3. Didactica Limbii Romane.pdf

Didactica limbii române

1

Unitatea de înv are 1

DIDACTICA LIMBII ROMÂNE

Con inuturile unit ii de înv are 1 1Competen e specifice 11.1. Limba român în înv mântul obligatoriu 2 1.1.1. Scopul studierii limbii române în coal 2 1.1.2. Principiul concentric al pred rii-înv rii în abordarea no iunilor de

limb 2 1.1.3. Harta elementelor de construc ie a comunic rii în înv mântul

obligatoriu 4Test de autoevaluare 1 71.2. Abord ri didactice ale limbii 8 1.2.1. Activit i, metode i tehnici de predare a limbii române în coal 8 1.2.2. Mijloace de înv mânt folosite în studierea limbii române 25 1.2.3. Structurarea lec iilor de limb 32 Test de autoevaluare 2 361.3. Evaluarea achizi iilor lingvistice ale elevilor i a aplic rii acestora în

contexte noi 371.4. Repere pentru autoevaluarea lec iilor de limb român 41Lucrare de verificare pentru unitatea de înv are 1 43R spunsuri la testele de autoevaluare 44Sugestii pentru realizarea materialelor din portofoliu 44Resurse suplimentare 45

Competen e specifice Pe parcursul acestei unit i de înv are, vei putea s - i dezvol i urm toarele competen e:

• Aplicarea adecvat a metodelor specifice de abordare a no iunilor de limb• Structurarea lec iilor de limb român• Evaluarea achizi iilor lingvistice ale elevilor • Autoevaluarea lec iilor de limb• Manifestarea interesului pentru îmbun t irea propriilor strategii de realizare a

lec iilor de limb român


2

1.1. Limba român în înv mântul obligatoriu

1.1.1. Scopul studierii limbii române în coal

În Dic ionarul explicativ al limbii române termenul „limb ” are numeroase accep iuni, dintre care putem enumera: „1. Sistem de comunicare alc tuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care ace tia î i exprim gândurile, sentimentele i dorin ele; limbaj. 2. Limbajul unei comunit i umane istorice te constituite.” Prin urmare, limba poate fi definit ca un ansamblu de mijloace fonetice, lexicale i gramaticale, organizate în sisteme, servind ca instrument de comunicare între membrii unei comunit ilingvistice.

A a cum ai citit în unitatea 1 din volumul I, disciplina Limba i literatura român cuprinde în programele pentru clasele a V-a –

a VIII-a trei domenii specifice – literatur , limb , comunicare –, iar în programele pentru liceu dou domenii – literatur i limb icomunicare; dar ele trebuie studiate integrat.

Domeniului limb îi sunt circumscrise elementele de construc ie a comunic rii, studiate cu prec dere în clasele gimnaziale, cu scopul form rii competen elor de comunicare (receptare i/sau producere) a unor mesaje diverse (orale sau scrise).

Treptat, elevii fac cuno tin cu moduri diferite de exprimare a gândurilor i sentimentelor, descoper cum un singur vorbitor î iexprim diferit ideile, în func ie de destinatar.

Ei înva c orice act de vorbire este o structur complex ,ale c rei elemente componente se intercondi ioneaz i se completeaz unele pe altele, cunosc logica limbii ca mijloc de comunicare, se deprind s foloseasc limba român corect icon tient.

inta final a studiului limbii române în coal este de a forma buni utilizatori / vorbitori de limb român , folosind-o atât ca mijloc de comunicare, cât i ca modalitate de cunoa tere.

Omul, cu cât cunoa te mai multe limbi, poate comunica mai u or cu oameni apar inând unor culturi i medii lingvistice diferite, înva s fie tolerant, flexibil, „zestrea” lui lingvistic îmbog indu-l spiritual.

1.1.2. Principiul concentric al pred rii-înv rii în abordarea no iunilor de limb

Copilul înva s se exprime înc din primii ani de via , de fapt, gramatica – a a cum este ea cunoscut în limbajul uzual – se înva în procesul exprim rii, treptat, no iunile de limb devenind un instrument valoros în dezvoltarea vorbirii corecte a elevilor.

Justificat ne putem pune întrebarea – din moment ce copiii înva s se exprime corect chiar înainte de a cunoa te cele mai elementare no iuni de limb , mai este necesar studiul acestui domeniu specific? Bineîn eles c r spunsul va fi afirmativ – prin studiul limbii, al gramaticii, elevii î i fundamenteaz tiin ific


3

Stadiile dezvolt riiintelectuale iformareano iunilor de limb

exprimarea corect , normele limbii devenind modele de urmat. La baza studiului limbii, a însu irii no iunilor gramaticale, st

principiul concentric, conform c ruia elevii reiau, pe un plan superior, no iuni înv ate anterior.

Pentru a în elege mai bine principiul concentric al studiului limbii, trebuie s ne reamintim stadiile dezvolt rii intelectuale, conform teoriei psihogenetice a lui Jean Piaget:

• stadiul inteligen ei senzorio-motorii (0 – 2 ani);• stadiul preopera ional (2 – 7 ani) – caracterizat prin

gândire concret , intuitiv ; este perioada în care copiii înva s se exprime în propozi ii i fraze, se dezvoltlimbajul organizat discursiv;

• stadiul opera iilor concrete (7 – 12 ani) – no iunile au înc un caracter empiric, vorbim de dezvoltarea gândirii concrete a colarului mic, elevul este mai mult un observator, abia pe la 10 – 11 ani, elevul poate opera cu no iuni abstracte;

• stadiul opera iilor formale (12 – 18 ani) – gândirea se desprinde din ce în ce mai mult de concret, elevul operând în plan logic cu no iuni, ra ionamente, judec i;se dezvolt gândirea cauzal , elevul are capacitatea de a ra iona ipotetico-deductiv – e capabil s emit ipoteze, s g seasc solu ii, s formuleze concluzii.

Cunoscând caracteristicile diferitelor stadii ale dezvolt riiintelectuale, conceptorii de programe colare, autorii de manuale i,nu în ultimul rând, înv torii i, apoi, profesorii respect aceast„repartizare” a volumului de cuno tin e de limb , elevii însu indu- igradat no iunile de limb , îmbog indu- i treptat exprimarea corect , oral i scris . Împ r irea pe cicluri curriculare respect , de asemenea, aceast stadializare a dezvolt rii intelectuale, ciclului achizi iilor fundamentale îi corespunde a a-zisa etappregramatical , etap anterioar studiului sistematic al gramaticii; iar etapa gramatical începe în clasa a III-a, o dat cu începutul ciclului de dezvoltare. De fapt, pe prim plan trebuie s stea nu înv area regulilor gramaticale, ci utilizarea celor înv ate în comunicare, în receptarea i producerea mesajelor orale i scrise.

Astfel, în clasele a III-a – a VI-a se pun bazele form riideprinderilor i capacit ilor de a utiliza elementele de construc ie a comunic rii în analiza i interpretarea textelor literare / nonliterare (obiectivul major al ciclului de dezvoltare fiind formarea capacit ilor de baz necesare pentru continuarea studiilor), tot ceea ce vor însu i ulterior elevii fiind doar îmbog iri, nuan ri, detalieri ale unor no iuni deja cunoscute.

Achizi iile din domeniul limbii sunt foarte importante în comunicarea curent – elevii sunt obi nui i, treptat, cu transferul cuno tin elor dobândite în comunicarea cotidian .


4

1.1.3. Harta elementelor de construc ie a comunic rii în înv mântul obligatoriu

Programa colar de limba i literatura român prevede pentru elementele de construc ie a comunic rii:

„În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradi ional sau de alt natur , de ordonare, combinare i de tratare didactic a unit ilor de con inut din acest capitol ine exclusiv de op iuneaautorului de manual i a profesorului. Se recomand ca abordarea acestor aspecte s fie corelat cu studiul textului literar i nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigen absolut necesar , mai ales în cazul elementelor de lexic. Concep ia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este c , în coal , predarea-înv area va urm ri „limba în func iune”, în variantele ei oral iscris , normat i literar , iar nu „limba ca sistem abstract”. Intereseaz viziunea comunicativ-pragmatic a prezentei programe, nu intereseaz predarea în i pentru sine a unor cuno tin egramaticale, ci abordarea func ional i aplicativ a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunic ri corecte i eficiente. În acest sens, se recomand , în toate cazurile, exerci ii de tip analitic (de recunoa tere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferen iere) i de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construc ie). Se vor eviden ia aspecte inând de ortografie, de punctua ie i de ortoepie în situa iile care impun o asemenea abordare. Se sugereaz ca, în predarea problemelor noi, profesorul s se sprijine de fiecare datpe actualizarea cuno tin elor asimilate anterior de c tre elevi.” (Programa colar de limba i literatura român , aprobat prin ordin al ministrului nr. 4237 din 23.08.1999).

Iar pentru nivelul inferior al liceului se recomand :„Studiul limbii române se axeaz pe dou coordonate

principale: (a) normativ i (b) func ional , având ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba român corect, adecvat i eficient în producerea i receptarea textelor orale iscrise.

Abordarea con inuturilor propuse se va face în ordinea aleasde autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consider c au eficien didactic . Se recomand , pentru studiul limbii române, folosirea, de preferin , a textelor selectate pentru domeniul Literatur .

În func ie de cuno tin ele elevilor se vor actualiza i consolida no iunile de fonetic , vocabular, morfologie, sintax i stilisticdobândite în gimnaziu. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplica iilor practice.” (Program colar pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, Limba i literatura român ,aprobat cu Ordin al ministrului Nr. 3458 / 09.03.2004).

În tabelul urm tor, vei putea urm ri modul în care se repartizeaz con inuturile domeniului Limb i comunicare, mai concret lexicul, în clasele a V-a – a X-a, fiind o ilustrare clar a respect rii principiului concentric al pred rii-înv rii în abordarea no iunilor de limb :


5

Clasa LEXICUL a V-a Vocabularul limbii române. Dinamica vocabularului (apari ii de cuvinte noi,

dispari ii de cuvinte, modific ri de sens). Cuvântul – unitate de baz a vocabularului. Forma i con inutul. Cuvântul de baz . Cuvântul derivat. R d cina. Sufixele. Prefixele. Familia lexical (numai cuvintele formate prin derivare).Câmpurile lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice i s lbatice etc.). Sinonimele.Antonimele.Regionalismele lexicale. Arhaismele lexicale. Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic i tiin ific. Utilizarea corecta cuvântului; variantele lexicale.

a VI-a No iunea de vocabular.Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.Mijloacele interne de îmbog ire a vocabularului.Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale i sufixele augmentative.Prefixarea. Utilizarea corect a cuvintelor formate cu prefixe neologice (deexemplu: ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).Compunerea Compunerea prin sudare, al turare i abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Elemente de compunere savant (de exemplu: auto-, macro-, micro-, poli-, pseudo- etc.).Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) Adverbe provenite din adjective i din substantive; adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte p r i de vorbire. Familia lexical (derivate, compuse, cuvinte ob inute prin schimbarea valorii gramaticale).Sinonimele (actualizare).Sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice i sinonimele lexico-frazeologice (familiarizare elementar ).Antonimele (actualizare).Omonimele. Omofonele i omografele Arhaismele i regionalismele (actualizare). Exerci ii de identificare a unor tipuri de arhaisme i regionalisme. Pleonasmul.Paronimele.Câmpurile lexicale (actualizare i exerci ii).

a VII-a Vocabularul fundamental i masa vocabularului (actualizare). Sensul cuvintelor în context. Mijloacele de îmbog ire a vocabularului.(actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (pe baz aplicativ ). Rolul sufixelor în realizarea sensului cuvintelor (sufixe de agent, instrumentale etc.).Derivatele parasintetice (exerci ii). Compunerea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Împrumuturile.


6

Neologismele. Evitarea gre elilor în întrebuin area neologismelor. Pleonasmul (actualizare). Paronimele (actualizare). Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Tipuri de sinonime. Antonime. Omonime. Tipuri de omonime. Cuvintele polisemantice. Polisemia în raporturile ei cu omonimia. Unit ile frazeologice. Rolul acestora în asigurarea expresivit ii limbii. Formule i cli ee interna ionale.

a VIII-a Cuvintele mo tenite i cuvintele împrumutate. Dubletele etimologice. Caracterul latin al limbii române. Limba literar , limba popular , limba vorbit , limba scris .Mijloacele de îmbog ire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele. Sufixoidele (pe baz de aplica ii).Mijloacele externe de îmbog ire a vocabularului. Împrumuturile lexicale (vechi i noi). Neologismele (actualizare). Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei. Cuvântul i contextul. Sensul propriu (de baz i secundar) i sensul figurat (actualizare). Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare). Paronimele. Pleonasmul. Tautologia. Argoul i jargonul.

a IX-a Nivelul lexico-semantic de constituire a mesajului în comunicarea oral iscris :

- cunoa terea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) - folosirea adecvat a cuvintelor în context - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimic- utilizarea corect a derivatelor i a compuselor (prefixe, sufixe, prefixoide,

sufixoide)- schimbarea categoriei gramaticale - cunoa terea rela iilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie;

omonimie) i actualizarea lor în context Nivelul lexico-semantic al recept rii:

- interpretarea sensului cuvintelor în context- rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise i orale

a X-a Nivelul lexico-semantic de constituire a mesajului în comunicarea oral iscris :

- utilizarea corect i adecvat a sensurilor pe care le au cuvintele în context (mai ales neologismele);

- utilizarea variantelor lexicale literare; - utilizarea corect a unit ilor frazeologice; - etimologia popular , hipercorectitudinea; - sens denotativ, sensuri conotative.

Nivelul lexico-semantic al recept rii:- în elegerea sensului cuvintelor în context; - câmpurile semantice i rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise

i orale.


7

Test de autoevaluare 1

1. Enumer domeniile specifice disciplinei Limba iliteratura român , pentru clasele a V-a – a VIII-a i pentru liceu.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Explic în ce const principiul concentric al studiului limbii române.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Identific , în programele colare pentru clasele a V-a – a VIII-a, modalit ile de realizare a principiului concentric în studiul verbului.

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Completeaz urm toarele enun uri:Pe parcursul secven elor 1.1.1., 1.1.2. i 1.1.3. m-am confruntat cu urm toarele dificult i:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îmi este înc neclar: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

DISCUT CU TUTORELE ACESTE ASPECTE.


8

1.2. Abord ri didactice ale limbii

1.2.1. Activit i, metode i tehnici de predare a limbii române în coal

♦ Conversa ia este o metod frecvent folosit în studierea limbii, antrenându-i pe elevi în cercetarea faptelor de limb , în descoperirea regulilor gramaticale. Sunt folosite ambele forme cunoscute în pedagogie: conversa ia catihetic i cea euristic .

Prin conversa ia catihetic se poate verifica modul în care elevii i-au însu it anumite cuno tin e, ea contribuie la dezvoltarea memoriei elevilor. Elevii sunt pu i în situa ia de a reproduce informa ii ob inute anterior.

De exemplu: Profesorul: – Care sunt formele pronumelui personal la num rul singular? Elevul: – Eu, tu, el, ea. Profesorul: – Dar la plural? Elevul: – Noi, voi, ei, ele.

Conversa ia catihetic se poate folosi cu prec dere la începutul orei, la reactualizarea cuno tin elor, sau în momentul reten iei cuno tin elor, adic dup ce s-au însu it anumite cuno tin enoi.

Conversa ia euristic treze te mai mult interesul elevilor, datorit stimul rii gândirii acestora; este o form folosit la predarea-înv area unor noi cuno tin e i la lec iile de formare a unor priceperi i deprinderi. Elevul, aflat într-un dialog deschis cu profesorul, poate pune întreb ri, poate r spunde la întreb ri, î il mure te neclarit ile. Este foarte important s -i obi nuim pe elevi:

- s formuleze clar i precis întreb rile;- s evite întreb rile echivoce; - s nu pun alt întrebare pân nu afl r spunsul la

întrebarea pus anterior; - s - i stimuleze gândirea, sprijinindu-se, în formularea

întreb rilor, pe fapte de limb .Vistian Goia, în Ipostazele înv rii – Limba i literatura

român (Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 1999, pag. 116) prezint tipurile de întreb ri care pot fi folosite în orele de limba român , clasificate dup modul de adresare i obiectivul vizat:

TIPUL ÎNTREB RII CARACTERISTICI EXEMPLE Frontal Adresat întregii clase. Ce sunt locu iunile verbale? Direct Adresat unui elev anume. Popescu, spune din ce sunt

formate locu iunile verbale! Inversat Adresat profesorului de c tre

elev i returnat acestuia. E(lev)= În componen alocu iunilor verbale pot intra iverbe la moduri nepersonale?P(rofesor)= Tu ce p rere ai?


9

De releu i de comunicare

Adresat de elev profesorului irepus de acesta întregii clase.

E= Cum este corect: a place sau a pl cea?P= Care este forma consacratde uzul limbii?

Imperativ Se formuleaz o cerincategoric .

P= Explica i: cum se formeazmodul condi ional-optativ?

De revenire Întrebare pe care profesorul o pune reluând o p rere emisde un elev, dar care nu a putut fi luat în seam în acel moment.

P= Popescu a spus înainte c , în propozi ia: Ionel este ascultat adesea, predicatul este nominal. Voi ce crede i?

Profesorul de limba i literatura român trebuie s -i ofere elevului un model de exprimare corect , de utilizare a limbii române literare, prin conversa ia euristic solicitând gândirea elevilor, puterea lor de argumentare. Întreb rile puse de profesor trebuie:

- s se bazeze pe fapte de limb ;- s fac trecerea de la faptele de limb la achizi ii

teoretice, de la achizi iile teoretice la comunicarea curent , la formularea concluziilor i apoi la ilustrarea achizi iei teoretice prin exemple noi;

- s contribuie la formarea gândirii autonome a elevilor.

♦ Înv area prin exerci ii (înv area prin ac iune) – este o metod activ , frecvent utilizat , care permite elevilor efectuarea unor ac iuni în vederea aplic rii cuno tin elor teoretice în planul vorbirii cotidiene.

Putem clasifica exerci iile dup :- form : orale i scrise; - con inut: fonetice, lexicale, morfologice, sintactice,

ortografice, de punctua ie;- func ie: introductive, de baz , de consolidare, de evaluare,

corective, aplicative, creative; - gradul de complexitate: de repeti ie, de recunoa tere, de

exemplificare, de completare i înlocuire, de transformare, creatoare, cu caracter ludic;

- gradul de participare (a profesorului i a elevilor): dirijate, semidirijate, independente.

Folosirea metodei impune respectarea unor cerin e, cum ar fi: • formularea clar i precis a sarcinilor de lucru; • respectarea particularit ilor de vârst i psiho-

lingvistice ale elevilor; • ordonarea exerci iilor dup gradul de dificultate

(de la exerci ii introductive pân la exerci ii creative); • propunerea unor exerci ii cât mai variate, pentru

evitarea monotoniei i a plictiselii; • monitorizarea efectu rii exerci iilor, în vederea

confirm rii / corect rii lor imediate; • alegerea momentului potrivit în cadrul lec iei

pentru introducerea unui anumit tip de exerci iu;• dozarea exerci iilor în func ie de obiectivele


10

urm rite în lec ia respectiv , dar i în unitatea de înv arec reia îi apar ine acea lec ie.

Elevii sunt obi nui i înc din clasele primare cu unele exerci ii de ortografie i de punctua ie, cum ar fi copierea(propriu-zis , selectiv ) i dictarea (cu explica ii prealabile, selectiv , autodictarea etc.). Prin ele putem urm ri formarea deprinderilor ortografice i de punctua ie, formarea unei grafii corecte din punct de vedere logic i gramatical. Aceste tipuri de exerci ii pot fi continuate i în primele clase ale înv mântuluisecundar inferior (clasele a V-a i a VI-a), folosindu-se copierea selectiv (doar a unor cuvinte / structuri date), dictarea cu comentarii (comentarea oral a ortogramelor / semnelor de punctua ie întâlnite în momentul scrierii dup dictare), dictarea selectiv (scrierea, din textul dictat, doar a cuvintelor /structurilor care ridic probleme de ortografie), dictarea de control (dup parcurgerea unei unit i de înv are, la început sau la sfâr it de an colar, dup parcurgerea unei teme date).

Tehnica dict rii presupune parcurgerea urm torilor pa i: citirea, în întregime, a textului ce urmeaz a fi

dictat, pentru familiarizarea elevilor cu textul; dictarea propriu-zis , pe unit i logice (propozi ii

sau grupe de cuvinte); recitirea textului, pentru ca elevii s poat

verifica scrierea corect , respectarea semnelor de punctua ie; corectarea textului dictat (frontal, pe grupe, în

perechi) i analiza gre elilor; concluzii, stabilite împreun cu elevii, i

recomand ri f cute de profesor. Exerci iile de copiere i de dictare sunt cunoscute i sub

numele de exerci ii de repeti ieRed m, în continuare, clasificarea exerci iilor dup gradul de

complexitate, folosindu-ne, par ial, de informa iile oferite de Alina Pamfil (în op.cit., pp. 194-195). Men ion m faptul c autoarea propune aceste exerci ii atât pentru parcurgerea faptelor de limb ,cât i pentru în elegerea i exersarea no iunilor de teorie literar ,ceea ce î i recomand m i ie.

Tipul exerci iului Subtipul Caracteristici Exemple scrise - Copiaz substantivele

comune din textul urm tor…- Transcrie, din memorie, prima strof a poeziei…

Exerci ii de repeti ie

orale

- redarea, întocmai, a unor fapte de limb înv ate,întâlnite anterior

- Recit poezia…, folosind intona ia potrivit semnelor de punctua ie întâlnite

derecunoa tere simpl

- identificarea unor categorii morfologice sau func ii sintactice

- Identific , în textul urm tor, substantivele iadjectivele…

Exerci ii de recunoa tere

derecunoa tere i grupare

- identificarea unor categorii morfologice sau func ii sintactice i gruparea lor dup criterii date

- Identific , în textul urm tor, substantivele igrupeaz -le dup gen…


11

Tipul exerci iului Subtipul Caracteristici Exemple derecunoa tere i

caracterizare

- identificarea unor categorii morfologice sau func ii sintactice i analiza lor pe baza algoritmului cunoscut

- Identific , în textul urm tor, substantivele iarat genul, num rul, cazul, articularea i func iasintactic a acestora…

derecunoa tere i justificare

- recunoa terea unor fapte de limb i argumentarea recunoa terii lor

- Identific adjectivele la cazul nominativ din textul urm tor i explic modul cum ai stabilit cazul acestora…

derecunoa tere i disociere

- identificarea unor fapte de limb a c ror asem nare,aparent sau real , poate crea confuzii

- Identific omonimele din exemplele urm toare,ar tând sensul fiec ruia…- Se d textul… Recunoa te i explicvalorile morfologice diferite ale verbului a fi.

exemplificareliber

- ilustrarea unor no iunigramaticale înv ateanterior

- Alc tuie te trei enun uri în care verbul a fi s aibdiferite valori morfologice.

ilustrare a unorparadigme

- ilustrarea unor paradigme morfologice, sintactice etc.

- Declin , în propozi ii, substantivul…

Exerci ii de exemplificare

exemplificaredup repere date

- construirea unor exemple pe baza unei structuri date

- Alc tuie te o propozi ie dup modelul: subiect + atribut adjectival + predicat verbal + complement circumstan ial de loc + atribut substantival genitival.

de completare - completarea unor enun uricu faptele de limb omise

- Completeaz enun urileurm toare cu pronumele iadjectivele pronominale demonstrativecorespunz toare…

Exerci ii de completare iînlocuire

de înlocuire - înlocuirea unor no iunigramaticale cu altele, potrivite

- Înlocuie te substantivele subliniate din textul urm torcu forme potrivite ale pronumelui personal i/sau ale pronumelui demonstrativ

modific ristructurale

- transformarea unor forme gramaticale în altele, cerute de context sau impuse de sarcin

- Rescrie textul, transformând verbele din parantez , aflate la modul infinitiv, la modul, timpul, num rul i persoana cerute de context… - Rescrie textul, trecând verbele de la timpul prezent la timpul imperfect al modului indicativ…

Exerci ii de transformare

conversiune - transformarea unor subordonate în p r ile de propozi ie corespunz toare acestora

- Contrage i subordonatele necircumstan iale din fraza urm toare în p r i de propozi ie corespunz toare acestora.


12

Tipul exerci iului Subtipul Caracteristici Exemple expansiune - transformarea unor p r i

de propozi ie în subordonate corespunz toare

- Dezvolta i p r ile de propozi ie subliniate în subordonatele corespunz toare acestora.

reconstituire - restabilirea formei unui enun , unui text

- Reconstitui i ultimele doustrofe ale poeziei…., punând semnele ortografice i de punctua ie potrivite

Exerci ii creatoare - îmbinarea no iunilor de limb înv ate cu imagina iai creativitatea elevilor

- Imagineaz - i iredacteaz o convorbire, cu 6-8 replici, între un substantiv i un pronume despre rolul lor în formularea enun urilor.

Exerci ii cu caracter ludic

- crearea unor jocuri de cuvinte, jocuri ortografice etc.

- Alc tuie te un rebus / o integram / un aritmogrif prin care s ilustrezi func iile sintactice pe care le poate îndeplini un verb la moduri nepersonale

♦ Jocul de rol – este o metod care contribuie la dezvoltarea capacit ii elevilor de a utiliza creator no iunilegramaticale înv ate, asumarea i jucarea unui rol demonstreaz , în acest caz, o în elegere a raporturilor dintre cuvinte, a rela iilor care se pot constitui la nivelul enun ului.

Folosirea jocului de rol este recomandabil , mai ales, în clasele gimnaziale, putându-le propune elevilor:

- jocuri de rol pe grupe – Imagina i-v c Mihai, un elev de clasa a V-a, a folosit gre it, în compunerea realizat de el, patru semne de punctua ie – dou puncte (:), linia de pauz (–), virgula (,)i punctul i virgula (;). Alege i-v câte un semn de punctua ie, al

c rui rol s -l interpreta i pentru a-l ajuta pe Mihai s în eleagimportan a semnelor de punctua ie în comunicarea scris .

- jocuri de rol în perechi – Imagina i-v i interpreta i o convorbire posibil între un substantiv i un adjectiv despre rela iile care se pot stabili între aceste dou p r i de vorbire.

- jocuri de rol individuale – E ti e. Arat , într-un scurt monolog, rolul t u ca sunet, liter sau cuvânt.

♦ Compunerea gramatical – este o metod frecvent folosit în orele de limb i literatur român , în etapa constituirii sensului, a evalu rii performan elor, a asigur rii reten iei itransferului de cuno tin e. Elevii îndr gesc aceast metod , pentru c le ofer posibilitatea utiliz rii în mod creator a no iunilor de limbînv ate, iar profesorului îi indic nivelul de în elegere a no iunilorstudiate de elevi, capacitatea acestora de a opera, în contexte variate, cu no iunile nou înv ate.

Po i formula sarcini cum ar fi: • Redacteaz o compunere gramatical de 12-15 rânduri,

în care s realizezi o descriere a satului t u, utilizând cât mai multe adjective.


13

• Redacteaz o compunere gramatical cu titlul Înrecrea ie, în care s folose ti predicate verbale exprimate prin verbe predicative, locu iuni verbale, adverbe predicative i interjec ii verbale.

• Redacteaz o compunere gramatical de 15-20 de rânduri, în care s folose ti urm toarele adverbe ilocu iuni adverbiale de timp: înainte, devreme, zi de zi, din când în când, rareori, cândva, târziu, acum, totdeauna, niciodat .

♦ Demonstra ia (< lat. demonstrare – a dovedi; a ar taîntocmai; a prezenta obiecte, procese în vederea identific riielementelor fundamentale ale cunoa terii) este o metodtradi ional pe care o utiliz m frecvent i în didactica modern . Ioan Cerghit (în Metode de înv mânt, Bucure ti, EDP, 1976, pp. 124-133) arat c metoda demonstra iei const în folosirea unor ra ionamente logice care sunt înso ite de mijloace intuitive de la care se pleac i se construiesc reprezent ri, constat ri, interpret ri.

În func ie de materialul intuitiv utilizat, demonstra ia folosit la orele / activit ile de limba român poate fi:

direct – „ pe viu” – a unor fenomene, ac iuni, obiecte în starea lor natural de existen i de manifestare;

figurativ – cu ajutorul reprezent rilor grafice; cu ajutorul modelelor;cu ajutorul imaginilor audio-vizuale;cu ajutorul softurilor educa ionale.

♦ Demonstra ia direct îi ajut , de exemplu, pe elevii claselor a V-a s identifice cuvintele care arat ac iuni, st ri sau existen a – adic verbele; demonstra ia figurativ se utilizeaz pentru ilustrarea rela iilor (de coordonare, de subordonare etc.) la nivelul propozi iilor i al frazelor; demonstra ia cu ajutorul modelelorpoate fi folosit pentru identificarea gradelor de compara ie a adverbelor (prin analogie cu gradele de compara ie studiate la adjective); demonstra ia cu ajutorul imaginilor audio-vizualepoate ajuta la în elegerea conexiunilor existente între fenomenele de limb , la descoperirea expresivit ii p r ilor de vorbire; iar cuajutorul softurilor educa ionale apropiem elevii de studiul no iunilor de limb printr-un mijloc de înv mânt foarte apreciat de ei – calculatorul.

♦ Înv area prin descoperire este o metod euristic , de fapt este înv are prin redescoperire, deoarece elevul descoper , prin activitate independent sau semiindependent , adev ruri deja cunoscute.

În func ie de tipul de ra ionamentul utilizat în (re)descoperire, deosebim:

(re)descoperire pe cale inductiv ; (re)descoperire pe cale deductiv ; (re)descoperire prin analogie.

Prin utilizarea acestei metode, profesorul stabile te care sunt no iunile, faptele de limb oferite elevului i care sunt cele pe care le va descoperi singur sau cu o dirijare moderat .


14

Modalitatea de lucru pe care o po i aborda va fi prezentatdetaliat în subcapitolul 1.2.3. Structurarea lec iilor de limb .

♦ Problematizarea este tot o metod euristic , mai complexdecât metoda înv rii prin descoperire, ea este numit i „predarea prin rezolvarea de probleme”. Urm re te dezvoltarea gândirii independente, productive, profesorul provoac elevul la înv are,antrenând disponibilitatea creatoare i gândirea divergent a acestuia.

Pa ii înv rii prin problematizare sunt: • debutul – cunoa terea problemei, a cerin elor;• investiga ia, explorarea – parcurgerea

informa iilor necesare pentru rezolvarea problemei; • sinteza – notarea sintetic a constat rilor;• rezolu ia i evaluarea – ob inerea rezultatului

final, prin confruntarea i evaluarea rezultatului ob inut de grupe / elevi.

Stan Pan uru eviden iaz importan a metodei: „Problematizarea, pe care unii speciali ti o consider mai mult decât o metod i anume un principiu fundamental, o nou teorie a înv rii, presupune o antrenare plenar a personalit ii elevilor, a componentelor intelectuale, afective i voli ionale. Valoarea formativ a acestei metode este indiscutabil : se fortific structurile cognitive; se stimuleaz spiritul de explorare; se formeaz un stil personal activ de munc ; se dobânde te autonomie func ional icutezan în dep irea unor conflicte intelectuale; se dezvoltcreativitatea în formele ei cele mai productive, precum descoperirea, inven ia, crea ia.” (în Preg tirea ini ial psihologic , pedagogic imetodic a profesorilor, coord. Rodica Mariana Niculescu, Editura Universit ii Transilvania din Bra ov, 2005, p.260)

De exemplu, prin folosirea acestei metode putem aborda probleme legate de:

- scrierea corect a unor cuvinte; - descoperirea valorilor unor numerale (valoare

substantival , adjectival , adverbial );- identificarea i corectarea unor întrebuin ri gre ite ale

prepozi iilor etc.

♦ Metoda studiului cu manualul este o metod care pune în prim plan munca independent , studiul individual. Lectura i studiul pe baza lecturii constituie un exerci iu util, cu multiple valen eformativ-informative.

Manualul trebuie privit ca una dintre multiplele resurse care stau la dispozi ia profesorului i a elevului. El poate oferi variate modalit i de abordare a no iunilor de limb , fiind un posibil substitut al profesorului în explicarea / prezentarea unor situa ii date.

Profesorului îi revine sarcina de a-l ini ia pe elev în utilizarea manualului, în valorificarea resurselor variate ale acestuia; manualul poate oferi profesorului i elevului, deopotriv , multiple perspective de în elegere a no iunilor de limb .

Utilizând manualul, elevul înva s - i fac noti e, conspecte,


15

s extrag esen ialul, s deosebeasc informa iile de baz de cele de detaliu, s rezolve exerci ii, s construiasc , la rândul s u,variate exerci ii i probleme.

Studiu individualArgumenteaz (pe baza celor citite anterior) de ce autorii manualului de Limba iliteratura român , pentru clasa a IX-a, de la Editura Humanitas (Editura Humanitas, Bucure ti, 2000), propun acest demers pentru abordarea unor elemente de limbromân , respectiv jocurile de cuvinte:- pe coloana din stânga, dic ionarul lingvistic ofer defini ii (jocul de cuvinte,

calamburul, omonimia, paronimia, sintagmele etc.); - pe coloana din dreapta, apar urm toarele rubrici:

„Pentru început. Textele studiate în aceast unitate v-au f cut s v gândi i la mai multe leg turi posibile între joc i limbaj. Una dintre aceste situa ii apare în jocul de cuvinte. Da i un exemplu de situa ie în care a i folosit, a i auzit sau a i citit aceastsintagm .Exerci ii.

• Omonimie i paronimie. 1. Citi i textul de mai jos. Explica i cum se realizeaz „poanta” textului,

comentând din punct de vedere gramatical i semantic cele dou cuvinte care alc tuiesc ultimul vers. Ce raport se stabile te între ele? Ce efect are al turarea lor?

Orice le-ai spune florilor scunde, niciuna totu i nu- i va r spunde.

Singur balonul de p p dieare s - i spuie – Adio! Adie… ( erban Foar , De vorbcu florile)

Jocul de cuvinte se realizeaz în enun , iar pentru în elegerea lui, contextul are un rol important. Inova iile lingvistice ob inute prin jocul de cuvinte sunt de obicei efemere, dar uneori se pot fixa în limb . Rela ia lexical se manifestfie în prezen a ambilor termeni (cuvântul de la care se porne te i cuvântul „jucat”), fie doar în prezen a unuia dintre ace tia, cel lalt fiind evocat de context.

2. Observa i sloganul publicitar: „La vremuri noi… tot noi.” Explica i în ce m surrepeti ia unei forme produce aici o surpriz (întemeiat pe o diferengramatical i semantic ).” (Alexandru Cri an, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmih ian, Rodica Zafiu, Limba i literatura român ,manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, Bucure ti, 2000, p. 38)

Vei avea în vedere: concordan a cu programa colar , rolul jocurilor de cuvinte în dezvoltarea i nuan area limbajului etc. R spunsul t u se va încadra în spa iul încadrat în continuare.


16

♦ Analiza lingvistic este considerat de Constantin Parfene metoda principal de studiere a limbii în coal – „pe lâng faptul cînlesne te considerabil cunoa terea de c tre elevi a structurii limbii române, a legilor ei interne de organizare i dezvoltare, ea le dezv luie multiplele posibilit i de exprimare ale limbii noastre, le cultiv propriile posibilit i de exprimare, le dezvolt spiritul de observa ie, puterea de generalizare, gândirea, formarea unor priceperi i deprinderi” (Constantin Parfene, Metodica studierii limbii i literaturii române în coal . Ghid teoretico-aplicativ, Editura

Polirom, Ia i, 1999, pag.28).Analiza lingvistic poate fi par ial (se analizeaz doar

anumite fapte de limb ) sau total (se analizeaz toate faptele de limb întâlnite într-un text dat).

Eficien a analizei lingvistice se realizeaz , dup Constantin Parfene (op.cit., pag. 28-29), respectând anumite principii sau norme generale:

analiza lingvistic s parcurg drumul firesc al cunoa terii – de la faptele concrete, la identificarea, compararea, generalizarea acestora i la confirmarea lor în practic (în actul comunic rii);

elevii s în eleag rela iile interne dintre componentele comunic rii verbale, prin efort propriu, participativ, de gândire, observând direct faptele de limb ,rolul profesorului fiind doar de a modera discu iile, conducându-i pe elevi spre formularea defini iilor;

textele s fie alese cu grij , atât din punctul de vedere al con inutului, cât i al expresiei, s aib unitate tematic , s reprezinte diferite stiluri ale limbii literare, s nu con in situa ii discutabile (mai ales la clasele mai mici);

s se respecte principiul contextualit ii, analiza faptelor de limb s se sprijine pe context, care delimiteaz ,de fiecare dat , unul din sensurile cuvântului/enun ului, actualizându-l (de exemplu, verbul a fi poate avea valoare predicativ , auxiliar , copulativ );


17

s se in seama de sensul comunic rii,evitându-se formalismul i analiza orientându-se logic (un cuvânt poate fi independent ori poate fi instrument gramatical);

analiza lingvistic trebuie dublat , mai ales la clasele mai mari, de analiza stilistic , pentru a surprinde faptele de limb de la diferitele niveluri ale limbii: fonetic, lexico-semantic, morfologic, sintactic.

Autorul studiului mai sus men ionat identific mai multe tipuri de analiz , în func ie de nivelurile limbii:

a. analiza fonetic – este utilizat înc din clasele mici (I – a IV-a), ocupând un loc important la toate nivelurile de colarizare, atât în orele speciale de limb , cât i în cele de

literatur , fiind o dovad cert a necesit ii pred rii-înv riiintegrate a limbii i literaturii române. Analiza fonetic se desf oar dup urm torul algoritm:• extragerea dintr-un enun a unui anumit cuvânt; • descompunerea cuvântului dat în elementele fonetice

componente (silabe, vocale, semivocale, consoane); • stabilirea ordinii sunetelor componente (la începutul, în

interiorul, la sfâr itul cuvântului); • stabilirea accentului; • stabilirea modului în care se grupeaz sunetele (diftongi,

triftongi, hiat); • stabilirea grafemelor corespunz toare fonemelor (litere

simple, grupuri de litere); • descoperirea valorilor expresive ale sunetelor vorbirii.

Începând cu clasele a V-a – a VI-a, analiza fonetic se poate converti în analiz prozodic , eviden iindu-se valorile expresive ale elementelor fonetice componente ale unui cuvânt dat, precum ivaloarea lor poetic , în cazul coment rii unor texte literare.

Aten ie! Pa ii pe care îi vei stabili pentru realizarea analizei prozodice vor ine seama de nivelul clasei i de cuno tin ele prozodice pe care le posed elevii în momentul respectiv. Este foarte important consultarea programei colare, pentru a ti cât trebuie s tie i stie s fac elevul.

b. analiza lexical – se folose te cu prec dere în studiul vocabularului, dar i la orele de literatur , când se discut ise corecteaz lucr rile elevilor. Procedeul folosit în acest caz este substitu ia, adic înlocuirea unui cuvânt cu altul mai potrivit, în vederea form rii unei exprim ri clare, corecte, nuan ate i expresive. Prin analiza lexical putem:• s stabilim modul în care s-au format cuvintele dintr-un

text dat (prin derivare, compunere, conversiune etc.); • s identific m arhaismele, regionalismele, termenii

populari, elementele de jargon, termenii argotici, neologismele dintr-un text dat, eviden iind rolul lor în text;

• s eviden iem sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele;

• s descoperim sensul derivat sau sensul figurat al unor cuvinte dintr-un text dat.


18

c. analiza morfologic – const în identificarea p r ilorde vorbire (a claselor morfologice) i a categoriilor morfologice specifice acestora. În clasele gimnaziale, de obicei, analiza morfologic este înso it de identificarea func iei sintactice a cuvântului analizat – procedeu firesc în actul comunic rii verbale, cuvântul nefiind, astfel, rupt de contextul în care apare.

Iat , de exemplu, algoritmii analizei morfo-sintactice a substantivului:

felul - comun / propriu - simplu / compus

genul - masculin / feminin / neutru - substantiv epicen / substantiv mobil

num rul - singular / plural - defectiv de singular / plural

cazul - nominativ / acuzativ / genitiv / dativ / vocativ precedat de prepozi ie / locu iune prepozi ional

(dac e cazul)

articularea - cu articol hot rât / nehot rât- precedat de articol posesiv (genitival) sau de articol demonstrativ (adjectival)

func ia sintactic - subiect / atribut substantival / complement direct etc.

d. analiza sintactic – urm re te analiza structurii enun urilor (propozi ii sau fraze).

Analiza sintactic a propozi iei implic parcurgerea urm torilor pa i (apud Constantin Parfene, op.cit., pag. 39):

• identificarea i segmentarea p r ilor componente;

• stabilirea felului i a p r ii de vorbire prin care se exprim ;

• surprinderea rela iilor dintre ele (de coordonare, de subordonare etc.);

• constatarea aspectelor privind topica, punctua ia i, eventual, a implica iilor de ordin stilistic.

Este recomandabil s -i obi nuim pe elevi s înceap analiza sintactic a propozi iei cu identificarea predicatului, apoi a subiectului, trecând ulterior la identificarea p r ilor secundare ale propozi iei. Astfel, elevii descoper despre cine sau despre ce se comunic ceva, ce se spune despre subiect, apoi descoperam nunte despre locul, timpul, modul în care se desf oarac iunea etc.

Aten ie! Înva -i pe elevi s identifice corect func ia sintactic a verbului a fi, inând seama de principiul contextualit ii:- predicat verbal, exprimat prin verb predicativ personal (cu sensul de a exista) – Elevii sunt în clas .- predicat verbal, exprimat prin verb predicativ impersonal – Era s cad . E sear .- verb copulativ personal – Ei sunt elevi. - verb copulativ impersonal – E bine s alergi în fiecare diminea .


19

Analiza sintactic a propozi iei se poate realiza fie liniar, fie sub forma unor scheme, respectând abrevierile stabilite împreun cu elevii (de exemplu: S – subiect, Pv – predicat verbal, subst. – substantiv, vb.cop. – verb copulativ etc.):

De exemplu, le putem da elevilor urm toarea sarcin de lucru:Analizeaz sintactic i morfologic cuvintele din propozi ia: „Cocoanele arat biletele dumnealor.” (I.L.Caragiale – D-l Goe…)

Analiz realizat în form liniar :- cocoanele – subiect, exprimat prin subst. com., simplu, genul fem., nr. pl., cazul N., art. hot. -le- arat – predicat verbal, exprimat prin vb. pred., personal, tranz., diat.act., conj. I, modul ind., timpul prezent, pers. a III-a, nr.pl. - biletele – complement direct, exprimat prin subst. com., simplu, genul neutru, nr. pl., cazul Ac., art. hot. -le- dumnealor – atribut pronominal, exprimat prin pron. pers. de polite e, pers. a III-a, nr. pl., cazul G.

Analiz realizat sub forma unei scheme:

Cocoanele ——————— aratsubiect predicat verbal

s.c.f.pl.N. vb.pr., pers.tranz., art.hot. d.act., I, ind.pr.,p.a III-a, pl.

biletele compl.d.

s.c.n.pl.Ac., art.hot.

dumnealor atr.pron.

pron.pers.pol., p. a III-a, pl.G.

sau: S Pv Cd Atr.pron. „Cocoanele arat biletele dumnealor.” s.c.f.pl.N. vb.pr., pers.tranz., s.c.n.pl.Ac., pron.pers.pol., art.hot. d.act., I, ind.pr., art.hot. p. a III-a, pl.G.

p.a III-a, pl.

sau: S Pv Cd Atr.pron. ——— + ———— + ————— + ————— s.c. vb.pr. s.c. pron.pol.


20

Pentru analiza sintactic a frazei se pot parcurge urm toarele opera ii:

• aflarea i/sau sublinierea predicatelor (exprimate, subîn elese, eliptice);

• descoperirea elementelor de rela ie;• delimitarea propozi iilor i numerotarea lor; • indicarea felului propozi iilor;• stabilirea raportului dintre ele; • realizarea schemei, a organiz rii interne a frazei. A a cum am ar tat i anterior, studiul limbii române necesit

o mare aten ie atât din partea profesorului, cât i a elevului. Profesorul trebuie s ofere în permanen exemple de utilizare a limbii române literare – aspectul cel mai îngrijit al limbii, iar elevul s -i însu easc normele limbii literare, pentru a o putea folosi în

procesul comunic rii verbale – orale sau scrise.

Iat cum se poate realiza, treptat, analiza sintactic a frazei: I. Primele sarcini pe care le vom da elevilor, vor urm ri, pas cu pas, algoritmii analizei

sintactice a frazei, pân ce ace tia î i formeaz deprinderile necesare. II. Apoi, vom putea trece la sarcini mai complexe, în care elevii trebuie s foloseasc

deprinderile dobândite în orele anterioare. III. În final, vor deveni capabili s creeze ei în i i fraze cu o anumit structur dat ,

respectând organizarea intern cerut .

De exemplu: I. Se d fraza: „Nu tiu cum se cheam satul acesta, dar tiu c pretutindeni pe unde m-ai dus, unde s-a vorbit române te, este p mântul Patriei mele.” (Barbu Delavrancea) Cerin e:

a. identific predicatele i precizeaz felul lor; b. descoper elementele de rela ie i delimiteaz propozi iile;c. precizeaz felul propozi iilor;d. realizeaz schema frazei, indicând raporturile dintre propozi ii.

Pv Pn Pv „Nu tiu1 cum se cheam satul acesta,2 dar tiu3 c

Pv Pv pretutindeni4 pe unde m-ai dus, 5 unde s-a vorbit

Pv române te,6 este p mântul Patriei mele.”4

1. PP 2. CD (1) 3. PP 4. CD (3) 5. CL (4) 6. CL (4)

dar PP 1 ——————— 3 PP

coord. adv. CD 2 4 CD

CL 5 ———— 6 CL juxt.


21

II. Se pot formula sarcini de tipul: - Realizeaz analiza sintactic a frazei… - Identific subiectivele din fraza… - Transcrie subordonatele necircumstan iale din fraza… - Stabile te felul propozi iei subliniate…

III. Elevii vor putea s - i demonstreze priceperea de a crea i analiza sintactic fraze prin rezolvarea unor sarcini, cum ar fi: - Alc tuie te fraze în care pronumele relativ cine s introduc trei subordonate diferite. - Alc tuie te o fraz care s aib urm toarea structur : dou propozi ii principale, în rela ie de coordonare copulativ , o propozi ie subordonat atributiv , introdus prin pronumele relativ care i o completiv direct , introdus prin conjunc ia s .- Alc tuie te fraza corespunz toare schemei:

PP ————— PP

CT AT ———— AT

e. analiza ortografic – urm re te scrierea corect a faptelor de limb , manifestate la diferite niveluri ale limbii; este o metod complex , în derularea c reia se interfereaz opera iiapar inând celorlalte tipuri de analiz .

Algoritmul analizei ortografice este urm torul: - identificarea ortogramelor; - stabilirea componentelor gramaticale ale acestora; - constatarea modului organiz rii silabice a

componentelor faptelor în discu ie;- precizarea marc rii în scris a diverselor componente

ale ortogramelor; - stabilirea conformit ii pronun iei elevilor cu normele

pronun iei literare; - aplicarea normelor prin diverse exerci ii. (cf.

Constantin Parfene, op.cit., pag. 49) Pentru a realiza analiza ortografic , este necesar

cunoa terea principiilor ortografiei limbii române: - principiul fonetic este principiul de baz al ortografiei

limbii române, pe baza c ruia notarea grafic este corespunz toare realiz rii fonemelor în rostirea literar contemporan , adic se scrie, în general, conform vorbirii; de exemplu, scriem mare irostim [m, a, r, e];

- principiul silabic eviden iaz faptul c anumite litere, în contexte silabice diferite, dau na tere unor foneme diferite; de exemplu [k] pentru cap, cal, kaizer; [ ] pentru cinci, ceas; [k’] pentru ureche, perechi, kitsch;

- principiul morfologic ine seama de structura morfematic a cuvântului (radical, prefix, sufix, desinen ), de modific rile lui în timpul flexiunii; de exemplu, se scrie lucrez, notez,dar creez, agreez, fiindc –ez este sufixul gramatical specific timpului prezent al unor verbe de conjugarea I, ad ugându-se radicalului lucr-, not-, respectiv cre- i agre-;


22

- principiul sintactic impune delimitarea cuvintelor duprolul i sensul lor în context; de exemplu: „a fost demult, pe vremea când…”, „de mult nu ai mai fost pe la noi”; „S-au dus cu trenul saucu avionul?”;

- principiul etimologic (conven ional sau tradi ional-istoric) implic scrierea unor cuvinte conform tradi iei literare (ob te), formei originare din limba de împrumut (bleu, foehn),totodat p streaz grafia numelor unor personalit i române ti, a acum semnau acestea (Kog lniceanu, Alecsandri, Hasdeu), precum i grafia numelor proprii str ine, dac sunt notate cu caractere

latine (Shakespeare, New York);- principiul simbolic impune scrierea aceluia i cuvânt cu

sau f r majuscul , în func ie de context: cu ini ial mic dac este folosit în sensul lui obi nuit – unire, reform , apus – i cu majuscul , dac are valoare simbolic – Unirea de la 1859; Reforma Înv mântului; „ i Apusul î i împinse toate neamurile-ncoace” (Mihai Eminescu).

În Metodica sa, Constantin Parfene (vezi pag. 49-50) eviden iaz principalele aspecte care ridic anumite dificult i în scrierea corect a elevilor:

- scrierea vocalelor în hiat (poetic – nu poietic, alee – nu aleie);

- scrierea diftongilor (moar – nu muar , oare – nu uare); - scrierea triftongilor (eao, eau, iai, iau, iei, ioa, oai); - scrierea consoanelor duble ( accent, înnorat);- scrierea omofonelor (sau/s-au, mai/m-ai);- desp r irea cuvintelor în silabe; - scrierea cuvintelor derivate, a cuvintelor compuse; - scrierea numelor de localit i, institu ii;- scrierea cu ii i iii a substantivelor i adjectivelor.f. analiza punctua iei – înso e te, de fapt, analiza

sintactic , vizeaz utilizarea corect a normelor privind punctua ia în enun uri – propozi ie sau fraz . Se recomand acordarea unei aten ii deosebite, mai ales, folosirii virgulei, profesorul fiind preocupat de identificarea situa iilor de folosire incorect a diferitelor semne de punctua ie; de asemenea, se recomandefectuarea unor exerci ii care s duc la o delimitare clar a semnelor ortografice de cele de punctua ie.

g. prin analiza stilistic sunt abordate urm toareleniveluri ale comunic rii: nivelul fonetic, grafematic, lexical, morfologic, sintactic, figurativ, urm rindu-se expresivitatea unor fapte de limb (colective i/sau individuale).

Astfel, la nivelul fonetic, putem discuta cu elevii rolul intona iei, al accentului, putem identifica figurile de sunet (alitera ia, onomatopeea). La nivel grafematic, urm rim dispunerea textului în pagin , folosirea alineatelor, eviden ierea unor cuvinte sau enun uri(fie prin subliniere, fie prin scrierea diferit de restul textului), folosirea semnelor de punctua ie. Valoarea expresiv a cuvintelor din fondul principal lexical i din masa vocabularului se poate eviden ia la nivel lexical, iar expresivitatea claselor morfologice se valorific la nivel morfologic. Ordinea cuvintelor în enun uri – topica –, folosirea raporturilor de coordonare i / sau de


23

subordonare în propozi ii i fraze, structura enun urilor constituie repere analizabile în cadrul nivelului sintactic, iar figurile de stil inde nivelul figurativ.

Studiu individual

1. Formuleaz câte o sarcin de înv are pentru nivelurile comunic rii prezentate anterior, prin care elevii de clasa a VIII-a s realizeze analiza stilistic a textului: „Cu perdelele l sate,

ed la masa mea de brad, Focul pâlpâie în sob ,Iar eu pe gânduri cad.

Stoluri, stoluri trec prin minte Dulci iluzii. Amintiri

ârâiesc încet ca greieri Printre negre, vechi zidiri,

Sau cad grele, mângâioase i se sfarm -n suflet trist,

Cum în picuri cade ceara La picioarele lui Crist.”

(Mihai Eminescu – Singur tate)

R spunsul t u se va încadra în spa iul încadrat în continuare.


24

2. Alc tuie te ase exerci ii, pentru elevii clasei a VII-a, folosindu-te de tipurile metodei analizei lingvistice:

• analiza fonetic :

• analiza lexical :

• analiza morfologic :

• analiza sintactic :

• analiza ortografic :

• analiza punctua iei:

♦ Înv area cu ajutorul calculatorului – este o metodmodern de educa ie care poate fi folosit în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-înv are i în evaluare.

Utilizarea calculatorului, a softurilor educa ionale m re tecalitatea înv rii, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente – atribute de baz ale unui bun vorbitor iutilizator de limb român .

Folosind calculatorul, elevul va fi capabil: - s stabileasc rela iile dintre anumite fapte de limb ;- s înve e utilizarea dic ionarului;- s diferen ieze informa iile de baz de cele de detaliu; - s caute informa ii despre un anumit fapt de limb ;- s descopere eventualele gre eli strecurate într-un text

tehnoredactat i s le corecteze; - s construiasc sau s rezolve teste de evaluare etc. Detalii despre aceast metod vei întâlni în Unitatea de

înv are 4, din acest volum.


25

♦ Metoda ciorchinelui – este o metod preluat din gândirea critic , ajut la stabilirea rela iilor din interiorul propozi iei ial frazei, încurajeaz gândirea liber a elevilor.

Aceast metod o putem utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor înv ate anterior sau în etapa de evocare (conform proiect rilor care au la baz tehnici ale gândirii critice), elevii fiind pu i în situa ia de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a realiza câmpuri semantice, de a stabili familii de cuvinte etc.

Iat , de exemplu, cum poate fi reprezentat , folosind metoda ciorchinelui, familia lexical a cuvântului a citi:

1.2.2. Mijloace de înv mânt folosite în studierea limbii române

Pentru a putea atinge obiectivele educa ionale propuse, pe lâng folosirea unor metode adecvate, este necesar s cuno timijloacele de înv mânt i rolul lor în formarea i dezvoltarea personalit ii elevilor.

Prin mijloace de înv mânt în elegem ansamblul materialelor, instrumentelor i opera iilor cu ajutorul c rora putem realiza transmiterea i asimilarea cuno tin elor, priceperilor ideprinderilor, precum i înregistrarea i evaluarea rezultatelor. Ele sprijin i stimuleaz actul de înv are, fiind indispensabile într-un înv mânt modern.

Mijloacele de înv mânt au un rol însemnat în educa ie, în procesul de predare-înv are, dep ind cu mult func iile ini ialecunoscute – func ia demonstrativ i informativ-cognitiv ,contribuind la activizarea elevilor datorit func iilor: formativ ,motiva ional , aplicativ (ac ional-practic ), estetic i de evaluare.

A CITI

A RECITI CITITOR

NECITIT CITE

necitire necitit necitibil necite

recitire recitit

citibil


26

Astfel, utilizând mijloacele de înv mânt adecvate obiectivelor urm rite i con inutului informa ional vizat în orele de limba român :

- vei solicita i dezvolta procesele gândirii elevului; - vei trezi interesul i curiozitatea elevului spre a descoperi

rela iile posibile ce se pot stabili între no iunile studiate; - vei ajuta elevul s înve e ac ionând, aplicând no iunile

studiate în contexte noi; - vei forma i dezvolta gustul estetic al elevilor; - vei putea oferi variate modalit i de evaluare a

randamentului colar.În orele de limb român ne folosim cu prec dere de

mijloacele de înv mânt sub form de materiale grafice i figurative – scheme, liste, tabele, plan e –, precum i de mijloacele tehnice audio-vizuale.

Î i recomand m s realizezi materiale cât mai variate, mai ales pentru clasele gimnaziale mici, oferindu-le, astfel, elevilor posibilitatea de a- i clarifica, organiza i sistematiza cuno tin ele de limb , acestea devenind opera ionale în comunicarea oral i scris .În clasele mai mari, po i implica i elevii în realizarea acestor materiale grafice i figurative, fiind un bun exerci iu de verificare a modului în care elevii au în eles i pot aplica noile no iuni.

Red m, în continuare, modele de materiale grafice ifigurative care pot fi folosite în orele de limb român :

Schemele ajut la sistematizarea cuno tin elor de morfologie i de sintax ale elevilor:


27

Clasificarea propozi iilor

Schema poate fi completat cu exemple de propozi ii sau li se pot cere elevilor aceste exemple – depinde de inten ia profesorului, de modalitatea de lucru pe care o adopt , de obiectivele urm rite în acea activitate de înv are.

Astfel, schema poate fi un util auxiliar al profesorului pentru a eviden ia felurile propozi iilor – i atunci ea trebuie s cuprind iexemple de enun uri –, fiind folosit în momentul dirij rii înv rii, a structur rii conceptelor; sau poate fi folosit la actualizarea cuno tin elor ori la momentul sistematiz rii cuno tin elor ori al reflec iei – în aceast situa ie, elevii fiind cei care completeazschema cu exemple edificatoare.

Tabelele – contribuie, de exemplu, la eviden ierea asem n rilor i deosebirilor existente între diferitele clase icategorii morfologice:

Formele pronumelui / adjectivului pronominal de înt rire

Num rul singular Num rul plural Persoana Cazul masculin feminin masculin feminin

N-A însumi îns mi în ine înseneID-G însumi îns mi în ine însene

Propozi ia

Dupalc tuire

Dupaspect

Dupscopulcomunic rii

simpl

dezvoltat

interogativ

enun iativ

negativ

afirmativ

imperativ

optativ

propriu-zis

exclamativ

neexclamativ

exclamativ

neexclamativ


28

N-A însu i îns i în iv înseva II-a D-G însu i îns i în iv însevN-A însu i îns i în i i înse i (însele)a III-a D-G însu i înse i în i i înse i (însele)

Tabelul realizat înf i eaz formele diferite ale pronumelui / adjectivului pronominal de înt rire, eviden iind modific rile pe care le sufer forma de baz în timpul declin rii. Prin astfel de tabele se pot forma automatismele care sunt necesare în exprimarea corect , oral i în scris.

Listele însumeaz fapte de limb (ortografice, de vocabular, morfologice, sintactice, stilistice) cu un caracter general sau, dimpotriv , particular. Asemenea tabelelor, ele pot fi folosite în orice moment al lec iei, în func ie de obiectivele urm rite i de capacit ile / competen ele pe care urm re te s le formeze:

Principalele sufixe

-aj-al-ar-atic- mânt- tor / -etor, -itor - rie / -erie - reas / -ereas-eal / -ial-ean / -ian -esc / -easc-e te-e e-iesc / -iasc-ioar-oaic-oaie-oas

baraj, personaj rural, familial colar, p pu ar

îndemânatic, tomnatic înv mânt, îngr mântînduio tor, îmbietor, mul umitorgogo rie, parfumerie buc t reas , lenjereasgre eal , cheltuialb n ean, sibian românesc, româneascromâne te, engleze tefrumuse e, blânde efemeiesc, femeiascsurioar , farfurioarlupoaic , ursoaicgreoaie, vioaie sperioas , mânioas

În selectarea exemplelor este recomandabil s folosim cuvinte pe care elevii le cunosc deja, care le transmit un mesaj pozitiv, contribuind i prin aceasta la educarea lor pentru exprimarea aleasîn limba român .

Plan ele pot fi confec ionate de cadrul didactic sau pot fi procurate de la diferite edituri, specializate în realizarea materialelor didactice, ele pot cuprinde sintetic probleme de limb ,scheme, liste, tabele, ortograme, constituie un suport necesar mai ales în primele clase ale ciclului gimnazial, dar nu trebuie neglijate nici în clasele a VII-a – a VIII-a, când au rol de sistematizare a cuno tin elor:


29

PROPOZI IA SUBORDONAT COMPLETIV DIRECT (CD)

• Constituie, în cadrul frazei, complementul direct al elementului din propozi ia regent , pe care îl determin .

• Elementele regente pot fi: un verb – Am auzit1/ c ve i organiza un spectacol.2/o locu iune verbal – Am b gat de seam 1/ c a tep i de mult.2/o interjec ie – Iat 1/ câ i s-au adunat!2/

• Elementele de rela ie care introduc CD pot fi: conjunc ii subordonatoare: c , s , ca… s , dac , de – tiu1/ c înve ibine. 2/locu iuni conjunc ionale subordonatoare: cum c , precum c – Am aflat1/ cum c m-ai c utat. 2/pronume relative: cine, care, ce, câ i, câte – Mi-a spus1/ câ i vor veni la concurs. 2/adjective pronominale relative – Mi-a spus1/ câ i concuren i vor veni. 2/pronume nehot râte: oricine, orice, unul, altul etc. Salut 1/ pe oricinese întâlne te cu el. 2/adjective pronominale nehot râte – El ascult 1/ orice sfat i se d . 2/adverbe relative: unde, când, cum, cât – Nu tiu1/ cât va dura concursul.2/

• Topica i punctua ia:CD st , de obicei, dup termenul regent i nu se desparte prin virgul de regent – Doresc1/ s scriu o scrisoare. 2/

Dac se vrea eviden ierea subordonatei completive directe, ea poate preceda regenta, de care, în acest caz, se desparte prin virgul – S ascult muzic , 1/ doresc din toat inima. 2/

• Contragere - expansiune Contragerea completivei directe la un complement direct se realizeaz prin

eliminarea elementului de rela ie i folosirea verbului cu func ia sintactic de predicat la un mod nepersonal sau substantivizarea acestuia – Doresc1/ svizitez muzeul. 2/ Doresc a vizita muzeul. / Doresc vizitarea muzeului.

Expansiunea complementului direct la subordonata completiv direct se realizeaz prin introducerea unui element de rela ie i a unui verb cu func ia sintactic de predicat – Aud un fâ âit. Aud1/ c fâ âie ceva. 2/

Cuvintele încruci ate constituie un mijloc de înv are foarte îndr git de elevi, înc din clasele primare. Realizând rebusuri, integrame, aritmogrife, îi oferim elevului posibilitatea de a înv a prin joc.

Integramele îi ajut pe elevi s stabileasc sinonimele, antonimele unor cuvinte, s - i dezvolte gândirea abstract , sidentifice sensul propriu sau figurat al unor cuvinte i expresii.

De asemenea, putem realiza cuvinte încruci ate în care elevii au sarcina de a completa enun urile lacunare, de a stabili no iunile de limb c rora le apar in anumite formul ri date:


30

A 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. B

Completând corect, pe orizontal , cuvintele încruci ate, vei descoperi pe verticala A-B denumirea generic a totalit ii cuvintelor unei limbi.1. În enun ul Ioana cite te mult, cuvântul subliniat este….2. Cuvinte cu aceea i form i sens complet diferit.3. Pronun area mai intens a unei silabe dintr-un cuvânt.4. Cuvintele oral – orar, familiar - familial sunt … 5. Parte principal de propozi ie. 6. Poate fi cardinal sau ordinal. 7. O vocal sau un grup de sunete – care cuprinde obligatoriu o vocal – care se rostesc cu o singur deschidere a gurii.8. Dou vocale al turate, rostite în silabe diferite, formeaz un … 9. Cuvânt care determin sau înso e tesubstantivul în declinare.

Diagrama Venn – permite compararea a dou no iuni de limb , identificarea elementelor comune, dar i a celor diferen iatoare.

Se realizeaz din dou cercuri care se intersecteaz , zona de intersec ie constituind elementele comune; contribuie la dezvoltarea capacit ii de analiz i sintez a elevilor, le ofer o imagine clar ,logic asupra rela iilor care se pot stabili între diferitele no iunigramaticale.


31

Iat diagrama Venn pentru în elegerea asem n rilor i deosebirilor dintre defini iapredicatului verbal i a celui nominal.

PREDICATUL VERBAL NOMINAL

Ce face subiectul

Ce Cine este,se ce este,spune cum este despre subiectul subiect


32

Procesul de formare ano iunilorgramaticale

1.2.3. Structurarea lec iilor de limb

Formarea no iunilor gramaticale se poate realiza, în majoritatea cazurilor, parcurgând un traseu inductiv. Vistian Goia în Ipostazeleînv rii – Limba i literatura român (Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 1999, p. 78) prezint cele patru etape sau faze ale procesului form rii no iunilor gramaticale:

a. faza familiariz rii con tiente a elevului cu fenomenul gramatical dat – are un caracter intuitiv, fixarea unor „reprezent ri gramaticale” realizându-se prin intuirea fenomenului gramatical prin mai multe exemple concrete;

b. faza distingerii planului gramatical de cel logic – este o faz analitic , în care „elevii sunt condu i s atribuie o valoare gramatical nu obiectului semnalat, denumit prin cuvânt, ci cuvântului însu i ca unitate formal a limbii”;

c. faza însu irii regulilor i a defini iilor – apelând la opera iile gândirii (analiz , compara ie, clasificare, generalizare, sintez ) se ajunge la „generalizarea iconsolidarea fenomenului gramatical”;

d. faza oper rii superioare cu no iunile de limbînsu ite – este faza aplic rii cuno tin elor gramaticale dobândite „în exerci ii, compuneri în clas sau acas ”.

Pornind de la modelul propus de Vistian Goia, Alina Pamfil prezint în Limba i literatura român în gimnaziu. Structuri didactice deschise (edi ia a II –a, Editura Paralela 45, 2004, pp. 76-80) patru variante de scenarii didactice, cu aceea i tem – formarea conceptului de predicat nominal în clasa a V-a – dar demersurile didactice propuse sunt diferite.

Iat care ar fi pa ii pe care ar trebui s -i parcurgi cu elevii, pentru formarea conceptului de atribut pronominal:1

a. DEMERS INDUCTIV – parcurs de la particular la general, de la exemple cu atribute pronominale la defini ia atributului pronominal:

I. Actualizarea 1. Actualizarea defini iei atributului, precedat sau urmat de exerci ii de recunoa tere a atributului sau de o secven de redactare a unei compuneri gramaticale descriptive (7-8 enun uri),urmat de selectarea unor propozi ii i analiza atributelor.

2. Actualizarea defini iei atributului substantival. Exerci ii de recunoa tere i exemplificare a atributului substantival. Actualizarea faptului c atributul substantival este exprimat printr-un substantiv comun sau propriu, la unul din cazurile înv ate sau printr-o locu iune substantival .

II. Structurarea conceptului

1. Formularea unor exemple cu atribute pronominale care sacopere toate elementele defini iei atributului, în general, i ale atributului substantival, în special.

2. Analiza exemplelor i eviden ierea specificului atributelor pronominale.

3. Formularea defini iei, urmat de exerci ii de recunoa tere a

1 Secven ele didactice urmeaz modelul propus de Alina Pamfil în Limba i literatura român în gimnaziu. Structuri didactice deschise (edi ia a II –a, Editura Paralela 45, 2004, pp. 76-80


33

atributului pronominal i / sau de exerci ii de exemplificare. 4. Demonstrarea pa ilor analizei atributului pronominal. 5. Formularea unor exemple cu atribute pronominale,

exprimate prin pronume la diferite cazuri. 6. Exerci ii de recunoa tere i caracterizare i exerci ii de

recunoa tere i justificare. III. Reflec ia 1. Reluarea pa ilor lec iei dup modelul: „la început…,

apoi…, dup aceea…, în final…“.2. Recompunerea defini iei atributului din defini iile atributului

substantival i ale celui pronominal. 3. Teme posibile: exerci ii de recunoa tere, exemplificare i

înlocuire; exerci ii de recunoa tere i caracterizare pe text literar; compunere gramatical .

b. DEMERS DEDUCTIV – parcurs de la general (defini ia atributului pronominal) la particular (exemple cu atribute pronominale):

I. Actualizarea 1. Actualizarea defini iei atributului. 2. Actualizarea defini iei atributului substantival.


1. Confruntarea celor dou defini ii actualizate anterior ieviden ierea diferen elor.

2. Formularea defini iei atributului pronominal. 3. Formularea de exemple pentru fiecare element al defini iei. 4. Activitate pe grupe ce urm re te compunerea i analiza

unor propozi ii cu atribute pronominale.6. Exemplificarea modului în care se analizeaz atributul

pronominal.7. Exerci ii de recunoa tere i caracterizare i exerci ii de

recunoa tere i justificare.III. Reflec ia 1. Reluarea pa ilor lec iei dup modelul: „la început…,

apoi…, dup aceea…, în final…“. 2. Eviden ierea asem n rilor i deosebirilor dintre atributul

pronominal i cel substantival. Tablou sintetic cu cele dou tipuri de atribute.

3. Analiza atributelor pronominale i substantivale dintr-un text dat.

4. Teme posibile: exerci ii de recunoa tere, exemplificare iînlocuire; exerci ii de recunoa tere i caracterizare aplicate pe text literar; compunere gramatical .

c. DEMERS ANALOGIC – transpunerea, într-un context nou, a unui fapt deja cunoscut.

I. Actualizarea 1. Actualizarea cuno tin elor despre atributul substantival. 2. Sublinierea faptului c atributul substantival se exprim

printr-un substantiv comun sau propriu, la unul din cazurile înv atesau printr-o locu iune substantival .


1. Scrierea i analiza unor exemple în care atributele sunt exprimate prin substantive comune sau proprii, la unul din cazurile înv ate sau printr-o locu iune substantival .

2. Înlocuirea atributelor exprimate prin substantive cu atribute exprimate prin pronume.

3. Scrierea i analizarea unor exemple în care pronumele


34

determin substantive. Eviden ierea faptului c în aceste situa iipronumele au func ia sintactic de atribut.

4. Definirea atributului pronominal. 5. Exemplificarea modului în care se analizeaz atributul

pronominal.6. Exerci ii de recunoa tere i caracterizare i exerci ii de

recunoa tere i justificare. III. Reflec ia 1. Reluarea pa ilor lec iei dup modelul: „la început…,

apoi…, dup aceea…, în final…“. 2. Eviden ierea asem n rilor i deosebirilor dintre atributul

pronominal i cel substantival. Tablou sintetic cu cele dou tipuri de atribute.

3. Teme posibile: exerci ii de recunoa tere, exemplificare iînlocuire; exerci ii de recunoa tere i caracterizare aplicate pe text literar; compunere gramatical .

d. DEMERS DIALECTIC – „înv are prin opozi ie” – definirea simultan a atributului pronominal i a celui adjectival:

I. Actualizarea 1. Actualizarea defini iei atributului. II. Structurarea

conceptului1. Scrierea, pe dou coloane, a unor exemple cu atribute

adjectivale (exprimate prin adjective pronominale), respectiv cu atribute pronominale.

2. Analiza atributelor, ar tându-se prin ce sunt ele exprimate i raportarea lor la cuvintele determinate.

3. Definirea atributului adjectival i a celui pronominal. 4. Reluarea unor exemple i eviden ierea atributelor

adjectivale i pronominale. 5. Stabilirea diferen elor între adjectivele pronominale i cele

adjectivale, exprimate prin adjective pronominale. 6. Serie complet de exerci ii de recunoa tere a atributelor

pronominale i adjectivale: recunoa tere simpl , recunoa tere igrupare, recunoa tere i justificare, recunoa tere i caracterizare.

III. Reflec ia 1. Reluarea pa ilor lec iei dup modelul: „la început…, apoi…, dup aceea…, în final…“.

2. Sistematizarea atributelor i a tipurilor de atribute studiate.3. Tem : analiza i atributele din textul..., ar tând felul lor i

p r ile de vorbire prin care se exprim .

A a cum po i observa din exemplele anterioare, lec ia de limba român urmeaz un anume algoritm, presupune claritate, corectitudine i rigoare. Ea îi ofer elevului posibilitatea de a se deprinde cu tehnici ale muncii intelectuale, contribuie la dezvoltarea gândirii divergente, libere.

Cele patru demersuri prezentate î i ofer posibilitatea de a varia modalit ile de lucru în clas , de a le propune elevilor scenarii variate, în func ie de tipul lec iei, de obiectivele urm rite i de capacit ile / competen ele vizate. De fapt, po i construi fiecare lec iede formare a unor no iuni de limb pe oricare dintre cele patru demersuri, vei putea utiliza exerci ii care dezvolt gândirea critic – astfel se vor dezv lui tactul pedagogic, flexibilitatea i competen eletale profesionale.

Cunoscându- i bine elevii, vei putea alege demersul potrivit


35

pentru în elegerea unei anume no iuni de limb , vei putea face din orele de limb român activit i pl cute pentru elevi, în care s se îmbine armonios exigen a i dorin a de înv are, formarea teoretica no iunilor i, mai ales, aplicarea lor în comunicare.

Dac elevii t i se exprim corect i expresiv, folosind topica specific limbii române, aplic regulile de ortografie în textele redactate înseamn c ai ales demersul potrivit, ai utilizat metode adecvate în elegerii fenomenelor gramaticale, ai atins obiectivele domeniului limb .


36

Test de autoevaluare 2

1. Enumer tipurile de analiz folosite pentru studiul nivelurilor limbii.

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Arat avantajele folosirii mijloacelor de înv mânt.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Precizeaz care este diferen a dintre demersul inductiv icel deductiv, demersuri folosite în înv area no iunilor de limb .

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Completeaz urm toarele enun uri:Pe parcursul secven elor 1.2.1., 1.2.2. i 1.2.3. m-am confruntat cu urm toarele dificult i:_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Îmi este înc neclar: _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

DISCUT CU TUTORELE ACESTE ASPECTE.


37

1.3. Evaluarea achizi iilor lingvistice ale elevilor i a aplic rii acestora în contexte noi

În evaluarea achizi iilor lingvistice ale elevilor trebuie s inem seama de obiectivele de referin , specifice fiec rei clase gimnaziale, i de competen ele specifice urm rite în cele dou clase ale nivelului inferior al liceului.

De exemplu, în clasa a VII-a, pentru realizarea obiectivului de referin 4.3. – s utilizeze corect flexiunea nominal i verbal în textul scris, utilizând corect semnele ortografice i de punctua ie – se propun, de c tre conceptorii programei, urm toarele exemple de activit i de înv are:

- exerci ii de utilizare corect a p r ilor de vorbire flexibile i neflexibile;

- exerci ii de construire corect i expresiv a unui text din punct de vedere sintactic;

- exerci ii de utilizare adecvat a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;

- exerci ii de utilizare a conectorilor adecva i la nivelul propozi iei i al frazei;

- exerci ii de folosire a unor grupuri verbale i nominale pentru a spori expresivitatea comunic rii.

Pe lâng activit ile de înv are propuse, profesorul mai poate ad uga altele, care vin în sprijinul realiz rii obiectivului amintit, cum ar fi:

- exerci ii de folosire corect a semnelor de punctua ieîn textele analizate / elaborate de elevi;

- compuneri gramaticale care s reflecte ortografierea unor p r i de vorbire studiate.

A a cum po i observa, aceste activit i de înv are nu se pot realiza în dou -trei ore de limba român . Atingerea unui obiectiv de referin se poate face pe parcursul mai multor activit i, a mai multor unit i de înv are, combina ia de exerci ii prezentate anterior putând constitui, îns , un valoros test de evaluare a competen elorelevilor la sfâr it de clasa a VII-a.

De fapt, utilizarea corect a flexiunii nominale i verbale se realizeaz aproape pe întreg parcursul clasei a VII-a, când se sistematizeaz cuno tin ele de morfologie ale elevilor, capacitatea acestora de a opera cu no iunile de limb în mod aplicativ-creator.

De asemenea, exerci iile men ionate anterior ne dezv luie clar faptul c limba trebuie studiat în func iune, pornind de la text, de la enun – propozi ie sau fraz – i ajungând pân la cuvânt.

Nu trebuie s form m „robo i” care s repete mecanic formele flexionare ale unor p r i de vorbire, ci elevi care s foloseasc în mod corect i adecvat forma flexionar potrivit enun ului creat. Este una dintre diferen ele nete între înv mântul tradi ional i cel modern, diferen e ce se pot constata la toate cele trei niveluri ale procesului educa ional – predare, înv are, evaluare.


38

Tem de reflec ieDin proza memorialistic a scriitorilor români putem afla detalii despre cum era coala în perioada copil riei lor :

„ -apoi carte se înv a acolo, nu glum ! Unii cântau la psaltichie, colea, cu ifos: Ison oligon petasti,

Dou chendime, homili, p n ce r gu eau ca magarii: al ii, dintr-o r suflare, spuneau cu ochii închi i cele apte taine din catihisul cel mare. Gâtlan se certa i prin somn cu urie ul Goliat. Musteciosul Davidic de la F rca a, p n tip rea o m m lig , mântuia de spus pe de rost, r pede if r gre , toat istoria Vechiului Testament de Filaret Scriban, împ r it în perioade, ipronumele conjunctive de dativ i acuzativ din gramatica lui M c rescu:

– Mi- i-i, ni-vi-li, me-te-îl-o, ne-ve-i-le; me-te-îl-o, ne-ve-i-le, mi- i-i, ni-vi-li. Ce-a fi aceea, duc -se pe pustiu! Unia dond neau ca nebunii, p n -i apuca

ame eal ; al ii o duceau numai într-un muget, cetind p n le perea vederea; la unia le umblau buzele parc erau cuprin i de pedepsie; cei mai mul i umblau bezmetici i st teaupe gânduri, v zând cum î i pierd vremea, i numai oftau din greu, tiind câte nevoi îi a teapt acas . i turbare de cap i frântur de limb ca la ace ti neferici i dasc li nu mi s-a mai dat a vedè; cumplit me te ug de tâmpenie, Doamne fere te!”

(Ion Creang – Amintiri din copil rie)

*„Am început cu limba i literatura român .

– Po i s -mi spui evolu ia sufixelor? B iatul privea în gol. Vecinul lui tremura. Îl vedeam c se opre te cu greu s nu

ridice degetul. Întrebat, a r spuns, dar a confundat. Aceasta a bucurat pe al treilea vecin, pe care – din sadism – profesorul l-a s rit, cercetându-m pe mine. Am r spuns poate prea prompt i încruntat.

– tii exemple din lexicul bizantin? O întrebare stupid , dar tiam. Miop i sup rat, zâmbind la r stimpuri prezum ios,

profesorul m-a socotit, fire te, papagal premiant i mi-a pus alte întreb ri, ale c rorr spunsuri nu se pot memora. Dar a c zut singur în curs , pentru c în elegeam pe Eminescu i i-am interpretat mai bine decât se a tepta începutul Scrisorii I. […]

Am avut noroc, am avut i nenoroc. Dac voi promova, voi promova mediocru, printr-o întâmplare. P catele mele n-au fost surprinse, însu irile mele n-au fost r spl tite.Penibil…”

(Mircea Eliade – Romanul adolescentului miop)

a. Identific modalit ile de evaluare ale cuno tin elor i / sau competen elorde limb român ale elevilor.

b. Stabile te avantajele i / sau dezavantajele acestor modalit i de evaluare. c. Dac ai fi fost profesorul elevilor din cele dou texte, cum ai fi procedat?

Redacteaz r spunsul t u într-un eseu de maximum 20 de rânduri.

Folose te spa iul liber pentru r spunsurile la cele trei cerin e.


39


40

Evaluarea aplic rii achizi iilor lingvistice ale elevilor în contexte noi se poate realiza prin folosirea unor grile de evaluare, cum ar fi:

Gril de evaluare a transform rii vorbirii directe în vorbire indirect

Obiective urm rite:– elevul s aplice corect achizi iile lingvistice,– s utilizeze adecvat formele flexiunii nominale i verbale,– s foloseasc semnele de punctua ie potrivite textului redactat.

Criterii Foarte bine Bine Suficient- trecerea verbelor de la modul imperativ la modul conjunctiv

- transformarea persoanelor I i a II-a a verbelor în persoana a III-a

- folosirea / introducerea unor verbe cu sensul de „a zice”

- eliminarea vocativului substantivelor / substitutelor acestuia sau transformarea vocativului în dativ

morfologice

- introducerea unor verbe la moduri impersonale, în locul interoga iilor, exclama iilor

- folosirea unor elemente de rela iecare s realizeze conexiunea între verbul cu sensul de „a zice” i textul transformat la persoana a III-a

sintactice

- folosirea propozi iilor enun iativepropriu-zise sau optative, în locul enun iativelor imperative sau al propozi iilor interogative

- eliminarea liniei de dialog - eliminarea semnelor întreb rii iexclam rii

depunctua ie

- folosirea punctului la sfâr itulenun urilor din textul transformat

Gril de evaluare a conversiunii subordonatelor în partea de propozi iecorespunz toare acestora

Criterii Foarte bine Bine Suficient- identificarea elementului regent / propozi ieiregente- eliminarea elementului de rela ie - transformarea modului personal al verbului cu func ia sintactic de predicat într-un mod nepersonal sau substantivizarea verbului - p strarea sensului enun ului


41

1.4. Repere pentru autoevaluarea lec iilor de limb român

Î i oferim în cele ce urmeaz câteva repere care ar putea face parte dintr-o fi de autoevaluare a activit ii tale didactice în timpul orelor de limb român .

1. Am folosit demersuri didactice variate pentru în elegerea no iunilor de limb ?Da / Nu De exemplu:

2. Metodele pe care le folosesc frecvent în orele de limba român sunt: conversa ia catiheticconversa ia euristicdemonstra iaînv area prin (re)descoperire prelegereaînv area prin ac iune (exerci iile) metoda studiului cu manualul

analiza lingvisticexplica iaînv area cu ajutorul calculatorului metoda ciorchinelui jocul de rol compunerea gramaticalalte metode:

3. Am folosit forme diferite de organizare a clasei? Da / Nu De exemplu:

4. Confec ionez materiale grafice sau figurative care s m ajute în procesul de predare-înv are-evaluare?Da / Nu De exemplu:

5. Am creat situa ii de înv are în care elevii s comunice oral, pentru a le putea urm ri icorecta eventualele gre eli de accentuare a cuvintelor? Da / Nu De exemplu:

6. Situa iile de înv are create au favorizat sesizarea rela iilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare oral / scris ?Da / Nu De exemplu:


42

7. Am acordat aten ia cuvenit respect rii normelor de ortografie i de punctua ie?Da, frecvent Da, de câte ori s-a ivit ocazia Da, m car o dat la fiecare unitate de înv are

Nu, doar când abordam aceast temNu, elevii au deja formate aceste deprinderiDa, de 2-3 ori pe semestru

8. Activez consecvent în orele de limb cuno tin ele elevilor din toate domeniile limbii (gramatic , vocabular, fonetic )?

Întotdeauna.Uneori, în func ie de tema abordat .Nu, m concentrez numai pe domeniul din care face parte tema lec iei.


43

Lucrare de verificare pentru unitatea de înv are 1, notat de tutore

1. Define te demonstra ia i formuleaz o sarcin de înv arecare s ilustreze folosirea acestei metode.

(0,5 x 2 = 1 p.)

2. Construie te patru sarcini de înv are pentru a eviden iaaplicarea principiului concentric al pred rii-înv rii în abordarea unei p r i de propozi ie (câte dou pentru clasa a VII-a i, respectiv, a VIII-a).

(O,5 x 4 = 2 p.)

3. Indic dou avantaje ale utiliz rii mijloacelor didactice în formarea competen elor lingvistice ale elevilor.

(0,5 x 2 = 1 p.)

4. Realizeaz un eseu de maximum 200 de cuvinte (±10%) în care s - i exprimi p rerea cum s-ar putea oglindi, prin orele de limb român , pertinen a urm toarei afirma ii a lui Nichita St nescu: „A vorbi despre limba în care gânde ti, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limb – în cazul nostru a vorbi despre limba român este ca o duminic .Frumuse ea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimat în limba român .”

(5 p.)

Barem de notare 1 p. – coeren a viziunii avansate

2 p. – pertinen a argument rii punctului de vedere exprimat 1 p. – coeren a i claritatea eseului

1 p. – respectarea dimensiunii eseului

1 p. – din oficiu


44

R spunsuri la Testele de autoevaluare

Testul 1

1. În clasele a V-a – a VIII-a – trei domenii: literatur ,limb , comunicare. La liceu – dou domenii: literatur i limb i comunicare.

2. Vezi secven a 1.1.2. 3. Consult programele colare pentru înv mântul

gimnazial pe site-ul M.Ed.C. – www.edu.ro

Testul 2

1. Analiza fonetic , lexical , morfologic , sintactic ,ortografic , a punctua iei, stilistic .

2. Vezi secven a 1.2.2. 3. Demersul inductiv propune un parcurs de la

particular la general, pe când demersul deductiv propune un parcurs de la general la particular.

Pentru lucrarea de verificare

- Dac ai avut dificult i la itemul 1, revezi secven a 1.2.1. - Dac ai avut dificult i la itemul 2, revezi secven a 1.1.2. - Dac ai avut dificult i la itemul 3, revezi secven a 1.2.2. - Pentru a redacta un eseu în conformitate cu cerin ele de la

itemul 4 trebuie s fii atent la: enun ul exerci iului; baremul de notare care î i detaliaz punctele forte ale eseului;coeren a discursului (logica înl n uirii enun urilor) icorectitudinea exprim rii.

Sugestii pentru realizarea materialelor din portofoliu Alege din proiectul unit ii de înv are, realizat pentru volumul I al cursului, o

secven care s-ar putea constitui într-un scenariu didactic pentru o lec ie de limbromân . Criteriile de evaluare a scenariului sunt enun ate la începutul cursului, în Introducere. Po i revedea secven a 2.2.5. din unitatea de înv are 2 (volumul I al cursului) i secven a 1.2.3. din aceast unitate. De asemenea, te vei putea folosi de experien a

dobândit în conceperea scenariilor pentru lec iile de comunicare oral i scris .


45

Resurse suplimentare

Pentru aprofundarea problemelor abordate în aceastunitate de înv are, î i recomand m:

Alina Pamfil, Limba i literatura român în gimnaziu. Structuri didactice deschise, edi ia a II-a, Editura Paralela 45, 2004, pp. 68-81

Vistian Goia – Ipostazele înv rii. Limba i literatura român , Cluj, Editura Napoca Star, 1999

Constantin Parfene – Metodica studierii limbii i literaturii române în coal . Ghid teoretico-aplicativ, Ia i, Editura Polirom, 1999, pp. 15-112

Ioan Nicola – Pedagogie, Bucure ti, Editura Didactic iPedagogic , 1994

*** – Limba i literatura român . Perspective didactice,Editura Universit ii Bucure ti, 2006

Date post:	15-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	andreea-ilica
View:	18 times
Download:	1 times

3. Didactica Limbii Romane.pdf

Documents