+ All Categories
Home > Documents > LIMBA SPANIOLA

LIMBA SPANIOLA

Date post: 18-Jun-2015
Category:
Upload: angeldelaguarda
View: 7,917 times
Download: 41 times
Share this document with a friend
85
LIMBA SPANIOLA Genul substantivelor Substantivele care se termina in –o sunt de obicei masculine. Substantivele care se termina in –a sunt de obicei feminine. Exemple: el chico – la chica el gato – la gata Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un corespondent care se termina in –a. el profesor – la profesora (profesorul-profesoara) el doctor –la doctora (doctoral – doctorita) el señor – la señora (domnul – doamna) Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". el estudiante – la estudiante (studentul – studenta) el pianista – la pianista (pianistul – pianista) el artista – la artista (artistul – artista) Substantivele care se termina in –sión,-ción,- dad, - tad,-tud,-umbre;
Transcript
Page 1: LIMBA SPANIOLA

LIMBA SPANIOLA

Genul substantivelor

Substantivele care se termina in –o sunt de obicei masculine.Substantivele care se termina in –a sunt de obicei feminine.Exemple: el chico – la chica el gato – la gata

Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un corespondent care se termina in –a.

el profesor – la profesora (profesorul-profesoara) el doctor –la doctora (doctoral – doctorita) el señor – la señora (domnul – doamna)

Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la".

el estudiante – la estudiante (studentul – studenta) el pianista – la pianista (pianistul – pianista) el artista – la artista (artistul – artista)

Substantivele care se termina in –sión,-ción,-dad, - tad,-tud,-umbre;sunt feminine. la televisión – televiziunea la decision – decizia la conversación – conversatia la habitación – locuinta,asezarea la ciudad – orasul la universidad –universiatea la dificultad – dificultatea la libertad – libertatea la actitud – atitudinea la gratitude – recunostinta la certidumbre – certitudinea la muchedumbre – multimea,aglomeratia Unele substantive terminate in –a sunt masculine:

el problema- problema el programa - programulel telegrama – telegrama el mapa – hartael sistema – sistemul el poema – poemul,poezia

Page 2: LIMBA SPANIOLA

el dia – ziua el tema – tema,subiectulel clima – clima el idioma – limba (vorbita)el sofa – canapeaua el planeta - planeta

Cateva cuvinte care se termina in –o sunt feminine. la mano- mana,bratul la radio – radioul Unele substantive au doua genuri,fiecare gen corespunde altui sens. el frente – frontul (la razboi) el policia - politistul la frente – fruntea la policia - politia el guia – ghidul el orden - ordinea la guia – cartea ghid la orden – ordinea Numeralele cardinale

1.uno Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui 2.dos substantive masculine. 3.tres un libro – o carte4.cuatro un perro – un caine5.cinco un hombre – un om6.seis Numarul "uno" schimba forma "uno" in"una" inaintea unui 7.siete substantive feminin.8.ocho una pluma – un stilou9.nueve una gata – o pisica 10.diez una chica – o fata

Pluralul substantivelor

Daca un substantiv se termina intr-o vocala,formeaza pluralul prin adaugarea lui – s. libro:libros (libro + s) señora:señoras (señora + s)Daca un substantive se termina intr-o consoana formeaza pluralul prin adaugarea lui –es. el borrador – los borradores (borrador +es) la universidad – las universidades (universidad +es) la ciudad – las ciudades (ciudad + es)

Page 3: LIMBA SPANIOLA

Daca un substantive se termina in –ión,adauga es si pierde accentual scris. el avión – los aviones la conversación – las conversaciones la sección – las secciones la television – las televisions

Daca un substantiv se termina in –z,adauga –es si schimba z cu c. el lápiz –los lápices la voz – las voces el tapiz – las tapices la actriz – las actricesCand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite,se foloseste pluralul masculinului.Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul doar prin schimbarea articolului hotarat.

Articolele definite si nedefinite

Articolul definit (hotarat)

el – masculine singular la – feminin singular los – masculin plural las – feminin plural

Articolul nedefinit (nehotarat)

un – masculine singular una – feminin singularunos – masculine plural unas – feminin plural

Forma verbului "Hay"

Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural.Are intelesu de:exista,se afla,sunt.Exemple: Hay muchos libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca) Hay un libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa. Hay dos baños en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.) ?Hay muchos estudiantes en la clase?(Sunt multi studenti in clasa?) ?Hay una chica o dos ? (Este o fata sau doua?)

Page 4: LIMBA SPANIOLA

Pronumele personal

eu – yo noi – nosotrostu – tú voi – vosotrosdumneata,dumneavoastra (singular) dumneavoastra (plural)usted ustedesel – él ei – ellosea- ella ele – ellas

Forma vosotros este folosita numai in Spania,in America Latina ustedes este folosit in ambele situatii:de politete si familial.

Verbele regulate

Conjugarea verbelor regulate

1.verbul la infinitiv – terminatia ar + o,as,a,amos,áis,anhablar –hablo (hablar – ar + o )2.verbul la infinitiv – terminatia er +o,es,e,emos,éis,encomer – comes (comer – er + es)3.verbul la infinitiv – terminatia ir +o,es,e,imos,is,envivir – vive (vivir – ir +e)

Verbe regulate comune

alquilar – a inchiria amar – a iubiandar – a merge pe jos ayudar – a ajutabailar – a dansa buscar – a cautacaminar – a merge pe jos cantar – a cantacocinar – a gati comprar – a cumparacontestar – a raspunde dejar – a lasa desear – a dori enseñar – a invata pe cinevaentrar – a intra enviar – a trimiteescuchar – a asculta esperar – a spera,a asteptaestudiar – a studia firmar – a semnaganar – a castiga gastar – a cheltuihablar – a vorbi lavar – a spalallegar – a sosi llevar – a purta, a ducemandar – a trimite,a ordona mirar – a privinecesitar – a avea nevoie olvidar – a uita

Page 5: LIMBA SPANIOLA

pagar – a plati practicar – a practicapreguntar – a intreba preparer – a pregatiregresar – a se intoarce saludar – a salutetocar – a atinge,a canta la un instrumenttomar – a lua,a bea trabajar – a munci viajar – a calatori visitor – a vizita

verbele -er

aprender – a invata comer – a mancabeber – a bea comprender – a intelegecorer – a alerga creer – a crededeber – a trebui esconder – a ascundeleer – a citi meter en – a baga in poseer – a poseda prometer – a promiteromper – a rupe,a strica temer – a se temevender – a vinde

verbele - ir abrir – a deschide admitir – a admiteasistir a – a insoti la cubrir – a acoperidecider – a decide describer – a descriedescubrir – a descoperi discutir – a discutaescribir – a scrie existir – a existaomitir – a omite partir – a impartipermitir – a permite recibir – a primisubir – a urca sufrir – a suferiunir – a uni vivir – a trai

Page 6: LIMBA SPANIOLA

Adjectivul

Adjectivele care se termina in –o au patru forme:

alto (masculin singular) alta (feminin singular)altos (masculin plural) altas (feminin plural)

Adjectivele care se termina in –e au doua forme :

inteligente (masculine,feminin singular)inteligentes (masculine,feminin plural)

Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme:

popluar,populares (formeaza pluralul adaugand –es)

Adjectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective terminate intr-o consoana.Acestea au forma feminine terminate in –a. el muchacho español los muchachos españoles la muchacha española las muchachas españolas

Adjectivele terminate in –or,-án,-ón,-sau -in de asemenea au o forma feminine distincta. el chico hablador los chicos habladores la chica habladora las chicas habladorasAdjectivele de cantitate stau mereu inaintea substantivului.pocos librosmuchos libros

Zilele saptamanii

Luni – lunes Marti – martes Miercuri – miércolesJoi – jueves Vineri – viernes Sambata – sábado Duminica – domingoToate zilele saptamanii sunt de gen masculine .

el lunesel martesel miércoles

Page 7: LIMBA SPANIOLA

el jueves No trabajo el lunes.el viernes (Nu lucrez luni)el sábadoel domingo

Zilele saptamanii care se termina in –s nu schimba forma pentru plural.Numai articolul. el viernes – los viernes el sábado – los sábados el domingo – los domingos Pentru a exprima ziua,se foloseste verbul ser.

?Qué dia es hoy ? Ce zi este astazi?Hoy es lunes. Azi este luni.Mañana es martes.Maine este marti.Salimos el lunes.Iesim luni.

Numeralele cardinale 11- 30

11-once 21-veintiuno12-doce 22-veintiós13-trece 23-veintitrés14-catorce 24-veinticuatro15-quince 25-veinticinco16-dieciséis 26-veintiséis17-diecisiete 27-veintisiete18-dieciocho 28-veintiocho19-diecinueve 29-veintinueve20-veinte 30 -treinta

Page 8: LIMBA SPANIOLA

Ser si estar

Pentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb neregulat si nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbele –ar.

estoy estás está estamos estáis estanPentru a adresa o calitate esentiala,se foloseste ser.Ser este de asemenea un verb neregulat. soy eres es somos sois sonDaca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala),folositi ser;daca vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata),folositi estar. Ser este folosit pentru a exprima ora,ziua si data

?Qué hora es? Son las tres.?Qué dia es hoy? Hoy es lunes.

?Qué fecha es hoy? Hoy es el cinco de mayo. Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.

?De dónde eres tú? Soy de Columbia. Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie. ? Cuál es tu trabajo? Soy entrenador.(antrenor) Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea

?Es ella portorriqueña? No es guatemalteca.

Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.?Son los Garcia bautistas? Sunt Garcienii baptisti?

No,son católicos. ?Es el gobierno socialista? Este guvernul socialist? No,es comunista. Ser este folosit pentru a exprima din ce material este facut. ?De qué material es la mesa? Es de madera. (madera-lemn)

Page 9: LIMBA SPANIOLA

Ser este folosit pentru a exprima posesia.? De quién es la pluma?Es de Emilio.

Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si alta.? Quién es Rogelio? Es el esposo de Marta

Ser este folosit cu expresii sigure impersonale. Es importante practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare zi. Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.

Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are locLa pelicula es en el cine.Filmul este la cinematograf.la fiesta es en el club Fantástico.Petrecerea este in clubul Fantastic.

Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale.Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om sincer.También es guapo.De asemenea este si frumos.

Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.?Dónde estás?Estoy en el cuarto.? Dónde está México? Chile está en América del Sur.

Este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie.?Como estás?Estoy muy bien,gracias.

Estar este folosit cu multe expresii idiomatice.estar de acuerdo- a fi de accordestar de pie – a sta in in picioareestar en camino- a fi pe drumestar en las nubes – a fi cu capul in nori

Estar este folosit cu timpul progresiv.?Qué estas comiendo ? Ce mananci (acum,in momentul de fata) Estoy comiendo arroz y frijoles.Mananc orez si fasole.

Cand verbul a fi este urmat de un adjectiv,verbul poate schimba sensul adjectivului.El professor está aburrido.profesorul este plictisit.(stare schimbatoare)El professor es aburrido. Profesorul este plictisitor.

Negatia

Page 10: LIMBA SPANIOLA

Pentru a face o propozitie negativa,puneti cuvantul no inaintea verbului. Ella no habla ingles. Él no es professor.Cand raspunsul la o intrebare este negative,cuvantul no apare de doua ori,ca si in romana. ?Habla Ud. español? No,no hablo español. ?Está Gerardo en la clase? No Gerardo no está en la clase.

Vocabular

algo (ceva) ≠ nada (nimic) alguien (cineva)≠ nadie (nimeni)algún (-o,-a,-os,-as) (vreun,vreuna,vreunii,vreunele) ≠ningún (-o,-a,-os,as) (niciunul,niciuna,niciunii,niciunele)siempre (mereu) ≠nunca (niciodata) jamás (niciodata,vreodata)también (de asemenea) ≠tampoco (nici,nici nu)o…o (sau…sau) ≠ ni…ni (nici…nici)

Alguno si ninguno pierd –o inaintea unui substantive masculin..?Tienes algún libros? No,no tengo ningún libro.

Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular. ?Tienes algunas revistas? No,no tengo ninguna. ?Tienes algunos libros ? No,no tengo ninguno.

Pluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul este numai la plural.No hay ningunas tijeras en la caja.(Nu sunt foarfece in cutie)

Interogatia

Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru:

?Maria habla español? Maria vorbeste spaniola? → ?Habla Maria español?

?Habla español Maria?Raspunsuri posibile

Si,Maria habla español.No,Maria no habla español.

Page 11: LIMBA SPANIOLA

Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei. ? Maria habla español,no? Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare:

?Adónde? = unde,incotro (intreaba pentru o destinatie) ?Dónde? = unde (intreaba pentru o locatie) ?De dónde ? = de unde ?Cómo? = cum ?Cuál (-es)? = care si care (pentru plural) ?Cuándo? = cand ?Cuánto (-a)? = cat,cata ?Cuantos (-as)? = cati,cate ?Qué? = ce ?De qué? = din ce,despre ce ?Quién (-es)? = cine si cine (plural) ?A quién (-es)? = pe cine,cui ?Con quién (-es)? = cu cine ?De quién (-es)? = al/a cui ?Por qué?= de ce ?Para qué? = pentru ce Adjectivele posesive

Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv,cu lucrul determinat si nu cu posesorul.

mi libro – cartea mea tu pluma – stiloul tau tus plumas – stilourile tale

Mi,tu si su nu au forma masculine si feminine, se modifica in functie de numarul substantivului.mi amigo tus hermanos su libromi amiga tus hermanas sus plumas

mi = al meu,a mea tu – al tau,a ta Su,ca si tu,poate insemna al tau,a ta.Diferenta dintre cele doua

adjective este ca su se foloseste cu caracter de politete. Su are patru forme :al lui,a ei,ai lor si formal:al tau

Page 12: LIMBA SPANIOLA

Maria busca su cuaderno.Juan busca su caderno.Ellos buscan su cuaderno.Su madre busca su cuaderno.

Nuestro inseamna al nostru,a noastra.

nuestro hermano nuestra hermananuestros hermanos nuestras hermanas

Vuestro inseamna al vostru a voastra.

vuestro libro vuestra plumavuestros libros vuestras pluma

Ca si vosotros,vuestro este folosit numai in Spania.

Verbe neregulate:Tener si Venir

Tener si venir sunt verbe neregulate.

tener – a avea venir- a veni

tengo/vengotienes/vienestiene/vienetenemos/venimostenéis/venistienen/vienen

Tener que .Hay que.

Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face ceva.Aceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui.Tener se conjuga in functie de subiect.Tengo que comer las verdures.Trebuie sa mananc legumele.Ángel tiene que leer el periódico. Ángel trebuie sa citeasca ziarul.Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista.

Page 13: LIMBA SPANIOLA

Hay que + infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa faca ceva.Este mai mult o expresie generala,iar forma verbului hay ramane aceeasi.Hay que tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi.Hay que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.

Diferenta dintre cele doua expresii pe exemple:

Maria tiene un examen el lunes.Ella tiene que estudiar.Maria are examen luni.Ea trebuie sa invete mult. No es fácil aprender español.Hay que practicar mucho.Nu e usor sa inveti spaniola.Trebuie (e necesar) sa practice mult.

Expresii cu Tener

tener __años – a avea __ani tener calor – a-ti fi cald tener frio – a-ti fi frig tener hambre – a-ti fi foame tener sed – a-ti fi sete tener sueño – a-ti fi somn tener dolor de… - a te durea …. tener razón – a avea dreptate tener prisa – a se grabi tener éxito – a avea succes tener miedo a – a se teme de ceva tener miedo de – a se teme de a face ceva tener celos– a fi gelos tener confianza – a avea incredere tener – cuidado – a avea grija tener vergüenza – a-ti fi rusine tener la culpa – a fi vinovat tener suerte – a fi norocos tener lugar – a avea loc tener ganas de –a avea chef de tener en cuenta – a fi de acord

Expresii pentru vreme

Pentru a descrie vremea este folosit verbul hacer.

Page 14: LIMBA SPANIOLA

?Qué tiempo hace? Cum e timpul ? Hace frio.Este frig. Hace calor.Este cald. Hace viento.Este vant. Hace sol.Este soare. Hace buen tiempo.E vremea buna. Hace mal tiempo.E vreme rea. Hace fresco.E racoare.

Deoarece expresiile folosesc substantive,ele sunt modificate cu adjective nu cu adverbe. Hace frio.Hace mucho frio.(nu muy).

Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul hay:Hay niebla.E ceata.e neguraHay neblina.E ceata.Hay sol.E soare.Hay luna.E Luna.Hay relámpagos.Hay umedad.Este umezeala.E umed.Hay nubes.Este inorat.Hay lluvas torreciales.Hay un vendeval.E furtuna.Hay granizo.E grindina.Hay lloviznas.Burniteaza.Ploua marunt.

Alte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un adjectiv:Está oscuro.E intuneric.Está nublado.e inorat.Está lloviendo.

Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv:Llueve.Ploua.(llover –a ploua)Nieva.Ninge.(nevar- a ninge)Truena.Tuna (tronar – a tuna)

Moduri comune de a intreba cum e vremea:?Qué tiempo hace??Qué clima hace??Cómo está el tiempo??Cómo está el clima en …?? Cómo está el clima hoy?

Personalul “a”

Page 15: LIMBA SPANIOLA

Obiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste actiunea verbului.In urmatoarele propozitii,obiectul direct este scris subliniat.

Mike loveste mingea. George o cheama pe MariaIn Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia a.Corect: Jorge llama a Maria.Jorge o cheama pe Maria.Incorect: Jorge llama Maria.Personalul a este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal domestic.La mujer acaricia a su pero.(acariciar)Femeia mangaie cainele ei.El perro persigue a la gata.(perseguir)Cainele fugareste pisica.Personalul a nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal domestic.Corect: Bebo la leche.(beber) Beau lapte.Incorect:Bebo a la leche.Personalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay,indifferent daca obiectul direct este o persoana.Corect:Tengo dos hermanos.(tener) Am doi frati Hay cinco chicas.Sunt cinci fete.Incorecto: Tengo a dos hermanos. Hay a cinco chicas.Daca obiectul direct este o persoana nedefinita,personalul a nu se foloseste.Rezultatul este ca persoana devine nepersonalizata.Necesito medico.Am nevoie de (orice) doctor.Am nevoie de asistenta medicala.

Uniri de cuvinte

Cand a sau de precede articolul definit el,cele doua cuvinte se unesc devenind un singur cuvant. a + el = al de + el = delDe + la,de+las, de + los,a+la, a+ las,si a+los nu sunt niciodata unite.

Page 16: LIMBA SPANIOLA

Verbele care schimba o:ue

La prima grupa de verbe care-si schimba baza,litera o din baza se schimba in ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros. contra→ cuento,cuentas,cuenta,contamos,contáis,cuentan mover→ muevo,mueves,mueva,movemos,movéis,muevan dormer→duermo,duermes,duerme,dormimos,dormis,duerman

Verbe comune care schimba o:ue

almorzar – a lua pranzul colgar – a agata (de ceva)aprobar – a aproba contar – a povesti,a numaracostar – a costa devolver- a inapoia (un obiect)volver – a se intoarce (de undeva) dormir – a dormiencontrar – a gasi envolver – a invalui,a impachetamorder – a musca mover – a mutaprobar- a proba recorder – a-si amintiresolver – rezolva rogar – a rugasonar – a suna sonar(con)- a visa (pe)tostar – a praji volar -a zbura

La a doua grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in ie,la toate persoanele exceptand nosotros si vosotros.

cerrar →cierro,cierras,cierra,cerramos,cerráis,cierran entender →entiendo,entiende,entiende,entendemos,endéis,entiendan mentir → miento,mientes,miente,mentimos,mentis,mienten

Verbe care schimba e:ie

acertar- a ghici,a avea dreptateadvertir – a avertiza,a prevenicerrar – a inchidecomenzar – a incepeconfesar – a marturisiconsenter – a rasfataconverter – a transforma defender – a aparaempezar – a incepe encender – a aprinde,a da focentender – a intelege fregar – a freca

Page 17: LIMBA SPANIOLA

hervir – a fierbe mentir – a mintinegar – a nega pensar – a se gandiperder – a pierde preferir – a prefera

La a treia grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in i la toate persoanele,cu exceptia lui nosotros si vosotros. repetir→repito,repites,repite,repetimos,repitis,repiten competir→ compito,compites,compite,competimos,competes,compiten pedir →pido,pides,pide,pedimos,pedis,piden

Lista cu verbe care schimba e:i

bendecir – a binecuvanta impeder – a impiedicacolegir – a deduce maldecir – a blestemacompetir – a concura medir – a masuraconsiguir – a obtine pedir – a cerecorregir – a corecta pperseguir – a pesecuta,a urmaridecir – a spune reir – a radedespedir – a-si lua ramas bun,a concedia repetir – a repeatelegir – a alege seguir – a urmari,a continuafreir – a praji server – a servigemir – a geme sonreir – a zambi

Verbele neregulate:Estar,Ir,Dar

estar,ir,dar

estoy – voy – doyestás - vas - dasestá - va – daestamos – vamos - damosestáis – vais – daisestán – van – dan

Ir a + infinitiv

ir a + infinitive = a avea avea de gand sa faca ceva (in viitor)

Page 18: LIMBA SPANIOLA

Eduardo va a converser con mi hermana.Vas a inviter muchas muchachas.Vei invita multe fete.

Cuvinte si expresii de timp

hoy – azi mañana – mainemás tarde – mai tarziu esta tarde – in dupa-amiaza astala semana que viene- saptamana viitoareel mes que viene – luna care vineel año que viene – anul care vineesta noche – disearamañana por la mañana – maine dimineatamañana por la tarde – maine dupa amiazamañana la noche – maine seara

Acabar de

acabar de + infinitiv = terminarea unei actiuni(in trecutul cel mai recent)

Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe fete.

Volver a

volver a + infinitiv = a face ceva din nou

Vuelvo a leer el libro.Citesc iar cartea.

volver (verb care schimba o:ue)

vuelvo volvemosvuelves volvéisvuelve vuelven

Numerale ordinare

primero – primul segundo – al doilea

Page 19: LIMBA SPANIOLA

tercero – al treilea cuarto – al patruleaquinto – al cincilea sexto – al saseleaséptimo –al saptelea octavo – al optuleanoveno – al noulea décimo –al zececelea

Numeralele ordinare au patru forme ca si adjectivele terminate in –o.primero,primera,primeros,primerasPrimero si tercero pierd –o in fata unui substantive la singularel primer dia el trecer añoNumeralele ordinare de obicei preced substantivul.Dar daca substantivul la care se refera este regalitate,papa sau o strada numeralele ordinare vin dupa substantiv.Carlos Quinto (regalitate) la Calle Sexta (strada) el quinto libro la sexta pluma

Lunile,Anotimpurile,Data zilei

enero-ianuarie febrero – februariemarzo – martie abril – apriliemayo – mai junio – iuniejulio – iulie agosto – augustseptiembre - septembrie octubre – octombrienoviembre – noiembrie diciembre –decembrie

Anotimpurile

la primavera – primavara el otoño - toamnael verano – vara el invierno – iarna

En América del Norte, la primavera empieza en marzo. In America de Nord primavara incepe in martie.En América del Sur, la primavera empieza en septiembre. In America de Sud, primavara incepe in septembrie.

Iata cum puteti intreba data zilei.

¿Cuál es la fecha de hoy?¿ A cuántos estamos hoy?¿ Qué dia es hoy?

Page 20: LIMBA SPANIOLA

¿ A cuántos estamos?

Daca se face referire la prima zi a lunii se foloseste expresia “el primer dia” sau simplu “el primero”.¿Qué dia es hoy? Hoy es lunes,el primer dia de mayo. Hoy es lunes, el primero de mayo.Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal .¿Cuál es la fecha de hoy? Hoy es martes,el venticinco de marzo.¿A cuántos estamos hoy? Estamos al domingo,tres de junio.

Comparatia de inegalitate

In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme: más (menos) + adjectiv + que más (menos) + adverb + que más (menos) + substantiv +que

Daca este urmat de un numar in constructia comparativului se foloseste de in loc de que.Hay menos de veinte alumnos en la clase. Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasaDaca propozitia este negativa,que este folosit chiar atunci cand comparativul este un numar.No tengo más que cinco dolares.

Comparatia de egalitate

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau adverbe,se foloseste urmatoarea formula:

tan + adjectiv(adverb)+ comoEl libro es tan bueno como la película. (Cartea este la fel de buna ca si filmul.)

Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se foloseste urmatoarea formula: tanto(-a,-os,as) + substantiv+como

Page 21: LIMBA SPANIOLA

Juan tiene tanto dinero como María. (la fel de multi bani ca si)

Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.tanto dinero;tanta paciencia;tantos libros

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si nu exista adjectiv,folositi urmatoarea formula. verb + tanto+comoSus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes. (invata la fel de mult ca)

Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si exista adjectiv se foloseste urmatoarea formula: verb + tan + adjectiv (forma masculina) +como

Superlative Superlativul relativ

articol definit + substantiv + más (menos) + adjectiv + de

Juan es el chico más inteligente de la clase. John este cel mai destept baiat din clasa. Superlativul absolut

Are trei forme: muy + adjective sumamente+adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei din inalta societate) adjective+ isimo (-a,-os,-as)

Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei Cand pronumele mi urmeaza prepozitia con cele doua cuvinte se combina pentru a forma conmigo. ti + con = contigo (cu tine)Prepozitii care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele obiectiv.entre – intre excepto – cu exceptia

Page 22: LIMBA SPANIOLA

incluso – inclusiv menos – mai putin,cu exceptiasegún – conform,dupa salvo – in afara de

Pronumele direct

Este echivalentul complementului direct dinlimba romana.Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct (OD).Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu privire la ce face subiectul propozitiei.Cand pronumele inlocuieste obiectul direct,se folosesc urmatoarele pronume:me – (yo) nos –(nosotros)te – (tú) os- (vosotros)lo,la – (él,ella,usted) los,las – (ellos,ellas,ustedes). Pronumele direct se acorda in gen si numar cu obiectul propozitiei. In propozitile negative,pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul conjugat.

Nu cumpar cartile. No compro los libros. No los compro. (Nu le cumpar)In propozitile cu doua verbe ,sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.

pus inaintea verbului conjugatExemple: Lo quiero ver.Vreau sa-l vad. Maria nos debe visitar.Maria trebuie sa ne viziteze. atasarea (lipirea) direct la verbul la infinitivExemple:Quiero verlo.Vreau sa-l vad. Debemos regalarlo.Trebuie sa-l daruim.

Pronumele indirect

Pronumele indirec (PI) raspunde la intrebarea cui?.

Page 23: LIMBA SPANIOLA

Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:me (imi) nos (ne)te (iti) os (va)le (ii) les (le)

In propozitia negativa cu un verb,pronumele indirect sta intre cuvantul negativ si verbul conjugat.Él no me compra nada.Él no te trae el desayuno.Ellos no me compran ningún regalo.Pentru a se evita ambiguitatile create de le si les se foloseste o fraza prepozitionala.Ella les escribe a su hermana una carta.Cateodata o fraza prepozitionala este adaugata un din cauza neclaritatii,ci pentru intarire.Juan me da a mi el manzana.Juan imi da mie marul.In propozitile cu doua verbe,sunt doua posibilitati privitoare la amplasamentul pronumelui: pus imediat inaintea verbului conjugat:

Exemple: Me necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Te necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.

Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitivExemple: Necesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Necesito comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie noua.

Pronumele direct si indirect impreuna

Pronumele direct indirect personal me me yo te te tú lo,la le él,ella,usted nos nos nosotros os os vosotros los,las les ellos,ellas,ustedes

Page 24: LIMBA SPANIOLA

Cand sunt ambele pronume intr-o propozitie primul se scrie pronumele indirect. Ellos me lo dan. Ella te la vende. Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera “l” primul pronume se schimba cu “se”. le lo = se lo le la = se lale los = se los le las = se lasles lo = se lo les la = se la In propozitile negative,cuvantul negativ vine direct inaintea primului

pronume.No se lo tengo.

In propozitile cu doua verbe,exista doua posibilitati pentru a pune cele doua pronume.Inaintea verbului conjugat,sau atasate de verbul la infinitiv.Te lo quiero decir.Quiero decirteloElla me lo debe explicar.Ella debe explicármelo.Trebuie sa le-o trimiti lor.Necesitas enviársela a ellos.

In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate la infinitiv,cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului conjugat.

In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate inaintea verbului conjugat,cuvantul negativ este pus direct inaintea pronumelor.

Verbe precum Gustar

Folosirea lui “gustar” necesita folosirea pronumelui indirect.

Me gusta el cuarto.Imi place camera. Nos gustan las flores.Ne plac florile.

Conjugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul propozitiei este la singular si in gustan cand subiectul propozitiei este folosit la plural.Adesea este folosit gustas,cand se face referire la cineva,la persoana a doua singular.Verbe care se folosesc ca si gustar

aburrir – a plictisi bastar – a fi suficient (a ajunge)

Page 25: LIMBA SPANIOLA

caer bien (mal) – a veni bine (rau),a placea (un placea)dar asco- a scarbi,a da scarba disgutar – a un placea (ceva)doler(o:ue)- a durea encantar – a placea mult faltar – a lipsi ceva importar – a interesa interesa – a interesa molestar – a deranjaparecer – a parea picar – a intepaquedar – a ramane,a sta volver (o:ue) loco – a inebuni

Timpul prezent Pentru a forma timpul prezent in spaniola,se combina conjugarea verbului “estar” cu gerunziu.

estar – estoy,estás,está,estamos,estáis,están

Pentru a forma gerunziul →pentru verbele regulate de conjugarea 1 se adauga –ando in locul terminatiei “-ar”.→pentru verbele regulate de conjuagarea a 2-a si a 3-a (er,ir),se adauga –iendo in locul terminatiei “er sau –ir”.Daca inaintea lui –er sau –ir se afla o vocala,-i de la –iendo devine –y astfel se adauga – yendo.caer –cayendo creer – creyendo huir – huyendo ir – yendoinfluir – influendo leer – leyendoseguir – siguiendo (exceptie)

Verbe cu prima persoana neregulata

Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjugarea la prima persoana singular.

caber (a se potrivi cu ceva,a incapea)- yo quepocaer (a cadea) – yo caigoconducer (a conduce)- yo conduzco conocer (a cunoaste)-yo conozco escoger (a alege) -yo escojodirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijohacer (a face)- yo hago saber (a sti) – yo sésalir (a iesi) – yo salgo seguir(a urma) –yo sigotraer (a adduce)-yo traigo valer (a valora) – yo valgo

Page 26: LIMBA SPANIOLA

ver (a vedea) – yo veo

Pentru verbele care se termina in -cer si –cir,schimba c in zc pentru forma yo.

conocer – yo conozco conducir (a conduce) yo conduzco crecer (a creste)-yo crezco traducer (a traduce) – yo traduzco establecer(a stabili,a infiinta) – yo establezco producer (a produce)-yo produzco

Pentru verbele care se termina in –ger si –gir,schimba g in j pentru forma yo.escoger (a alege) – yo escojo dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijoemerger (a aparea,a se ivi) – yo emerjofinger (a pretinde,a simula)- yo finjo

Pentru verbele care se termina in –guir,se schimba gu in g pentru forma yo.seguir (a urma) – yo sigoconseguir (a obtine) – yo consigodistinguir ( a distinge) – yo distingo

Saber vs Conocer/ Pedir vs preguntar

In spaniola exista,ca si in romana,doua verbe pentru a exprima idea de “a sti ,a cunoaste”.Aceste doua verbe sunt saber si conocer.De obicei,cand in romana se foloseste “a sti” in spaniola se foloseste “saber”,iar cand vrem sa spunem “a cunoaste” se foloseste “conocer”.Aproape aceiasi situatie o avem si cu pedir si preguntar.Care inseamna “a cere”,”a intreba”.Pido más carne.Cer (doresc) mai multa carne.Pedimos ahora.Cerem acum.

preguntarpentru: a intreba,a cere o informatie Pregunto qué hora es.Intreb ce ora este. Preguntamos a qué hora sirven la cena. Intrebam la ce ora servesc cina.

Numeralele cardinale 31-1000

10.diez 31.treinta y uno

Page 27: LIMBA SPANIOLA

20.veinte 32.treinta y dos30.treinta 33.trenta y tres 40.cuarenta 41.cuarenta y uno50.cincuenta 51.cincuenta y uno60.sesenta 61.sesenta y uno70.setenta 71.setenta y uno80.ochenta 81.ochenta y uno90.noventa 91.noventa y uno100.cien 101.ciento uno

De la 101 – la 199 se foloseste “ciento”.

ciento unociento dosciento cincuenta y dos

Observatie!! “Y” se foloseste numai intre 31 si 99 si este folosit pentru a separa sutele de zeci. Corect: Incorect ciento ochenta y ocho ciento y ochenta y ocho

Numerele cardinale pana la 1000 din 100 in 100.

100.cien 200.doscientos 300.trescientos 400.cuatrocientos 500.quinientos 600.seiscientos 700.setecientos 800.ochocientos 900.novecientos 1000.mil

Exprimarea timpului

Pentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser.

Es la una.E ora unu. Son las dos.E ora doua.

Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si)

Es la una y cinco.E unu si cinci.

Page 28: LIMBA SPANIOLA

Son las tres y doce.E trei si doisprezece minute.

Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos.

Es la una menos cinco.E unu fara cinci.

De asemenea se pot folosi cuvantul media(jumatate) si cuarto (sfert)

Es la una y media. Son las tres menos cuarto. Son las dos y cuarto. Pentru a spune ceva ce are legatura cu timpul,se foloseste formula a + la(s)+ ora. La fiesta empieza a las nueve.Petrecerea incepe la noua.Pentru a face diferenta intre dimineata,dupa-amiaza si seara,se folosesc expresile de la mañana,de la tarde si de la noche. Son las dos de la tarde.E ora 2 dupa-amiaza. Son las dos de la mañana. E doua dimineata.

Cand ora nu e specificata se folosesc expresile por la mañana,por la tarde,por la noche. Siempre leo el periodico por las mañanas. Mereu citesc ziarul dimineata.

Expresii de timp

por las mañana dimineata (and ora nu e specificata)de la mañana dimineata (cand ora e specificata)por la tarde dupa – amiaza (cand ora nu e specificata)de la tarde- dupa- amiaza (cand ora e specificata)por la noche – seara,noaptea (cand ora nu e specificata)de la noche – seara,noaptea (cand ora e specificata)mañana – maine,dimineata mañana por la mañana – maine dimineatapasado mañana – poimaineayer – ierianoche – asearala noche anterior,anteanoche – alaltaieri searael lunes que viene – lunea urmatoarea

Page 29: LIMBA SPANIOLA

la semana que viene – saptamana care vineel año que viene – anul care vineel lunes pasado – lunea trecutala semana pasada – saptamana trecutael año pasado – anul trecutal mediodia – amiazaalrededor de – in jur dede dia – de zidurante el dia – in timpul zileia tiempo – la timpen punto – exact,fixtarde – tarziutemprano - devreme

Por si para

Por si para au multe intelesuri si de multe ori sunt confundatedeorece fiecare inseamna “pentru”.Por are multe intelesuri si este cel mai dificil dintre cele douaRegula: pentru a exprima recunostinta sau scuzaModel: Gracias por la ayuda.(Multumesc pentru ajutor)

Pentru inmultire si impartire. Dos por dos son cuatros.

Pentru viteza,frecventa si proportie Voy al restaurante cinco veces por semana. (Merg la restaurant de cinci ori pe saptamana.) Insemnand “prin”,”de-a lungul”,”prin zona”

Andamos por el parquet.Mergem prin parc. Cand este vorba despre un schimb,inclusive vanzari

Él me dio dies dólares por el libro.(El mi-a dat 10 dolari pe carte). Cand inseamna “in favoarea”, “in folosul” No vote por nadie. Pentru a exprima o lungime de timp.

Yo estudié por dos horas. Pentru a exprima un timp general sau nedeterminat,insemnand “in

timpul”Puedo ver las estrallas por la noche.

In legatura cu transportul si comunicareaPrefiero viajar por el tren y hablar por teléfono.

Page 30: LIMBA SPANIOLA

In caz de greseala de identitate,sau “a fi luat drept…”Me tienen por loco.(Ma iau drept nebun.)

Pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge,a veni,a trimite,a intreba)Paso por ti a las ocho.(Trec pe la tine la opt.)

Cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a ramas sa fie completata,se foloseste por +infinitiveLa cena está por cocinar.(Cina se pregateste)

Pentru a exprima cauza sau un motiv.El hombre murio por falta de agua.(Omul a murit din lipsa de apa.)

“Esta por” inseamna “a fi dispus sa”Estoy por tomar café.(Sunt dispus sa beau cafea.)

In constructii passiveEl libro fue escrito por Octavio Paz.(Cartea a fost scrisa de Octavio Paz.)

Expresii idiomatice in care apare por

por adelantado – in avans por lo visto - aparentpor ahora – deocamdata por medio de – prin,cu por alli – pe acolo,pe la voi ajutorulpor amor de Dios – pentru Dumnezeu por aqui – pe aicipor casualidad – din coincidentapor ciento – procent,procentajpor cierto – desigurpor complete – completpor dentro – inauntru,pe dinauntrupor desgracia – din nefericirepor ejemplo – de exemplu pore eso – de aceea,pentru aiapor favor – te rogpor fin – in sfarsitpor lo general – in generalpor lo menos – cel putin por ningún lado - nicaieripor lo tanto –deci,prin urmare por otra parte – pe de alta por mi parte – din partea mea partepalabra por palabra – cuvant cu cuvantpor primera vez – pentru prima datapor separado – luat in parte,separat

Page 31: LIMBA SPANIOLA

por supuesto – desigurpor suerte – din fericirepor todas partes – peste totpor todos lados – peste tot,in toate partilepor ultimo – in incheiere,in final

Para are relative mai putine utilizari.

Pentru a indica destinatia.El hombre salió para Madrid.(Omul a iesit sa mearga in Madrid.)

Pentru a arata scopul unui lucru.El vaso es para agua.

Cand inseamna cu “cu intentia de” sau “cu scopul de”Para hacer una paella,primero dore las carnes.(Pentru a face o paella,mai intai trebuie sa pregatesti carnea.)

Pentru a indica ceva,pentru un scop.Este regalo es para ti.(Cadoul acesta e pentru tine.)

Pentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptatPara un niño leemuy bien.(Pentru un copil citeste foarte bine)

“Estar para” exprima o actiune care curand va fi completata.Inseamna “a fi gata sa”,”a fi pe punctul sa”.El tren está para salir.(Trenul e gata sa plece.)

Comparative neregulate

Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru comparativ si superlative.Adjectiv:bueno (bun)Comparativ:major(mai bun)Superlativ:el/la major(cel mai buna/cea mai buna)

Adjectiv:malo (rau)Comparativ:peor (mai rau)Superlativ:el/la peor (cel mai rau/cea mai rea) Adjectiv:grande (mare)Comparativ:mayor (mai mare;mai in varsta)Superlativ:el/la mayor (cel mai mare/cea mai mare,cel mai in varsta/cea mai in varsta)

Page 32: LIMBA SPANIOLA

Adjectiv:pequeño (mic)Comparativ:menor (mai mic;mai tanar)Superlativ:el/la menor (cel mai mic/cea mai mica;cel mai tanar/cea mai tanara)Cand ne referim la varsta,folosim formele neregulate mayor si menor.Cand ne referim la “conceptele”de “mai mic” sau “mai mare”,se folosesc formele neregulate mayor si menor. El agua es de mayor importancia que la comida. Apa are mai multa importanta decat mancarea. La comida es de menor importancia que el agua. Mancarea e mai putin importanta decat apa.

Demonstrative

adjectiv pronumedescrie un substantiv inlocuieste un substantive

Aceasta carte e a mea.(adjectiv)Aceasta e a mea.(pronume).

aceasta →este (adjectiv demonstrativ) éste (pronume demonstrativ)

acela →ese (adjectiv) ése (pronume)

acela,acela de acolo→ aquel (adjectiv) aquél (pronume)

este libro (aceasta carte)estos libros (aceste carti)esta pluma (acest stilou)estas plumas (aceste stilouri)ese libro (acea carte)esos libros (acele carti)esa pluma (acel stilou)esas plumas (acele stilouri)

aquel libro (acea carte) (mai indepartata)aquellos (acele carti) (mai indepartate)

Page 33: LIMBA SPANIOLA

aquella pluma (acel stilou) mai indepartataquellas plumas (acele stilouri) mai indepartate

Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:

éste (acesta - masculin) éstos (acestia - masculin) ésta (aceasta - feminin) éstas (acestea - feminin)

ése (acela - masculin) ésos (aceia - masculin) ésa (acea- feminin) ésas (acelea - feminin)

aquél (acela - masc.) aquéllos (aceia - masc.) aquélla (acea - fem.) aquéllas (acelea - fem.)

De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. Acestea nu se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent, si se folosesc cand ne referim la o idee abstracta sau la un obiect necunoscut.

esto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu

Expresii de timp cu Hacer

Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica lungimea timpului si a lungimii actiunii in care are loc in urmatoarele moduri.

Hace+timp +que+timpul prezent al verbului

Hace un año que estudio español. De un an studiez spaniola.

Page 34: LIMBA SPANIOLA

Hace dos años que ellas estudian inglés. De doi ani ele invata engleza.Pentru a face acest tip de expresie negativa se adauga cuvantul no inaintea verbului.Alt mod de folosire a verbului hacer pentru a exprima de cat timp ceva are loc este urmatoarea:

Timpul prezent al verbului + desde hace +timp

Estudio español desde hace un año. Studiez spaniola de un an.

Ellas estudian inglés desde hace dos años. Ele invata spaniola de doi ani.

Adjectivul si pronumele posesiv adjectiv pronumedescrie un substantiv inlocuieste un substantiv

Adjectivul posesiv:

mi(s)→al meu,a meatu(s)→ al tau,a tasu(s) →al lui,al ei,a dumnevoastranuestro(-a,-os,as)→al nostru,a noastravuestro(-a, -os, -as)→ al vostru, a voastra

Pronumele posesiv este similar cu adjectivul posesiv,dar este folosit cu articol definit.al meu, a mea, ai mei, ale meleel mio/la mialos mios/las miasal tau, a ta, ai tai, ale taleel tuyo/la tuyalos tuyos/las tuyasal lui, a ei, ai lui, ale ei,  al dumitaleel suyo/la suyalos suyos/las suyas

Page 35: LIMBA SPANIOLA

al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre el nuestro / la nuestra los nuestros / las nuestras al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre el vuestro / la vuestra los vuestros / las vuestras al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, ... el suyo / la suya los suyos / las suyas

Pronumele reflexiv me nos te os se se In limba spaniola infinitivul verbelor reflexive se termina in “se”.Daca propozitia are doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv

Andi trebuie sa-si spele parul. Andi se necesita lavar el pelo. Andi necesita lavarse el pelo.

Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat. Preferimos lavarnos con jabón perfumado. Nos preferimos lavar con jabón perfumado.

Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele propozitii.

Antes de dormirme, yo cuento burros.

Antes de dormirte, tú cuentas burros.

Antes de dormirse, la chica cuenta burros.

Page 36: LIMBA SPANIOLA

Antes de dormirnos, nosotros contamos burros.

Antes de dormiros, vosotros contáis burros.

Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.

Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.

aburrir - a plictisi aburrirse - a se plictisi

acordar - a fi de acord acordarse de - a-si aminti de

acostar - a culca acostarse - a se culca

casar - a casatori casarse con - a se casatori cu

despedir - a concedia despedirse de - a-si aminti de

dormir - a dormi dormirse - a adormi

ir - a merge irse - a pleca

morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.) morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ)

negar - a nega negarse a - a refuza

parecer - a parea

Page 37: LIMBA SPANIOLA

parecerse a - a semana cu

poner - a pune ponerse - a se pune

probar - a proba, a incerca probarse - a se proba, a se demonstra

quitar - a indeparta, a da la o parte quitarse - a-si scoate (haina)

Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.

arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai atreverse a - a indrazni darse cuenta de - a-si da seama jactarse de - a se lauda quejarse de - a se plange de suicidarse - a se sinucide

Articolul definit:Part.II

Daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se foloseste forma de masculin a articolului.

Aceasta regula se aplica numai la singular,la plural se foloseste forma feminina a articolului.

el agua las aguas

Page 38: LIMBA SPANIOLA

Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele. Iata cateva exemple cu care e folosit:

la Argentina el Brasil el Canadá el Ecuador la Florida la Habana la India el Japón el Paraguay el Perú El Salvador el Uruguay

Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.

María se lava la cara. Él se pone el traje.

Trecutul nedefinit

Pentru a conjuga verbele de conjugarea I (-ar) la trecut, se elimina terminatia –ar si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana:

verb regulat – ar + é,aste,ó,amos,asteis,aron

Pentru a conjuga verbele de conjugarea I la trecutul imperfect se utilizeaza urmatoarea formula:

verb regulat – ar + aba,abas,aba,ábamos,abais,aban

Pentru a conjuga verbele de conjugarea II (-er) si conjugarea a III a (-ir) la trecut, se elimina terminatia –er si -ir si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana:

verb regulat – er,ir + i,iste,ió,imos,isteis,ieron

Page 39: LIMBA SPANIOLA

Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-a (-ir) la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea formula:

verb regulat – er,-ir + ia,ias,iamos,iais,ian

Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate.

Almorzábamos juntos todos los días. Luam pranzul impreuna in fiecare zi.

Las señoras siempre charlaban por las mañanas. Doamnele mereu palavrageau dimineata.

Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in timpul altor evenimente.

Yo leía cuando entró mi papá. Eu citeam cand a intrat tata. ("entrar" este la trecutul nedefinit)

Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.

Eran las siete de la noche. Era sapte seara.

La niña tenía cinco años. Fetita avea cinci ani.

Trecutul verbelor neregulate

ser → fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueronir→ fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fuerondar→ di,diste,dio,dimos,disteis,dieronhacer →hice,hiciste,hizo,hicimos,hicisteis,hicieron

Imperfectul verbelor neregulate

Page 40: LIMBA SPANIOLA

ser →era,eras,era,éramos,erais,eranir→iba,ibas,iba,ibamos,ibais,ibanver→veia,veias,veia,veiamos,veiais,veian

Cuvinte si fraze care indica o perioada de timp

Unele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu pentru folosirea trecutului perfect.

ayer – ierianoche – asearaanteayer – alaltaieridesde el primer momento – din primul momentdurante dos siglos – timp de doua secoleel otro dia – cealalta zien ese momento – in acel momententonces – atunci esta mañana – in aceasta dimineataesta tarde – in aceasta dupa-amiazala semana pasada – saptamana trecutael mes pasado – luna trecutael año pasado – anul trecut hace dos dias, años – acum doua zile,doi aniayer por la mañana – ieri dimineataayer por la tarde – ieri dupa – amiazaAlte cuvinte si fraze indica repetativitatea,perioade de timp vagi sau nespecificate,indicand astfel folosirea imperfectului.a menudo- adeseaa veces – cateodatacada dia – in fiecare zicada semana – in fiecare saptamanacada mes – in fiecare lunacada año – in fiecare ancon frecuencia – frecventde vez en cuando – cateodataen aquella epoca – in acea epoca (perioada)frecuentamente – frecvent

Page 41: LIMBA SPANIOLA

generalmente- in general muchas veces – de multe orimucho – multnunca – niciodatapor un rato – pentru un timp scurtsiempre – mereutantas veces – de atatea ori todas las semanas- in fiecare saptamanatodos los dias – in fiecare zi todo el tiempo – tot timpulvarias veces – de mai multe ori

Verbele de conjugarea a III-a (-ir) care isi schimba baza la prezent o schimba si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a III-a plural si singular)

preferir

prefiero preferiprefieres preferisteprefiere prefiriópreferimos preferimospreferis preferisteisprefieren prefiriron

Verbe neregulate la trecut

decir traer verdije traje vi dijiste trajiste vistedijo trajo vio dijimos trajimos vimosdijisteis trajisteis visteisdijeron trajeron vieron

La fel ca si traer sunt: atraer,detraer,distrer,extraer,maltraer,retraer,sustraerVerbele care se termina in –ucir sunt neregulate si se conjuga asa:producir →produje,produjiste,produjo,produjimos,produjisteis,produjeron

Page 42: LIMBA SPANIOLA

Alte verbe in aceasta categorie sunt: aducir,conducir,coproducir,deducir,inducir,introducir,reducir,traducir

Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au urmatoarele terminatii:

-e -iste -o -imos -isteis -ieron

Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:

Infinitiv

andar estar tener caber haber poder poner saber hacer querer venir

Baza schimbata

anduv- estuv- tuv- cup- hub- pud- pus- sup- hic- quis- vin-

Hace adica “acum”

Trecutul nedefinit al verbului + hace + timp

Estudié español hace un año. Am studiat spaniola acum un an

Observati diferentele si asemanarile:

Page 43: LIMBA SPANIOLA

Hace un año que estudio español. De un an studiez spaniola.

Hace un año que estudié español. Am studiat spaniola acum un an.

Formarea adverbelor

Cele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului –mente la forma feminina singular a adjectivului.

Adjectiv Forma Feminina Adverb

claro clara claramente

dificil dificil dificilmente

Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con + forma de singular a substantivului.

cuidadoso (grijuliu) – con cuidadoperfecto – con perfección Unele adverbe nu urmeaza nici un model si trebuie memorate.Iata o lista.

bastante – destul,suficient,destul dedemasiado – prea multmal – raumucho – multmuy – foartenunca – niciodatapeor – mai rau poco- putin siempre – mereu

Cand doua adverbe modifica acelasi verb,numai al doilea foloseste terminatia – mente.Primul adverb este la forma feminina singular a adjectivului.

El chico le habla clara y cortésmente. Baiatul ii vorbeste clar si politicos.

Page 44: LIMBA SPANIOLA

Clauze comune asociate cu folosirea subjunctivului

al menos que – cel putin dacaantes (de) que – inainte ca con tal (de) que – doar ca sa cuando –canddespues (de) que – dupadudar que – a se indoi caen caso de que – in caz caen cuanto – in cat priveste….de indata cees aconsejable que – e recomandabil ca …es bueno que – e bine caes dificil que – e dificiles dudoso que – e indoielnices fácil que – e usor …es fantástico que – e fantastices importante que – e important es imposible que – e imposibil es improbable que – e improbabil es increible que – e incredibil es (una) lástima que – e pacates malo que – e rau es mejor que – e mai binees menester que – e nevoiees necesario que – e necesar esperar que – a speraes posible que – e posibil es preferible que – e preferabil es probable que – e probabil es raro que – e ciudat (rar)es ridiculo que – e ridicolestar contento que – a fi fericit caes terrible que ...- e teribil ca ... hasta que ...- pana ... insistir en que ...- a insista ... mandar que ...- a trimite (ordona) ... más vale que ...- e mai bine (mai valoros) ... mientras que ...- in timp ce ... negar que ...- a nega ca ... no creer que ...- a nu crede ca ...

Page 45: LIMBA SPANIOLA

no es cierto que ... -nu e sigur ca ... no estar convencido de que ...- a nu fi convins ca ... no estar seguro de que ...- a nu fi sigur ca ... no es verdad que ... -a nu fi adevarat ca ... no imaginarse que ...- a nu-si imagina ca ... no parecer que ... -a nu parea ca ... no pensar que ...- a nu gandi ca ... no suponer que ... -a nu presupune ca ... ojalá que ...- sper ca ... para que ...-pentru ce (ca) ..., ca sa ... pedir que ...- a cere (a ruga) ... preferir que ...- a prefera ... prohibir que ... -a interzice ... puede ser que ... poate fi ca ... querer que ...- a vrea sa ... recomendar que ...- a recomanda ... rogar que ...- a ruga ... sentir que ... -a regreta (simti) ... sin que ...-fara ... sugerir que ...- a sugera ...tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ... temer que ... -a se teme ca ... tener miedo de que ...- a-i fi frica ca... , a se teme ...

Expresii care nu cer folosirea subjunctivului

creer que – a crede no dudar que – a nu se indoi caes cierto que – e sigur ca (e adevarat ca)es claro que –e clar caes evidente que – e evident caes obvio – clar (evident)estar seguro que – a fi sigur ca es verdad que – e adevarat cano cabe duda que – nu e nici o indoialano es dudoso que – nu e indoielnic cano hay duda que – nu e nici o indoiala

Subjunctivul present

Page 46: LIMBA SPANIOLA

verbele de conjugarea I (-ar)

verbul la indicativ present – terminatia de prezent +e,es,e,emos,éis,en

hablo – o =hable,hables,hable,hablemos,habléis,hablem

pentru verbele de conjugarea a II-a si a III-a (-er si –ir)

verbul la present – terminatia de present + -a,as,-a,amos,áis,-an

Pentru verbele care se termina in –zar,z se schimba cu c cand dupa aceasta vine litera e.empezar (e:ie) →empiece

Pentru verbele care se termina in –ger sau –gir,g se schimba cu j cand dupa acesta vine litera a.escoger →escojaelegir (e:i) →elija

Verbe neregulate la subjunctiv present

dar – a da estar – a fi haber – a exista ir – a merge

dé esté haya vaya des estés hayas vayas dé esté haya vayademos estemos hayamos vayamos deis estéis hayáis vayáisden estén hayan vayan saber – a sti ser – a fi sepa seasepas seassepa seasepamos seamossepias seáis sepan sean

Expresii comune care introduc un aspect de doriinta propozitiei

Page 47: LIMBA SPANIOLA

Unul din modurile in care subjuctivul e folosit de a exprima dorinta.

esperar que – a spera ca insister en que – a insista sa…mandar que – a ordona preferir que – a prefera saquerer que – a vrea es aconsejable que – e recomandabil caes necesario que – e necesar sapedir que – a cere sa recomendar que – a recomandarogar que – a ruga sugerir que – a sugera sa

Expresii care cer folosirea indicativului;

creer que – a crede ca no dudar que – a nu se indoi caestar seguro que – a fi sigur ca no es dudoso que – nu e indoelnic no hay duda que – nu exista indoiala ca

Subjunctivul

Un alt mod in care este folosit subjunctivul: sa exprime ignoranta sau indoiala.

Lista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de ignoranta sau indoiala propozitiei,si de aceea cer folosirea subjunctivului.dudar que – a se indoi caes dudoso que – e indoielnic caes improbable que – e improbabil caes incierto que – e incert caes posible que – e posibil cano creer que – a nu crede cano es cierto que – nu e adevarat ca (nu e sigur ca)no estrar convencido de que - a nu fi convins cano estar seguro – a nu fi sigur cano parecer que – a nu parea ca

Page 48: LIMBA SPANIOLA

no pensar que – a nu se gandi cano suponer que – a nu presupune ca puede ser que – poate canegar que – a nega cano es verdad que – nu este adevarat cano imaginarse que – a nu-si imaginatemer que – a se teme ca

Un alt mod in care subjunctivul este folosit:dupa anumite expresii impersonale.

Expresii impersonale care cer folosirea subjunctivului.

conviene que – e convenabil caes aconsejable que – e recomandabil ca es bueno que – e bine ca es dificil que – e dificil ca es duoso que – e indoielnic es fácil que – e usor es fantástico que – e fantastic caes importante que – este important saes imposible que – e imposibil ca (sa)es improbable que – e improbabil caes incierto que – e incert caes incredible que – este incredibil es (una) lástima que – e pacat caes malo que – e rau caes major que – e mai bine ca es menester que – e nevoie caes necesario que – e necesar caes possible que – e posibil es preciso que – e necesar saes preferible que – e preferabil saes probable que – e probabil saes raro que – e ciudat (rar) caes ridiculo que – e ridicol caes terrible que – e teribil camás vale que – e mai bine caojalá que – sper capude ser que – poate ca

Page 49: LIMBA SPANIOLA

Un alt mod in care subjunctivul este folosit:cu actiuni care nu sunt inca complete.

Lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost terminata.

a menos que – cel putin daca…,numai dacaantes (de) que – inainte de a con tal (de) que –ca sa…,pentru cacuando –canddespués (de) que – dupaen caso de que – in caz caen cuanto – de indata cehasta que – pana cemientras que – in timp cepara que – pentru catan pronto como –de indata ce

Expresile de mai sus nu cer mereu subjunctivul.Numai cand acestea indica ca expresia care urmeaza nu a fost terminate.

Pronumele relativ “que”

Cel mai comun pronume relativ este “que”.Poate fi folosit pentru ambele personae si numere (singular si plural).In acest caz “que”este echivalentul in romana a lui “care” “pe care”.

El hombre que es pobre….(persoana masculin singular)

Los libros que son extensos… (lucruri,plural)La señorita que conoci …(persoana,feminin singular)La carta que leiste …(lucru,singular,feminin)

Pronumele relativ “quien”

Pronumele relative “quien” se refera numai la personae si are forma de plural “quines”.(Nu exista distinctie intre masculine si feminin.)Cand pronumele relative se refera la o persoana si este intr-o propozitie de obiect direct poate fi folosit oricare “que” sau “quien”.Ambele sunt

Page 50: LIMBA SPANIOLA

corecte.Observati ca “personalul a” este folosit cu “quien” dar nu si cu “que”.

La señorita que conoci anoche es la hermana de Pablo. La señorita a quien conoci anoche es la hermana de Pablo.

Cand pronumele relative vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana,trebuie folosit “quien”.Se foloseste “que” daca urmeaza dupa o prepozitie,numai in cazul in care se refera la lucruri.

Los chicos, con quienes fuimos a la playa,son nuestros amigos.El cuento en que pienso es extensor,no es corto.

Pronumele relative:el que,la que,los que,las que –si lo que

Pronumele relative “el que” si (formele sale) se refera la lucruri si la personae.Este diferit de que avand forme pentru ambele personae singular si plural.

Mi tía, la que es profesora, viene a visitarme hoy día. Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.

Las mesas, las que son de plástico, son baratas. Mesele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine.

Mi tío, el que es taxista, llegará pronto. Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge curand.

Mis pantalones, los que son viejos, son muy cómodos. Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte comozi.

Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el que,la que,los que, si las que

el cual,la cual,los cuales,las cuales

Adjectivele relative:cuyo,cuya,cuyos,cuyas

Page 51: LIMBA SPANIOLA

Adjectivele relative “cuyo” si (formele sale) se traduc in romana prin (al carui,a carei,al caror,a carora).

La niña, cuyo hermano es deportista, es muy simpática. Fata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica.

El hombre, cuya madre vi en el parque, escribió su biografía. Barbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei.

El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro. Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol.

Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo. Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu

Comenzile formale

Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul prezent.Exemple de comenzi formale folosind verbe regulate:hablar,comer, si escribir.

Hable Ud. más lentamente. Hablen Uds. más lentamente. Vorbiti mai incet.

Coma Ud. la cena. Coman Uds. la cena. Mancati cina.

Escriba Ud. la carta. Escriban Uds. la carta. Scrieti scrisoarea.

Daca prima persoana singular (yo) este neregulata,iregularitatea ramane si se aplica aceiasi formula.

Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo) Sa aveti o calatorie placuta.

Page 52: LIMBA SPANIOLA

Traiga Ud. las frutas. (yo traigo) Aduceti dumneavoastra fructele.

Venga Ud. conmigo. (yo vengo) Vino dumneata cu mine.

La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare.

Cuente Ud. las frutas. (yo cuento) Numara dumneata fructele.

Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo) Intorcetiva repede.

Pida perdón. (yo pido) Cere iertare.

Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

dar dé Ud. den Uds.

estar esté Ud. estén Uds.

ir vaya Ud. vayan Uds.

ser sea Ud. sean Uds.

saber sepa Ud. sepan Uds.

Comenzi neregulate

Page 53: LIMBA SPANIOLA

Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare la afirmativ:

decir – di salir – sal

hacer- haz ser – sé

ir – ve tener – ten

poner – pon venir – ven

Conditionalul

Prezentul conditional se formeaza prin adaugarea sufixelor:-ia,ias,ia,iamos,iais,ian la infinitivul verbului.

Viitorul – verbal la viitor

Timpul viitor se foloseste pentru a spune,a indica,o actiune care va avea loc in viitor.

In limba spaniola,forma de viitor pentru verbele regulate se formeaza adaugand urmatoarele terminatii (-é,-ás,-,á,-emos,-éis,-án) la forma de infinitiv a verbului.

hablar – hablaré,hablarás,hablará,hablaremos,hablaréis,hablarán

Exista doisprezece verbe in spaniola care sunt neregulate la viitor.

poner – a pune

yo pondré

caber – a se potrivi,a incapea hacer – a face

yo cabré yo haré

decir – a spune poder – a putea

diré yo podré

haber – a exista tener – a avea

yo habré yo tendré

salir – a iesi querer – a vrea,a iubi,

yo saldé yo querré

valer – a valora saber – a sti

Page 54: LIMBA SPANIOLA

yo valdé yo sabré

venir – a veni

yo vendré

Verbele compuse,bazate pe verbele neregulate,mostenesc aceeasi neregularitate.

Exemple: desquerer – a nedori,a neiubi

yo desquerré

resaber – a sti foarte bine

yo resabré

anteponer – a pune inainte

yo antepondré

mantener – a mentine

yo mantendré

prevaler- a prevala,a predomina

yo prevaldé

Participiul trecut

In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adaugand sufixiul “-ado” (pentru verbele terminate in –ar) si “-ido” ( pentru verbele terminate in –er sau –ir ) la radicalul verbului in infinitiv.

hablar

habl + ado = hablado ( vorbit)

comer

com+ ido = comido (mancat)

vivir

viv + ido = vivido ( trait)

Verbe cu participiu trecut neregulat.

abrir ( a deschide) – abierto (deschis)

Page 55: LIMBA SPANIOLA

cubrir (a acoperi) – cubierto (acoperi)

decir (a spune) – dicho (spus)

escribir ( a scrie) – escrito (spus)

freir ( a praji) – frito ( prajit)

hacer ( a face) – hecho ( facut)

morir (a muri) – muerto ( mort)

poner (a pune) – puesto (pus)

resolver(a rezolva) – resuelto ( rezolvat)

romper (a rupe) – roto ( rupt)

ver(a vedea) – visto (vazut)

volver (a [se] intoarce) – vuelto (intors)

Trecutul perfect

Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar “haber” conjugat la prezent impreuna cu participiul trecut al verbului.

Haber se conjuga la prezent in felul urmator:

he,has,ha,hemos,habéis,han

Trecutul perfect este folosit adesea cu adverbul “ya”

Exemple:

Ya han comido.Au mancat deja.

 

Marco ya ha leído la carta.Marcu a citit deja scrisoarea

Mai mult ca perfectul

Se folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a petrecut inaintea altei actiuni din trecut.

Page 56: LIMBA SPANIOLA

In spaniola pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul conjugat al verbului auxiliar “ haber” impreuna cu participiul trecut al verbului principal.

Haber se conjuga la viitor in felul urmator:

habia

habias

habia

habiamos

habiais

habiaan

Viitorul perfect

Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din viitor.

Este indicat mentionarea momentului .

As fi cheltuit toti banii pana la toamna.

Cat ar fi stat daca venea poimaine.

Viitorul perfect se formeaza combinand verbul haber conjugat la viitor si participiul trecut al verbului principal.

Conjugarea verbului haber la viitor

habré

habrás

habrá

habremos

habréis

habrán

Page 57: LIMBA SPANIOLA

La viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru toate persoanele, numarul si genurile.Iata cateva exemple:

(yo) Habré escrito la novela antes del año nuevo

(eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.

(tú) ¿Habrás comprado una casa en un año?(tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an?

él /ella) Habrá pagado todas las deudas antes del tres de noviembre.(el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie.  

nosotros) Habremos vuelto de España para el doce de agosto.(noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.

(vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habréis salido.(voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit.

(ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrán comido.(ei /ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat.

Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" inaintea formei conjugate a verbului auxiliar "haber".Exemple:

(yo) No habré comido.(eu) Nu asi fi mancat.

 

(tú) No habrás leído la novela.(tu) Nu ai fi citit romanul.

(él /ella) No habrá escrito la tarea.(el /ea) Nu ar fi scris tema.

Page 58: LIMBA SPANIOLA

(nosotros) No Habremos aprendido nada.(noi) Nu am fi invatat nimic.

(vosotros) No habréis dormido.(voi) Nu ati fi dormit.

(ellos) No habrán llegado.(ei /ele) Nu ar fi sosit.

Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea verbului auxiliar.Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect:

(prezent) Me lavo las manos.Ma spal pe maini.

 

viitorul perfect) Me habré lavado las manos.M-asi fi spalat pe maini.

 

- Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv (aici "me").

No Me habré lavado las manos.Nu m-asi fi spalat pe maini.

Page 59: LIMBA SPANIOLA

Recommended