Moartea stelelor

Date post:20-Mar-2017
Category:
View:32 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Transcript:

Moartea Stelelor

Moartea Stelelor

Moartea stelelorOrict ar suna de trist, moartea stelelor sau cel puin a unora dintre ele reprezint evenimente spectaculoase. Mai mult dect att, aceste evenimente pot da via altor stele.Ce se ntmpl cnd o stea atinge sfritul vieii sale, hidrogenul din interior se termin, iar presiunea din nucleu nu mai este ndeajuns de mare pentru a susine o temperatur necesar fuziunii nucleelor? Totul depinde de masa stelei respective.

Vorbim despre moartea stelelor si ne imaginam ca acestea dispar, fie lent, fie intr-o explozie gigantica.Dar nu este asa! Stele nu dispar ci se transforma, in functie de cat de masive sunt, in alte tipuri de stele sau obiecte mai exotice.Vom urmari modul in care se sting diferitele tipuri de stele din Univers.

Stelele cu masa micaCe se intampla cu stelele acestea nu se cunoaste in mod direct, pentru ca durata de viata este mai mare decat varsta actuala a universului. Nu s-a putut observa o asemnea stea la sfarsitul vietii.Toate informatiile despre moartea acestor stele vin din simularile facute pe calculator.In nucleul stelelor cu masa mai mica de 0,4 mase solare procesul de fuzine a heliului nu poate incepe, dupa terminarea rezervei de hidrogen. Aceste stele se vor raci treptat si vor ramane in acest stadiu peste 100 de miliarde de ani.

Stelele asemanatoare SoareluiOdata ce o asemenea stea (cu masa cuprinsa intre 0,4 si 3,4 mase solare) isi termina rezerva de hidrogen (acesta fiind transformat in heliu), se mareste, devenind o giganta rosie. In nucleul stelei, heliul incepe sa fuzioneze (transforme) in carbon.Astfel steaua isi prelungeste viata cu inca 1 miliard de ani.Schimbarea sursei de energie, duce la o instabilitate a stelei, si aceasta incepe sa se mareasca si sa se micsoreze, uneori chiar violent. Steaua emite un flux cpntinuu de particule incarcate (electroni si protoni), ceea ce se numeste vant solar.Aceste stele se numesc stele de tip "Mira", sau stele de "tip tarziu".

Gazul expulzat in urma vantului solar si schimbarilor de diametru, este bogat in elemete grele, printre care oxigen si carbon.Din gazul expulzat in jurul stelei se formeaza o anvelopa circumstelara (o gogoasa de gaz) ce se mareste continuu si se indeparteaza treptat de stea.Pulsatiile stelei, uneori foarte violente, fac ca anvelopa de gaz sa ia forme foarte interesante. Astfel se formeaza "nebuloasele planetare".In centrul acestor nebuloase se afla care este si sursa lor. Dupa formarea nebuloasei steaua devine o "pitica alba". Piticele alb esunt stele ce au un diametru asemanator cu al pamantului, dar o masa de 0,6 mase solare. Dupa consumarea heliului, piticele albe emit caldura acumulata de-a lungul procesului de fuziune, timp de cateva mii de milioane de ani.In final pitica alba, dupa ce nu mai emite energie, devine o pitica neagra, stele stinse care inca nu s-au format in realitate.

Steaua neutronicDac dup explozia de supernova a unei stele cu masa iniiala mare, masa ramas a stelei este mai mic, atunci acest nucleu stelar se contract puternic (prin colaps gravitaional), transformndu-se n stea neutronic. ntr-o anumit faz a existenei sale aceasta se poate manifesta ca radiopulsar sau ca surs discret de raze X ntr-un sistem binar restrns (eventual - pulsar Roentgen).

Steaua neutronica este constituit din gaz neutronic degenerat, are o mas cuprinsa ntre 1 ,44 Mo i 2.5 Mo i o raza foarte mica. de 10--60 km Materia stelei noutronice n formare este att de puternic comprimat nct electronii snt ticsii' in protoni, ei suportnd mpreuna un proces de transformare n neutroni. n urma acestui proces de neutronizare, steaua va fi alctuit numai din neutroni, de unde i denumirea ei Steaua neutronica se caracterizeaz printr-o densitate enorm a substanei, de 1016kg/m3. Un volum de matene neutronica de mrimea unei gmlii de chibrit cintarete ct un cub cu latura de 1 km umplut cu ap.

Supernovele

Supernovele sunt stelele rezultate n urma exploziei unei superuriae. O astfel de explozie poate lumina o galaxie intreag pentru un timp destul de ndelungat. Supernovele pot prea la nceput de pe planete mai ndeprtate ca fiind stele foarte noi, care sunt nca n curs de formare. Din astfel de stele, care de altfel au volumul cel mai mare, se pot nate gurile negre, dac nucleul stelei are o mas suficient.

Gaura neagr

Dac ins masa stelei neutronicc este mai mare de 2.5 Mo, atunci contracia nu mai poate fi oprit: se produce o prbuire gravitaional, in urma creia la natere o gaur neagr un obiect ceresc foarte compact, caracterizat printr-o r a z gravitaional foarte mic. Aceasta din urm determin hotarul care separ gaura neagr de restul Universului, hotar ce poate fi tre cut doar intr-o singur direcie, spre interi or.

Aceast zon. caracterizat printr-o den sitate a materiei infinit de mare, este ,un gol in spaiu i in timp".,Spaiul i timpul gurii negre se nchid in sine", din aceast ncletare de moarte a materiei nu poate scpa nici o prticic de materie, met o raz de lumin, din care cauz nu se poate obine nici o informaie direct despre acest ciudat corp ceresc. Cimpul gravitaional excesiv de puternic al gurii negre o face s se comporte ca un gigant aspirator cosmic, in vizibil, care absoarbe tot ce se afl n jur.

Bibliografie:Carte de astronomie, V.GogaViata in univers, 1990 A. Oparin, V. Fesenkovwww. Wikpedia.com

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended