. fac cit de bine am putut. Nuar mai exis.ta Finlanda daci togi ceilalgi nu ar fi procedat la fel." Dar trebr-rie si fiebine inteles faptLrl ci ceea ce Simo a intreprins in vremea rizboiului nu a fost niciqoq nici pl5cut. Ca lunetist, sarcina sa era si-si ucidi tinta - o sarcini pentru care

nu exista cale de mijloc -, iar, aga cum va fi confirmat de citre aceasti carte, Simo

si-a indeplinit datoria cu Lrn succes neegalat.

B ' Moartea albl: Simo Hiyhl

in viati, nlr toate deciziiie sunt usor de ruat. Asta esre ceea c€ i-a trecutlui simo Hayhe prin minte in primele ore are diminetii, tn decembrie 1939,pe cind se afla in zona Kollaa. in prealabil, asa cum procecla ina_inte c{e fiecaredin nenumirateie sale misiuni din dmpul Rizboiului de Iarni, a inrr.dus crratentie, bucatii cu bucari, gloantele de tip D-166 in incarcitorul fix al pustiisale' Fiind constient de faptui ci ruburile circuiare ale acest6r carruse .i.or.bit.

Poate cea rrtai renumiti fotoiarafie a lui Sirno F{iyh:i. Feldmarcsalul C. G. E. l,{annerheir. l-aPtomovar pc caporalul SinL.r HIrhi suhl,rc.,r.nent pe 28 augusr 1940. Asfel, lcldnraresalulsi-a aritat recunosrin;a si adrniralia penrru mlinc;l deprusi de S*imo Hiyh:i. Acesr gcst , fo.r deascrlsnca uil scnrn de rccunoastere a spiritulrri RiizboiLrlui tlc larlrri, pe carc Simo Hriyhri l-adez'olrat pri. acliunile l*i pe lrortul dln Krllaa. Niciun ,m clin irtnri. F;,.,lrrrJ;;;;;;;vreorilli o asenlenea promovar€. Decorariile care i-au fbsr clecernate srL.r si ele unice. Elercpre;:ifltii extraordittara lui tirie cie caracreq curajul qi dedicarca cu care si-a inr{eplinir sar.cir:ilecale i-au tbsr dare.

Sinro Hl'"-h.i ::.. grrultima mc: ', i:iri lu

pcntru \ir.r.::l ,Jc

trrprul ci l.a-}.:lril n

la el acasi. L'l::ni:Icu priv;iisr;.i .i-riudar- si piin :c :il&l

CuvA.nt inirinte ' 9

: cee-i ce i-a trecutr C.ce mbrie 1939,r i:::-:rie de flecare

rn:. i ir-rrrodus crr

iro:-:i rir al pugtii'r c.i:iuse deosebire

r" E. ,\.i-ilnerheirn l-rr.1,::.,. i.klnarersalulL .i.;.ir gcsi :r fost dccrii ),r.it(r Hli.vhli l-a-.L-:-..i(: nu .1 pritItan:: \t -1. unicc. Ele-r 1:: :-::.1 inii s:rrcinilc

:::t:!ir

!:nrLr Hril,hi in sarsgnier;r lui dirr rnLrnicipalitatea Ruokolahri, 25 apriiie 2i)01. Aceasra a fost.:,iima mca vizitl la el acas:i. i5i srrlngca obicctele pcrsr:nale inainte sii sc intoarci la lnsritutul:cntru Vcrcmni de Rizboi Invrlizi din Hln-rin;r. undc a triit o vreme. Era fb:rrte consrienr d€:.i:rul ca probabil nu se !? nrai intoarce aici. Era calm cind ne-am biut uitima ceascl dc calea...'i ecasi. Ultin-rul lucru pe crrre l-a lircut inainte s:'r plece a iosr si sc ridice si sii-si unrple ochii- - -;rriygli5lL'. lacuiui Saimaa. car.-ti taic rcspit-:rtia. Un nxrrncnt dr rrcuitat, plin dc nlclalcolic,: r.' si piin dr cildur:i. (!tihi<o Vento)

\il1

10 . Moartea albi: Simo Hdyhi

necesitau a fi aliniare corespunzrtor, plasa fiecare glonq in fala celui introd.usanterior astfel incxr la introducerea pe geava si nu se blocheze arma. Dupr cea umplut incirci,rorr:1, l-a verificat, apoi s-a indreptar in liniste citre pozitiasa. Aici va rimAne, tot in liniste, asteptAnd rasiritul soarelui, care itr o, ,lurr sadescopere locatia prizii sale rusesti. Atunci, singurul siLr gand va fi: ,,un foc,un mo.rt". Pentru un soldat finlandez care isi apira patria, .,i*i. ,1t..,." nll eramai imporranr. ,

La momen.*l in care simo a ajuns pe pozitia sa, lumina era inci ,labe;'era aproape intuneric. in jur, in acea zond deprovincie, era liniste, fapt ce i-apermis lui simo si-si adune gandLrrile si si. se pregrteasca p€nrru misiune cores-punzrtor. Pentru ca actiona solitar, departe de riniile aliate, nu isi permitea si

,rit,,il.:=:'l=:: .-

:i,:;::;=

1L:.. r

,:::lii:::::-i

=,,::,-lltt:;;::Flirr.J-: i.

li ii:rr@i;

t'.!tl=

,liiflIr,

iaca nlcl m.]a.]: ,-r itngce sine . riin,j .r::r ci:iprul ca sti.r rt:.::ul c

Ca un es:.;: .kera mulqumir ce tiebi

pqca ce nu ii dez.rmi

contintrare de n:ere Htrrnctiona exceie nr. ielsemnificatir., tiniad oIarni s-au meniinur hde grade Celsius. Sim

ri1

t.==..l. ,1;-E#,r I Lr':::::=:il::::::::ij:::: ll.=r.r:,..ii..', rt..' I

= i...:.'1...."*'i,.i-'ll:t;.''ti:::::;tf* j';a:::::: i:.1' 'ffiix:",,'11fir+ ;:lr "j:j i,,"'i:::i::;u:1" ili

@o ,r*. i-'i ,. {*ini$*

I .'5:#r i" ^

q:-l'ri ,

Locatia Finlandei in Europ:r.

i=..!.1.

-+-r$

celui introdusarma. Dupi ce

citre pozigia

il va ajura siva fi: ,,un foc,

altceva nu era

era inci slabi,;

ipe, fapt ce i-am$tune cores-

igi permitea sd

Cuvint inainte . 11

facl nici micar o singuri gre;eall. Cu toate acestea, a rlmas plin de incredere

de sine, fiind sigur cI anii de instruclie militari, abilitigile sale de vAnitor ;ifaptul ci" gtia terenul ca-n palma aveau si-i ofere un ayanta) in faga rugilor.

Ca un aspecr deosebit de important, fiind lunetist experr, Simo Hdyh:iera mulgumit de fiabilitatea armei sale. Este vorba despre modelul 284A, opugci ce nu il dezamigise in anii 1930 gi care cu sigurangi avea si-i fie gi incontinuare de mare folos pe parcursul acestui rizboi. Daci. era intretinuti bine,functiona excelent, iar de blocat se bloca rar... sau niciodatl, Acest lucru a fost

semnificatirl tinAnd cont de faptul ci. temperaturile pe timpul Rizboiului de

Iarn5. s-au menfinut la niveluri extraordinar de scdzute, oscilAnd intre -20 ;i -40de grade Celsius. Simo era destul de obignuit cu vremea rece. Singurul lucru

Harti. care arati pozigia geografici. a Kollaa.

U'

i2 " Moartea albi: Simo H:i,vhl

care il deranja cu adevirat era invadatorul rus.penrru sovietici. Tbt ce con.a pentru el acumla orizonrui estic. Odari ce r-a fi si se inrirnplein cltarea arrnei sale. Moartea va fi iure.

Cu roare acest€a, nu simtea urlera si asreprc e I soarele si lparaacesr lucru, rusi-i vor fi clar iuagi

Pentru orice persoani care activa in caclrul armarei, indeplinirea misiuniiprimire era de irnporrar:rL muimi. Era in;rccepr.:.bil .rlrceva Jecir impiicareatorali pentru a se obtine rezulrarul scon.ar. Fiind lunetist, n{isiune* lr_,i Si-oHe,vh;i era sa ucidi inamicul; iar implicarea sa penrru a in<leplini aceasri rxisi-une neplicutl a reprezentat un pllnct de concentr:rre a eforrurilor sale in curs,lRizboiului de larni. Ac;iona singur, iar sarcina lui era grea, o sarcinL ce iisolicita sa indure cele mai grele conditii, imprre de Mama Naturi. oricine apetrecur Lln sezon de iarni in Finianda poate confirma ci asta nlr esre penrrucei siabi cle inimi. Mai mult deci.t arir, simo Hdyhri era responsabil si de viegilealtor oameni. Era lider de grup, subofire r ce trebuia si aibj grij:i de soldagii siisi sr le fie exemplu in fiecare zi. AtAt de mr,rlt slicces a aylrr SiLo in indeplinireaacesrui rol, incit esre adesea creditat ca fiind cel care a pus bazele, in mod uni-lateral, a ceea ce avea si devini cLinoscut tuturor finlandezilor care au participatla acest rizboi sub denumirea de ,,spiritul din Koilaa'. Cu toare acestea, pre-cum am mai mentionat, el nu a ciutar si cistige faimi, recunoasrere pL-rso;ala,in urma actiunilor sale, desi ii era destinar si devini cel mai d.'ru..", l,rrr.rirtdin istorie - atingAnd Lln roral de 542 de tinte ucise. Simo HIvhI a participatla Rizboiul de Iarni vreme de 98 de zile. Din picate, chiar in timpul ulrimelorzile ale RizboiLrlui de larni, el a suferit o rani srirvi, care a fosi aproape sr-iclrrme viata. Dar nirneni nu isi poate alege destinr-ri, iar simo &r fi prr*,,I ."r.si spuni asra oricui.

Studiind trecurul Finlar:dei, nu avem c,m si. ,u ne minunim de felulin care iscoria pare sa s€ ror repere. Asta penffu ci, pe parcursul ultimilor 90de ani, aceasrr mici si mindra nariune cle 3 milioar. ,1. or-.ni a reusir si-sidobandeasci libertarea si independenra in 191g, in urma devasririi <lin primulRizboi Mondial, apoi, la scurt rimp dr-rpi conflicr, a suferir teribil in perioadaplini de violengi a propriului rizbor civir si a luptar cu eroism nivalnic, inciuda sanselor rnai mult decar potrivnice, in vremea RizboiLrlui de Iarni dinanii 1939-1940, inainte de a indr-rra suferinte ce nu por fi descrise in cuvinre

: --.-,:- -:, -:-:-C ln---:-:--:...:: -::ld

. .-: -1:.-tStE:.:.:.-: -:- :.-... ) f

1

.,-*::.:J:.::l PCU

-',----::.:-:..:i frfll,'!ls-1.1.1l; ::1ruil

-:::-- ":: :--:- '. ::a sii<;ir:: ni-::.. [lcol

=.iii;i risc; i-n n::el:cr-iz ir l-i i"c pac

Cci cr:< ::- sut

i: urmilo-rr.--: ceclliegiiesie-ia :<nrn:ius Renrrrus. -i:i.lfccc,licari analrz.i didcea abs.-ngti :crr.c

si-si formeze L) .1mt

taca acest lucru. -\[rceva imposibil ;e q

O viqilenrr co

nue ale r.rnei r:-i1iu.n

paranoid sau iruril.p.1ce ca aceasrr. Ca r

p€nrru a-si menginPoporului" - un arcea mai eficienli m

nariune si fie indepviitorul. A g:indi ak

pericuioase din rreo

sa poate reactiona el

trebuie si accepre uva fi insi prea rirziu

,'-.d

slmt€a ura

sa aparifi clar luari

mlslunttimplicarea

lui Simo

ti misi-in cursul

inl ce iiOricine 3

este Pentrugi de vietilesoldagii sii

linireamod uni-parricipar

tea, pfe-personali,

Iunetist

a Parrlcrpatultimelor

sa-l

mul care

de felulimilor 90

reusit si-siin Primulperioada

alnic, inIarni din

tn cuvlnte

Cuvint inainte . 13

gi incerciri grele in perioada 1941-1944, cind a avut loc ceea ce finlandeziinumesc Rizboiul de Continuare impotriva Uniunii Sovietice.

Cu toate acestea, Finlanda s-a aflat in vremuri de pace pentru mai mult de

gaizeci de ani. Dar pLrerea mea esfe ci ;aizeci de ani este o perioadl mult prea

scurti de timp pentru a risca si te complaci intr-o astfel de situagie. Cu alte

cuvinte, poporul finlandez s-a adaptat lejer in aceqti ani de siguranti, confort si

prosperitate economici; s-ar putea spune ci s-a instaurat o mentalitate de genul

,,cine ar mai vrea si ne atace acum?". Dar o astfel de atirudine poate ar.ea con-

secinte nefaste, pentru cL, daci,liderii Finlandei nu sunt atenti, aceasti natiunemAndri risci din nou ca evenirqente neplicute si aibi loc, precum o loviturineprevS"zutl pe piminturile sale - este o posibilitate clari.

Cei care nu sunt de acord cu aceste afirmatii ar fi bine si-si aduci aminte

de urmltoarea declardEie: ,,Si vis pacem, prr" b.ll.,*" (,,Daci i;i doregti pacea,

pregiteste-te pentru rizboi"). Sunt cuvintele revelatoate scrise de Flavius Vege-

tius Renatus, strateg militar roman si autor al lucri.rii De Re Militar"i, lucrare

dedicatl" analizei chestiunilor militare, care a in;eles clar si a pus in discutieideea absentei forgei armate. Renatus credea c5", dac| o natiune nu era dispusisi-si formeze o armati pentru a se aplra, cu sigurangl ci o alti natiune avea sifaci acest lucru. Mai simplu spus, absenta permanenti de prezenti militari este

ceva imposibil de conceput.

O vigilengi constanti este vitali pentru libertatea gi securitatea conti-nue ale unei natiuni si ale populatiei sale. Acesta nu este un punct de vedere

paranoid sau inutil, aga cum unii ar considera intr-o perioadi de stabilitate gi

pace ca aceasta. Ca si fie bine ingeles, existi costuri pe care Finlanda le plitestepentru a-;i mentine o astfel de armati. Este vorba, totu;i, despre ,yA.rmataPoporului" - un argument care este indeajuns pentru a se asigura cl rimAnecea mai eficienti modalitate din punct de vedere financiar pentru ca aceasti

natiune si fie independentl in continuare gi pregititi pentru ceea ce-i rezewS,

viitorul. A gXndi altfel lucrurile ar insemna si se rigte a se repeta evenimentele

periculoase din trecuf. Avertismentul este clar: oricine are impresia c5. natiuneasa poa.e reactiona eficient, chiar daci tirziu,la o ofensivi aflati ,,in pragul usii?'

trebuie si accepte consecingele groaznice, care cu siguranti ci vor veni. Atunciva fi insd prea tirziu. Jocul se va fi terminat, inainte chiar si inceapi.

14 o Moartea alba: Simo Hdyhi

Cu foale acesaea' cititoml trebr-rie si retini ci aceastl carte se concenrreazipe viala si realizirile unui singur om, Simo Havh:i, un solclat finlandez ai ciruirol ca lunetist si iider in rimpul Rizboiului <le Iarni a devenit legendar. Nu esteisroria in aminunt a intregtriLri conflict. $i cu toare ci eyenimentele descriseaici au avut loc acum mai bine de saizeci de ani, iectii importante inyirare dinexperientele lui simo Hriyhe se aplici si azi, poate chiar mai muit dei1t atat. Deexemplu, ceea ce un lunerisr rriieste in ziua de azipe cimp*l de hipti modernse perrece intr-un mediu inconjuritor care suporti schimbiri permanente sirapide si necesiti. depunerea unui efort enorm. Desigr-rr cL si avansul tehnologicare rolui siu, dar probabil ci cel mai important lucru esre faptui ci s-a observatci., spre deosebire de rizboaiele ce au ayut loc in trecut, astizi nu mai existilinii de front ,,clare". Luptele se poarti acum simultan la toare niye,lurile <{ecomandi si au obiective multiple, impristiare pe suprafere mari.

Prin urmare, in cadrul acestui nou tip de mediu inconjuraror, luleristulmodern se afl-i inci. printre bunurile militare viabile. Daci este insrruir cores,punzitog acesra poate obdne avantaje imporrante pe cimpul de lupri distrr-r-gind tinreie inamice de mare valoare arunci cancl are aceasti oportrrrir"t.. i'consecinti, trebuie si existe in permanengr un num.ir sr-Lficient de instructoride lunetisti si de lunetisti ucenici la indeminL pentru ca o armari si poari facefa95 eficient provocirilor carapului c{e birilie modern si viitor. D. ,r.*..r.",

'

echipamentul soldatului rrebr-rie sa tini pasul si si. fie, ia rindul siu, modern.o tari mici precum Finlanda, av6.nd resurse rimirate, nu isi poate permite siachizitioneze materiale demodate. Mai degrabi ar rrebui si continue si. alocefonduri suficiente penrru a cumpira cele rnai moderne si mai pferformanteechipamente disponibile. in ultimii ani, asa s-a intimplat. l)ar in 1939, inajunul RizboiLrlui de larni., este clar ci ir-rcrurile stiteau alrfel. Simo Hiyhii asimtit-o pe pielea sa. Aceasra este povestea lui.

De-a lungul anilor, s-a scris mulr despre Simo Hiyhi, ciar, din picate,cele mai mulre dinrre acesr€ lucriri conrin doar informatii de mana a douacr-r privire la viata sa incredibili. Cu roate ci recenr au fost scoase la supra,fagi mai mulre materiale, am cipirar un inreres personal penrru aceasti figurilesendarr abia ln anul 1997. Pi.nr arunci, arn fosr do* u., ,,simplu cirirof, allucrarilor despre cariera lui simo, nefiind prea interesar ca in mod special siadun material de cercerare in privinqa lLli. Iniormatiile linitare pe care le ayeam

:turtf, u semn.ltiir.i .i-:or,

=ri hinc cur:os;..: :inui.oi!.r; Rezisr,i:- c:: i9{

lo','cstesre de a..:::enctIarna. Ce au ii1 aLr::lrrrr

:riciunul dinir. ;;:.rri nt

rru a-i Iua personai un irprivinra realizarilcr sale r

remana in umbri. L-r insubiecte pe care ie ;omi

Asa cum am spus gi

onora un eroll t'inlmdsricut, modest, dar a:n sir

Simo era lerm conr-ins <

Ierni vorbeau de ir sinr

erou si stea de vorba cusa-i tiu prezenrar lLri Sim

pentru acest demers mi

;i chiar mai mulrr '. izirtadigionaie si le-am iuar i:

care l-au a.rr,or.l,,. in rtinen si pe Ensio Friariimportante p€nrru acer

impirrlgirc. iar invirirumeriti si fie pasare genase piardi odati cu rrcceil

Fiind soldat linhndSimo Hiyhi a fosr pentrconcentrAndu-mi cu arc

si punAnd inrreb;"ri nenrintrebirilor cu privire le

vrut si faci niciun comrsonai. Asa cum lesne ne

important pentru mine i

se concentreaz;llnlandez al ciruiIegendar. Nu esre

nrele descrise

invatate dindecit atit. De

de lupti modernpermanente gi

ul tehnologicci s-a obseryat

i nu ma*i existlre nivelurile de

, lunetistulinstruit cores-

de lupti distru-oportuniate. in

de ins*uctorisi poati face

. De asemenea,

siu, modern.

1rcare permite siinue si. aloce

mai performanteDar in 1939, ln- Simo H:iyha a

dar, din pi.cate,

mina a douascoase la supra-

aceasti figuriimplu cititor" al

mod special sipe care le aveam

Cuvint inainte . 15

purtau semni.tura altor autori. Pentru finlandezi, Simo Hiiyhi este probabil celmai bine cunoscur dintr-o carte populari a lui Erkkl Palolampi, Kolka Kesttiri(Kollaa Rezistri), din 1940. O alti carr.e, rYhite Death, scrisi de Petri Sarjanen,poyesteste de- asemenea despre faptele sale eroice din timpul Rizboiului de

Iarni". Ce au in comtrn lucririle pe care le-am mengionat esre insi faptul ciniciunul dinrre autori nu a reusit sa ajungi indeajr-rns de aproape de Simo pen-tru a-i lua personal un interviu. Asta deoarece Ha,yhe insuqi a pistrat ticerea inprivinta realizirilor sale din rrremea RS.zboiului de Iarni, preferind in schimb sirimini in umbri. La inceput, acest aspect mi-a creat dificultigi in a identificasubiecte pe care le consideram imperative pentru propria mea carte.

Asa cum am spus ;i mai inainte, am scris aceasti lucrare cu intentia de aonora un erou finlandez veritabil. intr-adevir, s-a scris mult despre acesr omti.cut, modest, dar am sim;it cI inci lipsea o canritate mare de informatie. CumSimo era ferm convins c5. actiunile si realizirile sale din timpul Rizboiului de

Iarni vorbeau de la sine, cel mai greu mi-a fost s5. caut si-l conving pe acesr

erou si stea de vorba cu mine. in cele din urmi,, am fost indeajuns de norocossi-i fiu prezentat lui Simo in 1997, astfel ci ulterior am devenit prieteni. Doar

Pentru acest demers mi-au trebuit cAgiva ani, nenumirate apeluri telefonice

;i chiar mai multe vizite . in aceasti perioadi, am flcut de asemenea cercetiriaditionale si le-am luat interviuri membrilor familiei lui Simo si altor persoanecare l-au cunoscut. in mod special, vreau si-i mentionez aici pe Raimo Par-

tinen si pe Ensio'Friari, doi fermieri care au contribuit cu informatii foarteimportante pentru aceasti carte. Cunostingele sunt de folos doar daci suntimpartisite, iar invititurile lui Simo Hlyhl despre ce inseamni si fii lunetistmeriti si fie pasate generatiilor viitoare, pentru ca experienta sa valoroasi si nuse piardi odatl" cu trecerea in nefiingi a acestui personaj ticur gi modest.

Fiind soldat finlandez gi lunetist instruit, sal intilnesc si si-l intervievez pe

Simo Hdyhl a fosr pentru mine o onoare deosebiti. Iati-mi, un t3.nir ,,ucenic",concentrindu-ma cu atenlie la ceea ce imi spunea, luAnd notire in abundenli

;i punAnd inrebiri nenumirate. Ribditor;i umil, mi-a rlspuns la majoritateainrebirilor cu'privire la Rizboiul de larni. Asupra unora dintre intrebiri nu avmt si faci niciun comentariu, deoarece ii pireau a ayea un caracter prea per-rcnal. Asa cum lesne ne putem imagina, era o sursi bogatl de informa;ie. Maiimportant pentru mine insl a fost faptul ci am ajuns si-l cunosc atet ca lunetist

16 . Moarrea albi: Simo Hnyh:i

abil' cxr si ca fiinli umana binevoitoare. Pe mlsuri ce discuriile noasrre progre-sau, a inceput sI" se lege o relatie speciali de prietenie intre noi. Indiferent dacine aflam in casa in care atm copiiarit, urmirind un filmuier pe care il ficr,rsemdespre el, la el acasi stancl de vorbi la o ceasci de cafea sau^in camera 5 dinKokkokallionkatu nr. 2, ultim:r sa adresi, clacr aveam impresia ci am omis cevaimportanq sau eram nesigur de ceva anume, tot ce tre buia sa fai era si-mi refor-mulez inrrebarea si si i-o adresez din nou; simpru. A rrmas o 6ompanie plicutasi a lost foarte prietenos Pe parcursul intrevederilor noastre, iar memoria sa eraincredibil de precisi penrru un om in varstr de mai mulr de 90 de ani.

Ce am gasit a fi cel mai remarcabil lucru cu privire la realizarile lui Simoa fost faprul cr igi ducea la indeplinire sarciniie folosindu-se de acelasi echipa,ment pe care il folosea in mod obisnuit orice soldat finlandez - inclusiv utili-znnd doar indlrirorul din fier atunci clnd trrgea cu pusca sa. in acele vremuri,existenta lunetei la o pusci. era ceva rar - majoritatea soldatilor finlandezi careaveau lunete le caprurasera de fapt de ia rugi. Aceasta mengiune nu are menireade a-i discredita pe alti finlande zi care au slujit cu onoare ca soldati in timpulrazboiuiui, ci este mai degrabi doar penrru a rransmite cit de notirbile au fostrealizirile lui simo Hnvhi. intr-adevir, acesrea pot fi incadrare intr-o categorieaparte, unici. Recordul siu de 542 de linte ucise nu a fosr niciodati .loboritde nimeni.

Zaaa de operat-iuni a lui Simo in timpul Razboiului de Iarni a fost Kollaa,o regiune aflari la nord de lacul Ladoga, clrnosclrri si sub numele <le LadogaKarelia. cind am discurar despre rizboi, mi-a lisat irnpresia ci isi aminteatotul de p;rrci. se intimplase ieri; ca exemplu, punea rapid cap ia cap datele siorele cind s-a tirit citre pozitiile de tragere in primeie .""ruri ,1. diminetii saucit de des era obligar si srea lungit ore intregi si si suporte rrigul extrem (cutemperaturi ce ajungea, citeodati pini la -40 de grade Celsius), controiin-dr-r-si respiratia, astlel ca vaporii expirati de el si .ru fi. detectari de soldatii rusi.De asemenea, a povestit cum se intorcea la cortul ofigemlui si.u comandanr saula alte loca;ii disponibile dupi iisarea intunericului, mai intai inerijindu-se dearma sa gi de echipamenr si abia apoi retrigindu-se p€nrru somnul binemeri_tat. s-a mai intimplat, desigur, si. trebuiasca si reanaiizez rispunsurile pe caremi le-a dat, ascultand inregistrarile frcute pe dictafon sa,,r grmarind caserelevideo pe care am inregistrat interr,-iurile cu el, roare acestea penrfll a fi sigur ci

:! : : -eca

-:: .:iJM

: .:. -' P{:.i .l: a::-. l--:ilttl

- !s\._-! V

:.:].-,: :-.::. ::- --uic:.:;lil si p:.::=x r--i::. Pin-i -;'..:ni":l:Llmcnteia t: -arc

-e ;:ri-a sta: l:: :uririu-me in sp<.-J pi.i-i inr-lucnrez. Jea

in conciuli.-. s

urmi de indor,r-i. o,.r i

rPUne asrlel. l:l mo;ipat, asta d::,",rii;u rimp, cur:r-,s:int(

ani. consider J..um

Simo H&-hI - ieqIarna au iosr :.;rualiandezi, garan:indrbeneficia dc pc urn

Al doile,r srrgiu

mai iscr-rsit lureristAm rugamintea si l

plicere cit am arulmilitari ar trebui sibili pe timp de pac

asemenea decizii inunei siruatii de criz;

pericol potenrial asr

cadrul forgelor s.rJe

noastre Progre-Indiferent dacicare il frcusemCamera 5 din

a am omls ceva

era si-mi refor-

ie pllcuti.memorla sa era

de ani.

lui Simoacelasi ecfripa-

- inclusiv utili-acele vremuri,Gnlandezi care

tru are menireaati in timpul

au fost

categorie

ti doborit

a fost Kollaa,

de Ladoga

ci isi aminteaL *p datele si

diminetii sau

extrem (cu

, controlin-soldatii rusi.

ndant sau

ijindu-se de

ul binemeri-rile pe care

casetele

a fi sigur ci

Cuvint inainte . 17

am inteles tot ceea ce mi-a spus. Dar nu era cazul mereu s5. apelez la aceast5.

merodi. Per ansamblu, majoritatea informatiilor mi-au parvenit de la Simotnsusi, rudele sale sau alte persoane apropiate lui. Dupi cum am menlionar

;i mai inainte, o parre dintre intrebiri, precum cA.ti oameni a ucis in realitatesau de ce s-a temlrt cel mai tare, au rimas flri rispuns. Aceasta a fost decizia

lui Simo, decizie care, linand cont de clt de muk a avur de suferit pe timpulrizboiului, trebuie respectati. De;i mai ayeam multe intrebiri la care mi-ar f-i

plicut si primesc rispunsuri, am acceptat aceasti doringi. a sa cu profesiona-lism. PAni la urmi., a fost el cel care a fost in mijlocul evenimentelor. Iar pentrllmomentele in care mi s-a pirut cI existalr lacune in relatirile sale, am flcut totce mi-a stat in putingl pentru a cerceta istoria Rizboiului de larna, concenrrAn-du-mi in special pe aspectele tactice ale activititii de lunetist care ar fi pututsi-i influen geze d,€cizia

in concluzie, sI lucrez aceastl carte a insemnat penrru mine, fird niciourmi de indoial5, o minunata experiengl; o ,,munci. pasionali', daca i se poate

spune astfel. in mod surprinzitor, mi-a fost mai ugor s5. o scriu decAt'am anti-cipat,-asta datoriti asistengei binevoitoare a tuturor celor care au conuibuitcu timp, cunostinte 9i sfaturi de mare ajutor. Dupi un efort ce a durat cigivaani, consider acum incheiat primul stagiu al viegii gi carierei remarcabile ale luiSimo Hlvh'i - lecEii invigate din experientele sale din timpul Rizboiului de

Iarni au fost actualizate si introduse in manualul lunetistului din Armata Fin-landezi, garantindu-se asdel ci generagiile viitoare de luneti;ti finlandezi vorbeneficia de pe urma acelor oameni curajosi care le-au fost inainta;i.

Al doilea stagiu al povegtii lr-ri Simo Heyhl este volumul de fa;i. Fiind cel

mai iscusit lunetist din istorie, cu siguranti ci meritS, toaii atenlia noastr5..

Am rugimintea si lecturagi aceasti carte cu ribdare gi sper si va faci tor arara

plicere cit am arrut eu scriind-o. Cici, dupi cum am mai spus, comandantiimilitari ar trebui sI aibi la indemXni un numi.r suficient de lunetisti disponi-bili.pe timp de pace, calificaEi Ei bine instruiti. Sd se intirzie sau si se amAne

:lsemenea deciziidmportante, pAnI la momentul declansirii unui rizboi sau aunei situagii de cizi neprevi.zuri., ar insemna pentru o natiune ci s-ar aduce unpericol potenrial asupra oamenilor, birbali gi femei, care slujesc cu mAndrie incadrul fortelor sale armate.