2..audit.an.3.

7/29/2019 2..audit.an.3.

1/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.

Categoria II AUDIT 71

3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei:a) asigurari pozitive

b) asigurari negative

c) fara asigurare

4. In cazul unei misiuni cu proceduri convenitea) auditorul exprima o opinie cu asigurare asupra misiunii convenite

b) nu exprima nicio asigurarec) nu exprima nici o opinie

5. In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicatea) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective

b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respectivec) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive

9. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele.In domeniul economic i cel financiar-contabil principalele criterii de calitate sunt urmtoarele :

a) Regularitatea care reprezint in esen conformitatea cu normele, principiile, standardele,regulileaplicabile cazului in spe ; in vorbirea curent se mai spune audit de conformitate ;

b) Sinceritatea (sau fidelitatea) care presupune respectarea cu bun credin a normelor,principiilor,regulilor; trebuie avut in vedere faptul c, chiar dac este vorba de o sinceritate obiectiv(cea care priveteinformaiile i nu pe emitentul lor), aceasta are totui i un caracter relativ pentru c eaeste apreciat prinraportare la un oarecare limbaj i la anumite reguli ;

c) Eficacitatea care privete ansamblul criteriilor susceptibile a se combina cu cele de regularitate isinceritate ; aceste criterii vizeaz, in principal, trei elemente eseniale (cunoscute sub expresia cei trei E),respectiv : economie (de exemplu, in achiziionarea resurselor materiale i umane utilizate intr-un proiect),eficien (raportul dintre bunurile i serviciile produse i resursele consummate pentru acestea), eficacitatea

propriu-zis (msura in care scopurile vizate sau efectele urmrite au fost catmai bine atinse).

15.In calitate de auditor al intreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul laprodusul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei.Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscandc intreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare,c in 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c in 20 decembrie au ieit 400 uniti?

Rezolvare :

Conform metodei FIFO ( primul intrat primul ieit) bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul deachiziie al primei intrri. Pe msura epuizrii lotului, stocurile ieite se evalueaz la cost de achiziie allotului urmtor in ordine cronologic.

Valoare stoc la 31 decembrie = 100 uniti x 10.000 lei/unit + 500 uniti x 12.000 lei/unit.= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

10. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerentRiscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operaiuni s

comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni,datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci

profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:

- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursulexerciiului la nivelul conducerii;- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor

situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor,

7/29/2019 2..audit.an.3.

2/34


produselor i serviciilor, structuri neadecvate);- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale,

inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile;- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind exerciiile

anterioare sau estimri;- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;

- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului

11. Definiti si exemplificati riscul legat de controlRiscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de

operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici prevenit,nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.

Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricruisistem contabil i de control intern.

n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;- sistemul contabil i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.- evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze

elementele pe care se sprijin n concluziile sale.

12. Definiti si exemplificati riscul de nedetectareRiscul de nedescoperire const n faptul c controalele declanate de auditori nu reuesc s

descopere o eroare semnificativ n soldul unui cont sau ntr-o categorie de operaiuni, izolat sau mpreuncu alte solduri sau categorii de operaiuni.

Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectarenu poate fi eliminat n totalitate, oricare ar fi tehnicile i procedurile folosite de auditor.

Exist anumite relaii ntre cele trei componente ale riscului de audit.Riscul de nedetectare este invers proporional cu cumulul riscurilor inerente i riscurile legate de

control. De exemplu, dac riscurile inerente i cele legate de control sunt ridicate, trebuie fixat un nivel alriscului de nedetectare redus, astfel nct s fie redus ct mai mult riscul de audit i, invers, dac riscurileinerente i cele legate de control sunt slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mairidicat, reducnd astfel riscul de audit.

Pe de alt parte, trebuie sesizat i relaia de invers-proporionalitate: dintre caracterul semnificativi riscul de audit; cu ct pragul de semnificaie este mai mare cu att riscul de audit este mai mic i invers.Dac, de exemplu, auditorul constat c pragul de semnificaie acceptabil este redus, riscul de audit crete;atunci auditorul va putea:

- s reduc nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltatesau suplimentare;

- s reduc riscul de nedescoperire modificnd natura, calendarul i ntinderea controalelor proprii.

16. Exemplificati riscurile legate de IT.Securitatea informatiei este de asemenea importanta in masura in care incapacitatea in procesarea

informatiei sau siguranta sistemului IT pot duce la pierderi. De aceea, companiile de asigurari ar trebui sacreeze mijloace prin care sa gestioneze riscurile de securitate a informatiei. Astfel, informatia trebuieaccesata numai de catre persoane cu autorizare corespunzatoare, prin filtre de protectie si restrictii de intrarein sistem (confidentialitate). Siguranta exactitatii si integritatii introducerii informatiei si a procesariiacesteia, disponibilizarea datelor, la cerere, in orice moment numai persoanelor autorizate precum siinvalidarea respingerii actiunilor persoanelor autorizate, constituie elemente tot atat de importante.

18. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.

Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nunumaievaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru acontinua activitatea pe operioada de 12 luni de la data bilantului.Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor princare administratorii s-auasigurat ca:a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmireasituatiilor financiare;sib) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari,

7/29/2019 2..audit.an.3.

3/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.referitoare lacontinuitatea activitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.Auditorul trebuie sa obtinainformatii despre administratori si sa examineze informatiiledisponibile; si avand in vedere perioada viitoarecareia administratorii i-au acordat o atentiedeosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie sastabileasca sis adocumenteze gradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-sicontinuaactivitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toateinformatiilerelevante de care au luat cunostinta in timpul auditului.

Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea

activitatiiastfel:1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere sialebilantului (daca exista). Se analizeaza si se documenteaza: rentabilitatea evolutia fluxurilor denumerar2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.3. Seanalizeaza si se documenteaza factori precum: comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti;

probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sacontinue sa aibaacces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta lacircumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-

bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificatesau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentrunevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea saucresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate; vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea

necesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.4. Dupa analizarea factorilor mai susmentionati, este principiul contabil al continuitatiiactivitatii o baza potrivita pentru intocmirea situatiilorfinanciare?Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facutdirectoriiprezentarile adecvate?)Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare

prezentarisuplimentare in raportul de audit?suplimentare nraportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirilela raportul de audit).5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitiiactivitii, auluat nconsiderare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?Dac nu:S-a menionat aceasta n raportul directorilor?

21. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu

financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul

contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestuicont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiuluifinanciar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul si debitul contului 891Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold initialcreditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold initial debitor). Astfel

bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau

metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat samodifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere. Orice modificari ale politicilor sau procedurilor potintra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente

perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului dedeschidere.

22. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul

sau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:- inspectia inregistrarilor si a documentelor- inspectia imobilizarilor corporale- observarea

- investigarea- confirmarea- recalcularea- reefectuarea- proceduri analitice

7/29/2019 2..audit.an.3.

4/34


23. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii

b)este furnizata de un alt auditorc)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii

Raspuns : a,b,c

24. Pornind de la caracterul suficient si adecvat al probelor care este raportul intre calitatea sicantitatea probelor de audit ?Gradul de adecvare reprezinta masura calitatii probelor de audit; cu alte cuvinte, relevanta si

credibilitatea acestora in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzactii, solduri ale conturilor,prezentarile de informatii si asertiunile aferente, sau in detectarea denaturarilor de la nivelul acestora.Cantitatea probelor de audit necesare este afectata de riscul de denaturare

25. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare amandatului?

Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesarefundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:

-cunoasterea globala a intreprinderii ;-examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;-examenul competentei;-contactul cu fostul auditor sau cenzor;-decizia de acceptare a mandatului;-fisa de acceptare a mandatului.

26. Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa deorientare si planificare a audituluin statutar

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii,zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea si

planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizariiobiectivelor misiunii de audit.

Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit)4.Elaborarea programului de munca

27. Prezentati patru tipuri de misiuni speciale de auditStandardul International de Audit (ISA) nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum simodalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Misiunile de audit cu scop special se potreferi la :

Situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale deraportare financiara si de normele nationale;

Conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; Respectarea clauzelor contractuale; Situatii financiare condensate (rezumate)

28. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet,o societate saumembrii acestora ca urmare a unor cauze datorate interesului propriu

Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes(participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflictcu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi:

a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;

7/29/2019 2..audit.an.3.

5/34


un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniulclientului;

onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale;a potentiala angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale.

29. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate saumembrii acestora ca urmare a unor cauze datorate renuntarii la propriile convingeri.

Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi perceput apromova situatia sauopinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa.Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonatrationamentul lor profesional aceluia al clientului.

Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acestfel pot fi:

- a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului;

- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nentelegerilor cu terteparti.

30. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet ,o societate saumembrii acestora ca urmare a unor cauze datorate manifestarilor de familiarism.

Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu unclient cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau unmembru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului.

Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fiexhaustive, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are ofunctie de raspundere n ntreprinderea clientului; un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului,este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cuclientul; un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniulclientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/ societatii cu un client al acestora; acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, decatre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniulsau sunt angajati ai clientului.

31. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate saumembrii acestora ca urmare a unor cauze datorate unor actiuni de intimidare.

Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv sisa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza

patrimoniul sau de la angajatii clientului.Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot

fi: amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a nlocui unmembru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate;

presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata demembrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.

32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cuclientul?

7/29/2019 2..audit.an.3.

6/34


Constau n: aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii

prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul sisa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatii financiare)corecta;

procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru bunagestionare a bunurilor si valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigurasupravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare silegatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.

Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important nconducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii deadministratie. Comitetul de audit revede situatiile financiare nainte de a fi supuse consiliului deadministratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliulde administratie.

Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe

nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit, la societatile cotate) care sa tinalegatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privindindependenta.

Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatiiindependente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii.

n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin odata pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivitrationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta.

Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dartrebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune.

33. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in interiorul propriilor sisteme siproceduri ale cabinetelor /societatilor?

Astfel de masuri constau n: importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a

membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit, servicii conexe si alte servicii profesionale, pentrusatisfacerea interesului public;

politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare alangajamentului cu clientul;

politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei,evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare, precum si modalitatea deaplicare a lor pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil;

politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privindindependenta;

politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile simembrii acestora cu clientii serviciilor prestate;

politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la unsingur client.

modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale carereprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client;

politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac partedin echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat;

comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari aleacestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat

responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei;

7/29/2019 2..audit.an.3.

7/34


mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare catrebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale;

un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite;politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice

nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea includsi informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor;

includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate

sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoanaar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu afost membru al echipei de audit si servicii conexe;

consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organismprofesional de reglementare sau un alt profesionist contabil;

rotirea personalului cu functii de conducere; comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea

clientului;elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor

prestate si a marimii onorariilor percepute;politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii

manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clienului;implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al

angajamentului;implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de

asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate;eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari financiare personale

care pot crea o amenintare la adresa independentei.Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina

sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cnd cabinetul/societateaconsidera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singuramasura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a seretrage din acest contract.

34. In ce constau masurile de protejare a independentei dispuse de profesie, legislatie saureglementari?Constau n: cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie; cerinte de educatie (formare) continua; standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare; control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de

cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit;

legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor contabili.

39. Intocmiti intr-o maniera succinta un plan de misiune de audit statutar pe care urmeaza sa orealizati la o societate comerciala.

I.Prezentarea ntreprinderii:- Denumirea

- Sediul social- Capital social si acionari- nregistrare

- Scurt istoric- Consideraii succinte privind obiectul de activitate, piaa, concurena

II. Informaii contabile:

7/29/2019 2..audit.an.3.

8/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.- Bugete i conturi previzionale- Particularitile sistemului contabil- Principiile contabile; permanene; comparabi-liti plurianuale

III. Definirea misiunii:- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.- Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni nntreprindere

IV.Sisteme si domenii semnificative:- Prag de semnificaie- Funcii i conturi semnificative- Zone de risc identificate- Controale semnificative pe care ne putem sprijini

V.Orientarea programului de lucru:- Aprecierea controlului intern- Lucrri deosebite- Confirmri de obinut (interne i externe)

- Inventare fizice- Asisten de specialitate necesar (informatic,fiscalitate etc.)- Documente de obinut

VI. Echipa si bugetul

VII. Planificarea- Repartizarea lucrrilor- Datele interveniilor pe etape- Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i altedocumente ce urmeaz a fi emise (cu datele-limit)

38. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului permanent pentru fiecare sectiune.Unele informaii i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite

pe toat durata mandatului. Ele nu au deci nevoie s fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosarseparat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioar dup aducerea sa la zi.

Dosarul permanent permite deci evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri i transmiterea de la unexerciiu la altul a elementelor de recunoatere a intreprinderii.

Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarealor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului.inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din parteaorganismului profesional, dup cum urmeaz:PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti;PB (dosarul permanent, Seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;PC (dosarul permanent, Seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile

precedente;PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente;PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social;PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice;PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;

39. Prezentati intr-o maniera succinta continutul dosarului exercitiului pentru fiecare sectiune.

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiulcontrolat; el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i formularearaportului.

Dosarul exerciiului este indispensabil pentru:

7/29/2019 2..audit.an.3.

9/34


mai buna organizare i control ale misiunii; documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s-a derulat fr

omisiuni; nlesnirea muncii n echip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori; justificarea opiniei emise i redactarea raportului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general sefolosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel:EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii;EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte;EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare;ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control;EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive;EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice;EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune;EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse;

EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate;42. Elemente probante in audit- prezentare si exemplificare .

Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (auditevidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pecare acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabilecare stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.

Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalelesubstantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinereade elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern.Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n

proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative nsituaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;

proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenulvariaiilor i examene de coeren cu alte informaii.

n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele decontrol a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale.

Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima oopinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale iregulamentare de ctre intreprindere i anume:regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale;

reguli de pruden;regulile referitoare la inventarieri;reguli de inere a registrelor i a contabilitii;existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii;

pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz.Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la

baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se

apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul considernecesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie laelaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau naturdiferit pentru a corobora o aceeai afirmaie.

Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire lasituaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-iforma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de

7/29/2019 2..audit.an.3.

10/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantionstatistic.

Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probantesuficiente cuprind:

Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de:-natura elementelor n cauz;-adecvarea controlului intern;

-natura activitilor realizate;-existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii;-situaia financiar a intreprinderii.Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului

contabil.Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare.Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori.Tipul de informaie disponibil.

n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile ide control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la:- conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s

previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative?- funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier

satisfctoare pe toat perioada?n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de

posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:- de existen: controlul intern exist?- de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace?- de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se

sprijine pe el?n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie sdeterminedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente iadecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fostntrunite criteriile urmtoare:

- de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat;- de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o

obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;-de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n

cursul perioadei respective;- de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate fapteleimportante au fost menionate;- de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar;- de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau

o cheltuial aparin perioadei;- de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului

contabil aplicabil.Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete

obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor.Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de

origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudineglobal superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cndelementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor

proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei.

Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitateainformaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un elementdeosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri.

Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importansemnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste

7/29/2019 2..audit.an.3.

11/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze oopinie fr rezerv.

44. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala ,din testeleefectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei facturia carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza constituirea

provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ?

Auditorul va formula o opinie defavorabila mentionand ca acest fapt nu este conformprincipiilor contabilesi incidenta acestuia asupra situatiilor financiare nu dau oimagine fidela a situatiei financiare a societatii.Potrivit prevederilor Codului Fiscal, art.22 (1) contribuabilul aredreptul la deducerea rezervelor si

provizioanelor, astfel:lit.c) din art.22: provizioanele constituite in limita unuiprocent de 20% incepand cu data de 01.01.2004,

25% incepand cudata de 01.01.2005 si 30% incepand cu data de 01.01.2006 din valoarea creantelor asupraclientilor inregistrate de catrecontribuabil, care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:1.suntinregistrate dupa data de 01.01.20042.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 dezile de la datascadentei3.nu sunt garantate de o alta persoana4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliatacontribuabilului5.au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabilului

li.j) din art.22 : provizioanele constituite in limita unuiprocent de 100% din valoarea creantelor asupra

clientilorinregistrate de catre contribuabil, care indeplinesc cumulativeurmatoarele conditii:1.suntinregistrate dupa data de 01.01.20072.creanta este detinuta la o persoana juridical asupracareia este declarata

procedura de deschidere a falimentului,pe baza hotararii judecatoresti prin care atesta aceasta situatie3.nusunt garantate de o alta persoana4.sunt datorate de o persoana care nu este persoanaafiliatacontribuabilului5.au fost incluse in veniturile impozabile alecontribuabiluluiIn acest caz auditorul exprimaopinie contrara formulate astfel:

Am fost angajati sa auditam bilantul anexat al entitatii X la datade 31.12.N, precum si contul de profit sipierdere si situatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul incheiat. Aceste situatii financiaresuntresponsabilitatea managementului entitatii X.Am desfasurat auditul in concordanta cu (referire la cadrul de raportare). Inopinia noastra, datorita

efectelor aspectelor discutate in paragraful precedent, situatiile financiare nu prezinta o imagine fidele apozitieifinanciare a entitatii X la data de 31.12.N, a rezultatelor dinexploatare si a fluxurilor de numerarpentru anul incheiat la datarespective si nu sunt in conformitate cu..( referire la statutele sau prevederilelegale)

45. Din motive obiective nu ati putut participa la inventariere anuala (ati fost numit auditorstatutar dupa momentul inventarierii.Ce fel de opinie veti formula?

Auditorul va formula o opinie cu rezerve mentionand ca nu a putut participa lainventarierea anualadeoarece a fost numit auditor ulterior datei inventarului.(asta incazul in care poate controla procesulinventarierii prin alte procedee)

50. Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar.Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nu numai

evaluarea pozitiei prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru a continua activitatea pe operioada de 12 luni de la data bilantului.Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii s-au asigurat ca:

a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare;si

b) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare la continuitateaactivitatii, necesare pentru a oferi o imagine fidela.

Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile disponibile; siavand in vedere perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentie deosebita la evaluarea

continuitatii activitatii, auditorul trebuie sa stabileasca sis a documenteze gradul de preocupare (daca exista)privind capacitatea clientului de a-si continua activitatea. La stabilirea gradului de preocupare, auditoriitrebuie sa aiba in vedere toate informatiile relevante de care au luat cunostinta in timpul auditului.

Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel:1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale bilantului (daca

7/29/2019 2..audit.an.3.

12/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.exista). Se analizeaza si se documenteaza:

rentabilitatea evolutia fluxurilor de numerar

2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit.3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum:

comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti; probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba

acces la bunuri si servicii necesare desfasurarii activitatii sale; capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi; probleme financiare; perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare; cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix; investitii de capital importante, planificate sau anulate; mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite; utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung; finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat; reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor; probleme de lichiditate;

vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.

4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii activitatii o bazapotrivita pentru intocmirea situatiilor financiare?

Daca nu: Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directorii prezentarileadecvate?)Este necesara intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari suplimentare inraportul de audit?suplimentare nraportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirile la raportul de audit).

5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, au luat nconsiderare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?Dac nu: S-a menionat aceasta n raportul directorilor?Sunt necesare explicaii sau prezentri suplimentare n raportul de audit?

6.Se analizeaz confirmrile ce trebuie incluse n scrisoarea de confirmare a declaraiilor.Scriei o sintez a factorilor analizai, prezentnd judecile emise, opinia privind ncadrarea societii n

principiul continuitii activitii i impactul asupra situaiilor financiare.

61. Se dau urmatoarele informatii aferente anului N:- venituri totale = 50.000 lei;- cheltuieli totale = 40.000 lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in lunaseptembire);- cheltuielile cu impozitul pe profit inregistrate pana in luna septembrie = 5.000 lei;- impozitul pe profit platit = 2.000 lei;- venituri din dividende = 2.000 lei;- venituei din reluarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor = 4.000 lei;- cheltuieli de protocol = 100 lei (limita de deductibilitate 2%);- cheltuieli cu sponsorizari = 450 (limita de deductibilitate 0.3%);- cheltuieli privind amenzile i penalitati datorate statului = 2.000 lei;Conform Legii 571/2003; cota de impozit pe profit = 16%;In calitate de auditor care este soldul contului 441 i inregistrarea impozitului pe profit in luna decembrie?

Cheltuieli de protocol deductibile:Baza de calcul = venituri impozabile cheltuieli aferente veniturilor impozabile cheltuieli de protocol cheltuieli cu impozitul pe profit = 44.000 40.000 100 5.000 = 9.100 leiCheltuieli protocol deductibil = 9.100 * 2% 182 lei, rezulta cheltuieli de protocol 100 lei deductibileProfit impozabil = venituri totale cheltuieli totale venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile =

7/29/2019 2..audit.an.3.

13/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.50.000 40.000 2.000 4.000 + 450 + 5.000 + 2.000 = 11.450Impozit pe profit = 11.450 * 16% = 1.832

Cheltuieli cu sponsorizarea:- 0.3 * CA = (50.000 2.000 4.000) * 0,003 = 132 lei- 20% * impozitul pe profit = 1.832 * 20% = 366 lei, rezulta ca impozitul pe profit se va diminua cu 132 lei.Impozit pe profit cumulat = 1.832 132 = 1.700 lei691 = 441 - 3.300

Sold D 441 300 lei

62. O societate prezinta urmatoarea situatie:Contractele de constructie 20.000 lei, din care garantii acordate 2.000 lei;Marfuri pret de achizitie 10.000 lei; adaos comercial 2.000 lei;Minusuri la inventare - 500 lei;Contracte cu vanzarea in rate 10.000 lei; rate incasate 2.000 lei; rate neincasate 8.00 lei; dobanda 500lei;Avize de expeditie pret de vanzare cu TVA 3.570 lei;Bonuri fiscale 238 lei;Auditorul a verificat TVA neexigibil calculat de entitate i a ajuns la consluzia ca este corecta suma

determinata. Care este TVA-ul neexigibil calculat?

TVA = 24%% = 404 22.320231 18.0004426 4.320404 = 167 2.0004428 = 4426 480 lei TVA neexigibil (ct.4428)

b. Calcul pre cu amnuntul cu TVA = Cost achiziie + Adaos comercial + TVA neexigibilTVA neexigibil = ( cost de achiziie + adaos comercial) x 24%== (10.000 + 2.000) x 24% = 2.880 lei TVA neexigibil (ct.4428)% = 40137144264428 = 4426 2.880 leic. Minusuri la inventariere = 500 leiTVA neexigibil aferent minusurilor la inventariere =500 x 24% = 120 leid. 461 = % 13.020758 10.000472 500

4427 2.5204427 = 4428 2.520 leincasare 2.000 lei x 24% = 480 lei=> 4428 = 4427 480 lei=> 4428 = 2.520 480 = 2.040 lei sau (8.000 + 500) x 24% = 2.040 lei TVA neexigibile. Pre vnzare cu TVA = 3.570 lei (avize de expediie)=> ct. 4428 = 3.570 lei418 = %7074428 3.570 leif. Bonuri fiscale n valoare de 238 lei, la acestea se calculeaz TVA neexigibil n cazul n care se

primete doar bonul fiscal urmnd apoi s se primeasc factura.

% = 401 238302 1924426 46

7/29/2019 2..audit.an.3.

14/34


4428 = 4426 46 lei TVA neexigibil4426 = 4428 46 dup emiterea facturiiD 4428 C_480 2.5202.880 3.570120480

464.006 6.090Sold C: 2.084 lei

63. In calitate de auditor verificati modul in care o societate inregistreaza salarile pentru un nr de 3salariati. Ion, salariul realizat 8.000 lei, grupa normala, Vasile salariul realizat 3.500 lei, grupa speciala iPopescu salariul realizat 5.900 lei, grupa deosebita. Care este inregistrarea pentru luna respectiva aferentacontributiei CAS care este suportata de asigurati?

421 = 4312 760 (8000 * 9.5%)

421 = 4312 333 (3500 * 9.5%)421 = 4312 561 (5900 * 9.5%

64. Un salariat pleac n delegaie cu maina firmei timp de 5 zile. Acesta primete ca diurna sumade 60 lei/zi. n plus primete un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre decontare urmtoareledocumente:

bonuri fiscale n valoare de 60 lei igri; 25 lei butur; 20 alimente;1 factura de la hotel pe care intr cazare 400 lei; mic dejun 100 lei i parcare 50 lei;2 facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei;3 facturi de la restaurant pentru o cin cu parteneri de afaceri 200 lei;4 bonuri benzin 300 lei, din care justificat 220 lei.

Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o platasuplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati ca societatea a procedat bine ? In cazcontrar, stabiliti care este varianta corecta.

Se admit la decontare urmatoarele cheltuieli:- cheltuielile pentru diurna (art.2, art.9) in valoare de 300lei(5zileX60lei/zi)- cheltuieli cu cazare si mic dejun (art.32) in valoare de 500 lei- taxa pentru parcare (art.29) in valoare de 50 lei, conform prevederilor HGnr.1860/2006 privind obligatiilesi drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in altalocalitate, precum si in cazul deplasariiin cadrul localitatii in interes de serviciu- cheltuielile cu combustibil justificat in suma de 220lei, conform, prevederilor Decretului nr. 209/1976

privind Regulamentul operatiunilor de casaTotal cheltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.070leiiar platasuplimentara catre salariat este in suma de 70lei.

Teme de referat

3. Auditul financiar al decontarilor cu tertii: obiective, riscuri, proceduriAuditarea conturilor la terti in bilantul contabil are ca obiective:- concordanta balantelor conturilor analiticecu conturile sintetice.- toti debitorii au fost inclusi in situatiile financiare (exhaustivitate).- soldurileconturilor de debitori au fost corect determinate si inregistratein mod corect (exactitate), iar sumele cuprinsein activul bilantier suntconforme cu cele din inregistrarile contabile.- balantele conturilor analitice,

asigurandu-se de concordanta lor cuconturile generale, sintetice;- un inventar al creantelor si datoriilorexistente la finele exercitiului.Auditorul analizeaza (de obicei, prin sondaj) soldurile conturilor detertiplecand de la documentele si informatiile contabile puse la dispozitia sa.El cere sa se procedeze laefectuarea corecturilor pe care la gasestenecesare.- la data bilantului debitorii exista in mod real (existenta).-toate tranzactiile cu clientul, vanzarile, titlurile de valoare si incasarile aufost inregistrate in perioada corecta

7/29/2019 2..audit.an.3.

15/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.(independenta exercitiilor). Toateplatile in avans au fost corect calculate si evidentiate astfel incattoatecheltuielile se fac reflectate in aceeasi perioada de contabilizare cuserviciile primite.- evaluarea corectaa creantelor cuprinde sumele nete ce urmeaza a fiincasate. Provizioanele pentru clienti incerti, rabaturi siremise,risturne, bunuri returnate sunt corect evidentiate si nu sunt mari.- toti debitorii cuprinsi in bilantreprezinta creante asupra clientilor. Deasemenea, auditorul trebuie sa verifice daca platile in avans,veniturile ceurmeaza a fi incasate si alti debitori inclusi in activul circulant bilantier reprezinta beneficiieconomice viitoare sau trezorerie (numerar) deincasat.Auditorul trebuie sa ia in considerare eventualele

riscuri:- firma auditata poate supraevalua creantele sale in incercarea de a prezenta osituatie financiara maibuna decat in realitate;- exista riscul ca debitorii sa se afle in imposibilitatea de a plati, ceea ceinseamna casoldurile debitorilor din bilant trebuie micsorate pe bazaevaluarii proprii a auditorului;- facturile unui anfinanciar pot fi inregistrate in alta perioada, existandriscul ca acestea sa nu fie evidentiate ca venituri. Dacaentitatea vinde

bunuri, soldul debitorilor este in corelatie cu soldul conturilor de stocuri.- Riscul de frauda trebuie luat inconsiderare de catre auditor sub aspectulcreantelor fata de terti:- unitatea poate inregistra vanzari fictive;-deturnare de numerar daca acelasi angajat incaseazaconcomitent facturile de la clienti si actualizeazasijurnalul de vanzari;- furt de bunuri revederea corespondentei curente cu debitorii;- acordarea de reducericomerciale si financiare neautorizate;- Solduri anulate testarea lor printr-un esantion de solduri si ajustareainregistrarilor operate in conturile debitorilor.Controalele interne specifice clientilor si conturilor asimilate

sunt orientatespre operatiunile comerciale cu clienti noi, analiza pe durate a soldurilor clientiprin verificareaunui esantion de facturi. De asemenea, se verifica concordantaintre jurnalul vanzarilor, facturi si registrelecontabile.Auditorul poate sugera firmei auditate unele recomandari in ceea ce privestemodul de incasare mairapida a facturilor, micsorarea riscului de neincasare afacturilor prin evaluarea provizioanelor pentru creantedepreciate.Controlul asupra vanzarilor, precum si atentia asupra clientilor incertitrebuie sa fie in atentiaconducerii cu scopul de a preveni eventualele creanteincerte. Imbunatatirea decontarilor cu creditorii vizeazarecomandari aleauditorului in ceea ce priveste micsorarea importurilor pentru a minimizacheltuielile cudiferentele de curs valutar, identificarea situatiilor in care clientular avea posibilitatea de a obtine reducerifinanciare pentru plata inainte determenul scadent, minimizarea termenului de achitare a datoriilor fata decreditori,fara sa se deterioreze relatiile cu furnizorii sai.Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termenscurt:- toti creditorii au fost inclusi in situatiile financiare si exista in mod real ladata bilantului;- datoriile aufost calculate astfel incat cheltuielile sunt inregistrate potrivitcu serviciile prestate;- au fost constituite

provizioane adecvate in legatura cu soldurile debitoareale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultatedin tranzactiile decumparare;- datoriile preliminate si alti creditori inclusi in bilant reprezintaobligatiiviitoare sau sume de platit.Auditorul considera principalele riscuri de frauda si implicit careobiectiveau fost afectate prin testele de audit:- o plata eronata este facuta unui salariat sau unui furnizor faraa aveaaprobarea conducerii pentru efectuarea platii; obiectivul afectat in acestesituatii este exhaustivitatea,exactitatea datoriei;- fisa furnizorului nu coincide cu jurnalul cumpararilor, fiind inclusefacturi fictive pentru

plata. In aceste situatii sunt afectate exactitatea,existenta, precum si obligatiile entitatii auditate;- existentafurnizorilor fictivi inclusi in jurnalul de cumparari a condus laplati facute unor angajati ai firmei auditate,obiectivele auditului deexactitate si existenta a operatiunilor cu terti (creditori) fiind afectate. O revizuireatestelor de audit, pentru a evalua riscurile in situatiile de mai sus impune:- verificarea controlului intern cu privire la autorizarea platilor catrefurnizori;- reconcilierea fiselor analiticeale furnizorilor;- reverificarea jurnalului creditorilor prin urmarirea acelor furnizori carorali s-au facut platiilegale;- verificarea profitului brut va arata o reducere, ca urmare a cresterii valoriicumpararilor in costulvanzarilor fara un echivalent al valorii vanzarilor.Testarea controlului intern privind autorizarea anularilorde solduri alecreditorilor prin selectarea unui esantion de solduri ale furnizorilor si investigareaoricarorreglari sau tehnici contabile neobisnuite in conturile furnizorilor. Acesteteste elimina riscul ca sumele ce aufost in mod fraudulos anulate in jurnalulfurnizorilor, fara un motiv aparent, sa fie reconsiderate. Poate existariscul cafacturile de cumparare sa fie inregistrate in jurnal ca fiind platite fara ca inextrasul de cont sa existeevidenta acestor plati.Auditorul va examina facturile primite dupa sfarsitul anului cu scopul de averificadaca sumele au fost ocazionale inainte sau dupa incheierea exercitiuluifinanciar conform documentelor

justificative.Revederea soldurilor nerecuperabile si recomandarile auditorului cu privirela acele conturi ceurmeaza a fi trecute pe venituri.

.

7/29/2019 2..audit.an.3.

16/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1. 18. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminatamortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cuaceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate:a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;c) 170.000 lei.Rezolvare: amortizarea anuala a cladirii (400000-80000)/20=320000/20=16000 lei/an

Din N-11 pana in anul N-4 sunt 8 ani adica 16000*8 ani= 128000 lei amortizare cumulataScad din valoarea cladirii amortizarea cumulata 320000-128000=192000 leiEvaluare la suma de 450000 lei din care 150000 teren =300000 plus de valoare 108000212=105 108000 si 211=105 70000 total 178000 lei in 105 , varianta a)Durata ramasa 20-8=12 ani Valoarea reevaluata 300.000/12=25.000lei amortizare/anAmortizare pana la vanzare 3,5 ani*25000=87.500Valoare ramasa 300.000-87500=212.500 impreuna cuterenul 150.000=362.500Castig din vanzare 500.000-362500=137500

19. Relund datele din ntrebarea 18, care este suma amortizrii n anul N:a) 12.500.000 lei;

b) 16.000.000 lei;c) 8.000.000 lei.Raspuns : in anul N-4 noile valori sunt 300000 lei cladiri si 150000 lei terenMai raman de amortizat 12 ani. 300000/12=12500 lei/an varianta a)

40 . Durata de transformare a resurselor n folosine este un indicator care exprim funcia deintermediere a unei bnci i se determin ca raport ntre:a) activele i pasivele bncii;

b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor;c) activele bilaniere i cele n afara bilanului.

Raspuns:b) durata medie a folosinelor i durata medie a resurselor;Functiile fundamentale ale bancilor comerciale sunt:

- functia de intermediere;- functia de lichiditate;- functia rationala, in care se inscrie ansamblul serviciilor prestate clientilor.Functia de intermediere genereaza valoarea adaugata prin transformarea depozitelor in credite sau, altfel

spus a resurselor in folosinte.Exercitarea functiei de intermediere, respectiv de transformare se desfasoara in cadrul a doua

coordonate: durata si scadenta. Scadenta isi gaseste semnificatia in data de rambursare a ultimei rate acreditului iar durata exprima perioada medie de imobilizare a capitalului in cadrul unui credit. Durata ia inconsiderare structura temporala a variatiilor fluxurilor de trezorerie, conditiile de reasezare a dobanzilor side modificare a duratelor termenelor de amortizare.

Optimizarea gestiunii resurselor si folosintelor, activelor si pasivelor patrimoniale ale bancii are caobiectiv:

a) constituirea de lichiditati care sa asigure restituirea sau transferul la cerere a depozitelor;b) folosirea eficienta a resurselor si monitorizarea riscurilor eventuale;c) asigurarea, la nevoie, a suportului financiar din partea intermediarilor si a pietelor financiare,

pentru acoperirea solicitarilor de restituire a depozitelor, de acordare a creditelor justificate,

cerute de clienti si a platii arieratelor la imprumuturile proprii.Cu ocazia analizei bilantului se gaseste relevanta aceastei optimizari. In prima faza apare riscul detransformare temporala in bilant, cand media duratelor posturilor de activ, adica a folosintelor, difera de ceaa pasivelor patrimoniale, adica a resuselor.. In aceasta situatie banca finanteaza o mare parte a creditelor pe

7/29/2019 2..audit.an.3.

17/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.termen mediu sau lung din resursele pe termen scurt. Din punct de vedere matematic aceasta situatie poate ficalculata ca raport procentual al duratei de transformare exprimate in zile astfel:Durata medie a folosintelor X 100,Durata medie a resuselorin cadrul unei perioade determinate, de regula 1 an.

Cresterea duratei de transformare implica riscul potential al unui deficit de trezorerie in cazul uneiretrageri sau trasferuri masive de depozite, sau al necesitatii de acoperire a unor cerinte urgente si

neprevazute de credite, de catre clienti.O durata medie a folosintelor (activelor) de doua ori mai indelungata decat cea a resurselor(pasivelor) poate exprima o transformare cu risc scazut, cu conditia ca majoritatea activelor sa fie alcatuitadin lichiditati, sau din active cu valori relativ stabile si usor negociabile.

41 . Marja net a dobnzii la o banc se calculeaz ca un raport ntre:a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;

b) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i venituri bancare;c) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i totalul activelor bancare (bilaniere i nebilaniere).Raspuns:a) dobnzi ncasate minus dobnzi pltite i active totale minus active nevalorificate;

Marja net din dobnzi (rata veniturilor din dobnziRvd sau Rrd) este un indicator de performantasi se calculeaza ca raport intre venitul net din dobnzi (diferena dintre dobnzi ncasate i dobnzi pltite)i activele valorificate, respectiv, activul bilantier minus suma urmatoarelor elemente de activ:

numerar; valoarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar; soldul conturilor de debitori si al celor de decontare; alte active.

Rvd=( Di- Dp)/AVx100Av = At - Ann care:

Rvd - rata veniturilor din dobnzi; sau RrdD - dobnzi ncasate;Dp - dobnzi pltite;Av - active valorificateAt = active totalAn = active nevalorificate

Activele valorificate, ca noiune, reprezint diferena dintre totalul activului bilanier i sumaurmtoarelor elemente de activ: casa, mijloace fixe, obiecte de inventar, decontri i debitori, alte active,care nsumate formeaz activele nevalorificate. Conceptele active valorificate i active nevalorificate serefer la implicarea activului bncii n activitatea de acordare a creditelor.

O valoare mare a acestui indicator, deci un venit net din dobnzi ct mai mare la

acelai nivel al activelor exprim o activitate profitabil (colectare i redistribuire de capital), deci un bunmanagement al activelor i pasivelor. De asemenea, o marj net din dobnzi ridicat poate fi obinut peseama angajrii n activiti riscante.Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobnzile (dependen de

pasive volatile, pe termen scurt), dar i o atitudine mai prudent a bncii, care conduce lavenituri din dobnzi mai mici.

Marja din dobnzi ridicat este caracteristic bncilor de detaliu (retail), care au olarg reea de sucursale, filiale, agenii n teritoriu, ce i procur resursele la un pre sczut, n timp ce

bncile cu ridicata (banca central) au o marj mai sczut datorit unui cost al procurrii fondurilor mairidicate.

42. Ce rol are raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci:a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmare ancrederii n situaiile financiare prezentate;

b) instrument de garantare a fidelitii situaiilor financiare n faa publicului;c) instrument de raportare prevzut prin contractul de prestri de servicii.

7/29/2019 2..audit.an.3.

18/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.Raspuns:

a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitilor i instrument de confirmarea ncrederii n situaiile financiare prezentate;

Prin continutul sau, raportul de audit financiar, iar dupa caz, completat si cu informatiile indicate deCNVM pentru societatile de bursa poate dobandi un atribut aparte, acela de document de fundamentarefinanciara pentru admiterea la cotare.

Scopul raportuluide audit asupra situatiilor financiare, conform Standardului de audit nr. 700 ( I.S.A. 700

The auditors Report on Financial Statements ) este de a prezenta clar, concis si sintetic concluziileauditorului cu privire la situatiile financiare, respectarea principiilor si normelor de reflectare contabila atuturor operatiunilor patrimoniale si extrapatrimoniale prezentate in bilant si in afara bilantului, in contul de

profit si pierdere, in anexa la bilant.Auditorul are obligatia de a exprima in mod clar si concis urmatoarele: daca bilantul si contul de profit si pierdere au fost elaborate in conformitate cu Legea

contabilitatii nr. 82/1991, Ordinul ministrului finantelor si guvernatorului Bancii Nationale aRomaniei nr. 1418/344/1977 privind aprobarea Planului de conturi pentru societatile bancare sinormele metodologice de aplicare a acestuia corespunzator pct. 16 lit. A) din Regulamentul deaplicare a Legii contabilitatii aprobat prin HG nr. 704/14.12.1993;

daca bilantul exprima, dupa opinia sa, imaginea fidela a patrimoniului bancii la sfarsitul

exercitiului financiar, in contul de profit si pierdere prezinta imaginea fidela a profitului sau apierderilor bancii pentru exercitiul expirat;

auditorul trebuie sa verifice daca evidenta contabila a fost in conformitate cu prevederilelegale, iar bilantul si contul de profit si pierdere corespund cu sumele si dobanzile inscrise inconturile contabile;

auditorul are drept de acces la toate informatiile financiare ale entitatii si este indreptatit saobtina astfel de informatii precum si explicatii din partea managementului bancii atunci candconsidera necesar;

in cazul in care nu a putut obtine sau nu a avut acces la informatiile necesare derulariimisiunii de audit, el trebuie sa precizeze aceasta in raport. De asemenea , auditorul trebuie sa

mentioneze in raport daca au fost respectate prevederile standardelor internationale/nationale deaudit cu precizarea motivelor care au determinat eventualele abateri de la acestea.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 700 stabilete procedurile i principiile fundamentale i

modalitile lor de aplicare cu privire la forma i coninutul raportului auditorului independent emis pe bazaconcluziilor rezultate din auditarea situaiilor financiare ale unei entiti (misiunea de baz). Cele mai multedin prevederile acestui standard pot fi adaptate la rapoartele emise i n cazul unor misiuni de audit diferitede misiunea de baz.

Raportul de audit are un triplu rol: instrument de comiunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv

cu publicul, precum i cu acionarii pentru decizii economice; instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiilor financiare prezentate de

o entitate; instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.

Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementridiverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de cele folosite

pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicitca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fost inute corecti la zi);

responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i altereglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz;presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat saupoate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu

7/29/2019 2..audit.an.3.

19/34


unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controluluiintern.

43 . inerea corect i la zi a registrelor contabile ale bncii; aceasta reprezint pentru auditor:a) o responsabilitate de baz;

b) o responsabilitate secundar;c) o responsabilitate adiional.

Raspuns: b) o responsabilitate secundar; Raspundera pentru organizarea si tinerea contabilitatii... revine administratorului, ordonatorului de creditesau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului Regulamentul pentru aplicarea Legiicontabilitatii nr. 82/1992Rspunderea conducerii entitii auditate se refer la ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare.Responsabilitile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de baz; pentru opinia sa n legtur cu situaiile financiare auditate; responsabiliti secundare care au urmtoarele caracteristici: rezult din texte de legi, reglementri

diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesit tehnici i proceduri diferite de celefolosite pentru misiunea de audit de baz; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia esteimplicit ca, de exemplu, rspunsul la obligaia legal de verificare dac registrele contabile au fostinute corect i la zi);

responsabiliti adiionale care au urmtoarele caracteristicii: rezult din texte de legi i altereglementri, pot fi abordate tehnici i proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de baz;

presupun exprimarea n mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat saupoate fi integrat n raportul de audit (n cuprins sau n anexe la acesta). De exemplu, conformitateacu unele reglementri specifice (piaa de capital, bnci, asigurri etc.) sau raportul asupra controluluiintern.

44 . n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz:a) naintea paragrafului de opinie;

b) dup paragraful de opinie;c) ntr-o not anex la raportul de audit.Raspuns: b) dup paragraful de opinie;n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv

este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex.Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup

paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui

obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat nanex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferindup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.

Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opiniaauditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea:

Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex.Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se

pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierilepreliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final alacestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane

pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

45. n cazul unei opinii, alta dect cea fr rezerve, motivele se situeaz:

a) naintea paragrafului de opinie;b) dup paragraful de opinie;c) numai n notele anexe la raportul de audit.Raspuns a) naintea paragrafului de opinie;

7/29/2019 2..audit.an.3.

20/34


De fiecare dat cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fr rezerv, el trebuie s includ nraportul su o descriere clar a tuturor motivelor care justific decizia sa si, de fiecare dat cnd poate, scifreze (s estimeze) incidenta posibil asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie s fie date, de

preferint ntr-un paragraf distinct care s precead pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sauimposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, s fac trimitere la o not anex mai aprofundat.

Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleazastfel:

Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori ulterior acestei date. innd seama de naturadocumentelor contabile ale societii, noi am putut controla cantitile prin alte proceduri. Dup prereanoastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut efectua controlulfizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la 31decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat i suntconforme cu prevederile legale i statutare.

Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat nactive corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru cldiri i

. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . nconsecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar pierderile exerciiului i pierderilecumulate la . mil. lei. Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelormenionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare asocietii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceastdat, i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

46 . Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situaiilor financiare ale unei bnci :a) patru;

b) una;c) depinde de numrul elementelor probante.Raspuns: b) una;

Potrivit Standardului de audit 700, auditorul dispune de trei posibilitati pentru a-si exprima opinia cuprivire la calitatea conturilor anuale, a modului in care in acestea se prezinta patrimoniul, situatia financiarasi rezultatele exercitiului, respectiv: opinie fara rezerve sau necalificata; opinie cu rezerve (calificata); imposibilitatea exprimarii opiniei; opinie contrara..

Raportul de audit trebuie s prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti dac situatiilefinanciare dau o imagine lidel pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prelinl n mod

sincer n toate aspectele lor semnificative) n acord cu referintele contabile si, dac e cazul, dac ele suntconforme prevederilor legale.Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt , dau () imagine fidel" sau "prezint n modsincern toate aspectele lor semnificative".Aceste dou formulri semnific, ntre altele, c auditorul nu ia n considerare dect elementelesemnificative privind situatiile financiare.

109 Elementele posterioare nchiderii exercitiului.Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a

evenimentelor favorabileSi nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de doua tipuri:

- evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului;sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;- evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii exercitiului; suntevenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii.

7/29/2019 2..audit.an.3.

21/34


Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerareincidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor financiare ct si asupraraportului sau, distingndu-se trei etape:

- fapte descoperite pna la data raportului de audit;- fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare;- fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.

110 Faptele descoperite pna la data raportului de audit .Auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri care urmaresc strngerea de elemente probante suficiente siadecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustari alesituatiilor financiare sau informatii suplimentare n anexe, pna la data raportului sau.Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a situatiilor financiare

sau unei informatii n anexe, vor fi puse n lucru la o data ct mai apropiata de data raportului de audit si vorcuprinde actiunile urmatoare:

- examinarea facturilor de cumparari, de vnzari, a avizelor de expeditie sau a notelor de intrare-receptie ale perioadei posterioare nchiderii exercitiului, pentru a verifica daca operatiile respective nusunt aferente exercitiului nchis (controlul principiului independentei exercitiului);- examinarea ncasarilor posterioare nchiderii pentru a verifica reactivarea creantelor;

- cercetarea facturilor de vnzare posterioare nchiderii pentru a se ncredinta ca stocurile nu suntevaluate la o suma superioara valorii lor de realizare sau invers;- analiza procedurilor stabilite de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca evenimentele

posterioare nchiderii au fost bine identificate;- consultarea proceselor verbale ale adunarii generale a actionarilor, ale consiliului de administratie, alecomitetului de audit, ale comitetului de directie, care au avut loc dupa data nchiderii exercitiului;- analiza altor informatii financiare luate, previziuni de trezorerie si alte rapoarte ale conduceriiintreprinderii;- cereri, sau cereri suplimentare de informatii de la oficiul juridic sau de la avocatii intreprinderii nlegatura cu procesele pe rol;- corespondenta nregistrata la conducerea intreprinderii n legatura cu subiecte, cum ar fi:

situatia actuala a unor elemente contabilizate pe baza unor date preliminare sauneconcludente; noi angajamente, mprumuturi, garantii acordate sau primite; vnzari de active realizate sau avute n vedere; noi actiuni sau obligatiuni emise sau prevazute a fi emise, proiecte de fuziune, sau altecai de restructurari; active care fac obiectul unor pretentii de proprietate, distruse din diferite cauze (incendii,inundatii etc.); evolutia unor riscuri; alte evenimente care ar pune n discutii continuitatea exploatarii.

Daca, prin aplicarea procedurilor de mai sus, auditorul descopera ca evenimentele posterioare au oincidenta semnificativa

asupra situatiilor financiare, el trebuie sa determine daca acestea au fost corect avute n vedere si au facutobiectul uneiinformatii corespunzatoare n notele anexe la situatiile financiare.

Cnd un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul vaexamina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si necesitatea de a-linforma de data prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit.

111 Fapte descoperite dupa data raportului de audit dar naintea publicarii situatiilor financiare.Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare, dupa

data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, nsa, trebuie sa informeze auditorul asupraevenimentelor suvenite ntre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare si care suntsusceptibile sa aiba o influenta asupra acestora.

Cnd auditorul a luat la cunostinta, dupa data raportului sau dar naintea publicarii situatiilor financiare, deevenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul trebuie sa stabileasca daca

7/29/2019 2..audit.an.3.

22/34

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.II-AUDITExperti contabili -Anul III -sem.1.trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute aspectele n cauza cu conducerea intreprinderii

pentru a stabili masurile care se impun.Daca conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile

necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz data noului raport nu vaputea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si, n consecinta, procedurile mentionatemai sus se vor prelungi pna la data noului raport de audit.

Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare iar auditorul considera necesare

aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; daca raportul de auditapucase sa fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa nu publice, catre terti, situatiile financiare siraportul de audit iar, daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua masurile adecvate pentru a evitaca tertii sa utilizeze raportul sau.

112 Fapte descoperite dupa data publicarii situatiilor financiare.Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.

Daca nsa auditorul a luat la cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui evenimentcare, daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuiesa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducereaintreprinderii.

n cazul n care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla masurileluate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt n posesia situatiilorfinanciare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va ntocmi un nou raport de audit asuprasituatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de observatii facndtrimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei situatiilor financiare

publicate anterior. Data noului raport de audit nu va fi anterioara celei de aprobare a situatiilor financiarecorectate.

n cazul n care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate persoanelecare au n posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect informate desituatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea, auditorul va facecunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau deaudit.

Nu este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci cndsituatiile financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o informatiecorespunzatoare despre situatia existenta sa fie furnizata n notele anexate la aceste situatii financiare.

115. Particularitati privind partile afiliate (legate) n audit.Standardul International de Audit (ISA) nr. 550 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum

si modalitatile lor de aplicare n ce priveste responsabilitatile auditorului referitoare la tranzactiile ntre partilegate (afiliate), asa cum sunt ele definite prin Standardul International de Contabilitate nr. 24 Partilegate.

Auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probantereferitoare la identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si lainformatiile prezentate n anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor ntre partile legate, care au oinfluenta semnificativa asupra situatiilor financiare.

n timpul lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indicaexistenta partilor legate pna atunci necunoscute ca, de exemplu:

- operatiuni efectuate n conditii comerciale anormale, mai ales n ce priveste pretul, rata dobnzii,garantii si conditii de rambursare neobisnuite;- operatii a caror existenta nu pare justificata prin nici o motivatie logica;- operatii a caror substanta difera de forma acestora;- operatii efectuate pe cai neobisnuite;

- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori, n raport cu altii;- operatii nenregistrate.Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:

- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;

7/29/2019 2..audit.an.3.

23/34


- consultarea proceselor verbale ale adunarilor generale ale actionarilor si ale consiliului deadministratie;- acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfrsitul perioadei;- acordarea contractelor si conventiilor de mprumut;- examenul operatiilor de cumparari sau vnzari pe parti ale unei societati n participatie;- examenul operattiilor si tranzactiilor ntre parti legate identificate;- obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa ateste ca informatiile

prezentate cu privire la identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise nanexele la

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	mihaela-miha
View:	223 times
Download:	0 times

2..audit.an.3.

Documents