3 Îndrumări de luat în consideraţie pentru lilieci, în proiectele de ...

EUROBATS

Publication Series No 3

Îndrumări de luat în consideraţie

pentru lilieci, în proiectele deinstalare a fermelor de vâ

Luísa Rodrigues Lothar Bach Marie-Jo Dubourg-Sava

Jane Godwin Christine Harbusch

nt

ge

EUROBATS Seria de Publicaţii No 3 Turbinele de vânt şi ocrotirea liliecilor

Rodrigues, L., L. Bach, M.-J. Dubourg-Savage, J. Goodwin & C. Harbusch (2008): Îndrumări de luat în consideraţie pentru lilieci, în proiectele de instalare a fermelor de vânt. EUROBATS Seria de Publicaţii Nr. 3 (Versiunea românească). Secretariatul UNEP/EUROBATS, Bonn, Germania, 44 pagini.

Produs de UNEP/EUROBATS Coordonator Dr. Dumitru Murariu Editor Tine Meyer-Cords

© 2008 Convenţia Europeană de Conservare a Populaţiilor de Lilieci (UNEP/EUROBATS). Aceatsă publicaţie poate fi reprodusă în totalitate sau parţial şi în orice formă pentru scopuri educative şi non-profit, fără permisiunea specială a deţinătorului copyright, dacă se aduc mulţumiri şi se menţionează sursa. UNEP/EUROBATS va aprecia primirea unui exemplar al oricărei publicaţii care foloseşte drept sursă această publicaţie. Nu se poate folosi această publicaţie pentru revânzare sau pentru oricare alt scop comercial fără avizul prealabil, în scris, de la UNEP/EUROBATS.

ISBN 978-92-95058-16-3 (versiunea electronică)

Fotografia de pe copertă: Turbine de vânt în Pădurea Neagră, Germania. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann


Cuprins Prefaţă 31 Introducere 4 2

Aspecte generale ale procesului de planificare 5

2.1 Fazele selectării sitului 52.2 Faza construcţiei 62.3 Faza operaţională 72.4 Faza retragerii 7 3

Evaluarea impactului 7

3.1 Evaluarea dinaintea studiului 83.2 Studiul 103.2.1 Proiectarea studiului 103.2.2 Metodele studiului 113.2.2.1 Turbinele de vânt terestre 113.2.2.2 Turbinele de vânt de pe mare 123.2.3 Efortul de studiere 123.2.4 Tipul de studiu 133.2.4.1 Studiul terestru 133.2.4.2 Studiul pe mare 143.2.5 Raportul studiului şi evaluarea 143.3 Revigorarea 15 4

Monitorizarea impactelor 16

4.1 Pierderea habitatelor 164.2 Monitorizarea mortalităţii 184.2.1 Cercetarea fatalităţilor pentru lilieci 184.2.2 Estimarea ratei de mortalitate 194.3 Migraţia 204.4 Obiceiurile/Etologia 21 5

Priorităţile cercetării 21

5.1 Dezvoltarea metodologiei 225.2 Mortalitatea şi potenţialele efectele asupra populaţiilor de lilieci 235.3 Migraţia 245.4 Coliziunea 255.5 Perturbări, efectele barierelor 275.6 Diminuarea şi/sau evitarea 28 6

Concluzii şi viitoare lucrări 29

7

Bibliografie/de citit 29

Glosar 34 Mulţumiri 34 Tabelul 1: Studii realizate în Europa 35 Tabelul 2: Obiceiurile liliecilor în legătură cu turbinele de vânt 41 Rezoluţia 5.6: Turbinele de vânt şi populaţiile de lilieci 42

2


Prefaţă

Urmare a Rezoluţiei 4.7, aprobată la a 4-a Sesiune a Părţilor (Sofia, Bulgaria, 22 – 24 septembrie 2003), Comitetul de specialişti EUROBATS a cerut să se evalueze evidenţa impactelor turbinelor de vânt asupra populaţiilor de lilieci şi, dacă se poate să realizeze îndrumări voluntare pentru construirea turbinelor de vânt în concordanţă cu cerinţele ecologice ale populaţiilor de lilieci. Ca răspuns la această cerinţă, în timpul celei de-a 9-a Şedinţă a Comitetului de Specialişti (Vilnius, Lituania, 17 – 19 mai 2004) s-a stabilit un Grup de Lucru între Sesiuni (IWG).

La a 10-a Şedinţă a Comitetului de Specialişti (Bratislava, Republica Slovacia, 25 – 27 aprilie 2006), în baza raportului pregătit de IWG, Adunarea a fost de acord cu dezvoltarea îndrumărilor de evaluare a potenţialelor impacte ale turbinelor de vânt asupra liliecilor, iar IWG să continue lucrările asupra acelui subiect.

Îndrumările au fost apoi adoptate la a 5-a Sesiune a Adunării Părţilor (Ljubljana, Slovenia, 4 – 6 septembrie 2006) ca o Anexă la Rezoluţia 5.6 (vezi pag. 50). De atunci, îndrumările au fost actualizate (aşa cum s-a cerut la punctul 7 al Rezoluţiei) prin includerea unor noi informaţii din literatura recentă.

Între timp, membrii IWG s-au schimbat. De la stabilirea echipei până la pregătirea acestor îndrumări, IWG a inclus şapte membri permanenţi: Luisa Rodrigues (Responsabil; Portugalia), Lothar Bach (Germania), Marie-Jo Dubourg-Savage (SFEPM, Franţa), Christine Harbusch (NABU, Germania), Tony Hutson (IUCN), Teodora Ivanova (Bulgaria) şi Lauri Litsar (ELF, Estonia). În această perioadă au participat de asemenea în IWG, Laurent Biraschi (Luxemburg), Colin Catto (BCT, UK), Jane Goodwin (UK), Katie Parsons (BCT, UK), Linda Smith (UK) şi Christine Rumble (UK). Recent s-au adăugat acestui grup şi alţi membri: Eeva-Maria Kyheröinen (Finlanda), Kaja Lotman (Estonia), Jean Smyth (UK) şi Per Ole Syvertsen (Norvegia).

3


1 Introducere Europa se confruntă cu nevoia de a face faţă schimbărilor climatice şi poluării mediului, şi pentru a găsi metode durabile de a satisface cererile de producere a energiei. Acest lucru este prevăzut în Directiva 2001/77/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2001 asupra promovării producerii de electricitate din surse de energie regenerabile pe piaţa internă de electricitate. Guvernele ţărilor europene sunt de asemenea îngrijorate de nevoia de reducere a schimbărilor climatice, pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a speciilor migratoare. Unele guverne s-au angajat să foloesească sursa de energie din resursele regenerabile, ca de exemplu, Marea Britanie este încredinţată că până în 2010 – 2011, din resursele regenerabile se va produce 10% din electricitatea ţării, cu o speranţă ca aceasta să se dubleze până în 20201.

Angajamentul de a scădea emisiile de gaze poluante pentru producerea energiei a favorizat creşterea promovării metodelor alternative pentru obţinerea electricităţii, exemplu folosind puterea vântului. Totuşi, turbinele de vânt pot cauza probleme unor specii de animale. Ele pot avea impacte negative atât asupra populaţiilor de lilieci, cât şi asupra prăzilor, şi asupra habitatelor acestora, cum sunt:

• Afectarea, perturbarea sau distrugerea habitatelor de hrănire şi a coridoarelor de legătură;

• Afectarea, perturbarea sau distrugerea adăposturilor;

• Creşterea riscului de coliziune a liliecilor în zbor;

• Dezorientarea liliecilor în zbor prin emiterea zgomotelor de ultrasunete.

Încă de mulţi ani în urmă, turbinele de vânt au descrise ca o problemă pentru păsări (REICHENBACH, 2002; PHILLIPS, 1994, WINKELMAN, 1989); discuţiile au fost în principal asupra efectelor lor negative prin lovirea păsărilor, dar şi prin întreruperile cauzate de prezenţa turbinelor, pentru unele specii de păsări în perioadele reproducerii şi migraţiei (REICHENBACH, 2002). În paralel cu discuţiile şi probele găsite despre păsări, după 1990 s-a afirmat că şi speciile de lilieci care se hrănesc în habitate deschise pot fi afectate în acelaşi mod. Pe la jumătatea deceniului ’90, energia eoliană era de interes în special în zonele de coastă, iar problemele referitoare la lilieci şi energia eoliană au fost pentru prima dată discutate în două lucrări publicate în 1999, în Germania (BACH şi colab., 1999, RAHMEL şi colab., 1999). Aproape în acelaşi timp, în S.U.A., Johnson şi colab. (2000) au publicat situaţia păsărilor găsite lovite şi au arătat că numărul liliecilor morţi găsiţi sub turbinele de vânt a fost uneori mai mare decât numărul păsărilor moarte. Între timp au apărut şi alte raportări asupra găsirilor de lilieci care au intrat în coliziune cu turbinele de vânt (exemplu, din Germania - DÜRR 2001; TRAPP şi colab. 2002; DÜRR şi BACH 2004; din Suedia – AHLÉN 2002; din Spania – ALCALDE 2003). Pentru mai multe detalii vă rog să vedeţi tabelul 1 (pag. 40 – 47). În total s-au găsit 20 specii de lilieci care au suferit coliziuni fatale şi 21 de specii sunt considerate a fi potenţial afectate (pentru mai multe detalii, vezi Tabelul 2 la pagina 48).

1 „În apărarea Viitorului – Strategia Marii Britanii de Dezvoltare Durabilă”. Guvernul MS, Martie 2005. Disponibil pe http://www.sustainable-development.gov.uk/documents/publications/strategy/SecFut_complete.pdf

4

http://www.sustainable-development.gov.uk/documents/publications/strategy/SecFut_complete.pdf

http://www.sustainable-development.gov.uk/documents/publications/strategy/SecFut_complete.pdf


2 Aspecte generale ale procesului de planificare Aceste îndrumătoare sunt aplicabile la schemele din zonele urbane şi rurale, de la nivelul unei dezvoltări domestice până scară comercială, putându-se aplica şi planurilor pentru turbinele de vânt de pe mare. De asemenea, trebuie luat în consideraţie impactul plasării micilor turbine de vânt pe proprietăţi particulare şi efectul lor asupra adposturilor liliecilor.

Sunt tot mai multe informaţiile asupra semnalelor de modificări climatice şi a rolului energiei regenerabile în combaterea acestor modificări. De obicei, planificările sunt organizate la nivel local sau regional şi fiecare localitate sau regiune are strategiile pentru spaţiile proprii de a lucra cu o largă gamă de planuri, inclusiv dezvoltarea economică, transporturi, construcţii de locuinţe, de mediu şi pentru energie. Strategiile sau politicile cu privire la turbinele de vânt au nevoie să se adreseze diferiţilor factori de mediu. Este rezonabil să ne asumăm că , în funcţie de siturile alese, pot fi situaţii cu mic impact asupra liliecilor. Totuşi, acolo unde în mod rezonabil se recunoaşte că sunt prezenţi lilieci şi că pot fi afectaţi de planurile de dezvoltare, autorităţile planificatoare vor trebui să ceară studii ecologice şi evaluări făcute din timp, de specialişti experimentaţi.

Nevoia de a considera posibilele impacte asupra liliecilor, ca parte a proceselor de control al dezvoltării şi politica de adaptare şi practici rezultate din experienţele anterioare de plasare a turbinelor de vânt deja plasate este vital necesară asigurarea că liliecii nu sunt confruntaţi cu o ameninţare inutilă pentru supravieţuirea lor. Posibilele măsuri de atenuare a impactului includ condiţiile cerute de înterzicere a instalării turbinelor în perioadele critice din an. De exemplu, în Germania există planuri pentru ca unele turbine de vânt să înceteze/să nu funcţioneze în unele perioade dintre august şi octombrie. Turbinele vor fi oprite fie pentru întreaga noapte, fie pentru prima jumătate a nopţii, iar la sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie vor fi oprite chiar şi spre seară.

Autoritaţile care fac planificările pot regla construcţia şi operarea turbinelor de vânt prin intermediul condiţiilor şi/sau a obligaţiilor de planificare. Acestea pot fi aplicate la o serie de parametri, inclusiv mărimea, natura şi locaţia proiectului. Când se evaluează aplicaţiile planificării pentru turbinele de vânt şi când se stabilesc condiţiile sau obligaţiile, planificatorii vor avea în vedere posibilele efecte ale turbinelor de vânt asupra liliecilor sub aspectul perturbărilor, restricţiile hrănirii sau ale căilor de migraţii, pierderea habitatelor sau răniri şi coliziuni. Planificatorii trebuie de asemenea să insiste asupra monitorizării impactelor turbinelor.

Fazele fixate pentru producerea energiei cu ajutorul turbinelor de vânt pot avea asupra liliecilor un impact de mai mare sau mai mică anvergură: 2.1 Faza selectării sitului

Instalatorii trebuie să aibă în vedere plasarea turbinelor de vânt departe de căile înguste de migraţie a liliecilor şi de habitatele de hrănire, reproducere şi adăpostire. În jurul importantelor adăposturi naţionale şi regionale pot fi create zone tampon. Va fi luată în consideraţie prezenţa habitatelor susceptibile de a fi utilizate de lilieci, cum sunt pădurile, zonele umede şi reţelele lizierelor, dar şi caracteristicile habitatlor, cum sunt arborii individuali, cursuri sau ochiuri de apă. Prezenţa lor va creşte probabilitatea ca liliecii să se poată hrăni în aceste zone. Habitatele foarte deschise pot fi de mai mică importanţă pentru hrănire, deşi ele pot forma coridoare de legătură sau

5


de migraţie. Luarea deciziilor poate fi uşurată de informaţiile asupra habitatelor şi a locurilor de plasare a turbinelor de vânt, care pot avea un impact.

Tabelul următor indică cele mai importante impacte generate de instalarea şi funcţionarea turbinelor de vânt, şi în ce măsură ele afectează populaţiile locale sau cele migratoare. Mai multe detalii se găsesc in BACH şi RAHMEL (2004). Impactele generate de instalare

Impactul Pe timpul verii În timpul migraţiei

Pierderea habitatelor de hrănire în timpul construirii drumurilor de acces, fundaţiilor etc.

Impact mic până la mediu, în funcţie de situl şi speciile prezente în acel sit.

Impact mic.

Pierderea siturilor de adăpost din cauza construirii drumurilor de acces, fundaţiilor etc.

Impact probabil mare sau foarte mare, în funcţie de situl şi speciile prezente în acel sit.

Impact mare sau foarte mare, ex., pierderea adăposturilor de împerechere.

Impactele din cauza operaţiilor fermelor de vânt Impactul Pe timpul verii În timpul migraţiei

Emisii de ultrasunete. Probabil un impact limitat. Pprobabil un impact limitat.

Pierderea habitatelor de hrănire, deoarece liliecii evită zona.

Impact mediu până la mare. Probabil un impact mic primăvara, un impact mediu până la mare toamna şi în perioada de hibernare.

Pierderea sau schimbarea coridoarelor de zbor

Impact mediu. Impact mic.

Coliziunea cu rotoarele. Impact mic până la mare, depinzând de specie.

Impact mare până la foarte mare.

2.2 Faza construcţiei

Activitatea din faza de construcţie va fi planificată în timpul zilei/anului când liliecii nu sunt activi. Aceasta presupune cunoaşterea speciilor locale de lilieci în şi înţelegerea ciclului lor anual de viaţă. Un an tipic din viaţa liliecilor presupune o perioadă când ei sunt activi (aprilie – octombrie) şi o perioadă când de obicei sunt mai puţin activi sau se află în hibernare (noiembrie – martie). Perioadele depind de fiecare specie, în funcţie de localizarea geografică, dar şi de la un an la altul, în funcţie de condiţiile vremii. De asemenea, obiceiurile unor specii vor juca un rol, căci unele specii de lilieci tolerante la frig sunt mult mai active iarna decât altele, mai puţin rezistente. Activitatea de construire va fi clar descrisă în orice plan, pentru a se asigura că operaţiile sunt posibile numai în perioadele mai puţin sensibile.

Drumurile de acces permanent şi clădirile legate de construcţia din sit vor fi de asemenea considerate ca potenţiale surse de perturbări şi prejudicii. Construcţiile se vor face în perioade adecvate, pentru a minimiza impactele de zgomot, vibraţii, lumini şi alte perturbări pentru lilieci.

6


2.3 Faza de operare

În funcţie de localitate şi de nivelul impactului se vor lua în consideraţie condiţiile de planificare, pentru o programare în consens. Acestea pot restricţiona funcţionările turbinelor de vânt în perioadele de vârf ale activităţii liliecilor, cum este cazul în timpul migraţiei de toamnă. 2.4 Faza retragerii

Planificatorii pot include condiţiile sau clauzele planificării, care să însoţească autorizaţia de instalare până la faza de demontare. Turbinele de vânt pot fi retrase uşor şi rapid. Se va acorda atenţie programării retragerii în perioada din an în care perturbările pentru lilieci şi habitatele lor să fie minime. În stabilirea condiţiilor de restaurare a sitului, autorităţile locale de planificare vor lua în consideraţie necesitatea includeii condiţiilor care sunt favorabile liliecilor şi habitatelor lor. 3 Evaluarea impactului Unele studii au arătat că în timpul anului, cei mai mulţi lilieci morţi au fost găsiţi spre sfârşitul verii şi toamna (ALCALDE 2003; JOHNSON şi colab. 2003) şi de cele mai multe ori sunt dintre speciile migratoare (AHLÉN 1997; AHLÉN 2002; JOHNSON şi colab. 2003; PETERSONS 1990). După ARNETT (2005), BRINKMANN şi colab. (2006), populaţiile locoale de lilieci pot fi şi ele afectate. De aceea o evaluare a impactului de mediu (EIA) trebuie să includă ambele perioade: vara şi migraţiile de toamnă. Aceasta, deoarece turbinele de vânt nu sunt instalate numai în zona de coastă: turbinele moderne, cu înaltă performanţă sunt instalate şi în interiorul ţării, iar migraţiile liliecilor nu sunt restrânse la zona de coastă. Turbinele de vânt sunt de obicei instalate pe vârfurile dealurlor, pentru a fi cât mai expuse bătăii vântului. Astfel de situri sunt deseori la marginea sau chiar în interiorul pădurilor. Fermele de vânt de pe vârfurile dealurilor pot cauza aceleaşi probleme ca cele din câmpie (lovirea liliecilor, întreruperea căilor de migraţii şi a habitatelor de hrănire). Totuşi, dacă turbinele sunt instalate în păduri, efectele negative pot fi chiar mai mari – în special pentru populaţiile locale de lilieci – nu numai asupra habitatelor de hrănire, dar şi asupra adăposturilor, care pot fi distruse când se curăţă situl pentru instalarea turbinelor şi pentru construirea drumurilor de acces, precum şi pentru plasarea cablurilor de legătură cu reţeaua electrică. Dacă turbinele de vânt sunt instalate chiar în mijlocul pădurilor, pentru a le ridica va fi nevoie de doborârea unor arbori. Aceasta poate crea un habitat deschis, care să atragă liliecii pentru hrănire în imediata vecinătate a turbinelor şi va creşte riscul mortalităţii, dacă deschiderea habitatului nu este suficient de largă. În acest caz se recomandă ca distanţa minimă de marginea pădurii (200 m) să fie numai o măsură acceptabilă de atenuare dacă nu se abandonează proiectul.

Metodologia de evaluare trebuie să ia în calcul aspectele activităţilor de primăvară şi vară, precum şi ale migraţiilor de toamnă, pentru a evita sau atenua în mod satisfăcător impactele. Se recomandă ca planificatorii (după consultarea cu specialiştii în lilieci) să evalueze impactele potenţiale asupra liliecilor când se examinenază toate cererile pentru instalarea turbinelor de vânt (ex., AHLÉN 2002; BACH şi RAHMEL 2004; BEHR şi VON HELVERSEN 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; DÜRR şi BACH 2004; ENDL şi colab. 2005; HÖTKER şi colab. 2004; JOHNSON şi STRICKLAND 2004).

Următoarea secţiune furnizează informaţii asupra evaluărilor de impact care nu sunt cerinţe statutare. Unde este cazul, agenţii economici vor lua în consideraţie evaluăriule formale, pentru a

7


corespunde cerinţelor EIA. Acolo unde anumite dezvoltări pot avea efecte ambientale semnificative asupra liliecilor (ex., efecte asupra adăposturilor, culoarelor de zbor, zonelor de hrănire şi migraţiilor sezoniere), înainte ca autorităţile planificatoare să ia o decizie asupra avizării autorizaţiei se va solicita o evaluare asupra impactului ambiental. 3.1 Evaluarea dinaintea studiului

Scopul unei evaluări dinaintea studiului este de a identifica speciile şi caracteristicile peisajului folosit de lilieci cu potenţial risc în zone selectată. Aceste rezultate formează baza unei evaluări şi a unei analize conflictuale, şi va furniza sugestii pentru evitarea , diminuarea sau aplanarea impactelor. Identificând impactele pe care turbinele de vânt le pot avea asupra liliecilor este recomandabil ca evaluarea dinaintea studiului să se facă pentru toate propunerile de instalare a turbinelor de vânt în interiorul ţării şi în zona de coastă. Evaluarea dinaintea studiului este un pas preliminar pentru a avea evidenţa oricărui fel de impact asupra liliecilor care pot fi prezenţi şi va ajuta agentul economic la luarea deciziei dacă este necesar un studiu mai detaliat.

Fermă de vânt construită în 2002 (Aveyron, Franţa) într-o margine a unei păduri de fag. La acea vreme, impactul turbinelor de vânt asupra liliecilor era puţin cunoscut şi nu s-a făcut un studiu EIA. © M.-J. Dubourg-Savage

Se va acorda atenţie includerii următoarelor puncte, ca parte a evaluării dinaintea studiului:

a) Colaţionarea şi revizuirea informaţiilor existente

Pentru uşurarea identificării potenţialelor habitate pentru lilieci şi a impactelor care pot apărea din instalarea turbinelor propuse, trebuie să se revadă o serie de surse de informaţii.

Acestea includ:

• Fotografii aeriene/hărţi/hărţi de studiere a habitatului;

• Hărţi cu răspândirea liliecilor;

• Înregistrările asupra adăposturilor cunoscute şi asupra liliecilor observaţi. Pentru siturile de coastă, acestea vor include observaţiile de pe platformele de extragere a ţiţeiului, la luminile locuinţelor şi alte semnalări de pe mare sau de pe ţărm;

• Cunoştinţele existente asupra migraţiei păsărilor, căci ele pot furniza informaţii şi asupra migraţiei liliecilor;

• Date asupra migraţiei liliecilor europeni.

8


După caz, pot fi consultate organizaţiile cheie care pot deţine importante date asupra liliecilor. Consultările pot include:

• Grupele locale de studiere şi ocrotire a liliecilor;

• Centrele de Înregistrări Biologice;

• Societăţile care se ocupă cu animalele sălbatice;

• Organizaţiile Statutare de Conservare a Naturii;

• Societăţile de Conservare a Lilieiclor;

• Muzee de Istorie Naturală;

• Organizaţii de cercetare din Universităţi;

• Autorităţi provinciale;

• Consultanţi care au lucrat în zonă.

b) Evaluarea prezenţei probabile a liliecilor

În afara studiilor din birou este recomandabil ca studierea preliminară a sitului să se facă pentru identificarea/potenţiala confirmare a particularităţilor în zona cercetată, care poate fi folosită de lilieci. Studiul preliminar poate să ceară o largă gamă de propunenri, pentru a identifica funcţiile posibile pentru fiecare parte a zonei cercetată, de exemplu pentru adăpostire, hrănire şi schimbări. Această parte a evaluării va lua în consideraţie şi potenţialele căi de migraţie.

c) Identificarea impactelor potenţiale

Informaţiile existente şi studierea sitului vor fi folosite pentru a decide dacă este cunoscută prezenţa liliecilor, numărul speciilor şi ce caracteristici ale peisajului sunt bune pentru lilieci (adăpost, hrănire, culoare) şi ce impacte apar sau este posibil să apară. Pentru fiecare turbină de vânt propusă se va acorda atenţie asupra modului cum aceasta poate afecta liliecii. În particular, turbinele de vânt pot aduce următoarele potenţiale impacte:

• Moartea prin coliziune, cu lamele elicelor în mişcare;

• Perturbarea sau îngreunarea căilor de migraţie;

• Perturbarea sau îngreunarea culoarelor locale de zbor;

• Afectarea sau pierderea habitatelor de hrănire;

• Perturbarea sau pierderea adăposturilor, deşi aceasta este mai posibil să apară acolo unde turbinele sunt plasate în habitatele împădurite sau aproape de clădiri.

d) Identificarea gradului de evaluare şi studiile viitoare ce apar a fi necesare

Când se iau în consideraţie efectele potenţiale ale turbinelor de vânt propuse a fi instalate, trebuie să se acorde atenţie deplasării liliecilor spre şi de la locurile de hrănire, precum şi deplasărilor pe distanţe lungi între siturile de vară şi cele de hibernare, şi pentru formarea coloniilor de toamnă.

Vor mai fi luate în consideraţie rutele de migraţii terestre şi de-a lungul coastelor. O atenţie deosebită se va acorda rutelor de migraţie în cazul turbinelor plasate în apropierea peisajelor cu trăsături favorabile liliecilor, cum este cazul văilor râurilor, crestelor dealurilor, trecerilor peste dealuri şi de-a lungul coastelor. În cazul turbinelor plasate pe coasta marină se va acord o atenţie particulară căilor de zbor ale liliecilor dintre principalele mase continentale şi insule, mai ales în

9


cazul semnalării prezenţei liliecilor pe insule. Este recomandabil ca pentru turbinele plasate în interiorul ţării, evaluările dinaintea studiului să aibă în vedere activitatea liliecilor pe o rază de 10 km în jurul turbinei de vânt.

3.2 Studiul

3.2.1 Proiectarea studiului

Proiectarea studiului va fi diferită, după locaţia propusă pentru amplasarea turbinelor de vânt. Cu toate acestea, o atenţie specială va trebui acordată dimensiunii spaţiale a studiului, care ar trebui să reflecte mărimea şi numărul turbinelor de vânt, utilizarea potenţială a sitului de către lilieci şi cum pot toate acestea afecta planificarea lucrărilor de studiu.

Turbinele de vânt mai mari au o zonă tipică de rotaţie între 25 – 180 m deasupra solului şi de aceea trebuie acordată a atenţie specială înălţimii la care lucrările studiului vor avea loc. Astfel de turbine pot afecta zborul speciilor la înălţime, deşi este recomandabil să se ia în consideraţie şi să se evalueze toate speciile.

Ţinând seama de potenţialele impacte asupra liliecilor n-ar fi realistă o prezentare EIA amănunţită, completă pentru un anumit proiect al turbinelor de vânt, fără a lua în consideraţie posibila prezenţă a liliecilor pe o perioadă completă de timp care să reflecte întregul ciclu de activitate al liliecilor. În funcţie de specie şi situaţia geografică în Europa, acet ciclu de activitate poate varia de la jumătatea lui februarie, până la jumătatea lui decembrie. De asemenea, intensitatea lucrului la studiu din această perioadă poate varia după locaţia de instalare a turbinelor de vânt şi după potenţiala utilizare a sitului.

Un parc cu turbine de vânt în Pădurea Neagră din Germania. Atât populaţiile locale de lilieci pitici (Pipistrellus pipistrellus), cât şi speciile migratoare, cum este liliacul mic de amurg (Nyctalus leisleri) au fost afectate de aceste turbine de vânt. © H. Schauer-Weisshahn şi R. Brinkmann

Deşi planificarea studiului este strâns legată de condiţiile vremii, el nu va furniza doar o imagine cât mai completă asupra hrănirii şi scopurile zborurilor populaţiilor de lilieci locali, ci trebuie să ajute şi la identificarea migraţiei liliecilor. În consecinţă se recomandă ca o mai mare intensitate a lucrului la studiu să fie asigurată primăvara şi toamna, când liliecii migrează. Programarea pentru astfel de studiu poate fi orientată având în vedere înregistrările, de exemplu – când liliecii încep să

10


părăsească adăposturile de hibernare, când se dispersează coloniile maternale sau când au loc împerecherile şi începe formarea coloniilor pentru iarnă.

Instalarea turbinelor de vânt în pădure este foarte periculoasă pentru lilieci şi de aceea nu este recomandată de aceste îndrumări. © H. Schauer-Weisshahn şi R. Brinkmann

3.2.2 Metodele studiului

3.2.2.1 Turbinele de vânt terestre

Studiile siturilor în care este propusă instalarea turbinelor de vânt ar trebui să folosească cele mai bune metode şi echipamente pentru habitatele relevenate, de exemplu detectoare manuale sau automate, radioemiţătoare când este necesară şi capturarea (în păduri sau în zonele complex structurate). Totuşi o consideraţie aparte ar trebui acordată înălţimii la care se poate face studiul. Aceasta ar reflecta înălţimea propusă pentru turbinele de vânt; de aceea, în plus faţă de utilizarea metodelor standard de studiere cu ajutorul detectorului, o atenţie aparte ar trebui acordată utilizări detectoarelor automate de lilieci de pe sol şi/sau ataşate la zmee sau la baloane cu heliu. Structurile existente (turnuri, catarge sau iluminarea stradală) la studierea unui sit mai pot fi folosite sisteme automate de detecţie.

S-a sugerat ca folosirea radarelor, postate de-a lungul habitatelor de hrănire, legate de rutele de migraţie, în combinaţie cu detectoarele de lilieci la diferite altitudini şi cu echipamente de văzut noaptea (camere infraroşii sau termale), pot de aemenea să furnizeze date, indicând înălţimea la care zboară liliecii, dar sunt necesare mai multe teste pentru autentificarea rezultatelor şi pentru a proba utilitatea acestor echipamente. Radarul nu este o unealtă în sine , ci trebuie folosită cu metode convenţionale.

Se recomandă ca activitatea intensivă a studiului să se desfăşoare pe o rază de un kilometru în jurul fiecărei turbine propusă a se instala, pe toată perioada studiului şi ca folosirea sezonieră a adăposturilor să fie determinată pe o rază de 10 km. Pentru obţinerea indicaţiilor asupra rutelor de migraţie a speciilor migratoare, studiul trebuie să se facă pe o rază de un kilometru în jurul punctului propus de instalare a turbinei de vânt, primăvara şi la sfârşitul verii sau la începutul toamnei.

De regulă, pentru a nu risca afectarea tuturor speciilor de lilieci dintr-un sit, turbinele de vânt nu se vor instala în interiorul pădurilor şi nici la o distanţă mai mică de 200 m de acestea. În vecinătatea pădurilor, înălţimea instalaţiilor de studiu va fi luminată. O atenţie specială se va acorda activităţilor de deasupra coroanelor arborilor. Camerele video şi catargele sau baloanele cu detectoare ne vor da indicaţii asupra înălţimii. Radarul este operaţional, dar dacă se dovedeşte a fi mai puţin folositor aici decât în habitatele mai puţin dezorganizate se va folosi mai puţin. Concentrarea va trebui îndreptată asupra speciilor care zboară la înălţime, precum şi asupra speciilor care se hrănesc deasupra coroanei arborilor, ca de exemplu: Nyctalus sp., Vespertilio murinus, Eptesicus sp., Myotis bechsteinii, Myotis nattereri, Myotis myotis, Pipistrellus sp., Hypsugo savii şi Barbastella barbastellus.

11


3.2.2.2 Turbinele de vânt de pe mare

Pentru instalarea turbinelor de vânt pe coasta marină se pot face aceleaşi studii ca pentru turbinele instalate în interiorul ţării, dar deplasările se vor face cu ajutorul bărcilor, farurilor, etc. Studiile pentru turbinele marine de vânt se vor concentra totuşi mai mult asupra căilor de migraţie decât asupra habitatelor de hrănire din zonă. Studiile se vor desfăşura primăvara (aprilie – mai) şi toamna (august – septembrie), dacă liliecii nu găsesc în apropiere platforme petroliere, insule etc., care să indice prezenţa liliecilor în oricare perioadă a anului. În Suedia se va efectua în curând un studiu pe mare şi va furniza mai multe informaţii.

Parc cu turbine de vânt pe mare, aici în Suedia, care pot avea un impact negativ asupra liliecilor, dacă sunt instalate pe rutele tradiţionale de migraţie. © L. Bach

3.2.3 Efortul de studiere

În funcţie de condiţiile geografice locale şi de speciile hibernante din regiune, date asupra începerii şi încheierii studiului vor fi diferite, deoarece hibernarea este mai scurtă în sudul Europei decât în părţile nordice ale continentului. Studiul se poate realiza între jumătatea lui februarie şi sfârşitul lui noiembrie (sau chiar la jumătatea lui decembrie). De asemenea, efortul va fi variat. Eforturile studiului vor fi corespunzătoare siturilor individuale şi impactelor potenţiale, folosind informaţiile locale.

Activităţile liliecilor se vor investiga în stadii diferite (pentru informaţii vezi 3.2.4.1 d):

(i) Legăturile dintre adăposturile de după hibernare;

(ii) Migraţia de primăvară;

(iii) Activitatea populaţiilor locale, verificând şi potecile de zbor, zonele de hrănire etc. şi concentrarea speciilor zburătoare la înălţime;

(iv) Dispersarea coloniilor şi începerea migraţiei de toamnă;

(v) Migraţia de toamnă, adăposturile de împerechere şi teritorialitatea;

(vi) Legăturile între adăposturile de prehibernare (speciile care intră în hibernare cel mai târziu, în sudul Europei).

12


3.2.4 Tipul de studiu

3.2.4.1 Studiul terestru

a) Căutarea locurilor pentru colonii maternale

Pentru evaluarea stadiilor (III) şi (IV) (vezi mai sus) va fi necesară studierea activităţii liliecilor pe o rază de 5 km, din mai până în august.

b) Studiul pe uscat

• Detectorul de lilieci (manual sau automat, de pe uscat) se va folosi în toate stadiile de activitate a liliecilor pentru a determina:

o un indice de activitate pentru fiecare habitat din zona cercetată (pe o rază de un km în jurul sitului proiectat pentru a se instala ferma de vânt) şi pentru fiecare sit al fiecărei turbine (indexul de activitate = numărul de lilieci înregistraţi pe oră). În rezultate se vor nota şi procentele ultrasunetelor înregistrate pentru hrănire;

o preferabil pe specii sau grupe de specii (vezi mai sus).

• Aparatul de fotografiat în infraroşu (sau dacă sunt disponibile, aparate pentru imagini termice).

c) Înălţimea la care se efectuează studiul

• Studiile automate, cu un detector de lilieci pe un balon, far, turn meteorologic sau orice altă structură adecvată (pentru indexul de activitate şi grupele de specii, în toate stadiile ciclului de activitate).

• Eficienţa unui radar în combinaţie cu:

o înregistrarea automată folosind microfoane ultrasonice, plasate la înălţimi prestabilite, ataşate pe balon, far (pentru a avea o referinţă asupra înălţimii) şi/sau

o un aparat de fotografiat în infraroşu.

d) Programarea studiului

În funcţie de condiţiile geografice locale şi de prezenţa speciilor cu foarte scurtă perioadă de hibernare, stagiile (i) – (vi) vor fi investigate în următoarele perioade:

• 15 februarie – 30 martie2 (stagiul i): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, pentru două ore, începând cu o jumătate de oră înainte de a se întuneca;

• 15 martie3 – 15 mai (stagiul ii): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, pentru 4 ore de la asfinţit şi include o noapte întreagă în mai, pentru stagiul iii;

• 1 iunie – 15 iulie (stagiul iii): de 4 ori, câte o noapte întreagă;

• 1 – 31 august (stagiul iv): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, 4 ore de la asfinţit, incluzând două nopţi întregi;

• 1 septembrie – 31 octombrie (stagiul v): o dată pe săptămână, în prima jumătate a nopţii, incluzând două nopţi întregi în septembrie. În acest stagiu se vor investiga şi adăposturile şi

2 Se aplică mai ales în sudul Europei, pentru Miniopterus schreibersii, Rhinolophus euryale şi Myotis capaccinii. 3 Dacă stagiul (I) n-a fost relevant în zonă.

13


teritoriile de împerechere. La sfârşitul lui septembrie şi octombrie pe continentul european, Nyctalus noctula a fost observat în număr mare, vânând după amiaza, la 5 – 100 m deasupra solului. De aceea, acolo unde este de aşteptat acest obicei al speciei Nyctalus noctula, studiul va trebui să înceapă cu 3 – 4 ore înainte de asfinţit.

• 1 noiembrie – 15 decembrie2 (stagiul VI): o dată pe săptămână (dacă condiţiile climatice sunt corespunzătoare), pentru două ore în prima jumătate a nopţii, incepând cu jumătate de oră înainte de a se întuneca.

Dacă este necesar să se ia în consideraţie implicaţiile financiare (de exemplu folosirea căldurii pentru aparatele de fotografiat, închirierea radarului cu tehnicianul corespunzător, preţul heliului pentru balon etc.).

Standardizarea studiilor postinstalaţie şi monitorizarea sunt importante şi pot fi comparate impactele turbinelor din diferite ţări. Îndrumările pentru monitorizare se găsesc în capitolul 4.

3.2.4.2 Studiul pe mare

Studierea activităţii liliecilor pentru instalarea fermelor de vânt pe mare este mult mai dificil, în special pentru că metodele n-au mai fost aplicate şi testate. Din experienţa şi rezultatele din zona Balticii reiese posibilitatea combinării observaţiilor terestre şi de pe mare. Studiul ar trebui să se concentreze asupra perioadei de migraţie.

a) Studiul terestru

• Din marcările (punctările) teritoriului este de aşteptat să existe localităţi în care liliecii se deplasează în direcţia proiectată pentru instalarea turbinelor de vânt;

• Studiile cu detectorul de lilieci (manual şi automat, de pe uscat);

• Când sunt disponibile, de folosit aparate de fotografiat în infraroşu sau termice;

• Studiile automate cu un detector de lilieci montat pe un far, turn sau pe oricare altă structură adecvată (pentru indexul de activitate şi grupele de specii).

b) Studiul pe mare

• Transecte cu barca in zona proiectată pentru instalarea fermelor de vânt (este posibilă combinarea cu inventarierea de noapte a păsărilor);

• Dacă este posibil să se traverseze în deplasările de noapte, două puncte de pe uscat, care sunt considerate importante pentru migraţia liliecilor (ex., Bornholm-Rügen din Marea Baltică);

• Radarul de la un far în combinaţie cu transectele bărcii, pentru a verifica determinarea radarului liliecilor.

c) Planificarea studiului

De la începutul lui aprilie până la jumătatea lui mai şi de la începutul lui august până la jumătatea lui octombrie (depinde de localitate), de cel puţin două ori pe săptămână.

3.2.5 Raportul studiului şi evaluarea

Deoarece raportul studiului este de ajutor persoanelor care nu au deloc sau posedă puţine cunoştinţe despre ecologia şi studierea liliecilor, acest raport ar trebui să cuprindă:

14


• Speciile prezente şi statutul lor în aria geografică şi administrativă.

• Metodele şi echipamentele utilizae şi limitările lor.

• Datele studiului şi condiţiile climatice.

• Speciile identificate în timpul studiului şi înţelegerea obiceiului lor (de pasaj, de hrănire, de formare a coloniilor, migraţie), precum şi data, ora observaţiei. Pentru o mai bună comparaţie, aceste rezultate se pot băga în tabele, în care vor fi individualizate diferitele perioade din activitatea liliecilor (tranzitul post-hibernare sau migraţia de primăvară, perioada de naşteri şi de creştere a puilor, dispersarea şi formarea coloniilor, migraţia de toamnă).

• Diferenţele în acitivitate, în corelare cu diferitele faze ale nopţii.

• Diferenţele în acitivitate la diferite altitudini, dacă s-a utilizat un balon (sau altă tehnică). Oricum, o atenţie specială se va acorda la compararea rezultatelor studiului de pe uscat şi rezultatele la înălţime, monitorizate cu diferite tipuri de detectoare de lilieci (tipurile şi acurateţea detectoarelor diferă după sistemul folosit şi după producător).

• Poziţionarea exactă pe hartă a fiecărui contact şi tipul de înregistrare (detector manual, cutii de înregistrări automate, pe uscat, în aer etc.).

La evaluare se va avea în vedere situaţia locală şi geografică în privinţa ocrotirii şi statutului de conservare, funcţia şi folosirea habitatelor descrise, diferitele impacte din cauza instalării sau funcţionării turbinelor, în legătură cu speciile prezente sau posibile a fi prezente (în special în habitatele agricole, deschise).

O analiză a conflictelor se va prezenta pentru fiecare utilizare a sitului de fiecare specie existentă. Fiecare instalare a unei turbine de vânt trebuie să fie evaluată corespunzător şi să se facă propuneri pentru limitarea impactelor. Se vor evita măsurile secvenţiale – diminuare - compensare. Pentru mai multe detalii despre raport şi analize vezi Rahmel şi colab. (2004).

3.3 Revigorarea

Este necesară combinarea cazurilor de fatalitate pentru lilieci de la turbinele de vânt instalate şi studierea activităţii liliecilor care va lua în consideraţie locaţia şi înălţimea viitoarelor turbine. Sunt recomandate metodele de monitorizare propuse în capitolul 4 cu reducerea numărului de studii în nopţile de vară. Cercetarea fatalităţii liliecilor va ajuta la evaluarea dacă există probleme de coliziuni în sit.

Cercetarea liliecilor morţi:

• Controlul pe o rază egală cu înălţimea totală a turbinei de vânt, dar în niciun caz mai mică de 50 m;

• Aceleaşi metode ca la „Monitorizare”;

• Controlul pe sub cel puţin jumătate din turbinele de vânt existente.

Pentru mai multe detalii despre revigorare şi problemele înrudite pentru lilieci vezi şi HÖTKER (2006).

15


4 Monitorizarea impactelor

Monitorizarea fermelor de vânt va stabili impactele turbinelor asupra diferitelor specii şi va ajuta la înţelegerea problemelor implicate. Până în prezent au fost monitorizate numai ferme de vânt individuale şi nu s-au realizat studii cu privire la efectele cumulate ale fermelor de vânt grupate în aceeaşi zonă. Pentru a evalua impactele turbinelor de vânt asupra liliecilor, în studii se vor folosi metode standardizate, care să producă rezultate comparabile. Scopul acestei lucrări este de a sugera metodele pentru atingerea acestui scop şi să încerce să identifice căile de reducere a impactelor asupra liliecilor.

Impactul direct din cauza funcţionării fermelor de vânt încă nu este deplin înţeles şi în cele mai multe cazuri nu se cunoaşte cauza coliziunilor. S-au propus diferite ipoteze ca:

• Turbulenţele de aer;

• Pierderea posibilităţii de recunoaştere a pericolelor (o serie prea scurtă de ultrasunete ale unor specii de lilieci sau viteza de mişcare a elicelor, prea rapidă).

• concentrare mai mare de insecte-prăzi în jurul nacelei, care atrage liliecii să se hrănească în acestă zonă.

Impactele monitorizării fermelor de vânt asupra liliecilor vor avea o valoare ştiinţifică numai dacă se va lua în consideraţie starea iniţială a populaţiilor de lilieci din zonă, înainte de instalarea turbinelor. De aceea este necesar un studiu a aşa-numitelor BACI – Before and After Construction Impacts (IDDC – Impacte Dinainte şi După Construcţie).

Pentru a evita concluziile că orice schimbare din activitatea obişnuită sau obiceiurile lilieiclor este imputabilă fermelor de vânt, când ele pot fi şi din cauza variaţiilor anuale se va face o monitorizare de testare în vecinătatea parcului de vânt, cu caracteristici ambientale similare (aceleaşi tipuri de habitate, aceeaşi înălţime a vegetaţiei). Pe durata monitorizării nu se va instala nicio turbină de vânt în această zonă de referinţă.

O schemă de monitorizare cuprinzătoare se va concentra pe cel puţin patru teme de cercetare, evidenţiate în următoarele secţiuni: pierderea habitatelor, mortalitatea, migraţia şi etologia.

4.1 Pierderea habitatelor

Pentru a evalua dacă instalarea fermei de vânt duce la o pierdere de habitate pentru lilieci este necesar să se cunoască:

a) Studiul din anul 1: ce specii sunt prezente în zonă înainte de construcţie şi care din ele se hrănesc sau trec prin sit în timpul migraţiei. De asemenea va trebui studiat un sit de referinţă (vezi mai sus).

• Verificarea adăposturilor cunoscute (dar şi inventarierea adăposturilor pe o rază de 10 km, dacă ferma de vânt a fost instalată fără niciun studiu asupra liliecilor);

• Studierea folosirii habitatelor (cu ajutorul unui detector de lilieci la nivelul solului şi la diferite înălţimi – opţional şi cu aparate de fotografiat în infraroşu).

16


Parc cu turbine de vânt în nordul Germaniei. În acest peisaj structurat se întâlnnesc cu regularitate habitate de hrănire pentru liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus) şi pentru liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). Pentru evitarea fatalităţilor se va păstra o distanţă minimă de 200 m de la astfel de structuri de vegetaţie. © Lothar Bach

b) Monitorizarea în anul al doilea: care specii nu reapar în timpul construcţiei (verificarea impactelor asupra habitatelor şi perturbările asupra lilieiclor, din cauza lucrărilor).

• Monitorizarea adăposturilor;

• Continuarea studiului asupra folosirii habitatului.

c) Monitorizarea în anii 3 – 5: evaluarea impactului asupra speciilor rezidente pe durata fazei de funcţionare (atractivitatea, schimbările obiceiurilor şi mortalitatea) şi asupra celor migratoare (biceiuri şi mortalitate): minimum 3 ani şi conform rezultatelor, dacă este nevoie - alţi 3 ani, pentru noi analize.

Aceasta se poate realiza prin controlul cu detectorul de lilieci, pentru a şti care specii mai sunt prezente în jurul fermei de vânt, dacă este o descreştere semnificativă a indexului de activitate şi o modificare a obiceiurilor, în comparaţie cu rezultatele din primul an (BACH, 2002).

• Monitorizarea cu detectorul de lilieici (automatic sau manual) la nivelul solului şi la diferite altitudini (baloane/zepeline/faruri/radar);

• Observaţii vizuale după-amiaza târziu şi utilizarea aparatelor de fotografiat în infraroşu pentru evaluarea obiceiurilor şi migraţiei;

• Monitorizarea mortalităţii liliecilor (vezi capitolul 4.2).

Parcul Puschwitz din Saxonia din Germania, cu turbine de vânt. 10 turbine de vânt sunt situate într-un peisaj deluros, cu mare diversitate de habitate, incluzând şi multe cursuri de apă. Între 2002 – 2006 au fost găsiţi sub turbine în total 76 lilieci morţi, cei mai mulţi fiind liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu pielea aspră (Pipistrellus nathusii), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus) şi liliacul bicolor (Vespertilio murinus). © M. Lein

17


4.2 Monitorizarea mortalităţii

Numărul fatalităţilor variază semnificativ în funcţie de poziţia fermei de vânt şi a speciilor întâlnite. Numărul de găsiri este influenţat de predaţie şi de eficienţa căutărilor (depinzând şi de tipul de înnveliş vegetal de sub turbine). De aceea, monitorizarea va consta din două stadii:

4.2.1 Căutările fatalităţilor liliecilor

a) Mărimea zonei cercetată

Deoarece corpurile liliecilor loviţi pot fi aruncate mai departe de turbinele de vânt mai înalte, este ideal să se cerceteze pe o rază egală cu înălţimea totală a turbinei de vânt (Grünkorn şi colab., 2005). În cele mai multe cazuri, această arie nu poate fi cercettată în mod adecvat din cauza înălţimii înveliuşului vegetal sau din cauza obstacolelor naturale. De aceea este indicat să se cerceteze o zonă mai mică, fără vegetaţie tot timpul anului sau cel puţin să fie acoperită cu vegetaţie foarte joasă. Raza de cercetare nu va fi mai mică de 50 m. Zona cercetată (pătratele sunt preferabile cercurilor) va fi marcată în 4 colţuri şi două laturi opuse cu mai multe borne care să indice 10 sau 5 m distanţa dintre benzi. Transectele parcurse de la o bornă la alta vor permite verificarea benzii respective de 5 sau 2,5 m lăţime pe fiecare latură. Dacă din diferite cauze suprafaţa nu poate fi străbătută în întregime se va calcula procentul zonei cercetată pentru fiecare turbină de vânt.

b)Numărul de turbine de vânt probate

Când este posibil, fiecare turbină de vânt va fi cercetată. În cazul fermelor extensive, în mod automat vor fi verificate turbinele apropiate de peisajele caracteristice, iar altele vor fi selectate întâmplător/randomizat. Numărul depinde de mărimea fermei de vânt şi de situarea ei.

c) Intervalul de timp între probări

Cu cât intervalul de timp între probări este mai mic, cu atât mai mare va fi numărul de fatalităţi raportate şi va fi mai mică influenţa predaţiei. Pentru parcurile de vânt mici se recomandă un interval de o zi între probări. Pentru fermele mai mari – maximum 5 zile interval (pentru compararea rezultatelor în funcţie de intervalul de timp, vezi ARNETT, 2005).

d) Programarea monitorizării

Monitorizarea mortalităţii va începe imediat ce liliecii devin activi după hibernare şi va dura până se vor reinstala în hibernaculum. Dar programul va depinde şi de condiţiile geografice şi meteorologice. De exemplu, în sudul Europei, monitorizarea poate începe la jumătatea lui februarie şi se va termina la jumătatea lui decembrie. Deoarece numărul cel mai mare de lilieci morţi s-a înregistrat în perioadele de migraţie, eforturile mai intense de cercetare se vor face primăvara şi toamna:

• 15 februarie – 31 martie: un control pe săptămână sau mai puţin;

• 1 aprilie – 15 mai: un control la fiecare 2 – 3 zile;

• 16 mai – 31 iulie: un control pe săptămână;

• 1 august – 15 octombrie: un control la fiecare 2 – 3 zile;

• 16 octombrie – 15 decembrie: un control pe săptămână sau mai puţin.

18


e) Metodele de cercetare

Căutătorul va trebui să parcurgă fiecare transect cu paşi înceţi şi regulaţi, uitându-se după lilieci căzuţi, pe ambele părţi ale liniei. Căutarea va începe la o oră după răsăritul soarelui, când condiţiile de lumină permit observarea liliecilor morţi.

Cercetătorul va nota poziţia carcaselor (coordonatele GPS, direcţia turbinei de vânt, distanţa până la turn), starea sa (proaspăt, mort de câteva zile, descompus, resturi etc.) cu tipul de răni, înălţimea vegetaţiei în care a fost găsit (vezi mai jos) etc. Este necesară notarea condiţilor atmosferice În timpul şi între controale (temperatura, vântul – forţa şi direcţia, furtună) şi fazele lunii.

O discuţie asupra metodelor utilizate pentru estimarea pierderilor de lilieci a fost publicată de Niermann şi colab. (2007).

4.2.2 Estimarea ratei de mortalitate

Pentru estimarea ratei de mortalitate la monitorizarea fermelor de vânt va fi necesară o analiză statistică. Această analiză va lua în consideraţie influenţele suferite (consumarea cadavrelor de către hoitari sau prădători, eficienţa căutătorilor).

Liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus) mort, lovit de o turbină de vânt într-o zonă împădurită din Germania. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann

a) Urmele dispariţiei carcaselor pentru estimarea ratei prădătorilor

Pentru a estima prezenţa hoitarilor şi prădătorilor este necesară o estimate de 4 ori pe an, luând în consideraţie variabilitatea înălţimii vegetaţiei din zona cercetată. Probabil că pentru carnivore, carnea de lilieci este mai puţin atractivă decât pentru păsări. De aceea se recomandă să se folosească, dacă sunt disponibili, lilieci îngheţaţi (ei vor fi dezgheţaţi înainte de utilizare). Oricum, în cele mai multe cazuri, judecarea se va face utilizând mici trecători sau pui de o zi (preferabil noaptea).

Fiecare judecare va dura 10 zile consecutive, pentru a determina cât timp rămâne o carcasă pe sol, înainte de a fi mâncată, ridicată sau îngropată de mamifere, păsări şi insecte.

b) Judecarea eficienţei căutătorului

• Clasificarea învelişului vegetal al solului:

Deoarece eficienţa cercetătorului depinde de învelişul vegetal (înălţimea vegetaţiei şi tipul de habitat care afectează vizibilitatea, dar şi de anotimp) este importantă determinarea claselor de detectibilitate pentru fatalităţi. Acestea vor combina înălţimea şi procentul de acoperire, şi caracteristicile habitatului (tipul de vegetaţie, obstacole de pe sol, versant) – pentru detalii vezi de exemplu Habitat Mapping – Cartarea habitatului, pag. 26 &28 în ARNETT (2005) sau BRINKMANN şi colab. (2006). Aceste clase sunt importante pentru analizele statistice.

19


• Judecările:

Eficienţa cercetătorului va fi testată în locuri cu vegetaţie de diferite înălţimi (de 4 ori pe an). Corpurile liliecilor for fi distribuite la întâmplare pe zonele de căutare de la câteva turbine, notându-se coordonatele fiecărei locaţii (precum şi direcţia, şi distanţa până la catarg, tipul şi înălţimea vegetaţiei din fiecare loc ales).

Căutătorul va proceda ca pentru recuperarea unei carcase normale.

• Utilizarea câinilor dresaţi:

Un câine dresat să indice prezenţa liliecilor, poate fi folosit pentru căutarea victimelor, dar eficienţa lui va fi testată ca mai sus. Este preferabil ca un câine pointer să aporteze liliacul, astfel ca stăpânul lui să poată localiza şi înregistra precis, punctul în care a căzut victima.

Un liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus) găsit mort, cu craniul spart, sub o turbină de vânt (Germania). De asemenea, ocazional s-au găsit sub turbinele de vânt, indivizi ai speciilor cunosocute că zboară la mici înălţimi. © H. Schauer-Weisshahn & R. Brinkmann

4.3 Migraţia

Văile largi ale râurilor sunt de obicei folosite de cele mai multe specii în migraţie şi o atenţie specială se va acorda speciilor migratoare în jurul fermelor de vânt situate în aceste văi, pe platourile din apropiere sau pe margini. La fel trebuie procedat de-a lungul coastelor.

Observaţiile vizuale vor începe după-amiaza, urmărind în mod deosebit speciile de Nyctalus şi continuând de-a lungul întregii nopţi cu detectorul de lilieci (amplitudinea sau diviziunile frecvenţei de pe sol, combinate cu amplitudinea automatică, heterodina sau diviziunea frecvenţei înregistrate la diferite altitudini).

Studiul migraţiei presupune luarea în consideraţie a liliecilor care trec prin zonă, la altitudini din afara înregistrărilor detectorului de lileici, pe sol. Aceasta se poate realiza cu baloane, radar şi/sau aparate de fotografiat în infraroşu (preferabile aparatele cu imagini termice). Oricum, costurile radarului şi camerelor foto pot limita utilizarea acestor echipamente la fermele mari de vânt, în problematica instalării sau în cercetările fundamentale.

Un balon cu heliu (navă aeriană de tip zeppelin) cu înregistrare automată a ultrasunetelor (via detectorul de lilieci) a fost probat în Franţa de Muzeul de Istorie Naturală din Bourges şi s-a folosit cu succes în Franţa (SATTLER & BONTADINA 2006) şi în Belgia. Acest echipament arată că activitatea liliecilor este diferită la înălţime şi mai aproape de sol. Compararea indexului de

20


activitate la diferite ore din noapte poate arăta o creştere bruscă a contactelor liliecilor, ceea ce poate indica migraţia.

O fermă de vânt franceză în Bouin (Vendée, Franţa), pe coasta Atlanticului, unde lilieci migratori se întâlnesc frecvent, morţi, sub turbinele de vânt. Speciile în cauză sunt în principal liliacul cu piele aspră (Pipistrellus nathusii), liliacul de amurg (Nyctalus noctula) şi liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). © F. Signoret/LPO

4.4 Obiceiul/Etologia

Cu excepţia amurgului şi a zorilor de zi când se pot face observaţii vizuale asupra liliecilor, studiul obiceiurilor liliecilor presupune utilizarea de tehnologie scumpă, cum sunt aparatele foto în infraroşu, inclusiv cele cu imagini termice sau cu reflectoare puternice. Din cauza costului, folosirea acestor echipamente poate fi limitată, atât în problematica instalărilor de turbine, cât şi în cercetările fundamentale. Totuşi, cu un detector de lilieci manual este posibilă dobândirea unei idei asupra obiceiurilor liliecilor, folositoare cel puţin la separarea zborurilor de hrănire, de cele de pasaj.

5 Priorităţile cercetării În prezent, cunoştinţele noastre asupra impactului turbinelor de vânt şi a fermelor de vânt asupra mediului şi în special asupra liliecilor sunt limitate şi de aceea sunt necesare cercetări în viitor. Investigaţiile de până acuma confirmă puternica influenţă pe care o pot avea fermele de vânt asupra liliecilor, prin coliziuni şi pierderea habitatelor de hrănire. Pentru viitor sunt necesare proiecte de cercetare, pentru a îmbunătăţi înţelegerea impactului fermelor de vânt asupra liliecilor, atât la nivel individual, cât şi la nivel populaţional. În comparaţie cu păsările, cunoştinţele generale asupra biologiei liliecilor sunt mai curând selective şi se cunoaşte puţin asupra rutelor de migraţie a liliecilor în Europa. Această informaţie este cheia evaluării riscurilor în programările proiectelor pentru noi ferme de vânt. În plus, proiectele de cercetare vor avea de evaluat riscul pentru lilieci, al fermelor de vânt existente. Este o urgentă nevoie de găsit soluţii care să minimizeze impactul lor şi care apoi pot fi aplicate la programarea viitoarelor ferme de vânt.

Câteva studii recente europene şi americane au identificat nevoile cercetării, care pot fi împărţite în şase categorii:

• Dezvoltarea metodologiei;

• Mortalitatea şi efectele potenţiale asupra populaţiilor de lilieci;

• Migraţia;

• Coliziunea;

21


• Perturbare, efectul barierei;

• Atenuare şi/sau evitare.

Următoarele secţiuni (5.1 – 5.6) schiţează nevoile cercetării (priorităţile sunt marcate cu italice) şi menţionenază metodele posibile de investigaţie.

5.1 Dezvoltarea metodologiei

Pentru obsbervaţii şi măsurători în jurul fermelor de vânt existente şi operaţionale sunt necesare de dezvoltat mai multe metode:

− Migraţia liliecilor;

− Liliecii la altitudini mari;

− Răspândirea speciilor pe o arie largă (faza prestudiului).

Cercetările necesare Metodele posibile

• Dezvoltarea pe mai departe şi testarea metodelor existente (ca cele din ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005; TRAXLER şi colab. 2004, pentru studiile de mortalitate din cauza coliziunilor), precum şi noi tehnici de măsurare a impactelor fermelor de vânt, de exemplu cum se monitorizează rata coliziunilor liliecilor sau efectele pe termen lung prin posibilele reduceri ale nevoilor biologice ale animalelor din cauza pierderii habitatelor de hrănire.

• Tehica utilizată de ARNETT (2005) (pentru a furniza o comparaţie paneuropeană);

• Construirea unui model statistic robust pentru mortalitatea din coliziune, care poate fi aplicat universal, pentru asigurarea comparabilităţii.

• Stabilirea metodelor adecvate de inventariere, pentru activitatea liliecilor la diferite altitudini.

• Aparate foto cu imagini termice;

• Radar;

• Detector/microfon multidirecţional;

• Sisteme de înregistrare a activităţii liliecilor;

• La nivelul solului şi la altitudine mare.

• Dezvoltarea şi testarea metodelor de investigare a activităţii liliecilor şi ratei de coliziune la fermele de vânt de pe coastă.

• Radar;

• Curse cu barca;

• Cutie de înregistrare automată a liliecilor.

• Dezvoltarea şi testarea metodelor de investigare a migraţiei liliecilor pe uscat şi pe mare.

• Radio-emiţătoare;

• Radar;

• Inelări4;

• Probarea detectorului de lilieci la scară largă, în mod repetat şi sincronizat.

4Vezi şi Rezoluţia EUROBATS Nr. 4.6 şi 5.5: Indrumări pentru Obţinerea Permisului de Colectare şi Studiere a Liliecilor Sălbatici Colectaţi.

22


• Dezvoltarea şi testarea modelelor de metode pentru realizarea hărţilor relevante de răspândire geografică şi ecologică a speciilor. Acestea evidenţiază cele mai importante habitate de hrănire pe o largă arie geografică şi acţionenază într-o manieră gradată (de la cele mai importante, la cele mai puţin importante) (ex., JABERG & GUISAN 2001).

• Modelele GIS şi de habitate durabile (ex., Analiza Factorului Nişă Ecologică).

5.2 Mortalitatea şi potenţialele efectele asupra populaţiilor de lilieci

Următoarele informaţii sunt necesare asupra:

− Dacă mortalitatea liliecilor apare în toate siturile sau dacă sunt diferenţe între situri;

− Care facctori din ecologia şi etologia liliecilor, precum şi care factori din caracteristicile fermelor de vânt şi ale turbinelor individuale de vânt afectează mortalitatea liliecilor;

− Dacă este posibilă utilizarea informaţiilor asupra caracteristicilor peisajului, pentru a evita sau diminua problemele;

− Dacă mortalitatea afectează liliecii la nivel de populaţie.


• Potenţialele impacte la nivelul populaţiei a moratlităţii liliecilor prin coliziune (care este complet necunoscută)5.

• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; GRÜNKORN şi colab. 2005);

• Studii genetice;

• Studii populaţionale;

• Modele populaţionale.

• O prioritate aparte se va asigura investigării ratei coliziunii liliecilor pe an şi pentru diferite specii de lilieci, cu privire la fermele de vânt din diferite localităţi.

• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005).

• În care perioadă din an apar coliziunile liliecilor? Câteva studii din S.U.A. arată o concentrare a coliziunilor spre sfârşitul verii/începutul toamnei. Datele din Europa par să confirme aceasta, dar unele studii recente le-au concentrat la sfârşitul verii şi

• Studii sistematice, pe întreaga perioadă, privind mortalitatea prin coliziune (metode după ARNETT 2005; GRÜNKORN şi colab. 2005).

5 Mortalitatea prin coliziunea liliecilor cu fermele de vânt, cât şi mortalitatea liliecilor prin coliziune cu traficul sau cu privire la cauzele reducerii reproducerii din pricina perturbării adăposturilor etc. sau rezultate din alte tipuri de dezvoltare nu sunt încă evaluate ca efecte la nivelul populaţiei. → Acest tip de cercetări va trebui abordat într-un sens mai larg.

23


începutul toamnei, astfel că datele statistice despre distribuţia sezonieră din diferite localităţi încă nu sunt disponibile.

• Este o totală lipsă de date cantitative asupra efectelor cumulate ale fermelor de vânt de pe mare şi pe ţărm, asupra migraţiei liliecilor.

O fermă de vânt în delta Rhonului (Camargue, sudul Franţei). În anul 2005 s-au construit 21 mori de vânt pe un rambleu/dig. În anul 2006 au fost găsiţi 12 lilieci morţi, între ei fiind şi liliaicul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii). Permisul de construire a fost obţinut pe vremea când nu era necesar un studiu al liliecilor pentru evaluarea unui impact, deşi această zonă umedă (sit Ramsar) este un important punct pentru iernarea păsărilor şi pentru migraţia şi hrănirea liliecilor. © E. Cosson

5.3 Migraţia

Sunt necesare următoarele informaţii:

− Unde şi când au loc migraţii sezoniere;

− Dacă există şi sunt identificabile căi de zbor/zone de migraţie;

− Dacă da, care este relaţia lor cu peisajul la o scară mai mare sau mai mică de peisaje;

− Dacă este posibilă utilizarea informaţiei asupra activităţii de vârf a activităţii şi zborurilor de migraţie în peisaj, pentru a evita problemele.


• Identificarea rutelor de migraţie, coridoarele de zbor şi locurile de popas. Există câteva studii asupra migraţiei liliecilor în diferite locuri izolate din Europa, dar încă nu există o hartă continuă cu rutele de migraţie sau cu locurile de popas. De asemenea, unele studii şi observaţii nesistematice arată că liliecii traversează mările deschise, ca Mările Nordului şi Baltică (AHLÉN 1997; AHLÉN şi colab. 2002, 2007; RUSS şi colab. 2001, 2003; WALTER şi colab. 2004; HÜPPOP – comunicări personale), dar încă

• Proiecte de inelări de-a lungul căilor de migraţii;

• Colectări cu plase de-a lungul căilor de migraţii;

• Studii genetice internaţionale (vezi PETIT & MAYER 2000);


• Studii cu ajutorul radarului;

• Studi cu ajutorul detectorului în puncte alese de migraţie.

24


nu există informaţii specifice asupra căilor exacte de migraţii peste mări.

• Căile de migraţii sunt determinate sau ghidate de structurile peisajului (văi ale râurilor, linii de coastă, văi între creste montane etc.)?

• Este necesară probarea oricărei informaţii anecdotice şi de înţeles că zonele de poposire sunt importante, de exemplu pădurile sunt importante primăvara şi toamna pentru N. noctula şi P. nathusii.

• - Nu se cunoaşte în ce condiţii climatice are loc migraţia în zonele de coastă, pe continent şi pe mare. În general, vântul (şi vizibilitatea) schimbă obiceiurile şi rutele. Există doar puţine exemple cu privire la diferite condiţii de vreme, în care pot migra liliecii. ARNETT (2005) şi BEHR & VON HELVERSEN (2005) au descris principala activitate pe vânt cu viteza mai mică de 6 m/sec. După morfologia speciilor Nyctalus şi Miniopterus este posibil ca speciile lor să migreze şi la viteze mai mari ale vântului. Asupra migraţiei liliecilor sunt necesare mai multe date, cum ar fi informaţiile privind siturile specifice ale rutelor de migraţii şi numărul de lilieci care le utilizează; altitudinile de zbor specifice fiecărei specii; cum influenţează condiţiile climatice perioada, ruta şi direcţia de deplasare; cât de des se opresc liliecii pentru a se odihni sau a se hrăni.

• Studii cu detectorul de lilieci pe sol, în turnuri, turbine de vânt, baloane etc.;

• Studii cu ajutorul aparatelor foto cu imagini termice;

• Studii fiziologice şi etologice.

• Studierea orientării liliecilor migratori. • Studii fiziologice.

• Există activităţi ale liliecilor pe mare şi la ce distanţă? Care specii sunt active pe mare şi dacă sunt active numai pe durata migraţiei? Migraţia presupune şi hrănire? Iar dacă da, este aceasta legată de deplasările pe continent?

• Studii cu ajutorul detectorului de lilieci, din turnul farului, transecte cu barca (sisteme manuale şi automate de înregistrare a liliecilor);

• Imagini termice;

• Radar.

5.4. Coliziunea


− De ce se lovesc liliecii de turbinele de vânt;

− Daca este imposibil/prea greu pentru lilieci să obsberve turbina de vânt şi să înţeleagă riscul;

25


− Daca ei pot fi atraşi de turbinele de vânt;

− Dacă se pot aplica tehnici care să avertizeze liliecii.

Exemplare ale diferitelor specii de lilieci migratori şi locali, găsite în Europa, ca pierderi sub turbinele de vânt. Liliecii de amurg (Nyctalus noctula) sunt cei mai afectaţi de turbinele de vânt din Germania (aici parcul de vânt Pushwitz în Saxonia, Germania). © M. Lein

Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) tăiat în două, de la cap la crupă, de o elice (Zonele umede Camargue, 2006). © E. Cosson


• De ce se lovesc liliecii de turbine? ARNETT (2005) descrie obiceiul câtorva lilieci de evitare când se află în faţa elicelor, în timp ce altele n-au manifestat nicio tendinţă de evitare. Cum percep lileicii cu sistemul lor de ecolocaţie, elicele rotative? Această cunoaştere poate fi folositoare pentru găsirea modalităţilor de a face elicele mai observabile de către lilieci.

• Studii etologice cu ajutorul detectoarelor şi a apartelor foto cu imagini termice;

• Experimente de laborator;

• Experimente de ecolocaţie;

• Studii de fiziologie şi etologice.

• Studiile recenete din Germania (ex., BEHR & VON HELVERSEN 2005) arată că nu numai liliecii migratori, ci şi cei care se află în zborurile de hrănire, din populaţiile locale intră în coliziune cu turbinele. Liliecii migratori se pot şi ei hrăni în timpul migraţiei (ex., ARNETT 2005; AHLÉN şi colab. 2007). Sunt prea puţine informaţii genetice asupra liliecilor migratori şi a celor locali, pentru a le compara cu informaţiile despre fatalităţile liliecilor.

• Studii genetice;

• Imagini cu aparate foto termice;


• Studierea insectelor la turbina de vânt.

26


5.5 Perturbarea, efectul barierei


− Răspunsurile etologice ale liliecilor locali în zborurile de hrănire;

− Dacă liliecii evită turbinele de vânt ori se obişnuiesc după un timp;

− Dacă obişnuirea presupune coliziuni ale liliecilor.


• Nu se cunoaşte cum răspund liliecii în zborurile de hrănire, la turbinele de vânt. Adăugând la experienţa câştigată prin studiile de coliziune ştim că liliacul cu aripi late evită zborurile pentru hrănire în vecinătatea turbinelor de vânt (BACH 2002). Trebuie să ştim mai mult despre pierderea habitatelor de hrănire şi efectul asupra populaţiilor speciilor din genurile Nyctalus, Vespertilio sau Miniopterus, care zboară la înălţime.


• Studii cu ajutorul detectoarelor;

• Studii de folosire a habitatelor;

• Studii de impact BACI (impacte înainte şi după construcţie).

• Sunt necesare studii generale asupra răspunsurilor etologice ale diferitelor specii, bazate pe caracteristicile ciclului lor de viaţă, a dinamicii populaţiilor, ecologiei şi abundenţei ca răspuns la fazele de construcţie, operaţionale şi de eliminare a fermelor de vânt. Aceasta va stabili sensibilitatea specifică la câteva tipuri de mari ferme de vânt, în absenţa identificării influenţei luminei turbinelor asupra etologiei liliecilor.

• Influenţa disponibilităţii habitatului dizlocat. • Radio-emiţătoare;

• Studii cu detectoare de lilieci.

• Trebuie acordată atenţie efectului înălţimii turnului asupra activităţii de hrănire.

• Nivelul impactelor potenţiale asupra liliecilor, cauzate de perturbare, bariere pentru mişcări, mortalitatea de la coliziuni şi pierderea sau deteriorarea habitatului.

• Utilizarea habitatului;

• Studii populaţionale;


• Studii cu ajutorul detectoarelor de lilieci.

• Efectul barierei asupra liliecilor migratori şi locali este relativ necunoscut.


• Studii cu ajutorul detectoarelor de lilieci;

• Studierea răspunsului etologic;

• Studii populaţionale.

• Studii pe termen lung se cer pentru determinarea efectelor turbinelor de vânt,

• Inelări;

27


tot pe termen lung. Astfel de efecte pot include de exemplu, obişnuirea liliecilor cu fermele de vânt, care în timp, poate diminua impactul. Un astfel de fenomen nu este de aşteptat pentru speciile de lilieci migratori, ci pentru cei locali. Impactele semnificative asupra populaţiilor de lilieci devin aparente numai pe termen lung.

• Studii populaţionale.

5.6. Diminuarea şi/sau evitarea


− Posibilitatea avertizării liliecilor;

− Tehnici care s-ar putea utiliza pentru avetizare;

− Posibilitatea evitării sau diminuării problemelor.


• Dezvoltarea metodelor şi instrumentelor care pot înregistra automat vânătoarea intensă sau numărul mare de lilieci care trec prin faţa senzorilor de căldură sau a radarelor şi pe baza cărora se pot închide temporar turbinele de vânt în timpul migraţiei sau pe vreme de furtună.

• Studierea sistematică a mortalităţii de la coliziune pe întregul anotimp (metode după ARNETT 2005; BRINKMANN şi colab. 2006; NIERMANN şi colab. 2007);

• Sisteme de înregistare automată a liliecilor, la altitudine mare;

• Aparate foto cu imagini termice.

• - Există vreo posibilitate de a feri liliecii de turbinele de vânt? Pentru a determina factorii posibili de a feri sau de a atrage liliecii vor trebui investigate diferite feluri de zgomote/sunete/semnale radar şi/sau semnale luminoase. Primele studii au arătat că unii lilieci reacţionează negativ la semnalele radar puternice (NICHOLLS & RACEY 2007), dar încă lipsesc informaţiile mai detaliate asupra cerinţelor tehnice.

• Studierea zgomotelor emise (infra-, normale-, ultrasunete);

• Studii asupra radarului.

• - Se presupune că în unele părţi din Germania şi Suedia, liliecii se adăpostesc şi în nacele. Nacelele ar trebui închise, pentru a preveni intrarea liliecilor înăuntru. Este necesară această măsură pentru a reduce riscul lovirii lor de către mecanismele de roţi din interior.

• Experimente de laborator;

• Observaţii în câmp.

28


6 Concluzii şi viitoare lucrări Această lucrare prezintă îndrumări generale pentru procesul de planificare şi evaluarea impactului turbinelor de vânt asupra liliecilor. În plus, menţionează cercetările prioritare, relevante. Ele nu sunt complete şi necesită dezvoltări viitoare, mai ales în contextul european. Impactul curent al turbinelor de vânt trebuie investigat mai departe, pentru a găsi soluţiile de minimizare a impactelor dezvoltării viitoare a fermelor de vânt.

7 Bibliografie/de citit în viitor Literatura luată în studiu, pentru aceste îndrumări

AHLÉN, I. (1997): Migratory behaviour of bats at south Swedish coasts. Zeitschrift für Säugetierkunde 62:375-380.

AHLÉN, I. (2002): Fladdermöss och fåglar dödade av vindkraftverk. Fauna och Flora 97:3:14-22.

AHLÉN, I. (2003): Wind turbines and bats – a pilot study. Final report to the Swedish National Energy Administration 11 December 2003: Dnr 5210P-2002-00473. P-nr P20272-1.

AHLÉN, I., BACH, L. & BURKHARDT, P. (2002): Bat migration in southern Sweden. Poster at IXth European Bat Research Symposium, Le Havre, France 2002.

AHLÉN, I., L. BACH, H.J. BAAGØE, & J. PETTERSSON (2007): Bats and offshore wind turbines studied in southern Scandinavia - Report (Nr. 5571) to the Swedish Environmental Protection Agency: 37 pp.

ALCALDE, J.T. (2003) : Impacto de los parques eólicos sobre las poblaciónes de murciélagos. Barbastella 2: 3-6.

ARNETT, E.B. [technical editor] (2005): Relationships between Bats and Wind Turbines in Pennsylvania and West Virginia: an Assessment of Fatality Search Protocols, Pattern of Fatality, and Behavioral Interactions with Wind Turbines. A final report submitted to the Bats and Wind Energy Cooperative. Bat Conservation International. Austin, Texas, USA. 187 pp.

BACH, L., R. BRINKMANN, H. LIMPENS, U. RAHMEL, M. REICHENBACH & A. ROSCHEN (1999): Bewertung und planerische Umsetzung von Fledermausdaten im Rahmen der Windkraftplanung. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz 4: 162-170.

BACH, L. (2002): Auswirkungen von Windenergieanlagen auf das Verhalten und die Raumnutzungen von Fledermäusen am Beispiel des Windparks „Hohe Geest“, Midlum - Endbericht. Unpubl. report for Institut für angewandte Biologie, Freiburg/Niederelbe: 46 pp.

BACH, L. & U. RAHMEL (2004): Überblick zu Auswirkungen von Windkraftanlagen auf Fledermäuse - eine Konfliktabschätzung. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 245-252.

BEHR, O., D. EDER, U. MARCKMANN, H. METTE-CHRIST, N. REISINGER, V. RUNKEL & O. VON HELVERSEN (2007): Akustisches Monitoring im Rotorbereich von Windenergieanlagen und methodische Probleme beim Nachweis von Fledermaus-Schlagopfern – Ergebnisse aus Untersuchungen im mittleren und südlichen Schwarzwald. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 115-127.

BEHR, O., D. GLAUBITZ, U. MARCKMANN, H. METTE-CHRIST, K. MOCH, N. REISINGER & V. RUNKEL (2006): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark „Ittenschwander Horn“ bei Fröhnd im Schwarzwald im Jahr 2005. Erlangen, Unpubl. report on behalf of Windpark Fröhnd GmbH & Co KG.

BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2005): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch einen Windkraftstandort – Endbericht zu den Untersuchungen im Windpark „Kempfenbühl/Schlossbühl“ bei Lahr im Schwarzwald 2004 und 2005. Unpubl. report on behalf of Regiowind.

29


BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2005): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark "Roßkopf" (Freiburg i. Br.). Unpubl. report for 2004: 37 pp + maps.

BEHR, O. & O. VON HELVERSEN (2006): Gutachten zur Beeinträchtigung im freien Luftraum jagender und ziehender Fledermäuse durch bestehende Windkraftanlagen – Wirkungskontrolle zum Windpark „Roßkopf“ (Freiburg i. Br.) im Jahre 2005. Unpubl. report for 2005 on behalf of Regiowind GmbH & Co. KG Freiburg: 32 pp + maps.

BENZAL, J. & E. MORENO (2001): Interacciónes de los murciélagos y los aerogeneradores en parques eólicos de la comunidad foral de Navarra. V Jornadas de la Sociedad Espanola de Conservacion y Estudio de Mamiferos. (summary)

BRINKMANN, R., H. SCHAUER-WEISSHAHN & F. BONTADINA (2006): Untersuchungen zu möglichen betriebsbedingten Auswirkungen von Windkraftanlagen auf Fledermäuse im Regierungs-bezirk Freiburg. Report for Regierungspräsidium Freiburg by request of Naturschutzfonds Baden-Württemberg: 66 pp. http://www.rp-freiburg.de/servlet/PB/show/1158478/rpf-windkraft-fledermaeuse.pdf

COSSON, M. (2004): Suivi évaluation de l'impact du parc éolien de Bouin. 2003: Comparaison état initial et fonctionnement des éoliennes – Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire et Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Nantes – La Roche-sur-Yon (France), 91 pp.

COSSON, M. & P. DULAC (2005): Suivi évaluation de l'impact du parc éolien de Bouin. 2004: Comparaison état initial et fonctionnement des éoliennes – Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire et Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Nantes – La Roche-sur-Yon (France), 102 pp.

COSSON, M. & P. DULAC (2006): Suivi évaluation du parc éolien de Bouin (Vendée) sur les oiseaux et les chauves-souris. Année 2005. Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée, Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie Pays de la Loire, Région Pays de la Loire, Nantes – La Roche-sur-Yon, 93 pp.

DULAC, P. (2007): Evaluation de l'impact du parc éolien de Bouin (Vendée) sur l'avifaune et les chauves-souris. Résultats du suivi 2006 et bilan de 5 années de suivi. Unpubl. report on behalf of Ligue pour la Protection des Oiseaux délégation Vendée / ADEME Pays de la Loire / Conseil Régional des Pays de la Loire, La Roche-sur-Yon – Nantes, 111 pp.

DÜRR, T. (2001): Fledermäuse als Opfer von Windkraftanlagen. Naturschutz und Landschafts-pflege in Brandenburg 10: 182.

DÜRR, T. & L. BACH (2004): Fledermäuse als Schlagopfer von Windenergieanlagen - Stand der Erfahrungen mit Einblick in die bundesweite Fundkartei. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 253-264.

DÜRR, T. (2007): Die bundesweite Kartei zur Dokumentation von Fledermausverlusten an Windenergieanlagen – ein Rückblick auf 5 Jahre Datenerfassung. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 108-114.

ENDL, P., U. ENGELHART, K. SEICHE, S. TEUFERT & H. TRAPP (2005): Untersuchungen zum Verhalten von Fledermäusen und Vögeln an ausgewählten Windkraftanlagen im Landkreis Bautzen, Kamenz, Löbau-Zittau, Niederschlesischer Oberlausitzkreis, Stadt Görlitz Freistaat Sachsen. Unpubl. report for Staatliches Umweltfachamt Bautzen: 135 pp.

GÖTTSCHE, M. & H. GÖBEL (2007): Teichfledermaus (Myotis dasycneme) als Kollisionsopfer an einer Windenergieanlage. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 277-281.

GRÜNKORN, T., A. DIEDERICHS, B. STAHL, D. DÖRTE & G. NEHLS (2005): Entwicklung einer Methode zur Abschätzung des Kollisionsrisikos von Vögeln an Windenergieanlagen. Unpubl. report for Landesamtes für Natur und Umwelt Schleswig-Holstein: 92 pp.

30

http://www.rp-freiburg.de/servlet/PB/show/1158478/rpf-windkraft-fledermaeuse.pdf


GRUNWALD, T. & F. SCHÄFER (2007): Aktivität von Fledermäusen im Rotorbereich von Windenergieanlagen an bestehenden WEA in Südwestdeutschland. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 182-198.

HAASE, A. & A. ROSE (2005): Auswirkungen der Windenergieanlagen auf Fledermäuse am Stöckerberg im Landkreis Nordhausen. - Projektarbeit im Rahmen des Thüringer Jahres: 30 pp.

HAENSEL, J. (2007): Aktionshöhen verschiedener Fledermausarten nach Gebäudeeinflügen in Berlin und nach anderen Informationen mit Schlussfolgerungen für den Fledermausschutz. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 141-151.

HAENSEL, J. (2007): Zur Fledermausfauna auf der Vorhabensfläche des geplanten Windparks Kablow bei Berlin. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 253-276.

HUTTERER, R., T. IVANOVA, C. MEYER-CORDS & L. RODRIGUES (2005): Bat Migrations in Europe: A Review of Banding Data and Literature. Naturschutz und Biologische Vielfalt 28.

HÖTKER, H., K.-M. THOMSEN & H. KÖSTER (2004): Auswirkungen regenerativer Energiegewinnung auf die biologische Vielfalt am Beispiel der Vögel und der Fledermäuse – Fakten, Wissenslücken, Anforderungen an die Forschung , ornithologische Kriterien zum Ausbau der regenerativen Energiegewinnungsformen. Ed.: NABU and Federal Agency for Nature Protecion in Germany. Bergenhusen, 80 pp. http://bergenhusen.nabu.de/bericht/VoegelRegEnergien.pdf

HÖTKER, H. (2006): Auswirkungen des Repowering von Windkraftanlagen auf Vögel und Fledermäuse. Ed: Michel-Otto-Institut im NABU, Bergenhusen. 40 pp. http://bergenhusen.nabu.de/download/Windkraft_LANU_Endbericht1.pdf

JABERG, C. & A. GUISAN (2001): Modelling the distribution of bats in relation to landscape structure in a temperate mountain environment. Journal of Applied Ecology 38, 1169-1181.

JOHNSON, G.D., W.P. ERICKSON, M.D. STRICKLAND, M.F. SHEPHERD & D.A. SHEPHERD (2000): Avian monitoring studies at the Buffalo Ridge, Minnesota Wind Resource Area: Results of a 4-year study. Unpublished report for the Northern States Power Company, Minnesota: 262 pp.

JOHNSON, G.D., W.P. ERICKSON, M.D. STRICKLAND, M.F. SHEPHERD & D.A. SHEPHERD (2003): Mortality of bats at a large-scale wind power development at Buffalo Ridge, Minnesota. Am. Midl. Nat.150: 332-342.

JOHNSON, G.D. & M.D. STRICKLAND (2004): An assessment of potential collision mortality of migrating Indiana bats (Myotis sodalis) and Virginia big-eared bats (Corynorhinus townsendii virginianus) traversing between caves. Technical report prepared for NedPower Mount Storm by WEST, Inc.

KUSENBACH, J. (2004): Abschlussbericht zum Werkvertrag “Erfassung von Fledermaus- und Vogeltotfunden unter Windenergieanlagen an ausgewählten Standorten in Thüringen”.

LATORRE, F.J.S. & E.P. ZUECO (1998): Informe Final “Estudio de seguimiento de la incidencia del Parque Eólico Borja 1 sobre la avifauna.” Unpubl. report .

LEHMANN, B. & C. ENGELMANN (2007): Nachweis einer Alpenfledermaus (Hypsugo savii) als Schlagopfer in einem Windpark in Sachsen-Anhalt. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 128-130.

LEKUONA J. (2001): Uso del espacio por la avifauna y control de la mortalidad de aves y murciélagos en los parques eólicos de Navarra durante un ciclo anual. Dirección General de Medio Ambiente Departamento de Medio Ambiente, Ordenación del Territorio y Vivienda. Gobierno de Navarra.

MARTINEZ-RICA, J.P. & J. SERRA-COBO (1999): Aproximación al impacto potencial sobre las poblaciones de quirópteros derivado de la construcción del proyectado “Parque Eólico de Boquerón” en la muela de Borja (Borja). Anexo al “Estudio de la incidencia ambiental de los Parques Eolicos solicitados por CEASA en la plana de Borja y denominados: Boirja I, Borja II, Arbolitas y Boqueron”. Garona Estudios Territoriales.

31


NICHOLLS, B. & P.A. RACEY (2007): Bats Avoid Radar Installations: Could Electromagnetic Fields Deter Bats from Colliding with Wind Turbines?. PLoS ONE 2(3): e297. doi:10.1371/journal.pone.0000297

NIERMANN, I., O. BEHR & R. BRINKMANN (2007): Methodische Hinweise und Empfehlungen zur Bestimmung von Fledermaus-Schlagopferzahlen an Windenergiestandorten. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 152-162.

PELAYO, J. & E. SANPIETRO (1998): Estudio de seguimiento de la incidencia del Parque Eolico Borja-1 sobre la avifauna. SEO/BIRDLIFE, Madrid.

PETERSONS, G. (1990): Die Rauhhautfledermaus, Pipistrellus nathusii (Keyserling u. Blasius, 1839), in Lettland: Vorkommen, Phänologie und Migration. Nyctalus 3: 81-98.

PETIT, E. & F. MAYER (2000): A population genetic analysis of migration: the case of the noctule bat (Nyctalus noctula). Molecular Ecology 9: 683-690.

PETRI, I & A. MUNILLA (2002) : Gurelur calcula que miles de aves caen en parques eólicos navarros. Quercus, 197: 50-51.

PHILLIPS, J.F. (1994): The effect of a wind farm on the upland breeding bird communities of Bryen Tili, Mid-Wales: 1993-1994. RSPB, The Welsh Office, Bryn Aderyn, The Bank, Newtown, Powys.

RAHMEL, U., L. BACH, R. BRINKMANN, C. DENSE, H. LIMPENS, G. MÄSCHER, M. REICHENBACH & A. ROSCHEN (1999): Windkraftplanung und Fledermäuse. Konfliktfelder und Hinweise zur Erfassungsmethodik. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz, Band 4: 155-161.

RAHMEL, U., BACH, L., BRINKMANN, R., LIMPENS, H. & A. ROSCHEN (2004): Windenergieanlagen und Fledermäuse – Hinweise zur Erfassungsmethodik und zu planerischen Aspekten. Bremer Beiträge für Naturkunde und Naturschutz Band 7: 265-271.

REICHENBACH, M. (2002): Auswirkungen von Windenergieanlagen auf Vögel – Ausmaß und planerische Bewältigung. Dissertation at the TU Berlin: 207 pp.

RUSS, J.M., A.M. HUTSON, W.I. MONTGOMERY, P.A. RACEY & J.R. SPEAKMAN (2001): The status of Nathusius’ pipistrelle (Pipistrellus nathusii Keyserling and Blasius 1839) in the British Isles. J. Zool. Lond 254:91-100.

RUSS, J.M., M. BRIFFA & W.I. MONTGOMERY (2003): Seasonal patterns in activity and habitat use by bats (Pipistrellus spp. and Nyctalus leisleri) in Northern Ireland, determined using a driven transect. J. Zool. Lond. 259: 289-299.

SATTLER, T. & F. BONTADINA (2006): L’évaluation écologique de deux secteurs d’installations éoliens en France sur la base de la diversité et l’activité des chauves-souris. Unpubl. report : 41 pp.

SCHRÖDER, T. (1997): Ultraschallemissionen von Windenergieanlagen. Eine Untersuchung verschiedener Windenergieanlagen in Niedersachsen und Schleswig-Holstein. Unpubl. report of I.f.O.N.N. on behalf of NABU e.V. LV Niedersachsen: 1-15.

SEICHE, K., P. ENDL & M. LEIN (2007): Fledermäuse und Windenergieanlagen in Sachsen – Ergebnisse einer landesweiten Studie. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 170-181.

TRAPP, H., D. FABIAN, F. FÖRSTER & O. ZINKE (2002): Fledermausverluste in einem Windpark der Oberlausitz. Naturschutzarbeit in Sachsen 44: 53-56.

TRAXLER, A., S. WEGLEITNER & H. JAKLITSCH (2004): Vogelschlag, Meideverhalten & Habitatnutzung an bestehenden Windkraftanlagen Prellenkirchen – Obersdorf – Steinberg/Prinzendorf. Unpubl. report for WWS Ökoenergie, EVN Naturkraft, WEB Windenergie, IG Windkraft und Amt der Niederösterreichischen Landesregierung: 107 pp.

WALTER, G. H. MATTHES & M. JOOST (2004): Fledermausnachweise bei Offshore-Untersuchungen im Bereich von Nord- und Ostsee. Natur- und Umweltschutz (Zeitschrift Mellumrat) 3(2): 8-12.

32


WINKELMANN, J.E. (1989): Vogels e het windpark nabij Urk (NOP): aanvarings slachtoffersen verstoring van pleisterende eenden, ganzen en zwanen. RIN-rapport 89/15: 169 pp.

ZAGMAJSTER, M., T. JANCAR & J. MLAKAR (2007): First records of dead bats (Chiroptera) from wind farms in Croatia. Nyctalus (N.F.) 12 (2/3): 234-237.

Additional literature published in early 2008: The following references were published only after finalising the text of these guidelines; therefore their contents could not be taken into account at this stage. However, this literature should be cited here to keep the list of references / for further reading as complete as possible. AHLÉN, I., L. BACH, H.J. BAAGØE, & J. PETTERSSON (2007): Bats and offshore wind turbines studies

in southern Scaninavia. Report to the Swedish Environmental Protection Agency: 37 pp.

ARNETT, E.B. (2006): A preliminary evaluation on the use of dogs to recover bat fatalities at wind energy facilities. Wildlife Society Bulletin 34(5): 1140-1145.

ARNETT, E.B., W.K. BROWN, W.P. ERICKSON, J.K. FIEDLER, B.L. HAMILTON, T.H. HENRY, A. JAIN, G.D. JOHNSON, J. KERNS, R.R. KOFORD, C.P. NICHOLSON, T.J. O´CONNELL, M.D PIORKOWSKI & R.D. TANKERSLEY (2008): Patterns of Bat Fatalities at Wind Energy Facilities in North America. Journal of Wildlife Management 72(1): 61-78.

ARNETT, E.B., M.M.P. HUSO, D.S. REYNOLDS & M. SCHIRMACHER (2007): Patterns of pre-construction bat activity at a proposed wind facility in northwest Massachusetts. Annual Report prepared for the Bats and Wind Energy Cooperative: 36 pp.

BARCLAY, R.M.R., E.F. BAERWALD & J.C. GRUVER (2007): Variation in bat and bird fatalities at wind energy facilities: assessing the effects of rotor size and tower height. Can. J. Zool. 85: 381-387.

CRYAN, P.M. & A.C. BROWN (2007): Migration of bats past a remote island offers clues toward the problem of bat fatalities at wind turbines. Biological Conservation 139: 1-11.

HORN, J.W., B.E. ARNETT & T.H. KUNZ (2008): Behavioral responses of bats to operating wind turbines. Journal of Wildlife Management 72(1): 123-132.

KUNZ, T.H., E.B. ARNETT, B.M. COOPER, W.P. ERICKSON, R.P. LARKIN, T. MABEE, M.L. MORRISON, M.D. STRICKLAND & J.M. SZEWCZAK (2007): Assessing Impacts of Wind-Energy Development on Nocturnally Active Birds and Bats: A Guidance Document. Journal of Wildlife Management 71(8): 2449–2486.

KUNZ, T.H., E.B. ARNETT, W.P. ERICKSON, A.R. HOAR, G.D. JOHNSON, R.P. LARKIN, M.D. STRICKLAND, R.W. THRESHER & M.D. TUTTLE (2007): Ecological impacts of wind energy development on bats: questions, research needs, and hypotheses. Front Ecol Environ. 5(6): 315–324.

LARKIN, R.P. (2006): Migrating bats interacting with wind turbines: what birds can tell us. Bat Research News 47(2): 23-32.

MABEE, T.J., J.H. PLISSNER & B.A. COOPER (2005): A radar and visual study of nocturnal bird and bat migration at the proposed Prattsburgh-Italy wind power project, New York, spring 2005. Final Report for ABR, Inc.—Environmental Research & Services: 37 pp.

REYNOLDS, D.S. (2006): Monitoring the potential impact of a wind development site on bats in the Northeast. Journal of Wildlife Management 70(5): 1219-1227.

SPANJER, G. R. (2006): Responses of the big brown bat, Eptesicus fuscus, to a proposed acoustic deterrent device in a lab setting. A report submitted to the Bats and Wind Energy Cooperative and the Maryland Department of Natural Resources. Bat Conservation International: February 2007: 2-12.

33


SZEWCZAK, J.M. & B.E. ARNETT (2007): Preliminary Field Test Results of an Acoustic Deterrent with the Potential to Reduce Bat Mortality from Wind Turbines. Bat Conservation International: February 2007: 13-19.

Glosar Studii BACI – Studii de Impact Înainte şi După Construcţii. Convenţia de la Berna – Convenţia asupra Conservării vieţuitoarelor sălbatice şi habitatelor naturale europene. EIA – Evaluarea Impactului Ambiental. Directiva Habitatelor UE – Directiva 92/43/EEC a Consiliului din 21 mai 1992 asupra conservării habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice. Directiva Habitatelor (împreună cu Directiva Păsărilor) formează piatra unghiulară/baza politicii de conservare a naturii Europei. Ea este structurată pe baza a două componente: reţeaua de arii protejate Natura 2000 şi sistemul strict al speciilor protejate. Nacela (sau: nacela turbinei) – Structura din vârful turnului turbinei de vânt, la care se ataşează butucul rotorului şi elicele; cuprinde generatorul electric, roţile dinţate şi controalele elctronice. Reelectrificare – Înlocuirea turbinelor de vânt din prima generaţie, cu turbine moderne, cu instalaţii multi-megawaţi.

Mulţumiri Pentru valoroasele comentarii şi contribuţii la acest document mulţumim lui Ingemar Ahlén, Laurent Biraschi, Robert Brinkmann, Colin Catto, Tony Hutson, Teodora Ivanova, Herman Limpens, Lauri Lutsar, Barry Nicholls, Ivo Niermann, Katie Parsons, Paul Racey. Christine Rumble, Linda Smith şi Dean Waters. Pentru revizia iniţială a textului îi mulţumim lui Jean Smyth.

34

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r Ta

ble

1: S

tudi

i efe

ctua

te în

Eur

opa

Stud

iul

(aut

or,

anul

, zo

na)

Perio

ada

Ti

pul t

urbi

nelo

r M

etod

ele

Rez

ulta

tele

Ti

puril

e de

hab

itat

Ahl

én (2

002,

200

3)

Sued

ia

augu

st-

sept

embr

ie

2002

Dife

rit

160

turb

ine

(Got

land

66

, Ö

land

39

, Bl

ekin

ge

4,

Skån

e 51

); 1

cont

rol/t

urbi

nă;

Aria

cer

ceta

tă 5

0 m

în

juru

l tur

bine

i.

17 li

lieci

(Eni

l 8, V

mur

1, N

noc

1, P

nat 5

, Ppi

p 1,

Ppy

g 1)

; 0,

1 lili

eci/c

ontro

l; G

otla

nd 1

2, Ö

land

2, B

leki

nge

2, S

kåne

1;

Dis

tanţ

a 3

– 25

m (m

edia

12

m) î

n ju

rul t

urbi

nei;

Jumăt

ate

din

spec

ii su

nt lo

cale

/sed

enta

re;

Ade

seor

i lili

ecii

se h

răne

sc în

apr

opie

rea

elic

elor

; In

divi

zii m

orţi

aparţin

spe

ciilo

r ob

serv

ate

că v

ânen

ază

în

apro

pier

ea e

licel

or.

Dife

rite,

de

la d

esch

ise

cu tu

fişur

i la

bază

, până

la c

ultu

ri (c

u liz

iere

).

Alc

alde

(20

03),

Nav

arre

, Sp

ania

şi

co

mun

icăr

i pe

rson

ale

1995

- 20

03

Circ

a 10

00 tu

rbin

e;

Înălţim

ea:

40

m

(mod

elul

mia

vec

hi) ş

i 60

– 8

0 m

; D

iam

teru

l el

icel

or:

20

m (m

odel

ul m

ai v

echi

) şi

34

m.

Aria

ce

rcet

ată

pe

o ra

ză

egală

cu

înălţim

ea tu

rbin

ei.

50 li

lieci

(în

prin

cipa

l Hsa

v 25

, Nno

c, N

las

2, d

ar ş

i Ppi

p,

Pku

h,

Ppy

g,

Ese

r, M

sch)

; În

pr

inci

pal

în

augu

st şi

se

ptem

brie

; P

reze

nţa

turb

inel

or

nu

mod

ifică

ut

iliza

rea

habi

tatu

lui;

Num

ărul

lilie

cilo

r ca

re z

boară

creş

te o

dată

cu

creş

tere

a te

mpe

ratu

rii şi

sc

ade

pe

măs

ură

ce

creş

te

inte

nsita

tea

vânt

ului

; Li

lieci

i fo

lose

sc î

n pr

inci

pal

locu

rile

apro

piat

e de

arb

ori.

Apr

oape

de

lizie

re

Bac

h (2

002)

, Sa

xoni

a In

ferio

ară,

Ger

man

ia

april

ie

1998

–

sept

embr

ie 2

002

Circ

a 10

00 tu

rbin

e;

Înălţim

ea 4

5 m

; D

iam

teru

l el

icel

or 3

0 m

Folo

sire

a ha

bita

tulu

i de

E

SE

R şi

P

pip;

In

vent

arie

rea

sist

emat

ică

cuaj

utor

ul

dete

ctor

ului

în

to

t pa

rcul

şi

ve

cină

tăţi;

de

7 or

i/an;

În

cepu

t cu

un

an

în

aint

e de

in

stal

area

tu

rbin

elor

şi

tre

i an

i du

pă a

ceea

.

N-a

u fo

st e

fect

e vi

zibi

le n

egat

ive

în u

tliza

rea

culo

arel

or d

e zb

or d

e Es

er ş

i Pip

; Ppi

p şi

-a s

chim

bat o

bice

iul d

e a

vâna

ap

roap

e de

turb

ine şi

s-a

obişn

uit c

u m

işca

rea

elic

elor

;

N-a

u fo

st e

fect

e vi

zibi

le a

folo

sirii

hab

itatu

lui d

e P

pip;

Num

ărul

de

Ese

r ca

re a

u pr

efer

at să

se h

răne

ască

la

lizie

rele

fără

turb

ine

a cr

escu

t de-

a lu

ngul

ani

lor;

N

umăr

ul d

e Es

er c

are

vâna

u la

dis

tanţă

mai

mar

e de

100

m

de

turb

ine

a cr

escu

t de-

a lu

ngul

ani

lor;

Con

cluz

ie: E

ser

pare

să

fi pă

răsi

t par

cul,

după

inst

alar

ea

turb

inel

or.

Cul

turi

cu m

ulte

liz

iere

, la

10

– 10

0 m

de

la

turb

ine.

Ben

zal

&

Mor

eno

(200

1),

Nav

arre

, Spa

nia

4

ferm

e de

vân

t cu

tu

rbin

e pe

12,

6 km

.

Morţi:

Ppi

p, P

kuh,

Hsa

v, E

ser,

Nno

c; P

pip,

Pku

h, H

sav,

E

ser,

Nno

c, T

ten

zboa

ră î

n ju

rul

trubi

nelo

r, deşi

num

ai

puţin

e di

n el

e vâ

nează

acol

o; L

iliec

ii fo

lose

sc în

prin

cipa

l zo

nele

din

vec

inăt

atea

arb

orilo

r.

Beh

r şi c

olab

. (20

06),

Itt

ensc

hwan

der

Hor

n(F

röhn

d), G

erm

ania

31

iulie

–

30

octo

mbr

ie 2

005

Loc

cu d

ouă

turb

ine;

Înălţim

ea

nace

lei

85

m;

Dia

mte

rul e

licei

70

m.

Mon

itoriz

area

ac

ustică;

C

ontro

l: 31

/07-

30/1

0:

la fi

ecar

e 3

zile

; Zo

na c

erce

tată

65

m;

Estim

area

ef

icie

nţei

ce

rcetăr

ii;

Expe

rimen

tul

cu

şoar

eci.

4 lili

eci m

orţi

)Ppi

p 4)

; 0,

18 li

lieci

/TV

/noa

pte

(16,

5 lil

ieci

/TV

). Păd

ure.

35

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r St

udiu

l (a

utor

, an

ul,

zona

) Pe

rioad

a

Tipu

l tur

bine

lor

Met

odel

e R

ezul

tate

le

Tipu

rile

de h

abita

t

Beh

r şi

co

lab.

(2

007)

, S

ud-V

estu

l Ger

man

iei

Aug

ust-

octo

mbr

ie 2

004,

Iu

lie-o

ctom

brie

20

05

3 si

turi

cu

2 –

4 tu

rbin

e;

Înălţim

ea to

tală

121

–

133

m;

Dia

mte

rul

elic

ei 7

0 –

77 m

.

Mon

itoriz

are

acus

tică

pe

sol şi

la

ni

velu

l na

cele

i, cu

înre

gist

rare

aut

omată

a lili

ecilo

r;

Act

ivita

te o

bişn

uită

la

3 sp

ecii:

Ppi

p, P

nat,

Nle

is l

a am

bele

înălţim

i. N

umai

la

ni

velu

l so

lulu

i: M

nat,

Mm

ysbr

a, M

myo

, Mbe

ch, M

daub

, Pls

pec;

2 –

4 de

tcto

are

de

lileic

i pe

fie

care

la

tură

, tim

p de

4 z

ile

succ

esiv

e în

fie

care

lu

nă.

Pe

vânt

cu

vite

ză m

ică

(< 5

m/s

ec)

sunt

sem

nific

ativ

ac

tivi m

au m

ulţi

liliec

i; Li

lieci

i sun

t ac

tivi p

ână

la v

iteza

max

imă

a vâ

ntul

ui d

e 6,

5 m

/sec

; Po

pulaţii

le l

ocal

e ca

şi

cele

mig

rato

are

de l

iliec

i se

co

ncen

trează

lângă

TV.

Zonă

îm

pdur

ită (

Păd

urea

N

eagră)

, pa

rţia

defrişa

tă

pe

latu

ri,

de

furtu

ni

(acu

ma

au

cres

cut

arbuşt

i).

Beh

r &

von

Hel

vers

en

(200

5), L

ahr,

Ger

man

ia

Aug

ust-

octo

mbr

ie

2004

şi

26

iu

lie-

30

cotm

brie

200

5

Sit

cu

3 tu

rbin

e:

Înălţim

ea

nace

lei

90

m;

Dia

mte

rul e

licei

77

m.

Mon

itoriz

are

acus

tică;

C

ontro

l la

fie

care

3

zile

; Zo

na

cerc

etată:

68

m.

3 lili

eci m

orţi

(Ppi

p 3)

. Pă

dure

.

Beh

r &

von

Hel

vers

en

(200

6),

Ros

skop

f,G

erm

ania

Sfîrşi

tullu

i ap

rilie

–

jumăt

atea

lu

i oc

tmbr

ie

O f

ermă

de

vânt

; 4

turb

ine;

Înă

lţim

ea 9

8 m

; Dia

mte

rul e

licei

70

m.

2005

. ap

rilie

-iuni

e, l

a fie

care

3 z

ile;

iulie

–

octo

mbr

ie la

fiec

are

4 zi

le;

estim

area

efic

ienţ

ei c

erce

tăril

or.

2005

: 31

lilie

ci m

orţi

(Ppi

p 23

, N

lei 4

, P

spec

4)

= 0.

18

liliec

i/tur

bină

/noa

pte;

apr

ilie

– ju

măt

atea

lui

iul

ie:

11

liliec

i; ju

măt

atea

lui i

ulie

– ju

măt

atea

lui o

ctom

brie

: 20

lili

eci;

După

perio

ada

de

obiş

nuire

cu

fu

ncţio

nare

a tu

rbin

elor

, num

ărul

lilie

cilo

r morţi

a scăz

ut s

emni

ficat

iv.

Păd

ure

în z

ona

cu a

rbor

i do

borâţi.

Brin

kman

n şi

co

lab.

(2

006)

, Fr

eibu

rg,

Ger

man

ia

20

04:

augu

st-

octo

mbr

ie;

2006

â5:

april

ie –

ju

măt

atea

lui m

ai

şi

jumăt

atea

lu

i iu

lie –

jum

ătat

ea

lui o

ctom

brie

Dife

rite;

20

04:

16 t

urbi

ne,

60-

98 m

înă

lţim

e, 4

4-80

m

dia

met

ru e

licei

; 20

05:

8 tu

rbin

e,

în

afar

a ce

lor i

nves

tigat

e în

200

4.

2004

: 9

– 18

co

ntro

ale

/turb

ină;

20

05:

12

cont

roal

e pr

imăv

ara/

18

cont

roal

e to

amna

; Zo

na c

erce

tată

50

m

diam

etru

în

ju

rul

turb

inei

; E

stim

area

ef

icie

nţei

ce

rcetăr

ii;

Stu

dii c

u ap

arat

e fo

to

cu ia

mgi

ni te

rmic

e.

2004

: 35

lilie

ci m

orţi

(+ 5

lilie

ci d

e la

un

sit a

uplim

enta

r, in

vest

igat

, Ppi

p 31

, Nle

i 7, V

mur

1, E

ser 1

); 20

05:

10 li

lieci

morţi

(Vm

ur 1

, P

pip

8, N

lei 1

) –

nici

un

liliac

mor

t prim

ăvar

a.

În

cea

mai

m

are

parte

pă

dure

, pa

rţial

liz

ieră

şi

păşu

ne.

Cos

son

(200

4)

şi

Cos

son

& D

ulac

(20

05,

2006

şi 2

007)

, Fra

nţa

IBA

, SP

A. Î

ntâi

s-

au

stud

iat

păsă

rile,

ap

oi

păsă

rile şi

lilie

cii.

Înălţim

ea 1

00 m

.

Ver

ific.

m

orta

lit.:

23 iu

lie –

16

dec.

20

03;

ian.

-dec

. 200

4;

ian.

-dec

. 200

5;

ian.

-dec

. 200

6;

8 tu

rbin

e N

80;

Con

trol

făcu

t la

fie

care

tur

bină

, du

pă

met

oda

lui

J.E

. Win

kelm

an.

77 li

lieci

morţi

(200

3 –

2006

) (P

nat 3

5, P

pip

15, P

spec

17

, Pku

h 2,

Ese

r 2, N

noc

6);

2003

: M =

4,7

4/să

ptăm

ână/

8 TV

(std

iat 6

luni

); 20

04: M

= 3

,1-3

,6/săp

tăm

ână/

8TV

(20,

3-23

,5/a

n/TV

);

2005

: M =

3,3

0-4,

19/săp

tăm

ână/

8TV

(21,

5-27

,2/a

n/TV

); 20

06: M

= 0

,93-

1,43

/săp

tăm

ână/

8TV

(6-9

,3/a

n/TV

) (în

par

ante

ze: e

stim

area

fata

lităţ

ilor,

cea

mai

mar

e ci

fră

fiind

de

asem

enea

lua

tă î

n co

nsid

eraţ

ie p

entru

zon

a ce

rcet

ată)

.

Pold

er d

esch

i, cu

ltiva

t pe

o

parte

şi c

u pa

turi

pent

ru

scoi

ci/s

tridi

i pe

ce

alal

tă

parte

.

36

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r St

udiu

l (a

utor

, an

ul,

zona

) Pe

rioad

a

Tipu

l tur

bine

lor

Met

odel

e R

ezul

tate

le

Tipu

rile

de h

abita

t

Dür

r (co

m. p

erso

nale

), Br

ande

nbur

g - G

erm

ania

20

01 -

2003

Ti

puri

dife

rite

2001

: 38

tu

rbin

e (6

6 co

ntro

ale)

; 20

02:

79

turb

ine

(394

co

ntro

ale)

; 20

03:

147

turb

ine

(550

co

ntro

ale)

; ±

cerc

etăr

i ne

sist

emat

ice

între

febr

uarie

şi

dec

embr

ie, d

ar m

ai a

les

în

augu

st/s

epte

mbr

ie;

Zona

cer

ceta

tă 5

0 m

în ju

rul

turb

inei

(mai

ale

s).

36 li

lieci

morţi

(0.0

4 lil

ieci

/con

trol);

În

prin

cipa

l Pna

t, P

pip,

Nno

c;

La to

aste

tipu

rile

de tu

rbin

e;

În p

rinci

pal

în p

rima

şi a

dou

a de

cadă

a l

ui

augu

st.

Dife

rite;

Ad

eseo

ri ap

ropi

ate

de

lizie

re.

Dür

r (20

07),

Ger

man

ia

1998

- 20

07

Li

sta

tutu

ror

lilie

cilo

r m

orţi

găsiţi

în

cerc

etăr

ile

sist

emat

ice şi

nes

iste

mat

ice

sub

TV în

Ger

man

ia, s

orta

tă

după

Ter

itoriu

l ger

man

.

În to

tal s

-au

găsi

t 706

lili

eci m

orţi;

C

ele

mai

afe

ctat

e sp

ecii

(în o

rdin

ea f

recv

enţe

i):

Nno

c, P

pip,

Pna

t, N

lei,

Vm

ur, E

ser,

Ppy

g;

Din

lilie

cii d

eter

min

aţi,

45%

era

u im

atur

i şi 5

5%

din

toţi

lilie

cii e

rau

mas

culi;

91

% d

in toţi

lilie

ci găs

iţi a

u fo

st d

in p

erio

ada

jum

. Iu

lie –

înce

putu

l lui

oct

ombr

ie;

Dis

cuţii

asu

pra

efic

ienţ

ei c

erce

tăril

or.

Dife

rite

tipur

i de

hab

itate

di

n G

erm

ania

.

Endl

şi

co

lab.

(2

005)

, S

axon

ia, G

erm

ania

m

artie

-noi

embr

ie

2004

16

fer

me

de v

ânt,

92

turb

ine;

Înălţim

ea 6

5 –

80 m

; D

iam

teru

l el

icei

47

– 80

m.

Inve

ntar

iere

a cu

det

ecto

rul:

5-8

x/an

(a

prilie

–

octo

mbr

ie);

Con

trolu

l co

liziu

nilo

r: 5-

8 x/

an

(apr

ilie

– oc

tom

brie

) (ri

tmul

med

iu d

e 24

zile

); Zo

na c

erce

tată

– d

iam

etru

l el

icei

în ju

rul t

urbi

nei;

Exp

erim

entu

l cu

pui;

Con

trolu

l efic

ienţ

ei c

erce

tării

pr

in s

imul

area

cu

liliec

i de

hâ

rtie!

Mor

talit

atea

m

edie

: 1,

5 lil

ieci

/turb

ină/

an

(între

: 1,

1-4,

6);

La

alte

do

uă

ferm

e de

vâ

nt:

1,34

şi

4,

56

liliec

i/tur

bină

/an;

P

pip:

ce

a m

ai

înal

tă

rată

de

co

liziu

ne

în

veci

năta

tea

pădu

rii;

Nno

c +

Pna

t: co

lozi

une

înal

tă ş

i mai

dep

arte

de

pădu

re.

Cul

turi

desc

hise

dar

cel

e m

ai

mul

te

apro

ape

de

pădu

re s

au d

e păşu

ni (0

–

150

m).

Göt

tsch

e &

G

öbel

(2

007)

, S

chle

swig

-H

olst

ein,

Ger

man

ia

2003

; iu

lie-ju

m. l

ui s

ept.

2005

; S

fârş

it ap

rilie

–

înce

putu

l lui

iuni

e 20

06

Sit

cu 4

turb

ine;

Înălţim

ea

nace

lei

60

m;

Dia

met

rul e

licei

80

m.

2003

: ce

rcetăr

i ne

sist

emat

ice

pent

ru

lilie

ci

morţi;

Iu

lie +

sep

tem

brie

200

5 şi

ap

rilie

-iuni

e 20

06:

la f

ieca

re

7 zi

le;

Augu

st 2

005:

la

fieca

re 1

4 zi

le.

22 l

iliec

i m

orţi,

găs

iţi î

n to

tal

(Pna

t 10

, P

pip

5,

nnoc

4,

Mda

s 1,

Mda

u 1,

Ppi

p/py

g 1)

; în

afa

ra

aces

tora

s-a

u m

ai găs

it 8

lilie

ic m

orţi

în 2

005

– 20

06 (P

pip

1, P

nat 4

, Mda

u 1,

Nno

c 1,

Mda

s 1)

. C

ei m

ai m

ulţi

liliec

i m

orţi

au f

ost

găsiţi

sub

TV

situ

ate

în z

onel

e ag

ricol

e, d

esch

ise.

Dife

rite:

de

schi

se

(3

turb

ine)

până

lângă

lizie

ră

(o tu

rbină)

.

37

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r St

udiu

l (a

utor

, an

ul,

zona

) Pe

rioad

a

Tipu

l tur

bine

lor

Met

odel

e R

ezul

tate

le

Tipu

rile

de h

abita

t

Grü

nkor

n şi

co

lab.

(2

005)

, S

chle

swig

-Hol

stei

n,

Ger

man

ia

Sep

t. –

jum

. nov

. 20

04

3 fe

rme

de v

ânt,

24

turb

ine;

Înălţim

ea

tota

lă

100

m;

2 tu

rbin

e în

îlţim

ea

tota

lă 1

20 m

.

Stu

dii m

etod

olog

ice;

16

co

ntro

ale

(la

fieca

re 5

zile

); Zo

na

cerc

etată:

înălţim

ea tu

rbin

elor

; E

xepr

imen

te

cupă

sări

de

dife

rite

măr

imi;

P

entru

păsăr

ile m

ici

(de

măr

imea

lili

ecilo

r) (

10 m

de

fieca

re s

it în

zon

a ce

rcet

ată)

;

Exp

erim

ente

cu

păsă

ri că

zute

;

Pen

tru păsăr

i mic

i (de

tal

ia li

lieic

lor)

(zon

a ce

rcet

ată

5 m

pe

fieca

re p

arte

); C

ontro

lul

efic

ienţ

ei

cerc

etăr

ilor

prin

aduc

erea

de

pă

sări

moa

rte,

de

dife

rite

măr

imi.

N

-au

fost

găs

iţi li

lieci

morţi.

Nev

oia

de c

erce

tare

a u

nei z

one

cu î

nălţi

mea

tot

ală

a tu

rbin

elor

; A

ria v

a fi

cerc

etată

pent

ru păsăr

i mic

i/lilie

ci în

tran

sect

e în

sus

şi î

n jo

s, c

u lţi

mea

de

10 m

;

Înve

lişul

veg

etal

subţir

e (<

10%

): ra

ta găs

irilo

r 44%

; În

veliş

veg

etal

înal

t (>3

0%):

rata

găs

irilo

r 8%

;

Înve

liş v

eget

al în

alt (

>30%

); ra

ta găs

irilo

r 10%

;

Cul

turi

agric

ole,

zo

ne

desc

hise

, cu

puţ

ini

arbo

ri şi

tufiş

uri.

Gru

nwal

d &

Sc

häfe

r (2

007)

, Ger

man

ia

iulie

-oct

ombr

ie

2005

şi

iu

lie-

octo

mbr

ie 2

006

4 si

turi

cu

5 –

11

turb

ine

fieca

re;

Înălţim

ea n

acel

ei 1

04

– 11

4 m

; D

iam

teru

l el

icei

70

– 90

m.

Mon

itoriz

area

ac

ustică

la

nive

lul

nace

lei

cu d

etec

toar

e sp

ecia

ll de

stin

ate

şi

cu

radi

o-em

iţăto

are

de s

emna

le;

Utli

zare

a ba

loan

elor

cu

hel

iu.

Spec

ii pr

ezen

te p

e so

l şi

la

înălţim

ea n

acel

ei:

Ppi

p,

Nno

c, N

leis

, Pna

t; Sp

ecii

prer

zent

e nu

mai

la

nive

lul

solu

lui:

Ppip

, P

pyg,

M

nat,

Mm

ysbr

a, M

bech

, Mm

yo;

Ppip

şi

Nle

is:

activ

itate

a de

zbor

la

înălţim

ea n

acel

ei,

core

lată

cu

bogăţia

stru

ctur

ii: a

ctiv

itate

mai

mul

tă î

n pă

duri;

P

e vâ

nt c

u vi

teză

scă

zută

(<6

m/s

ec)

sunt

act

ivi

mai

m

ulţi

lilie

ci.

Cea

mai

mar

e vi

teză

a v

ântu

lui

la c

are

liliec

ii su

nt a

ctiv

i: 8

m/s

ec )N

noc)

.

Haa

se &

Ros

e (2

004)

M

artie

-apr

ilie

şi

augu

st

–oc

tom

brie

200

4

Înălţim

ea:

60

m,

70

m, 8

9 m

; D

iam

etru

l el

icei

: 48

m

; 58,

5 m

; 58,

5 m

.

3 cont

roal

e/tu

rbină/

lună

; A

ctiv

itate

a lil

ieci

lor p

er

dete

ctor

în

zona

din

ju

rul

turb

inel

or

(cca

. 50

0-10

00

m

în

juru

l tu

rbin

elor

).

2 lili

eci m

orţi

(Nle

is 1

, Pla

urit

1);

0,06

lilie

ci/c

ontro

l; Lâ

ngă

turb

ine

nu s

-a o

bser

vat a

ctiv

itate

a sp

eciil

or N

leis

şi

Ppi

p.

Cul

turi

agric

ole,

50-

200

m

apro

ape

de

lizie

re

şi

pădu

re.

Hae

nsel

(200

7),

Bran

denb

urg,

Ger

man

ia

Iuni

e-oc

tom

brie

20

06

Sit

cu o

turb

ină,

dar

s-

au p

lant

at a

lte 1

2;

Înălţim

ea

turb

inei

prez

entă

: 85

m

; pe

ntru

tu

rbin

ele

prog

ram

ate:

149

m.

Stud

ii cu

aj

utor

ul

dete

ctor

ului

de

lil

ieci

şi

ne

sist

emat

ice

pent

ru li

lieci

i morţi.

Rez

ulta

tele

cer

cetă

rii c

u de

tect

orul

: 10

spec

ii pr

ezen

te:

(Mda

ub,

Mm

ysbr

a,

Nno

c,

Nle

is,

Ese

r, V

mur

, P

pip,

P

pyg,

Pna

t, P

lspe

c);

S-au

găs

it do

i lilie

ci m

orţi

(Ese

r 1, N

noc

1).

Pei

saj f

oarte

stru

ctur

at, c

u ră

uri,

lizie

re,

pădu

ri în

tinse

, de

stul

de

extin

se

cultu

ri ag

ricol

e.

38

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r St

udiu

l (a

utor

, an

ul,

zona

) Pe

rioad

a

Tipu

l tur

bine

lor

Met

odel

e R

ezul

tate

le

Tipu

rile

de h

abita

t

Kus

enba

ch (2

004)

, Th

urin

gen,

Ger

man

ia

25

augu

st-2

3 se

ptem

brie

200

4 D

iferit

e tip

uri

(măr

imea

cel

or m

ai

mul

te

necu

nosc

ută)

;

11

0 co

ntro

ale

(1-

3/tu

rbină)

;

94

turb

ine

(18

ferm

e de

vân

t).

Exp

erim

entu

l cu

pui.

7 lili

eci

morţi

(Pna

t 3

mas

culi/

ad.,

Vm

ur 2

mas

culi(

ad,

Nno

c 1

fem

elă/

juv.

, Chi

rop.

Spe

c. 1

); 0,

06 li

lieci

/con

trol;

6-7

lilie

ci găs

iţi p

e cu

loar

ele

pres

upus

e de

mig

raţie

; D

ista

nţa

de tu

rbin

a de

vân

t: 3

– 15

m;

Un

lilia

c cu

urm

e de

ule

i pe

corp

; E

xper

imen

tul c

u pu

i: 30

% re

cupe

raţi

după

o z

i; 15

% re

cupe

raţi

după

două

zile

.

20-1

00 m

de

la li

zieră;

U

neor

i ap

roap

e de

pă

dure

(3 x

200

m);

Cor

idoa

rele

cu

nosc

ute

de m

igraţie

a li

lieci

lor.

Lato

rre

& Z

ueco

(199

8),

Ara

gon,

Spa

nia

Un

an

1998

: 6 li

lieci

morţi

(Psp

ec 5

; Tte

n 1)

; E

stim

area

num

ărul

ui d

e lil

ieci

morţi:

274

,05/

an;

Est

imar

ea

număr

ului

de

lili

eci

morţi:

10

,15

liliec

i/tur

bină

/an.

Leku

ona

(200

1) ş

i Pe

tri

&

Mun

illa

(200

2),

Nav

arre

, Spa

nia

Mar

tie

2000

-m

artie

200

1 10

fer

me

de v

ânt;

400

turb

ine;

Înălţim

ea: 4

0 m

; D

iam

etru

l elic

ei:

40

m.

Stud

iere

a pă

săril

or!

4 pa

rcur

i: un

con

trol

pe

săptăm

ână

mar

tie 2

000-

mar

tie 2

001;

A

ria

stud

iată

50

m

în

ju

rul

turb

inei

; de

mul

te

ori,

din

cauz

a ve

getaţie

i s-

a st

udia

t pe

o

rază

m

ai m

ică.

3 lili

eci (

Chi

op. S

pec.

1, P

pip

1, H

sav

1) (2

în a

ugus

t, 1

în

mar

tie);

Rat

a di

spar

iţiei

: iu

lie –

57%

în

24 o

re ş

i 70%

în

48 o

re;

noie

mbr

ie –

67%

în 2

4 or

e şi

80%

în 4

8 or

e;

Dis

tanţ

a m

edie

(cad

avre

): 25

m;

Rat

a de

tecţ

iei:

iulie

13,

2% ş

i noi

embr

ie 1

1,6%

; E

stim

area

rat

ei m

orta

lităţ

ii în

două

ferm

e: 3

,09 şi

13,

36

liliec

i/tur

bină

; E

stim

area

num

ărul

ui d

e lil

ieci

morţi:

749

lili

eci

(util

izân

d in

dice

le lu

i Win

kelm

an).

Dife

rite.

Schr

öder

(1

997)

, S

axon

ia

Infe

rioară,

G

erm

ania

Febr

uarie

+

mar

tie 1

997

47

tu

rbin

e în

di

ferit

e fe

rme

de

vânt

, cu

di

ferit

e tip

uri d

e tu

rbin

e.

Stud

iere

a cu

aj

utor

ul

dete

ctor

ului

de

lil

ieci

(P

ette

rsso

n D

980)

a

posi

bile

lor

ultra

sune

te a

le

turb

inel

or;

Verif

icar

ea i

nter

valu

lui

de

frecv

enţă

: 14

– 10

0 kH

z;

Măs

urar

ea d

ista

nţel

or:

20

m,

50

m,

100

m

de

la

turb

ine.

12 x

nic

i o e

mis

iune

de

ultra

sune

te;

5 x

puţie

em

isiu

ni d

e ul

trasu

nete

; 13

x c

lare

em

isiu

ni d

e ul

trasu

nete

între

14

– 30

kH

z;

13 ti

puri

de tu

rbin

e cu

cla

re e

mis

ii de

ultr

asun

ete;

da

r:

Ace

laşi

tip

de tu

rbină

cu ş

i fără

emis

ii de

ultr

asun

ete.

Seic

he ş

i co

lab.

(20

07),

Sax

onia

, Ger

man

ia

Mai

– s

epte

mbr

ie

2006

26

situ

ri cu

un

tota

l de

145

turb

ine.

C

erce

tări

stan

dard

izat

e pe

ntru

lil

ieci

i m

orţi(

2-5

vizi

te la

fie

care

tur

bină

pe

săptăm

ână;

M

onito

rizar

ea

cude

tect

orul

;

Mor

talit

ate

scăz

ută

în m

ai ş

i iun

ie; 5

0% d

in li

lieci

i morţi,

în

mijl

ocul

şi s

fârş

itul l

ui iu

lie; d

e as

emen

ea, m

orta

litat

e în

altă

de

la m

ijloc

ul la

sfâ

rşitu

l lui

aug

ust;

Apar

atură

de

văzu

t no

apte

.

144

lilie

ci găs

iţi m

orţi;

în o

rdin

ea fr

ecve

nţei

: Nno

c, P

nat,

Ppi

p, V

mur

, Ese

r, P

pyg,

Mm

yo, E

nils

, Nle

is;

63%

din

lilie

icii

morţi

sunt

juve

nili;

M

orta

litat

e di

ferită

în

dife

rite

regi

uni

natu

rtale

di

n S

axon

ia.

Atâ

t în

zo

nele

de

câ

mpi

e câ

t şi

în

ce

le

mon

tane

, ha

bita

te

agric

ole

desc

hise

şi

pe

isaj

e st

ruct

urat

e –

fără

păd

uri.

39

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r St

udiu

l (a

utor

, an

ul,

zona

) Pe

rioad

a

Tipu

l tur

bine

lor

Met

odel

e R

ezul

tate

le

Tipu

rile

de h

abita

t

Trap

p şi

col

ab.

(200

2),

Obe

laus

itz -

Ger

man

ia

34

lili

eci

(Vm

ur 6

, Pp

ip 3

, Pn

at 1

0, N

noc

12,

Nle

is 1

, C

hirp

. Spe

c. 2

).

Trax

ler şi

col

ab. (

2004

), A

ustri

a In

ferio

ară

Sept

embr

ie 2

003

– Sept

embr

ie 2

004

3 fe

rme

de v

ânt:

4 tu

rbin

e cu

înălţim

ea d

e 98

m,

diam

etru

l el

icei

70

m;

2 tu

rbin

e în

alte

de

100

m,

diam

etru

l el

icei

80

m.

6 tu

rbin

e;

Un

cont

rol/z

i/tur

bină

; A

ria c

erce

tată

100

m î

n ju

rul t

urbi

nei;

Con

trolu

l ef

icie

nţei

ce

rcetăr

ii pr

in a

duc

erea

de

păsăr

i moa

rte!

14 li

lieci

morţi

(Nno

c 11

, Pna

t 2, P

laus

1);

Rat

a co

liziu

nii

(după

Win

kelm

an),

în

med

ie

5,33

lili

eci/t

urbi

nă/a

n (O

berd

orf:

0;

Pre

llenk

irche

n 8,

0;

Ste

inbe

rg 5

,33

liliec

i/tur

bină

/an)

; M

edia

col

iziu

nilo

r la

vite

za v

ântu

lui d

e 5-

6 m

/sec

.; C

ea m

ai în

altă

rată

de

coliz

iuni

în a

ugus

t; Li

lieci

vân

ând

în ju

rul e

licel

or în

miş

care

, du

pă-a

mia

za

devr

eme.

Cul

turi

agric

ole,

50

–

200

m

apro

oape

de

liz

iere

şi păd

ure.

Zagm

ajst

er

şi

cola

b.

(200

7), C

roaţ

ia

Apr

ilie

– iu

lie

2007

şi

no

iem

brie

200

7

Prim

ul

sit

cu

7 tu

rbin

e:

înălţim

ea

nace

lei

49

m,

diam

etru

l el

icei

52

m.

Al

doile

a si

t cu

14

turb

ine:

înălţim

ea

nace

lei

50

m,

diam

etru

l el

icei

48

m.

Cer

cetă

ri ne

nsis

tem

atic

e as

upra

lilie

cilo

r morţi.

7

liliec

i găs

iţi m

orţi

(Pku

h 4,

Hsa

v 3)

. În

zo

na

joasă

de

pe

insu

la

Adr

iatic

ii şi

în

re

giun

ea m

unto

asă;

P

eisa

je s

truct

urat

e.

List

a ab

revi

erilo

r: E

nils

= E

ptes

icus

nils

soni

i, lil

iacu

l nor

dic

Psp

ec =

Pip

istre

llus

spec

ies

Ese

r = E

ptes

icus

ser

otin

us, l

iliac

ul c

u ar

ipi l

ate

Pku

h =

Pip

istre

llus

kuhl

ii, li

liacu

l cu

dungă

albă

Hsa

v =

Hyp

sugo

sav

ii, li

liacu

l de

mun

te

Pla

urit

= P

leco

tus

aurit

us, l

ilacu

l ure

chea

t bru

n

Mbe

ch =

Myo

tis b

echs

tein

ii, li

liacu

l cu

urec

hi la

te

Pla

us =

Ple

cotu

s au

stria

cus,

lilia

cul u

rech

eat c

enuş

iu

Mda

s =

Myo

tis d

asyc

nem

e, li

liacu

l de

iaz

Pls

pec

= P

leco

tus

spec

ies

Mda

ub =

Myo

tis d

aube

nton

ii, li

liacu

l de

apă

Pna

t = P

ipis

trellu

s na

thus

ii, li

liacu

l cu

piel

e as

pră

Mm

ysbr

a =

Myo

tis m

ysta

cinu

s/br

andt

ii, li

liecu

l mus

tăci

os/li

liacu

l mar

e m

ustă

cios

Ppip

= P

ipis

trellu

s pi

pist

rellu

s, li

liacu

l piti

c

Mna

t = M

yotis

nat

tere

ri, li

liacu

l cu

franj

uri

Ppy

g =

Pip

istre

llus

pygm

aeus

, lilia

cul m

ic m

edite

rane

an

Msc

hr =

Min

iopt

erus

sch

reib

ersi

i, lil

iacu

l cu

arip

i lun

gi

Tten

= T

adar

ida

teni

otis

, lilia

cul c

u co

ada

liberă

Nla

s =

Nyc

talu

s la

siop

teru

s, li

liacu

l mar

e de

am

urg

Vm

ur =

Ves

perti

lio m

urin

us, l

iliac

ul b

icol

or

Nle

is =

Nyc

talu

s le

isle

ri, li

liacu

l mic

de

amur

g C

hiro

p.sp

ec. =

Spe

cie

de c

hiro

pter

Nno

c =

Nyc

talu

s no

ctul

a, li

liacu

l de

amur

g

40

EUR

OB

ATS

Ser

ia d

e P

ublic

aţii

No

3

Tu

rbin

ele

de v

ânt ş

i ocr

otire

a lili

ecilo

r

41

Tabe

lul 2

: Obi

ceiu

rile

lilie

cilo

r în

rapo

rt c

u fe

rmel

e de

vân

t Ba

zat p

e cu

noşt

inţe

le ş

i exp

erie

nţa

mem

brilo

r IW

G (G

rupu

lui d

e Lu

cru

între

Ses

iuni

) şi a

dat

elor

din

lite

ratu

ră.

Spec

ia

Vână

toar

e ap

roap

e de

st

ruct

urile

ha

bita

tulu

i

Mig

raţie

sa

u de

plasăr

i pe

dist

anţe

m

ari

Zbor

la

înălţim

e (>

40

m)

Zbor

la

mică

înălţim

e

Dis

tanţ

a m

axim

ă (m

) a

dete

cţie

i ul

tras

onic

e (D

980)

(dat

ele

din

Mic

hel

Bar

atau

d)

Dis

tanţ

a m

axim

ă (m

) a

dete

cţie

i ul

tras

onic

e (D

980)

(dat

ele

din

Loth

ar B

ach)

Pert

urbă

ri po

sibi

le

ale

ultr

asun

ete

lor

turb

inel

or

Atr

ager

ea

de

lum

ină

Adă

post

irea

în

inte

rioru

l na

cele

i

Pier

deri

cuno

scu

te a

le

habi

tate

lor

de

hrăn

ire

Ris

curil

e pi

erde

rii

habi

tate

lor

de

hrăn

ire

Col

izu

ni

cun

osc

ute

Ris

cul

coliz

iuni

i

Rhi

nolo

phus

ferr

umeq

uinu

m

X

X

10

Rhi

nolo

phus

hip

posi

dero

s X

X

5R

hino

loph

us e

urya

le

X

X5

Rhi

nolo

phus

meh

elyi

Rhi

nolo

phus

bla

sii

M

yotis

myo

tis

X

XX

3020

XX

Myo

tis b

lyth

ii

XX

X?

XM

yotis

pun

icus

?

Myo

tis d

aube

nton

ii X

X

X30

20-3

0X

XM

yotis

em

argi

natu

s X

?

XX

15M

yotis

nat

tere

ri X

X

2015

Myo

tis m

ysta

cinu

s X

X

1520

XM

yotis

bra

ndtii

X

X

X20

XX

Myo

tis a

lcat

hoe

X

X20

Myo

tis b

echs

tein

ii X

X

2515

*M

yotis

dsy

cnem

e

XX

X30

XX

Myo

tis c

apac

cini

i

X

N

ycta

lus

noct

ula

X

X10

015

0X

X?

XX

XN

ycta

lus

leis

leri

X

X60

-80

XX

?X

XX

Nyc

talu

s la

siop

teru

s

?X

100

?X

XX

Ept

esic

us n

ilsso

nii

X

50X

XX

Ept

esic

us s

erot

inus

?X

5050

XX

(X)

XX

Ves

perti

lio m

urin

us

X

X50

XX

XX

Pip

istre

llus

pipi

stre

llus

X

XX

3030

?X

XX

Pip

istre

llus

pygm

aeus

X

X

XX

?30

?X

XX

Pip

istre

llus

kuhl

ii X

X

X30

?X

XX

Pip

istre

llus

nath

usii

X

XX

X30

-40

30-4

0?

XX

XH

ypsu

go s

avii

X

XX

40-5

0?

XX

XP

leco

tus

aurit

us

X

XX

3010

*X

XP

leco

tus

aust

riacu

s X

X

X30

10*

XX

Ple

cotu

s m

acro

bula

ris

?

X

30P

leco

tus

kolo

mba

tovi

ci

B

arba

stel

la b

arba

stel

lus

X

X30

20M

inio

pter

us s

chre

iber

sii

?

X

XX

30X

XX

Tada

rida

teni

otis

X15

0-20

0X

XX

X

(*

= în

tim

pul v

ânăr

ii)


EUROBATS.MoP5. Înregistrare. Anexa9 A 5-a Sesiune a Întrunirii Părţilor Ljubljana, Slovenia, 4 – 6 septembrie 2006 Rezoluţia 5.6

Turbinele de Vânt şi Populaţiile de Lilieci Întrunirea Părţilor Convenţiei asupra Conservării Populaţiilor de Lilieci Europeni (în continuare „Convenţia”), Constatând importanţa energiei eoliene prin implementarea protocolului de la Kyoto de reducere a emisiilor de CO2 în contextul combaterii schimbărilor climatice; Reamintind Rezoluţia 2.2 a Metodologiei de Monitorizare Consistentă, care recomandă adoptarea metodelor de monitorizare a liliecilor în Europa;

Reamintind Planul Convenţiei de Conservare şi Management pentru 2003 – 2006, care recunoaşte importanţa schimbului internaţional de informaţie şi cooperare în dezvoltarea strategiilor de monitorizare pentru lilieci;

Reamintind mai departe Planul Convenţiei de Conservare şi Management pentru 2003 – 2006, Care recunoaşte conservarea habitatelor liliecilor în toate cazurile de management al teritoriului şi în Special dezvoltările prin care se afectează habitatele de hrănire sau caracteristicile adăposturilor. Constatând lucrările Comitetului de Specialişti care a produs Îndrumări pentru procesul de planificare şi de evaluare a impactelor turbinelor de vânt asupra liliecilor la nivel european; Recunoscând importanţa metodelor standardizate de a putea găsi o reducere evidentă şi/sau măsuri de evitare; Recunoscând de asemenea necesitatea implementării cercetării Îndeamnă Părţile şi Statele din zonă la:

1. Creşterea popularizării impactelor pe care turbinele de vânt le pot avea asupra

populaţiilor de lilieci;

2. Creşterea popularizării existenţei unor habitate sau situri, la nivele locale, regionale

sau naţionale, neadecvate pentru construirea turbinelor de vânt;

3. Să li se facă cunoscută responsabililor fabricilor de energie eoliană, necesitatea de a

sprijini cerctarea şi monitorizarea;

42


43

4. Recunoaşterea necesităţii de a găsi metode adecvate de evaluare a coridoarelor de

migraţie pentru lilieci;

5. Elaborarea de îndrumătoare naţionale, care să prezinte această versiune de

îndrumări generale în Anexa 1.

Solicită Comitetului de Specialişti să:

6. Asigure, în cooperare cu Secretariatul, publicarea îndrumărilor generale;

7. Să actualizeze îndrumările generale.


EUROBATS

Europa se confruntă cu nevoia de abordare a schimbării climatice şi poluării mediului, şi să găsească metode durabile pentru satisfacerea cererilor de producere a energiei electrice. Astfel s-a intensificat promovarea metodelor alternative de producere a energiei prin utilizarea forţei vântului. Pe de o parte, producerea energiei cu ajutorul vântului nu este poluantă şi aduce beneficii protecţiei mediului, dar pe de altă parte poate cauza probleme pentru unele specii de animale, cum sunt liliecii. De aceea EUROBATS a alcătuit îndrumătoare pentru evaluarea potenţialelor impacte ale turbinelor de vânt şi pentru construirea unora care să corespundă cerinţelor ecologice ale populaţiilor de lilieci. Principalul scop al acestor îndrumătoare este de a atrage atenţia utilizatorilor şi proiectanţilor asupra necesităţii de a lua în consideraţie liliecii şi adăposturile lor, rutele lor de migraţie şi habitatele de hrănire când li se cere constructorilor să facă turbine de vânt. Aceste îndrumătoare generale vor fi de asemenea de interes autorităţilor locale şi naţionale care alcătuiesc planurile de strategie durabilă pentru energie. Mai mult, sunt concepute pentru a fi utile ca o listă de probleme pentru autorităţile locale, de a se asigura că posibila prezenţă a liliecilor şi efectele asupra liliecilor sunt luate în calcul când se pune problema aplicării unor proiecte/planuri. ISBN 978-92-95058-16-3 (versiunea electronică)

44

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	buidang
View:	223 times
Download:	2 times

3 Îndrumări de luat în consideraţie pentru lilieci, în proiectele de ...

Documents